CMYK
Ziar ul Vaii Jiului
Prãvãlia cu istorii CMYK
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
Director: Cătălin DOCEA
Redactor şef: Marian BOBOC
Curs valutar: 1€ = 4,4725 lei 1$ = 3,4106 lei 1₤ = 5,3165 lei
După ce a aruncat bomba cu alegerile anticipate, P. Nica a încercat să o dezamorseze niţel
Din cei 4 lideri ai conducerii Sindicatului „Muntelui” doar Jurca a avut sânge în instalaţie să-şi depună mandatul Deşi ortacii aşteptau o dovadă de bărbăţie, Bebe Nica, efemerul şi pensionabilul preşedinte al Sindicatului „Muntele”, nu i-a lămurit pe ortaci cum stă treaba cu pontajul fictiv şi nici cu aşteptata sa demisie Când vor avea loc alegerile
La primul punct al ordinii de zi al conferinţei ordinare a fost prezentat Raportul de activitate, care a fost votat în unanimitate. Surpriza a venit din partea liderului Adrian Jurca, un tip controversat pe care ziarul nostru l-a altoit de nenumărate ori, care, dovedind con„Domnule, spune-mi şi mie de ce nu şi-a depus şi Nica ăsta mandatul, aşa cum a făcut Jurca? Atunci chiar aş fi crezut că Nica e om corect şi vrea alegeri anticipate, fără să se avantajeze”. Neputând răspunde noi în locul lui, aşteptăm ca Petre Bebe Nica să răspundă la această întrebare. Menţionăm că până la ora închiderii ediţii, acesta nu a putut fi contactat de reporterii ZVJ.
Ieri,
„Ne aşteptam că Bebe să ne spună cum e chestia cu pontajul lui de una din CNH. Dacă era bărbat, putea să ne spună, că nu-i lua nimeni capul”, spunea nervos la ieşirea din sală un miner lupenean. Şi noi îi aşteptăm pe domnii Drăgoi şi Andronache să ne spună dacă au aşternut sau nu muşamaua peste acest caz.
anticipate. Adică, nu poţi fi şi organizator şi competitor. Neavând minima demnitate de a-şi prezenta demisia, P. Nica, dacă va candida, va fi şi organizator de competiţii şi jucător, fapt care contravine nu doar moralităţii, ci şi statutului sindical (dacă va fi nevoie vom reveni cu articolul respectiv). Raportul financiar, care, la alte con-
„Părerea mea e că am simţit că Bebe Nica a vrut să tergiverseze alegerile. Cât era el în presă de c…s atunci, să mă iertaţi de cuvânt, atât a fost de nehotărât acum. Părerea mea e că azi a pierdut cam 60% din încredere. Spun asta, contrar a ceea ce ne-a învăţat liderul nostru de sindicat. Puteţi să-mi daţi şi numele…”, a declarat un miner vulcănean, al cărui nume îl trecem sub anonimat, pentru a nu avea de suferit la locul de muncă.
ferinţe istorice ale mişcării sindicale din Valea Jiului, ţinea prima pagină a ziarelor, nu a suscitat ieri prea mari controverse, fiind votat în unanimitate. La punctul IV al ordinii de zi, cei 252 de delegaţi au votat în unanimitate că sunt de acord pentru declanşarea alegerilor anticipate pentru conducerea centrală a Sindicatului „Muntele”. Acestea fiind votate, mai trebuia doar un fleac, alegerea zilei când se va scoate în sala de apel urna de votare. Ceea ce, aparent, părea o simplă formalitate, nu a fost deloc aşa. În privinţa datei alegerilor au fost propuse două variante. Prima dată avansată, îmbrăţişată şi de Petre Bebe Nica (reamintim că, nedepunându-şi mandatul, acesta vrea să fie şi jucător şi organizator), a fost la o săptămână după obţinerea în instanţă de către Sindicatul „Muntele” a reprezentativităţii pe Complexul Energetic
Cutremur scurt, ca de sărbătoare…
Deşi se aştepta ca ieri la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” să aibă loc un cutremur sindical, acesta nu s-a produs. În schimb, la ora 16:22, după ceasurile noastre, în Petroşani s-a simţit un cutremur de pământ. Pe scara seismologi că ZVJ cutremurul a avut amplitudinea
Marian Boboc vă prezintă câteva file din volumul în lucru:
unui articol mediu, fiind resimţit ca o scurtă zguduitură în redacţia noastră. Pe scara Richter acest cutremur a avut 4,8 grade, epicentrul fiind în zona Haţegului, fiind replică a cutremurului de 4,2 grade pe scara Richter de la ora 16:00.
Pagi nile I-IV
Bumbeşti–Livezeni între propagandă, politică şi… Siguranţă Şi Costel Avram şi „Rosa Multiflora”
Sunt alături de proiectul nostru editorial
În martie 1924 demarează lucrările la Bumbeşti-Livezeni. Demersul iniţiat de guvernul liberal continuă cu sinuozităţi în epoca interbelică, dar şi în timpul celui de-al doilea război mondial, când la lucrări lucrează şi deţinuţii din lagărul Tg. Jiu. În 1934, Grupul „Lupeni” al Soc. Petroşani este însărcinat cu realizarea construcţiei căii ferate Livezeni-Bumbeşti. În toamna anului 1941, primii 8 km au fost răpuşi, calea ferată ajungând a de la Bumbeşti-Jiu în staţia Meri. Lucrările continuă şi după 23 august 1944. Astfel, pe la mijlocul anului 1947 erau construiţi 5 km de calea ferată dinspre Livezeni şi 9 km dinspre Bumbeşti-Jiu. La 1 aprilie 1948 se înfiinţează Şantierul Naţional „Gheorghe Gheorghiu-Dej” Filiaşi-Bumbeşti-Livzeni. Inaugurarea are loc la 1 Noiembrie 1948, în prezenţa lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Au fost construite 39 de tunele (7,8 km), 27 de viaducte (circa 1 km lungime), 8 poduri (730 m), 5 staţii CFR. În volumul aflat în lucru am pus în oglindă relatările din presa vremii şi informările Siguranţei. Dacă materialele de presă debordau de un limbaj apoteotic-victorios, informările Siguranţei erau exact invers, devoalând nemulţumirile brigadierilor. Am mers mai departe, şi am analizat şi alte tehnici de manipulare propagandistică folosite prin presă. Ce a ieşit veţi putea citi în volumul „Bumbeşti–Livezeni între propagandă, politică şi… Siguranţă”. A cărei apariţie va fi susţinută şi de Costel Avram şi de Asociaţia „Rosa Multiflora” şi, bineînţeles, şi de alţi prieteni ai noştri. Marian BOBOC
Februarie 1948
Niţică propagandă
După ce am aflat câteva amănunte din viaţa reală şi… subterană a şantierului, ieşim puţin la suprafaţă şi luăm o gură de… plumb. Căci aşa mirosea presa în anii aceia - datorită condiţiilor tipografice - (şi) a plumb. Într-o pauză, între două puşcături la tunele, citim din oficiosul Partidului Comunist Român pentru judeţul Hunedoara, Zori Noi (Anul V, nr. 446, 13 februarie 1948):
Luni, 9 septembrie 2013 Anul VI nr. 1278 12 + 4 pagini Preţ: 1 leu
stanţă între cele declarate şi cele făcute, şi-a depus mandatul. Gestul lui Jurca (de care, cât de curând, ne vom ocupa) ar fi trebuit să fie urmat şi de Petre Bebe Nica (băiatul acela care, între două drumuri în Dealul Institutului, o tot ardea mai deunăzi cu alegeri anticipate) şi de Zamora (liderul unui departament minuscul de la Mina Lonea). Însă, repetăm, doar Jurca a avut sânge în instalaţie şi şi-a depus mandatul, ceilalţi doi nu. Ba mai mult, aceştia au fost singurii din cei 252 de delegaţi care nu au fost de acord (citeşte, votat!) cu demisia lui Jurca... De fapt, gestul lui Jurca trebuie înţeles ca fiind unul statutar, în lumina clamatelor (de Nica) alegeri
ISSN: 2065-510X
Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul VI Nr. 190 9 septembrie 2013 4 pagini Supliment al Ziarului Văii Jiului
Ieri, la Conferinţa ordinară a Sindicatului „Muntele”,
252 de delegaţi de la departamentele Sindicatului „Muntele” au participat ieri la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” din Petroşani la Conferinţa ordinară a Sindicatului „Muntelui”. Petre Bebe Nica, efemerul şi pensionabilul preşedinte al acestei structuri sindicale din mineritul viabil al Văii Jiului, putea să pună în scenă pohta ce-a pohtit-o: alegerile anticipate. Cum a făcut-o, citiţi mai jos…
Apare sub direcþia lui Marian Boboc
Scânteia anunţă la 1 aprilie 1948 deschiderea a 3 şantiere naţionale
Peste 1.600 de voluntari din Valea Jiului au muncit la amenajarea şoselei
Pe şantierul naţional de muncă voluntară al liniei ferate Bumbeşti-Livezeni
„Simţindu-se nevoia legării Văii Jiului cu Sud-Estul ţării prin Tg. Jiu, încă în anul 1924, s-a început construirea liniei ferate de joncţiune între BumbeştiGorj şi Livezeni-Valea Jiului, care să deservească traficul de călători, între Ardeal şi Oltenia. xxx Timp de 20 de ani – adică până la 24 august 1944 executarea acestei linii a fost tărăgănată - pe timpul silnicii domnii al celui de-al treilea Hohenzollern, lucrările fiind întrerupte aproape complet. După 23 august 1944, lucrările au luat un curs nou, de continuă înviorare. Ţinând cont că această cale ferată va avea menirea în primul rând de a înlesni transportul cărbunilor scoşi din Valea Jiului spre Sud-Estul ţării şi pe de altă parte va deservi traficul de călători şi mărfuri –, Comisiunea Ministerială pentru redresarea economică a declarat construirea liniei BumbeştiLivezeni lucrare de urgenţă, stabilind terminarea ei pentru data de 7 noiembrie a.c. şi totodată decretândo şantier naţional pentru muncă voluntară. Muncă nouă – pe şantierul de la Livezeni Pe acest şantier în partea Livezeniului au muncit voluntar în ziua de 8 februarie a.c. peste 1.600 de voluntari, munca având drept scop amenajarea şoselei Livezeni-Bumbeşti, pe o distanţă de 15 km, pentru a uşura transportul de materiale. Încă în zorii zilei au sosit trenurile cu voluntarimuncitori, ostaşi şi tineret din Valea Jiului şi ceferişti de pe traseul Simeria-Lupeni, precum şi cele 20 de camioane 150 căruţe achiziţionate pentru transport. De la Livezeni la Cârligul Caprii (22 km de la
Petroşani) s-au putut vedea muncind pe cele 10 şantiere înfiinţate, aşa cum nu se mai muncise acolo: muncă nouă.
Înfrăţiţi în munca de ridicare a ţării Erau acolo 50 tineri de la Şcoala de cadre a Judeţenei Valea Jiului a U.T.M. Petroşani, voluntari de la Vâscoza şi RATA, 160 elevi ai şcolii de conductori mineri, funcţionarii primăriei oraşului Petroşani în frunte cu primarul, 145 soldaţi şi ofiţeri de la detaşamentul C.F.R. şi de la Reg. 1 Care de luptă şi alţii. Mai jos vocile celor 67 UTM-işti de la Vulcan, a celor din Petroşani şi a celor peste 50 de elevi şi profesori ai Şcoalei Technice Industriale din Petroşani, concurau cu zăngănitul lopeţilor. La sectorul 8, în cântecele pline de vioiciune ale unui acordeon, au lucrat 82 de elevi şi profesori de la liceul din Petroşani, iar în alte sectoare 400 muncitori de la serviciul L.S. şi alte servicii C.F.R., 250 muncitori şi funcţionari de la diferite întreprinderi şi peste 150 de ţărani din comuna Livezeni.
Noua linie ferată deschide Văii Jiului largi perspective de dezvoltare S-au înfrăţit în această muncă voluntară de folos obştesc oamenii muncii din toate sectoarele: din mine, ateliere, birouri, ogoare cu ostaşi, elevi şi profesor, întreg poporul Văii Jiului fiind reprezentat, realizânduse amenajarea şoselei pe o distanţă de 15 km. A fost o muncă încordată, prestată cu conştiinţă, şi ale cărei roade se vor arăta curând, când Valea Jiului, având stabilită legătura directă cu Sud-Estul ţării, va căpăta o înflorire aşa cum o doreşte întreg poporul muncitor din această ţară. x Duminică 1 februarie a.c., 1.800 de muncitori, ţărani, ostaşi, ceferişti şi tineri din Tg. Jiu au muncit voluntar la amenajarea şoselei”. (I. Herman, coresp.)
La 10 aprilie 1949 Scânteia publică primele instantanee suprinse pe şantier
Hunedoara. Cum instanţa trebuie să se pronunţe în chestiunea reprezentativităţii chiar pe 16 septembrie, mult aşteptata zi a alegerilor ar trebui să fie pe 23 septembrie. „Cred că Bebe a uitat că pronunţarea are loc aşa de repede, aşa se face că a zis data asta. Cred că s-a bazat că mai poate să întindă coarda cu alegerile”, a comentat supărat un miner vulcănean la ieşirea din sală. Pentru desfăşurarea alegerilor anticipate, sindicaliştii loneni au avansat ziua de 3 octombrie. În cele din urmă, s-a hotărât ca dată a alegerilor prima săptămână după obţinerea reprezentativităţii. Care poate fi şi 23 septembrie, dacă nu cumva Petre Bebe Nica nu găseşte vreun subterfugiu să amâne procesul. Sau dacă, Doamne fereşte! nu i se va desface de Drăgoi şi Andronache contractul de muncă. Când s-au numărat voturile pentru limitarea mandatelor candidaţilor la alegerile anticipate, s-a aplicat, poate nu întâmplător, numărătoarea à la Roberta Anastase (reamintim că presa a alocat de-a lungul timpului spaţii ample apropierii lui Petre Nica de PDL). Pe fondul unor discuţii contradictorii, luminile conferinţei s-au stins… Marian BOBOC
Liberalii petrileni vă invită
La Ziua Recoltei Costel Avram, Asociaţia „Rosa Multiflora” şi organizaţia PNL Petrila vor organiza pe 12 octombrie a.c. Ziua Recoltei.
În acest sens liberalii petrileni au depus o cerere la Primăria Petrila. Cererea liberalilor petrileni a fost aprobată cu operativitate de primarul Ilie Păducel. Costel Avram, iniţiatorul acestei inedite manifestări pentru spaţiul petrilean, ne-a informat că Ziua Recoltei va avea loc la 12 octombrie, având ca loc de desfăşurare str. Minei din Petrila. Prin această inedită acţiune (inedită prin prisma organizatorilor) se doreşte atragerea şi punerea în valoare a producătorilor autohtoni, din Petrila şi din Valea Jiului. După cum am aflat de la Costel Avram, în această zi petrilenii se vor bucura nu doar de must, pastramă şi alte roade ale toamnei, ci şi de un spectacol folcloric. Asupra numelor care vor încânta petrilenii vom reveni în momentul când acestea vor confirma. (M. BOBOC)