Page 1

CMYK

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4992 lei 1$ = 3,3602 lei 1₤ = 5,2457 lei

joi, 20 iunie 2013 Anul VI  nr. 1224  12 + 4 pagini  Preţ: 1 leu

Conexiunile lui Simota cu organele statului şi interlopii deveni – cunoscute şi dezvăluite încă de la nivelul anului 2004

Parte din cititorii avizaţi ai cotidianului nostru îşi amintesc probabil faptul că, înainte cu câteva luni şi imediat după arestarea comisarului şef Ioan David, adică la nivelul anului 2004, cotidianul „Ziua” a publicat două fulminante articole de presă intitulate „Cetatea crimei” (6 iulie 2004) şi „Comisarul-mafiot David a ajuns la beci” (18 noiembrie 2004, la două zile după încarcerarea poliţistului). Ambele făceau referire la faptul că, sub protecţia organelor de cercetare penală şi nu numai, mafia (preocupată de crime, acte de violenţă, incendieri de autoturisme, trafic şi consum de droguri) pusese stăpânire pe judeţul Hunedoara.

În urmă cu nouă ani, în luna iulie 2004, omul de afaceri Alin Simota apărea într-o schemă năucitoare, în mare parte confirmată până la această dată, alături de poliţişti, oameni de afaceri, cadre MAPN, procurori şi infractori de drept comun, o grupare infracţională bine închegată care controla întreg judeţul Hunedoara, dar în special zona Devei. Deva era, de fapt, cetatea crimei din primul articol anterior nominalizat. Ţineţi cont de faptul că dezvăluirile erau publicate (cel puţin primul articol) într-o vreme în care apropiaţii lui Simota (spre exemplu naşul său - Mircea Miclea, fost şef SRI Petroşani şi SRI Maramureş) erau pe val, în vremea în care inter-

lopul devean Litera Constantin Cristian devenise locotenentul lui Alin Simota. Cu alte cuvinte, preocupările şi conexiunile mafiote ale lui Simota (care şi-a închipuit că întreaga lume îi stă la picioare dacă ne amintim felul în care, prin interpuşi, controla deciziile de ordin financiar la nivelul RAH şi, ulterior, CNH) erau cunoscute încă din vara anului 2004. Împreună cu ediţia curentă a cotidianului nostru, pe zvj.ro puteţi regăsi – într-un document pdf ce poate fi descărcat pentru a fi lecturat în totalitate – dezvăluirile publicate de cotidianul amintit în data de 6 iulie 2004, atunci când, sub protecţia unor poliţişti şi procurori, Simota şi apropi-

aţii săi începuseră să facă legea în întreg judeţul Hunedoara. Vineri, tot împreună cu ediţia electronică, vom reproduce şi dezvăluirile publicate de „Ziua” în luna noiembrie 2004, material ce confirma încă de la acea vreme preocupările infracţionale de tip mafiot ale lui Simota şi ale apropiaţilor săi, locotenenţi sau simpli executanţi. De asemenea, într-un supliment ce va conţine şi reproduceri generoase ale unor declaraţii şi discuţii telefonice şi ambientale autorizate, mâine vom dezvălui amănunte incredibile cu privire la teroarea psihică de care aveau parte victimele grupării infracţionale coordonate de Alin Simota. Cătălin DOCEA


Ziarul Vãii Jiului

2 LA ORDINEA ZILEI Joi 20 Iunie 2013

9:00-9:15 Ştiri (r) 9:15-9:30 Valea Jiului pe faţă şi pe dos (r) 9:30-11:00 Viaţa reală - Talk Show- (r) 17:00-19:00 Petroşani este L!ve (r) 19:00-19:15 Ştiri 19:15-19:30 Valea Jiului pe faţă şi pe dos 19:30-21:00 Oameni şi fapte - Talk Show - invitaţi Mirela Vişan şi Adrian David Televiziunea Parâng poate fi recepţionată în reţeaua UPC pe următoarele frecvenţe: Petroşani şi Petrila - 423,25 MHz (canal S 36), Vulcan, Lupeni şi Aninoasa - 391,25 MHz (canal S 32)

Atenţie! ANSVSA a demarat acţiunea

Vulpea la vaccinat

Primăria municipiului Petroşani informează populaţia că, printr-o adresă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Iancu de Hunedoara”, autorităţile publice locale din Valea Jiului sunt înştiinţate că, în perioada iunie-iulie 2013, comisia de vaccinare antirabică a ANSVSA în colaborare cu gestionarii fondurilor de vânătoare din toată ţara, inclusiv în judeţul Hunedoara, desfăşoară o campanie de vaccinare antirabică la vulpi.

Fiindcă există pericolul ca băncile să facă paşi,

Ancoraţi-le mai bine în beton! Să nu credeţi, aşa cum, la început am avut şi eu impresia, că laţurile băncilor din imagine au fost scoase de derbedei, pentru a se bate cu ele. Desigur, dat fiind faptul că există exemple, n-ar fi mirat pe nimeni dacă s-ar fi întâmplat aşa.

Băncile respective

se află plantate lângă rondurile de flori din faţa magazinelor Complexului Coroeşti. Cel de lângă Piaţa Agroalimentară, ale cărui trotuare au fost puse la punct acum un an, odată cu asfaltarea străzii Preparaţiei.

Cei care au scos

laţurile băncilor, asta s-a petrecut Acţiunea se înscrie în cadrul programului strategic privind supravegherea, controlul şi eradicarea turbării la vulpe în România, aprobat prin HG 55/2008 cu modificările ulterioare. În cadrul campaniei, vaccinul antirabic, sub formă de momeli vaccinale pentru vulpi, va fi răspândit în toate fondurile de vânătoare de pe teritoriul judeţului Hunedoara, prin distribuţie manuală la vizuină (într-un număr de 1.794 doze momeli vaccinale), respectiv prin distribuire aeriană cu decolare de pe aerodromul Săuleşti (în număr de 357.006 doze momeli vaccinale) în perioada 24-29 iunie 2013. T.V.

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale. Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

www.zvj.ro

joi, 20 iunie 2013

alaltăieri, sunt muncitori la SC Pregoterm. Le-au luat, după cum a ţinut să-mi precizeze şi un domn care vinde ceva în preajma lor, pentru a fi revopsite. Asta, fiindcă zăpada şi ploile şi-au lăsat bine de tot urmele pe ele.

Numai că,

hopa, ceva mai sus, cam în faţa alimentarei, cele două componente metalice ale unei bănci erau scoase din beton. Cum nu au ieşit ele de bună voie, ca să se plece la plimbare, e clar că a fost cineva care le-a pregătit, ca să facă paşi de acolo. Noroc cu meşterul care lucrează cu

băieţii lui la montarea pavelelor de la prelată. Le-a luat şi încuiat în "ciupercă". De la treaba asta, uitându-mă şi la bietele şuruburi cu care sunt prinse, nu ar fi rău, îmi dau şi eu cu părerea, ca, înainte de a pune laţurile la loc, componentele metalice ale băncilor să fie mai temeinic ancorate în beton. Gheorghe OLTEANU

Judeţul Hunedoara - casa viperelor

Dacă nu sunteţi atenţi la vipere, drumeţiile pot fi periculoase

Vipera comună şi vipera cu corn vieţuiesc şi pe teritoriul judeţului nostru, deci şi în Valea Jiului. Prin urmare, Direcţia de Sănătate Publică Hunedoara atenţionează excursioniştii despre acest pericol.

Turiştii trebuie să cunoască pericolul pe care îl reprezintă viperele în această perioadă, modalităţile de prevenire a atacului acestora şi care sunt primele măsuri de ajutor care trebuie luate în caz de muşcătură. Muşcăturile de viperă impun efectuarea de urgenţă a unui vaccin antiviperin. Dacă muşcătura nu este una uscată, injectându-se venin, fără intervenţia de urgenţă poate interveni moartea în decursul a 5 ore. „Reamintim turiştilor câteva sfaturi de comportament în cazul întâlnirii cu vipera comună, pentru a evita muşcătura de viperă: purtaţi bocanci

de munte, chiar dacă temperatura ambiantă este ridicată; efectuaţi permanent un control vizual al zonei în care urmează să păşiţi; nu ridicaţi pietre mari decât după ce, în prealabil, aţi efectuat un control vizual dedesubt, pentru a verifica dacă sunt şerpi; dacă intraţi într-o zonă cu vegetaţie înaltă, care nu vă permite verificarea suprafeţei solului, loviţi uşor vegetaţia cu un băţ astfel şarpele va fugi din calea dumneavoastră”, se arată în avertizarea DSP. Pentru a trata cu promptitudine şi cu competenţă eventualele cazuri de muşcătură de viperă, serul antiviperin se asigură de unităţile sanitare cu paturi din judeţ adică: Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva; Spitalul Municipal „Dr. Alexandru Simionescu” Hunedoara; Spitalul de Urgenţă Petroşani; Spitalul Municipal Lupeni; Spitalul Municipal Haţeg, Spitalul Municipal Orăştie şi Spitalul Municipal Vulcan. Alina PIPAN


Ziarul Vãii Jiului joi, 20 iunie 2013

Asociaţia 1 Carpaţi din Petroşani a fost debranşată

Zeci de apartamente rămase fără apă din cauza câtorva rău platnici

ACTUALITATE

3

Nu este nici prima, nici ultima dată când se va întâmpla ca o asociaţie să fie debranşată de la apă. Când vine vorba de Apa Serv Valea Jiului, singurul mod în care poţi fi sigur că nu te trezeşti cu apa tăiată, chiar dacă ai plătit toate facturile, cu regularitate, este atunci când ai branşament separat şi-ţi porţi singur de grijă. Dacă eşti în asociaţie poţi fi ţepuit de două ori la plata apei. O dată prin faptul că cel mai bun plătitor este şi cel mai frecvent sancţionat, plătind cele mai multe pierderi. Apoi, dacă ai vreo 6 rău platnici în asociaţie, care evident nu plătesc nici apă, nici pierderi, nimic, te poţi trezi cu apa tăiată. Dacă nu faci parte din asociaţie, şi la tine pe scară este o persoană cu datorii mari, atunci te poţi trezi, de asemenea fără apă. Nicicum nu este bine. Ieri, la redacţie a sunat doamna Blaga, care are o pensie 500 de lei pe lună şi nu a avut niciodată datorii la apă. Locuieşte în Dimitrov, pe strada Carpaţi, blocul 2. Ieri dimineaţă s-a trezit fără apă. „Au venit, au tăiat apa, nici nu ne-au anunţat măcar. A mai fost o avertizare că se va tăia apa, înainte de sărbători, atunci ne-am pregătit, am oprit apă. Acum nici nu ştiam, spălam cu maşina, nici nu am oprit apă să arunc în WC. Şi asta din cauza a doi vecini care nu plătesc. Nu este corect aşa. Noi care plătim, noi ce putem face? Chiar nu primează situaţia majorităţii, care este bun platnică?”, spune doamna Blaga. De fapt, fiind vorba despre o asociaţie, nu vorbim doar de doi rău platnici, dintr-o singură scară, ci de mai mulţi. Asociaţia 1 Carpaţi are datorii la apă de 114.100 de lei. Fiind vorba de asociaţie, nu de persoane fizice, Apa Serv Vale Jiului tratează asociaţia ca pe un singur rău platnic şi debranşează toate blocurile arondate asociaţiei. Apa Serv nu discută şi nu e interesată de persoanele în sine care au sau nu datorii. De această chestiune ar trebui să se ocupe asociaţia. Aşadar, în acest caz este vina asociaţiei că a lăsat să se ajungă la această situaţie tensionată. Administratorul asociaţiei are obligaţia de a manageria lucrurile în aşa fel încât să nu se ajungă la debranşări. Persoanele rău platnice trebuie acţionate în instanţă sau somate să facă plata facturilor restante, dacă nu, toată lumea trage ponoasele. La Asociaţia 1 Carpaţi astăzi va reporni furnizarea

apei, dar nu se ştie până când. Administratorul este bolnav, are grave probleme de sănătate, şi numai dumnealui mai poate descâlci dosarele cu plăţi şi datorii. Oricum, dacă rămân permanent fără apă, locatarii nu pot să facă decât un singur demers, să dea în judecată asociaţia. În Valea Jiului sunt 20 de asociaţii care au datorii la apă: 8 la Petroşani, 6 la Vulcan, 3 la Lupeni şi una la Uricani. Alina PIPAN

Senzaţional! PSD a decis:

Şcoala de vară va fi înlocuită de cursul intensiv de alfabetizare

Departamentul “Jocuri şi concursuri” din cadrul cotidianului nostru lansează cititorului de rând, care n-a mers degeaba pe la şcoală, o nouă provocare. Se dă: textul comis de numitul Merişanu Cristian, viceprimarul municipiului Vulcan, prin intermediul reţelei de socializare Facebook. Se cere: să se găsească greşelile de ortografie flagrante din textul bleg al viceprimarului. Cei ce vor reuşi să identifice toate cele neînvăţate de dl. vice la şcoală vor primi un loc mai în faţă pe lista de priorităţi pentru locuinţe a Primăriei Vulcan. Dl. vice, în mod sigur, e bucuros de iniţiativa PSD. Dumnealui, e lesne de dedus, chiar i-ar prinde bine un curs. De alfabetizare.

www.zvj.ro


4

SPORT

Ziarul Vãii Jiului

Fotbal. Liga a III-a

Recursul FC Hunedoara a fost respins Comisia de Recurs a Federaţiei Române de Fotbal (FRF) a respins ca neîntemeiată solicitarea grupării FC Hunedoara de a reanaliza cazurile jucătorilor: Gheorghe Dragotă, Andrei Făgărăşanu şi Bogdan Găceanu. Aceştia au fost sancţionaţi de Comisia de Disciplină cu câte 12 etape de suspendare şi o penalitate sportivă în valoare de 2.300 lei fiecare, în urma incidentelor de la finalul meciului cu AS Şoimii Pâncota din data de 10 mai. Atât observatorul, cât şi arbitrul jocului dintre Şoimii Pâncota – FC Hunedoara, scor 1-0 (care a contat pentru etapa a XXIII-a a Ligii a III-a, seria a V-a ediţia 2012-2013), au notat în rapoarte că portarul Gheorghe Dragotă şi jucătorii Bogdan Găceanu şi Andrei Făgărăşanu au adus injurii, l-au scuipat şi chiar bruscat pe „centralul” Dorin Micloşină din Reşiţa.

joi, 20 iunie 2013

SC REALCOM SA PETROªANI

Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

Gimnastică

Hunedorencele, la Festivalul Olimpic

Toate cele trei gimnaste nominalizate pentru a face parte din echipa României la Festivalul Olimpic al Tineretului European 2013 sunt legitimate la CNS CSŞ „Cetate” Deva, a anunţat, Federaţia Română de Gimnastică. Competiţia se va desfăşura în Olanda, la Utrecht, în perioada 14–19 iulie, iar reprezentantele gimnasticii feminine româneşti vor fi Andreea Iridon, Laura Jurcă şi Mădălina Blendea. Cele trei gimnaste de la CNS CSŞ „Cetate” Deva s-au clasat exact în această ordine pe podiumul

concursului de individual compus al junioarelor II din cadrul Campionatului Naţional pe Echipe, derulat la finalul săptămânii trecute la Oneşti. Născute în 1999, Andreea Iridon, Laura Jurcă şi Mădălina Blendea au vârsta regulamentară pentru a participa la competiţia olimpică a tineretului european. La competiţia naţională de la Oneşti, Andreea Iridon a confirmat rezultate valoroase obţinute la competiţiile internaţionale din prima jumătate a anului şi a fost lideră cu un punctaj de 58.550. Andreea a obţinut o notă excelentă, chiar şi pentru senioare, 15.975, la bârnă şi a mai avut două note valoroase la paralele (14.750) şi sol (14.525). Şi Mădălina Blendea s-a remarcat la bârnă, având o notă de 15.250, în vreme ce Laura Jurcă a avut cea mai bună notă din concurs la sărituri. Cele trei sportive de la CNS CSŞ „Cetate” Deva vor fi supervizate la competiţia din Olanda de antrenorii Cristian Moldovan şi Adela Popa (şi ea de la Cetate), iar Adela Popa va face parte şi din brigada de arbitre.

Mesaj către primar

“Primăria poate salva echipa de rugby”

Rugbistul Raţiu crede că primarul Iacob-Ridzi poate marca un eseu istoric pentru Ştiinţa Rugbistul petroşenean Cosmin Raţiu, transferat de la echipa Dinamo Bucureşti la Farul Constanţa, spune că nu îi este indiferentă situaţia fostei sale formaţii, Ştiinţa Petroşani, la care vrea, în viitor, să ajungă antrenor. Mai mult decât atât, Raţiu a făcut apel, prin intermediul ziarului nostru, la oficialităţile din oraş: „Echipa poate fi cu adevărat salvată doar dacă cei din oraş se vor implica substanţial, altfel nu văd nicio cale de ieşire. Ştiu că băieţii se confruntă cu mari proble-

www.zvj.ro

me financiare. Faceţi ceva şi salvaţi echipa. Ştiu că primarul Petroşaniului poate face lucrul acesta”, a fost mesajul lui Cosmin Raţiu pentru Primăria Petroşani şi primarul Tiberiu Iacob-Ridzi.


Ziarul Vãii Jiului

SPORT

Marin Tudorache, fostul mare jucător al Jiului:

joi, 20 iunie 2013

„Nu lăsăm Jiul să moară. Repornim din Liga a IV-a” Vremuri grele pentru tot ceea ce înseamnă fotbal în curtea Clubului Jiul Petroşani, care mai există doar în acte. Retras din majoritatea competiţiilor naţionale, Jiul vrea să renască şi vrea să revină în elita fotbalului românesc. Foştii săi mari jucători Marin Tudorache şi Damian Militaru vor porni de la zero. Vor aduna un lot de jucători foarte tineri, cu vârsta până în 20 de ani. „Vrem să resuscităm activitatea fotbalistică de la Jiul Petroşani. Vrem să cooptăm oameni de afaceri din Vale, să mergem la primărie şi să vorbim cu primarul. Vom face tot ceea ce depinde de noi să fie bine. Ne dorim ca

5

Jiul să revină treptat acolo unde îi este locul, în ligile superioare. Avem planuri mari şi sperăm să ne iasă. Nu lăsăm Jiul să moară. Repornim din Liga a IV-a ”, a declarat Marin Tudorache. Pentru ca planurile celor doi să fie puse în aplicare, Jiul ar trebui să achite din datoriile pentru care echipa a fost exclusă şi din Liga a IV-a şi din Liga a III-a sau să înfiinţeze o nouă societate şi să pornească de la zero. „Jiul Petroşani nu moare. Vom continua toate proiectele pe care le avem pentru acest an”, a declarat George Boboc, preşedinte la Jiul.

Karate

Ionuţ Ipate se pregăteşte de Campionatul European Universitar După ce sportivul George Condescu, de 17 ani, legitimat la CSM Petroşani, s-a clasat pe locul trei în proba de kumite, categoria -72 de kilograme, din cadrul Campionatelor Europene de Karate Shito Ryu, desfăşurate în Slovacia, un alt karatist de la acelaşi club are planuri mari în această vară.

Multiplul campion naţional Ionuţ Ipate va reprezenta Valea Jiului şi inclusiv Universitatea din Petroşani, unde este student, la Campionatul European Universitar. „Mi-am pus multe speranţe în acest sportiv de lot naţional şi sunt convins că va face o figură frumoasă, pentru că este unul dintre cei mai buni sportivi la categoria sa. Se pregăteşte intens pentru acest eveniment”, a declarat antrenorul acestuia, Radu Polifronie.

Atletism

„După mult timp, clubul m-a ajutat”

Sportiva veterană Violeta Muntean continuă seria performanţelor frumoase în probele de semimaraton, unde s-a situat mai mereu pe primele locuri.

Plecată de multe ori la concursuri pe cont propriu sau cu „ia-mă, nene”, brava atletă spune că în sfârşit clubul de care aparţine, CS Vulcan, şi-a îndreptat atenţia şi spre ea. „După multă vreme, cei de la CS Vulcan m-au susţinut, şi la ultimul concurs mi-au dat 200 de lei. Cu ce am mai pus şi eu, totul a fost bine pentru mine”, a declarat multipla campioană naţională care va mai participa la maratonul din Apuseni şi la maratonul de la Vulcan.

Fotbal. Juniori A1

Turneul zonal se joacă la Petroşani

Universitatea Petroşani, campioana judeţeană în competiţia juniorilor A1, va fi gazdă în grupa turneului zonal, partidele urmând să se dispute în perioada 21-23 iunie pe stadionul „Jiul”.

În primul meci, tinerii petroşeneni vor juca contra echipei Energia Craiova

(Dolj), iar a doua partidă o vor juca împotriva formaţiei AS Strehaia (Mehedinţi). Ultima partidă din acest turneu pentru Universitatea va fi cu Posada Perişani (Vâlcea). Primele două echipe clasate la acest turneu zonal se vor califica la etapa semifinală.

www.zvj.ro


CMYK

6 EDILITARE Asta da uşă de ieşire din sală!

La interiorul cinematografului din Vulcan mai este de lucru. Cam cât şi ce nu am putut afla, fiindcă ieri, în jur de unu, când mă apropiam de clădire, domnul ing. Marius Danci, directorul SC Pregoterm, cel mai în drept să mă lămurească, tocmai băgase viteză de lângă muncitorii cu care până atunci stătuse de vorbă.

curând pe peretele estic al clădirii. Chestie deşteaptă, meşteşugită şi ca urmare a unor semnale apărute în scrieri mai vechi pe această temă ale subsemnatului. Când am făcut observaţii cu privire la pericolul panicii şi înghesuielii ce s-ar putea ivi în caz de forţă majoră, odată cu desființarea uneia dintre cele două uşi de ieşire din sală, prin construirea unei simple scări de acces spre sala destinată artiştilor care se pregătesc să intre pe scenă.

m-am limitat la uşa nouă apărută de

nu zic, să fii intrat pe fir şi pompierii, dar partea bună este că s-a procedat

Aşa că

Este posibil,

Poveste edilitară cu final fericit

Ziarul Vãii Jiului joi, 20 iunie 2013

la spargerea unei porţiuni a zidului şi la montarea unei uşi de ieşire care să nu le dea, în caz de ceva rău, fiori de groază spectatorilor care se bulucesc să iasă afară. Uşa aceasta, am aflat de la unul dintre băieţi, este prevăzută cu un sistem performant de deschidere, iar afară a fost construită o pistă de beton destinată cărucioarelor persoanelor cu handicap. Treabă la care nu se gândise ni-

General Dragalina are, în sfârşit, continuitate

Lucrările edilitare din Petroşani sunt în plină desfăşurare. Desigur nu mai este acelaşi avânt ca şi în anii trecuţi, dar, totuşi, se lucrează. De pildă, pe strada General Dragalina din Petroşani, până anul era asfaltată doar intrarea pe stradă. În sus era doar piatră cubică. Acum şi-a schimbat în bine aspectul.

Strada este asfaltată, mai sunt doar trotuarele de realizat. Pietonii vor avea parte de trotuar şi de o parte şi de alta a străzii. Parcări nu prea sunt. Pe Dragalina sunt două blocuri turn, plus alte blocuri de 4 etaje. Evident, sunt şi multe maşini care aparţin locatarilor acestor blocuri, care nu prea au unde să

www.zvj.ro

parcheze. Parcările au locuri puţine şi ar mai fi nevoie de cel puţin o parcare cu 30 de locuri. Loc de parcare ar fi, dar nu este trecută pe proiect. Aşadar, maşinile blochează un sens sau altul şi se circulă puţin mai greu. Alina PIPAN

meni atunci când a fost făcută cea cu scări din spatele clădirii. Gheorghe OLTEANU

Nici artezienele nu mai sunt ce au fost vreodată…

Fântâna din Centrul Civic bălteşte ca şi cea din Parcul Carol Schreter Fântâna arteziană din Centrul Civic al Petroşaniului bălteşte exact ca şi cea din Parcul Carol Schreter. Nu ştim cum s-a întâmplat, dar execuţia fântânii nu a ieşit aşa cum trebuia. Este adevărat, fântâna nu era cuprinsă în proiectul realizat din bani europeni, ea a fost realizată din bani de la bugetul local.

Probabil că proiectantul nu s-a gândit, atunci când a conceput proiectul integrat al pasajului pietonal, la faptul că planul are o înclinaţie anume, care nu va permite funcţionarea unei asemenea fântâni. Apa pe care fântâna o răspândeşte nu poate să fie preluată cu totul de sistemul de canalizare. La o primă vedere, este evident că locul unde-i amplasată fântâna este o idee mai înclinat. Conceptul fântânii care are ţâşnitoarele direct în pavaj este unul modern. La Sibiu funcţionează o asemenea fântână chiar în Piaţa Mare a oraşului, dar acolo apa nu bălteşte şi nu se scurge într-o parte sau alta. La Petroşani, unde s-a aplicat acelaşi concept, apa din fântână alunecă în direcţia teatrului. Lumea ocoleşte şiroiul de apă rezultat. Doar copiii şi porumbeii sunt fericiţi de apa care se prelinge din fântână şi nu sunt deranjaţi deloc de această disfuncţionalitate. Amenajarea acestei fântâni a costat aproape de 90.000 lei. Fântâna este frumoasă, dă culoare zonei, dar nu funcţionează corect. La fel se întâmplă şi în Parcul Carol Schreter. Aici apa fântânii este cu adevărat o binefacere, răcoreşte aerul fierbinte şi mulţi se strâng în jurul ei pentru a scăpa de zăpuşeală, însă fântâna scapă destulă apă, care se prelinge pe aleile din parc. E drept că cu acest prilej să mai răcoresc şi aleile… Alina PIPAN


CMYK

Ziarul Vãii Jiului joi, 20 iunie 2013

Bune să facă umbră pământului

Ei bine, dacă zilele trecute vorbeam despre calvarul canicular pe care-l îndură cei care se deplasează pe trotuarele, îndeosebi pe cel nordic, de pe Bulevardul Mihai Viteazul din Vulcan, iată că se întrevede o speranţă de mai bine.

Aceasta este dată

de către pensionarul Marin Lazăr, căruia i-a venit o idee de milioane. Fiindcă, la aşa zisa modernizare şi fluidizare a traficului rutier de pe bulevard, au fost scoşi, fără milă, cu rădăcini cu tot, toţi pomii ornamentali - cărora le-a trebuit treizeci de ani, ca să ajungă să facă umbră pământului -, dumnealui are, acum, o altă soluţie pentru combaterea insolaţiei care-i ameninţă pe pietoni.

În atare context,

Luni, de Rusalii, zi liberă pentru români

domnul Marin Lazăr propune, nici mai mult, nici mai puţin, decât înlocuirea panourilor solare, instalate pe stâlpii de iluminat public, cu altele având o suprafaţă ceva mai mare, decât a celor existente. Din complicatele

Luni, Nedeia Sânzienelor în Straja

După cum am aflat de la Gabriel Lungu, city managerul Lupeniului, Nedeia Sânzienelor va avea loc luni, 24 iunie, în Straja. Încă de dimineaţă va fi forfotă prin staţiune, astfel încât căldurile cele mari să nu prindă participanţii în bătaia soarelui. Primăria şi Consiliul Local Lupeni finanţează această tradiţională manifestare cu 15.000 de lei. Vom vedea în Straja tradiţionalul concurs de cai. Călăreţii care se înscriu în concurs trebuie musai să fie îmbrăcaţi în straie tradiţionale, iar caii lor să fie împodobiţi. La concurs, caii vor trece câteva probe şi vor fi premiaţi în funcţie de aptitudini şi frumuseţe. Tot luni se vor împleti cununi din sânziene şi se va petrece la nedeia câmpenească. Nu evitaţi Straja lunea aceasta, urcaţi la munte să vă bucuraţi de o sărbătoare tradiţională.

Ştrandurile s-au deschis şi sunt pline

Tot la Lupeni, lângă stadion, s-a dat

7

calculele matematice efectuate de venerabilul pensionar reiese că, în acest mod, umbra pe care panourile ar lăsa-o pe trotuar ar fi considerabil mărită şi i-ar putea feri de soare pe circa şase cetăţeni care s-ar adăposti, în grup, sub fiecare dintre ele.

Desigur, chestia asta

sună mai mult a glumă, dar e una tăioasă adresată, desigur, autorităţilor publice locale. Cu al căror accept pentru un proiect fără cap, bulevardul s-a transformat într-o mică Sahară, a cărei caniculă nu o simt decât cei care au aer condiţionat în interiorul "cămilelor" lor pe roţi.

Mergem la ştrand, la nedei, sau plecăm direct la mare? Printre zilele libere stabilite de guvern se numără şi a doua zi de Rusalii, 24 iunie 2013. Anul acesta, pică luni şi va fi zi liberă pentru români. De Rusalii este comemorată coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret, o sărbătoare creştină, pe care unii românii o vor serba la grătar, iar alţii la biserică. Cum ne putem petrece cele trei zile libere (22, 23 şi 24 iunie)?

ACTUALITATE

startul distracţiei la ştrand. Ştrandul Comexim are 700 de şezlonguri, apă încălzită şi filtrată, terasă, teren de volei şi duşuri cu apă încălzită. Este deschis zilnic, între orele 09:00 şi 21:00. În weekend programul se prelungeşte până la ora 2. Preţul de intrare este de 12 lei pentru adulţi şi 8 lei pentru copii, de luni până vineri inclusiv, şi 15 lei pentru adulţi şi 10 lei pentru copii, sâmbăta şi duminica. La Petroşani ştrandul „3D Aqua” are 500 de locuri şi terasă, bar şi restaurant, unde se pot servi răcoritoare şi diverse sortimente de mâncare. Preţurile de intrare sunt mai mici la Petroşani decât la Lupeni. Aici intrarea pentru adulţi, de luni până vineri este 10 lei în luna iunie, iar copiii plătesc 5 lei. În weekend preţul ajunge la 12 lei pentru adulţi şi 7 lei pentru copii. La ştrandul de la Petroşani se fac şi lecţii de înot, 10 şedinţe costând 200 de lei.

Gheorghe OLTEANU

Vând sau predau afacere loc de joacă şi petreceri pentru copii. Relaţii la adresa de e-mail carmen.lukacs@yahoo.com sau la telefon 0721.379985

La mare

Cei care au bani mai mulţi la puşculiţă pot da o fugă la mare. Preţul biletului până la mare, cu trenul, este 95 de lei, şi sunt 9 ore de mers. Dacă nu, mai comod este cu maşina, dar mai scump. De la 47 la 100 euro poţi să găseşti tot felul de oferte la mare, totul este să-ţi permită puşculiţa. Încă sunt preţuri mici la mare şi cheltuielile pot fi minimizate dacă se pleacă în grup. Doar liceenii din anii terminali sunt mai puţin favorizaţi la începutul acestei veri, pentru că sunt ocupaţi cu… Bacul. Alina PIPAN

www.zvj.ro


8

ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului joi, 20 iunie 2013

În şedinţa Consiliului Local Petrila,

S-a pus pe tapet chestiunea patrimoniului industrial al minei Petrila

Ieri, 19 iunie 2013, la Petrila, în sala de şedinţe a casei de cultură a avut loc şedinţa ordinară a Consiliului Local Petrila din luna iunie. Pe ordinea de zi s-au aflat doar zece proiecte de hotărâre, astfel că şedinţa a durat mult mai puţin decât am fost obişnuiţi, toate proiectele trecând în urma votului exprimat de consilieri. În sală au fost prezenţi 17 din cei 19 consilieri locali, astfel că şedinţa condusă de preşedintele de şedinţă Gheorghe Bobar a fost statutară, existând cvorum necesar. Dintre cele mai importante proiecte de interes general amintim câteva. Şi începem cu proiectul care viza aprobarea propunerii de preluare a unor active de la mina Petrila de către administraţia oraşului. Aici e vorba de mai multe clădiri care urmau să fie demolate, după închiderea minei şi pe care administraţia oraşului doreşte să le salveze, ele pretându-se la un alt proiect care vizează activităţi culturale şi economice, inclusiv înfiinţarea unui muzeu al mineritului. Propunerea de salvare a sediului administrativ al minei, precum şi a sălii compresoarelor şi ale altor spaţii a fost aprobată în unanimitate, urmând ca după aceasta să se solicite o aprobare de la Guvernul României de către consiliul local, deoarece este vorba de active aflate pe domeniul public al statului. Un alt proiect interesant pentru toţi petrilenii este cel care a vizat aprobarea demolării coşului de fum de la actuala mină din Petrila. Şi acesta, aidoma clădirii preparaţiei, va fi istorie şi va mai putea fi

văzut doar în poze sau în imagini filmate, consilierii dându-şi acordul în acest sens. De lucrările de demolare se va ocupa aceeaşi firmă din Hunedoara, care s-a ocupat şi de demolarea preparaţiei. Devenit în zilele noastre o nedorită modă, divorţul a fost şi el pus pe tapet în şedinţă, mai exact spus taxa de divorţ, care s-a dublat, de la 250 lei la 500 lei. Dar asta nu pentru că aşa au vrut consilierii sau iniţiatorul proiectului, primarul Ilie Păducel, ci pentru că aşa s-a stabilit prin lege. Consilierii locali mai puteau ridica taxa respectivă cu încă 20% peste 500 de lei, dar nu au făcut-o. Tot în şedinţa de miercuri, prin două proiecte de hotărâre s-au constituit şi două comisii importante pentru viaţa oraşului: comisia de dezvoltare socioeconomică a oraşului (fiind aprobat şi regulamentul de funcţionare în acest sens) – comisie necesară pentru stabilirea viitoarei strategii de dezvoltare a oraşului în perioada 2014-2020, precum şi actualizarea Consiliului Consultativ Comunitar. Adică, cel care se ocupă de problemele sociale de pe raza oraşului, din acest consiliu făcând parte oameni de afaceri, preoţi, poliţişti, medici, funcţionari publici şi consilieri locali. Un ultim punct la care ne referim azi este legat de proiectul de hotărâre care a vizat concesionarea directă a unor spaţii de pe raza oraşului către SNH. E vorba de spaţii dintr-o clădire de la mina din Petrila, aflată în proprietatea oraşului, în suprafaţă de386 mp. În urma aprobării proiectului, SNH va plăti 6 lei/mp/an. Corneliu BRAN

După ce unii funcţionari şi-au văzut de drum din cauza salariilor mici,

Experţii veritabili din primării sunt înlocuiţi cu feţe noi

Câteva posturi din primăriile din Vale au rămas libere după ce funcţionarii, nemulţumiţi de veniturile ridicole, şi-au luat tălpăşiţa. Au plecat mai întâi oamenii cu vechime, experţi care ştiau ce şi cum să facă să aducă mai multe finanţări la primărie.

SPADPP din Primăria Petroşani este în căutare de oameni noi, are două locuri vacante pentru postul de inspector de specialitate debutant în cadrul Compartimentului asociaţii de proprietari. Este un compartiment greu pentru că inspectorii sunt în permanent dialog cu administratorii asociaţiilor, coordonează proiectele de achiziţii pentru reabilitări, ajută asociaţiile să depună proiecte pentru atragerea de fonduri, mediază relaţia asociaţiilor cu forumurile guvernamentale sau europene. Condiţiile de participare la concurs sunt: studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă; cunoştinţe de operare pe calculator: mediu. Concursul constă în 3 etape succesive: Selecţia dosarelor de înscriere; Probă scrisă; Probă interviu. Concursul se va organiza la sediul Primăriei Petroşani în data de

25.07.2013, ora 10 proba scrisă, iar interviul în data de 26.07.2013. Dosarele de înscriere la concurs pot fi depuse până în data de 28.06.2013, ora 13 la registratură, relaţii suplimentare pot fi obţinute la camera 27, et. 2. La Vulcan se caută şef pentru Poliţia Locală. 1. Condiţii specifice de participare la concurs: studii superioare de lungă durată, juridice sau administrative, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă; master/ studii postuniversitare în domeniul administraţiei publice, management sau juridic; 2 ani vechime în specialitate juridică sau administrativă; cunoştinţe de operare pe calculator. Concursul se va desfăşura la sediul Primăriei Vulcan, astfel: Proba practică 08 iulie 2013 - ora 10:00, în sala de şedinţe a Consiliului Local Vulcan; Proba scrisă 09 iulie 2013 - ora 10:00, în sala de şedinţe a Consiliului Local Vulcan; Interviul 11 iulie 2013 - ora 14:00, în sala de şedinţe a Consiliului Local Vulcan. Tot la Vulcan, în mai, a avut loc şi un concurs pentru ocuparea postului şef birou pentru finanţări internaţionale. Un alt post cu cântec, unde poţi plăti scump atunci când Curtea de Conturi se anunţă în control. Alina PIPAN

Duminică, 23 iunie,la balta „Pro Pescar”

Minerii vor da marţ la… peşte

Sindicatul „Orizonturi Noi” al minei Petrila organizează pentru membrii de sindicat duminică, 23 iunie 2013, începând cu orele 6:00 dimineaţa, la balta „Pro Pescar” de pe dealul Maleii din Petrila două concursuri: un concurs de pescuit şi un concurs de table. De asemenea, pe tot parcursul zilei, pe terenul din proximitatea lacului se vor desfăşura şi alte activităţi sportiv-recreative, aceasta şi în funcţie de

www.zvj.ro

vremea de afară, care se anunţă a fi frumoasă. Sindicatul „Orizonturi Noi” îi invită pe toţi membrii să participe la această acţiune. Câştigătorii vor fi premiaţi de Asociaţia „Pro Pescar” cu diplome şi cupe. Suntem convinşi că pe lângă concursurile în sine, plajă şi voie bună, grătarele cu peşte şi mici vor sfârâi… Corneliu BRAN


Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE

joi, 20 iunie 2013

Până în noiembrie 2013

9

Barajul Valea de Peşti are autorizaţie de funcţionare în condiţii de siguranţă Banii de achiziţii pentru contractarea execuţiei lucrărilor necesare barajului acordaţi în 2012 au fost retraşi. Nici barajul Valea de Peşti nu va beneficia de lucrări de amenajare până la identificarea unor noi surse de finanţare.

Acumularea de la Valea de Peşti a fost dată în folosinţă în 1975. De atunci aceasta nu a mai suferit nicio lucrare de întreţinere şi reabilitare majoră. Conform caracteristicilor, barajul este unul de importanţă deosebită. La 13 noiembrie 2009 a fost emisă autorizaţia de funcţionare în condiţii de siguranţă a barajului, lacului, instalaţiilor şi imobilelor, fără restricţii de exploatare. Autorizaţia expiră în noiembrie, timp în care ar fi trebuit executate lucrările cuprinse în expertiza tehnică. Expertul Dan Stematiu a întocmit o listă cu lucrările necesare ansamblului. Expertul a recomandat impermeabilizarea puţului de acces la

casa vanelor, sau cel puţin colectare infiltraţiilor şi evacuarea controlată a acestora, climatizarea casei vanelor şi reabilitarea accesului la echipamente. Apoi s-a recomandat o completare a sistemului de control şi distribuţie a apei către staţia de tratare şi către MHC din aval. În a treia etapă s-a recomandat execuţia lucrărilor de punere în siguranţă a barajului. Dar aceste lucrări nu condiţionează obţinerea unei noi autorizaţi de funcţionare în siguranţă. Care se va putea acorda şi fără ca aceste lucrări să fie realizate. Însă, vă închipuiţi ce ar însemna amânarea la infinit a investiţiilor. Oricum, este logic ca din 2009, până acum, starea de alterare a părţilor trecute în expertiză să se fi degradat. În 2012 s-a încheiat procedura de achiziţii pentru realizarea lucrărilor, iar noul guvern a pus în aşteptare finanţarea lucrărilor din motive de constrângeri bugetare.

Drumul Câmpu lui Neag-Herculane mai are vreo 10 ani de stat pe tuşă

Zona Câmpului este asul primarului, dar care se află în mâneca guvernanţilor

Unul dintre cele mai nefericite aspecte, când vine vorba despre investiţiile din Uricani, rămâne… amânarea soluţiilor pe care administraţia locală le prezintă guvernului, oricare ar fi el. Din păcate, primarul Dănuţ Buhăescu nu are rezultatele aşteptate când vine vorba despre demersurile pe care le face pe lângă miniştri.

Din fostul guvern, Elena Udrea parcă mai întorsese ochii spre cerinţele primarului, dar Udrea a ajuns în opoziţie până să ajungă să facă mai multe pentru Uricani. Din actualul guvern, Vosganian înţelege şi acceptă propunerile primarului, dar nu se poate impune în faţa altor factori decidenţi din minister. Dintre toţi primarii din Valea Jiului, se pare că cel mai ascultat este Ilie Păducel, care obţine promisiuni de finanţare, una după alta. Doar că propunerile primarului de la Petrila sunt de ordin local, implică efort financiar mic, nu au impact major asupra finanţelor guvernamentale. Însă demersurile lui Dănuţ Buhăescu, care face parte din alianţa potrivită acestor vremuri, rămân pe lista aşteptărilor. Unul dintre lucrurile care-l rod pe primarul de la Uricani este deschiderea către celelalte zone ale ţării şi apoi atragerea investitorilor. După cum arătam şi în numărul de ieri al ziarului, Uricaniul are cele mai multe terenuri pretabile pentru investiţii mari. Dar investitorii nu vin în fundul lumii, dacă nu au drum. Despre drumul Câmpu lui Neag-Herculane am vorbit de ni s-a răcit gura. Acesta nu va fi finalizat mai repede de 10 ani, asta dacă în momentul de faţă ar exista studiile de fezabilitate, aprobările şi hotărârile de guvern date. Dar nu

există. Singura porţiune pentru care fuseseră elaborate şi aprobate dispoziţiile legale, adică fuseseră în prealabil avizaţi şi aprobaţi indicatorii tehnicoeconomici, este drumul de legătură DN 66A 47+600- km 66+204 Câmpu lui Neag - Cerna. În 2012 exista un proiect de hotărâre care permitea începerea investiţiilor aici, dar acesta a fost anulat de actualul guvern. Sectorul II „Drum de legătură DN 66A 47+600- km 66+204 Câmpu lui Neag - Cerna” trecuse de etapa de promovare a proiectului de hotărâre de guvern privind indicatorii tehnico-economici, privind amplasamentul lucrării şi declanşarea procedurii de expropriere a tuturor imobilelor aferente. Dar conform OUG 26/ 2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice, proiectul de hotărâre a fost revizuit, nu se poate realiza în limitele cheltuielilor stabilite pentru perioada 2012-2015. Deci, până în 2015, oricât ar vrea primarul din Uricani, această porţiune de drum nu se face. Iar pentru DN 66 km 66+204- km 109+308 nu există nici măcar studiu de fezabilitate. Deci, ar însemna realizarea studiului, avizarea şi aprobarea indicatorilor tehnico-economici, emiterea unui proiect de hotărâre de guvern, aprobarea lui. Ar trebui realizate licitaţii, apoi s-ar putea începe lucrările. Aşadar, cel puţin 10 ani de acum înainte nu vom vedea asfalt nou de la Câmp spre Herculane. Singura oportunitate de a mai mişca ceva este aceea de a primi în administrare zona Câmpu lui Neag, declarată ca fiind teren cu potenţial investiţional la Uricani, dar care, din motive pur birocratice, stă captivă în mâinile statului incapabil. Majoritatea terenurilor pretabile pentru investitori sunt la Câmpu lui Neag. Iată cum această zonă este de fapt cheia succesului pentru primarul din vestul Văii. Alina PIPAN

Practic, banii pentru investiţii au fost redirecţionaţi pentru creşterile salariale promise în campanie, iar investiţiile din Vale, care ar fi adus mai multe locuri de muncă, au fost sistate. Deputatul Cristian Resmeriţă s-a interesat de soarta barajului şi de amânarea cheltuielilor. Dar la aşa stare de fapt (e vorba de sistarea totală a investiţiilor în Valea Jiului de către guvernul USL), ce intervenţii să mai funcţioneze? Alina PIPAN

ANUNŢ

În vederea întocmirii decontului necesar plăţii drepturilor cuvenite pentru semestrul I 2013, rugăm toţi pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuităţi, ca în perioada 01.07.2013 - 31.07.2013 să prezinte serviciilor financiar-contabile ale sucursalelor la care sunt arondaţi (minele Petrila, Paroşeni, Uricani) facturile ENEL aferente consumurilor până la data de 30.06.2013. Ne angajăm să vă informăm în aceeaşi manieră despre intervalul de timp în care se vor efectua plăţile. Conducerea Societăţii Naţionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

www.zvj.ro


Ziarul Vãii Jiului

10 ACTUALITATE

joi, 20 iunie 2013

Primăria Lupeni a emis

207 acte de executare

În temeiul art. 44 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Primăria Lupeni anunţă că au fost emise acte administrative fiscale pentru 207 contribuabili. Actele administrative fiscale pot fi consultate de titularii acestora la sediul organului fiscal emitent. Lista cu aceia care au o somaţie pe numele lor este afişată pe site-ul primăriei. Margareta Petrescu este responsabilul care poate oferi detalii pentru aceste executări. Aşadar, Biroul de Impozite şi Taxe nu iartă pe nimeni. Toate obligaţiile către administraţia locală trebuie plătite, mai ales că punga primăriei este cam goală, iar datoriile sunt multe. Dacă funcţionarii din primărie ar identifica exact şi cine are imobile în Straja fără concesiune şi autorizaţie, sau chioşcuri prin oraş, ridicate la fel, fără autorizaţii, sau cu concesiunile neplătite de ani de zile, atunci altfel ar sta şi bugetul primăriei. Alina PIPAN

COLEGIUL NAŢIONAL „MIHAI EMINESCU” PETROŞANI

Ultima medie la examenul de admitere în clasa a IX-a:

OFERTA EDUCAŢIONALĂ PENTRU CLASELE A IX-A - AN ŞCOLAR 2013-2014 -

Profilul Real, specializările: - matematică-informatică, intensiv engleză (28 locuri, o clasă) - matematică-informatică, intensiv informatică (28 locuri, o clasă) - ştiinţe ale naturii ( 28 locuri, o clasă) Profil Uman, specializările: - filologie (28 locuri, o clasă) - filologie intensiv engleză (14 locuri), intensiv franceză

(14 locuri) - 2 grupe, o clasă Înscrierea în liceu a absolvenţilor de gimnaziu care au fost declaraţi admişi la liceul nostru se face în perioada 17 - 26 iulie 2013 prin depunerea la secretariatul unităţii a dosarelor de înscriere ce conţin următoarele acte: 1. cererea de înscriere; 2. cartea de identitate (dacă este cazul) şi certificatul de naştere în copie legalizată; 3. adeverinţă cu notele şi media generală obţinute la Evaluarea naţională din clasa a VIII-a; 4. foaia matricolă pentru clasele V-VIII (cu calculul mediei generale); 5. fişa medicală

IMPORTANT! După afişarea elevilor admişi în liceul nostru se va face repartizarea lor la clasele cu predare intensivă a unei limbi moderne în urma unei testări ce va avea loc în data de 19 iulie 2013 începând cu ora 9:00 la sediul liceului. Pentru informaţii suplimentare ne puteţi contacta la secretariatul liceului din strada 1 Decembrie 1918, nr.7 sau la telefon 0254 541574 sau puteţi accesa site-ul www.ltme-petrosani.ro

www.zvj.ro

Anunţ

de participare la licitaţie publică deschisă

Primăria oraşului Aninoasa, reprezentată legal prin dl. Dunca Nicolae, în calitate de primar, cu sediul în str. Libertăţii nr. 85, cod poştal 335100, telefon 0254.512108, fax 0254.512758, cod fiscal R4468994, jud. Hunedoara anunţă organizarea licitaţiei publice deschise în vederea concesionării prin licitaţie publică deschisă a imobilului situat în Aninoasa, str. Libertăţii, respectiv Centrala Termică nr. 2 Aninoasa în suprafaţă de 219 mp, aparţinând domeniului public al oraşului Aninoasa, înscris în CF nr. 582 Livezeni nr.topo 4821/2c/2/5/2/32/27/1, în scopul consolidării bugetului local al oraşului Aninoasa. Documentele licitaţiei vor fi puse la dispoziţia celor interesaţi la Serviciul Urbanism şi Amenajarea Teritoriului, Agricol şi Cadastru din cadrul Primăriei oraşului Aninoasa, începând cu data de 21.06.2013 până la data de 11.07.2013, zilnic între orele 8:00 şi 15:30, respectiv în data de 11.07.2013 până la ora 10:00. Documentele cerute prin caietul de sarcini sunt următoarele: 1. Persoane juridice: - actul constitutiv al societăţii, certificat constatator, certificate de înregistrare fiscală – copii xerox; - ultimul bilanţ vizat de DGFP – copie xerox; - certificat fiscal prin care să se ateste că nu are datorii la bugetul local şi bugetul de stat. Certificatele vor fi eliberate de instituţiile abilitate din localitatea de reşedinţă a ofertantului şi vor fi depuse în original; - actul autentic de reprezentare, în cazul în care ofertele sunt depuse de împuterniciţii ofertanţilor şi nu de aceştia personal; - copie xerox după chitanţele care atestă plata garanţiei de participare la licitaţie şi contravaloarea caietului de sarcini; - declaraţie privind eligibilitatea participanţilor/ofertanţilor; - declaraţie privind cifra de afaceri realizată pe ultimii 3 ani. 2. Persoane juridice: - actul de identitate – copie xerox; - certificat fiscal care atestă că nu are datorii la bugetul local. Certificatul fiscal va fi eliberat de instituţia abilitată din localitatea de reşedinţă a ofertantului şi depus în forma originală; - copie xerox după chitanţele care atestă plata garanţiei de participare la licitaţie şi contravaloarea caietului de sarcini; - declaraţie privind eligibilitatea participanţilor/ofertanţilor; - declaraţie privind venitul realizat pe ultimii 3 ani. Garanţia de participare la licitaţie este de 200,00 lei. Contravaloarea caietului de sarcini este de 50,00 lei. Ofertele în plic închis se înregistrează la Primăria Aninoasa, Serviciul Urbanism şi Amenajarea Teritoriului, Agricol şi Cadastru, ofertanţii vor transmite ofertele lor în două plicuri sigilate, unul exterior şi unul interior, care se vor înregistra în ordinea primirii lor, în registrul Oferte, precizându-se data şi ora. Pe plicul exterior se va indica obiectul concesiunii pentru care se depune oferta, iar în plicul interior, care conţine oferta propriu-zisă, se înscriu numele sau denumirea ofertantului, precum şi domiciliul sau sediul social al acestuia, după caz, oferta depunându-se într-un singur exemplar. Termenul limită de depunere a ofertelor este data de 11.07.2013, ora 10:00. Deschiderea ofertelor va avea loc la sediul Primăriei Aninoasa, str. Libertăţii, nr. 85, localitatea Aninoasa, jud. Hunedoara, în data de 11.07.2013, ora 11:00. În caz de neadjudecare la două termene consecutive se va recurge la negociere directă. În situaţia apariţiei unor litigii în legătură cu desfăşurarea licitaţiei publice deschise acestea se vor soluţiona pe cale amiabilă, fie se va recurge la rezolvarea acestora pe cale judecătorească, instanţa competentă fiind Judecătoria Petroşani. Contractul de concesiune se va încheia în termen de maxim 20 zile de la data comunicării ofertanţilor a ofertei câştigătoare. Contestaţiile se transmit la sediul Primăriei Aninoasa, str. Libertăţii, nr. 85, fax. 0254.512758, în atenţia Serviciului Urbanism şi Amenajarea Teritoriului, Agricol şi Cadastru până cel târziu la data de 11.07.2013, ora 10. Anunţul se transmite spre publicare azi 19.06.2013, urmând a fi publicat în data de 20.06.2013, o singură dată. Primar, Jr. Dunca Nicolae


Ziarul Vãii Jiului

joi, 20 iunie 2013

PUBLICITATE 11

ASTĂZI SE IA APA ÎN PETROŞANI ŞI URICANI

DECESE

SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani anunţă restricţii în furnizarea apei potabile pentru astăzi, 20 iunie 2013, în ora-ele: - Petroşani, între orele 8:00 - 15:00. Zona afectată: str. Cucului, staţia Enel, SC G&D Deni SRL, staţiile de carburanţi OMV, Luck Oil, Supertranscom. Motivul restricţiei: deviere conductă distribuţie apă potabilă şi montare golitor pe conducta de FD Dn 400 mm. - Uricani, între orele 9:00 - 11:00. Zona afectată: Oraşul Vechi. Motivul restricţiei: remediere pierdere pe str. Trandafirilor, bl. 1. Conducerea SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani mulţumeşte pentru înţelegere.

Colegiul Economic “Hermes” Petroşani aduce un ultim omagiu celui care a fost un bun coleg, Învăţător VESA NICOLAE EMIL Sincere condoleanţe familiei îndurerate. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Institutul Social Valea Jiului, unitate de cercetare cu personalitate juridică, cu sediul în str. Universităţii nr. 20, desfăşoară pe baze contractuale, la standarde calitative ridicate, studii de impact, sondaje de opinii, anchete sociologice şi analize social-economice. Amănunte pe site-ul nostru www.institutulsocialvj.ro; contact la e-mail septimiukrausz@yahoo.com

AUTO

Vând Ford Fiesta model 2006, fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag, abs, închidere centralizată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxa mediu 300 euro. Un singur proprietar de nouă. Preţ 2890 euro. Tel. 0765.459316 Vând Ford Focus model 2002, 1.8 diesel, aer condiţionat, abs, geam el., închidere centralizată, radio cass original, 4 airbag, un singur proprietar de nouă, statul austriac, recent adusă în ţară. Preţ 1950 euro. Tel. 0765.459316 Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8 benzină, airbag, radio cass original, închidere centralizată, stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusă în ţară. Tel. 0765.459316 Vând Opel Corsa B, a.f. 1994, distribuţie schimbată, cauciucuri iarnă + vară, maşina se prezintă într-o stare foarte bună. Tel. 0765.591522

Vând Ford Fiesta 1,4 diesel, a.f. 2004, 2 locuri, utilitară. Taxă plătită. Telefon 0761.756839

VÂNZĂRI

Vând iepuraşi - uriaş german, 2 luni. Preţ 70 lei/buc. neg. Telefon 0761.798389 Vând receptor Dolce, fără datorii. Preţ 20 euro. Telefon 0761.756839 Vând maşină de scris firma “Optima”, categorie profesională, stare bună, funcţională. Telefon 0720.601012

IMOBILIARE Vând casă (P+E+M), SV=300 mp şi teren aferent (1500 mp), situate în Vulcan, strada principală. Preţ informativ 65.000 euro, negociabil. Telefon 0751.199103 Vând teren 5000 mp Aninoasa, ieşire din indiviziune, cadastru, intabulare, canalizare, curent, apă. Telefon 0731.805492

Vând apartament 3 camere în Dimitrov, situat la stradă, parter înalt, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, izolat exterior, balcon închis, bine întreţinut, 2 boxe. Ideal de transformat şi în spaţiu cu altă destinaţie. Preţ 42.000 euro. Tel. 0724.571408

Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic neg. Tel. 0726.291090

HOROSCOP

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Nimereşti într-un mediu foarte violent, în care se spun lucruri dure, se apelează la nervi, ceea ce tensionează relaţiile cu cei care îţi apar în cale.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Eşti în faţa unui proiect nou ce te entuziasmează la maximum, de aceea investeşti toate resursele tale de inspiraţie şi de creativitate doar în această direcţie.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Nimic nu înaintează conform planurilor. Piedicile care se ivesc acum nu au legătură cu tine, de aceea devine frustrant că trebuie să baţi pasul pe loc din cauza altora care fac tot posibilul să-ţi taie ţie elanul.

DIVERSE RAPID IEFTIN CONFORTABIL

Rac (22 Iun - 22 Iul)

TAXI COMSION RENT A CAR

0254 512512 0720 512000 0254 512500

Ofer autoturism pentru programul Rabla, îndeplineşte toate condiţiile pentru a putea fi valorificat prin acest program. Informaţii şi negocieri la nr. de telefon 0724.930338.

ANGAJĂRI

Societate comercială angajează şofer de Tir. Relaţii la telefon 0751.199100. Angajez barman pentru local în Petroşani. Relaţii la telefon 0766301556

Angajez mecanic auto. Salariu atractiv. Relaţii la telefon 0751.199100

Vila Melinda angajează ospătar. Detalii la adresa: str. Maleia, nr. 106A, Petroşani. Tel.:0254-545 842, 0762-657 455. Email: office@vilamelinda.ro Salon de cosmetică, coafură şi manichiurăpedichiură angajează coafeză şi frizeriţă. Relaţii la telefon 0762.707544

ÎNCHIRIERI

SC angajează agent vânzari în domeniul materialelor de construcţii. Relaţii la telefon 0751.199.100, Petroşani.

SC închiriază în condiţii avantajoase spaţii comerciale utilate, situate în Petroşani, zona Livezeni, pretabile aproape oricărei activităţi (bar, pizzerie, restaurant, cramă, sedii de firmă birouri, depozite, cabinete etc.). Relaţii la telefon 0751.199100.

Dai piept cu tot felul de limite sau interdicţii şi, ştii prea bine, unde-i lege nu-i tocmeală! Supune-te regulilor impuse de autorităţi sau de cei mai puternici, altfel te vei trezi cu urmări nedorite cum ar fi sancţiuni.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Banii pe care îi ai la dispoziţie nu trebuie risipiţi pe lucruri inutile, ci trebuie să dai dovadă de spirit practic şi administrativ pentru a-i gestiona cum trebuie pentru plăţi curente.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Apreciezi enorm sprijinul celor din jur la problemele tale actuale şi vei vedea cât de important e să îi atragi şi pe ei în rezolvarea acestora.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Joci un rol important într-un grup de persoane copleşite de emoţii negative. Gândeşti limpede ce trebuie făcut în orice situaţie nefastă.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Nu eşti în cea mai bună formă emoţională încât tot ce ţi-ai dori azi e să fii lăsat în pace cu gândurile tale. Preferi singurătate, iar cei care ţin la tine îţi vor respecta dorinţa.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Prietenul la nevoie se cunoaşte, ca atare azi poţi privi cu încredere în jurul tău, ca să vezi pe cine te poţi baza la nevoie.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Şansele de reuşită într-o confruntare aprinsă sunt de partea ta astăzi, ca atare profită de vântul prielnic de care te bucuri azi pentru a-ţi face dreptate sau a ieşi primul într-o competiţie dură.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Primeşti o veste destul de abruptă care te obligă să schimbi rapid sensul unei acţiuni. E ca un ordin venit de sus căruia nu i te poţi opune, deci schimbă macazul.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Când unul se ridică, altul coboară şi aceasta va fi şi tendinţa acţiunilor de pe parcursul acestei zile. Numai de tine depinde din ce tabără vei face parte.

www.zvj.ro


CMYK

12

Ziarul Vãii Jiului

HOBBY

joi, 20 iunie 2013

Energeticienii de la Paroşeni cu

Peşte, mici, grătare şi bere

Sâmbătă, 15 iunie, un grup numeros de energeticieni de la Termocentrala Paroşeni a efectuat vizita anuală la Gheorghiţă. Care nu-i vreun oracol sau făcător de minuni, ci doar un complex piscicol de bălţi din apropierea Orăştiei.

La concursul

de pescuit s-au înscris cincizeci de participanţi. Asta nu înseamnă, însă, că toţi au prins peşte. Cam douăzeci dintre ei s-au limitat doar în a pune mâna pe râmă, în priponirea ei pe cârlig şi în aruncarea lansetei. S-au prins, după cum am aflat de la organizatori - domnii Dorin Modrea, liderul Sindicatului Liber de la SE Paroşeni, şi Titu Birou, preşedintele celui de la Termoserv - 95,5 kilograme de peşte. O captură mult mai mare decât cea din anul trecut, bunăoară.

Pe locul I,

cu 9,460 kg de peşte prins, s-a situat Emil Titu Birou. Urmat de Viorel Furdui, locul al II-lea (9,160 kg), şi Gheorghiţă Avădanei, nu-i vorba, nicidecum, de şeful complexului, locul al III-lea (8,760 kg). Pe locurile următoare îi găsim pe: Arthur Ardelean (8,300 kg), Attila Bessenyei (8,070 kg), Petre Negrea (8,011 kg), Adrian Todericiu (7,810 kg), Marius Dorin Modrea (5,460 kg), Darius Lipan (4,470 kg), Adalbert Sandor (4,450 kg), Ion Ciudin (4,300 kg), Zaharia Lăcătuş (3,700 kg), Viorel Bârlădeanu (3,580 kg), Florin Coman (3,250 kg), Paul Moldoveanu (3,700 kg),

Vasile Ciucur (1,670 kg), Florentin Trufaş (1,666 kg), Constantin Eftenoiu (1,200 kg), Iosif Mailat (1,011 kg) şi Ion Negrea (1,010 kg).

La sfârşit de tot,

după ce peştele a fost cântărit şi câştigătorii premiaţi, pescarii care, până atunci, stătuseră pe malul apei, cu geana pe plută, s-au alăturat petrecăreţilor. Al căror număr era mai mare decât al lor şi care făcuseră, deja, jarul şi băgaseră pe grătare mici, pulpe de pui şi fleici de carne de porc. Toate udate, normal, cu bere la discreţie. Gheorghe OLTEANU

Ultima oră:

Ieri, liberalii s-au lepădat de Simota

În şedinţa Biroului Permanent Teritorial al Partidului Naţional Liberal Hunedoara din data de 19.06.2013 s-a decis ca domnul Simota Alin să fie exclus din rândurile membrilor PNL. Decizia a fost adoptată în conformitate cu art. 20 pct. B din Statutul Partidului Naţional Liberal cu unanimitate de voturi. Biroul Permanent Teritorial al Partidului Naţional Liberal Hunedoara.

Azi, la Petrila

Expoziţie de artă fotografică

)

Ziarul Vaii Jiului

Les Amis de la France, în colaborare cu Primăria Petrila, îi invită pe iubitorii artei fotografice la o expoziţie al cărei vernisaj va avea loc astăzi, orele 18. Evenimentul are loc la Mediateca Francofonă Jean Monnet din Petrila. Sunt expuse lucrări ale membrilor Clubului de arte vizuale „Zenith” şi ale lui Alin Roşca. Puteţi privi imagini din regiunea Cognac, dar şi lucrări de artă fotografică minimalistă. (A.P.) Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364  J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0254.549121, 0737.575582 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 0737.352129 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

facebook.com/ziarulvaiijiului


CMYK

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului  Anul VI  Nr. 182  20 iunie 2013  4 pagini  Supliment al Ziarului Văii Jiului

“To Sir, with love” sau…

Domnului profesor Ion Nişulescu, cu dragoste!

O premieră pe Jiul de Est: Un dascăl, într-o prăvălie cu istorii E sâmbătă după-amiază şi stau de vorbă cu bunul meu prieten, profesorul Ion Nişulescu. Ne aflăm în apartamentul său, aflat la etajul 5 dintr-un bloc-turn situat în spatele Bisericii Reformate din Petroşani. În drum spre el aflu, dintr-un afiş bilingv, că zilele acestea biserica respectivă aniversează 125 de ani de existenţă. Eu vreau să scriu un reportaj despre omul care, având puţin peste jumătate din anii bisericii, va trebui, foarte curând, să se bucure de tihna pensiei. Am convenit cu d. Cătălin Docea - directorul ZVJ-ului şi fost elev al d-lui profesor - să acordăm acestui eveniment importanţa care i se cuvine. Ar fi, după ştiinţa noastră, prima dată când un dascăl se bucură de o asemenea onoare din partea mediei locale. Redactorulşef al acestui cotidian, Marian Boboc, ne arată în Prăvălia sa cu istorii, săptămână de săptămână, cât de important este să existe aceste surse primare pentru viitorime. Altfel, totul ar fi uitare şi pustiu...

„Învaţă să fii primăvară/ Eternă în inima noastră” Profesorul Nişulescu a rămas singurul dintre dascălii în activitate ai Colegiului Naţional de Informatică „Carmen Sylva” din Petroşani care a fost acolo de la bun început. Poate e pretenţios spus dar el a fost în focul evenimentelor, alături de alţi dascăli extraordinari, exact atunci când pe Slătinioara se scria Istoria. El e printre puţinii oamenii care mai pot depune mărturie despre cei care pus bazele acestui prestigios liceu. Majoritatea s-au retras imediat după Revoluţie, într-o vreme când dascălii primeau, ca pensie, echivalentul ultimului salariu. Puţini au rezistat acestei dulci tentaţii... Între timp, o parte din ei au murit, o altă parte au plecat din oraş, iar alţii călătoresc, mereu, „spre alte zări de soare pline”. Mărturiile lor au dispărut odată cu ei... Liceul de Informatică şi-a deschis porţile în toamna anului 1977, fiind unul din rezultatele palpabile ale grevei minerilor din Lupeni (şi, practic, din întreaga Vale a Jiului) din acel august de neuitat. Odată cu plecarea lui din liceu, se poate spune că se încheie o pagină din istoria învăţământului preuniversitar de la noi, din Vale. Vreme de aproape un deceniu am fost colegi. După ce drumurile noastre s-au despărţit am rămas prieteni. Împreună cu profesorii Emil Danciu şi Cristian Lunel am petrecut, împreună, multe după-amieze

discutând, râzând şi, cel mai adesea, făcând haz de necaz, în jurul unor cafele extrem de lungi. În ultima vreme ne întâlneam, de obicei, la „Mozzarela”, un local care se numea, de fapt, „Rodolfo Valentino”. Era un local italian, distins şi discret, ascuns în spatele bisericii părintelui Pogan. După ce o chirie sufocantă a ucis afacerea bietului italian, ne-am mutat pe alte terase. Dar am rămas urmăriţi, mereu, de nostalgia unei pizze şi a unor cafele consumate pe ritmuri de muzică italiană ascultată, discret, în surdină.

Fiecare dascăl îşi are propriile sale „Amintiri din copilărie” Ion Nişulescu s-a născut în ziua de 18 octombrie 1948 la Mătăsari, în Gorj. Tata Gheorghe (Georgică) şi mama Eugenia (Gica) au muncit, din greu, ca să crească trei copii şi să-i ţină, pe toţi, la şcoală. Elena a devenit învăţătoarea la Rovinari, Gheorghe - inginer auto iar Ion – profesor de matematică. La rândul lor, fiecare a avut copii pe care i-au făcut, vorba poetului, „c-o treaptă mai domni”. Elena a avut 3 copii care au ajuns ingineri în Combinat, la Târgu Jiu, Gheorghe a crescut doi copii (o fată chimistă, un băiat - doctor în mediu - ambii stabiliţi la Timişoara) iar Ion are o fată, Ana - medic stomatolog la Arad - care i-a dăruit, deja, trei nepoţele (Sonia - 10 ani, Laura - 6 ani şi Iana - un an).

Din păcate, părinţii s-au dus iar fratele Gheorghe a murit, pe neaşteptate, la doar 58 de ani. Era în anul 2009. Profesorul Nişulescu a mai avut un frate care, din nefericire, s-a stins pe când avea doar un an. Îl chema tot Ion iar părinţii i-au zis şi lui tot aşa. Şi el a avut, în prima copilărie, aceeaşi boală de plămâni care, prin anii 50, făcea ravagii în satele Olteniei. „O vecină, Purcel Ioana, a avut 16 copii care i-au murit, toţi, de TBC. În schimb, ea a trăit până la adânci bătrâneţi”. Un tratament intens cu penicilină l-a făcut bine, sănătos, pe cel de-al doilea Ion al familiei Nişulescu. Acum, în casa părintească din Mătăsari nu mai stă nimeni. Întoarcerea acasă e tot mai rară, mai anevoioasă şi mai tristă. Dar, pe când era elev la Liceul nr.2 din Târgu Jiu, Ion venea, la fiecare sfârşit de săptămână, acasă. Făcea o oră de la Târg la Rovinari şi mai făcea încă 15 km pe jos. Asta se întâmpla sâmbătă la prânz până spre seară şi, după 24 de ore, făcea drumul înapoi. Se bătea să obţină biletul de voie pe care îl putea avea în buzunar doar cu note bune şi cu o comportare ireproşabilă. Stăteau la cămin (erau 40 de elevi într-o cameră) şi mâncau la cantină. Plăteau, pentru asta, 165 de lei pe lună, într-o vreme când salariul era doar 365 lei. Pe peretele camerei sale din Petroşani e o icoană datată 1801. „E icoana pe care o scoteam afară când nu ploua şi mama se ruga


II

PRĂVĂLIA CU ISTORII

la Dumnezeu să ne ne lase cu pământul uscat că avea copii la şcoală”. Nu e singura amintire vizibilă din casa părintească de la Mătăsari. Mai e o fotografie mare, în alb negru, de la nunta bunilor săi părinţi.

În copilărie, păpuşile de tutun le-au înlocuit pe cele adevărate Pentru a face faţă aceste grele situaţii financiare, tatăl său s-a angajat, la 40 de ani, la Combinatul de Industrializare a Lemnului de la Târgu Jiu. Asta, după ce a făcut 7 ani de război, luptând şi pe frontul de Vest şi pe frontul de Est. Acasă, pământurile le-au fost luate „la colectivă” şi viaţa se dovedea peste măsură de grea. Comuniştii l-au considerat chiabur şi a trebuit să dea socoteală de ce avea o bucată de pământ şi nu era la fel de sărac ca ceilalţi. Aşa că oamenii zilei au avut grijă ca toţi să fie egali într-o sărăcie comună. Oamenii, pentru a se descurca, încercau să cultive tutun şi împleteau coşuri de nuiele. „Cotăriţele” îşi confecţionau, singure, coşurile şi plecau cu ele în sud, până la Calafat, pentru a le schimba pe porumb sau pe grâu. Tutunul se cultiva greu. Tulpina avea frunze lipicioase de jos până sus. „Acestea erau recoltate frunză cu frunză, foaie cu foaie, şi le înşirai, pe o aţă, la soare. O lună trebuiau să stea la uscat. Apoi le puneai pe pământ ca să tragă puţină apă, atât cât să devină elastice. Se făceau păpuşi de 10-20 de foi pe care oamenii le legau cu pănuşi de porumb. Apoi erau puse într-un jug de lemn cu care presau foile. Ele se sortau pe culori (cam 4-5 variante) care dădeau şi calitatea acestuia. Cele aurii erau de categoria întâi. Le duceai la Fabrica de ţigarete din Târgu Jiu şi obţineai, pe toată recolta, echivalentul a două-trei salarii. Fabrica scotea ţigările Bărăgan, Naţionale, Mărăşeşti şi Carpaţi. Şi ele, ca şi multe altele, au ajuns istorie. Ţăranii fumau tutunul neprelucrat pe care îl fărâmau între degete şi îl puneau într-o foaie de ziar şi-l trăgeau în piept aşa, la prima mână. Erau ţigări foarte tari. Tata n-a fumat niciodată”. „Ca elev şi student, am aflat ce înseamnă munca la negru...” Eu am prins, acasă, toată transformarea locurilor natale de la ceapeu (cooperativele agricole de producţie) la industrializarea forţată a zonei. Cărbunele a schimbat totul. Când a început exploatarea la Motru, oamenii plecau, pe jos din Mătăsari, parcurgând 10 km în fiecare noapte. Plecau, peste deal, pe la ora 2. Acolo lucrau cu lopata, la bandă. Se bucurau că au unde să lucreze dar, din 24 de ore, nu stăteau acasă mai mult de 5 ore. La efortul ăsta n-au rezistat mult şi mulţi au sfârşit tineri. Şi eu am lucrat, în fiecare vară, la Termocentrala Rogojelu. Eram considerat necalificat şi lucram la betoane, folosind vibratoarele pentru a le turna fără fisură. Am făcut canale de scurgere a apelor şi taluzuri. Câştigam cât ne dădea maistrul pentru că nu eram angajaţi cu carte de muncă. O privire retrospectivă de la etajul V al unui turn din Petroşani Cum a ajuns Ion Nişulescu profesor de matematică e o altă poveste. Într-o zi a găsit nişte caiete de matematică ale surorii sale, cu probleme gata rezolvate. El avea 12 ani şi era într-a patra. Sora sa, Elena, era, deja, într-a şasea. Problemele i s-au părut atractive şi nu le-a mai lăsat din mână. Într-a opta ajunsese să rezolve probleme din „Gazeta matematică” şi din culegerile de specialitate. „Asta o poate confirma şi profesorul Grigore Tătaru, de la Universitate, cu care am fost coleg de liceu...”. “La şcoala primară din sat am avut un învăţător foarte bine pregătit şi care iubea limba română. A pus mare accent pe gramatică dar ne îndemna, mereu, să învăţăm poezii. La admiterea în liceu, mi-a

joi, 20 iunie 2013

căzut Doina Bistriţei pe care trebuia să o analizez. Profesorul examinator m-a întrebat dacă ştiu vreun vers din respectiva poezie. Eu o ştiam pe toată: „Ştie Bistriţa o doină/ Nu e cea cu boi şi noimă/ Alta este una nouă/ Zice de flăcăi cum sapă/ Muntele la rădăcină/ Cum se scoate foc din apă/ Şi căldură şi lumină...”. Am fost întotdeauna plăcut surprins de cât de multe poezii ştie, pe de rost, profesorul de matematică Ion Nişulescu. Odată, mi-a mărturisit că, mergând singur în maşină de la Petroşani la Ilia, a recitat şi a cântat tot drumul poeziile şi cântecele pe care le-a învăţat în anii de studiu matematic. De ce am amintit de acest traseu? Pentru că Ilia e locul natal al doamnei Nişulescu şi e locul unde se va retrage şi colegul nostru după ce se va pensiona. „Nu vreau să-mi vând apartamentul din Petroşani. Din balconul meu, de la etajul 5, văd tot ce se întâmplă în Petroşani. Aici nu mă pot plictisi niciodată. Nu cred că mă voi putea obişnui să stau, mereu, la Ilia”.

Observaţia lui Cervantes (Dragostea nu are profesor mai bun ca ocazia) s-a verificat şi la Cluj După absolvirea, în anul 1973, Facultăţii de Matematică la Universitatea „Babeş Bolyai” din Cluj Napoca, Ion Nişulescu este repartizat în Maramureş, la o şcoală de lângă Sighet. Acolo era singurul loc unde erau două locuri disponibile. Ion s-a căsătorit cu Laura încă din anii studenţiei şi au fost fericiţi că pot rămâne alături şi după terminarea facultăţii. A fost o dragoste la prima vedere. Un coleg din Craiova l-a rugat pe Ion Nişulescu să-l însoţească, la Cluj, ca să-şi vadă iubita. „Vin dacă-i zici să nu vină singură, ci cu o prietenă. Fata a venit cu Laura, cea mai bună prietenă a ei. A avut o mână extrem de bună. De atunci noi am rămas, mereu, împreună”. Nişu a făcut armata la Şimleul Silvaniei, devenind specialist în artilerie (adică în arma 8). În Maramureş, soţii Nişulescu au stat doar un an. Printr-o întâmplare, aflat în vacanţă la Ilia, Ion Nişulescu îşi cunoaşte vecinii. Unul dintre ei e Popa Loghin, un om care răspundea de toate investiţiile hidroenergetice de pe Râul Mare-Retezat. El îi convinge că ar fi mare nevoie de ei la noul lor centru de calcul. Tot el le obţine transferul şi cei doi soţi se mută, într-o baracă, pe şantier. Aveau căldură, era curăţenie şi mâncau la cantină. Acolo au stat un an de zile. În 1977, Nişuleştii vin, cu entuziasm, la Liceul de Informatică din Petroşani. Până în 1989 informaticienii din liceu erau angajaţi şi plătiţi, în ideea legării învăţământului cu practica, de Institutul de Tehnică de Calcul Bucureşti. După Revoluţie informaticienii au revenit în schema şcolii, ca profesori şi nu ca programatori cu studii superioare. La Liceul de Informatică era director profesorul Simion Pârâianu, un exemplu de om potrivit aflat la locul potrivit. Ion Nişulescu a fost, în două rânduri, director adjunct. Din 1987 până în 1989 a fost adjunctul profesorului de engleză Constantin Rizopol iar din 2002 până în 2004 l-a secondat pe profesorul de matematică Viorel Burlec.

Directorii. O listă veche şi neadusă la zi Pentru a-i face o bucurie d-lui Marian Boboc, redactorul-şef al Ziarului Văii Jiului, publicăm mai jos lista completă a directorilor acestui important aşezământ de învăţământ preuniversitar, cel mai vechi din Valea Jiului. Liceul de Informatică se revendică a fi continuatorul primului liceu din Petroşani. Dintr-o carte de onoare a liceului, destinată unei întâlniri a generaţiilor, am încercat o reconstituire. Era o pagină îngălbenită de vreme şi ruptă pe la colţuri. Lista ajungea până în 1992. Am adus-o, cât de cât, la zi cu ajutorul profesorului Nişulescu. Lista cu adjuncţii se pare că e şi mai greu de


joi, 20 iunie 2013

reconstituit. Dar poate că o nouă întâlnire a generaţiilor va umple şi acest gol. Tomasovici Timot (1894-1897) Dr. Simon Elya (1897-1898) Dr. Halmoş Bela (1898-1900) Dr. Privary Gheza (1900-1909) Peterffy Bela (1909-1914) Gasparics Lajos (1914-1919) Dr. Romulus Miocu (1919 - delegatul Directoratului învăţământului Sibiu) Dr. Coloman Fulop (1919-1925) Dr. Enea Giurchescu (1925-1939) Ştefan Mateescu (1939-1941) Nicolae Hristea (1941-1942) Traian Marcu (1942-1943) Mihail Cipan (1942-1943) Ion Silaşi (1943) Ion Dumbravă (1947-1952) Victor Bădău (1958-1968) Simion Părăianu (1968-1985) Cornel Platon (1985-1987) Aurel Voicu (1987-1990) Constantin Rizopol (1990-1992) Viorel Burlec (1992Maria Marge Ioan Pupăză Gheorghe Stoica Gabriela Rus Georgeta Sterca Dr. Mihai Barbu (2008 - 2009) Constantin Toroapă (2009 - 2012) Lucian Resmeriţă (2013 -

Diplomele, măsura tuturor lucrurilor, sunt anonime şi inexacte Înainte de a pleca, Nişu îmi aduce o seamă de diplome şi adeverinţe care să-i ateste o viaţă de om pusă în slujba învăţământului din Vale. Mă uit cu superficalitate peste ele. Sunt aceleaşi pe care le are fiecare dascăl la sfârşit de carieră. „Nişu, îi zic, ce relevanţă are pentru tine şi pentru cititorii noştri faptul că la data de 4 octombrie 1996 primeşti o diplomă de onoare de la Inspectoratul Şcolar al judeţului Hunedoara şi de la Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Hunedoara? Diploma are două semnături indescifrabile, fără a fi menţionaţi, cu nume şi prenume, nici inspectorul şcolar general din acea vreme şi nici preşedintele SIPH. Textul diplomei spune că ţi s-a acordat pentru întreaga

PRĂVĂLIA CU ISTORII III activitate şi merite deosebite în instruirea şi educarea elevilor şi preşcolarilor. Nişu, când ai instruit şi educat tu preşcolari? E o diplomă valabilă ani de-a rândul, făcută să fie bună oricând şi pentru orice... Nu vezi că nu e nimic personalizat, că nu e nimic care să te facă să crezi că atunci când ei ţi-au semnat această diplomă, chiar s-au gândit la tine?! Mai bine adu-mi nişte poze.”

„Sunt un zugrav stângaci de stări sublime...” Prietenul meu se înseninează brusc şi îmi scoate un teanc de fotografii. Aleg câteva poze care vor ilustra paginile de faţă. O fotografie cu un Nişu tânăr şi fericit alături de Andreea Raicu de la Prima TV, aflată la Petroşani pentru promovarea unui reality show în care era implicat, cu şanse de câştig, un petroşenean. Nişu a fost dirigintele lui Ernest Tokacs, cel care a făcut, după terminarea acestui show foarte gustat de telespectatori, o carieră serioasă în televiziune şi radio. Acum Ernest e vedetă pe Kanal D într-o emisiune de succes care îţi solicită multă prezenţă de spirit. Într-o altă fotografie frumoasă, la final de an şcolar, e Nişu cu poeta Loredana Cristea, pe vremea când aceasta debuta strălucit în literatură cu „Ciorapii mei negri cu plasă”. Ei au fost primiţi elogios de Alex Ştefănescu, în „România literară”. Era pentru prima dată când un debutant era salutat, pe o pagină întreagă, în principala revistă a Uniunii Scriitorilor din România. Ion Nişulescu i-a fost şi ei diriginte. A fost profesor şi diriginte la mii de elevi risipiţi, după terminarea liceului, prin ţară şi în lume. Unii au rămas şi s-au realizat la Petroşani. În plimbările noastre, la orele serii, împreună cu profesorul Emil Danciu am văzut cum tineri nonconformişti şi oameni serioşi îi salută, cu respect, pe prietenii mei. Aici cred că e potrivit să-l citez pe bunul meu prieten, inginerul Ilie Breben, care-mi spunea mereu că „Adevăraţii oameni se cunoasc când nu mai au treabă unii cu alţii”. Nu toţi dascălii au parte de asemenea constante dovezi de simpatie şi recunoştinţă. Unii cred că meditaţiile industriale te apropie de elev. Ei îţi pot mări contul în banc dar te scad proporţional şi în ochii celor care au înţeles, de foarte tineri, că învăţământul poate fi o afacere ca oricare alta.

„Căci suprema fericire pe pământ e să fii iubit” Mă bucur că cel despre care scriu acum nu e dintre aceia. Cum nu sunt nici foştii mei colegi, doamna profesoară Exevia Drumea şi domnul profesor Constantin Burghiu, cărora le port cea mai frumoasă amintire. Într-o fotografie din camera de zi a profesorului Nişulescu suntem toţi trei, Ion, Costel şi cu mine, într-un de neuitat pelerinaj, făcut împreună, la muntele Athos. De mâine, prietenii mei vor trece din prima linie a învăţământului din Vale într-o ariergardă discretă. Vor avea nişte pensii mici pentru că atât preţ pun guvernanţii pe dascălii de azi. Ei nu au fost inspiraţi, ca la vârsta când visau

să fie profesori, să se facă miliţieni, gardieni de puşcării, militari, magistraţi, torţionari sau securişti. Atunci, ca şi acum, ei ar fi fost la mare cinste în ochii guvernanţilor noştri. Ar fi avut pensii foarte mari şi o bătrâneţe fericită. Se poate imagina aşa ceva şi în cazul dascălilor care au instruit generaţii după generaţii de elevi? Nici vorbă. Dascălii noştri se vor hrăni, pe săturate, doar din amintiri. Ei îşi merită soarta. Iubirea se plăteşte cu iubire şi faptele cu fapte! În final, vom lăsa versurile poetului să spună ceea ce simt toţi când, după o viaţă petrecută între oameni tineri şi contaminaţi de spiritul lor, se vor retrage, trişti şi neconsolaţi în lumea amintirilor luminoase: „Nu regret, nu mă jelesc, nu strig/ Toate sunt ca floarea spulberată/ Vestejit de-al toamnei mele frig/ Nu voi mai fi tânăr niciodată!”.

Mihai BARBU

Loredana CRISTEA

SCRIE! Pe mâneca albastră-a acestei seri tăcute Scriu cu timiditate, un scurt răvaş spre tine Ce nu vei şti vreodată, precis de unde vine Din ziua care urmează sau zilele trecute.

Îţi las spre desluşire îndemnurile mute Şi sufletu-mi prin vorbe îl picur şi-l sădesc Nu te cunosc şi totuşi...cumva te desluşesc N-am să mă pierd în verbe şi nici în atribute. Citindu-te găsisem o stranie bucurie Pe pagina de gardă a cărării ce ai scris Păşisem fără voie în lumea ta de vis Te vizitam acolo, pe foaia de hârtie.

Încredinţează lumii acea copilărie Mai e încă nevoie de lucrurile pure Să nu permiţi tristeţii condeiul să ţi-l fure Tu n-ai sfârşit povestea, continuă, te scrie


IV PRĂVĂLIA CU ISTORII

Dascălului Ion Nişulescu,

O floare sau un cuvânt de mulţumire

„Când credeam că timpul n-are margini”

Pe atunci, când credeam că timpul n-are margini, prin anii ’70, ne-am încrucişat privirea şi am făcut din ea răscruci şi locuri de popas. Ce amiază înaltă a tinereţii! Se organiza, pe facultăţi, universităţi, centre universitare, cu finalizare naţională, Festivalul de artă şi creaţie studenţească. Era, cred, prima sau a doua ediţie. Pe scena sălii de spectacol de la Facultatea de Agronomie din Craiova au intrat reprezentanţii Facultăţii de Matematică. Nimeni n-ar fi pariat pe aceştia. Sala era plină, fiecare facultate cu susţinătorii săi. Dar când s-a ajuns la recitare, a intrat pe scenă, cu destulă dificultate, având picioarele împletite şi strânse din genunchi, Constantin Dumitrescu (Puiu), cu braţele larg desfăcute, ca un condor, întinse puţin în sus, şi a lăsat libere cuvintele lui Blaga: „Voi, munţilor, daţi-mi un trup în care să-mi descarc nebunia din plin!”, sala s-a ridicat în picioare. Entuziasm şi participare sinceră la invocarea celui de pe scenă. Eu am fugit pe scara laterală a scenei şi, la marginea cortinei trase, l-am îmbrăţişat cu o bucurie dată peste margini, ce numai tinereţea ţi-o dă. La înapoiere, am dat faţă în faţă cu un alt tânăr ce ajunsese la buza scenei, bătând din palme. Era Ion Nişulescu, student la matematică. „Vezi ce talente are matematica!” – mi-a zis. Apoi, ne-am retras lângă perete. După „trecerea” celor de la matematică, amândoi am mers şi l-am căutat pe Puiu Dumitrescu. Ne-am strâns mâinile – şi de atunci, prieteni am rămas. Eram studenţi în anul I. Puiu era din Craiova, Ionică din Mătăsari, iar eu din Gostavăţu (Dăneasa). Puiu a rămas cadru universitar, Ionică, spre sfârşitul facultăţii, s-a mutat la Cluj, iar pe mine apele m-au purtat pe Jiu în sus, la Teatrul din Petroşani.

„În faţa matematicii şi Dumnezeu stă în genunchi”

Tineri şi cu o forţă de absorbţie a informaţiilor fără măsură. Aceasta era conjugată cu venirea noastră de la ţară, cu recuperările din domeniul culturii, ale perioadei interbelice şi străine, cu explozia afirmativă a României în lume. Noi treceam rapid de la paradoxurile eleaţiilor la reabilitarea lui Lucreţiu Pătrăşcanu. Stăteam continuu în sala de lectură a bibliotecii (Universităţii, sau Aman), aşezat la ultima masă, cu spatele spre uşă. În unele zile, mă trezeam cu mâna lui Ion Nişulescu pe umăr, întrebându-mă: „Ce citeşti?”. Îi răspundeam, ba Sextus Empiricus, ba Platon, ba despre Pitagora, din Prelegerile lui Hegel. El mă sâcâia cu Ion Barbu. Apăruse cu ceva timp în urmă cartea lui Basarab despre poetul-matematician. Cartea acestuia era ca şi cum ai face o cotitură, şi după colţ dai direct în lumină. Discuţia continua mult. În vara anului 1970 am scris „Lucifera” şi îi spuneam în ce consistă indeterminaţiile moderne ale poeziei. El îmi vorbea despre „obiectul” matematic. Seara, în fiecare seară, de la ora 18 până la 20:30, un grup de studenţi de la diferite facultăţi ne strângeam la „Agop”, cafeneaua de peste drum de Universitate, şi în jurul unei cafele cu caimac ridicam pânzele sau aruncam ancore în cele mai primejdioase navigaţii. Să-i amintesc pe Grosu, pe Bleotu, pe Tomiţă şi câţi alţii. Matematicienii, se ştie, vorbesc puţin. Ei parcă s-au născut nu cu cuvântul pe limbă, ci cu numerele şi numărul. Ionică mai mult tăcea, dar când zvârlea o întrebare, când deschidea o problemă, parcă se ridica valul peste navă. Îmi arunca: „Orice demonstraţie matematică trebuie să fie şi frumoasă, altfel nu ţine!”. Îi întorceam: „Orice poezie trebuie să fie ca o demonstraţie matematică, altfel se prăbuşeşte!”. Era timpul când ştiinţele exacte îşi dădeau mâna cu artele. Se ştie că o generaţie de tineri gânditori - profesori precum Vasile Tonoiu la Bucureşti, Ion Ceapraz la Craiova şi Ilie Pârvu la

Timişoara - s-a îndreptat spre filosofia ştiinţei. La noi, Ion Ceapraz avea cursuri mai la toate facultăţile. Le începea cu expunerea paradoxurilor de la eleaţi la matematicienii din ultimul timp, le puncta triumfurile şi căderile cu demonstraţii logice şi anecdote ce destindea memoria. Nu cred că a fost vreun student care să nu ştie să expună şi să rezolve un paradox. Prin ieşirea la nivelul superior, integrator, ce se numeşte meta. În ’70, Solomon Marcus publica „Poetica matematică”. Distincţii şi conjuncţii între cele două limbaje. V. E. Maşek îşi da doctoratul cu „Arta şi Matematica”. Se scriau poezii după chipul matematicii. Noi conversam, dezbăteam. Îi mai aduceam unele informaţii de la Puiu Dumitrescu despre Yoga şi subtextul său ştiinţific, despre matematică şi filosofia indiană (probabil că acesta pleca imediat după cursuri, cu Trabantul său, căci nu aveau timp de vorbă, eu vizitându-l acasă, în cartierul „Valea roşie”). Toţi eram avizi de a şti, de a cunoaşte. Puiu şi-a impus integrala ce-i poartă numele, în S.U.A. Ne-a vorbit despre legi de dreapta şi legi de stânga în matematică. Nimeni nu se gândea dacă acestea au „ecou” practic. Câte anecdote nu ne veneau de la antici şi Alexandria lor! Cu toţii sfidam empirismul şi practicismul de dincolo de Marea Mânecii. Adevărul unei teorii nu depinde de eficienţa practică sau de păreri. „Se întâmplă ca oamenii să dea foc casei matematicienilor, Pitagora să fie ucis, însă teorema sa este nemuritoare. În faţa matematicii şi Dumnezeu stă în genunchi”, îl auzeam adesea pe Ion Nişulescu. Când a descoperit-o, au fost sacrificaţi o sută de boi, ca recunoştinţă pentru Zei, şi s-au băut o sută de boloboace cu vin. „A fost o sărbătoare a spiritului pe seama dobitoacelor”, a zis Hegel, şi ne amuzam noi. Ionică nu sfida prostia, cum fac deseori matematicienii, ci se amuza de ea. Cred că a perceput-o de atunci ca fiind generală. Ca şi minciuna. Ştia că adevărul este ideal şi aparţine matematicii. Şi că-n viaţă n-ai decât să calci pe sub umbrele minciunii. Dar să te fereşti să-i calci în urme.

„Broasca ţestoasă a matematicii”

L-am întâlnit în Petroşani. Ionică mergea la Liceul de matematică şi fizică, numit mai apoi, de informatică. El şi soţia, Loly, de la Ilia, erau profesori de informatică. Ei i-au stabilit ţinutul şi întinderea acestui domeniu al liceului. (Director Pârăianu, cu doi fii, unul foc de inteligent, care era bolnav, s-a uscat şi s-a prăpădit). Mergea agale, spre liceu, păşind liniştit ca între două paralele, fără să-i pese de primejdiile sociale, ideologice. Oricât ar fi Ahile de iute de picior nu poate să prindă broasca ţestoasă a matematicii, dacă acesteia i se dă o mică bucăţică de spaţiu parcus. Ne-am îmbrăţişat uimiţi de noua intersecţie a drumurilor. În ’78 am făcut un spectacol-poem „Patria – templu al iubirii”, chiar la liceul unde familia Nişulescu preda informatica. Trecuseră dintr-un spaţiu ideal, într-unul nou, al virtualităţii. Mi-a fost dat să lucrez cu 25 de elevi, din toate clasele, ajutat de profesoarele Maria Bartha, Aurora Turcu şi Mioriţa Şoma. Nişuleştii mi-au fost de sprijin la selecţie. Doamne, ce elevi! Oana Băltăreţu, Voicu Dârlea, sau „toboşarul” Eugen Traistă! Din clasa Oanei Băltăreţu doar doi absolvenţi nu au intrat la facultate! Ea a urmat informatica la Bucureşti şi cred că este plecată din ţară. Ceilalţi, de pildă, Voicu a urmat medicina la Timişoara şi este chirurg la Spitalul de Urgenţă din Petroşani, Eugen, chimia, şi este cadru universitar la Universitatea Petroşani. Sau, din promoţiile ulterioare, Mihaela Kelemen, ce este prof. universitar, în domeniul ştiinţelor economice, în Anglia. Spun acestea, fiindcă un dascăl bun este acela ce se „mută” în elevii şi ucenicii săi – aceştia sunt creaţiile şi fructele sale! A şlefui suflete şi, mai ales, minţi – ce operă mai

joi, 20 iunie 2013

impunătoare îţi trebuie! Nimic mai viu şi puternic în transmiterea adevărului decât cuvântul şi demonstraţia matematică! Mai acum câteva zile, întâlnindu-l pe stradă, spre amuzare, l-am întrebat: „Hei, cum este cu tabletele la elevi?”. Şi mi-a zis: „Ştii ce i-a răspuns Aristotel lui Alexandru, care s-a supărat când a auzit, din campanie, că dascălul a publicat învăţăturile pe care i le-a dat? – Fii liniştit, i-ar fi spus, că tu ai fost cel mai norocos, primindu-le prin viu grai!”. Da, nimic nu poate înlocui comunicarea directă, curgerea demonstraţiei, sufletul revărsat către suflet, adevărată cuminicare! Şi brusc, fără nicio legătură, l-am întrebat: „Cum se face că ai schimbat matematica pe informatică?”. Şi el: „Dacă până la 25 de ani nu ai descoperit ceva în matematică, este timpul să te restrângi la a fi dascăl. De aceea, poate, am schimbat domeniul. Dincolo de orice, a fi creator sau nu, matematica te învaţă să fii lucid şi, mai ales, bun. Există o bunătate de nezdruncinat ce se ridică de pe axiome. Nu ai privit chipul sfinţilor? O singură axiomă şi câtă bunătate!”.

„Olteneşte la taină”

În aceste aproape patru decenii de dăscălie (când s-or fi dus?!) l-am vizitat deseori acasă. Blocul 4 de pe str. Pintilie (acum, General Dragalina), din spatele Bisericii Reformate. De la fereastra sa i se vede buzduganul de pe turlă, ajuns la aceeaşi înălţime. Înainte de ’89, mergeam uneori şi cu Dumitru Dem Ionaşcu, scriitorul cu pipă, prieten comun, şi stăteam olteneşte la taină, sau priveam câte un meci de fotbal al Naţionalei. Venea şi profesorul de sport, Piscoi. Ideile, informaţiile se amestecau, se încrucişau. Dacă s-ar fi înregistrat dezbaterile noastre, ce „materie primă” ar fi fost şi ar fi! Dar s-au pierdut, precum toate ce ţin de curgerea nestăvilită a zilelor. Lui şi soţiei sale le-am povestit despre Odette, prietena mea din Germania, de la Lufthansa (care a murit de cancer gastric) şi le-am arătat o parte din corespondenţă. Ea lucra în domeniul de vârf al informaticii acestei firme din Frankfurt am Main, cel mai mare aeroport din Europa. Îi interesa mult – fiindcă era domeniu comun –, iar acolo calculatorul răspundea la vocea ei. Cât şi-ar fi dorit să fie şi liceul lor dotat astfel! Dar în acea vreme, marile puteri ale informaticii erau Statele Unite, Japonia şi Germania de Vest. Aveam siguranţă maximă că nimic nu va „transpira” în afară, spre urechile avide şi înroşite de idelogie.

„Imparţial chiar şi pentru propriul copil”

Soţia le prepara pe Ana, fiica lor, şi pe Laura, fiica surorii sale de la Ilia (ce a murit de cancer). Au terminat, înainte de ’89, liceul şi facultăţile. Întrebându-l de Ana la ce facultate a dat examen, mi-ar răspuns că la farmacie, şi cealaltă, verişoara, la chimie. Nu ştiu de ce (deşi ştiu că orice domeniu de învăţat şi aprofundat este infinit) m-am mirat: „Cum!?”. Şi el: „Laura învăţa mai bine decât Ana”. Câţi dintre părinţi pot să spună asta despre copilul lor, să vadă cu luciditate situaţia şi să-l pună astfel pe calea cea bună?! Ochiul de dascăl este imparţial chiar şi pentru propriul copil. El ştie că oriunde, dacă totul este bine cântărit, judecat cu bună cuviinţă şi credinţă, făptura omenească poate înflori şi rodi! Există un Eden pentru fiecare. Numai să fii condus bine să ştii să-i alegi poarta. Îmi imaginez pe câţi i-o fi condus dascălul Ion Nişulescu! Generaţii după generaţii. Acum, când după aproape patru decenii se retrage să-şi cultive propria-i grădină precum Candide, aceste generaţii îi aduc din Edenul fiecăruia câte o floare şi un cuvânt de mulţumire. Profesore şi drag prieten al meu, nu ai descoperit o integrală sau o funcţie, cum visai poate în tinereţe, dar ai deschis şi şlefuit minţi omeneşti! Şi acest lucru nu este puţin. Vorba lui Pitagora, cel ţie atât de scump: „fructul apare după ce floarea a căzut”. În fine, ai ajuns să-ţi culegi propriile fructe. O toamnă aromată începând din plină vară. Dumitru VELEA

1224  

ziarul vaii jiului joi 19 iunie 2013

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you