Page 1

CMYK

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4304 lei 1$ = 3,2201 lei 1₤ = 5,1727 lei

joi, 31 octombrie 2013 Anul VI  nr. 1316  12 + 4 pagini  Preţ: 1 leu

Procurorii DIICOT au dreptate! Firmele apropiate comisarului şef nu sunt deloc curate!

Exclusiv! Iată ce ţepe răsunătoare au tras patru dintre firmele din reţeaua infracţională protejată de Berbeceanu: peste 46,2 miliarde de lei!

 Bonus: vă invităm să vă reamintiţi nemerniciile comise de Litera, interlopul pe care comisarul şef a uitat, ani de zile, să-l bage la răcoare! O puteţi face lecturând Rechizitorul grupării Simota - Litera, publicat pe site-ul cotidianului nostru.

Potrivit procurorilor DIICOT, comisarul şef Traian Berbeceanu a protejat o reţea infracţională care, prin intermediul firmelor Haţegana Prod SRL Haţeg, Raul Product 97 SRL Simeria, Raul Team SRL Haţeg, Raul Oil Impex SRL Deva (în prezent radiată) şi SC Black Oil Industry SRL Haţeg a prejudiciat bugetul statului cu importante sume de bani, obţinute prin sustragerea de la plata accizelor, impozitului pe profit şi a TVA-ului. Potrivit anchetatorilor, Biriescu Titus Gabriel, Biriescu Anişoara Ramona, Drămnesc Marinela Rodica, Doda Gabriel Teodor, Migra Georgeta Lenuţa şi Drămnesc Adam au derulat – sub protecţia lui Berbeceanu - operaţiuni comerciale şi financiare fictive (fraudă tip carusel) privind comerţul cu carburanţi şi alte produse petroliere (solvenţi, bitumuri, combustibili pentru focare). Gruparea protejată de Berbeceanu a apelat inclusiv la firme fantomă, cum ar fi Burbulea Oil Group SRL, special create şi/sau folosite în scopuri infracţionale.

Administratorul de firmă...

...ghinionist sau papagal se trezea, atunci când datoriile sale către stat treceau de 30.000 de lei, cu inspectorii de la Administraţia Finanţelor Publice pe cap. Următorul pas era un dosar penal din oficiu, iar firma era băgată în insolvenţă. Însă, atunci când numele celui ce te protejează este Berbeceanu, te pişi pe toţi cei din jur şi nimeni nu te întreabă de vorbă (vezi, de exemplu, cazurile Simota şi Litera – de zece ani, pe aceşti băieţi nu i-a întrebat nimeni de vorbă. Au dat ţeapă după ţeapă şi ciocan după ciocan la rotulă). Avem şi informaţii concrete, nicidecum presupuneri şi suspiciuni rezonabile, în acest sens.

Facem precizarea că...

...prejudiciile (ţepele) menţionate în prezentul articol nu se referă la sumele prezentate de către procurorii DIICOT drept sustragere de la plata accizelor, impozitului pe profit şi a TVA-ului. Ci se adaugă acelor ţepe trase, cu intenţie, statului român. Haţegana Prod Impex SRL Haţeg este singura curată din punct de vedere al disciplinei bancare. Nu figurează cu bilete la ordin sau file cec neonorate.

Însă, potrivit datelor centralizate la 16.10.2013, datorează bugetului de stat 17.826 de lei - TVA (din care 25 de lei dobânzi/penalităţi), la bugetul asigurărilor sociale de stat – 365 de lei, la bugetul asigurărilor pentru şomaj – 10 de lei iar la cel al asigurărilor de sănătate – 123 de lei. Nu vă impacientaţi, e doar încălzirea. Ăştia-s doar banii de bere ai mafiei protejate de Berbeceanu.

Ţepe de peste 22 de miliarde. Raul Product 97 SRL Simeria...

...a emis un număr de 22 de file cec şi bilete la ordin fără acoperire. Ultima ţeapă (pe această firmă) a grupării protejate de Berbeceanu datează 20.06.2009. În total, vorbim de 8 file cec refuzate, valoarea totală a acestora fiind de 1.215.446,20 lei. Acestora li se adaugă 14 bilete la ordin în valoare totală de 1.067.336,04 lei. Ţeapa totală prin Raul Product 97 SRL Haţeg (cu ultimul domiciliu fiscal la Simeria) se ridică la 2.282.782,24 de lei. Mai mult ca sigur că Alin Simota, care a emis doar prin Simar SRL un număr de 7 file cec şi 128 de bilete la ordin refuzate – prejudiciu total peste 134 de miliarde de lei vechi – aproape că le simţea răsuflarea în ceafă celor de la Raul Product 87 SRL Haţeg, protejaţii lui Berbeceanu.

Ţepe de peste 15 miliarde. Raul Team SRL Haţeg...

...a emis un număr de 34 de file cec şi bilete la ordin fără acoperire. Ultima ţeapă (pe această firmă) a grupării protejate de Berbeceanu datează 26.02.2008. În total, vorbim de 5 file cec refuzate, valoarea totală a acestora fiind de 519.985,93 lei. Acestora li se adaugă 29 de bilete la ordin în valoare totală de 993.660,60 lei. Ţeapa totală prin Raul Team SRL Haţeg se ridică la 1.513.646,53 lei.

Ţepe de peste 1,6 miliarde. Black Gold Industry SRL Haţeg...

...a emis 2 (două) bilete la ordin fără acoperire. Ultima ţeapă (pe această firmă) a grupării protejate de Berbeceanu datează 05.03.2010. Valoarea totală a biletelor la ordin refuzate este de 162.000 de lei.

Cine este firma...

...de la care Berbeceanu şi-a tras un Passat CC la preţ subevaluat? Potrivit anchetatorilor, tranzacţia auto suspectă a fost realizată cu SC Uranus Junior 2003 SRL Deva. În februarie 2013, aceasta a invadat piaţa deveană cu apă minerală expirată, marca Vujic Voda, importată din Serbia. În luna mai a acestui an, aceeaşi societate a donat Consiliului Judeţean Hunedoara podul de cale ferată îngustă „Mocăniţa”, situat în cartierul Zlaşti, municipiul Hunedoara. Activitatea principală a societăţii era cea de demolare, ecologizare a construcţiilor civile şi industriale şi pregătirea terenurilor aferente. Societatea şi-a organizat o filială în Pancevo, Serbia. În scrisoarea sa, comisarul şef Berbeceanu spunea că habar nu avea ce-i cu firma de la care şi-a cumpărat maşina. Hai, serios, comisare? La valoarea ta habar nu aveai de o firmă din municipiul Hunedoara care, în 2010, avea 48 de angajaţi, a realizat o cifră de afaceri de 89,7 de miliarde de lei vechi şi un profit de 27,7 miliarde de lei vechi? Din punct de vedere al disciplinei bancare, nici Uranus Junior 2003 SRL Cristur (Deva) nu e curată. La data de 03.05.2012, biletul la ordin cu numărul 1168837 a fost refuzat la plată. Valoarea ţepei: 665.424,67 lei! Societatea a intrat în insolvenţă după ce nu a achitat datorii în valoare de 4.623.741,10 lei. Din această sumă, 123.687 lei reprezintă datorii către Administraţia Fondului pentru Mediu, 186.671 lei către Direcţia Generală a Finanţelor Publice Hunedoara (actuala AJFP Hunedoara), 21.000 către Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamala Timişoara şi aproape 100.000 de lei către primăriile Deva, Hunedoara şi Reşiţa.

Prietenii lui Berbeceanu...

...ştiau cum se scapă de o firmă cu probleme. Doar un exemplu: în 2006, Titus Gabriel Biriescu şi-a făcut dispariţia din funcţia de administrator al Raul Oil Import Export SRL Haţeg, deţinută de Migra Georgeta Lenuţa, societatea fiind transmisă numitei Nadejda Beydrighin, posesoare a paşaportului seria A nr. 1395683, domiciliată în Republica Moldova. De ce a fost trecută firma pe numele unui cetăţean moldovean? E simplu: ca să încaseze statul român fix praful de pe tobă! De altfel, în firmele aflate în lanţul infracţional, e plin de străini cu nume greu de pronunţat, de loc

de prin ţări în care ţi se pierde urma.

Alte firme...

...implicate în lanţul infracţional: SC Valmira Trade SRL, SC Delta Universal Trading SRL, SC Andra Team SRL, SC Reyne Com SRL, SC Delta Universal Trading SRL, SC Daima Com SRL, SC Dantiroma Odorhei SRL ş.a. Din motive de spaţiu editorial, nu putem prezenta şi date cu privire la comportamentul comercial al acestor firme. Dar vă asigurăm că procurorii DIICOT nu le-au inclus degeaba în lanţul infracţional controlat de soţii Biriescu şi protejat de comisarul şef Traian Berbeceanu, fostul şef al BCCO Alba Iulia.

Parte din firmele legate...

...de numele soţilor Biriescu, care acţionau relaxaţi pe fondul relaţiei apropiate, de protecţie, cu Berbeceanu, au intrat în insolvenţă sau faliment. Drept urmare, registrele publice nu mai prezintă informaţii detaliate cu privire la datoriile acestora către stat.

Datorii către stat...

...are şi Valmira Trade SRL: 5.503 lei (din care 20 lei dobânzi/penalităţi) către bugetul de stat, 570 de lei către bugetul asigurărilor sociale de stat, 24 de lei către bugetul asigurărilor pentru şomaj şi 198 de lei către bugetul asigurărilor pentru sănătate. Delta Universal Trading SRL datorează 435 de lei către bugetul de stat, 1.410 de lei către bugetul asigurărilor sociale de stat, 47 de lei către bugetul asigurărilor pentru şomaj şi 479 lei către bugetul asigurărilor pentru sănătate. Reyne Com SRL datorează 1.295 de lei (din care 218 lei dobânzi/penalităţi) către bugetul asigurărilor sociale de stat, 46 de lei către bugetul asigurărilor pentru şomaj şi 472 de lei (din care 99 lei dobânzi/penalităţi) către bugetul asigurărilor pentru sănătate. Datoriile firmelor menţionate sunt, într-adevăr, mici. Trebuie ţinut însă cont că din lanţul infracţional prezentat acestea încă funcţionează. Restul sunt în insolvenţă, faliment sau chiar radiate după ce datoriile lor au atins cote impresionante. Vom reveni. Cătălin DOCEA


Ziarul Vãii Jiului

2 LA ORDINEA ZILEI Joi 31 octombrie 2013

9:00-9:15 Ştiri (r) 9:15-9:30 Valea Jiului pe faţă şi pe dos (r) 19:00-19:15 Ştiri 19:15-19:30 Valea Jiului pe faţă şi pe dos 19:30-21:00 Oameni şi fapte - talk show Televiziunea Parâng poate fi recepţionată în reţeaua UPC pe următoarele frecvenţe: Petroşani şi Petrila - 423,25 MHz (canal S 36), Vulcan, Lupeni şi Aninoasa - 391,25 MHz (canal S 32). * Televiziunea Parâng îşi rezervă dreptul de a modifica grila de programe în cursul zilei curente.

STS face apel ca cetăţenii să nu abuzeze de

Numărul de urgenţă 112

Printr-un comunicat semnat de colonel Adrian Fulea, purtătorul de cuvânt al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), specialiştii în comunicaţii speciale transmit cetăţenilor rugămintea de a nu abuza de numărul de urgenţă 112. „Cetăţenii sunt rugaţi să sune la numărul unic 112 doar dacă au o urgenţă. Nu apelaţi 112 pentru a vă informa despre evenimente care se petrec în localitatea dumneavoastră.

Aninoasa

La furat de cărbune

Poliţiştii Postului de Poliţie TF Livezeni au depistat-o în flagrant delict pe Camelia C., de 49 de ani, din Aninoasa, în timp ce sustrăgea cantitatea de 300 de kilograme de cărbune din vagoanele de marfă garate în Staţia RC CF Trans Iscroni, cu intenţia de a o valorifica. În cauză s-a întocmit dosar penal pentru tentativă la infracţiunea de furt calificat.

Mihaela PETROŞAN

Pentru reabilitarea termică

Anul acesta guvernul alocă bani doar pentru reabilitarea termică cu finanţare prin credite cu garanţie guvernamentală.

Având în vedere solicitările persoanelor cu handicap, copii şi adulţi, care au domiciliul în zona Văii Jiului, specialiştii Serviciilor de Evaluare Complexă din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Hunedoara se vor deplasa şi în luna noiembrie în zonă, pentru a efectua evaluările şi reevaluările persoanelor cu handicap. Astfel, aceştia se vor afla la Petroşani în zilele de 5 şi 12 noiembrie, evaluările începând, în ambele zile, de la ora 10, la Serviciul Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap, pentru adulţi, şi la Centrul de orientare, supraveghere şi sprijin a reintegrării sociale a copilului „Cuore”, pentru copii.

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364  J20/1310/2008

)

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Mihaela PETROŞAN

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380; 0737.352129 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

abuzivă a numărului unic 112 se pedepseşte cu amendă de la 500 la 1.000 de lei. Mihaela PETROŞAN

Guvernul dă bani

Evaluarea persoanelor cu handicap din Valea Jiului

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0737.575582 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro

În aceste cazuri îngreunaţi preluarea apelurilor de urgenţă şi puneţi în pericol viaţa unor persoane care chiar au nevoie de ajutor”, se arată în comunicatul STS. Potrivit statisticilor STS, aproximativ 70 la sută din telefoanele date la 112 nu sunt urgenţe. De menţionat că apelarea falsă sau

În 5 şi 12 noiembrie

O femeie din Aninoasa a fost prinsă de poliţişti în timp ce încerca să fure câteva sute de kilograme de cărbune.

Ziarul Vaii Jiului

joi, 31 octombrie 2013

În acest sens, în ultima şedinţă de guvern a fost completat art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 736/ 2010 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 69/ 2010 privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanţare prin credite bancare cu garanţie guvernamentală. HG nr. 736 din 2010 stabileşte suma alocată pentru acest program. Din 2010 până în 2012 inclusiv plafonul a fost stabilit la 200 de milioane de lei. Pe scurt, asociaţiile de proprietari în colaborare cu administraţiile pot să se împrumute la bancă pentru a-şi realiza anvelopările, creditele fiind garantate de stat. Alina PIPAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839


Ziarul Vãii Jiului

Gheorghe Ile a semnat pentru banii destinaţi modernizării Colegiului Mihai Viteazu din Vulcan

joi, 31 octombrie 2013

Ieri, la ora 12:46 ne-a sunat la redacţie primarul Gheorghe Ile. De data asta nu ca să ne reproşeze ceva apărut în ziar la adresa dumnealui, ci ca să ne anunţe, în exclusivitate, despre un eveniment petrecut cu nici două minute înainte de a pune mâna pe telefon.

„Mă aflu

la ARD Timişoara, împreună cu domnul director tehnic Alin Fara, pentru semnarea contractului de modernizare a Colegiului Tehnic Mihai Viteazu din Vulcan – ne-a comunicat, pe un ton mulţumit, primarul Gheorghe Ile. Mai vreau să adaug că, încă începând de astăzi (ieri – n.r.), vom începe în-

tocmirea documentelor necesare pentru licitaţia prin care se va desemna societatea care se va apuca de lucru”.

Incredibil, dar adevărat:

Ieri la Petroşani a avut loc o conferinţă de presă a PRM

Scurt

şi la obiect, este de aşteptat ca mesajul pe care primarul Gheorghe Ile l-a transmis telefonic de pe meleaguri bănăţene să bucure nu doar conducerea, cadrele didactice şi pe elevii acestui colegiu, ci şi pe părinţii copiilor care învaţă la această instituţie de învăţământ. Gheorghe OLTEANU

Invitaţia la un altfel de… „clubing”

Frumuseţea, tandreţea, delicateţea, sensibilitatea şi esteticul sunt valori universale care definesc „femininul”. Dar pentru ca valorile acestea să se dezvolte este nevoie de un spaţiu în care feminitatea să se simtă în largul ei. Din această perspectivă, OFSD Petroşani a luat iniţiativa de a înfiinţa Clubul Femeilor Social Democrate Petroşani, un loc în care femeile să comunice între ele, să dezbată probleme şi soluţii, să se ajute reciproc sau să ofere ajutor membrilor în nevoie ai comunităţii. Vă invităm să participaţi la inaugurarea Clubului femeilor socialdemocrate OFSD Petroşani, care va avea loc astăzi, 31 octombrie 2013, la Hotel Oxigen Petroşani, de la ora 17:00. Clubul este deschis tuturor femeilor din municipiul Petroşani care doresc să se alăture, în timpul liber, pentru a participa la activităţi educativ-recreative, care să aibă ca finalitate întrajutorarea, valorificarea potenţialului uman. Un înţelept indian spunea „Femininul e sinonim cu viaţa însăşi. Dacă femininul ar conduce planeta, nu am mai avea probleme ecologice pentru că lupta masculină de a cuceri mereu ceva ar dispărea şi ar rămâne doar dorinţa de a trăi viaţa, pur şi simplu”. Poate că e momentul ca femininul să îşi regăsească locul şi valoarea pe care le merită în societate. Margareta Burduf, Preşedinte OFSD Petroşani

ACTUALITATE

Natalia Elena Intotero, Preşedinte OFSD Hunedoara

Miercuri, 30 octombrie 2013, la sediul organizaţiei PRM Petroşani, a avut loc o conferinţă de presă, la care au participat Mihai Irimie, noul preşedinte al organizaţiei judeţene (primarul comunei Şoimuş), Dan Ghiţă - secretarul

3

organizaţiei PRM Petroşani, Emanuel Andronache - preşedintele organizaţiei PRM Petrila, şi Daniel Moraru preşedintele organizaţiei PRM Uricani, totodată şi consilier local în această localitate. Principala temă abordată de către preşedintele organizaţiei judeţene a PRM, Mihai Irimie, a fost situaţia partidului la nivel naţional, aici preşedintele intrând şi pe tema „bătăliei” dintre cei doi grei ai partidului, preşedintele Corneliu Vadim Tudor şi fostul lui „locotenent”, Gheorghe Funar. Vom reveni. Cornel BRAN

Îmbucurător pentru mineritul Văii Jiului:

În luna noiembrie va creşte producţia de cărbune la divizia minieră!

Iată că, după ceva vreme, aflăm că producţia de cărbune mai trebuie să şi crească, nu tot să scadă, ceea ce nu poate să fie decât o veste bună pentru mineritul Văii Jiului. De la Nicolae Drăgoi, directorul general adjunct al Complexului Energetic Hunedoara, am aflat că producţia de huilă va fi mărită începând cu luna noiembrie, lucru care probabil îi va bucura pe minerii din Valea Jiului, aici intrând în calcule şi producţia de cărbune de la cele trei mine aflate în cadrul SNÎMVJ. „Mărim producţia la unităţile miniere, care va ajunge la 110-120 mii tone pe lună la minele din cadrul complexului energetic şi la 40 mii tone la minele

aflate pe închidere. Este necesar să facem acest lucru atâta timp cât trebuie huilă la cele două termocentrale. Se pare că am ieşit din situaţia mai grea pe care am avut-o la început de an, când existau ceva probleme la cererea de huilă, fapt îmbucurător, care ne dă speranţe pe viitor”, ne-a declarat Nicolae Drăgoi. „Această creştere la minele viabile se realizează datorită punerii în funcţiune, de la 1 noiembrie, a Panoului 2 de la Mina Lupeni. Ceea ce va duce la creşterea de producţie a cărbunelui de la Lupeni, de la 1.300 de tone de cărbune pe zi, cât e azi, la 2.000 de tone pe zi începând cu luna viitoare”, ne-a mai precizat Nicolae Drăgoi. Corneliu BRAN

www.zvj.ro


4

Ziarul Vãii Jiului

SPORT

joi, 31 octombrie 2013

Pentru locul trei din campionat

Jucătorii Ştiinţei au primit ieri medaliile şi diplomele

Jucătorii echipei de rugby Ştiinţa Petroşani au intrat în posesia diplomelor şi a medaliilor de bronz pentru locul trei ocupat în Divizia Naţională.

Jucătorii echipei de rugby Ştiinţa Petroşani au fost premiaţi, ieri, într-un cadrul festiv la Universitatea din Petroşani. Au fost prezenţi doar 16 dintre componenţii echipei medaliaţi cu bronz în Divizia Naţională. Au lipsit motivat şase jucători, care sunt prezenţi la Campionatul European din Portugalia. Jucătorii au primit diplomele şi medaliile, iar Cupa a fost ridicată de către antrenorul Alexandru Lupu.

Răzvan Barbu, unul dintre componenţii de bază ai echipei, a primit cea de-a opta medalie din palmaresul său. „Sunt foarte bucuros pentru că am reuşit împreună cu echipa să câştigăm această medalie muncită şi mult dorită. Îmi doresc să con-

tinui cu Ştiinţa Petroşani şi să formăm o echipă competitivă pentru anul viitor pentru a ne putea lupta la promovarea în Superligă. Dedic această medalie tuturor antrenoCăpitanul Raul Vîlceanu rilor din cariera mea. La seniori aceasta este prima mea medalie din carieră. Mulţumesc în numele colegilor mei conducerii administrative şi Ultima oră: tehnice pentru susţinere şi sprijin”, a Se pare că Ştiinţa nu va mai juca meciul declarat Barbu. Au fost prezenţi la predin Cupa României, miere: decanii Mircea vom reveni cu detalii. Baron, Nicolae Pătrăşcoiu, Ioel Vereş, prorectorul Marius Marcu, şi Ilie Răscolean, membru în Consiliul de Conducere al echipei Ştiinţa Petroşani, Dacian Ciodaru - vicepreşedintele echipei de rugby, Marius Cucăilă, membru în Consiliul Director al echipei, rectorul Aron Poanta şi, nu în ultimul rând, managerul echipei, Emil Drumea, şi antrenorul Alexandru Lupu. Jucătorii au fost felicitaţi pentru rezultatul obţinut, iar conducerea i-a asigurat de tot sprijinul în continuare şi pentru sezonul viitor.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

Din nou la un pas de desfiinţare?

Jiul - în pericol să nu se prezinte la meciul de sâmbătă

Jiul Petroşani încearcă din răsputeri să ducă la bun sfârşit cele cinci meciuri care au mai rămas până la finele turului. Managerul Marin Tudorache trage un serios semnal de alarmă.

4.000 lei pentru 5 meciuri

Vremuri din ce în ce mai grele pentru echipa de fotbal Jiul Petroşani. Managerul Marin Tudorache spune că gruparea din Vale este la un pas de a nu se mai putea prezenta la cele cinci meciuri pe care petroşenenii le mai au de disputat până la finele turului. Jucătorii fac muncă voluntară, iar banii vin din buzunarul managerului şi a celor câţiva care mai sunt prin preajmă. „Dacă nu facem rost de 4.000 de lei pentru cele cinci jocuri se va pune sub semnul întrebării deplasarea noastră sau prezentarea la meciuri. Jiul este într-o situaţie delicată”, a declarat managerul Marin Tudorache.

Apetri - afară

Pe lângă probleme financiare cu care echipa din Vale se confruntă, managerul Jiului spune că

www.zvj.ro

echipa trebuie să sufere şi din cauza unor gesturi făcute de anumiţi jucători de la echipă. „În timpul meciului din etapa trecută, Apetri a ieşit de pe teren fără să-l dea nimeni afară, supărat că cei din tribună îl înjurau. A ieşit, a luat cartonaş galben şi apoi pe cel roşu. Pentru gestul făcut nu mai face parte din echipă. Noi nu avem nevoie de aşa ceva. Avem nevoie de jucători care să pună suflet, mai ales că este ştiută situaţia de aici”, a spus Tudorache.

Pleiadă de antrenori

Din când în când, un aer al schimbării este binevenit la orice echipă, astfel că şi Jiul a apelat la acest truc. Toni Sedecaru a fost instalat în postul de director tehnic, Sorin Ghiţan - antrenor principal, Sorin Henzel şi Anton Ilie - antrenori secunzi. „Nu s-a schimbat mare lucru. Important este ca aceşti copii pe care îi avem să joace. Şi avem jucători talentaţi: Daniel Roşianu, Cornel Graur, Andrei Ilie, Ilie Dumitru, Dan Pavel. Şi vreau să le mulţumesc celor care ne ajută să mergem cu aceşti copii în deplasări: Siminic Măgduţi şi firmei Univertis. Avem nevoie de ajutor şi oamenii trebuie să înţeleagă că Jiul nu trebuie lăsat să moară”, a mai punctat Tudorache. Jiul va juca, sâmbătă, la Gloria Geoagiu. N.R. Ne întrebăm şi noi unde sunt acei care mai deunăzi se băteau cu cărămida în piept că vor să preia Jiul, că au bani de băgat în fotbal? Acum, ar fi un moment prielnic să dovedească buna intenţie atât de clamată. Dacă nu o vor face, vor rămâne de papagali.


Ziarul VĂŁii Jiului joi, 31 octombrie 2013

ĂŽn aceste zile,

marul Tiberiu Iacob-Ridzi Ĺ&#x;i-a pus pe agenda de lucru această lucrare, după cum ne-a spus Daniel ViĹ&#x;an, Ĺ&#x;eful SPADPP, că „meritul este al dumnealuiâ€?, nu poate decât să-i bucure pe toĹŁi cetÄƒĹŁenii care călătoresc cu autocarele din Autogara „Normandiaâ€?, Trebuie musai să oglindim ĂŽn rândurile de altfel una dintre porĹŁile de intrare ĂŽn ziarului nostru un lucru bun făcut de angaPetroĹ&#x;ani. Zilele trecute, i-am surprins pe jaĹŁii SPADPP din cadrul Primăriei PetroĹ&#x;ani. câţiva lucrători ai SPADPP lucrând la refacerea scărilor ce coboară spre autogară. Mai ales că ĂŽn repetate rânduri am făcut câteva Lucrarea nu mai e făcută de mântuială, luapeluri referitor la acest subiect. Iar faptul că pricrându-se serios, iar unde s-a terminat, scările arată foarte La termocentralele Complexului Energetic Hunedoara bine. Singurul lucru pe care l-am mai avea de recomandat ar fi ca, după finalizarea scărilor,

Scările spre Autogara „Normandia� sunt refăcute

ACTUALITATE

5

să se facă ceva Ĺ&#x;i cu vegetaĹŁia crescută abundent ĂŽn spatele autogării, care nu dă bine imaginii municipiului. Corneliu BRAN

AĹ&#x;a arătau scările respective ĂŽnainte de lucrare

Stocul de cărbune este de 350 mii tone

Iarna poate veni liniĹ&#x;tită, cel puĹŁin pentru cele două termocentrale din cadrul Complexului Energetic Hunedoara, care au asigurat stocul de cărbune pentru următoarea perioadă.

„Stocurile de cărbune sunt asigurate, atât la Termocentrala Mintia, cât Ĺ&#x;i la Termocentrala ParoĹ&#x;eni. Acestea sunt undeva spre 350 mii tone de cărbune, ĂŽn momentul de faĹŁÄƒ nefiind nicio problemă cu eleâ€?, ne-a declarat directorul general al CEH, Daniel Andronache. Dacă ĹŁinem cont că din noiembrie producĹŁia de cărbune dată de cele Ĺ&#x;apte mine va fi de aproximativ 150.000-160.000 tone pe lună, după cum ne-au declarat factorii responsabili de la CEH, rezultă că stocurile sunt asigurate pentru peste două luni de zile. Dar cel mai important este faptul că, de când Daniel Andronache a devenit numărul unu ĂŽn CEH, nu se mai pune problema importurilor de cărbune, fapt care ducea la blocarea activitÄƒĹŁii minelor noastre. Să sperăm că, de-acum ĂŽnainte, huila noastră va fi suficientă pentru funcĹŁionarea la parametrii normali a celor două termocentrale Ĺ&#x;i, implicit, la funcĹŁionarea ĂŽntregului mecanism al complexului energetic, care poate deveni un jucător important pe piaĹŁa energetică dacă se vor face investiĹŁiile promise Ĺ&#x;i dacă se va lucra ĂŽn echipă, unde toată lumea, atât minerii, cât Ĺ&#x;i energeticienii să tragă la aceeaĹ&#x;i „căruĹŁÄƒâ€?. Corneliu BRAN

Nicio lege nu vindecă

InconĹ&#x;tienĹŁa la volan

ĂŽn fiecare zi, pe drumurile hunedorene, Ĺ&#x;oferi inconĹ&#x;tienĹŁi pun ĂŽn pericol viaĹŁa celorlalĹŁi participanĹŁi la trafic, conducând beĹŁi sau urcând la volan fără permis. Cu alcool ĂŽn sânge

MarĹŁi seară, NicuĹ&#x;or C., de 42 de ani, din comuna Baru, ĂŽn timp ce conducea un autoturism pe DN 66, pe direcĹŁia de mers PetroĹ&#x;ani-HaĹŁeg, a efectuat virajul la stânga pentru a intra pe o stradă din localitatea Baru Ĺ&#x;i nu a acordat prioritate de trecere autoturismului condus de un bărbat din Târgu-Jiu, care circula din sens opus, intrând ĂŽn coliziune cu acesta. ĂŽn urma accidentului a rezultat rănirea uĹ&#x;oară a Ĺ&#x;oferului din Tg.-Jiu Ĺ&#x;i a pasagerei din maĹ&#x;ina condusă de acesta. Ambii Ĺ&#x;oferi au fost testaĹŁi cu aparatul alcooltest, ĂŽn cazul lui NicuĹ&#x;or C. rezultatul fiind de 0,73 mg/l alcool pur ĂŽn aerul expirat, motiv pentru care i-au fost recoltate două probe biologice de sânge, ĂŽn vederea stabilirii alcoolemiei.

Accident grav la PetroĹ&#x;ani

MarĹŁi, la orele prânzului, Liliana Z., de 54 de ani, din PetroĹ&#x;ani, ĂŽn timp ce conducea un autoturism pe strada 22 Decembrie din localitate, a surprins Ĺ&#x;i accidentat grav un minor, de 16 ani, din PetroĹ&#x;ani, care s-a angajat ĂŽn traversarea străzii prin loc nemarcat Ĺ&#x;i fără să se asigure.

Fără permis

Tot marĹŁi, poliĹŁiĹ&#x;tii l-au depistat ĂŽn trafic pe Marian B., de 26 de ani, din Vulcan, ĂŽn timp ce conducea un autoturism pe strada CoroeĹ&#x;ti, iar ĂŽn urma verificărilor efectuate ĂŽn bazele de date s-a stabilit că nu avea permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule. De asemenea, marĹŁi după-amiază, a fost surprins de aparatul radar autoturismul condus de Cosmin M., de 33 de ani, din comuna ĹžoimuĹ&#x;, ĂŽn timp ce se deplasa cu viteza de 95 km/h pe raza localitÄƒĹŁii TătărăĹ&#x;ti din comuna Burjuc. ĂŽn urma verificărilor efectuate ĂŽn bazele de date ale poliĹŁiei s-a constatat că bărbatul avea permisul de conducere suspendat. ĂŽn toate cele patru cazuri au fost ĂŽntocmite dosare de cercetare penală, conform OUG 195/ 2002 privind circulaĹŁia pe drumurile publice.

Mihaela PETROĹžAN

Zona de scări finalizată

 

  

            

              ! " 

   ! "   "             !         

    #

          $%& '()*+,'-.)* ()".$()*/01 ',")2$3)"3&)"4('*/01 35 2$()6".'7)8*/01 475$('($3)97"2':4)"7$)('2;4-(:*/01 "37<"=437)(5(&>'3)()$4"3'$?$4'*/01 &(;4745$'(&(;474 7$),$)(5(&7$*/01 >,"2$()*@11 "35&$4"4(7*@11       ',")2$3) 7$),5(',>)4:()*/01 )" =437)+.3$'*/01 "(&)45$2*/01 ",52$3) 45+47 4';497'3",4$3)46 (7$3<()8*/01

  





               #

 !" #!$% !& '()*   &  *A1 */A1 B C   *A1 */A1 "       *D1 */11     *D1 */01 " *EF1 */A1 -C *EF1 *DA1 & 6    8*A/  *A01 '    *G  *A01 '        *G  *A01 '     *G  *A01 '   *G  *A01 (*G  *A01 9 H      *G  */01 9 H   *G  */01 5    *G  */01 5 B *G  */01 -    !  *G  */01 : I I I */  */01 : * *  */  */01 4*/  */01 &   !   C */  */01     B   ! H   */  */01 ' !  */  */01 (        */  *@A1 <  C */  *DA1 '  *G  *AA1 4   C *  !   */  *DA1 $ */  *DA1

  

*+%!,- *.// $* ,!*.0     

     

 JB#1G/A010)  #1@GE200)/   #KKK *H * # 3 *H

www.zvj.ro


CMYK

6

PUBLICITATE

www.zvj.ro

Ziarul V達ii Jiului joi, 31 octombrie 2013


CMYK

Ziarul Vãii Jiului

Lucrările la aleile din centrul vechi al Vulcanului merg şnur

joi, 31 octombrie 2013

Nu doar locatarii blocurilor din spatele fostei alimentări din centrul vechi al Vulcanului sunt mulţumiţi. La fel sunt, acum, şi automobiliştii care, de pe strada Nicolae Titulescu, o iau cu maşina pe Aleea Pajiştei.

„A făcut treabă bună

tovarăşu’ Ile” – a comentat, pe stil vechi, vecinul meu Ion Tilea, cu care

Mare noroc

au avut lucrătorii de la Drupo cu vremea asta frumoasă. Au mers şnur cu lucrările de bordurare a aleilor care se întind din spatele bisericii şi până la marketul Penny. Nu doar că s-au pus borduri noi la alei, dar s-au şi astupat cu beton gropile în care dădeai, din metru-n metru, cu roţile autoturismului.

Continuitate

mă întâlnisem întâmplător lângă Unic. „I-auzi, măi, băieţii apucă să şi asfalteze! E foarte bine, e foarte bine!”, a exclamat el după ce muncitorii, care erau în pauza de masă, mi-au confirmat că, în curând, vor turna asfalt pe aleile reparate.

ACTUALITATE

Dacă locatarii blocurilor

vechi B52, B53, A52 şi care or mai fi acolo au motiv de bucurie, nu acelaşi sentiment îl încearcă cei din blocurile a

7

căror faţă dă spre bulevard. Aleile din spatele acestora vor rămâne şi în acest an pline de gropi, fiindcă, aşa cum a spus, de curând, primarul Gheorghe Ile la sfârşitul unei şedinţe de consiliu local, lucrările la ele vor începe doar la anul. Gheorghe OLTEANU

Lucrările de investiţii de la Termocentrala Paroşeni decurg normal

Şi dacă tot v-am dat astăzi mai multe ştiri îmbucurătoare legate de Complexul Energetic Hunedoara, vă mai dăm una, legată de investiţia privind instalaţia de desulfurare de la Paroşeni.

De la Daniel Andronache, directorul general al CEH, am aflat că lucrările ce ţin de investiţia de la Paroşeni sunt în grafic. „Până în 2015, cât ţine partea de lucrări a investiţiei pentru instalaţia de desulfurare, nu putem vorbi de o investiţie finalizată. Dar după 2015 vom putea vorbi de o investiţie serioasă, care va ajuta mult această termocentrală şi Complexul Energetic Hunedoara. Deocamdată suntem în grafic, lucrările merg normal şi sper să rămână totul bine până la capăt”, ne-a declarat directorul geneneral Daniel Andronache. Reamintim că investiţia totală de care vorbeşte directorul general al CEH este de 65 de milioane de euro, aceasta asigurând, la final, respectarea normelor de mediu cerute de Uniunea Europeană. Fără această investiţie la Paroşeni ar fi existat mari probleme, ceea ce ar fi dus la crearea de probleme pentru întreg complexul energetic.

La finalul acestei investiţii, după 2015 vom putea vorbi de termocentrala de la Paroşeni ca fiind cea mai modernă termocentrală din ţară, ceea ce nu-i deloc puţin pentru o zonă aflată în „deranj” mare, cum este Valea Jiului în momentul de faţă, din cauza situaţiei economico-sociale tot mai grea.

Corneliu BRAN

www.zvj.ro


Ziarul Vãii Jiului

8 ACTUALITATE Numai cine nu vrea nu-şi găseşte de lucru

Vulcăneanul Daniel Lehăceanu are 42 de ani şi, până anul trecut, a fost în Italia. Timp de optsprezece ani a efectuat, cu firma sa, lucrări de construcţii în Alessandria, un oraş lângă Torino, dar, când cu criza şi nu a mai avut comenzi, a preferat să se întoarcă acasă, decât să rămână printre străini.

Bărbat în putere

şi cu poftă de muncă, Daniel nu aşteaptă ca ofertele, pentru diferite lucrări de construcţii pe care să le efectueze prin societatea-i proprie, să-i bată la uşa apartamentului său din blocul 3A2 de le Bulevardul Mihai Viteazul, ci le caută el însuşi. Ultima la care, de fapt, l-am găsit muncind este exact la scara blocului

Cel mai mare cimitir din Valea Jiului

joi, 31 octombrie 2013

Este pregătit pentru „Luminaţie”

De circa trei săptămâni o parte din angajaţii şi utilajelor SPADPP-ului din cadrul Primăriei Petroşani sunt concentrate în zona Cimitirului Central, încercându-se ca de „Luminaţie”, pe 1 noiembrie, acesta să arate cât mai curat şi îngrijit.

în care locuieşte.

Dacă, anul trecut,

bărbatul a rezolvat singur problema scurgerii apei de la subsolul blocului, prin înlocuirea unei conducte, de câteva zile el s-a apucat să repare treptele scării de la intrarea în bloc. Vecinii săi au fost de acord şi niciunul nu a zis că nu contribuie cu suma de bani necesară. Cu care, pe lângă că au fost procurate materialele necesare, s-au putut schimba, cu unele din termopan, uşa din interior şi cea de la accesul spre subsol.

După ce va termina

de rezolvat treptele, va înlocui şi uşa de la intrare. Tot cu una din termopan. Locatarii de pe scară sunt mulţumiţi de treaba pe care o face vecinul lor harnic. Mai ales că, fiind de-al lor, ar putea, la o adică, să-i reproşeze calitatea lucrării. Ceea ce Daniel spune că nu se va petrece nicicând de la ceva pe care el a pus mâna să-l facă.

Gheorghe OLTEANU

„Suntem pe ultima sută de metri la lucrările de la Cimitirul Central. Ne-am apucat în urmă cu trei săptămâni, la ordinul domnului primar, an de an Primăria municipiului Petroşani fiind foarte atentă la acest capitol sensibil, fiindcă în fond vorba de părinţii, fraţii, surorile, soţii sau soţiile şi prietenii noştri, foşti cetăţeni ai acestui municipiu. E, dacă vreţi, şi o formă de respect, dar şi o răspundere civică. De aceea am mobilizat cât mai mulţi oameni şi utilaje pentru ca totul să arate aşa cum trebuie pe 1 noiembrie. Au fost curăţate, după cum vedeţi, toate aleile de acces, s-au amenajat puţin şi bucăţi din drumul central, în zonele mai deteriorate, iar marginile acestui drum au fost toaletate. Pe de altă parte, la mormintele unde aparţinătorii nu au venit să le cureţe, oamenii noştri s-au ocupat de ele, în momentul de faţă tot cimitirul fiind curăţat de vegetaţie, crengi sau mizerii aduse de vânt”, ne-a declarat Daniel Vişan, şeful SPADPP. Corneliu BRAN

În momentul de faţă

Complexul Energetic Hunedoara produce 500 MW/ oră

După cum se cunoaşte din statistici, Complexul Energetic Hunedoara asigură sau trebuie să asigure circa 5% din producţia de energie electrică a României, complexul energetic fiind singurul mare producător de energie din zona noastră. De la înfiinţarea acestui complex, singurul din ţară care funcţionează pe bază de huilă extrasă de la minele din Valea Jiului, producţia de energie produsă de cele două termocentrale ale

complexului, Mintia şi Paroşeni, a tot variat, în funcţie şi de cerere, dar şi de celelalte probleme care au ţinut de organizarea noului complex. În momentul de faţă ea, producţia de energie s-a stabilizat undeva la 500 MW/oră, după cum ne-a spus dir. gen. al CEH, Daniel Andronache. „Acum producem în medie circa 500 MW/oră. Aceasta înseamnă că mergem normal cu două grupuri energetice la Mintia şi cu grupul energetic de la Paroşeni. Lucrurile se aşează din ce în ce mai bine şi sperăm cu toţii ca acest complex energetic să facă faţă şi în perioada care vine cerinţelor actuale de energie, pe o piaţă românească de energie deloc uşoară şi cu multe schimbări”, ne-a declarat Daniel Andronache. Corneliu BRAN

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale. Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

www.zvj.ro


Ziarul Vãii Jiului

Primăria municipiului Vulcan

joi, 31 octombrie 2013

Am considerat ca fiind necesară o cât mai bună informare a opiniei publice în ceea ce reprezintă consecinţele devierilor de la practica jurnalistică manifestate în urmă cu câteva luni în cadrul emisiunii de televiziune Analiza Finală, realizată de Andrei Vlad la TV Parâng Petroşani, care l-a avut ca invitat pe fostul angajat al Poliţiei Locale a Municipiului Vulcan, Radu Voina. Pe parcursul acelei emisiuni au fost făcute atât de către fostul salariat al Primăriei, cât şi de către realizatorul emisiunii mai multe afirmaţii calomnioase, defăimătoare la adresa instituţiei Primăriei, a colegilor mei şi a mea personal. Am apreciat la momentul respec-

tiv că este necesară atenţionarea Consiliului Naţional al Audiovizualului în legătură cu aceste abateri de la deontologia jurnalistică şi, ca urmare a solicitării noastre de analiză a conţinutului emisiunii respective, CNA a decis sancţionarea postului de televiziune TV Parâng, cu somaţie publică, aşa cum reiese din adresa trimisă către Primăria Municipiului Vulcan şi pe care v-o punem la dispoziţie în vederea publicării. Consider că decizia CNA este corectă şi în acord cu dorinţa telespectatorilor de a putea viziona şi

PRIMIM LA REDACŢIE

la TV Parâng, programe de televiziune care să reflecte în mod profesional, obiectiv şi realist, activitatea administraţiei publice locale din Vulcan. În numele colegilor mei mulţu-

9

mesc public membrilor CNA pentru această decizie şi dumneavoastră pentru disponibilitate. Cu deosebită consideraţie,

Ing. Gheorghe Ile Primarul Municipiului Vulcan

www.zvj.ro


10

Ziarul Vãii Jiului

DIVERSE

joi, 31 octombrie 2013

Elevii Şcolii Gimnaziale Nr. 2 Petroşani

Au plantat cu entuziasm arbuşti

În curtea Şcolii Gimnaziale Nr. 2 Petroşani, 24 elevi voluntari din clasele I-VIII au participat săptămâna aceasta la Ziua Verde a Eco-Şcolilor din România, prin plantarea de arbuşti de fag şi salcâm. Iniţiativa aparţine Centrului Carpato-Danubian de Geoecologie, o organizaţie nonguvernamentală cu sediul în Bucureşti, ce furnizează programe educaţionale de calitate, în scopul realizării unui mediu sustenabil. Obiectivul organizaţiei este oferirea de programe care promovează relaţii durabile între copii, adulţi şi mediul înconjurător, realizând că educaţia eficientă trebuie să se extindă dincolo de sala de clasă şi că principiile de ecologie, justiţie şi egalitate trebuie să fie evidente la toate nivelurile societăţii. Alături de elevi la acţiune au participat d-na învăţătoare Elena Teacă, care le-a explicat elevilor cum se plantează şi se îngrijesc puieţii, dl. Virgil Căldărar - mediator şcolar, care s-a ocupat de procurarea arbuştilor, dl. Sandu Potoroacă - portar, care a săpat gropi împreună cu elevii. Scopul acestei activităţi este ca elevii să înţeleagă importanţa implicării directe în dezvoltarea spaţi-

ilor verzi atât din incinta şcolii, din oraş şi împrejurimi. Fiecare dintre elevii implicaţi este dator să aibă grijă de acum înainte de copacii sădiţi. „Este prima dată când plantez un copac şi cred că acesta este un lucru bun. Vreau să am grijă de el, să îl ud şi să nu îi las pe copiii mai mari să îl rupă", a spus elevul Flavius Apălimăriţei. Dintre acţiunile care se vor desfăşura în perioada următoare amintim şi realizarea unor panouri informative cu privire la ariile protejate din judeţul Hunedoara, având ca scop conştientizarea de către elevi a importanţei conservării biodiversităţii şi a peisajului natural. Prof. Gabriela RUS

Primim la redacţie

„Autorul” cu... autorul. În sală.

Avem obiceiul (prost, ce-i drept!) să ridicăm statui, să aducem elogii şi recunoştinţe abia după dispariţia vreunei valori.

Aprecieri în lipsă

Cum pleacă... pe Marte să zicem, vreun mare actor, doctor, sportiv, profesor, academician, scriitor, regizor sau politician (mă rog...), cum ne dăm seama, brusc şi dintr-odată, cât era de senzaţional şi profesionist. Vedem tone de filme sau piese – după caz – cu respectivul/respectiva. Ediţii extra-mega-giga-tera speciale şi breaking news-uri pe fundal galben, de mai ai puţin şi dai în hepatită. Ai o reţinere să deschizi şi o conservă, de frică să nu-ţi sară... megastarul (anonim până la un moment dat...) plâns pe micile ecrane din ea. Să nu mai vorbim despre meltenismul zilelor de după nefericitul eveniment, când toţi jurnaliştii (!) care se respectă relatează de la faţa locului, călcându-se pe

Pentru o cauză nobilă

Votaţi online

Doar un click şi zeci de copii cu dizabilităţi din judeţul nostru vor putea beneficia de un program cu finanţare privată.

Oana Petrov este mama a două fetiţe gemene diagnosticate cu autism. Fetiţele sunt internate, pe timpul săptămânii, la Centrul de Pedagogie Curativă Simeria. Centrul participă la concursurile „Ţara lui Andrei”, cu un proiect social denumit „Ulciorul fermecat”. Carmen Luca este cea care a gândit şi depus spre finanţare acest proiect pentru centrul din Simeria, prin care doreşte să obţină bani pentru înfiinţarea unui atelier de olărit pentru cei 32 de copii cu dizabilităţi profunde. Dacă va primi sau nu banii depinde de implicarea fiecăruia dintre noi. Trebuie să strângă cât mai multe voturi online pe http://www.taraluiandrei.ro/idei-din-tla/proiectulciorul-fermecat-id-703-cmsid-65. Numărul votanţilor la ora actuală trece puţin de 100. Intraţi pe site, înscrieţi-vă şi faceţi câţiva copii mai fericiţi! Alina PIPAN

www.zvj.ro

SC REALCOM SA PETROªANI

Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

gât pentru nişte cadre cât mai superbe cu... mortul zilei. De ce suntem atât de ipocriţi? Când o să învăţăm să apreciem valorile astea chiar în timpul vieţii lor? Pentru că, la urma urmei, cu ce-i mai ajută o distincţie post-mortem?... Şi uite-aşa... îşi mai schimbă numele o stradă, un parc sau... apare vreo zi sfântă în calendar. Că doar suntem campioni la zile libere. Aştept „Ziua Fluturelui cu Aripi Roşii”. Nu de alta, da-mi place roşu`, şi-ar fi păcat să fie lăsat aşa... de izbelişte.

Herjeu. Radu Herjeu.

Nu se întâmplă des ca la premiera unui spectacol, alături de personajele create, să fie prezent chiar autorul. Radu Herjeu, scriitorul textului „Autorul”, ce se va monta sâmbătă, 2 noiembrie, ora 18:00, pe scena Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu”, ne-a confirmat prezenţa sa la Petroşani. Regia este semnată de Boris Melinti, iar scenografia de Alexandru Radu. „Sunt în fiecare cuvânt pe care-l rostesc sau îl scriu, în fiecare gând pe care-l am şi-l împărtăşesc, în fiecare gest, în fiecare imagine pe care o păstrez, în fiecare trăire pe care o am…” - Radu Herjeu. Oana TUŢU secretar literar la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”

EXTRAS

Biroul executorului judecătoresc Ifrim Remus, sediul în Municipiul Hunedoara, str. Nicolae Bălcescu, nr.1, etaj 2, camera 23, judeţul Hunedoara, aducem la cunoştinţa generală că, în ziua de 26.11.2013, orele 14, la sediul biroului, va avea loc vânzarea la licitaţie publică a imobilului situat în Vulcan, str. Traian, bl. A3, sc.1 etaj 5, ap. 31, judeţ Hunedoara înscris în CF 60166-C1U13 Vulcan, nr. topo 341/2/33/I/V/31, compus din apartament cu 2 camere şi dependinţe în suprafaţă de 39,97 mp, la preţul de pornire de 40.600 lei stabilit prin expertiză. Somăm pe toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să-l anunţe executorului judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare. Invităm pe toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit silit să se prezinte la termenul de vânzare, locul fixat şi ora stabilită, având asupra lor actele de identitate, urmând a depune, până la termenul vânzării, o cauţiune reprezentând 10% din preţul de pornire al licitaţiei, pe seama şi la dispoziţia Biroului executorului judecătoresc Ifrim Remus, având CUI 20955096, în contul de indisponibilizări deschis la CEC Bank din municipiul Hunedoara. Dovada consemnării va fi ataşată ofertei de cumpărare, până la termenul stabilit pentru vânzarea la licitaţie publică. EXECUTOR JUDECĂTORESC IFRIM REMUS


Ziarul Vãii Jiului joi, 31 octombrie 2013

PUBLICITATE 11

LICITAŢII

Se vinde la licitaţie publică imobilul situat în municipiul Petroşani, str. 1 Decembrie 1918, bl. 95, sc. B, ap.13. Informaţii la telefon 0374.086435 sau la BEJ Benteu Aron, Deva, str. Aurel Vlaicu, nr. 1, telefon 0254.231223. INSOLVENT CONSULT SPRL lichidator judiciar al SC AMARILDO ELECTRONICS & COMPUTERS SRL vinde la licitaţie publică, organizată la sediul său din Deva, str. M. Eminescu, nr.11, ap. 2, în data de 15.11.2013, ora 13:00, următoarele imobile: - „Spaţiu comercial” situat în Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1A, în s. d. = 265,81 mp, la preţul de pornire de 226.400 lei; - „Teren intravilan” 6580 mp, situat în Petroşani, str. Şoimilor, la preţul de pornire de 271.600 lei + TVA. Garanţia de participare la licitaţie este de 10% din valoarea imobilului pentru care se licitează. Caietul de sarcini şi orice informaţii sunt la dispoziţia eventualilor cumpărători la tel. 0254.226006 sau 0785.285456.

MULŢUMIRI

Mă numesc Ana Rusu, locuiesc în Petroşani pe strada Măgurii, nr.18. Prin intermediul ziarului dumneavoastră doresc să îi mulţumesc domnului director general Costel Avram de la Apa Serv Valea Jiului pentru problema ce mi-a fost rezolvată. Deşi în cartier se lucrează la canalizare şi circulaţia este îngreunată, imediat după solicitarea mea traficul a fost fluidizat. Vând două bovine de 3 şi, respectiv, de 7 ani. Preţ negociabil! Detalii la telefon 0765.547249 sau la adresa: sat Petros, comuna Baru, nr. 192.

ÎNCHIRIERI

Dau în chirie - pentru două studente - apartament 2 camere, dotat şi mobilat, zona centrală (piaţă) Petroşani. Rog şi ofer seriozitate. Relaţii la telefon 0735.650483. Închiriez spaţiu comercial în Petroşani (zonă centrală - Piaţa Victoriei, clădire staţie plecare taxi/ maxi-taxi spre Petrila, etaj I), suprafaţă 200 mp, toate utilităţile, pretabil bar, restaurant etc. Preţ negociabil la vedere. Relaţii la telefon 0767.806804

CA ȘI PÂNĂ ACUM, NOI SUNTEM APROAPE DE DVS.! CAR VULCAN IFN (lângă magazinul Penny), începând cu 01 noiembrie 2013, oferă împrumuturi în condiții și cu dobânzi deosebit de avantajoase. Relații la sediul instituției.

ANGAJĂRI

Cabana Atlas din staţiunea Straja angajează ospătăriţă cu experienţă. Se oferă: 1. Carte de muncă pe perioada contractului; 2. Salariu motivant. Se solicită: 1. Seriozitate; 2. Disponibilitate la program prelungit. Experienţa în domeniu constituie un avantaj. Relaţii la telefon 0761.296055. CV-urile se trimit la adresa de e-mail: atlas.straja@gmail.com Angajez instalatori CABLU TV cu experienţă şi autoturism propriu - judeţul Hunedoara. Căutăm colaboratori pe termen lung, comision pentru fiecare instalare. Detalii la telefon 0724.278060 Plecări rapide pentru dansatoare în night-cluburi din Germania, Austria, Elveţia prin Agenţia de impresariat artistic Blue Star International Show. Salarii începând de la 40 eur/seară. Asigurăm cursuri de dans, costume, transport, cazare. În România se oferă 1.200 lei/lună salariu pentru dansatoare în club Viena din Slatina, jud. Olt. Tel: +40 764 720 735; +40 751 314 411. E-mail: international_blue_star@yahoo.com

Angajez barman pentru club în Petrila. Relaţii la telefon 0723.346895 Rapid RO (şoseaua de centură, vizavi de stadion) - angajează femei cu vârsta maximă de 35 de ani pentru spălătorie. Relaţii la telefon 0766.337077 sau la sediu.

IMOBILIARE

Valabil pentru vineri - 1 noiembrie 2013

Vând teren şi casă P+1 în Târgu-Jiu, strada George Coşbuc, Nr. 2A, realizată şi finisată în 2000 cu toate utilităţile: apă, gaze, canal, izolaţie termosistem şi termopane. Suprafaţă teren 800 mp, deschidere la stradă de 50 mp. Anexe: beci suprafaţă de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preţ negociabil. Telefon: 0727.874449

Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 10.000 euro. Telefon 0725.065800

Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic neg. Telefon 0726.291090

HOROSCOP

Berbec (21 Mar - 20 Apr) Nu te simţi bine oriunde te-ai afla. Nici la serviciu nu ai o relaţie prea bună cu colegii, nici acasă nu te aşteaptă momente mai frumoase, încât eşti tentat să spui că este o zi neplăcută din toate punctele de vedere.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

În dragoste, uneori e nevoie şi de sacrificii, pentru că nu le poţi avea pe toate. Fii atent ce oferi celui drag, pentru că şi el are aşteptări mari de la tine...

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Fii mai rezervat în cheltuieli, pentru că tentaţia de a da iama prin bani acum se poate solda cu un buget diminuat când ţi-e lumea mai dragă.

Rac (22 Iun - 22 Iul) Se vorbeste despre iubire în termeni foarte serioşi, oficiali chiar, de parcă se pregăteşte o cerere în căsătorie.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Propunerea care vine azi de la un prieten te pune pe gânduri, de parcă nu ai avea deplină încredere în ceea ce spune.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Te intrebi cât vei mai suferi de pe urma unei greşeli din trecut de care parcă nu mai scapi. Apare mereu în discuţie ceva din acele timpuri.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Sari în ajutorul persoanei iubite care chiar are nevoie azi de un sfat, de un sprijin concret sau doar de o ureche de ascultat.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

O vorbă severă poate avea efecte foarte dure asupra unei persoane care nu poate suporta ceea ce spui, deci fii foarte atent cu cine îţi permiţi să vorbeşti cu autoritate.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Ai curaj să începi acum o afacere nouă, care va duce la rezultate foarte bune, totul e să nu aştepţi pe altădată, pentru că acum e momentul optim pentru a-i da startul!

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Ai tot felul de idei din care ai putea câştiga un ban în plus, dar nu ştii cum e mai bine pentru tine: să le pui în aplicare pe cont propriu sau să atragi colaboratori?

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Deşi tu eşti dornic de socializare şi comunicare, nu ai parte de tovarăşi de discuţie la fel de volubili, parcă ai nimeri într-un mediu de surdo-muţi.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Nu te deranjează faptul că nu mai apare nimic nou în program, ba chiar ştii să profiţi de răgazul oferit pentru a te elibera de griji şi a te relaxa aşa cum meriţi.

www.zvj.ro


CMYK

12

Ieri

Ziarul Vãii Jiului

DIN JUDEŢ

Comemorarea victimelor accidentului de la Certej

La 42 de ani de la cumplitul accident care a avut loc în Certeju de Sus, accident soldat cu moartea a 89 de persoane, au fost organizate mai multe evenimente comemorative la Bucureşti, Deva, Iaşi, Timişoara, Oradea şi Viena. Evenimentele au fost încărcate şi cu proteste împotriva recentelor proiecte miniere de la Roşia Montană şi Certej.

De la cârtiţe la mişcări tectonice

Ieri s-au împlinit 42 de ani de la producerea accidentului minier ce a dus la moartea a 89 de persoane în Certeju de Sus. Ruperea digului şi alunecarea muntelui de steril din iazul de decantare al exploatării aurifere Certej a provocat cea mai cumplită tragedie pe timp de pace din anii `70. Amploarea dezastrului a fost ascunsă la acea vreme de autorităţi pentru a nu fi declarat doliu naţional. „Opt posibile cauze au fost luate în calcul: de la cârtiţe la mişcări tectonice. S-a reţinut însă că pierderea în timp a stabilităţii masivului de steril pe una din laturi ca urmare a creşterii peste limita critică în înălţime a dus la producerea accidentului. În urma cercetărilor de natură tehnică şi a anchetei pentru identificarea responsabililor accidentului, dosarul a fost închis fără condamnări. Este cunoscut faptul că principalele cauze care au determinat accidente miniere în ultimii 25 de ani sunt ruperea sau distrugerea barajului iazului de decantare sau deversarea, în cazul unor precipitaţii abundente, peste coronamentul iazurilor de decantare. Este cazul şi accidentului minier cu cianuri de la Baia Mare din anul 2000”, a declarat Ştefania Simion, directorul executiv al Centrului Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu.

Aprinde lumina pentru Certej

Mai multe evenimente de comemorare s-au derulat ieri, pe parcursul întregii zile. Astfel, la

Zam

Musafirul hoţ

Decizia de a găzdui peste noapte pe cineva nu e întotdeauna răsplătită cu bun-simţ. Uneori, buna intenţie te transformă în păgubaş.

Asta a păţit şi o persoană în vârstă de 51 de ani, din comuna Zam. Aceasta a sesizat marţi poliţia cu privire la faptul că, timp de câteva zile, l-a găzduit pe Sava K., de 36 de ani, din judeţul Bistriţa Năsăud. Musafirul, în noaptea de luni spre marţi, i-a sustras dintr-un corp de mobilier din bucătărie 3.300 de lei şi a plecat din localitate. În cauză poliţiştii au întocmit dosar penal pentru comiterea infracţiunii de furt calificat.

www.zvj.ro

joi, 31 octombrie 2013

Bucureşti un grup de tineri a depus flori şi lumânări în faţa Ministerului Mediului începând cu ora 4:55 dimineaţa, ora producerii accidentului în urmă cu 42 de ani. Depunerile de flori şi lumânări au continuat în faţa ministerului, punctul culminant fiind ora 17, când la apusul soarelui participanţii au scris „CERTEJ” din lumânări. Tot ieri, un flashmob de comemorare a avut loc şi la Cluj-Napoca. Manifestări de solidaritate internaţională, sub îndemnul „Aprinde lumina pentru Certej”, au avut loc zilele acestea în Deva, Iaşi, Timişoara, Oradea şi Viena.

Acord contestat în instanţă

„În iulie 2012, Agenţia Regională de Protecţia Mediului a eliberat acordul de mediu pentru proiectul de minerit cu cianuri. Amploarea proiectului minier propus la Certej necesită utilizarea a 26.448 tone de cianură de sodiu în cei 16 ani de operare. Reziduurile toxice prelucrate ar fi stocate în iazuri de decantare pe o suprafaţă de 63 de hectare. De această dată ar fi nevoie de construirea a trei baraje de arocamente, cel mai înalt urmând să aibă înălţimea finală de 160 de metri, după supraînălţări succesive. Deşi a existat precedentul accidentului de la Certej, Guvernul nu a solicitat nicio garanţie de mediu pentru aprobarea proiectului de la Certej. (...) Mai mult, în emiterea acordului de mediu pentru proiectul de la Certej, autorităţile au considerat ca acceptabil impactul produs de consumul a 29 de milioane de metri cubi de apă din râul Mureş, defrişarea a 187 de hectare de pădure şi suprapunerea proiectului minier cu situl Natura 2000 - ROSPA 0132 Munţii Metaliferi pe o suprafaţă de 108 hectare”, a mai spus Ştefania Simion. În prezent, acordul de mediu face obiectul unui proces ce se judecă de către Tribunalul Bucureşti.

La Hunedoara

Încep cursurile de chineză

Primăria Hunedoara a anunţat public că vor începe, conform promisiunii, cursurile de limbă şi literatură chineză din data de 4 noiembrie 2013. Cursurile vor avea loc la Colegiul Naţional „Iancu de Hunedoara”, Colegiul Economic „Emanuil Gojdu” şi Colegiul Naţional de Informatică „Traian Lalescu”, iar înscrierile se fac la cele trei colegii. Deschiderea oficială a cursurilor va avea loc luni, 4 noiembrie, de la ora 13:00, la Colegiul Naţional „Iancu de Hunedoara”. De asemenea, începând cu 4 noiembrie, se fac înscrieri şi la cursurile de limbă şi literatură chineză pentru adulţi. Cererile se primesc la Galeria de Arte Hunedoara, zilnic între orele 8-13 şi 17-20.

La Castelul Corvinilor

Ziua Morţilor

Începând de ieri şi până în 3 noiembrie, în fiecare seară, la Castelul Corvinilor va avea loc un eveniment special numit Ziua Morţilor.

Evenimentul este organizat de Asociaţia „Castelul din Carpaţi” în colaborare cu Primăria Hunedoara şi „Discovering Transylvania”. Aseară, în debutul manifestărilor, a fost deschis cimitirul lui Dracula şi atelierele de machiaj şi costumare. Vineri, în 1 noiembrie, începând cu ora 20:00, se va desfăşura spectacolul Noaptea Morţilor şi concursul cu premii Parada costumelor. Spectacolul Noaptea Morţilor va fi jucat din nou sâmbătă, 2 noiembrie, de la ora 20:00, iar pentru această seară organizatorii au pregătit încă un concurs cu titlul „Descoperă unde este Dracula”. În final, vor fi oferite premii surpriză pentru „mortul cel mai haios” şi „costumul jerpelit”. La spectacol, intrarea este taxată cu 15 lei pentru adulţi şi cu 5 lei pentru copii. Cei care au plătit pentru prima seară spectacolul pot participa şi a doua seară pe baza aceluiaşi bilet. Butaforia spectacolului poate fi admirată pe parcursul zilei de vizitatorii castelului.

Pagină realizată de Mihaela PETROŞAN

facebook.com/ziarulvaiijiului


CMYK

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului  Anul VI  Nr. 195  31 octombrie 2013  4 pagini  Supliment al Ziarului Văii Jiului

Drumul de fier Livezeni – Bumbeşti împlineşte astăzi 65 de ani de la inaugurare Astăzi, 31 octombrie, se împlinesc fix 65 de ani de când a fost inaugurată şi dată circulaţiei linia ferată BumbeştiLivezeni. Pe parcursul aproape unui sfert de veac (între 1924 – 1948), au fost realizate 8 poduri, 27 de viaducte de coastă, 39 de tunele (circa 8 km) şi multe alte lucrări specifice, în care inginerii şi muncitorii români, într-o confruntare dură cu muntele, au învins. Pentru a marca acest moment jubiliar, am extras din volumul meu aflat în lucru, cu titlu provizoriu „BumbeştiLivezeni – între propagandă, politică şi Siguranţă”, câteva fragmente edificatoare, majoritatea deloc sau puţin cunoscute, asupra istoricului acestor lucrări.

În aprilie-mai 1923, presa anunţa că Generalul Moşoiu, ministrul comunicaţiilor, şi ing. Romulus Baiulescu, directorul general al construcţiilor de cale ferată, lucrează la începerea noilor lucrări de cale ferată: Ilva Mică-Vatra Dornei, Braşov-Negoiaş-Buzău, Hamangia-Tulcea şi Livezeni (Petroşani)-Bumbeşti (Tg. Jiu). Ministrul Moşoiu a alocat două milioane de lei pentru completarea studiilor acestor lucrări şi 100.000.000 lei avans „în contul construirii” respectivelor linii. La 27 mai are loc inaugurarea liniei ferate Salonta-Chişinău, care face legătura între directă între Arad şi Oradea Mare. La 29 august 1923 descind în Vale senatorul dr. Hasnaş, deputatul Gheorghe Tătărăscu şi C. Bălănescu, primarul Tg.Jiului, şi alţi domni cu arie de competenţă în lucrările de cale ferată. La începutul lunii septembrie 1923, Vintilă Brătianu - ministrul Finanţelor, V. Sassu ministrul Industriilor, şi Tancred Constantinescu directorul general al CFR - efectuează o vizită în Valea Jiului. Ştefan Peneş, expert contabil, „membru Firmei Maior Aviator Ioan Peneş şi Fratele”, adresează o scrisoare deschisă miniştrilor Brătianu şi Sassu. Urmare a vizitei efectuate în săptămâna 2-9 septembrie 1923 la Petroşani de către comisia pentru linia ferată Livezeni-Bumbeşti, presa locală apreciază că lucrarea „a intrat de-a binelea în faza realizării”. Ce-o însemnând „de-a binelea” nu putem traduce după atâţia ani. La 21 iunie 1925 aflăm că „la linia Bumbeşti-Livezeni se lucrează la Tuneluri, fiind planurile gata”. La 10 septembrie 1928 C. Dimitriu, ministrul comunicaţiilor, şi Gheorghe Tătărescu, ministrul subsecretar de stat la interne, însoţiţi de o numeroasă delegaţie, venind dinspre Tg. Jiu inspectează terasamentul şi tunelurile de pe linia ferată Bumbeşti-Livezeni, unde, din lipsă de fonduri, lucrările se opriseră. Cei doi miniştri hotărăsc reînceperea lucrărilor chiar din toamna acestui an, prin aceasta încercându-se a se găsi o rezolvare şi problemei şomajului.

În seara zilei de 9 decembrie 1933 Romulus Miocu, prefectul judeţului Hunedoara, soseşte în Petroşani însoţit de candidatul la Camera Deputaţilor, Barbu Neamţu, pentru a participa la o întâlnire la Clubul liberal din Petroşani. Cu acest prilej anunţă vizita a doi miniştri în Valea Jiului, Gheorghe Tătărescu şi R. Franasovici, „cu care ocazie se va hotărî începerea liniei ferate Livezeni-Bumbeşti, unde îşi vor găsi de lucru toţi şomerii”. La 23 ianuarie 1934, Direcţia Generală a Societăţii Petroşani, Grupul Lupeni, emite o adresă, „în vederea deschiderii şantierului de lucru pentru executarea construcţiei liniei ferate Livezeni-Bumbeşti”, din care reţinem: „Lucrarea construcţiei liniei ferate Livezeni-Bumbeşti se execută de către Biroul tehnic de la Direcţiunea Minelor, grupul Lupeni, sub controlul şi supravegherea tehnică a d-lui Director General Fr. Frey (…). În acest scop se vor muta la acest şantier numărul de funcţionari tehnici şi administrativi necesari pentru buna supraveghere şi executarea lucrărilor. La construcţia liniei ferate se vor întrebuinţa următoarele categorii de lucrători: 1. Lucrători minieri buni, aflaţi în serviciul Societăţii; 2. Lucrători aflaţi în efectivul exploatărilor din Valea Jiului, dar de care exploatările nu mai au nevoie în prezent; 3. Lucrători şomeri din Valea Jiului, care în prezent nu au nici o legătură cu Societatea Petroşani şi 4. Lucrători necalificaţi, din diferite regiuni, femei, copii (…). Pentru darea în antrepriză a diferitelor lucrări în legătură cu şantierul Livezeni Bumbeşti se va constitui o comisie (…). Această comisiune va putea da în antrepriză direct lucrări ce urmează a se executa pe şantierul LivezeniBumbeşti până la o valoare maximă de Lei 300.000”. La 18 iulie 1937 primul-ministru Tătărăscu dislocă în „cadrul pitoresc” al Văii Jiului o impresionantă garnitură guvernamentală: I. Inculeţ - vicepreşedintele Consiliului de miniştri, R. Franasovici - ministrul lucrărilor publice, dr. Valeriu Pop - ministrul Industriei şi Comerţului, Radu Irimescu - ministrul aerului şi marinei, generalul Glatz, M. Berceanu şi P. Bejan - subsecretari de Stat, I. Macovei - directorul general al C.F.R., Victor Slăvescu - fost ministru, ing. Ioan E. Bujoiu - directorul general al Soc. Petroşani. Primul moment al vizitei are loc în Lunca Mare a Jiului, la orele 11. După oficierea unei slujbe religioase, pentru reînceperea „întru Dumnezeu” a lucrărilor la calea ferată Livezeni-Bumbeşti, ing. I. Macovei, directorul general C.F.R., ţine o scurtă, dar interesantă cuvântare: „Îndată după unirea Ardealului cu vechiul regat s-a pus problema legăturilor dintre aceste

ţinuturi. Grija conducătorilor ţării, ca şi a conducătorilor C.F.R., a fost chiar din primii ani după unire, de a crea legături feroviare cât mai multe între diferitele ţinuturi alipite şi vechiul regat. Pentru această linie s-au început studiile în anul 1921, iar lucrările în 1924, care au continuat, cu intermitenţă, până în 1929. Anul acesta lucrările vor fi reluate datorită d-lui primministru Gheorghe Tătărescu şi ministrului R. Franasovici. Costul lucrărilor ce se vor face de aici înainte este de 1.143,743.350 lei. Lucrările se vor executa în curs de 3 ani şi au început în 4 puncte principale. Vor fi 33 tuneluri, dintre care cel mai mare va avea o lungime de 388 m. Vor fi, de asemenea, 7 poduri mari şi numeroase podeţe peste Jiu”. Istoria va dovedi că directorul general C.F.R. a fost prea optimist când peste 3 ani lucrărilor vor fi terminate. Acestea vor fi finalizate abia peste 11 ani, în noiembrie 1948.

La 1 februarie 1942 Comisariatul de Poliţie Petroşani – Biroul Siguranţă raportează Poliţiei de reşedinţă Deva: „(…) Lotul nr. 5 aflător pe teritoriul rural Livezeni – Bumbeşti Valea Jiului inferior, Antrepriza inginer C.M. Vasilescu la data de 30 ianuarie a.c. a încetat lucrările concediind în mod provizoriu pe muncitorii angajaţi în număr de 187. În cursul săptămânii de la data de 26-30 ianuarie a.c. au mai plecat de bună voie 192 de muncitori (…)”. La 1 aprilie 1948 „au început lucrări pe trei şantiere naţionale, de o covârşitoare importanţă pentru economia noastră naţională, la care vor participa 9.500 voluntari utemişti. Pe şantierul liniei ferate Bumbeşti-Livezeni, ce poartă numele tovarăşului Gh. Gheorghiu Dej, vor lucra 4.400 brigadieri. Cei 31,41 km ai liniei ferate Bumbeşti-Livezeni vor lega bazinul carbonifer al Văii Jiului cu Sudul şi Estul ţării, ceea ce înseamnă un mare imbold dat dezvoltării industriale a ţării, înseamnă scăderea preţurilor de transport şi deci scăderea preţurilor în general şi înseamnă o mai bună aprovizionare a Văii Jiului cu alimente din Oltenia” consemnează ziarul Zori Noi din Petroşani. La 24 octombrie 1948 Constantin Chiriţă, părintele de mai târziu al „Cireşarilor”, pe atunci frenetic reporter al „Scânteii” ne informează că din 22 octombrie 1948 „De la Bumbeşti la Livezeni trece trenul”. Duminică, 31 octombrie 1948, la gara Lainici (numită atunci „Ilie Pintilie”), Gheorghe Gheorghiu-Dej taie panglica inaugurală a lucrării Bumbeşti-Livezeni.

Marian BOBOC


II

PRĂVĂLIA CU ISTORII

joi, 31 octombrie 2013

Dela Bumbeşti la Livezeni trece trenul!

 După 7 luni de muncă eroică s’a deschis un nou drum de fier cărbunelui din Valea Jiului  Însemnări din 24 de ore petrecute în mijlocul muncitorilor şi brigadierilor dela Pietrele Albe

La ora 10,30 seara s’a schimbat şutul la Pietrele Albe şi frigul a început să se simtă mai puternic. Intraseră târnăvenii în muncă. Dormiseră puţin, - cine ar mai fi avut răbdare să doarmă?! Muncitorii, tehnicienii şi brigadierii membri de Partid ca şi cadrele UTM-ului nu mai plecaseră de pe şantier de trei zile. La lumina becurilor puternice înşiruite de-a lungul stâncii din stânga feţelor tinerilor trădau o încordare neobişnuită. Dar ochii străluceau scăpărători de bucurie. Mişcările tuturor erau iuţi, pline de nervozitate. Observam de după un colţ de stâncă jocul mâinilor acestor tineri. Degetele se înfigeau puternic în traverse, ca nişte cârlige. Şi traversa alerga nebuneşte tot înainte spre tunel, purtată de mâinile înnegrite ale brigadierilor şi muncitorilor care tremurau de emoţie, de frig, de bucurie. Lumina becurilor arăta din când în când piciorul vreunui tânăr cum calcă apăsat deasupra pietrelor colţuroase. Te gândeai dintr’odată că aceste picioare de muncitori au păşit învingătoare peste stânci, că aceste mâini negricioase au construit tunele, poduri şi viaducte, au deschis drum de fier cărbunelui din Valea Jiului.

La ora 11 şi 23 de minute

Compresoarele duduiau peste tot. Burghiurile minerilor în scrâşnete ascuţite străpungeau stâncile. Sgomotul traverselor răsturnate şi al şinelor lovite nu înceta aproape nici o clipă. Şi linia creştea. Cu fiecare minut, cu fiecare secundă. La 11 şi 23 de minute traversele dinspre Livezeni s’au unit cu traversele dinspre Bumbeşti, la exact 100 de metri de tunelul Cârligului Caprei. Noaptea scăpărau scântei deasupra Jiului, la fel ca cele din ochii brigadierilor. Vestea a mers ca o şoaptă din gură în gură în tot convoiul de muncitori şi brigadieri. Pumnii s’au încleştat pentru o clipă şi munca a început să devină şi mai dârză şi mai hotărâtă. În depărtare s’a auzit şueratul unui tren. Pentru prima oară prin aceste regiuni sălbatice. La un kilometru, sau poate la doi kilometri, trenul venea din urmă. În 7 luni de zile, trenul a ajuns până la Pietrele Albe şi până la Cotor. Mâine trebuie să ajungă la Bumbeşti şi la Livezeni. MÂINE… A fost deajuns să treacă doar o clipă pentruca această zi să devină AZI… Un azi mare, cea mai mare zi de pe şantier de până acum.

Mai dârz, tovarăşe!

Azi trebuie să treacă trenul de la Bumbeşti la Livezeni. După 7 luni de muncă eroică, după 7 luni de victorii, după 7 luni de iureş nestăvilit. „Atunci mai dârz, tovarăşe!”. Vorbele acestea parcă au răsunat în tot sectorul, deşi nu le-a rostit nimeni. Da, mai dârz ca să treacă azi trenul pe aici, pe la Pietrele Albe, pe unde înainte nu erau decât munţi abrupţi şi prăpăstii înfricoşătoare. „Mai dârz, tovarăşe!”. Se dă bătălia hotărâtoare. Aceasta se vede din fiecare gest al brigadierilor şi muncitorilor, din ochii lor vii şi mâinile lor încordate. Poate niciodată n’au vorbit mai bine aceşti ochi şi aceste mâini, ca acum. Poate niciodată bucuria n’a fost mai mare şi eforturile mai însufleţite ca acum. „Aici tovarăşe – îmi spune un tânăr – Partidul ne-a învăţat să răsturnăm cu mâinile noastre munţii şi să ne iubim mai cu foc patria noastră scumpă”. Da! Partidul i-a învăţat aceste lucruri: SĂ MUNCEASCĂ, SĂ LUPTE ŞI SĂ ÎNVINGĂ. Partidul i-a învăţat să iubească

munca, să simtă măreţia muncii pentru patrie şi popor, Partidul i-a învăţat să-li iubească Patria şi poporul. „Cu Partidul nostru’n frunte, spargem munte după munte!” – aşa sună lozinca tinerilor. Şi într’adevăr tinerii au spart munţii, i-au răsturnat în Jiul învolburat, au deschis şi au adus drum de fier în această sălbatecă regiune. „Cu Partidul nostru’n frunte!... De câte ori, când brigadierii credeau că pietrele nu mai pot fi trecute membrii Comitetului de Partid şi tinerii UTM-işti crescuţi de Partid au venit în mijlocul lor cu vorba şi cu sfatul lor, cu exemplul lor, înflăcărându-i, ducându-i la biruinţă. De câte ori membrii Comitetului de Partid n’au lucrat cot la cot cu tehnicienii şi inginerii şi nu le-au ţinut locul atunci când era nevoie? Oamenii de pe şantier au simţit mereu Partidul în mijlocul lor. În această dimineaţă, membrii Comitetului de Partid sunt aici la Pietrele Albe, împreună cu responsabilii UTM-ului.

S’au întâlnit şinele

A venit vremea schimbării şutului. Târnăvenii nu vor să plece în nici un chip. Muncesc înainte, uitând de foame, de frig, de oboseală. Minutele şi orele curg unele după altele în frigurile muncii. Fiecare parcă simte că trage trenul după el cu fiecare mişcare, ci fiecare rotaţie de burghiu, cu fiecare şină aşezată, cu fiecare cui bătut în traversă. La orele 10,30 dimineaţa, şinele s’au întâlnit lângă tunelul Cârligul Caprei. S’au izbit unele de altele şi au scos un sgomot metalic, scurt, ca un semnal al tăcerii adânci care s’a abătut deodată asupra sectorului. În aceeaşi clipă minerii au aprins fitilurile la găurile cu dinamită şi împreună cu brigadierii au intrat la adăpost în tunel.

Canonada victoriei

Erau ultimele operaţiuni în vederea încheierii liniei: lărgirea şi descongestionarea terasamentului. Timp de 5 minute, exploziile au ţinut fără încetare, 250 de bubuituri, o adevărată canonadă a victoriei. Nicicând şantierul n’a trăit asemenea clipe. Bubuiturile şi coroanele de fum şi pietre care se înălţau la sute de metri în văzduh, salutau parcă victoria oamenilor de pe şantier. Ne-am gândit atunci la comunicatele sovietice de război: „pentru a cinsti această victorie, oraşele Moscova, Leningrad etc. vor trage salve de artilerie din 100 de tunuri”. Modesta noastră victorie de astăzi s’a născut şi ea din marile victorii sovietice de atunci. CELE 250 DE SALVE DIN VALEA JIULUI SALUTĂ ASTĂZI VICTORIA MUNCII UNUI POPOR HOTĂRÂT SĂ CONSTRUIASCĂ SOCIALISMUL. „Apoi a început iarăşi munca. Curăţarea terasamen-

tului, fixarea şinelor, taluzarea stâncilor. La câteva sute de metri în vale, muncitorii terminau zidul de sprijin, după 24 de ore de muncă neîntreruptă. Sus în sector erau muncitori, tehnicieni şi UTMişti are de trei zile şi trei nopţi nu părăsiseră şantierul, nu voiseră să-şi înceteze o clipă activitatea. Vestea împreunării liniilor s’a răspândit între timp pe întreg şantierul. Calculele inginerilor spuneau că între 4 şi 5 după amiaza linia se va încheia. Mai erau 3 ore până la 5, mai erau două ore până la 4, mai sunt încă…

Şi linia s’a încheiat!

Muncitorii şi tehnicienii fixau ultimele şine. Brigadierii din tot sectorul urmăreau cu privirile fiecare mişcare a lor. Îşi ţineau parcă răsuflarea. Câţiva ţărani de prin Gorj şi Hunedoara, trecând pe şosea şi auzind vestea, au urcat şi ei sus, spre Pietrele Albe. Coloanele de brigadieri şi grupuri de muncitori din sectoarele mărginaşe veneau mereu pe şosea sau pe terasament. Din toate sectoarele începuseră să sosească camioane încărcate cu tehnicieni, ingineri şi brigadieri. Era doar o victorie a tuturor, o victorie a muncii de pe întreg şantierul Bumbeşti-Livezeni. La ora 4 locul de încheiere a liniei era o mare de capete. Dinspre Şoimii şi dinspre Cotor se auzeau fluerăturile locomotivelor. Încă o oră şi aveau să se întâlnească la Pietrele Albe. Încă o oră… Timpul e gonit cu repeziciune de loviturile ciocanelor, de mişcările iuţi ale oamenilor. În această oră, muncitorii şi brigadierii şi-au amintit cu o nemărginită emoţie întreaga lor luptă pe şantier. 28.000 de tineri au muncit pe acest şantier în şape luni de zile, 20.000 dintre ei sunt plecaţi, dar munca lor plină de abnegaţie i-a legat din tot sufletul de victoria de azi.

Azi va trece trenul pe toată linia

Da! TRENUL VA TRECE. Membrii Comitetului de Partid, conducătorii tehnici ai lucrării şi conducătorii UTM-ului de pe şantier au luat în mâini sculele tehnicienilor şi încheie linia. Liniile ferate Bumbeşti-Livezeni s’au unit Vineri la orele 5 după masă în sectorul Pietrele Albe la 100 de meri de tunelul Cârligul Caprei. Cu această cale, Valea Jiului şi Transilvania sunt apropiate cu mult de restul ţării, cărbunelui i se deschide un nou drum – scurt – către marile centre industriale, realizându-se astfel importante economii. Locomotivele au sunat fără întrerupere 5 minute, oamenii plângând de bucurie în urale şi s’au îmbrăţişat. Şi în acele clipe a ţâşnit spontan gândul muncitorilor, brigadierilor şi tehnicienilor către Comitetul Central al Partidului, pe care să-l anunţe despre marea victorie. Zecile de mii de oameni de pe şantier şi-au purtat gândul de dragoste, recunoştinţă şi ataşament faţă de Partidul Muncitoresc Român, care a deschis tineretului calea acestor minunate realizări, Partidul care conduce lupta poporului nostru pentru construirea socialismului. Const. Chiriţă („Scânteia”)

Trenul a trecut de la Bumbeşti la Livezeni

Îndeplinindu-şi sarcina dată de Partid muncitorii, brigadierii şi tehnicienii au realizat în 7 luni de zile construcţia liniei ferate pe care regimurile burghezo-moşiereşti n’au isbutit s’o termine într’un sfert de veac. Joi şi vineri n’a mai plouat pe Valea Jiului iar vântul se potolise şi el. Dinspre ambele capete ale şantierului linia se apropia lucioasă şi neagră, străbătând tuneluri, căţărându-se pe viaducte, traversând poduri înalte peste Jiu. La Păiuş, Chirca Ion, responsabilul sectorului nu mai ştie unde îi este capul, de oboseală şi de emoţie. Se ţine însă bine. Îi era doar ciudă că timpul trece prea repede. Minutarele ceasului fugeau. Acum era 6 dimineaţa, acum e 10, acum e 2 după amiază. Febra întrecerilor îi cuprinde pe toţi. Se uitau la gura tunelului, adâncă şi neagră şi ştiau că dincolo, la ieşire, în sectorul Pietrele Albe, se va face legătura liniei.

Linia trebuie făcută...

Legătura liniei s’a făcut în 22 Octombrie. Dela 1 Aprilie, de când s’a început lucrul, au trecut 200 de zile. Nici măcar şapte luni încheiate. 205 zile... Cei din brigăzile 23 August, care au rămas până la sfârşit pe şantier, îşi mai aduc şi azi aminte de primele zile. Jiul curgea negru şi furios, pereţii defileului erau prăpăstioşi şi aspri. A fost greu în primele zile. Lucrau agăţaţi de munte cu frânghia o zi întreagă şi noapte mergeau să se culce în paturile tari. Era încă frig,

mâncarea nu întotdeauna la vreme, prin hainele subţiri frigul pătrundea până la oase. Dar linia trebuia terminată. Partidul pusese în faţa tinerilor sarcina aceasta şi o bună parte dintre ei înţelegeau. Mai prost era cu cei pe care greutăţile îi speriau, cu cei care nu înţelegeau. Seara în cabane, în jurul paturilor, se încingeau discuţii nesfârşite. Cei care înţeleseseră luptau cu ceilalţi. La vorbeau dspre visurile lor, despre năzuinţele lor într’o viaţă mai bună. Le povesteau de munca şi lupta tineretului societic în condiţii nesfârşit mai grele şi le dădeau să citească „Aşa s’a călit oţelul” sau „Şi a fost ziua a doua”. Îşi mai aduc toţi aminte de asta acum în ziua în care după 205 zile se face legătura liniei.

7.889.962 ore de lucru

De 25 de ani se lucrează la Bumbeşti-Livezeni. Dacă ar fi fost să se lucreze în acelaş ritm, ar mai fi trebuit încă cine ştie câţi ani. De când au venit şi până la 15 Octombrie, brigadierii mobilizaţi de FNT DR au lucrat 7.889.962 ore. Faceţi socotea şi veţi vedea cât au muncit brigadierii în cele 205 zile. Şi greutăţile au fost berechet. Cei mai mulţi dintre brigadieri erau ţărani obişnuiţi cu munca pe moşia boerului. Aici ei trebuiau să muncească liberi şi nu puteau să se obişnuască cu asta. Până s’au obişnuit a fost greu. O bună parte erau analfabeţi şi au trebuit să înveţe să scrie şi să citească. (continuare în pagina III)


PRĂVĂLIA CU ISTORII III

joi, 31 octombrie 2013 (urmare din pagina II) 80 de şcoli de alfabetizare au funcţionat pe şantier, 3.886 de brigadieri au învăţat carte la Bumbeşti-Livezeni. Oamenii munceau şi învăţau cu sete. În tunelul Dragalina zidurile se prăbuşeau parcă erau de carton. Unii începuseră să creadă că e o nouă poveste cu Meşterul Manole. Tunelul Dragalina fusese construit de vechea antrepriză a inginerului Prager şi mulţi şi-au dat seama că aici trebuie căutată buba. Au căutat-o şi au găsit-o. Povestea un brigadier: „Zidurile au fost construite pe temelii de nisip. Muntele presa pe toate părţile. Noi am săpat vreo 12 m până am dat de stâncă vie. Apoi deabea am început zidirea. Şi tunelul Dragalina nu s’a mai prăbuşit. Ce e zidit din stâncă nu se prăbuşeşte.

Se face legătura liniei

Când s’a pus ultimul panou al liniei în sectorul Pietrele Albe erau cu toţii emoţionaţi. Brigadierii cântau cot la cot cu tehnicienii şi cu muncitorii. Fiecare voia să învârtească cu cheia ultimul şurub. A vorbit secretarul organizaţiei de Partid de pe şantier. A vorbit şi şeful tehnic al lucrătorilor. N’au fost discursuri, oamenii erau prea emoţionaţi, uralele şi nerăbdarea brigadierilor prea mari. Încet şi grav, împodobit cu steaguri roşii, primul tren a trecut spre Bumbeşti venind dinspre Livezeni. În acelaş timp în celălalt capăt al şantierului, în sectorul Amaradia se punea ultimul panou al variantei Filiaşi – Tg. Jiu. Trenul putea să treacă fără oprire dealungul celor 110 km de cale ferată...

În luptă cu muntele, oamenii se schimbă

Cei 28.000 de brigadieri au muncit în cele 19 sectoare ale şantierului. Locurile pe unde au trecutei, aducând cu dânşii linia ferată, sunt de nerecunoscut. Ştiţi cât au săpat ei în stâncă? 382.335 mc. Dacă credeţi că asta a fost uşor vă înşelaţi. Erau zile aşa de friguroase că brigadierii n’au putut ieşi pe şantier. Ora de ieşire a schimbului de dimineaţă a trebuit schimbată dela 6 la 8. Totuşi, brigada Sălaj din sec. Cepănoreşa a depăşit în ultimele zile norma de 97%. Şi chiar în

ziua legăturii liniei, brigadierii din Sectorul Băi, au trimis colectivului de conducere a şantierului o ştafetă prin care anunţau că au terminat lucrarea în sectorul lorcu 8 zile înainte de data fixată. Locurile s’au schimbat pe defileul Jiului. Munţii au fost ..., stânca a fost prăbuşită peste Jiu, nici brigadierii n’au rămas aşa cum au venit. S’au schimbat şi dânşii.

Cu Partidul nostru în frunte...

Oamenii au găsit aici teren prielnic şi au crescut. Mogoş Alexandru şi Curtescu Petre au fost decoraţi cu Ordinul Muncii. Într’o noapte Alexandru Vasile a ieşit la lucru cu 35 de oameni din brigada sa şi au făcut ei singuri norma unei brigăzi întregi. Când a fost pe şantier, studentul Calencea dela Drept, lucrând în sectorul Amaradia, a construit un soiu de cupă de lemn cu care se ridica cimentul la locul de muncă, depăşindu-se astfel norma de 3 ori. Dacă o să vorbiţi cu Szekely Ştefan din brigada Târnava Mare, o să aflaţi că înainte nu ştia prea multe lucruri. Acum ştie dece munceşte pe şantier şi mai ştie dece nu se înţelegeau altădată Românii cu Ungurii şi dece e bine să se înţeleagă de acum înainte. A învăţat astea toate pe şantier. A învăţat astea toate şi multe altele, aşa cum au învăţat tovarăşii lui. Partidul le-a fost în privinţa asta îndrumătorul de frunte. Ei au aflat că datorită eforturilor lor drumul cărbunelui spre centrele industriale va fi scurtat, că preţul cărbunelui va scade. Pentru asta ei au spart munţii. Şi în munca asta Partidul le-a fost mereu conducător. Ei strigă: Cu Partidul nostru’n

frunte, spargem munte după munte. E un adevăr pe care îl simt cu toţii. De aceia primul lor gând, după ce s’a făcut legătura, primul lor gând s’a îndreptat către CC al PMR căruia i-au trimis o telegramă. Pe măsură ce se apropia ziua încheierii liniei, febra întrecerii lor creştea. Se apropia şi ziua de 7 Noembrie şi brigadierii se pregătesc s’o serbeze cum se cuvine. Era greu ca iniţiativa să pornească. Şi iniţiativa a pornit. Sectorul Lainici a provocat sectorul Rafailă. Aşa cu pornit întrecerile ocialiste pe şantier. Aşa a ajuns brigada Dâmboviţa pioneră luând până acum steagul muncii de 3 ori... Aşa s’a ajuns la încheierea liniei. Vineri d.a. când tehnicienii prevedeau evenimentul pe Luni. * Peste câteva zile se va face, într’un cadru festiv inaugurarea liniei ferate Bumbeşti-Livezeni. Se va face analiza muncii, se vor arăta realizările dar şi lipsurile. Aşa ne învaţă Partidul nostru, aşa sunt obişnuiţi UTM-iştii care au fost mereu în primele rânduri ale muncii pe şantier. Linia ferată BumbeştiLivezeni este o cărămidă la temelia socialismului în ţara noastră. Dar o temelie nu se face decât cu multe, foarte multe cărămizi. Brigadierii care vor mai rămâne pe şantier ca să execute lucrările de finişaj, sau cei ce vor pleca acasă, la munca lor de fiecare zi în producţie, în uzine, pe ogoare ştiu bine asta... şi nu vor precupeţi niciun efort pentru a fi demni de încrederea pe care le-a arătat-o Partidul. Emil Ţilenschi („Tânărul muncitor”)

Inaugurarea nouei linii ferate Filiaşi-Bumbeşti-Livezeni

Solemnitatea s’a desfăşurat în prezenţa membrilor Prezidiului şi ai guvernului, precum şi ai delegaţilor tineretului sovietic şi delegaţiilor de muncitori din Capitală

Duminică dimineaţă a avut loc inaugurarea linie ferate Filiaşi-Bumbeşti-Livezeni.

Pentru a participa la solemnitatea inaugurării au sosit din Bucureşti cu un tren special în gara Ilie Pintilie, depe traseul nouii linii, d-nii: prof. C.I. Parhon, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Ion Niculi, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de miniştri, Gh. Gheorghiu-Dej, secretar general al PMR şi prim-vicepreşedinte al Consiliului de miniştri, Ştefan Voitec, vicepreşedinte al Consiliului de miniştri, Lotar Rădăceanu, ministrul Muncii şi Prevederilor Sociale, Emil Bodnăraş ministrul Apărării Naţionale, Miron Constantinescu ministrul Minelor şi Petrolului, Chivu Stoica ministrul Industriei şi Teodor Iordăchescu ministrul Lucrărilor publice. Deasemeni d-nii: Al. Moghioroşi, secretar al CCPMR, Gheorghe Apostol, preşedintele Confederaţiei Generale a Muncii, Stelian Tănăsescu, ministru adjunct la ministerul afacerilor interne, Gaston Marin, ministru adjunct la ministerul industriei, Alexa Augustin, director general al Căilor ferate române, d-na Eugenia Rădăceanu şi d. Mihail Dalea, membri în CC al PMR. Au mai sosit cu acelaş tren pentru a participa la solemnitate d-nii: Ghenadie Fominov şi Victor Levenţov, delegaţi ai tineretului sovietic, Andrei Pătraşcu, responsabil coordonator al şantierelor naţionale, Ilie Drăgan, secretar general al FNTDR, Pavel Lala, secretar al CCUTM, Nicolae Goldberger şi B. Zaharescu din partea Federaţiei Naţionale a foştilor deţinuţi şi deportaţi politici antifascişti, Mihail Roller, dr. C. Dumitriu secretar general al Partidului Naţional Popular, V. Hulduban secretar general al frontului Plugarilor, d-na Stela Moghioroşi din partea UFDR-ului, dr. Ion Bârzu din partea Crucii Roşii, precum şi delegaţii de muncitori din fabricile din Capitală. Inaugurarea nouei linii ferate După sosirea trenului special în gara Ilie Pintilie, d-nii prof. C.I. Parhon, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi Emil Bodnăraş, ministrul Apărării Naţionale au trecut în revistă plutonul de onoare. Apoi d. Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretar general al PMR şi primvicepreşedinte al Consiliului de miniştri, a inaugurat noua linie tăind panglica roşie. D. Alexa Augustin, directorul general al CFR-ului, luând în primire linia a asigurat guvernul că noua linie va fi exploatată în folosul poporului muncitor.

Marea adunare a muncitorilor şi brigadierilor de pe şantier

În uralele brigadierilor şi muncitorilor oaspeţii s’au îndreptat spre platoul Lunca Mare, unde a avut loc o mare adunare la care au participat muncitorii, brigadierii şi tehnicienii depe Şantierul Naţional „Gheorghe Gheorghiu-Dej”, Bumbeşti-Livezeni, un mare număr de minieri, muncitori şi ţărani din regiune, precum şi delegaţii de tineret din judeţele învecinate. După intonarea imnului RPR şi a imnului sovietic adunarea a fost deschisă de d. N. Guină,

membru în biroul executiv al UTM-ului şi responsabil al Secţiei de reconstrucţii al FNTDR. A luat cuvântul apoi d. Pavel Constantinescu, responsabilul brigăzilor de muncă voluntară de pe şantier, care a arătat realizările obţinute atât în muncă cât şi pe tărâmul educării tineretului subliniind că aceste realizări nu ar fi fost posibile fără sprijinul şi îndrumarea Partidului Muncitoresc Român. Din partea tehnicienilor a vorbit d. Nicolae Ştefan care a subliniat largile posibilităţi de afirmare a capacităţii tehnicienilor noştri pe care le-a creat partidul şi guvernul nostru. D. Ghenadie Fominov a adus constructorilor liniei Bumbeşti-Livezeni un salut fierbinte, din partea tineretului din Uniunea Sovietică, care urmăreşte cu dragoste eforturile tineretului român pentru întărirea Republicii Populare Române. Arătând că tineretul sovietic ca şi tineretul român este dornic de pace, d. Ghenadie Fominov a spus: „Noi urâm imperialismul care urmăreşte provocarea de noiu războaie, noiu nenorociri şi suferinţe pentru popoare şi deaceia sprijinim cu toate puterile noastre Guvernul Sovietic, care în fruntea lagărului democrat şi anti-imperialist luptă cu toate forţele sale pentru o pace trainică, pentru libertatea popoarelor”. Cuvintele delegatului sovietic au fost puternic subliniate de uralele celor prezenţi care şi-au manifestat dragostea pentru Uniunea Sovietică şi genialul ei conducător I.V. Stalin. În uralele nesfârşite ale celor de faţă a luat cuvântul d. Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretar general al Partidului Muncitoresc Român şi prim-vicepreşedinte al Consiliului de miniştri care a spus următoarele:

Cuvântarea d-lui Gh. Gheorghiu-Dej

În numele Comitetului central al PMR şi al guvernului nostru, aduc un salut fierbinte muncitorilor, dragului nostru tineret, tehnicienilor noştri pricepuţi, constructorii acestei opere, linia Bumbeşti-Livezeni. În mai puţin de şapte luni a fost terminată o lucrare începută acum 25 de ani. Prin munca şi efortul vostru aţi dat fiinţa unei artere atât de necesară centrului industrial Valea Jiului. Prin vine de oţel l-aţi legat cu regiunile Olteniei, Munteniei şi Banatului. Însufleţirea cu care aţi zidit această linie izvorăşte din dragostea şi devotamentul vostru faţă d poporul muncitor dela oraşe şi sate. Linia Bumbeşti-Livezeni va juca un rol important în viaţa economic a ţării noastre. Ea deschide o cale nouă de acces spre basinul carbonifer din Valea Jiului, care asigură combustibilul necesar industriei şi căilor noastre ferate. Până acum cărbunii din Valea Jiului, dobândiţi prin truda şi lupta bravilor noştri mineri, făceau un drum ocolit pentru a ajunge în diferite colţuri ale ţării. Prin deschiderea aceste linii distanţele pe calea ferată între Muntenia, Oltenia şi Valea Jiului se scurtează cu sute de kilometri. (continuare în pagina IV)


IV PRĂVĂLIA CU ISTORII (urmare din pagina III) După o evaluare estimativă se realizează astfel numai din economia transporturilor d cărbuni destinate căilor ferate, aproximativ 320.000.000 lei anual. Aceasta va însemna totodată o economi importantă în exploatarea materialului rulant care se cifrează la cca. 2.800 de locomotive şi la 37.000 vagoane pe an, mărind astfel capacitatea de transport a căilor ferate. Această linie va însemna o mai intensă circulaţie a bunurilor de consum şi o mai bună aprovizionare a muncitorilor din Valea Jiului. Această linie va contribui nu numai la valorificarea bogăţiilor, dar ea va mai deschide largi perspective de desvoltare uneia din cele mai frumoase regiuni ale ţării noastre. Pentru populaţia satelor din împrejurimi această linie va însemna o înviorare în viaţa economică, uşurându-i legăturile cu restul ţării. Astfel, clasa muncitoare şi partidul ei, în lupta pentru industrializarea Republicii Populare Române, vin în ajutorul milioanelor de ţărani săraci şi mijlocaşi pentru a putea face munca lor mai uşoară şi mai rodnică, pentru a scăpa ţărănimea de sărăcie şi mizerie. Începută sub regimurile de subjugare cruntă a poporului de către capitalişti şi moşieri, această lucrare constituia un prilej de exploatare a clasei muncitoare, de acumulare de averi colosale pe spinarea întregului popor, deoarece miliardele cheltuite au fost stoarse dela popor prin impozitele şi curbele de sacrificiu care i-au fost impuse. Cum putea muncitorul în asemenea condiţiuni de asuprire, lipsit de libertăţi şi de drepturile cele mai elementare, să muncească cu râvnă la construirea acestei linii? Sub regimul capitalist am muncit pentru exploatatori, pentru capitaliştii ducători de războaie şi mizerie. De aceea oamenii muncii au lucrat fără elan, în silă şi ură. Acei care îndrăzneau să ridice glasul împotriva întunericului n care era ţinut poporul, erau schingiuiţi, asasinaţi sau aruncaţi pentru zeci de ani în închisoare. În anii războiului fascist sute de deţinuţi politici au fost scoşi din lagărul Tg.Jiu pentru a munci încătuşaţi, în lanţuri, flămânzi şi goi, biciuiţi de Zlăteşti şi Trepăduşi şi alţi criminali de războiu. Se înţelege dela sine că în astfel de condiţiuni nu putea fi loc pentru avânt de muncă. Dacă astăzi putem realiza asemenea lucruri şi să muncim cu avânt la clădirea şi înflorirea patriei noastre, aceasta se datoreşte în primul rând glorioasei Armate Roşii, spre care îndreptăm un gând de caldă recunoştinţă. Eliberând ţara noastră de cotropitorii fascişti, ea a dat posibilitatea poporului român să-şi ia soarta în propriile sale mâini, iar clasei muncitoare, în alianţă cu ţărănimea muncitoare, să smulgă pas cu pas puterea politică şi economică din mâna burgheziei şi moşierilor, devenind forţa conducătoare a Republicii noastre Populare. Astăzi munca a încetat să mai fie un mijloc de exploatare a clasei muncitoare. Ea a devenit, în condiţiunile regimului nostru de democraţie populară, factorul principal de ridicare a nivelului material şi cultural al poporului. Perspectiva luminoasă de desvoltare şi valorificare a bogăţiilor ţării în folosul celor ce muncesc, îndrumarea şi mobilizarea dusă de partidul nostru pentru stimularea iniţiativei şi forţelor creatoare, au făcut ca lucrarea de faţă să cunoască un ritm încă neîntâlnit. Dacă regimurilor burghezo-moşiereşti le-au trebuit 21 de ani ca să facă două treimi din această lucrare, apoi dela 23 August 1944 încoace ultimele şapte luni au fost suficiente ca porţiunile cele mai grele, neîncepute, să fie terminate cu succes de către brigadierii şi muncitorii noştri. Iată încă o mărturie strălucită a capacităţii tehnicienilor noştri şi a elanului tineretului, care nu se pot desfăşura decât într’o ţară liberă, unde munca are o importanţă socială şi este privită ca o chestiune de onoare, unde omul muncii se simte un cetăţean liber al ţării sale şi participă în massă la conducerea treburilor obşteşti. Muncind bine, el poate deveni eroul muncii, înconjurat de admiraţie şi dragoste. Se înţelege că numai în astfel de condiţiuni poate lua naştere un asemenea avânt în muncă, până la sacrificiul suprem. Tovarăşi şi tovarăşe, Pentru cinstirea memoriei celor care şi-au jertfit viaţa în câmpul muncii pe acest şantier, propun un minut de reculegere. Părinţilor şi familiilor celor căzuţi pe acest şantier le spunem că împărtăşim durerea lor şi îi asigurăm că partidul nostru şi guvernul le vor purta de grijă. Tovarăşi şi tovarăşe În timp ce tovarăşii noştri aduceau jertfe pentru construirea acestei linii ferate, bandiţii de complotişti, trădători şi spioni ai imperialismului anglo-american, sălbăticiţi de ură pentru că nu mai pot exploata, uneltesc din umbră împotriva cuceririlor poporului muncitor dela oraşe şi sate. Procesul care desvălue crimele săvârşite împotriva libertăţii şi realizărilor poporului muncitor, arată că burghezia şi resturile moşierimii apropiate de mijloacele de producţie cu ajutorul cărora exploatau la sânge poporul muncitor, nu au dezarmat. Această agentură a imperialismului anglo-american provocator de războaie, încearcă să lovească în realizările poporului muncitor, să slăbească puterea economică a Republicii noastre Populare, să atenteze împotriva independenţei şi suveranităţii statului nostru. Tovarăşi şi tovarăşe, Realizările obţinute cu trudă şi jertfe de către oamenii muncii, trebuesc apărate împotriva atacurilor duşmanului. Pentru aceasta, trebue să ascuţim simţul revoluţionar al clasei muncitoare, trebue să descoperim şi să lovim duşmanul fără milă oriunde s’ar găsi, şi să zădărnicim planurile sale înainte de a le putea pune în aplicare. Muncitorimea cu partidul său şi sub conducerea lui, este capabilă să organizeze asemenea lucrări uriaşe şi să le ducă la bun sfârşit. Partidul educă muncitorii în spiritul luptei şi curajului pentru învingerea greutăţilor şi obstacolelor de orice natură, spirit care se oglindeşte în realizarea acestei lucrări, se oglindeşte în curajul ţăranului Ioan Moldovanu care, la mormântul fiului său căzut pe acest şantier de muncă, a spus:

joi, 31 octombrie 2013 „Dacă al mai avea un copil mai mare, l-aş trimite şi pe el să continue munca copilului meu mort, căci ştiu că aceasta este în folosul nostru , al tuturor”. Numai astfel se explică faptul că muncitori tineri şi vârstnici, femei, tehnicieni şi brigadieri, s’au luat la piept cu cei mai puternici uriaşi ai naturii, sfârtecând pântecele uriaşilor munţi, zidind zeci de tuneluri şi viaducte, urcându-se pe înălţimile ameţitoare ale stâncilor, aruncând punţi peste Jiu, peste prăpăstiile adânci şi abrupte, adăugând la frumuseţea lor sălbatecă aceste minunate podoabe de granit şi beton. Tovarăşi şi tovarăşe, Executarea tehnică a liniei Bumbeşti-Livezeni a pus probleme delicate în faţa muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor noştri. Zecile de lucrări de artă executate pe acest traseu accidentat fac cinste tehnicienilor şi întăresc certitudinea că inginerii şi constructorii din ţara noastră, legaţi de popor şi identificându-se cu aspiraţiile lui, găsind posibilităţi de desfăşurare a capacităţii lor tehnice, vor putea să rezolve problemele puse de desvoltarea economică a ţării noastre. Inaugurarea liniei Bumbeşti-Livezeni o facem în preajma zilei de 7 Noembrie. Clasa muncitoare din ţara noastră salută astfel, prin terminarea şi darea în exploatare a liniei Bumbeşti-Livezeni, măreaţa zi de sărbătoare a oamenilor muncii de pretutindeni, cea de a 31-a aniversare a Marei Revoluţii Socialiste din Octombrie. Tovarăşi şi tovarăşe, „Revoluţia noastră proletară este singura revoluţie în lume care a izbutit să arate poporului, nu numai rezultatele politice, dar şi rezultatele ei materiale. Revoluţia noastră este singura revoluţie care nu numai că a sfărâmat cătuşele capitalismului şi a dat poporului libertate, dar a izbutit să dea poporului şi condiţiunile materiale pentru o viaţă îmbelşugată. În aceasta stă puterea şi invincibilitatea revoluţiei noastre. Desigur, este bine să alungi pe capitalişti, să-i alungi pe moşieri, să alungi slugile ţarului, să iei puterea şi să capeţi libertatea. Este un lucru bun. Aceasta este un lucru foarte bun. Dar, din păcate, numai libertatea nu este de ajuns. Dacă pâine nu este de ajuns, dacă nu ajung untul şi untura, dacă nu ajung produsele textile, dacă locuinţele sunt rele, atunci numai cu libertatea departe nu ajungi. Este foarte greu, tovarăşi, să trăieşti numai cu libertate. Pentru a putea trăi bine şi vesel este nevoie ca bunurile libertăţii politice să fie completate cu bunuri materiale”. Tovarăşi şi tovarăşe, Această lucrare precum şi multe alte realizări în domeniul întăririi puterii economice şi politice a Republicii noastre Populare arată că partidul nostru se inspiră din experienţa construirii socialiste a Uniunii Sovietice, arată că el conduce poporul muncitor dela oraşe şi sate pe drumul Revoluţiei din Octombrie, pe drumul trasat de Lenin şi Stalin. Tovarăşi şi tovarăşe, Aţi lucrat cu însufleţire şi energie pentru că v’aţi pătruns de noul conţinut, de noul sens al muncii în Republica noastră Populară. Aceasta este o dovadă a înaltei voastre conştiinţe de clasă. Meritaţi cu toţii dragostea şi recunoştinţa poporului. Unora dintre dvs. Partidul şi Guvernul nostru au hotărât să le acorde anumite distincţiuni. Trăiască 7 Noembrie, ziua Marei Revoluţii Socialiste din Octombrie! Trăiască gloriosul Partid al lui Lenin şi Stalin, partidul Comunist Bolşevic al URSS, înfăptuitorul Revoluţiei Socialiste din Octombrie! Trăiască invincibilitatea şi glorioasa Armată Sovietică, cu vitejii şi pricepuţii săi comandanţi! Trăiască URSS, far luminos al celor ce trudesc din toată lumea, forţa conducătoare în lupta împotriva imperialismului, pentru pace, libertate şi prietenie între popoare! Trăiască scumpul nostru tovarăş Stalin genialul învăţător şi conducător al oamenilor muncii din toată lumea! Trăiască prietenia între popoarele URSS şi poporul român. Trăiască Partidul Muncitoresc Român, avantgarda clasei muncitoare, forţa conducătoare a Republicii Populare Române! Trăiască unitatea de luptă a celor ce muncesc dela oraşe şi sate, pentru întărirea şi desvoltarea Republicii Populare Române, în drumul Ei spre socialism! Trăiască Republica Populară Română!

„Ordinul Muncii”

După aceasta, d. Gh. Gheorghiu-Dej, secretar general al PMR şi prim-vicepreşedinte al Consiliului de miniştri, a citit Decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale prin care au fost decoraţi cu Ordinul Muncii brigadierii, muncitorii şi tehnicienii distinşi în munca depe şantier. Apoi, prof. C.I. Parhon, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, a înmânat următoarele decoraţii: Ordinul Muncii cl. I: Suciu Ştefan - mecanic, Andrei Andrei – inginer, Soare Enache – responsabil organizatoric al şantierului, Geambaşu Mihai – responsabil de ceată, Nicolae Ştefan – inginer, Gh. Radnef – muncitor. Ordinul Muncii cl. II: Al. Pârvu – zidar, Gh. Koloşvari – lăcătuş mecanic, Petre Licărete – miner, Vasile Magyari – responsabil de brigadă, Const. Stoicescu – brigadier, Gh. Cojocaru – brigadier, Pavel Constantinescu – responsabilul brigăzilor de tineret depe şantier. Ordinul Muncii cl. III: Virgil Cătrinciu – mecanic, Ilie Mladin – zidar, Petre Lemnaru – responsabil de ceată, Nichifor brânză – brigadier, Alex. Mihail – brigadier, Const. I. Popa – pionier, Ion Kasco – brigadier. Deasemeni, d. Gh. Gheorghiu-Dej, secretar general al PMR şi prim-vicepreşedinte al Consiliului de miniştri, a dat citire Decretului Prezidiului Marii Adunări Naţionale prin care au fost decoraţi cu Ordinul Muncii cei căzuţi la datorie în timpul construirii acestei linii, precum şi listei muncitorilor evidenţiaţi în muncă de pe şantier. * Adunarea s’a încheiat prin defilarea brigadierilor care au lucrat pe şantierul naţional Gh. Gheorghiu-Dej, Bumbeşti-Livezeni. („Universul”)

1316  

ziarul vaii jiului, joi 31 oct 2013

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you