CMYK
Ziar ul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
Alo, Inspecţia Internă?
Director: Cătălin DOCEA
Redactor şef: Marian BOBOC
Curs valutar: 1€ = 4,4210 lei 1$ = 3,3870 lei 1₤ = 5,1234 lei
luni, 15 iulie 2013 Anul VI nr. 1240 12 pagini Preţ: 1 leu
Iată cum a transformat comandantul Titel o instituţie a statului în instrument de presiune şi răzbunare
Pasiunea comandantului Titel de a se autosesiza şi de a face un dosar, cât de mic, şi dacă trece o muscă din tabăra nepotrivită strada prin loc nepermis, a dat în penibil. Ceea ce face dumnealui nu mai are legătură cu munca de poliţie. Ci, mai degrabă, cu cea de poliţie politică. Statistic, unitatea locală de poliţie stă bine. Dar asta nu se datorează muncii de coordonare a comandantului Titel, spaima teraselor, ci în mod cert adjuncţilor săi, d-nii poliţişti Ciucă şi Stegărescu. Din orice poziţie, profesional vorbind, d-nii Ciucă şi Stegărescu îl bagă în buzunar pe comandantul Titel. Despre care naţi uitat, suntem precişi, că a avut contact cu munca de poliţie încă din tinereţe (când comisarul şef dr. Constantin Nicolescu, la acea vreme poliţist la Uricani, l-a depistat şi ţinut pe la secţie pentru nişte bişniţăreli cu blugi şi alte asemenea). Sunt cunoscute... ...la nivelul mediului de afaceri animozităţile dintre omul de afaceri Emil Bercea şi naşul său, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi. Acelaşi Bercea, care şi el este un om ca fiecare dintre noi - deci nu e perfect, mai are şi defectul că nu a îngenunchiat în faţa comandantului Titel, nu stă drepţi când trece dumnealui cu bolidul spre şi dinspre Lupeni şi nici nu întinde mese bogate (cum fac alţi proprietari de localuri din zonă) pentru a se pune bine cu comandantul. Drept urmare, pentru că dl. Bercea nu e pe bune cu dl. comandant, dar şi pentru că îndrăzneşte să-l mai supere (ca de la fin la naş) pe dl. primar, s-a ajuns la penibila situaţie ca dl. Titel să n-aibă linişte la gândul că e musai să-i facă dlui Bercea un dosar penal. Pentru orice, dar să-i facă. În acest fel dl. Titel doreşte să se recompenseze în faţa d-lui primar, cu ale cărui diplome se laudă la Bucureşti că e competent şi beneficiază de aprecierea comunităţii locale. Care apreciere este, în mod cert, una absolut discutabilă. De curând, în faţa hotelului Palace din zona Livezeni, deci pe un teren proprietate privată, a apărut o structură de lemn (încadrabilă perfect în categoria amenajărilor provizorii din punct de vedere legal). Dl. Titel s-a şi grăbit să înregistreze o lucrare, purtând numărul 401801, forţând astfel un dosar penal pentru efectuarea de construcţii cu caracter ilegal. Dl. Brăgaru a mai făcut, acum ceva vreme, un dosar similar care s-a terminat fix în păpuşoi. Însă dumnealui ţine neapărat să se facă util chiar
dacă treaba asta cu construcţiile, temporare ori definitive, e un atribuit al celor de la Urbanism şi al celor de la Inspecţia de Stat în Construcţii. Poliţia ar avea mult mai multă treabă, strict în cadrul atribuţiilor legale ce îi revin, decât să alerge toată ziua prin oraş şi să verifice autorizaţiile pentru balcoane închise, dacă omul şi-a făcut trei sau patru trepte la casă ori dacă palatele ţigăneşti au cinci sau şapte turnuleţe.
De ce a devenit... ...Poliţia municipiului Petroşani un instrument de presiune şi răzbunare? Vă mai dăm un exemplu. Dl. Titel, pentru că e comandant, are impresia că totul i se cuvine şi tot oraşul trebuie să lucreze, musai gratis, pentru dumnealui. Într-o zi a cerut unui om de afaceri local să îi debiteze, gratis desigur, nişte lemnăraie. Omul a refuzat pentru simplul motiv că, atunci când şi-a făcut firma, a făcut-o ca să câştige el, nicidecum ca să presteze moca pentru şeful organelor din oraş. Consecinţa imediată a fost că pe omul de afaceri s-au năpustit cu controale, aproape instant, subordonaţii domnului Titel. Adică un fel de: “îţi arăt eu cine e şeful!”. De aceea, dacă vede maşina omului de afaceri amintit parcată undeva din oraş, comandantul fuge în viteză în direcţia opusă. Pentru că omul de afaceri nu se sfieşte să-i spună comandantului, în gura mare şi cu cât mai mult public, cât de mârlan a fost.
Domnul comandant Titel... ...are un prieten bun. Asta nu e, desigur, ceva interzis de lege. Acel bun prieten se numeşte Marius Cucăilă, lucrează la Universitatea din Petroşani, este prezent în delegaţiile peste hotare ale poliţiştilor (a fost, în mod cert, la Beijing şi Moscova) şi, de ceva ani, nu mai are o poziţie prea bună în fruntea instituţiei. În schimb, tot în ultimii ani, în structura administrativă a Universităţii a avansat puternic dl. Dacian Ciodaru, nimeni altul decât şeful TSD Hunedoara. Pentru că tot nu e interzis de lege, dl. Titel are şi o prietenă bună. A cărei firmă are sediul, cu chirie, într-un spaţiu al Universităţii. Cum angajaţii Universităţii au mai rugat-o din când în când pe prietena domnului comandant
să achite restanţele însemnate la chirie, consecinţa a fost una cât se poate de predictibilă: dl. Titel a compus un dosar penal pe numele domnului Ciodaru, care a şi fost vizitat pe acasă cu mascaţii. De dosar, la care se lucrează intens de luni bune, s-a ales praful: n-a rezultat, din nicio poziţie, că dl. Ciodaru ar fi avut avantaje personale de pe urma achiziţiilor de mobilier ale instituţiei la care lucrează.
Avem un exemplu... ...şi mai şi. Lucian Dragomir, fost director SPADPP în cadrul administraţiei locale, a fost plimbat pe la DNA. Totul a pornit de la o autosesizare a comandantului Titel. După câteva plimbări pe la Alba Iulia, pe banii şi nervii personali, dl. Dragomir a primit un mare NUP, adică neînceperea urmăririi penale. Autosesizarea vijelioasă a domnului comandant a fost, de fapt, o furtună într-un păhărel de vin, ultimul înainte de ora închiderii. Apropiată mai mereu, cum am mai spus, de cea a deschiderii.
Cele patru exemple... ...de mai sus constituie de fapt tot atâtea tablouri ale felului în care, din interes personal şi de răzunare, dl. comandant Titel foloseşte instituţia în fruntea căreia se află pentru presiuni şi răzbunări ce nu ţin de nobila misiune ce i-a fost dată, ci mai degrabă de penibil. Dl. Titel are impresia că l-a apucat pe D-zeu de unghia de la degetul mic. Altfel cum credeţi că a avut tupeul să le spună chiar comisarilor Gărzii Financiare din zona noastră că, dacă nu fac cum spune el, îi bagă la beci!
Ce nu vede dl. Titel? Aţi putea presupune că toate cele de mai sus se petrec deoarece dl. Titel nu are ce face şi, drept urmare, încearcă şi dumnealui să trimită la beci pe cine nimereşte în cale. Nu e deloc aşa. Cum spuneam, dl. Titel este client obişnuit al barurilor şi restaurantelor din municipiulul Petroşani. Preferă însă “La Belle Epoque”. Normal ar fi fost ca, între două şpriţuri, comandantul să transmită superiorilor şi altor instituţii competente faptul că majoritatea patronilor cu firme în insolvenţă din zonă se întâlnesc la restaurantul amintit cu lichidatorii deveni. Acolo se discută cum, pentru a avea o lichidare uşoară, pa-
tronii să ofere avantaje financiare consistente lichidatorilor uzând de tranzacţii prin alte societăţi comerciale. A făcut comandantul Titel vreun dosar în care să arate că, prin firme interpuse, patronii mituiesc lichidatorii? Nicidecum. Asta deşi un asemenea dosar s-ar fi putut încheia în maxim trei luni de zile.
Deşi e foarte vigilent... ...şi numără bolţarii clădirilor de prin oraş, dl. comandant Brăgaru n-a aflat, nici până în ziua de astăzi, de schimburile şi vânzările masive de terenuri în zona turistică Parâng. Ne referim, desigur, de cele ce ţin de traseul instalaţiilor (gondola, telescaun etc.). Acolo, dacă ar fi fost realmente preocupat, ar fi putut face un dosar penal de toată frumuseţea, în genul celui cu strămutările de lux din judeţul Gorj. Dl. comandant nu se grăbeşte nici să încheie audierile în mega dosarul ţeparului Csiki de la firmele Ardi Ardi şi Habitat XXI. Asta deşi prejudiciul se cifrează undeva pe la 100 de miliarde de lei vechi, iar creierul înşelăciunilor şi falsurilor e liber ca pasărea cerului. O posibilă explicaţie: numele de familie al uneia dintre martorele favorabile d-lui Titel în dosarul civil nr. 5977/97/2010 este, printr-o banală coincidenţă, tot Csiki. Chiar dacă n-ar fi în stare să ancheteze chestiuni grave de genul celor de mai sus, dl. Titel ar putea măcar să dovedească reţelele prin care elevii şi liceenii din Petroşani îşi pot procura motivări (scutiri) medicale pe bani. Mâine, dacă nu ne plictisim, vom relata în cotidianul nostru cum poţi cumpăra 3 (trei) scutiri medicale ştampilate în alb cu numai 15 lei din buricul municipiului Petroşani. Sau, dacă nici asta nu-i iese, dl. Titel ar putea investiga măcar de ce o terasă de pe Centrul Civic se aprovizionează doar cu produse de la Metro, la jumătate de preţ, produse din rândul celor ce expiră astăzi sau mâine.
Normal ar fi... ...ca toate cele de mai sus, şi câte şi mai câte, să fi constituit şi să constituie preocupări ale celor de la Inspecţia Internă, adică ale domnilor poliţişti Lasconi şi Mihăiescu. Din nefericire, n-a fost şi foarte probabil nu va fi niciodată aşa. Chiar dacă dl. Lasconi cunoaşte aceste lucruri, şi câte altele în plus oare, dumnealui este legat de mâini şi de picioare. Nu poate schiţa un gest în interesul legii pentru că dl. comandant îl are la mână cu greşelile tinereţii fiului său şi cu insolvenţele răsunătoare ale socrului său. În acelaşi timp, şi dl. Lasconi îl are la mână cu o depoziţie a unei doamne, declaraţie înfiorătoare despre preocupările domnului comandant, o declaraţie ce ar putea fi făcută doar cu uşile închise (în caz contrar, ar deveni subiect de Click, CanCan şi Libertatea). Şi dl. Mihăiescu, dacă s-ar preocupa puţin, ar ajunge la nişte concluzii interesante, numai bune de transmis pe adresa superiorilor săi de la conducerea Poliţiei Române. Din punct de vedere statistic, numai pentru că există ajuncţii Ciucă şi Stegărescu, unitatea de poliţie din Petroşani stă bine. Moral însă, o asemenea corceală între poliţişti şi infractori precum cea din Petroşani pare imposibil de spart chiar şi cu berbecul celor de la DIICOT. Vom reveni. Cătălin DOCEA