Page 1

CMYK

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4304 lei 1$ = 3,3365 lei 1₤ = 5,0942 lei

Joi, 8 august 2013 Anul VI  nr. 1258  12 pagini  Preţ: 1 leu

Deşi nu suntem consilierii prefectului Sorin Vasilescu îi furnizăm gratuit o idee:

Demararea formalităţilor pentru ridicarea la Lupeni a monumentului “Lupeni ’77”

Habar nu am cine-i sunt consilierii d-lui prefect. Nu m-a interesat şi nici nu mă interesează. Dar, judecând după cele puse în practică în privinţa cinstirii istoriei Lupenilor, aceştia nu există. Sunt zero barat. Recunosc că l-am felicitat pe dl. Sorin Vasilescu când a fost numit prefect al judeţului Hunedoara, crezând că va ridica pe piedestalul pe care-l merită măcar istoria recentă a Lupeniului, al cărui onorabil cetăţean este. Cunoscându-i ataşamentul pentru zona în care vremelnic facem umbră pămâtu-

AUTO CHECK CENTER

Petroşani angajează în condiţii avantajoase mecanic auto. Relaţii la telefon: 0723.347852 sau la Căsuţa Albastră

lui, mărturisesc că acum sunt mâhnit că dl. Sorin Vasilescu de la înălţimea funcţiei sale nu zăreşte mai deloc istoria Lupeniului, ca să nu zic a Văii Jiului. Când spun că n-o mai zăreşte, mă refer la fapte, nu la participări oficiale şi sterile, cu prilejul diferitelor evenimente istorico-mondene. Dacă nu mă înşel, a trecut un an de când dl. Sorin Vasilescu este întâiul stătător al guvernului în judeţul Hunedoara. Probabil vor mai trece şi alţi ani. Şi, ca să nu treacă de pomană, îi oferim gratuit o idee d-lui prefect Sorin Vasilescu: demararea formalităţilor pentru ridicarea la Lupeni a unui monument închinat primei mişcări muncitoreşti anticomuniste din România. Este imposibil ca dl. Sorin Vasilescu să fi uitat că la Lupeni există un superb monument, „Lupeni ’29” al maestrului Ion Irimescu. De aceea credem cu tărie că, dacă regimul comunist a putut pune pe soclu un monument de o asemenea dimensiune şi valoare estetică, şi regimul Ponta trebuie să identifice resurse pentru ridicarea monumentului „Lupeni ’77”. Aşa s-ar repara măcar la nivel simbolic o nedreptate „mai lungă decât veacul” în privinţa conului de umbră în care se află greva minerilor din 1977. Dacă monumentul va fi gata la anul,

cu prilejul sărbătoririi grevei minerilor din 3 august 1977 participanţii la grevă ar avea un loc potrivit unde să-şi amintească „ce bărbaţi au fost odată”, iar elevii Văii Jiului ar avea măcar un motiv de patriotism real local. Haideţi, domnule prefect Vasilescu, intraţi în istorie! Marian BOBOC P.S. Şi ca să nu facă două documentaţii pe aceeaşi temă, îi sugerăm d-lui prefect să pună pe hârtie şi un desen cu celebra gheretă de la Poarta II de la Mina Lupeni, unde a fost epicentrul grevei în 1977. O fi pauperitatea pe noi cât… F.M.I.-ul, dar credem că, totuşi, se mai găsesc câteva lemne şi câteva cuie pentru ridicarea unei amărâte de gherete. Dacă nu suntem în stare să ridicăm măcar o gheretă, un monument, atunci cei din 1977 chiar l-au înfruntat degeaba pe Ceauşescu.

Primim la redacţie

Stimate domnule Marian Boboc, După modesta mea ştiinţă cred că nu greşesc afirmând că este pentru prima oară, după decembrie 1989, când o personalitate de talia Domniei Voastre (pe care v-aţi câştigat-o printr-o titanică şi minuţioasă muncă de investigare şi cercetare în arhive şi publicare a trecutului recent şi mai îndepărtat al mineritului Văii Jiului, şi nu numai, în folosul întregii comunităţi din Vale, al întregii naţiuni române şi chiar la nivel internaţional), investigator şi jurnalist de excepţie, reputat formator de opinie publică şi redactor-şef al celui mai influent şi apreciat ziar al Văii Jiului, dar şi meritat Cetăţean de Onoare al Petroşaniului, ia atitudine publică, în mod justificat şi explicitar, pentru schimbarea datei de Sărbătorire anuală a Zilei Minerului. Pentru atitudinea Dumneavoastră temerară şi sper persistentă şi hotărâtă, ca persoană publică şi parte din istoria tumultoasă şi dăinuitoare a mineritului Văii Jiului, vă rog să-mi permiteţi să vă mulţumesc, atât Dumneavoastră personal, cât şi întregului colectiv de conducere al ziarului, şi inimosului şi curajosului domn Cătălin Docea, şi să vă felicit în numele zecilor de mii de cetăţeni din toată Valea Jiului care-au participat şi înfăptuit gloriosul şi nemuritorul eveniment mineresc de la Lupeni, 3 august 1977. Mă simt onorat, fericit şi pentru totdeauna obligat demersului public al Domniei Voastre şi întregii conduceri a cotidianului „Ziarul Văii Jiului". Cu înaltă consideraţie, Al Dumneavoastră, Constantin DOBRE, Fost organizator şi conducător al revoltelor minereşti din Valea Jiului, Lupeni, august 1977 N.R. Îi mulţumim d-lui Constantin Dobre pentru generoasele aprecieri. Şi, întrucât vin din partea unui om care face parte integrantă din istoria luptei anticomuniste a Văii Jiului şi a României, le publicăm ca pe un necesar document istoric.


Ziarul Vãii Jiului

2 LA ORDINEA ZILEI

joi, 8 august 2013

Pentru agresiuni deosebit de grave,

Joi 8 august 2013

9:00-9:15 Ştiri (r) 9:15-9:30 Valea Jiului pe faţă şi pe dos (r) 19:00-19:15 Ştiri 19:15-19:30 Valea Jiului pe faţă şi pe dos 19:30-21:00 Oameni şi fapte - talk show

Televiziunea Parâng poate fi recepţionată în reţeaua UPC pe următoarele frecvenţe: Petroşani şi Petrila - 423,25 MHz (canal S 36), Vulcan, Lupeni şi Aninoasa - 391,25 MHz (canal S 32) * Televiziunea Parâng îşi rezervă dreptul de a modifica grila de programe în cursul zilei curente.

29 de zile arestare preventivă După ce au bătut doi bărbaţi atât de tare încât unuia i-a fost pusă viaţa în pericol, doi tineri din Petroşani au fost reţinuţi pentru 29 de zile.

În 30 iulie, la ora 22:42, Poliţia Petroşani a fost sesizată că în zona unui bloc situat pe strada Aviatorilor are loc un scandal. La faţa locului au fost identificate de către poliţişti două victime de sex masculin, Marian (38 de ani) şi Ion (39 de ani), ambii din Petroşani.

Pe Mureş şi Jiul de Vest,

Pescari amendaţi de jandarmi

Zilele trecute, şase bărbaţi au fost amendaţi de jandarmii hunedoreni.

Pescarii au fost prinşi fie pescuind fără permis, fie folosind un număr mai mare de cârlige decât cel legal. Trei dintre ei au fost depistaţi pe malul râului Jiului de Vest, iar alţi trei au fost găsiţi pe malul Mureşului, pe raza localităţii Gothatea. Cei şase pescari au fost sancţionaţi contravenţional cu avertismente şi amenzi în valoare totală de 600 de lei. Mihaela PETROŞAN

Cei doi au fost transportaţi la Spitalul de Urgenţă Petroşani pentru acordarea de îngrijiri medicale. Ion a rămas internat, iar Marian nu a necesitat internare. În urma verificărilor efectuate, poliţiştii au stabilit că cei doi au fost agresaţi, în urma unui conflict spontan cauzat de consumul de alcool, de către Ovidiu (30 de ani) şi de Ionuţ (24 de ani), ambii din Petroşani. Agresorii i-au provocat victimei mai multe leziuni, care - potrivit concluziilor medico-legale - i-au pus viaţa în primejdie. În urma probelor administrate în cauză, faţă de învinuiţi s-a luat măsura reţinerii pentru 24 de ore pentru

săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală gravă. Cei doi au fost prezentaţi în cursul zilei de ieri Judecătoriei Petroşani, care a emis pe numele acestora mandate de arestare preventivă pentru 29 de zile. Învinuiţii au fost escortaţi şi depuşi în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv al IPJ Hunedoara. Alina PIPAN

În septembrie

Program de evaluări ale persoanelor cu handicap din Valea Jiului Având în vedere solicitările persoanelor cu handicap, copii şi adulţi, care au domiciliul în zona Văii Jiului, specialiştii Serviciilor de Evaluare Complexă din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Hunedoara se vor deplasa şi în luna septembrie în zonă, pentru a efectua evaluări şi reevaluări ale persoanelor cu handicap. Astfel, aceştia se vor afla la Petroşani în zilele de 3 şi 10 septembrie, evaluările începând, în ambele zile, de la ora 10, la Serviciul Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap, pentru adulţi, şi la Centrul de orientare, supraveghere şi sprijin a reintegrării sociale a copilului „Cuore”, pentru copii.

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Evaluarea şi reevaluarea persoanelor cu handicap, adulţi şi copii, se face, în conformitate cu prevederile legale, de către specialiştii din cadrul Serviciilor de Evaluare Complexă: medici de specialitate, asistent social, psiholog, psihopedagog, instructor de educaţie, inspectori de specialitate. Mihaela PETROŞAN

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale. Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

)

Ziarul Vaii Jiului

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364  J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0254.549121, 0737.575582 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 0737.352129 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839


Ziarul Vãii Jiului

La alegerile în organizaţiile de femei din PSD,

joi, 8 august 2013

Agitaţie şi tensiuni Femeile social-democrate din judeţul Hunedoara se află în focul alegerilor la nivel local. În Valea Jiului, organizaţiile de femei vor avea adunări de alegeri la sfârşitul lunii august şi începutul lunii septembrie.

Conform indicaţiilor primite de la Bucureşti ca organizaţiile locale să fie în regulă în perspectiva alegerilor din 2014, organizaţiile de femei din Partidul Social Democrat desfăşoară, în această perioadă, adunări de alegeri. Până acum s-au desfăşurat alegeri la organizaţiile de femei PSD din Orăştie (în 2 august) şi Hunedoara (în 6 august). La ultima adunare de acest fel, de la

În Pasul Vâlcan

Hunedoara, se pare că spiritele s-au încins. Mai multe femei au reclamat că în buna desfăşurare a alegerilor s-au amestecat colegii bărbaţi, invitaţi la şedinţă. „Au fost probleme pentru că preşedintele organizaţiei PSD Hunedoara, Dan Bobouţanu, şi preşedintele executiv Cristian Resmeriţă au intervenit atunci când nu era cazul, în timpul alegerilor. Conform regulilor interne şi statutului, adunările de alegeri pe plan local sunt conduse de preşedintele organizaţiei judeţene de femei şi nu era normal să se amestece bărbaţii invitaţi la şedinţă”, a declarat Liliana Ţolaş, preşedinte al organizaţiei judeţene a femeilor social-democrate Hunedoara. La adunarea de alegeri de la Hunedoara au participat 53 de membre ale organizaţiei de femei. Au fost

ACTUALITATE

două candidate, fostul preşedinte Bianca Farcaş şi Claudia Andraş. La şedinţă au participat, ca invitaţi, deputaţii Natalia Intotero şi Cristian Resmeriţă - preşedinte executiv al PSD Hunedoara, Dan Bobouţanu - viceprimarul municipiului Hunedoara, precum şi primarul oraşului Simeria, Emil Rîşteiu - secretar executiv al PSD Hunedoara. Adunarea a fost condusă de preşedintele organizaţiei judeţene Liliana Ţolaş. În urma votului, Claudia Andraş a devenit noul preşedinte al organizaţiei de femei din Hunedoara, obţinând cu 21 de voturi mai mult decât Bianca Farcaş. Tot marţi şi la Călan ar fi trebuit să fie alegeri la organizaţia de femei PSD. Însă, pentru că nu a fost statutară, conferinţa a fost reprogramată. Programul alegerilor la organizaţiile de femei din Valea Jiului este următorul: în 29 august – Aninoasa, Lupeni şi Uricani, în 30 august – Petrila şi Vulcan, şi în 8 septembrie – Petroşani.

Mihaela PETROŞAN

Numărul parcelelor concesionate în iulie este destul de mic faţă de aşteptări La punctul "Diverse" al ordinii de zi a şedinţei de consiliu local din iulie, primarul Gheorghe Ile le-a prezentat aleşilor locali ce a ieşit din prima licitaţie a locurilor de cabane de la Pasul Vâlcan. A făcut-o cu un

ton care arăta o mare victorie. Dar, din câte se pare, cele 21 de parcele concesionate acelora care au venit cu euro la licitaţia de luna trecută este un număr destul de mic, faţă de cel la care spera administraţia publică locală. E adevărat, au existat, într-adevăr, doi inşi cu bani - pentru că trebuie spus, majoritatea celor care s-au prezentat la licitaţie sunt dintre cei înstăriţi - care s-au luptat pentru o anumită parcelă, dar persoana care

a câştigat nu a sărit decât cu 0,50 euro peste preţul de pornire. Ceea ce, de fapt, înseamnă că a făcut doar un pas, cum se zice în licitaţie.

Umblă vorba,

şi, pe bune, nu ştiu de unde a ieşit, că, după licitaţia din iulie, ar urma ca preţul de pornire la licitaţie pentru un metru pătrat să scadă. De la 1,5 euro la 1 sau chiar 0,5 euro. Unii o spun asta cu atâta dezinvoltură, afirmând că însuşi primarul ar fi zis

asta, încât îţi vine să te uiţi la ei ca la nu mai ştiu ce arătare.

Preţul de pornire

la licitaţie, să fie clar, a fost stabilit prin hotărâre de consiliu local. Şi, dacă ar fi să scadă, tot consiliul trebuie să aprobe, şi tot printr-o hotărâre, treaba asta. Ceea ce poate primarul să facă este doar să iniţieze un proiect de hotărâre şi să-i propună consiliului local acest lucru. Asta, da, o poate face. Dar, aşa cum mi-a spus, marţi, un proaspăt câştigător al unei parcele aflate în apropierea staţiei de întoarcere a telegondolei, dacă s-ar face asta ar fi o are neseriozitate din partea administraţiei publice locale faţă de cei care au licitat în iulie. Gheorghe OLTEANU

3

Buluc la activităţile sportive din cadrul Zilelor Oraşului Uricani

Până ieri s-au înscris peste 400 de persoane Anul trecut am asistat la Uricani la un adevărat fenomen sportiv de masă, la finalele de fotbal, table, tenis cu piciorul. Am fost uimiţi câţi oameni s-au angrenat şi au pus pasiune în aceste jocuri. Dacă anul trecut la fotbal erau înscrise 12 echipe de cartier, anul acesta s-au înscris 18.

În total, la toate competiţiile, vor participa cel puţin 400 de persoane. La finala de fotbal de anul trecut de la Uricani toată lumea era cu ochii pe ciolanele lui Boroghină, să nu şi le sucească, pentru că avea meci important şi la local kombat. Uricaniul a avut anul trecut gală K1 în aer liber. Iorgovanu Night Run este, de asemenea, o manifestare sportivă naţională, care este integrată tot în cadrul Zilelor Oraşului Uricani. Pe data de 24 august va avea loc această competiţie, dar şi finala la tenis cu piciorul. De fapt, în perioada 23-29 august sunt programate finalele pentru toate competiţiile locale. Va fi următoarea sărbătoare după Ziua Minerului, dar mult mai complexă şi mai bine conturată din punct de vedere sportiv şi cultural. Pentru a veni în sprijinul spectatorilor la finale, Primăria şi Consiliul Local Uricani au alocat fonduri pentru reparaţiile tribunelor de la Grupul Şcolar Retezat, acolo unde au loc competiţiile. „Mă bucur foarte tare că oameni din comunitate reacţionează atât de bine şi că participă într-un număr atât de mare la manifestările sportive. Am promis anul trecut că vom relua toate aceste manifestări, indiferent cât de greu ne este financiar. Şi când am văzut cât de implicaţi au fost oamenii, nu am putut să le refuz plăcerea de a se simţi bine de ziua lor”, ne-a declarat Dănuţ Buhăescu, primarul oraşului. Alina PIPAN

www.zvj.ro


Ziarul Vãii Jiului

4 BILANŢ

joi, 8 august 2013

Cu Costel Avram la timonă,

Apa Serv va fi ce a fost şi mai mult decât atât

Directorul general Costel Avram a prezentat în cadrul unei conferinţe de presă organizată la SC Apa Serv Valea Jiului SA „bilanţul managementului Apa Serv la un an de activitate pentru directorul general”. Datele expuse ieri sunt interesante şi prezintă pentru prima dată, după multă vreme, semne clare că societatea de apă şi canalizare din Valea Jiului poate scăpa de necazuri financiare, dacă se continuă linia de organizare actuală. Pe de altă parte, datele arată şi paşii clari care s-au făcut şi se fac pentru ca serviciul de apă şi canalizare să fie pentru populaţie şi agenţii economicii unul dintre cele mai moderne şi mai de calitate. Este clar că mai sunt multe de făcut, că mai trebuie recuperaţi încă mulţi bani din datoriile istorice şi că pierderile sunt încă mari. Dar, totuşi, dacă privim partea plină a paharului, într-un singur an s-au realizat destule lucruri pozitive. Ceea ce ne face să spunem că, per ansamblu, anul care a trecut a fost unul bun pentru SC Apa Serv Valea Jiului SA, meritul fiind al directorului general, Costel Avram, şi al echipei pe care dumnealui o coordonează. Despre lucrurile negative, că e clar că mai sunt, inclusiv Costel Avram recunoaşte asta, vom vorbi cu o altă ocazie. Până atunci vă redăm mai jos cele expuse şi discutate în conferinţa de presă.

Au scăzut pierderile de apă cu aproape 30%!

Expunerea directorului general Costel Avram a fost structurată pe capitole. Astfel, la capitolul „Exploatare” s-a vorbit de creşterea gradului de satisfacţie al clienţilor prin asigurarea furnizării cu apă potabilă la robinetele noastre 24 de ore din 24. Ceea ce este corect şi care s-a mai făcut şi până acum. Reconfigurarea reţelelor din zona TaiaPetrila a fost un alt punct atins. Nu am priceput dacă este vorba de un plan de viitor sau de unul care a fost realizat. Dar din moment ce apa tot mai vine câteodată tulbure, sau se ia de tot în Taia când plouă mai tare sau când firmele de exploatare a lemnului din zona respectivă fac deranj, credem că e mai degrabă un plan de viitor, nefinalizat încă. Tot la acest capitol, Costel Avram a scos în evidenţă un lucru pe care-l ştim şi noi şi pe care l-am verificat de câteva ori. Este vorba de „urmărirea şi soluţionarea rapidă a reclamaţiilor cu reducerea timpului de răspuns cu peste 30%”. Într-adevăr, reclamaţiile sunt soluţionate cu rapiditate, chiar dacă nu întotdeauna pentru cetăţean vine răspunsul potrivit, dar aceasta nu e vina celor de la ape. Pe de altă parte, intervenţiile prompte pe sistemele de alimentare cu apă şi apă uzată – şi nu sunt cuvinte mari, este doar muncă multă a echipelor de

www.zvj.ro

intervenţii pe salarii nu foarte mari – au făcut ca în ultimul an pierderile de apă să scadă cu aproape 30%. Conform celor spuse de directorul general pierderile sunt undeva acum spre 40%, de la peste 70% cât erau în urmă cu un an! Dacă ţinem cont că intervenţiile la reţele de apă au fost într-un an circa 1.700, cu o valoare de 992.413,97 lei, iar intervenţiile la reţelele de canalizare au fost în jur de 1.550, cu o valoare 623.001,11 lei, micşorarea acestor pierderi de apă pare o evidenţă, semn că se poate când există o mână de fier! Nu în ultimul rând, Costel Avram a amintit la acest capitol şi de construirea unei noi locaţii pentru Standul de Verificări Metrologice, în conformitate cu standardele europene şi autorizarea acestuia. Este vorba de noul atelier de verificări metrologice din Cartierul Avram Iancu, până acum acest atelier funcţionând în Colonia Petroşani, într-o stare deplorabilă.

Producere de energie electrică proprie

Conform datelor prezentate pe capitolul „Serviciu mecanico-energetic” se observă că creşterea veniturilor din producerea energiei electrice este în ultimul an de 23%. Acoperirea consumului energetic se face prin producerea energiei electrice la cele două unităţi, MHC Polatişte şi MHC Valea de Peşti. Din cantitatea de energie produsă, o parte se utilizează la locul de producere, respectiv Staţiile de Tratare Valea de Peşti şi Zănoaga, iar diferenţa se livrează în Sistemul Energetic Naţional şi se valorifică pe piaţa de energie. Pentru acoperirea consumului energetic ridicat al staţiilor de epurare şi obţinerea independentei energetice se află în curs de derulare proiectarea şi montarea unei noi unităţi de producere a energiei electrice. Comercializarea energiei electrice produse se realizează pe platforma OPCOM prin tranzacţionare de energie pe piaţa contractelor bilaterale, prin tranzacţionare de energie pe piaţa pentru ziua următoare şi prin tranzacţionare pe piaţa certificatelor verzi. La capitolul „Transport”, metoda monitorizării flotei prin montarea de GPSuri s-a dovedit câştigătoare, consumul de combustibil va scădea într-un an cu 25%, conform declaraţiilor directorului general Avram. „Achiziţionarea a două autospeciale pentru întreţinerea şi exploatarea reţelelor de canalizare a fost benefică pentru parcul auto, care a fost extins, existând astfel posibilitatea distribuirii unei autospeciale în fiecare localitate deservită de SC Apa Serv Valea Jiului SA. Acum toate localităţile au autospeciale, iar reţeaua de canalizare poate fi întreţinută, astfel ca la unele ploi mai serioase să nu mai existe probleme”, a declarat Costel Avram. Acest

fapt a mai făcut ceva: se răspunde mai repede la solicitările clienţilor şi se reduc costurile cu deplasările autospecialelor dintr-o localitate în alta.

11.350 de somaţii de plată într-un singur an

De câteva ori pe parcursul expunerii datelor, Costel Avram a menţionat că SC Apa Serv Valea Jiului SA nu înregistrează în prezent nicio datorie restantă la bugetul consolidat al statului. Soldul creanţelor a scăzut cu 1.513.024,65 lei, reprezentând un procent de 8,2%, iar gradul de încasare raportat la facturile curente a crescut şi este în procent mediu de 70%, comparativ cu 54%. Procentul mediu al încasării facturilor din sold este de 5%”. Pentru recuperarea creanţelor s-au luat mai multe măsuri. Prima, cea clasică, întocmirea a 11.350 somaţii de plată pentru clienţii cu debite restante. În urma acestor somaţii s-au încheiat 996 angajamente de plată, conform procedurii de eşalonare. O a doua măsură a fost una mai dură, deloc pe placul multor cetăţeni care au fost cu plata facturilor la zi. „În cele mai multe cazuri măsura s-a dovedit a fi binevenită, fiind recuperate sume serioase. Dar ce trebuie să se ştie este faptul că noi debranşăm ceea ce ne indică asociaţiile de proprietari, cu care avem încheiate contracte. Şi azi avem un exemplu la un bloc din Hermes, unde ni s-au indicat clar scările z, y şi w de către doamna preşedintă de asociaţie. Doar aşa pot şi asociaţiile să mai recupereze din bani restanţierilor”, a menţionat Costel Avram. Conform datelor în ultimul an au fost debranşaţi de la reţeaua de apă potabilă, în toată Valea Jiului 185 de scări de bloc (rebranşate 82), 135 de gospodării individuale (rebranşate 43), 36 de agenţi economici (rebranşaţi 11).

de tehnologie şi de mărirea confortului clienţilor. Este vorba de emiterea de facturi cu cod de bare şi diversificarea canalelor de plată pentru achitarea facturilor de apă de către abonaţii casnici prin sistemul „Pay Point” şi instituţiile financiar-bancare. Pe de altă parte, instalarea unui sistem „Call Center” la Dispecerat, prin care se preiau telefonic reclamaţiile clienţilor, face ca în prezent să existe o relaţie clară client-conducerea SC Apa Serv Valea Jiului, ceea ce conduce la creşterea rapidităţii intervenţiilor.

În privinţa lucrărilor de extindere şi reabilitare reţele apă/apă uzată pe parcursul unui an în municipiul Petroşani, acestea au costat 270.035,19 lei, faţă de 45.801,00 lei în oraşul Petrila, sau de 10.688,00 lei în municipiul Lupeni. Lucrările pentru întreţinerea, înlocuirea, reabilitarea, extinderea şi modernizarea reţelelor existente au fost de 264.000,00 lei. Pentru anul 2013 mai sunt prevăzute lucrări de proiectare, construire şi montaj pentru microhidrocentrala „Brazi” Vulcan în valoare de 600.000,00 lei şi lucrări de modernizare a microhidrocentralei din Polatişte, lucrare în valoare de 129.112,00 lei.

Întrebat dacă la anul se va scumpi apa, Costel Avram a menţionat că nu ştie acest lucru, „e prea devreme să spun ceva acum”. Cert este că, contrar tuturor casandrelor politice, Apa Serv nu va scumpi în acest an apa. Ca să nu se mai spună că „apa din Valea Jiului e cea mai scumpă din ţară”, cei de la Apa Serv au prezentat şi un tabel cu 40 de operatori de apă, unde Apa Serv se află pe poziţia 32, cu 5,41 lei/mc, preţul apei plus canalizarea pe metru cub. Primele trei locuri sunt ocupate de societăţile de apă din Buzău (8,16 lei/mc), Piteşti (7,77 lei/mc) şi Mediaş (tot 7,77 lei/mc). Totuşi, din tabel constatăm că vecinii noştri din Tg. Jiu au cel mai scăzut preţ la apă, de 4,49 lei. Semn că este loc şi de mai bine!

Investiţii au fost şi vor fi încă…

Noutăţi

Trecem în revistă şi câteva din „noutăţile” Apa Serv, cum le-a numit directorul general al Apa Serv. Ele ţin

1.234 de acţiuni în instanţă

Ajuns şi la secţiunea „Serviciul juridic”, Costel Avram a prezentat câteva date interesante, care arată continuarea „războiulUI” recuperării banilor de către societatea de apă de la populaţie şi de la persoane juridice. Astfel, acţiunile în justiţie pentru recuperarea debitelor au fost 1.324, din care 1.254 au fost pentru persoane fizice, debitul total fiind de 1.233.424 lei. Acţiunile de recuperare a prejudiciilor datorate branşării ilegale la sistem au fost în număr de 59 la persoane fizice (suma de recuperat fiind de 59.364,25 lei) şi 11 în cazul persoanelor juridice (suma de recuperat fiind de 405.910,28 lei). S-au înregistrat 19 furturi de capace de canal, 29 de furturi de apă, creând un prejudiciu de 278.449, 25 lei. Pe de altă parte, cererile de executare silită formulate au fost în număr de 1.115, suma de recuperat rămasă fiind încă de 1.245.140,79 lei.

O veste bună: apa nu se scumpeşte în 2013!

Corneliu BRAN


Ziarul Vãii Jiului joi, 8 august 2013

Aceasta va fi întrebarea la referendum:

Aninoasa - comună sau oraş? Primarul Nicolae Dunca vrea neapărat anul acesta să realizeze referendumul pentru ca Aninoasa să redevină comună.

Ar fi cel mai mare beneficiu pentru cetăţeni, pentru atragerea fondurilor europene, pentru atragerea investitorilor, dar nu şi pentru organigrama primăriei, care va fi mult mai modestă. Fiind oraş, nu există posibilitatea ca zonele aparţinătoare spaţiului rural să poată beneficia de atragerea de fonduri europene. Tocmai de aceea, la Aninoasa este nevoie de o schimbare. Consiliul Local Aninoasa a stabilit prin HCL zonele aparţinătoare la spaţiul rural, însă legislaţia nu permite atragerea fondurilor europene decât dacă toată localitatea este spaţiu rural. „Eu vreau referendum, să trecem la stadiul de comună, pentru că nu facem faţă. Noi trebuie să avem tot felul de servicii pentru a fi oraş, pe care nu ni le permitem. Dacă trecem la stadiul de comună nu vom avea decât avantaje. Nu ar trebui să deranjeze pe nimeni că va locui la comună. Dacă ar fi de deranjat, în primul rând ar trebui să mă deranjeze pe mine că-mi scade salariul, dar nu mă deranjează deloc. Când m-am născut eu aici, îi spunea comuna Aninoasa şi era mai bine decât acum. Pentru cetăţeni beneficiile sunt majore: scad impozitele, taxele, se pot accesa fonduri pentru spaţiul rural, acestea pot fi accesate atât de fermieri, dar şi de cei care vor să deschidă pensiuni, vorbim de fonduri cu finanţare de până la 90 la sută, nerambursabile. Dacă ne uităm la comunele din jurul Bucureştiului, acelea, deşi ar putea, nu trec la oraş, pentru că este mai bine şi pentru investitori. Investitorii mari din Vale spun că după ce Aninoasa devine comună vin şi-şi mută sediul pe Aninoasa”, spune primarul. Administraţia locală va permite însă doar o structură redusă. Numărul de posturi se vor re-

Cu sprijinul uricănenilor,

duce până la 60 la sută. În prezent sunt 47 de posturi la Primăria Aninoasa. După ce va trece la rangul de comună vor mai exista doar 9-10 posturi, iar funcţionarii vor avea sarcini sporite. Nicolae Dunca spune că referendumul va avea costuri extrem de reduse. Secţiile de votare vor funcţiona cu voluntari de la partidele din Vale, iar pentru buletine de vot a fost sunat într-o seară şi o persoană i-a spus că-i asigură toate buletinele de vot. Deci, efortul bugetar este minim. Luna aceasta se finalizează listele cu semnături pentru a solicita prefectului stabilirea datei referendumului. Primarul vrea referendum anul acesta, pentru ca în 2014 să înceapă într-un mod nou, mai ales din punct de vedere bugetar şi financiar. De reţinut că administratorul bugetar care se ocupă de insolvenţa Aninoasei nu interzice derularea referendumului. Răspunsul cetăţenilor este unul pozitiv, un singur consilier local spune că este ruşinoasă această degradare. Ruşinoasă, dar sănătoasă, mai ales pentru buzunarul fiecărui cetăţean şi al primăriei. Condiţiile de validare a referendumului sunt de 50 la sută plus 1, iar de acum înainte vor urma discuţiile primarului cu cetăţenii pentru a se asigura succesul acestei mişcări.

EDILITARE

Pentru a începe şcoala fără probleme

5

Şcolile din Aninoasa trec prin reparaţii serioase În toată Valea unităţile de învăţământ trec prin modificări mai mici sau mai mari pentru a începe în septembrie anul şcolar în condiţii optime, fără necazuri din partea Direcţiei de Sănătate Publică. La Aninoasa sunt două şcoli şi ambele cu probleme. La şcoala din Aninoasa lucrările de acum trei ani nu au fost executate cum trebuie. Unele grinzi au putrezit şi copiii nu erau în siguranţă în acele săli. Prin urmare, au început să fie înlocuite grinzile şi parchetul acolo unde era necesar. La şcoala din Iscroni problema o reprezintă toaleta. Copiii nu aveau decât afară grup sanitar. Acum se lucrează la realizarea acestuia în incinta şcolii. De asemenea, muncitorii împart o sală de clasă în două. Este nevoie de această modificare pentru a aduce toţi copiii de dimineaţă la şcoală şi pentru a face astfel economii la întreţinere. De asemenea, o grădiniţă de la parterul unui bloc a fost mutată lângă cealaltă grădiniţă, pentru o mai bună organizare. „Cadrele didactice şi părinţii au dat o mână de ajutor. Au ajutat cu bani, cu mână de lucru, pentru ca sălile de clasă să fie în ordine în septembrie şi le mulţumesc pentru activitatea lor şi pentru implicare”, ne-a declarat primarul Dunca.

Pagină realizatpă de Alina PIPAN

Primarul Buhăescu a început pietruirea a 62 de kilometri de drum vicinal Uricaniul are cea mai mare reţea de drum vicinal din judeţ, care ajunge la 62 de kilometri. Primarul Dănuţ Buhăescu a lansat o propunere tentantă către toţi momârlanii din Uricani. Primăria Uricani le oferă piatra concasată şi zavura de care este nevoie pentru a pietrui aceste drumuri, iar oamenii să ajute la împrăştierea lui. Este un fel de parteneriat între primărie şi comunitate pe care primarul Buhăescu contează. „Ideea a venit tot de la cetăţeni, care au cerut să le fie pietruit drumul spre gospodării. Am fost de acord, dar nu am atâţia oameni care să lucreze în

teren. Am propus să dea primăria materialele şi să asigure transportul, iar ei să ajute la împrăştierea şi umplerea gropilor. Deja două drumuri de la Mailat sunt pietruite. Pentru achiziţionarea altor 40 de rabe de piatră concasată şi zavură, am propus o rectificare de buget. Trebuie doar să vină lumea să ceară şi să ne asigure că va participa la împrăştierea materialului. Săptămâna viitoare intensificăm acest proiect, pentru a face cât mai multă treabă. M-a impresionat domnul Nicolae Stoi, care a mobilizat oamenii de pe strada dumnealui şi au dus treaba la capăt. Dar şi oamenii de pe strada Stâneoni, acolo am vorbit cu familia Dănesc şi s-au reunit toţi şi au lucrat la drum. Inclusiv fostul primar, domnul Suciu, a colaborat în favoarea acestui proiect”, spune Dănuţ Buhăescu.

www.zvj.ro


CMYK

6

Ziarul Vãii Jiului

REPORTAJ

joi, 8 august 2013

Proiectul ZVJ „Dacă reportaj nu e, atunci de unde poveste?” (VI)

Tirici - un sat tradiţional în spiritul Grădinii lui Octopus

Ca să ajungi la Tirici trebuie să faci o alegere înţeleaptă într-o intersecţie de drumuri petrilene. Dacă pleci din oraşul Petrila cu gândul de a-i cunoaşte limitele (geografice) vei trece, inevitabil, prin Lonea şi Cimpa.

Ce-o căta „Octopusul” în ţinutul momârlanilor?

Capătul Cimpei e marcat de două magazine alimentare, aşezate de-o parte şi alta a drumului care coteşte la stânga şi ajunge, inevitabil, la cimitir. Primul dintre cele dintre două are un nume destul de ciudat pentru momârlanii locului. Îi zice „Octopus” şi niciunul dintre localnicii pe care i-am întâlnit în cale nu ştiau ce înseamnă. E vorba, pentru cunoscători, de numele englez al caracatiţei. Pentru melomani, numele ar putea face trimitere la Grădina lui Octopus, un loc pe unde naviga, ieri, „Submarinul galben” al Beatles-ilor. Diferenţa dintre cele două magazine am văzut-o prin prisma cafelei. Primul magazin avea un aparat automat de cafea (dar care nu funcţiona), iar în al doilea nu era dotat cu acest aparat acţionat cu fise. În schimb, era unul mai mic, aşezat pe una din tejghele, care era mânuit, cu îndemânare, de o vânzătoare foarte săritoare şi amabilă. Înainte de a ne servi cu cafeaua solicitată, doamna a reuşit să încarce şi telefonul unui momârlan în vârstă care nu prea ştia să mânuiască „talifonul”. Un magazin de pâine e ultima unitate alimentară pe care o poţi vizita înainte de a părăsi satul. (E drept că faţă în faţă cu unitatea de pâine era şi un anunţ, scris cu vopsea albă pe o tablă neagră, prin care agentul

economic anonim se lăuda că, dincolo de lacătul pus pe uşă, poţi cumpăra tărâţă şi uruială.) Noi am mers drept înainte. La un moment dat, asfaltul trece podul, peste un pârâu curat şi leneş, şi o ia la stânga. Drumul acesta te conduce până la capătul Răscoalei. În schimb, dacă ţii drumul tot înainte şi nu te abaţi deloc poţi ajunge, pe un drum de ţară, neasfaltat şi plini de hârtoape, la Cabana Voievodu. Pe stânga, dincolo de pârâu, e un drum paralel, mult mai îngust, care însoţeşte firul apei pe o distanţă de câteva sute de metri. Acolo se află cele 19 gospodării care formează Tiriciul. Am lăsat maşina şi am trecut, pe una din punţile improvizate de gospodarii locului, dincolo. Iată ce am descoperit, într-o duminică dimineaţa, într-un sat încă adormit şi toropit de căldură.

Să asfalteze drumul principal, nu în faţa caselor

Dacă la Răscoala este drum asfaltat până la ultima

casă, la Tirici povestea stă altfel. Locuitorii din Tirici spun, mai în glumă, mai în serios, că nu s-a asfaltat până acum drumul, deoarece s-au terminat banii, tocmai când a fost vorba şi de ei. Ei spun că, dacă s-ar mai face un proiect cu asfaltarea drumului, ar vrea ca doar cel principal să fie asfaltat, nu şi cel din faţa

www.zvj.ro


CMYK

Ziarul Vãii Jiului joi, 8 august 2013

caselor lor. Ei cred că liniştea patriarhală a satului este mult mai importantă decât asfaltul (şi maşinile) care le-ar trece prin faţa gospodăriilor.

Tradiţionalul încet, încet dispare…

Cu toate că ne aşteptam să fie un sat vechi, cu case tradiţionale, aşa cum le-am găsit în Răscoala - satul de peste deal, în Tirici sunt foarte puţine case de acest fel. Aproape toate sunt renovate, cu garduri care mai de care, fiecare păzit de câte un câine. Sau de mai mulţi... În sat am găsit o singură poartă tradiţională, din lemn. Din păcate, şi aceasta se afla într-o stare avansată de degradare. De o parte şi de alta a porţii, se aflau două garduri, din fier forjat, de la casele învecinate. În tot satul nu sunt două garduri la fel. Fiecare cetăţean din Tirici a vrut să arate lumii în general, sau consătenilor în special, că este mult mai fălos decât vecinul său.

Circulaţia publică interzisă

La o bifurcaţie de pe partea stângă a satului se află un indicator pe care scrie „Drum forestier Copăciosu”, iar mai jos un alt indicator pe care scrie „Circulaţia publică interzisă”. Cu toate acestea, pe drumul respectiv există câteva case care ne dovedesc contrariul... Cei din Tirici ignoră semnele de circulaţie. Mai ales când ele se dovedesc tembele.

Punţile Tiriciului

În sat se află cinci punţi care fac posibilă trecerea de la drumul prin-

cipal la uliţa tradiţională din faţa caselor. Majoritatea punţilor sunt construite cu materiale care par a fi „luate” de la mină. Sătenii spun că tot ce este construit în sat este construit pe două idei „made in Tirici”: 1. prin forţele lor şi 2. cu ajutorul lui Dumnezeu. Senzaţia că la un moment dat s-au şi „împrumutat” materiale de la mină ne este întărită de cele văzute la capătul satului. Acolo am văzut, cu ochii noştri, două vagonete ruginite, provenite de la mină. Nu ştim dacă era o mină viabilă sau neviabilă, dar vagonetele făceau în Tirici o treabă pe cinste: sprijineau malurile şi fereau casele de inundaţii.

Ce beau şi ce delicatese mănâncă oamenii din Tirici ?

În timp ce mergeam pe jos prin sat, am observat că pe marginea drumului şi în albia râului sunt aruncate tot felul de ambalaje şi sticle de plastic. Cu această ocazie am constatat şi ce beau şi ce consumă oamenii din Tirici în zilele toride de vară: bere, la 2,5 litri, „Bucegi”,

„Noroc”, „Bergenbier”, apă minerală „Izvorul Ascuns”, suc „Granini”, „Pepsi”, energizant „HELL”, îngheţate „Premium” şi „Sandwish”.

„În acest loc sa stins din viaţă la 30 mai 2002 la 64 de ani Daj Petru”

La întoarcerea din Tirici am dat de o cruce metalică aflată, la jumă-

tatea distanţei dintre pârâu şi drumul principal. Cei care au ridicat crucea nu au făcut nicio precizare privind cauza morţii consăteanului lor. Pe cruce e doar o informaţie lapidară pe care am reprodus-o exact mai sus. O fi murit bietul om înecat sau o fi pierit într-un accident de maşină? Ambele variante par la fel de posibile. Sau varianta a treia e cea mai plauzibilă: Dumnezeu l-a chemat la El pentru că, pur şi simplu, i s-au terminat zilele... Cu aceste întrebări neelucidate am lăsat în urma Tiriciul, un sat tradiţional care, vai, construieşte atât de eclectic. Fotoreportaj de Dan BARBU

REPORTAJ

Clubul de la Aninoasa,

7

Pregătit pentru inaugurare

Deşi Aninoasa are două cluburi, practic nu se desfăşoară nicio activitate culturală. Până acum nici nu s-ar fi putut, spune primarul Nicolae Dunca, deoarece clubul de la Aninoasa nu avea condiţiile necesare pentru aşa ceva. Însă toate acestea se vor schimba după inaugurarea clubului din Aninoasa.

Centrul Cultural de la Iscroni este concesionat unei asociaţii care organizează activităţi pentru tinerii din oraş, dar şi administraţia locală îl poate folosi când are nevoie. Renovarea clubului din Aninoasa a fost un proiect derulat pe fonduri guvernamentale, care era cât pe ce să fie pierdut. Însă primarul Dunca a ajuns la Bucureşti, însoţit de colegul lui Dănuţ Buhăescu, şi a rezolvat finanţarea. În martie au început reparaţii de interior şi exterior. S-au instalat lumini noi, au fost recondiţionate fotoliile, s-au făcut zugrăveli, s-a lărgit spaţiul, instalaţiile de încălzire, s-a realizat calea de acces pentru persoanelor cu handicap. „Săptămâna asta se va aplica tencuiala decorativă şi vom finaliza lucrările. În scurt timp vom deschide oficial. Vin câţiva prieteni şi vor face un spectacol. Am vorbit cu ei şi vor cânta fără bani. Voi încerca o discuţie şi cu Teatrul “Ion D. Sîrbu”, pentru ca pe viitor să vină să susţină spectacole şi la Aninoasa. Ar fi fost bine şi până acum, dar nu aveam condiţii. Au venit la mine şi nişte tineri din oraş, care au un grup de dans modern şi care vor evolua aici, mai ales că este şi o sală de sport bine pusă la punct”, ne-a informat primarul Nicolae Dunca. Alina PIPAN


8

Ziarul VĂŁii Jiului

INTERVIU

joi, 8 august 2013

Preotul Adrian Boantă, parohul Parohiei Ortodoxe Petrila II:

„În parohia noastră au intrat, din păcate, mulĹŁi lupi, chiar prea mulĹŁi. Ĺži mai Ĺ&#x;i sar purecii de pe ei din când ĂŽn când‌ Să ĂŽnĹŁeleagă fiecare ce vrea. De aceea era nevoie de ĂŽncă o BisericÄƒâ€Śâ€?

 Proiectul ZVJ „Nimic fără Dumnezeu� (episodul nr. VIII)

Petrilean din moĹ&#x;i-strămoĹ&#x;i - Părinte Adrian, fiind născut la Petrila, credincioĹ&#x;ii de aici vă cunosc. Respectând tipicul proiectului ZVJ „Nimic fără Dumnezeuâ€?, pentru a face cunoĹ&#x;tinĹŁÄƒ cu cititorii noĹ&#x;tri, vă rugăm să vă prezentaĹŁi. - De când eram pe băncile Ĺ&#x;colilor, cel mai mult mi-a plăcut Ĺ&#x;i mi-a rămas ĂŽn minte o vorbă de-a lui Ion D. SĂŽrbu: „Europa e un biet continent. Petrila e o adevărată lume!â€?. La ĂŽnceput am luat-o ĂŽn glumă, dar de câţiva ani am constatat că petrilenii sunt, ĂŽntr-adevăr, legaĹŁi de o verigă a unui lanĹŁ, care ĂŽi face să fie foarte mult legaĹŁi unii de alĹŁii. Ceea ce m-a făcut să realizez că Ion D. SĂŽrbu avea multă dreptate. M-am născut ĂŽn PetroĹ&#x;ani la 29 martie 1983, petrilean fiind de origine, cu părinĹŁi petrileni din moĹ&#x;i-strămoĹ&#x;i. Am absolvit Ĺžcoala Generală nr. 5 din Cartierul 8 Martie. După terminarea celor opt clase, am urmat cursurile Seminarului Teologic Ortodox din Arad, pe care l-am absolvit ĂŽn 2002. Din 2002 Ĺ&#x;i până ĂŽn 2006 am fost student ĂŽn cadrul FacultÄƒĹŁii de Teologie Ortodoxă „Aurel Vlaicuâ€? din Arad. După absolvire, am continuat, doi ani, Ĺ&#x;i masteratul ĂŽn cadrul

Două femei credincioase

aceleiaĹ&#x;i facultÄƒĹŁi. Din 2006 sunt profesor titular la Colegiul NaĹŁional „Mihai Eminescuâ€? din PetroĹ&#x;ani. Un an mai târziu m-am căsătorit, soĹŁia mea Adriana absolvind Ĺ&#x;i ea facultatea la PetroĹ&#x;ani. ĂŽmpreună avem două minunate fete, dăruite de Dumnezeu, Anastasia Ĺ&#x;i Flavia, de 4, respectiv 2 ani. Legat de soĹŁia mea, pot spune că din anumite ĂŽmprejurări o Ĺ&#x;tiam de mai demult. Dar cum ĂŽn toate e grija lui Dumnezeu, ĂŽmi amintesc că ĂŽn Biserica ĂŽn care slujesc astăzi, ĂŽntre ghilimele „am pus ochii pe eaâ€? la un maslu (acestea fiind ĂŽn Petrila

 

  

            

              ! " 

   ! "   "             !         

    #

          $%& '()*+,'-.)* ()".$()*/01 ',")2$3)"3&)"4('*/01 35 2$()6".'7)8*/01 475$('($3)97"2':4)"7$)('2;4-(:*/01 "37<"=437)(5(&>'3)()$4"3'$?$4'*/01 &(;4745$'(&(;474 7$),$)(5(&7$*/01 >,"2$()*@11 "35&$4"4(7*@11       ',")2$3) 7$),5(',>)4:()*/01 )" =437)+.3$'*/01 "(&)45$2*/01 ",52$3) 45+47 4';497'3",4$3)46 (7$3<()8*/01

  

 

               #

 !" #!$% !& '()*   &  *A1 */A1 B C   *A1 */A1 "       *D1 */11     *D1 */01 " *EF1 */A1 -C *EF1 *DA1 & 6    8*A/  *A01 '    *G  *A01 '        *G  *A01 '     *G  *A01 '   *G  *A01 (*G  *A01 9 H      *G  */01 9 H   *G  */01 5    *G  */01 5 B *G  */01 -    !  *G  */01 : I I I */  */01 : * *  */  */01 4*/  */01 &   !   C */  */01     B   ! H   */  */01 ' !  */  */01 (        */  *@A1 <  C */  *DA1 '  *G  *AA1 4   C *  !   */  *DA1 $ */  *DA1

  

*+%!,- *.// $* ,!*.0     

      www.zvj.ro

renumite, ĂŽn perioada Postului PaĹ&#x;tilor sau Postului CrÄ&#x192;ciunului). Apoi, viaĹŁa Ĺ&#x;i Dumnezeu ne-au adus ĂŽmpreunÄ&#x192;, cunoscându-ne mai bine ĂŽn perioada studenĹŁiei.

 JB#1G/A010)  #1@GE200)/   #KKK *H * # 3 *H

- Cum v-aĹŁi apropiat de BisericÄ&#x192; ĂŽn copilÄ&#x192;rie? - Din pÄ&#x192;cate, nu am fÄ&#x192;cut parte dintr-o familie prea credincioasÄ&#x192;. TotuĹ&#x;i, ĂŽn familie douÄ&#x192; femei au fost deosebit de credincioase. Este vorba de bunica din partea tatÄ&#x192;lui, Ana, Ĺ&#x;i de strÄ&#x192;bunica din partea mamei, LucreĹŁia, ambele având o credinĹŁÄ&#x192; ieĹ&#x;itÄ&#x192; din comun. StrÄ&#x192;bunica LucreĹŁia a trÄ&#x192;it foarte mult. Eu aveam 21 de ani când dumneaei a trecut la cele veĹ&#x;nice, Ĺ&#x;i nimeni, dupÄ&#x192; atâţia ani, nu-Ĺ&#x;i aminteĹ&#x;te ceva rÄ&#x192;u despre ea. A fost o femeie care nu a fÄ&#x192;cut rÄ&#x192;u nimÄ&#x192;nui, credincioasÄ&#x192;, de treabÄ&#x192;, cu un caracter minunat Ĺ&#x;i o viaĹŁÄ&#x192; curatÄ&#x192;. Când eram mic, ĂŽn casa strÄ&#x192;bunicilor Ĺ&#x;i a bunicilor (locuiau ĂŽn aceeaĹ&#x;i casÄ&#x192;) am vÄ&#x192;zut pentru prima datÄ&#x192; icoane, cÄ&#x192;rĹŁi de rugÄ&#x192;ciuni, ce ĂŽnseamnÄ&#x192; sÄ&#x192; ĹŁii toate posturile, sÄ&#x192; te rogi Ĺ&#x;i aĹ&#x;a mai departe. Ĺ&#x17E;i chiar dacÄ&#x192; era ĂŽnainte de 1990, ĂŽn acea casÄ&#x192; Dumnezeu era peste tot, inclusiv ĂŽn inimile celor douÄ&#x192; femei. CâteodatÄ&#x192; eram Ĺ&#x;i eu luat la BisericÄ&#x192;. AĹ&#x;a se face cÄ&#x192; de mic am avut Ĺ&#x;ansa sÄ&#x192; merg ĂŽn Casa Domnului Ĺ&#x;i sÄ&#x192;-mi dau seama ce minunat este Dumnezeu Ĺ&#x;i ĂŽnvÄ&#x192;ĹŁÄ&#x192;turile Sale. Un alt om care a stat Ĺ&#x;i stÄ&#x192; foarte mult la temelia formÄ&#x192;rii mele este pÄ&#x192;rintele Ioan Jurca. IatÄ&#x192;, azi, am ajuns sÄ&#x192; slujesc ĂŽn locul lui la Biserica â&#x20AC;&#x17E;Sf. Treimeâ&#x20AC;?, dumnealui fiind acum la Deva. PÄ&#x192;rintele Ioan Jurca mi-a fost profesor de religie. Cu dumnealui m-am sfÄ&#x192;tuit tare mult de fiecare datÄ&#x192;, primind Ĺ&#x;i multe informaĹŁii sau sfaturi pe linie religioasÄ&#x192;. Pot spune cÄ&#x192; e printre primii dascÄ&#x192;li ai vieĹŁii mele, omul care m-a adus pe aceastÄ&#x192; linie. Drept pentru care ĂŽi mulĹŁumesc de fiecare datÄ&#x192; când simt nevoia Ĺ&#x;i iatÄ&#x192; cÄ&#x192; o fac Ĺ&#x;i azi ĂŽn acest interviu.

Corul â&#x20AC;&#x17E;Psalticâ&#x20AC;? â&#x20AC;&#x201C; o trambulinÄ&#x192; spre preoĹŁie

- Cum aĹŁi ajuns la Biserica â&#x20AC;&#x17E;Sfânta Treimeâ&#x20AC;?? - Ă&#x17D;ncÄ&#x192; din timpul seminarului Ĺ&#x;i facultÄ&#x192;ĹŁii fÄ&#x192;ceam parte dintr-un grup de 10-12 tineri, care ne-am ĂŽnĹŁeles foarte bine. ToĹŁi, cum am terminat facultatea, ne-am cÄ&#x192;sÄ&#x192;torit, apoi am avut copii, unii am ajuns profesori, alĹŁii au activat ĂŽn diferite domenii. Apoi, am format un grup coral, â&#x20AC;&#x17E;Psalticâ&#x20AC;?, care mergea sÄ&#x192; cânte la diferite Biserici, de hramuri Ĺ&#x;i nu numai, unde grupul era invitat. OdatÄ&#x192; cu venirea PreasfinĹŁitului Gurie, soarta grupului s-a schimbat, deoarece pÄ&#x192;rintele Episcop, cum se spune, a pus ochii pe noi. Rând pe rând, ne-a luat din grup Ĺ&#x;i ne-a hirotonit, fiecare ajungând preot. Ţin minte cÄ&#x192; primul hirotonit am fost eu. Apoi, pÄ&#x192;rintele GÄ&#x192;rgan Ĺ&#x;i alĹŁii. Da, aĹ&#x;a a fost, PreasfinĹŁitul ne-a luat din stranÄ&#x192; direct, rând pe rând, ne chema la altar, ne punea la ĂŽnvÄ&#x192;ĹŁat, ne dÄ&#x192;dea sarcini precise Ĺ&#x;i, dupÄ&#x192; aceea, la examene. Ă&#x17D;n 2010, de Sf. Ioan Postitorul, pe 2 septembrie, am fost numit diacon, iar pe

8 septembrie, de Sf. Maria MicÄ&#x192;, am fost hirotonit preot la Biserica â&#x20AC;&#x17E;Sfânta Treimeâ&#x20AC;?. DupÄ&#x192; alte câteva luni, ĂŽn aprilie 2011, am fost numit paroh. MÄ&#x192; bucur cÄ&#x192; am ajuns slujitor la aceastÄ&#x192; importantÄ&#x192; SfântÄ&#x192; BisericÄ&#x192; a Petrilei, pentru cÄ&#x192; Biserica noastrÄ&#x192; din Parohia Petrila II este recunoscutÄ&#x192; ca fiind cea mai mare Ĺ&#x;i cea mai frumoasÄ&#x192; din Petrila. Ĺ&#x17E;i astÄ&#x192;zi avem cele mai multe cununii, botezuri, pomeniri Ĺ&#x;i aĹ&#x;a mai departe, cât toate parohiile Petrilei la un loc.

Biserica sfinĹŁitÄ&#x192; ĂŽn 1926 de protopopul Nicolae Zugravu

- VorbiĹŁi-ne puĹŁin Ĺ&#x;i de istoricul acestei Biserici. - Ă&#x17D;n 1926, Societatea MinierÄ&#x192; PetroĹ&#x;ani a donat un teren pentru a se ridica la Petrila un sfânt lÄ&#x192;caĹ&#x; de ĂŽnchinÄ&#x192;ciune pentru angajaĹŁii din localitate. La 12 septembrie 1926 a fost sfinĹŁitÄ&#x192; fundaĹŁia, iar lucrÄ&#x192;rile de zidire au fost sfinĹŁite ĂŽn anul 1932 de cÄ&#x192;tre protopopul Nicolae Zugravu (greco-catolic â&#x20AC;&#x201C; n.r.). Primul paroh a fost preotul Virgil Pop, iar sfinĹŁirea Bisericii, când totul a fost gata, s-a fÄ&#x192;cut tocmai ĂŽn anul 1941, la 21 mai, de SfinĹŁii Ă&#x17D;mpÄ&#x192;raĹŁi Constantin Ĺ&#x;i Elena. PânÄ&#x192; atunci, ĂŽntre anii 1933-1934, au fost instalate iconostasul de lemn Ĺ&#x;i candelabrul mare, ambele sculptate de cÄ&#x192;tre Andrei CotârlÄ&#x192; din OraviĹŁa. Pictura interioarÄ&#x192; a fost realizatÄ&#x192; ĂŽntre anii 19391940, când au fost pictate 12 icoane murale, iar interiorul a fost decorat de prof. Cornea din Cluj, ajutat de decoratorul Al. CermuĹ&#x; din PetroĹ&#x;ani. Cu doi ani ĂŽnainte de ĂŽnceperea picturii Bisericii, ĂŽn 1937, a fost realizatÄ&#x192; Ĺ&#x;i pictura iconostasului de cÄ&#x192;tre doi absolvenĹŁi ai Institutului Belle-Arte din BucureĹ&#x;ti, Petre Timoc Ĺ&#x;i Nicolae Covaci. Ă&#x17D;n decursul anilor au avut loc mai multe reparaĹŁii. Prima s-a fÄ&#x192;cut ĂŽn anul 1956, când s-au fÄ&#x192;cut reparaĹŁii exterioare, pe-atunci pÄ&#x192;storul Bisericii fiind preotul Ieronim Hangea. Pe timpul pÄ&#x192;rintelui Ilie Ĺ&#x17E;tefÄ&#x192;nie, ĂŽntre anii 1969-1970, s-au fÄ&#x192;cut, de asemenea, reparaĹŁii parĹŁiale, ĂŽnlocuindu-se Ĺ&#x;i acoperiĹ&#x;ul din eternit cu unul de tablÄ&#x192;. Ă&#x17D;ntre anii 1980-1982, pe vremea preotului paroh Mihai Muntean, s-a vopsit acoperiĹ&#x;ul, s-au montat jgheaburi noi Ĺ&#x;i burlane, s-au dublat ferestrele existente, s-a zugrÄ&#x192;vit integral exteriorul Ĺ&#x;i s-a ĂŽmprejmuit cu un gard de fier curtea, completat Ĺ&#x;i de un gard viu. De-a lungul istoriei, la aceastÄ&#x192; BisericÄ&#x192; au slujit preoĹŁi extraordinari, care Ĺ&#x;i-au pus amprenta aici, Ĺ&#x;i care Ĺ&#x;i-au adus contribuĹŁia la viaĹŁa parohiei. De aceea nu putem sÄ&#x192; nu-i trecem aici pe: Virgil Pop (ĂŽntre anii 1932-1933), Ieronim Hangea (1933-1965), Ilie Ĺ&#x17E;tefÄ&#x192;nie (1965-1972), Gheorghe Cornoi (1972), Nicolae FugÄ&#x192;tÄ&#x192; (1975-1976), Mihai Muntean (1976-1984), Ioan Jurca (1984-2000) Ĺ&#x;i Gligor Urecheat (care se aflÄ&#x192; din anul 2000 Ĺ&#x;i pânÄ&#x192; ĂŽn zilele noastre, alÄ&#x192;turi de mine). Lucruri bune sÄ&#x192; se-adune - Cum aĹŁi gÄ&#x192;sit aceastÄ&#x192; mare BisericÄ&#x192;? - Ca ĂŽn orice parohie, am gÄ&#x192;sit mai multe lucruri bune. FireĹ&#x;te, am gÄ&#x192;sit Ĺ&#x;i lucruri mai puĹŁin bune. Cele bune au constat, ĂŽn primul rând, ĂŽn calitatea oamenilor. Am


Ziarul Vãii Jiului joi, 8 august 2013

găsit oameni minunaţi, oameni înţelepţi şi destoinici. Eu apreciez foarte mult oamenii care ştiu să-şi ducă greul şi care nu se plâng tot timpul. Asta m-a încurajat cel mai tare când i-am văzut că tac şi fac, chiar dacă unii au destule greutăţi şi probleme. Aceşti oameni, pe care i-am găsit, sunt şi azi. Mă sfătuiesc tare mult cu ei şi îi apreciez în tot ceea ce fac. Acest grup micuţ, dar puternic, m-a făcut să capăt încredere şi să am speranţe să continui ca paroh. Fiind foarte frumoasă, Biserica avea nevoie de o mică schimbare, în sensul aranjării ei. Asta m-a determinat să încep să schimb puţin faţa lăcaşului, pentru a face lucrurile cât mai bune. Cu ajutorul grupului de care vă vorbeam şi al enoriaşilor am schimbat uşile, geamurile, gardul curţii şi mobilierul. De asemenea, am refăcut picturile şi zugrăvirea exterioară, inclusiv retencuirea corpului clădirii, parcul de flori de-afară şi absolut tot ce mai trebuia ca Biserica să arate cât mai bine, iar oamenii să se simtă cât mai plăcut în ea la slujbe. Cea mai mare bucurie a mea este momentul în care slujesc, când văd că de fiecare dată Biserica este arhiplină, uneori nu e loc să arunci un ac. Datorită acestui fapt am amplasat afară şi sonorizare, vara oamenii pot asculta slujba şi de-afară din curte.

O urgenţă: refacerea picturii interioare

- Ce ar mai fi de făcut? - Mereu e de făcut câte ceva la o Biserică. Pot să spun că, în mare, totul e pus la punct. Avem în gând să ne apucăm de refacerea picturii interioare. Acum, avem centrală, dar înainte Biserica a fost încălzită cu cărbune la o sobă de teracotă, ceea ce a făcut ca, în timp, să se înnegrească pictura. Vom reface pictura şi apoi ne gândim să o resfinţim, ţinându-se cont că toate au fost schimbate. Dacă resfinţirea exterioară a fost făcută când a venit Preasfinţitul Gurie la noi, vrem ca anul viitor să facem o resfinţire a întregii Biserici, la care să-l invităm din nou pe Preasfinţitul Gurie. Dar să vedem, e prea devreme acum să ştim când va fi acel moment.

Biserica nouă şi aşezământul social prind contur

turnat beton. Practic, am reuşit închiderea cupolei. În momentul de faţă, Biserica e acoperită total, nu mai plouă, astfel că în perioada următoare ne apucăm de acoperişul de lemn. Urmează montarea uşilor, a geamurilor, a instalaţiei electrice, tencuirea interioară şi apoi dăm drumul la slujire. Nu ştiu când va fi gata Biserica, doar Dumnezeu ştie. Noi sperăm să fie totul gata cât mai

- Să vorbim pe scurt şi de cea de-a doua Sfântă Biserică a parohiei, având hramul „Sf. Apostoli Petru şi Pavel”. Spune, pe scurt, deoarece noi am scris de mai multe ori despre ea… - În luna decembrie 2010, Preasfinţitul Gurie ne-a dat sarcina aceasta: o Biserică nouă în parohia noastră, plus un centru de zi pentru copii, ridicate cu inteligenţă, dar cu posibilităţi materiale reduse. Aşa a început totul. Dacă vorbim de acest centru, trebuie spus că Biserica se va ocupa de tot ce ţine de aceşti tineri, începând de la hrană, îmbrăcăminte şi rechizite şcolare până la educaţia lor. Parohia va suporta toate cheltuielile. Începutul va fi pentru 20 de tineri de liceu, din clasa a IX-a, care vor fi susţinuţi până la terminarea Biserica Sfanta Treime - Parohie Petrila II liceului. Proiectul final se doreşte a cuprinde 50 de repede. Vă spun sincer că încă de la tineri, dar pentru început vom cuprinde început nu mi-a fost frică de acest doar 20. La început e bine să faci lucruri proiect. Poate că mi-a dat Dumnezeu o micuţe, dar serioase. Avem în parohia stare de inconştienţă, să nu-mi dau noastră şi organizaţia „Salvaţi Copiii”, cu seama de mărimea proiectului. Pe care colaborăm foarte bine. Întrucât parcurs, mi-am dat seama că, de fapt, e voluntarii acesteia se ocupă foarte bine un proiect de la Dumnezeu, de la început de copiii din clasele I-VIII, noi ne-am venind toate parcă de la sine. Ceea ce gândit că ar fi bine să-i luăm sub este de remarcat este că nu am cerut supraveghere pe cei din clasele IX-XII. bani de la nimeni, n-am bătut la uşa De aceea am venit cu acest proiect, nimănui, dar oamenii adevăraţi, creştini ştiindu-se şi câtă sărăcie este în Petrila. de mare valoare, au venit singuri spre La parterul centrului de zi pentru copii acest proiect. Le mulţumim tuturor şi pe vor fi băi pentru fete şi băi pentru băieţi această cale, iar Dumnezeu sunt convins şi o cantină pentru 50 de persoane. La că va avea grijă de ei! Există un om care etaj va fi un birou, un depozit şi două camere foarte mari: una pentru odihnă şi ne-a ajutat însă foarte mult: primarul Ilie Păducel. Nu e nici politică, nici alta pentru studiu, care va cuprinde şi campanie, ca să fim acuzaţi, nu e laudă, biblioteca. Sută la sută, hrana şi toate nu e nimic… Dar dacă nu exista dl. celelalte vor fi asigurate din suportul primar, eu sunt convins că azi proiectul Bisericii. nu era nici la cota zero. Dumnezeu o să-l Exact în urmă cu doi ani, pe 1 august 2011, am trasat cu inginerul care execută răsplătească pe măsură şi, dacă aş trăi 100 de ani, atunci voi spune tot aşa. Nu lucrarea, dl. Gheorghe Ruşeţelu, pot să uit nici de cei din fostul consiliu construcţia Bisericii, iar după-amiaza s-a local sau de fostul viceprimar, care au şi început săparea fundaţiei. Aseară, pe 31 iulie 2013 (interviul a fost realizat la 1 fost de acord cu acest proiect şi l-au susţinut, cu excepţia a doi-trei consilieri. august – n.r.), a fost ultima zi în care am

INTERVIU

9

Au fost mulţi care au donat şi o să le mulţumim tuturor la timpul potrivit, dar ce a făcut primarul Ilie Păducel este cel mai mare ajutor.

Viaţa parohiei

- Ce probleme aţi identificat de când sunteţi paroh şi preot în parohie? - Sărăcia este cea mai mare problemă în parohia noastră. Ea provine din cauza lipsei locurilor de muncă. Este o problemă generală în România, dar parcă în parohia noastră este şi mai acută. O altă problemă e ca aceea din pilda „În momentul în care nu e păstor, ori îţi vin fraţii, ori îţi vin lupii!”. În parohia noastră au intrat, din păcate, mulţi lupi, chiar prea mulţi. Şi mai şi sar purecii de pe ei din când în când… Să înţeleagă fiecare ce vrea. De aceea era nevoie de încă o Biserică, iar Dumnezeu le-a rânduit pe toate şi ne-a ajutat. - Care e sprijinul Bisericii pentru aceşti oameni cu greutăţi? Care este viaţa parohiei? - Fiecare participant la slujbele Bisericii noastre cunoaşte cele două acţiuni majore pe care le facem. De Sf. Paşti şi de Crăciun organizăm, prin donaţia parohiei, masa pentru cei 42 de bătrâni de la Azilul de Bătrâni din Brătianu şi pentru cei 118 copii de la „Salvaţi Copiii”. Mai avem donaţii pentru familiile cu probleme sociale, care se desfăşoară cu sprijinul Protopopiatului Ortodox Petroşani. Chiar în urmă cu două luni am donat alimente mai multor zeci de familii, donaţiile provenind de la Biserici din Valea Jiului şi colectate de Protopopiatul Ortodox din Petroşani. Legat de viaţa parohiei, avem un cor frumos de copii şi tineri, de care avem grijă şi pe care îi mai trimitem în excursii. De exemplu, ultima dată i-am dus anul trecut la Hramul Mănăstirii Oaşa, iar cât de curând vom merge să vizităm împreună şi alte locuri. - Finalul vă aparţine… - Îmi vine în minte un cuvânt al Sfântului Apostol Pavel, foarte elocvent: „Tuturor m-am făcut toate, ca măcar pe unul o să-l mântuiesc…”. Interviu realizat de Corneliu BRAN

www.zvj.ro


10 SPORT

Deva îşi continuă amicalele,

Jiul nu ştie cu cine porneşte la drum

Ziarul Vãii Jiului joi, 8 august 2013

O întrebare:

Craiova s-a folosit de Jiul?

În timp ce nouă echipă a Devei îşi continuă seria partidelor de verificare de dinaintea startului primului sezon în Liga a IV-a, ACSF Jiul nu ştie încă cu ce jucători va porni la drum. Oficialii din Vale aşteaptă jucători să dea probe, dar marea bază se va pune pe puştii din propria pepinieră. În ciuda faptului că a fost acceptată în Liga a IV-a, ACSF Jiul Petroşani nu va avea drept de promovare decât din următorul sezon.

SC REALCOM SA PETROªANI

Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

„Contractul mai este în vigoare, nu a fost anulat oficial, dar nouă ne este foarte clar că nu vor veni să joace la Petroşani. Pentru noi este un dezavantaj, pentru că am pierdut o sumă

După ce Bănia a fost acceptată în Liga a II-a cu ambele echipe (şi cea coordonată de primăriţa Olguţa şi cea păstorită de Adrian Mititelu), oficialii Jiului cred că baza din Petroşani a fost folosită ca pretext pentru ca oltenii să fie acceptaţi de Federaţie în eşalonul secund.

de bani, care ne-ar fi folosit pentru grupele de copii şi juniori”, a declarat George Boboc, vicepreşedintele ACSF Jiul Petroşani.

În Liga a IV-a, judeţeană,

Din 16 echipe, 6 sunt din Valea Jiului Asociaţia Judeţeană de Fotbal Hunedoara a stabilit componenţa campionatului judeţean. Sezonul 2013-2014 va începe la 24 august, cu 16 echipe la start, membrii Comisiei de Competiţii din cadrul AJF acceptând şi cererea de înscriere a ACSF Jiul Petroşani. Rugby

Ştiinţa a mai renunţat la un jucător

Superkombat

Astfel, la startul competiţiei se vor alinia: Aurul Brad, Aurul Certej, CS Vulcan, Inter Petrila, Minerul Uricani, Universitatea Petroşani, Şoimul Băiţa, Metalul Crişcior, CNS „Cetate” Deva, Hercules Lupeni, Retezatul Haţeg, Gloria Geoagiu, Dacia 2010 Orăştie, CFR Simeria, Jiul Petroşani şi Victoria Călan. Se vor juca 15 etape, fără niciuna intermediară.

Chiar la începutul săptămânii, oficialii echipei de rugby Ştiinţa Petroşani s-au mai despărţit de un jucător. Este vorba de Alexandru Puşcaş, căruia i s-a comunicat că nu mai face parte din planurile echipei. Ştiinţa a debutat în vara aceasta cu o victorie, în Divizia Naţională, în deplasare la Arad, iar sâmbătă va avea un meci pe teren propriu cu Bârladul. Dacă jucătorii Ştiinţei vor câştiga şi următoarele două jocuri, cu Bârladul şi Iaşiul, atunci rugbyştii vor intra în posesia unei prime de 600 lei promise pentru câştigarea unui pachet de trei jocuri.

Valea Jiului reprezentată în Surinam de antrenorul Panaite Benny Adegbuyi, pregătit de antrenorul din Valea Jiului, Alin Panaite, se va bate cu finalistul circuitului Superkombat, Ismael Londt. Antrenorul Panaite poartă la astfel de evenimente un tricou inscripţionat cu iniţialele Petroşani. www.zvj.ro

Câştigătorul Superkombat Final Elimination, româno-nigerianul Benny Adegbuyi, îl va înfrunta în capitala statului Surinam, Paramaribo, pe favoritul local Ismael Londt, finalistul circuitului K-1 şi campionul Superkombat la categoria grea. Originar din Cluj-Napoca, Adegbuyi este considerat unul dintre cei mai promiţători luptători din lume la categoria grea, anul trecut ajungând până pe locul 8 în topul realizat de LiverKick, cel mai cunoscut site internaţional de specialitate.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA


Ziarul Vãii Jiului joi, 8 august 2013

ASTĂZI SE IA APA ÎN PETROŞANI SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani anunţă restricţii în furnizarea apei potabile pentru astăzi, 8 august 2013, în oraşul Petroşani, între orele 8:00-16:00. Zona afectată: Cartier Dimitrov (str. Aleea Florilor, 9 Mai, Carpaţi, 13 Septembrie, Aleea Liliacului, Aleea Pinului, Aleea Crângului. Motivul restricţiei: montare vană automată str. 13 Septembrie. Conducerea SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani mulţumeşte pentru înţelegere.

RAPID IEFTIN CONFORTABIL

TAXI COMSION RENT A CAR

0254 512512 0720 512000 0254 512500

ANGAJĂRI

PUBLICITATE 11

S.C. CORA INVEST GROUP S.R.L. Vulcan angajează operator instalaţii de preparat betoane (staţie de betoane C51) Condiţii: experienţă în domeniu minim 1 an. Relaţii la telefon 0728172890. Cabana Groapa Seacă angajează ospătar, bucătar şi ajutor de bucătar. Relaţii la telefon 0766.337077 Angajez barman pentru bar în Petroşani. Relaţii la telefon 0766. 301556 Firmă taxi angajează dispecer. Relaţii la telefon 0732.635071

ÎNCHIRIERI

DIVERSE

Audit energetic ieftin şi rapid! Cu noi se poate! Relaţii la telefon: 0722.779324

AUTO

Vând Renault Trafic, an fabricaţie 2005, taxe plătite și nerecuperate. Preţ 3800 euro. Relaţii la telefon: 0723.838117

Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8 benzină, airbag, radio cass original, închidere centralizată, stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusă în ţară. Tel. 0765.459316

Vând Opel Corsa B, a.f. 1994, distribuţie schimbată, cauciucuri iarnă + vară, maşina se prezintă într-o stare foarte bună. Tel. 0765.591522

Vând Ford Fiesta model 2006, fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag, abs, închidere centralizată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxa mediu 300 euro. Un singur proprietar de nouă. Preţ 2890 euro. Tel. 0765.459316 Vând Ford Focus model 2002, 1.8 diesel, aer condiţionat, abs, geam el., închidere centralizată, radio cass original, 4 airbag, un singur proprietar de nouă, statul austriac, recent adusă în ţară. Preţ 1950 euro. Tel. 0765.459316

Vând Ford Fiesta 1,4 diesel, a.f. 2004, 2 locuri, utilitară. Taxă plătită. Telefon 0761.756839

Vând tichet rabla. Preţ 1800 lei, negociabil. Telefon: 0735.650498

IMOBILIARE

Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 10.000 euro. Telefon 0725.065800 Vând apartament 3 camere în Dimitrov, situat la stradă, parter înalt, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, izolat exterior, balcon închis, bine întreţinut, 2 boxe. Ideal de transformat şi în spaţiu cu altă destinaţie. Preţ 170.000 lei. Telefon 0724.571408

Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic neg. Telefon 0726.291090

Închiriez spaţiu comercial în Petroşani (zonă centrală - Piaţa Victoriei, clădire staţie plecare taxi / maxi-taxi spre Petrila, etaj I), suprafaţă 200 mp, toate utilităţile, pretabil bar, restaurant etc. Preţ negociabil la vedere.

HOROSCOP

Berbec (21 Mar - 20 Apr) Dacă vrei să te lauzi cu reuşitele tale de odinioară, adu dovezi care să susţină cele spuse, pentru că cei care nu te cunosc prea bine nu te vor crede.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Uneori te dăruieşti cui nu merită, deci fii mai exigent atunci când îţi oferi inima, prietenia sau ajutorul, pentru că unii profită de bunăvoinţa ta iar la final nici măcar să mulţumească nu mai ştiu.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Viaţa sentimentală trece printrun moment de vîârf, care te face să zbori de fericire. O declaraţie de dragoste de toată frumuseţea, o seară în doi departe de orice probleme...

Rac (22 Iun - 22 Iul)

În cuplu, fiecare investeşte altceva, dar asta nu înseamnă că sunteţi pe căi diferite. Ar fi ciudat să fiţi amândoi raţionali în acelaşi timp, tot aşa cum iubirea oarbă de ambele părţi nu este recomandabilă.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Gelozia îţi întunecă sentimentele şi-l priveşti pe cel drag de parcă ţi-ar fi duşman, nu prieten. Ai unele suspiciuni vizavi de intenţiile sale şi nu te poţi relaxa în preajma lui.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Relaţii la telefon 0767.806804.

ANUNŢ PUBLIC

SC BRAICU & SONS SRL, titular al proiectului: “PUD – Construire pensiune turistică” situat în oraşul Uricani, localitatea Câmpu lui Neag, str. DN 66, nr. fn, judeţul Hunedoara, aduce la cunoştinţa publicului că decizia etapei de încadrare, din procedura de reglementare conform H.G. nr. 1076/ 2004, este cea de adoptare a planului fără aviz de mediu. Propunerile de reconsiderare ale deciziei se vor transmite în scris, în termen de 10 zile calendaristice de la data publicării anunţului la sediul A.P.M. Hunedoara, Deva, str. Aurel Vlaicu, nr. 25. Anunţ public privind decizia etapei de încadrare

Andrei Florian, Chiper Picu, Mihai Cezar, titularii proiectului: „Construire casă de vacanţă”, anunţă publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara în cadrul procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului şi/sau de evaluare adecvată, pentru proiectul: „Construire casă de vacanţă”, propus a fi amplasat în localitatea Petroşani, str. Bujorului, Zona Rusu, F.N., extras de carte funciară nr. 61189 Petroşani, jud. Hunedoara. Proiectul deciziei de încadrare şi motivele care o fundamentează pot fi consultate la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara, din Deva, str. Aurel Vlaicu, nr. 25, în zilele de luni-vineri, între orele 8,00-16,00 precum si la următoarea adresa de internet: http://apmhd.anpm.ro Publicul interesat poate înainta comentarii/observaţii la proiectul deciziei de încadrare în termen de 5 zile de la data publicării prezentului anunţ, până la data de 12.08.2013 (inclusiv).

Atitudinea negativă a celor care îţi ţin companie nu te ajută deloc să duci mai departe ce ai început, ci baţi pasul pe loc din cauza pesimismului sau a nemulţumirilor emise de aceştia în permanenţă.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Nu poţi să-ţi faci singur dreptate în situaţia de faţă şi poate nici nu eşti foarte corect în aprecieri din cauza tensiunii în care te afli.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Nu ar trebui să pui atât de mult suflet în discuţiile care se încing astăzi în jurul tău, pentru că sunt conversaţii cotidiene care nu aduc nimic nou în peisaj, dar tu ai tendinţa de a te lăsa impresionat de tot ce auzi.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Veştile de departe te umplu de bucurie iar călătoriile sunt şi ele de bun augur. Orice contact cu persoane din altă localitate sau efortul de a ajunge la o destinaţie la kilometri distanţă se soldează cu succes.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Uneori norocul apare de unde te aştepti mai puţin, deci nu subestima şansele unei acţiuni ce pare neînsemnată la prima vedere.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Găseşti mult mai uşor soluţii de a redresa acele situaţii tensionate în care ai fost şi tu implicat o perioadă.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Ai multe de făcut acasă: bucătărie, curăţenie, jocuri cu copiii, de parcă toate greutăţile au căzut acum pe umerii tăi.

www.zvj.ro


CMYK

Ziarul Vãii Jiului

12 DIVERSE

joi, 8 august 2013

Deşi a participat pentru prima dată la Campionatul Naţional „Ştafeta Munţilor”,

Membrii Asociaţiei „Pro-Parâng” au urcat pe podium

Festivalul Sporturilor Montane „Parângul Mare”, organizat de Asociaţia ,,Drumeţii Montane” din Târgu Jiu, este un concurs outdoor între echipe şi reprezintă ceea de a IV-a etapă a Campionatului Naţional „Ştafeta Munţilor”. Concursul a avut ca punct de plecare şi finiş Cabana Groapa Seacă. Traseul de raid montan a avut ca puncte de atins Lacul Roşiile, Lacul Mândra şi pentru cei mai îndrăzneţi participanţi înscrişi la categoria Elite, chiar Parângul Mare. Pe lângă proba de raid (drumeţie montană), echipele au mai susţinut şi câte o probă teoretică, de orientare turistică şi de căţărare, punctajul final obţinându-se prin cumulul celor patru probe. Pentru prima data şi Asociaţia schi turism montan „Pro-Parâng” din Petroşani a participat la această competiţie cu două echipe: una de copii şi cealaltă de adulţi la categoria open. Să fie vorba de norocul începătorilor, de seriozitatea cu care am abordat competiţia, sau poate de amândouă la un loc, deoarece teamurile „ProParâng” au făcut nu doar o frumoasă impresie, ci au obţinut rezultate notabile. Iată rezultatele obţinute: la categoria copii echipa (Bogdan Lungu, Daniel Prună şi Denis Răducan) de la cercul Prietenii Munţilor a ocupat locul I în clasamentul general, la start fiind înscrise 6 echipe. La categoria open, echipa - formată din Elisabeta Ţopescu, Mihai Ţopescu, Cristian Ţopescu şi Roland

Mihuţ - a ocupat locul al III-lea la proba de raid montan şi locul al XII-lea în clasamentul general (la start au fost înscrise 24 de echipe)). Denis Prună, mezinul echipei noastre, a obţinut un meritat loc V la proba artistică, care a avut loc sâmbătă seara în faţa focului de tabără. Satisfacţia mea, ca însoţitor şi îndrumător la

grupa de copii, a fost bucuria şi emoţia de pe feţele lor, când au urcat pe podium şi în mod foarte sportiv au fost aplaudaţi de toţi cei prezenţi la festivitatea de premiere. Cuvinte de laudă şi apreciere asociaţiei organizatoare, un grup de tineri inimoşi care s-au străduit şi au reuşit să ducă la bun sfârşit această etapă din cadrul Campionatului Naţional „Ştafeta Munţilor”. Îi informez pe cei interesaţi că următoarea etapă a campionatului se va desfăşura în perioada 16-18 august în masivul Făgăraş. Cazimir RADVANSKI

Valea Lupşească din Vulcan, la două luni şi ceva după ce a fost călcată de inspectorii de la mediu Ar fi util dacă inspectorii de mediu ar mai da o dată pe Valea Lupşească din Vulcan. Aceea care se face în spatele staţiei Petrom, imediat ce treci de "B"-uri, blocurile turn de acolo.

din serviciu de specialitate al Primăriei municipiului Vulcan. Care, de fapt, i-au şi însoţit, în ultima lor incursiune prin zonă, pe domnii de la mediu atunci când aceştia au dispus dărâmarea coteţelor construite pe şi în apropierea albiei pârâului care-i dă numele acestei văi.

Coteţele au fost

puse la pământ, numai că nici cei care s-au folosit de ele şi nici cei din administraţia publică locală nu au mai fost interesaţi de ceea ce s-a întâmplat cu ele după demolare. Aşa s-a ajuns la situaţia în care, se vede şi în fotografie, peisajul este mult mai mizerabil decât înainte, când lemnăraiele erau asamblate.

Apoi, ca ştire

Dar, tot aşa de bine,

acestora ar putea să le-o ia înainte funcţionarii

www.zvj.ro

de ultimă oră, poate că se rezolvă ceva şi cu mizeria care vine în jos pe pârâul de pe dealul dinspre cartierul Dallas. Ar fi posibil ca ceea ce cred oamenii să fie adevărat. În fiecare seară, se deschide o vană şi tot rahatul de canalizare din acest cartier zburdă spre Valea Lupşească. Gheorghe OLTEANU

facebook.com/ziarulvaiijiului

1258site  

ZIARUL VAII JIULUI 8 AUGUST 2013

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you