Issuu on Google+

CMYK

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,3249 lei 1$ = 3,2908 lei 1₤ = 5,1231 lei

vineri, 10 mai 2013 Anul VI  nr. 1195  12 + 4 pagini  Preţ: 1 leu

Interlopul Cristi Litera, bodyguardul care i-a suflat lui Simota prima nevastă, a picat la răcoare!

Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Interlopul Constantin Cristian Litera a fost chemat ieri în faţa procurorilor DIICOT pentru coordonarea unui grup infracţional organizat, constituit din 9 persoane, specializat în săvârşirea de infracţiuni de violenţă - cămătărie, şantaj, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi trafic de persoane. Organele de cercetare penală au făcut audieri legate de Litera încă de la nivelul anului 2011, activităţile de ordin infracţional ale acestuia fiind cunoscute în întreg judeţul, inclusiv la nivelul Văii Jiului (unde, în mod cert, la nivelul anului 2011 au fost audiaţi un om de afaceri şi un ziarist). Amănunte legate de acest nou dosar în care este implicat Litera, ca lider al grupului infracţional organizat, puteţi afla în pagina trei a ediţiei noastre de astăzi. Interlopul Litera a fost, o bună bucată de vreme, un obişnuit al Văii Jiului, fiind cunoscut ca bodyguard al lui Alin Simota înainte, în timpul şi după campaniile electorale din anul 2008. Valea a fost zguduită, la acea vreme, de mai multe scandaluri: agresarea unui fotbalist de la Jiul Petroşani, chiar în vestiarul echipei,

facebook.com

ameninţarea deputatului Monica Iacob–Ridzi (în timpul campaniei electorale) şi agresarea fostului consilier local Paul Gherasim. Toate aceste scandaluri, devenite publice, au un singur numitor comun: Cristi Litera. În cazul agresiunii asupra lui Gherasim, spre exemplu, un singur membru al grupului de agresori se află după gratii, cercetările împotmolindu-se în preajma bodyguardului lui Alin

Simota. Litera a fost un apropiat al cercurilor oamenilor de afaceri din Valea Jiului, fiind proverbială o petrecere de Revelion la Hotel Rusu. Unde, la masă cu Litera, au petrecut un cadru SRI, nişte poliţişti şi oameni de afaceri. Interlopul Litera nu s-a retras din Valea Jiului cu mâna goală, ci la braţ cu Mirela. Nimeni alta decât Mirela Simota, soţia celui pe care-l proteja, fostă Pintican, actualmente... Litera. cancan.ro În prezent, interlopul Litera – un individ extrem de periculos – mai este judecat şi pentru înşelăciune cu filă cec, prejudiciul depăşind 1 milion de lei noi. Revenim cu detalii legate de conexiunile neortodoxe ale unor cadre active din Valea Jiului cu interlopul Litera şi gruparea sa infracţională. Cătălin DOCEA


2 LA ORDINEA ZILEI ANUNŢ

Societatea Naţională a Huilei-SA, cu sediul în Petroşani, str. Timişoarei nr.2, anunţă organizarea concursului pentru ocuparea a 60 de posturi de muncitor necalificat pentru abatajele frontale şi lucrările de pregătire aferente acestora, de la EH Lupeni, pe o perioadă determinată de 6 (şase) luni, cu o perioadă de probă de 30 (treizeci) de zile. I. Condiţii de participare: - Vârsta minimă 18 ani; - Să fie apt, din punct de vedere al sănătăţii, pentru muncă - în baza adeverinţei medicale eliberate de medicul de familie; - Studii - minim 8 clase; - Fără antecedente penale. II. Acte necesare participării la selecţie. Depunerea dosarului În vederea participării la selecţie, fiecare candidat va prezenta un dosar plic, ce va conţine următoarele documente: 1. Cerere tip de participare la selecţie, adresată Directorului general al SNH SA; 2. Copie act de identitate; 3. Copie documente de studii; 4. Adeverinţă medicală eliberată de medicul de familie, din care să rezulte că este apt de muncă pentru efort susţinut; 5. Declaraţie pe propria răspundere că nu a suferit condamnări penale. Dosarul cu documentele necesare selecţiei se va depune la sediul EH Lupeni, din Lupeni, str. Vitoş Gavrilă, nr.1, la secretariatul comisiei de selecţie, în perioada 24, 27 şi 28 mai 2013, între orele 8:00-14:00. III. Concursul Concursul se va desfăşura începând cu data de 29 mai 2013, la sediul EH Lupeni, din municipiul Lupeni, str. Vitoş Gavrilă, nr.1. şi va consta în: - Analiza dosarelor, - Proba practică - încărcare materiale, prin lopătare, peste un obstacol cu înălţimea de 1,5 m. Participanţii se vor prezenta la proba practică în ţinută sport şi vor avea asupra lor buletinul/cartea de identitate. IV. Validarea rezultatelor. Afişarea rezultatelor Nota finală a concursului are la bază două elemente, care se vor nota de la 1 la 10, după cum urmează: 1. Analiza dosarului 50% în nota finală; 2. Proba practică, cu pondere de 50% în nota finală; Ocuparea posturilor se va face în ordinea descrescătoare a notelor finale obţinute, nota minimă fiind 6 (şase), calculată cu două zecimale. Contestaţiile asupra rezultatelor validate, cu privire la notarea candidaţilor, se pot depune în termen de 3 zile de la data afişării. Regulamentul de desfăşurare a concursului va fi făcut public prin afişare la sediul EH Lupeni, din municipiul Lupeni, str. Vitoş Gavrilă, nr.1, pagina SNH-SA: www.snh.ro şi la sediul SNH-SA. Relaţii suplimentare la SNH SA - Direcţia Resurse Umane - Servicul Resurse Umane, telefon 0254.541461 interior 710, 720, EH Lupeni, Serviciul Resurse Umane, telefon 0254.561500.

vineri, 10 mai 2013

Nu-i vorba de picături, ci de

Un adevărat evantai de apă

Foarte aproape de Bulevardul Mihai Viteazul din Vulcan, în locul în care magistrala de apă potabilă iese de sub pământ (vezi poza), pentru a traversa albia pârâului Morii, se petrece în voie, de ceva timp, o pierdere masivă de apă care, pare-se, nu-i interesează deloc pe cei cărora le aparţine magistrala.

Pierderea este cauzată,

asta se vede cu ochiul liber, de garnitura defectă a ventilului montat pe conductă. Acasă la el, oricare om cumpătat, odată ce observă că-i picură pe la robinet, schimbă imediat garniturile defecte. Asta, fiindcă ştie că, de nu, o să-l usture suma care-i va veni pe factura de apă.

Odată spus

ce-am zis mai înainte, este de înţeles de ce personalul de la Apa Serv nu se omoară să remedieze defectul. Doar nu cei de acolo plătesc pierderea de apă, ci ea va apărea tot pe facturile fraierilor care fac coadă la centrul de încasare de peste drum de liceu. Astea fiind precizate, le sugerez ceva meseriaşilor: nu este cazul nici acum să sară pe ventil şi să-l repare. Motivul pen- Noutăţi despre tru care le fac această sugestie este simplu.

Ieri,

am stat de vorbă cu tânărul inginer care supraveghează lu-

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

Primăria oraşului Petrila convoacă

cetăţenii interesaţi la dezbaterile publice privind elaborarea planului de dezvoltare strategică a oraşului Petrila pentru perioada 2013-2020 Întâlnirile vor avea loc pe zone de activitate aşa cum au fost aprobate prin Hotărârea Consiliului Local al oraşului Petrila, astfel: Zona 1 Tunel – Strada Dacilor: 10.05.2013, ora 14:00 – Casa de cultură Zona 2 Strada Dacilor – Cap linie Petrila: 14.05.2013, ora 14:00 – Centrul de Asistenţă Socială Petrila Zona 3 Cap linie Petrila – Cap linie Lonea: 16.05.2013, ora 14:00 – Casa Pensionarilor Lonea Zona 4 Cimpa – Răscoala - Tirici: 22.05.2013, ora 14:00 – Căminul Cultural Cimpa Zona 5 Jieţ – Popi – Dobreşti: 24.05.2013, ora 14:00 – Căminul Cultural Jieţ

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

crările de introducere a conductei de apă potabilă de pe strada Morii. Dumnealui mi-a spus că, după ce, la conductă, au fost racordate casele de pe stradă, muncitorii lui au făcut proba la presiune a conductei. Pe care aceasta a trecut-o cu bine. Imediat după terminarea betonării porţiunii de drum care a fost spart, se va trece la racordarea conductei la magistrala de apă potabilă. Atunci ai lui vor încerca să repare şi ventilul defect. Asta este. Vedeţi ce uşor aţi scăpat, domnilor de la Ape? Gheorghe OLTEANU

Proiectele europene din Uricani

La finele lunii ianuarie, 2013, la sediul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, vicepremierul Liviu Dragnea a semnat 27 de contracte de finanţare din fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, pentru proiecte din 14 judeţe. Dintre acestea, trei proiecte sunt din judeţul Hunedoara, la: Uricani, Hunedoara şi Deva. Contractele au fost semnate şi de reprezentanţii celor 8 Agenţii pentru Dezvoltare Regională (ADR) din ţară şi de cei ai autorităţilor publice locale, care vor beneficia de finanţare. Unul din cele 3 proiecte se referă la „reabilitarea şi modernizarea de străzi urbane şi poduri în oraşul Uricani”, valoare totală fiind de 15.690.709 lei, din care 10.958.463 lei proveniţi din fonduri europene.

Greu, dar se face

„Am pregătit totul ca să dăm drumul la documentaţia de licitaţie. Dar ea trebuie verificată de ANRMAP, iar dacă e bună îi dăm drumul la licitaţie. Dacă nu, refacem repede după cum vor fi recomandările şi iar o trimitem la verificat. Apoi, urmează perioada pentru contestaţii şi abia apoi începe lucrarea efectiv. De aceea nu ştiu cu exactitate un termen de începere a lucrărilor. Aşa sunt procedurile la noi, totul merge greu, nu avem ce să facem”, ne-a declarat primarul Dănuţ Buhăescu. Dar cel mai important lucru este că pentru acest proiect, ca şi pentru cel care vizează ambulatoriul de specialitate care va funcţiona în sediul fostului spital, bugetul local are prevăzute sumele de bani cu care administraţia publică locală va contribui, în afară

de grosul banilor care vor veni de la UE. „Pentru noi acest lucru a fost prioritatea zero, astfel că pentru ambele proiecte am cuprins banii în bugetul local din 2013. Asta înseamnă că nu mai trebuie să ne împrumutăm la nicio bancă şi este foarte bine”, ne mai spune primarul Dănuţ Buhăescu.

Licitaţia pentru lucrările la ambulatoriu s-a finalizat

Dacă pentru proiectul cu străzi şi parcări lucrurile sunt abia la început, pentru un alt proiect important, ambulatoriul medical, situaţia este mai avansată. Licitaţia pentru partea de lucrări s-a şi încheiat. Dacă nu vor fi contestaţii, într-o lună de zile vor începe efectiv lucrările de amenajare a cabinetelor medicale şi tot ce va ţine de ambulatoriu în sine. Reamintim că proiectul care vizează ambulatoriul de specialitate din Uricani are o valoare de aproape 60 de miliarde lei vechi, din care 26 miliarde lei vechi sunt pentru partea de lucrări, iar 34 de miliarde lei vechi pentru partea ce ţine de aparatură medicală. „Vor exista şase specialităţi în cinci cabinete. Medicii specialişti vor veni, prin rotaţie, de la spitalele din Vale, dumnealor vor avea contract cu Casa de Asigurări, care îi va plăti în funcţie de orele prestate. Noi vom avea obligaţia să plătim utilităţile, curăţenia şi personalul auxiliar de întreţinere. Suntem în discuţii cu medici specialişti în obstetrică-ginecologie, pediatrie, oftalmologie şi ORL, vom mai discuta şi cu alţii. Cert este că în momentul când îi vom da drumul ambulatoriul va avea medici, iar cetăţenii din Uricani vor avea posibilitatea să vină la consultaţii în condiţii civilizate, moderne, ţinând cont că va fi adusă şi aparatură medicală performantă, specifică celor şase specialităţi”, ne-a mai declarat primarul Dănuţ Buhăescu. Corneliu BRAN


Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE

De 1 Mai,

vineri, 10 mai 2013

La Spitalul Municipal Vulcan s-a furat ziua în amiaza mare

La Vulcan, hoţii de fier vechi au rămas tributari tradiţiilor muncitoreşti şi au sărbătorit prin muncă ziua de 1 Mai. Cei mai activi pare-se că au fost cei care au acţionat la Spitalul Municipal Vulcan.

14 persoane săltate

Din informaţiile

care au purces până la mine reiese că punctul culminat al activităţii a avut loc în curtea unităţii spitaliceşti vulcănene. În spatele acesteia, mai exact, pe locul pe care se aflau garajele celebrelor salvări TV (vezi pozele). Pe care unii şi le mai

Reţea de cămătari, distrusă de DIICOT Alba

Ieri, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Alba Iulia, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul IPJ Alba, au destructurat un grup infracţional organizat, constituit din 9 persoane, specializat în săvârşirea de infracţiuni de violenţă cămătărie, şantaj, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi trafic de persoane.

În urma celor 7 percheziţii efectuate ieri, au fost reţinute 14 persoane. Anchetatorii au descoperit că liderul grupării este Constantin Cristian Litera, de 36 de ani, din Deva. Ei au constatat că, în 2011, membrii grupării au acţionat în principal pe raza judeţului Hunedoara, oferind împrumuturi cu camătă unor oameni de afaceri, cărora le pretindeau dobânzi lunare de 10-20 la sută, iar, în cazul în care nu primeau banii înapoi la timp,

3

amintesc, desigur.

De data asta,

ciorditorii şi-au îndreptat atenţia nu doar asupra structurii metalice solide care susţinea aceste garaje, ci au luat în vizor şi vechiul bazin circular în care se ţinea apa de rezervă, necesară secţiei de fizioterapie. Au prins momentul în care instalaţia nu era sub tensiune şi au demontat tabloul electric al acesteia.

Tabloul electric,

îi recuperau prin violenţă. Unele victime ale reţelei au fost obligate să muncească pe teritoriul Libiei, sumele de bani obţinute fiind predate liderului grupării, în contul sumelor împrumutate. De asemenea, infractorii obţineau bani din inducerea în eroare şi prejudicierea unor firme de asigurări, prin simularea producerii unor accidente de circulaţie şi încasarea ilegală a primelor de asigurare. Până acum au fost identificate 8 victime. Prejudiciul cauzat prin infracţiuni este de peste 800.000 de euro. La sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Alba Iulia urma să fie audiate 14 persoane, urmând să se decidă măsurile legale în cauză. Acţiunea a fost efectuată cu sprijinul ofiţerilor de poliţie judiciară din cadrul BCCO Alba, iar suportul tehnic a fost asigurat de SRI şi DIPI. Mihaela PETROŞAN

împreună cu câteva şine de cale ferată furate de la structura de rezistenţă a garajelor, a fost găsit, în aceeaşi zi, de către poliţiştii locali, la un centru de colectare a fierului... de tot felul. Îmi permit să spun aşa, din moment ce, cam la toate, fierul se primeşte la grămadă. Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro


4

SPORT

În fotbalul din Vale,

Fără mercenari

Ziarul Vãii Jiului vineri, 10 mai 2013

Aflat în agonie, fotbalul din judeţ încearcă să renască din propria cenuşă. Jiul încearcă marea cu degetul printr-o şcoală de fotbal, iar Mureşul Deva este aproape de o revenire în prim plan. Aproape sigur, în perioada următoare va lua fiinţă o nouă echipă de fotbal de seniori, Mureşul Deva, care va porni în competiţie din Liga a IV-a. Noua grupare va fi formată din jucători autohtoni, care să nu depăşească vârsta de 25 de ani. Strategia celor două grupări de tradiţie este una pe termen lung, obiectivul fiind formarea unei echipe competitive din jucători tineri şi neapărat autohtoni, nefiind de acord să aducă aşa-zişii „mercenari”. „Vreau o echipă cu jucători tineri şi autohtoni. Eu

Enduro Panorama,

Nebunie pe două roţi

Startul celei mai nebune competiţii din judeţul Hunedoara se va da astăzi, de la ora 14.30, în fosta carieră din Ghelari.

RAPID IEFTIN CONFORTABIL

TAXI COMSION RENT A CAR

Acolo va avea loc deja obişnuitul prolog, pe parcursul căruia enduriştii vor trebui să străbată un traseu lung de 22 de kilometri presărat cu obstacole naturale şi artificiale. Concursul propriu-zis va avea loc însă sâmbătă şi duminică, 11 şi 12 mai, şi se va întinde pe trasee ce vor însuma în total 200 de kilometri. Rutele vor fi ţinute în secret până la ora 0254 512512 startului. 0720 512000 Ajunsă la ediţia cu 0254 512500 numărul cinci, Enduro Panorama va strânge la start, în acest weekend, peste 400 de endurişti din peste 17 ţări în Ţinutul Pădurenilor. Devenită una dintre cele mai importante întreceri

Gimnastică

Favorite la medalii în Elveţia

Gimnastele hunedorene Andreea Munteanu şi Andreea Iridon se află pe lista favoritelor la podium, alături de sportivele din Rusia, la a 10-a ediţie a competiţiei internaţionale „Trofeo Citta di Lugano”, ce va avea loc, săptămâna viitoare, în Elveţia. „Trofeo Citta di Lugano” este un concurs pentru juniori şi junioare, ce se desfăşoară în sistem individual compus, participanţii fiind născuţi între

www.zvj.ro

cred că Deva va avea o echipă de fotbal de la toamnă în Liga a IV-a”, a declarat primarul Petru Mărginean. Aceeaşi tactică o adoptă şi jiuliştii. „Vom pune mare preţ pe jucătorii din propria pepinieră pentru că avem multe talente. Nu mai vrem mercenari care vin şi pleacă. Vom scoate la rampă valorile”, spun jiuliştii. de acest gen din Europa, Enduro Panorama 5 bate toate recordurile de participare. „Riderii” se pregătesc de trei zile de „nebunie” curată pe unele dintre cele mai sălbatice trasee din Ţinutul Pădurenilor. Ediţia din acest an va fi transmisă de Digisport, iar premiile pregătite pentru învingători sunt şi ele pe măsura evenimentului. Cei care vor urca pe podium la cele două clase de concurs vor

„împărţi” 3.600 de euro, dar şi echipamente şi piese pentru „fiarele” lor. N-au fost uitate nici menţiunile speciale. Ca în fiecare an, vor fi premiaţi cel mai tânăr, respectiv cel mai vârstnic competitor, dar şi cea mai destoinică fată din concurs. 1998 şi 2000. Întrecerea are loc din doi în doi ani şi a ajuns la cea de a 10-a ediţie. Competiţia a fost lansată în 1995, de Clubul de gimnastică „Gerra”. În timp, a fost integrată în circuitul competiţional internaţional oficial la nivelul juniorilor. Ediţia din acest an va avea loc sâmbătă, 18 mai, la „Resega Palasport” din „Cadro Panoramica Centre”, de la ora 20.00 (ora locală). În concursul feminin vor lua startul gimnaste din Austria, Belarus, Elveţia, Italia, România, Rusia, Spania şi Suedia, iar la masculin vor concura sportivi din Austria, Belarus, Elveţia, Franţa, Italia, România, Rusia şi Spania. De-a lungul timpului, gimnastele de la Deva au avut o prezenţă de top în concursul de la Lugano. În 2007, Cerasela Pătraşcu câştiga trofeul, iar în 2009, pe primul loc, era Amalia Racea. Apoi, în 2011, Georgiana Gheorghe s-a clasat pe treapta a treia, iar Maria Balea pe locul patru.


Ziarul Vãii Jiului

La Raliul VTM

vineri, 10 mai 2013

Petroşeneni, pe patru roţi

Patru piloţi amatori din Valea Jiului vor lua, duminică, startul, la una dintre cele mai aşteptate curse de raliuri VTM din circuitul Campionatului Judeţean de Automobilism. Cosmin Negrilă cu un Volkswagen Golf 1 GTI, Cristi Zaharia, Paul Brănişteanu şi Mihai Frandoş vor fi prezenţi la evenimentul cu multă adrenalină. „Eu sper să duc cursa la bun sfârşit şi să îmi testez în acest fel şi noua mea maşină. Pentru mine este cea de-a treia participare la un astfel de eveniment”, a declarat Cosmin Negrilă. Competiţia va avea loc la Căprioara la 10 km de Deva, iar startul se va da la ora 10:00. Pilotul brădean Mihai Cîmpeanu, multiplu campion naţional, nu va „alerga” la ediţia 2013 a Cupei Căprioara, din cauza unor probleme de sănătate. Cupa Căprioara, prima etapă a sezonului 2013 din Campionatul Judeţean de Automobilism, va alinia la start aproximativ 30 de piloţi – amatori şi licenţiaţi - din judeţul Hunedoara şi cele învecinate: Timiş, Alba, Bihor, Sibiu. Printre participanţi la categoria debutanţi se va afla şi Mihai Cîmpeanu jr., fiul cunoscutului pilot din Brad. „Mihăiţă se află la prima sa cursă oficială şi va concura pe un Golf MK1. Este la fel de pasionat de maşini şi curse ca şi mine, şi cred că e la fel de talentat”, a spus Mihai Cîmpeanu, multi-

Lupte

Cinci medalii feminine Trei sportive de la CSŞ Hunedoara şi două de la CSŞ Petroşani au reuşit să urce pe podium la ediţia 2013 a Campionatelor Naţionale Individuale de Lupte Libere, desfăşurată la Piatra Neamţ.

Simona Pricob (CSŞ Hunedoara) şi-a trecut în palmares cea mai valoroasă performanţă a delegaţiei hunedorene, devenind campioană naţională la categoria 55 kilograme. Sora sa, Ramona Pricob, a trebuit să se mulţumească doar cu medalia de argint la categoria 67 kilograme, la fel ca şi coechipiera sa, Larisa Dulanyi, clasată pe locul doi la

SPORT

plu campion naţional. Competiţia este organizată de Automobil Clubul Român – filiala Hunedoara, împreună cu Clubul Sportiv Auto - Karting Hunedoara şi va avea loc duminică, 12 mai. Concursul se va desfăşura în regim de circulaţie închisă după un traseu prestabilit pe DJ 707J Căprioara - Deva (din DN 7 către Cabana Căprioara) care are 3,3 kilometri lungime, cu opt viraje dreapta şi opt viraje stânga. Se va concura la două categorii de concurs, amatori şi licenţiaţi, ambele având şi clase în funcţie de puterea motorului: clasa 1 – până la 100 cai putere; clasa 2 – 101-150 c.p.; clasa 3 – 151-200 c.p.; clasa 4 – peste 200 c.p. Piloţii trebuie să fie posesori a permisului de conducere categoria B de cel puţin un an. Startul pentru o cursă de recunoaştere este programat la ora 11:00. Antrenamentele cronometrate pentru stabilirea ordinii de start vor avea loc de la ora 12:00 la ora 12:40. Cele două manşe de concurs sunt programate între orele 13:15 şi 15:00, iar festivitatea de premiere va avea loc la ora 17:00 la Cabana Căprioara.

Teatrului

Tenis

11.05.2013

18:00

5

15 RON

La un pas de semifinale

Tenismenul hunedorean Valentin Vanţ s-a calificat pe tabloul principal al Campionatului Naţional de Vară al jucătorilor sub 18 ani, care a început luni la Sibiu. categoria 44 kilograme. Toate cele trei luptătoare de la CSŞ Hunedoara sunt antrenate de Emil Nicoară şi Ioan Boca. Din cauza unei accidentări nedorite, multipla campioană naţională şi componentă a lotului naţional Laura Gavriliuc (CSŞ Petroşani) a fost ţinută în şah de adversare, cucerind doar medalia de bronz la categoria 63 kilograme. În schimb, colega sa de club, Alexandra Ozarchevici (ctg. 51 kg), a reuşit o plăcută surpriză prin clasarea pe locul trei şi câştigarea medaliei de bronz. Cele două sportive din Valea Jiului sunt antrenate de Gheorghe Răducu. La masculin, cele mai bune rezultate de la cluburile din judeţ le-au reuşit Robert Schneider (ctg. 74 kg) şi Sebastian Hanzi (ctg. 60), ambii de la CSŞ Hunedoara, care s-au clasat pe locul cinci.

Coechipierul său Bogdan Bristan a fost eliminat în calificările probei de simplu, însă s-a calificat în sferturile de finală ale competiţiei de dublu. Bogdan Bristan a făcut un joc mai modest în calificările probei de simplu şi a fost eliminat, scor 0-6, 2-6, de Călin Manda de la CS Universitar Piteşti. Totuşi, jucătorul devean a continuat competiţia în proba de dublu, în care a reuşit să se califice în sferturile de finală. Bristan a făcut echipă cu Dan Dumitraşcu (ELP Bistriţa) şi a câştigat în turul I al probei de dublu în faţa perechii formate din Mihnea Bâra (Olimpia Bucureşti) şi Dragoş Rorge (Amefa Arad). De la turneu absentează Maria Orban, din Petroşani, care participă la concursurile dedicate sportivilor de 16 ani.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

www.zvj.ro


CMYK

6

ACTUALITATE

Patrimoniul industrial ca sursă de regenerare

Atelierul Internaţional de Regenerare Urbană schimbă Petrila la faţă?

Început la 7 mai, Atelierul Internaţional de Regenerare Urbană îşi închide porţile abia pe data de 14 mai. Însă, pentru publicul larg, se pregăteşte o manifestare de forţe artistice ce va avea loc sâmbătă la ora 17. Organizatori sunt Ion Barbu - Societatea Culturală Condiţia Română Petrila, Cristina Sucală - Asociaţia Studenţilor Români Doctoranzi din Franţa, Ilinca Păun Constantinescu şi Ina Stoian - Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu Bucureşti şi Dragoş Dascălu - Universitatea Tehnică - Facultatea de Arhitectură şi Urbanism Cluj.

Scopul şi durata vizitei?

Celor pe care i-am prezentat ca fiind organizatori li se alătură o serie de invitaţi, mulţi studenţi din Franţa, studenţi de la universităţile de profil din Bucureşti, Timişoara şi

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

Izvoarele amenajate

Apă din conductă sau apă de munte?

Drumul spre Brădet poate fi anevoios. Mai ales în zilele Iaşi, dar şi invitaţi din administoride, drumul traţia locală şi foşti directori ai abrupt necesită minei Petrila. opriri şi hidratare Aşa cum ne explica şi Ion Barbu continuă. În zona într-un interviu, Petrila este un parcării de jos de la univers aparte, care nu poate să fie redus la o amintire a industriei universitate, unde diferenţa de nivel a miniere. Odată cu închiderea rămas o treabă nefiminei, perimetrele se vor ecologiza, iar în locul construcţiilor in- nalizată şi după redustriale cu valoare arhitecturală cepţia lucrărilor de vom avea doar un perimetru liber, asfaltare, există un izvor amenajat, probabil, de oamenii din zonă. În cu denumirea de parc industrial. spatele parcării, în partea din Însă, aici ar putea exista un parc cultural, unic în ţară. Să încercăm dreapta, se coboară câteva scări de lemn şi se ajunge la un izvor rece. Şi să fim unici, asta spune, de fapt, Ion Barbu. Se poate acest lucru şi, în jurul izvorului a fost amenajat pentru a demonstra concret, locul cu piatră, iar la îndemâna aduce la Petrila o serie de oricui, legată cu sfoară, stă o cană. specialişti care analizează Puţini oameni ştiu de el, dar tinerii posibilităţile fostului perimetru care urcă la Brădet cu bicicletele sau al preparaţiei şi al minei. Pe lângă atelierele de lucru care-şi vor prezenta rezultatele în data de 13 mai, sâmbătă, 11 mai, va avea loc şi o demonstraţie stradală, prin care se fac publice demersurile atelierului internaţional, dar, mai ales, se antrenează şi petrilenii în această activitate de schimbare la faţă a Petrilei. Depinde de fiecare în parte pentru ca Petrila să capete o altă formă, pe acelaşi fond.

Pagină realizată de Alina PIPAN

vineri, 10 mai 2013

pe jos, prin pădure, se opresc să ia o gură de apă sau să se spele pe faţă. Nu se ştie nici acum dacă apa provine dintr-un izvor, cu adevărat, sau dacă este dintr-o conductă. Cert este că, la una dintre lucrările Apa Serv în zonă, când a fost sistată apa, s-a oprit şi izvorul. Mai există posibilitatea ca apa să fie captată chiar de la Brădet. Se ştie că aici au existat izvoare care alimentau, pe vremuri, şi fostul lac amenajat. Însă nu ştie nimeni dacă apa este bună de băut, sau dacă poate fi periculoasă. În mod normal, ar fi mai sigur ca DSVSA Hunedoara să identifice şi să testeze periodic aceste izvoare de unde lumea se alimentează, iar cele sigure să fie marcate, pentru ca populaţia să cunoască exact ce calitate are apa pe care se opresc să o bea.


CMYK

Ziarul Vãii Jiului

AUR-ANSRU

vineri, 10 mai 2013

Instrumentele de economie socială, un concept nou la Petroşani, dar unul funcţional

Ne-am săturat de forumuri de discuţii, întâlniri la care se combate starea de criză, sărăcie, şomaj, proiecte care încep cu un curs şi se sfârşesc cu o diplomă, şi cam atât. Nu mai putem scutura fondurile, fie că sunt europene, guvernamentale sau din bugetul local, degeaba. Este nevoie de rezultate, de o finalitate, de feed-back. Nu de puţine ori am înşirat în paginile ziarului nostru zecile de asociaţii şi organizaţii ale pseudo-societăţii civile din Valea Jiului care nu fac nimic. Toate aceste asociaţii ar putea, efectiv, să schimbe situaţia socială şi economică a comunităţii noastre. Din fericire câteva dintre ele îşi fac treaba fără cusur şi se vede.

Începutul

La două dintre şedinţele de consiliu local, la Petroşani, Asociaţia Naţională a Specialiştilor în Resurse Umane cerea spaţii în folosinţă gratuită pentru a dezvolta întreprinderi sociale. Mai precis, un teren la serele oraşului, unde să se realizeze o seră, în care să lucreze câteva persoane marginalizate social, şi un spaţiu închis pentru un atelier. Poate unora dintre dumneavoastră nu vă sună cunoscut, dar mie îmi sună familiar. Am urmărit de câţiva ani asociaţiile care au cerut astfel de beneficii şi au ales să facă… nimic. Tocmai pentru a le cunoaşte intenţiile am căutat să intru în contact cu membrii asociaţiei. Cu preşedintele asociaţiei, Ioana Mănăilă, am reuşit să stăm de vorbă, faţă în faţă, chiar la Petroşani, unde se afla în trecere, împreună cu o altă membră a asociaţiei, Marilena Cautis. Veniseră să se intereseze despre primul proiect, cel al serei.

Asociaţia

a fost înfiinţată în iunie 1998, funcţionează de 12 ani pe acelaşi principiu: fiecare om are dreptul la un trai decent, la un loc de muncă, la o slujbă pe care să ştie să o facă corect şi productiv. Tocmai de aceea, asociaţia are în plan şi definirea, elaborarea şi implementarea standardelor profesionale în domeniul resurselor umane. De asemenea, elaborarea, promovarea şi prezentarea de sugestii şi propuneri în domeniul resurselor umane către forurile legislative îndrituite în vederea aprobării. La Petroşani se aplică unul dintre proiectele din domeniul resurselor umane care deja funcţionează în alte regiuni din ţară. Proiectul se intitulează „Crearea şi promovarea de instrumente de economie socială în scopul incluziunii pe piaţa forţei de muncă a grupurilor defavorizate”, cu finanţare POSDRU, care se desfăşoară în 3 regiuni din ţară, şi schimbă practic viaţa a 120 de beneficiari. În cadrul proiectului, în primă fază, se identifică de către specialiştii în economie socială, de asemenea, formaţi de asociaţie, persoane care să îndeplinească anumite criterii.

Ideea

În cadrul acestui proiect sunt ajutate cu precădere atât femeile aflate la vârsta a doua, întreţinătoare de familie, cât şi copiii majori, care părăsesc apartamentele sociale şi trebuie să se integreze pe piaţa muncii pentru a se autofinanţa. Categorii sociale defavorizate pe piaţa muncii. Drama femeilor trecute de 45 de ani, care au pregătire minimă şi sunt în permanenţă excluse de pe piaţa muncii, o ştim cu toţii. Acestea ajung să lucreze

SOCIETATE CIVILĂ

7

pentru banii de ajutor social. Statul intervine prin măsurile de protecţie socială, minimale, care nu fac decât să menţină persoana asistată în aceeaşi postură, de asistat, dar niciodată nu o ajută să depăşească barierele acestui circuit.

Mecanismul

Ioana Mănăilă tocmai aceasta îşi propune, în cadrul acestui proiect, să ofere independenţă ocupaţională. Se merge pe principiul: nu-i da săracului peşte, învaţă-l să pescuiască. Doar că aici se oferă şi undiţa. De exemplu, pe terenul primit de la Primăria Petroşani se va ridica o seră, şi asta se va întâmpla chiar în săptămânile următoare. Femeile care vor lucra aici muncesc deja. Cu ajutorul şi îngăduinţa personalului SPADPP, acestea şi-au plantat deja răsadurile în serele primăriei, astfel încât, atunci când va fi instalată sera,

vor fi pregătite de plantat. Dar sera nu va funcţiona decât vara şi primăvara, eventual toamna. Pe timpul rece este nevoie de o soluţie alternativă. Tocmai de aceea, asociaţia a cerut un alt spaţiu, închis, unde se vor forma ateliere. Se intenţionează ca aici să se realizeze o bandă de uscare a fructelor de pădure şi o moară de măcinat aceste fructe, pentru a obţine pastă. În paralel, se amenajează şi un atelier pentru realizarea jucăriilor educaţionale (păpuşi, ţesături, podoabe).

Bineînţeles, ca să se poată întreţine şi să poată trăi din aceste activităţi, beneficiarii trebuie să şi vândă produsele realizate. Acest lucru se va întâmpla prin contractele încheiate cu diferiţi agenţi economici. Ioana Mănăilă are în proiect inclusiv vânzarea produselor realizate în aceste întreprinderi sociale. Produsele rezultate se vor vinde sub marca „Matca”. Va fi şi o provocare, având în vedere

că piaţa de desfacere din Petroşani nu este la fel de complexă ca şi cele din oraşele mari, iar puterea de cumpărare este mai mică.

Serialul… continuă

Acesta este primul episod, cel de prezentare al proiectului ce se va derula la Petroşani sub semnul AUR-ANSRU. Vom urmări îndeaproape ce se întâmplă, concret, în cadrul proiectului.

Alina PIPAN

www.zvj.ro


8

DIVERSE

Ziarul Vãii Jiului vineri, 10 mai 2013

Pe Nicolae Bălcescu,

Iar avem groapă făcută de Enel

Mai luna trecută scriam de groapa făcută pentru reparaţii de Enel chiar în mijlocul trotuarului pe str. Nicolae Bălcescu. Atunci, după o săptămână de aşteptare în zadar, ne plângeam că echipa a venit, a decupat asfaltul, a plecat şi a lăsat aşa. După ce făcuserăm petrecere când, în final, au încheiat lucrarea, au pus toate pavelele la loc şi se putea circula normal, iată că, de două zile, iar este groapa pregătită pentru intervenţie. Groapa este pregătită, dar intervenţia nu se vede niciunde. Ne întrebăm aşa, oare ce ingineri, şefi de şantier sau de programare are Enel dacă nu reuşeşte şi pace să finalizeze odată pentru totdeauna o lucrare pe care o tot încep? Alina PIPAN

În colaborare cu Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale Hunedoara,

Simpozion 3 în 1 organizat de poliţişti

Ieri, în sala amfiteatru a Poliţiei municipiului Deva, a avut loc un simpozion istoric de evocare a triplei semnificaţii a zilei de 9 Mai: 136 de ani de la cucerirea Independenţei de Stat a României, sărbătorirea Zilei Europei şi împlinirea a 68 de ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa.

Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Hunedoara, instituţie reprezentată de profesorul Viorel Vânătoru, directorul Serviciului, care a susţinut evocarea istorică „Independenţa de Stat a României – mărturii documentare”. O altă prezentare, „9 mai 1945 – Ziua Victoriei”, a fost făcută de dr. Dorin Petresc, poliţist hunedorean pasionat de istoria României. Ca simbol marcant al evenimentului, în incinta IPJ Hunedoara a fost inaugurat un ansamblu-catarg pe care a fost arborat drapelul naţional al României, în semn de preţuire faţă de memoria înaintaşilor. Mihaela PETROŞAN

Aniversarea din spatele „Cutiei Pandorei”,

La mulţi ani, Marius Costache!

Sigur că, în general, la poporul român există 365 de sărbători într-un an. Cel puţin! Găsim de fiecare dată câte o ocazie de sărbătorit, de fugit la grătare, mici cu muştar şi râgâieli a bere, libere de la locurile de unde ne vine leafa şi orice altceva, ca să fie bine, să nu fie rău şi să ne „simtem” bine. La fel se întâmplă şi cu aniversările. Abia le aşteptăm, ca să tăiem încă o zi de muncă din calendar. Marius Costache, regizorul spectacolului „Cutia Pandorei”, ce va avea loc sâmbătă, 11 mai, ora 18,

www.zvj.ro

şi-a sărbătorit ziua de naştere pe scena Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu”. Ieri, 9 mai, Marius Costache a împlinit vârsta de 29 de ani. Şi a sărbătorit-o prin muncă. Nu a chiulit, nu şi-a „băgat libere”, nu s-a smiorcăit că are invitaţi sau că-i vin rudele-n vizită. A muncit. La Petroşani a mai montat: „Afară în faţa uşii”, de Wolfgang Borchert (2008), „Povestea celor şapte ce n-au putut fi spânzuraţi”, de Bengt V. Wall (2010), iar acum, în 2013, într-o zi de mai, deschide „Cutia Pandorei”. Sâmbătă, 11 mai, ora 18. Oana TUŢU, secretar literar la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”


Ziarul Vãii Jiului vineri, 10 mai 2013

Muzeul Oului din Vama

Hristos a înviat! Acum, când încă e prezentă magia sărbătorii de Paşti, vă prezint un muzeu care cuprinde o colecţie impresionantă de ouă. Situat în inima Bucovinei, nu departe de celebrele mănăstiri, Muzeul Oului din Vama reprezintă un obiectiv turistic care merită a fi inclus în traseele vacanţelor noastre. Vizitatorii acestui muzeu vor descoperi tradiţiile zonei, meşteşugul încondeierii ouălor, semnificaţiile şi simbolurile bucovinene. Muzeul cuprinde, în afară de ouăle realizate în tehnici specifice Bucovinei, peste 3.000 de ouă din 79 de ţări, lucrate în tehnici diferite, pe diferite suporturi: coajă de ou, lemn, ceramică, porţelan, piatră, sticlă. O asemenea colecţie nu poate fi decât rodul unei pasiuni extraordinare, iar cea care însufleţeşte acest muzeu este doamna profesoară Letiţia Orşivschi. De curând, a fost editat un album în care sunt cuprinse câteva dintre minunăţiile expuse la muzeu. Şi, cum sora doamnei Letiţia Orşivschi, doamna profesoară Cătălina Orşivschi, este umoristă, de lângă informaţii şi fotografii, nu putea lipsi umorul. Aflând despre acest proiect, câţiva umorişti ne-am pus pe… clocit. Sunteţi curioşi ce „puişori” au ieşit? Veţi afla, citind câteva dintre poeziile umoristice şi epigramele cuprinse în album. La treabă şi de sărbători

Cum oul este-n sine un simbol, Muzeul de la Vama-i inedit Şi cum acolo-i mare protocol, S-au pus epigramiştii pe clocit! (Florina Dinescu – Ploieşti)

Părerea mea!...

Vă spun cinstit că într-o zi în care Agale coboram la pas Copoul, Mi-am pus şi eu celebra întrebare: Ce-a fost întâi şi-ntâi? GĂINA?... OUL?...

Şi încercând din mers răspuns în minte Spre-a rezolva misterele dilemei, Am constatat că încă e fierbinte Disputa ce se poartă-n jurul temei. Că, dacă scriu pe foaie cu stiloul Şi dacă stau să mă gândesc oleacă, De ar fi fost întâi pe lume OUL, Nu o GĂINĂ trebuia să-l facă?

Remarcă

Aud ecoul, Accept reclama: Întâi fu oul, Pe urmă Vama! (Ion Diviza – Chişinău)

Aşa că fără doar şi fără poate, Ţinând corect de argumente seama, Eu cred că mai întâi şi-ntâi de toate A fost...”MUZEUL OULUI” din VAMA! (Vasile Vajoga – Iaşi)

Ouă roşii

Ca să economisească Şi vopsea şi timp, vecina Se gândeşte să vopsească, Pe la Paşti,-n fund găina. (Petru-Ioan Gârda – Cluj-Napoca)

Muzeul Oului Vama – Bucovina

De prin ţări îndepărtate, Din Maldive sau Thailanda, Peru, Mexic sau Olanda, Stau, în şir încolonate.

9

Nu-i vreo simplă întâmplare: Ouăle încondeiate, Ce-s muncite, descântate, N-au în lume-asemănare!

Ou-n Vama e vedetă, Ce te-nvăluie cu vrajă; Dichisită-i a lui coajă; Restul e, de mult… omletă.

Ouăle, în Bucovina, Din tradiţia străbună, Ce nu vrem ca să apună, Îşi trag astăzi rădăcina.

În muzeu sunt aşezate Multe ouă decorate, Ce-s pictate, -ncondeiate, Perforate sau sculptate.

Luna, cerul ce străluce, Plugul, furca, fusul, grapa, Cârja, brâul, grâul, sapa, Soarele şi sfânta cruce.

E lumină şi culoare; Stă ca lumea să îl vadă, Că-i gătit ca la paradă Şi-i frumos ca Zeul-Soare.

Cu simboluri ancestrale Coaja este închistrită: Vezi cărarea rătăcită, Linii drepte, verticale,

Îmbrăcate-n crinolină, În catrinţă, redingotă, Cântă-n cor, pe-aceeaşi notă, Pe o muzică divină.

Nu am spus verzi şi uscate: Vino la Muzeu la Vama, Poţi de toate să iei seama Şi-o să vezi că-mi dai dreptate! (Cătălina Orşivschi – Vama)

COLEGIUL NAŢIONAL „MIHAI EMINESCU” PETROŞANI

Ultima medie la examenul de admitere în clasa a IX-a:

Priorităţi la Muzeul Oului La muzeu perplex rămâi, Şi uşor poţi face gafa; Nu ştii ce s-admiri întâi: Oul sau muzeografa! (Vasile Larco – Iaşi)

La Muzeul Oului, la Vama

Privesc în jur, cu gândurile duse, Spre un contrast, în parte evident: Ce-s mai vopsite, ouăle expuse Sau doamnele ce le privesc atent? George Petrone – Iaşi) Emilia Slavu

Vă spun, problema nu-i deloc uşoară Şi generează alte ipoteze: Păi, de-ar fi fost GĂINA prima oară, Nu dintr-un OU putea să eclozeze?

Deci, căutând să se remarce ca o Concluzie la tot ce-am relatat, Se vede că în orice fel am da-o, Ajungem iar de unde am plecat...

UMOR ÎN HA... MAJOR

O găină emancipată

A plecat, din curtea ei, găina Şi în nordul ţării s-a mutat, Auzind că ou-n Bucovina Ar ieşi... direct încondeiat! (Petronela-Vali Slavu – Aninoasa)

Pagină realizată de Petronela-Vali SLAVU

OFERTA EDUCAŢIONALĂ PENTRU CLASELE A IX-A - AN ŞCOLAR 2013-2014 -

Profilul Real, specializările: - matematică-informatică, intensiv engleză (28 locuri, o clasă) - matematică-informatică, intensiv informatică (28 locuri, o clasă) - ştiinţe ale naturii ( 28 locuri, o clasă) Profil Uman, specializările: - filologie (28 locuri, o clasă) - filologie intensiv engleză (14 locuri), intensiv franceză (14 locuri) - 2 grupe, o clasă

Înscrierea în liceu a absolvenţilor de gimnaziu care au fost declaraţi admişi la liceul nostru se face în perioada 17 - 26 iulie 2013 prin depunerea la secretariatul unităţii a dosarelor de înscriere ce conţin următoarele acte:

1. cererea de înscriere; 2. cartea de identitate (dacă este cazul) şi certificatul de naştere în copie legalizată; 3. adeverinţă cu notele şi media generală obţinute la Evaluarea naţională din clasa a VIII-a; 4. foaia matricolă pentru clasele V-VIII (cu calculul mediei generale); 5. fişa medicală

IMPORTANT!

După afişarea elevilor admişi în liceul nostru se va face repartizarea lor la clasele cu predare intensivă a unei limbi moderne în urma unei testări ce va avea loc în data de 19 iulie 2013 începând cu ora 9:00 la sediul liceului. Pentru informaţii suplimentare ne puteţi contacta la secretariatul liceului din strada 1 Decembrie1918, nr.7 sau la telefon 0254 541574 sau puteţi accesa site-ul www.ltme-petrosani.ro

www.zvj.ro


10 ACTUALITATE

Dorin Gligor:

Ziarul Vãii Jiului

„Compania pe minele viabile, SNH, a intrat într-o horă a pierderilor de aproximativ o sută de miliarde de lei lunar”

vineri, 10 mai 2013

Primăria şi Consiliul Local Petroşani

Au sărbătorit cum se cuvine Ziua Europei

Ziua de 9 Mai, denumită şi Ziua Ieri, la Deva, liderul hunedorean al PDL, Dorin Gligor, a prezentat un raport Europei, dar cu triplă semnificaţie al formaţiunii realizat la nivel naţional şi care analizează primul an de pentru acest popor (a nu se uita că guvernare USL, pe care democratpe 9 Mai 1877 noi ne-am câştigat Dorin Gligor: „Un alt aspect extrem liberalii îl numesc „anul declinului”. Independenţa de Stat în faţa Turciei de grav este ceea ce li se întâmplă şi tot pe 9 Mai, dar 1945, s-a hunedorenilor prin înfiinţarea unei Vorbe, doar vorbe… încheiat Al Doilea Război Mondial), Alături de şeful PDL, la întâlnirea cu jur- societăţi cu sediul în Bucureşti, a fost sărbătorită ieri în Sala de prin preluarea acţiunilor de la naliştii a participat şi Mircia Muntean, Marmură a Primăriei municipiului deputat de Hunedoara, notoriu trasesist Minvest. În fapt, Minvest-ul a avut Petroşani de către elevi de la permise de exploatare la Roşia şi la politic. colegiile şi de la Şcoală Gimnazială Gligor spune că principala caracteristică Certej. În schimbul cedării acestor „I.G. Duca” din localitate. permise de exploatare au primit o a guvernării USL este „satisfacerea cotă de acţiuni de aproape 20 la clientelei politice”. El consideră că Sub organizarea Primăriei şi Consiliuanaliza făcută de specialiştii PDL asupra sută. Întotdeauna exploatarea s-a lui Local Petroşani, începând cu orele guvernării USL arată foarte clar distanţa făcut aici, la Deva. Acum se iau 13:00, tinerii au prezentat, în faţa acţiunile la Bucureşti, iar Minvest uriaşă între promisiunile puterii şi unei săli pline, un program culturalrămâne îngropat în datorii. În prag faptele acesteia: „...relansarea ecoartistic din care au ieşit în evidenţă nomică a României reprezintă o misiune de regionalizare, iau controlul tradiţiile culturale şi oamenii care au imposibilă pentru USL. O minciună care, asupra resurselor la Bucureşti şi adus glorie istoriei şi culturii celor din păcate, afectează prea mulţi români după aceea facem nişte regiuni forcinci ţări europene: România, este aceea cu crearea unui milion de noi male, birocratice, la îndemâna unor Bulgaria, Italia, Suedia şi Ungaria. baroni locali. Orice regiune se dezlocuri de muncă. În această analiză a „Nu întâmplător au fost alese aceste noastră sunt arătaţi şi paşii pe care-i fac voltă pe resurse. Este o lovitură ţări, sunt ţările care au oraşe îndată intereselor economice ale cei din USL şi care duc la colapsul din frăţite cu municipiul Petroşani. Or, hunedorenilor. S-a exploatat aur şi sectorul energetic, din industrie, agriprin acest spectacol am vrut să puncpe vremea romanilor şi pe vremea cultură, sănătate”. tăm acest lucru, iar elevii, după cum Imperiului Austro-Ungar, dar nu am vedeţi s-au pregătit bine, spectacolul auzit ca aceste societăţi să fie înfipe care îl prezintă este interesant şi Păcăleala CEH inţate la Roma sau Viena”. inedit”, ne-a declarat Elisabeta Conform celor declarate de Dorin Gligor, Wersanski, unul dintre înalţii funcţiComplexul Energetic Hunedoara (CEH), onari ai Primăriei Petroşani, care s-a până acum, s-a dovedit a fi o păcăleală. „Acest complex trebuia să cuprindă şi ocupat îndeaproape de acest eveniactivitatea de extracţie şi pe cea de producere a energiei electrice. Până acum ment pentru ca totul să iasă bine. s-au unit cele două termocentrale şi ele sunt complexul energetic. Această unire Într-adevăr, ideea a fost foarte bună, era doar un pas necesar, dar oprit aici complexul energetic nu are niciun rost. iar spectacolul oferit de inimoşii Ce câştig aduce unirea celor două termocentrale? În ianuarie trebuia finalizat acest complex. Astăzi avem două termocentrale care vând în pierdere, nemaiavând posibilitatea în viitorul apropiat de a plăti cărbunele. Mai avem două companii, una pe minele viabile, alta pe închidere, care nu mai au raporturi contractuale cu producătorul de energie şi funcţionează pe bază de comenzi”, a mai spus liderul PDL. Dorin Gligor spune că şi „compania pe minele viabile, SNH, a intrat într-o horă a pierderilor de aproximativ o sută de miliarde de lei lunar. După formarea complexului energetic, primul pas făcut a fost import de cărbune: s-au importat aproximativ 200.000 de tone de cărbune, cu stocurile de huilă la refuz. Cui folosesc aceste lucruri? A fost un joc. La înfiinţarea CEH, se făceau adrese pentru anumite cantităţi de cărbune necesare. Minerii nu puteau extrage acele cantităţi şi astfel au făcut importuri. De la est la vestul Văii Acum, cei de la închideri de mină exploatează şi bagă cărbunele în silozuri, pentru că nu-l mai cumpără nimeni. În acest moment, Complexul Energetic Hunedoara nu există. Îmi asum toată responsabilitatea când spun acest lucru”. Mihaela PETROŞAN Atât în Valea Jiului, cât şi în restul

tineri a fost anul acesta unul mai aparte. În afară de faptul că fiecare „echipă” a interpretat rolul a diverse personaje celebre din ţările respective, inclusiv din România, fiind prezentată şi fiecare ţară şi în afară de faptul că tinerii au prezentat cântece şi dansuri tradiţionale, fiecare ţară a mai avut pregătit şi un stand cu mâncare tradiţională specifică ţării respective, alături de steagul ţării (fiecare instituţie şcolară a avut aleasă câte o ţară, România fiind reprezentată de o instituţie portdrapel a învăţământului petroşenean Colegiul Economic „Hermes”). Înainte de a începe spectacolul, s-a intonat Imnul de Stat al României, apoi Imnul Europei, după care viceprimarul Dorina Niţă a vorbit puţin despre semnificaţia Zilei Europei, făcând un scurt istoric al acestei importante zile în decursul vremii. Mai trebuie spus că la final elevii au primit diplome de excelenţă şi pentru fiecare unitate şcolară dintre cele cinci prezente (Colegiul Economic „Hermes”, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida”, Colegiul Naţional de Informatică „Carmen Sylva” şi Şcoala Gimnazială „I.G. Duca”). Deci, Consiliul local şi Primăria Petroşani au acordat câte o diplomă „pentru implicarea în viaţa comunităţii europene, prin reprezentarea obiceiurilor şi tradiţiilor unor ţări din Europa, cu ocazia sărbătoririi, de întreaga comunitate locală, a zilei de 9 Mai”, plus suma de 500 lei pentru fiecare instituţie de învăţământ. Una peste alta, ziua de 9 Mai a fost punctată la Petroşani, un lucru foarte bun şi e merituos că an de an marile evenimente nu se uită. Corneliu BRAN

Weekend cu nedei

judeţului, weekendul acesta au loc mai multe nedei. Deja nedeile au devenit manifestări atât de populare, încât primăriile se implică în organizarea lor, le popularizează.

Nedeile se organizau, iniţial, de comunităţile de păstori. Un mod comod de a se reuni în jurul mesei pentru a sărbători un hram, pentru o sărbătoare. Acum nedeile au spart aceste bariere ale comunităţilor închise. Ele au devenit publice. La nedei sunt invitaţi artişti pentru cântare, se face horă şi, în unele locuri, mai apar şi comercianţi cu tot felul de produse. Specifice păstorilor, cele mai multe nedei sunt în Valea Jiului. Sâmbăta şi duminica aceasta avem

www.zvj.ro

nedei în Câmpu lui Neag, Paroşeni şi Dâlja. Noi vom fi prin preajmă pentru a vedea cum se desfăşoară acestea. Anul trecut multe dintre ele au avut loc pe timp ploios. Dar acum, cum o vrea Dumnezeu! Chiar şi pe vreme rea, oamenii se strâng laolată şi petrec. De asemenea, în judeţul Hunedoara se mai desfăşoară nedei şi la Bucureşci şi la Aurel Vlaicu. Alina PIPAN


Ziarul Vãii Jiului

PUBLICITATE 11 HOROSCOP

vineri, 10 mai 2013

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Atmosfera este foarte tensionată în jurul tău, dar chiar tu eşti cel care generează dispute, pentru că îl iei pe nu în braţe şi respingi părerile altora.

Vând Ford Fiesta 1,4 diesel, a.f. 2004, 2 locuri, utilitară. Taxă plătită. Telefon 0761.756839

IMOBILIARE

COMEMORĂRI

Vând casă, situată în municipiul Vulcan (zona Mercur), la preţ de apartament, poate fi achiziţionată inclusiv prin programul Prima Casă. Telefon 0731.805492

Mereu prezentă în gândurile noastre îţi aducem un omagiu de dragoste şi preţuire acum când se împlinesc 6 săptămâni de la plecarea ta în veşnicie, draga noastră mamă TRUFAȘ ROZALIA Cu fruntea plecată în faţa mormântului tău, aducem flori şi rugăciuni lui Dumnezeu rugându-L să-ţi dea odihnă veşnică în Împărăţia Lui. Mulţumim tuturor celor care îi vor păstra o clipă de aducere aminte. Fiicele Liliana şi Mihaela

AUTO

Vând Opel Corsa B, a.f. 1994, distribuţie schimbată, cauciucuri iarnă + vară, maşina se prezintă într-o stare foarte bună. Tel. 0765.591522 Vând Ford Fiesta model 2006, fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag, abs, închidere centralizată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxa mediu 300 euro. Un singur proprietar de nouă. Preţ 2890 euro. Tel. 0765.459316

Vând Ford Focus model 2002, 1.8 diesel, aer condiţionat, abs, geam el., închidere centralizată, radio cass original, 4 airbag, un singur proprietar de nouă, statul austriac, recent adusă în ţară. Preţ 1950 euro. Tel. 0765.459316 Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8 benzină, airbag, radio cass original, închidere centralizată, stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusă în ţară. Tel. 0765.459316

DIVERSE

Vând receptor Dolce, fără datorii. Preţ 20 euro. Telefon 0761.756839

Vând teren 5000 mp Aninoasa, ieşire din indiviziune, cadastru, intabulare, canalizare, curent, apă. Telefon 0731.805492 Vând casă, 2 camere, Petroşani, str. Cuza Vodă, Colonie. Preţ 5.500 lei neg. Telefon 0720.592543 Vând apartament 3 camere în Dimitrov, situat la stradă, parter înalt, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, izolat exterior, balcon închis, bine întreţinut, 2 boxe. Ideal de transformat şi în spaţiu cu altă destinaţie. Preţ 42.000 euro. Tel. 0724.571408

Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic neg. Tel. 0726.291090

SC REALCOM SA PETROªANI

Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

ANGAJĂRI

În data de 10.05.2013 se va face selecţie pentru posturile de cameriste şi recepţionere pentru Hotel Florica Venus. Detalii la telefon 0751.112586 şi la sediul din Petroşani, str. N. Bălcescu, nr. 10. Hotel Rusu angajează cameriste şi ajutoare bucătar. CV-urile se trimit la adresa: informatii@hotelrusu.ro sau la fax 0354.108510. Informaţii suplimentare la telefon: 0742.087221/ 0742.087222 Complex Debarcader, Eforie Nord, Constanţa, angajează pe perioada sezonului estival: bucătari, ajutor bucătari, shawormari, ospătari, vânzători tonetă. Se asigură masă şi cazare. Telefon 0732.551456. CV: complexdebarcader@yahoo.com; www.complexdebarcader.freewb.ro

SC Spedition Transcontinental angajează agenţi vânzări. Cerinţe: aspect fizic plăcut, permis conducere cat. B, experienţă în domeniu, zona Văii Jiului. CV-urile se trimit la adresa: adinistoroiu@yahoo.com Informaţii la telefon 0751.517298. Institutul Social Valea Jiului, unitate de cercetare cu personalitate juridică, cu sediul în str. Universităţii nr. 20, desfăşoară pe baze contractuale, la standarde calitative ridicate, studii de impact, sondaje de opinii, anchete sociologice şi analize social-economice. Amănunte pe site-ul nostru www.institutulsocialvj.ro; contact la e-mail septimiukrausz@yahoo.com

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Este o zi de succes pentru tine, ai toate şansele să te remarci, să atragi asupra ta laude şi felicitări bine meritate, pentru că participi la un eveniment care îţi provoacă o imensă plăcere.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Pleci la drum cu sufletul închis, de parcă nu ai avea niciun chef să faci acum această călătorie sau cu teamă pentru ceea ce te aşteaptă la destinaţie.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Felul în care ţi se adresează unii este nedrept, pentru că te critică, te judecă, te atacă agresiv cu vorbe dure, pe care e şi normal să le pui la inimă şi să suferi.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Verdictul pe care îl primeşti azi în urma unui conflict puternic te favorizează şi e normal să fii mulţumit de rezultate.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

A sosit momentul demult anunţat al unui final de etapă şi, deşi ştiai că se va întâmpla, tot te ia prin surprindere.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

treabă.

Nu ajunge doar să visezi frumos la clipa când vei vedea un anumit scop materializat în faţa ta, ci trebuie să şi pui osul la

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Joci un rol important în sarcinile zilei, pe de o parte pentru că îţi asumi ceea ce-ţi revine cu simţ de răspundere şi voinţă, şi, pe de altă parte, pentru că reuşeşti să îi mobilizezi şi pe ceilalţi la treabă.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

La cât de multe gesturi de iubire oferi tu, din păcate nu primeşti aceleaşi semne de afecţiune de la cei din jur, şi e normal să suferi pentru această nedreptate.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Viaţa de cuplu este motiv de împlinire pentru tine, deoarece partenerul te răsfaţă cu gesturi de afecţiune, copiii te înconjoară cu maximă iubire.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Este ziua ta de succes, pentru că deţii toate resursele care te pot propulsa direct la ţelul tău cel mai mare. Găseşti oamenii care te pot ajuta.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Mare atenţie azi, pentru că trece prin calea ta un pericol ce poate lăsa urme asupra stării tale psihice. După ce va trece primul şoc, vei începe să înţelegi mai bine ce s-a întâmplat şi să iei măsuri drastice pentru a nu mai lăsa pe alţii vreodată să facă la fel!

www.zvj.ro


CMYK

12

Ziarul Vãii Jiului

AFACERI

vineri, 10 mai 2013

Adarco Invest rupe gura târgului pe piaţa românească

La Iscroni există cea mai competitivă linie de producţie pentru industria de reciclare a deşeurilor

Industria deşeurilor este una dintre cele mai profitabile la ora actuală. O dovedesc societăţile de colectare care ştiu să facă bani din gunoi, la fel se întâmplă şi cu staţiile de prelucrare. Singura linie de producţie performantă din ţară de utilaje specifice se află chiar la Iscroni. Adarco Invest are o experienţă de peste 20 de ani în domeniul fabricării instalaţiilor şi echipamentelor de sortare-reciclare a deşeurilor menajere. Pe piaţa din România, Adarco Invest este în topul producătorilor acestui tip de utilaje, iar pe piaţa europeană, pentru care a şi început să producă prima dată, are deja 10 parteneri stabili din Germania, Italia, Rusia, Polonia şi Ungaria. Adarco a finalizat două comenzi pentru două firme din Ungaria, una constând în două ciururi de sortare, o a doua constând în realizarea unei instalaţii complete de sortare. Proiectul instalaţiei de sortare este practic un proiect „la cheie”. Pentru realizarea unei asemenea staţii este necesară o muncă de aproximativ 3 luni, ne informează Gheorghe Boleac, director de producţie la Adarco Invest. Acesta spune că, până acum, piaţa europeană este cea mai dezvoltată în ceea ce priveşte sistemele de sortare a deşeurilor. Piaţa românească face paşi mari pentru a ajunge la nivelul de reciclare al ţărilor europene. Nemţii au cele mai multe contracte cu Adarco, de fapt în Germania există şi un punct de lucru pentru aceste staţii. Pentru conceptul serviciilor „la cheie”, Adarco Invest oferă un pachet complet constând în proiectare, echipă tehnică, realizarea produsului şi instalare. Practic, Adarco Invest e singura de pe piaţă care se pot lăuda cu un serviciu complet, „la cheie”. Ceilalţi producători, explică directorul de calitate Aurel Soare, vin cu produse individuale din sistemul complet de sortare. Adarco Invest face nu numai

)

Ziarul Vaii Jiului

sistemul întreg, dar asigură inclusiv serviciul de proiectare, instalare, cu echipă proprie. Anul acesta chiar a căutat să angajeze ingineri proiectanţi care să cunoască programe de proiectare specifice domeniului. Cu toate că cerinţele erau complexe, Adarco Invest a găsit doi ingineri chiar în Valea Jiului, care vor lucra pentru aceste sisteme „la cheie”, implementându-le în toată ţara, în funcţie de comenzi. Directorii speră ca staţiile de sortare să se realizeze cât mai multe şi în Valea Jiului, dar şi în judeţ. La Petroşani este deja în plan realizarea unei asemenea staţii, la Dâlja. Directorul Ioan Dărăban, pe care l-am găsit ieri prezentând delegaţiei din Ungaria produsele finite, gata de a fi ridicate, spune că munca continuă, reinvestirea profitului integral şi managementul de calitate a adus Adarco pe poziţia pe care este acum. Se aşteaptă o extindere a comenzilor pe piaţa internă şi lărgirea afacerii. De anul trecut până acum, Adarco a inaugurat o nouă hală de asamblare şi a investit în utilaje computerizate noi. Practic, Adarco Invest este singura companie privată care face industrie grea în Valea Jiului.

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364  J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0254.549121, 0737.575582 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro

Alina PIPAN

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 0737.352129 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

facebook.com/ziarulvaiijiului


CMYK

Supliment gratuit al Ziarului Văii Jiului  Anul III  Nr. 28  10 mai 2013  4 pagini

Convorbiri la ziar

Nicolae Manolescu, în dialog cu iubitorii de literatură din Vale (II)

e inil g a P -IV I

Consiliul director se întoarce

Revenim, în acest număr, cu episodul doi al întâlnirii între membrii conducerii Uniunii Scriitorilor din România cu iubitori de literatură din Valea Jiului. Organizatorii acestei întâlniri, Asociaţia Rosa Multiflora din Petroşani (preşedinte Costel Avram) şi profesorii de la Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila, i-au rugat pe oaspeţii lor să relateze, înainte de a citi din creaţiile proprii, despre întâlnirile lor, de-a lungul timpului, cu oamenii Văii Jiului. Primul care s-a conformat a fost criticul Nicolae Manolescu, preşedintele USR, care a povestit, pe larg, experienţele sale din Vale. Ceea ce ne-a spus domnia sa veţi regăsi în primul episod al serialului notru. Astăzi, puteţi citi ceea ce ne-au spus scriitorii Corneliu Antoniu - preşedintele filialei Galaţi-Brăila a USR şi Nicolae Prelipceanu redactorul-şef al revistei Viaţa Românească din Bucureşti. Mihai BARBU

Legătura scriitorului Corneliu Antoniu cu Valea Jiului e intermediată de păsări:

„Vezi, mă, ţi-am spus că ai sticleţi!”

N. Manolescu:- Cornel Antoniu o să vă citească o poezie pentru că nu o să aibă curajul să vă spună că n-a ştiut nici unde este Petroşaniul pe hartă. Antoniu vine tocmai din Brăila. Corneliu Antoniu:- Din Galaţi... Vreau să-l felicit pe d. Nicolae Manolescu pentru ceea ce i s-a întâmplat astăzi (e vorba de conferirea titlului de “Cetăţean de onoare” al municipiului Petroşani). Nicolae Manolescu: -Am avut şi zile mai rele. Corneliu Antoniu: -Sunt convins. Dar eu mă simt deosebit de onorat că am făcut parte dintre prietenii domniei sale care i-au însoţit până aici. În al doilea rând, am să vă zic câteva vorbe despre legătura mea cu Petroşaniul. Nu că habar n-am avut unde este Petroşaniul dar mi s-a întâmplat, azi, o chestie care mă face să cred că a existat o legătură între mine şi Petroşani. Tatăl meu, când eram copil, îmi spunea mereu că aveam sticleţi. Ca să mă convingă că el are dreptate îmi desena profilul şi îl împărţea în patru. “Aici ai sticleţi, aici ai papagali, aici nu ştiu ce grauri” şi aşa mai departe. În orice caz tot capul meu era împărţit pe sectoare. Când îi ziceam: „Măi, tată, uite, am scris şi eu ceva interesant”, el stătea şi desena. Apoi îmi zicea: „Măi, băiete, ştii ceva? Ai sticleţi!”. Şi-mi zicea cuvântul ăsta sticleţi de parcă se şi bucura dar, parcă, avea şi o lacrimă în ochi. Pentru că sticleţii erau tineri şi frumoşi şi poate că, în mintea lui, era o justificare. El îmi totr zicea treaba asta până într-o zi, când a murit. Şi de atunci nu mi-a mai spus nimeni că am sticleţi. Până aseară când, trecând cu maşina spre dv., la o gură de mină am auzit, ca din fundul pământului, pe cineva care striga: „Vezi, mă, ţiam spus că ai sticleţi!”. Acum o să vă citesc şi eu un poem ca să vă conving şi pe dv.... Comitetul Director al USR (în cor): -Că ai sticleţi? Corneliu Antoniu: -Da, că am sticleţi! (În continuare Corneliu Antoniu a citit, dintr-un caiet, poezia „Găsindu-te în chiar momentul pierderii”)


SPECIAL

II

vineri, 10 mai 2013

www.zvj.ro

Nicolae Prelipceanu despre anul 1977 şi rezistenţa prin cultură

„Ce dracu’ o să spunem noi după ce se va termina cu regimul ăsta ticălos?” „Vreau să vă mulţumesc că nu mai e nicio diferenţă între discursurile noastre şi ale dv. Mergeam, de zeci de ani, la întâlnirile astea literare şi venea cineva din partea oficialităţilor care ne spunea mereu aceleaşi texte şi locuri comune, de ziceai că-s conferinţele alea de veneau de sus, pe linie de partid. De data asta vorbim aceeaşi limbă şi presupun că, şi dacă vă voi citi versuri mă veţi înţelege. M-am gândit, la început, să vă spun de câte ori am fost în Valea Jiului, la Petroşani. De zeci de ani am fost pe aici. Voiam să vă recomand, dacă n-aţi observat, că aveţi două teatre care au înviat: teatrul de la Petroşani şi teatrul de la Deva. Sunt spectacole de cea mai bună calitate. Nu neapărat pentru orice public dar pentru un public care vorbeşte aşa ca dv. sunt foarte potrivite. Am văzut o Antigonă (în regia Mihai Măniuţiu, n.n.) la Petroşani extraordinară. Eu ştiu, spre deosebire de alţi colegi de-ai mei care au impresia că nu ştiu că nu suntem la Petroşani ci la Petrila, că am văzut casa lui Ion D. Sîrbu. Asta datorită lui Ion Barbu, care nu e doar un caricaturist ci şi un animator cultural al Petrilei (dacă aşa ceva există...) Am văzut casa lui Ion D. Sîrbu şi într-o fază mai proastă. Acum e renovată şi arată mai bine. Astăzi au spălat şi podelele aşa că putem merge s-o mai vedem o dată. Am stat să mă întreb dacă să vă citesc un poem din

1977 despre rezistenţa culturală sau prin cultură (despre care se vorbeşte azi) sau ceva mai vesel. Şi mă gândesc să mă întorc la cel de atunci, din 1977, când mă întrebam ce dracu’ o să spunem noi după ce se va termina cu regimul ăsta ticălos. Ce am făcut noi în timpul ăsta? Noi, intelectualii sau cei care ne credem intelectuali”. (Apoi poetul Nicolae Prelipceanu a citit o poezie despre “Noaptea Sfântului Bartolomeu”. Pentru întreaga Europa Occidentala, ziua de 23 august - când este celebrat Sfântul Apostol Bartolomeu reprezintă un simbol nefericit al intoleranţei religioase din secolul XVI. În acea zi a anului 1572, după o serie de asasinate direcţionate de către forţele catolice din Paris împotriva mai multor fruntaşi ai hughenoţilor – protestanţi calvinişti francezi – au urmat valuri de crime comise de mulţimea furioasă, soldate cu mai multe mii de victime din rândurile protestantilor. Incredibilele manifestări de violenţă criminală s-au produs pe fondul a ceea ce istoria europeană numeşte “Războaiele religioase din Franţa”, din perioada 1562-1598. Masacrul din ziua de 23 august 1572 a fost urmarea imediată a unui eveniment care a învrăjbit şi mai mult cele două tabere. Maria de Medici, regentă a regelui Charles al IX-lea (care avea atunci 22 de ani), dorind să calmeze lucrurile, a aranjat nunta fiicei sale Margaret (catolică) cu Henri al III-lea de Navarra (hughenot). Papa s-a opus acestui mariaj, care s-a consumat la 18 august. La 22 august, un grup de ofiţeri a eşuat în tentativa de asasinare a liderului militar hughenot Gaspard de Coligny. Dar la 23 august, gruparea catolică a reuşit să-l omoare pe Coligny şi să-i arunce corpul în stradă. A fost suficient ca să se declanşeze masacrul... n.n.)

Ce ai făcut în noaptea Sfântului Bartolomeu?

Ştiu, vei răspunde, că ai stat singur acasă Că ai gândit singur, la tine acasă, împotriva nopţii Sfântului Bartolomeu? Că ţi-ai scris gândurile pe hârtie singur. De fapt, nici nu te născuseşi în secolul ăla Ce gândeai împotriva nopţii Sfântului Bartolomeu Aşa nenăscut cum erai? Cine erai tu în noaptea Sfântului Bartolomeu? Şi de ce n-au intrat în casă la tine?

Doar era atât de uşor Erai cu creierul pe coala albă de hârtie, Îl operai cu pana ta de gâscă. Să fi făcut o mişcare greşită şi erai mort. Cu o singură mişcare greşită a penei pe coala albă de hârtie unde se afla creierul. De ce n-ai făcut mişcarea greşită? De ce n-au intrat în casa ta? Şi de ce nu te-au ucis în noaptea Sfântului Bartolomeu? Cine poate să ne spună că nu minţi, că nu erai dintre ucigaşi? Nimeni dintre cei care gândesc în noaptea sfântului Bartolomeu nu a fost singur. Nu aveai niciun alibi dacă nu ar fi fost noaptea Sfântului Bartolomeu. O altă noapte trebuia să-ţi alegi pentru a-ţi pune creierul pe hârtie Ca şi cum punerea pe hârtie a creierului nu suferea amânare, Ca şi cum amânarea nu duce la acelaşi rezultat Ca şi mişcarea greşită a stiloului tău. Alegeţi altă noapte decât noaptea Sfântului Bartolomeu Nu ai niciun alibi, nu ai pe nimeni între pereţii camerei tale să ştie Şi pe tine nu putem să te credem Ce ai făcut în noaptea Sfântului Bartolomeu. De ce nu erai născut în noaptea Sfântului Bartolomeu? Gândurile tale împotriva nopţii Sfântului Bartolomeu nu ajung. Cât a ţinut noaptea Sfântului Bartolomeu? Cât va mai ţine ea? Pe hârtie urmele nopţii sunt neconcludente. Să înţelegi limitele nopţii Sfântului Bartolomeu nu ajunge. Să fii singur iarăşi nu ajunge. Trebuia să mai chemi pe cineva înainte de a te naşte Nu te credem despre noaptea Sfântului Bartolomeu!


www.zvj.ro

Dragi oaspeţi, Stimaţi invitaţi,

Când am pus la cale, alături de câţiva din prietenii mei, aducerea în Valea Jiului a Comitetului Director al Uniunii Scriitorilor - în frunte cu marele critic Nicolae Manolescu, cei binevoitori m-au considerat un idealist incurabil iar ceilalţi, nu spun cine - persoane importante, mi-au zis, cu delicateţe, că e o misiune absolut imposibilă. În particular, am ajuns să mă consolez şi eu cu gândul că e aşa cum îmi spune toată lumea. Deşi eram foarte mândru că m-am născut la Verşeni - satul în care a văzut lumina zilei mama lui Mihail Sadoveanu, îmi ziceam şi eu că nu voi reuşi isprava ca numele meu, al asociaţiei mele şi al Văii Jiului să mai poată fi asociat - fie şi pentru o zi importantă cum e cea de azi- cu alte nume importante din literatura română. Prin urmare, nimic din ceea ce mi-a oferit şi îmi oferă, azi, Valea Jiului nu îi va putea fi întors. Dar, îmi ziceam, nu se poate ca un om care a jucat rugby în tinereţe să cedeze atât de uşor. Pe de altă parte e greu să te obişnuieşti cu ideea că oameni pe care îi regăseşti în manualele de literatură, în istoriile literaturii, în marile reviste literare ale ţării pot coborî din acele pagini chiar printre oamenii din Valea Jiului. E greu să cunoşti oamenii, darmite scriitorii. Pe un om anevoie îl faci să-şi dezvăluie acel fapt caracteristic menit să-şi slujească ţie, ca scriitor sau ca om politic. Dl. Manolescu ştie mult mai bine decât noi aceste lucruri pentru că el, este şi preşedintele scriitorilor români şi a fost, în anii ‘90, şeful unui partid parlamentar. Un mare scriitor englez spunea că „oamenii prezintă dezavantajul că nu poţi să te uiţi la ei şi apoi să-i pui deoparte aşa cum faci cu o carte. Trebuie să citeşti tot volumul ca să afli dacă aveau (sau n-aveau) mare lucru săţi spună”. Cred că avea mare dreptate... Ieri, la prânz, (e vorba de ziua de 18 aprilie, n.n.) vă mărturisesc că am fost extrem de emoţionat. Trebuia să-l aştept, în dreptul primăriei din Petroşani, pe d. Nicolae Manolescu. Până atunci am vorbit doar cu poetul Gabriel Chifu şi cu criticul Nicolae Oprea despre întâlnirea noastră de astăzi. Cu d. Manolescu nu mă întâlnisem niciodată. Ştiam că a fost omul politic care l-a adus pe regretatul Carol Schreter în fruntea Primăriei Petroşani, ştiam că e bun prieten cu inginerul Iosif Bocan dar, personal, nu aveam habar ce fel de om este. Iar eu nu mai aveam timp, potrivit scriitorului englez, să citesc, până ieri la prânz, tot volumul. Din fericire, a fost suficient ca, la o cafea pe care am băut-o împreună la Cabana Rusu, profesorul Manolescu să-mi mărturisească că sportul său preferat este rugby-ul pentru ca eu - în calitate de fost rugbyst al Ştiinţei Petroşani - să simt că suntem pe aceeaşi lungime de undă. Am evocat timpurile de odinioară când România bătea regulat Franţa la Bucureşti iar cocoşul galic se chinuia din greu să scoată câte un egal pe terenul lor. Ce timpuri, domnule, ce timpuri... Am înţeles, atunci, că partida în care m-am angajat e ca şi câştigată. Profesorul Manolescu şi-a schimbat programul şi a acceptat să ne fie oaspete până mâine dimineaţă. De aceea, întâlnirea noastră de astăzi vă rog s-o consideraţi, cu voia dv., şi coproducţia bărbătească în care s-au angajat doi oameni care iubesc rugby-ul. Acesta este, la urma urmei, şi un joc de gentlemeni jucat de oameni de o condiţie mult mai modestă. Aşa cum încearcă să fie, de vreo 20 de ani, şi societatea românească. Vă mulţumesc pentru atenţia acordată. Costel AVRAM

vineri, 10 mai 2013

III

SPECIAL

Doamnelor, doamnişoarelor şi domnilor,

În calitate de gazdă a acestei întâlniri a Comitetului Director al Uniunii Scriitorilor din România cu iubitorii de literatură din Valea Jiului, vă mulţumesc tuturor pentru că ne-aţi onorat cu prezenţa în această zi atât de importantă pentru noi toţi. E ziua 19 aprilie şi, dintre toate evenimentele importante petrecute în această zi, am reţinut doar unul care are o semnificaţie aparte legată de întâlnirea noastră. În ziua de 19 aprilie 1919, a apărut la Bucureşti revista „Sburătorul”, condusă de criticul Eugen Lovinescu. Azi, la Petrila, presimt (şi am luat toate măsurile de precauţie în acest sens), că vom zbura pe aripile literaturii ajutaţi de Nicolae Manolescu, un critic pe măsura lui Eugen Lovinescu. Ca gazdă, de comun acord cu organizatorul acestei întâlniri - d. Costel Avram, aş vrea să-i provocăm pe oaspeţii noştri să ne spună, cu bune şi cu rele, ce înseamnă, pentru ei, Valea Jiului. Ca să dau tonul, o să povestesc şi eu ce înseamnă pentru mine criticul Nicolae Manolescu. Pentru că domnia-sa este unul dintre scriitorii foarte rari care se pricep la sport, în sensul că ştie exact despre ce este vorba şi nu e doar un chibiţ ocazional, o să încep prin a vă povesti, foarte pe scurt, o întâmplare legată de handbalul românesc al anilor ‘60-’70. Pe când eram elev la şcoala generală, aveam un profesor de sport extrem de inimos, Dan Cocor, care ne-a făcut pe toţi să iubim handbalul. Ajunsesem campioni raionali şi ne băteam chiar pentru supremaţia regională. Într-o zi, am aflat că vine la Petroşani să joace cu Ştiinţa echipa Dinamo Bucureşti. Acolo jucau, pe atunci, Redl, Moser, Ivănescu, Hnat, fraţii Costache I şi II, toţi campioni mondiali cu echipa României. Sunt sigur că d. profesor ştie exact despre cine vorbesc. Eram în clasa a VIII-a, am chiulit cu toţii de la şcoală să vedem evenimentul. Ne-am căţărat pe gardurile terenului de handbal situat într-un colţ al complexului sportiv „Jiul” care a devenit, între timp, Parcul „Carol Schreter”. A fost un spectacol cam aşa cum am văzut mai târziu, la televizorul nostru alb-negru, că făceau baschetbaliştii de la Harlem Globe Troters. În loc să ne ambiţioneze să ajungem şi noi ca ei, campionii mondiali ne-au descurajat definitiv. Mi-am zis, atunci, că ar fi mult mai bine să mă ţin de carte. Ajungând la liceu a început să-mi placă literatura. Găsisem într-o librărie la Petroşani o carte neagră şi minusculă ca dimensiuni. Era, dacă vreţi, un fel de echivalent al „Biletelor de papagal” din presa literară. Ea se numea „Metamorfozele poeziei” şi era semnată de Nicolae Manolescu. („Metamorfozele poeziei constituie un fel de introducere în poezia modernă românească”. O introducere, spunea Nicolae Manolescu, în Avertisment, „care este şi mai mult şi mai puţin decât o istorie: ea nu este o istorie în primul rând pentru că nu are în vedere toată poezia, ci numai acea parte a ei capabilă să-i ilustreze destinul esenţial”.) Am fost fascinat de felul în care poţi vorbi, altfel decât pe tonul marţial al manualului de română despre poezia modernă românească. Profesoara mea de română, intrigată de faptul că citam inteligent, folosind alte texte decât în manual şi din caietul de unde ne dicta o bună parte din oră, m-a somat să-i spun de unde le iau. A trebuit, de voie de nevoie, să-i mărturisesc adevărul. Ba, mai mult, am fost nevoit să-i împrumut cartea pe care, apoi, nu mai voia să mi-o înapoieze. Am recuperat-o cu greu şi am găsit-o subliniată în foarte multe locuri. La final, ca să văd eu că a citit-o cu mare atenţie, s-a şi semnat pe ultima pagină: „Văzut/ C. Pantelimon”. A fost, să zic aşa, cărticica de seară care m-a făcut să visez că, într-o zi, aş putea fi şi eu profesor de limba şi literatura română. Până ieri, ( e vorba de ziua de 18 aprilie, n.n.) cu d. profesor Manolescu m-am întâlnit o singură dată faţă-n faţă. D. profesor venise la Petroşani să-l susţină pe d. Carol Schreter să ajungă primar la Petroşani, oraş dintr-o zonă minieră, din partea unui partid al intelectualilor. Era ceva de neimaginat în Valea Jiului. Am fost foarte mândru când au reuşit. La Teatrul “Ion D. Sîrbu” preşedintele PAC-ului avea programată o întâlnire cu alegătorii. Ca ziarist i-am pus o întrebare al cărui răspuns sunt sigur că ar fi sunat altfel off the record. L-am întrebat dacă merită să dedice atâta vreme politicii cât timp nu a terminat Istoria critică a literaturii române. Nu e important să vă mai spun ce mi-a răspuns. Pentru că faptele vorbesc iar, în cele din urmă, Nicolae Manolescu şi-a ţinut promisiunea şi a scris marea sa Istorie. De aceea, acum şi aici, nu vă zic mulţumesc că aţi acceptat invitaţia noastră, domnule ambasador al României la UNESCO, domnule academician, domnule preşedinte al Uniunii Scriitorilor, ci vă spun simplu: Bine aţi venit la Petrila, domnule Profesor! Mihai BARBU


IV

SPECIAL

www.zvj.ro

vineri, 10 mai 2013

RESTITUTIO IN INTEGRUM

Extrase dintr-o Carte de onoare a oraşului Petrila

Nu prea ştiu la ce e bun un club. Când eram eu elev, nu existau cluburi. Nici discoteci. Dar presupun că, dacă e altceva decât o discotecă, un club trebuie să fie un loc unde se scrie şi se citeşte. Dacă e adevărat, bucuraţi-vă de ocazia pe care o aveţi de a scrie şi de a citi. Petroşani, 19 aprilie 2012 Nicolae Manolescu (profesor de literatură, preşedintele USR)

Copiilor: - Învăţaţi, învăţaţi, învăţaţi! Profesorilor: -Învăţaţi-i, învăţaţi-i, învăţaţi-i! Cea mai mare bogăţie - ceea ce strângem în cap, în suflet. Nimeni nu le poate lua! Generozitatea? A dărui din ceea ce ai în suflet. Dragi elevi, dragi profesori, iubiţi cartea! Irina Horea (traducătoare, secretar cu relaţiile externe şi evenimente al Uniunii Scriitorilor din România)

Felicitări şi mulţumiri oamenilor cu suflet mare din Petrila şi Petroşani, mai ales domnilor Costel Avram, Mihai Barbu şi Marian Boboc. Mă bucur că am avut prilejul de a-i aduce omagiul unui mare scriitor şi om al locurilor, Ion D. Sîrbu. Fie ca această întâlnire să devină tradiţie. Ioan Radu Văcărescu (scriitor, preşedintele filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor din România)

După multe zeci de ani să revii în Valea Jiului?! Din ‘68, câţi ani sunt? Mulţi, dom le! A fost o plăcere să venim, să vin aici acum şi să întâlnesc oameni de înţeles. Nu tu „mineri”, nu tu... Şi să speri că vei mai reveni. Asta da, Vale! 19 aprilie 2012, Hotel Rusu, în Parâng Nicolae Prelipceanu (poet, redactor-şef al revistei „Viaţa Românească” Bucureşti)

Am avut prilej de a reveni la Rusu, după ani şi ani. Nostalgia îmi Minunata casă a lui I.D. Sîrbu, gândită de Ion Barbu, este un dar prisoseşte şi emoţia revine şi mi-o stăvilesc. De aici am coborât în făcut literaturii şi artei plastice, îndemn la o gândire liberă, Vale până la Petrila unde mi-am dat seama că am avut norocul, dezinhibată şi lucidă. Lumina celor de la Petrila şi Petroşani în aproape neverosimil, de a-l cunoaşte pe Gary. Petrila nu poate exista săptămâna luminată de razele Invierii - un dar făcut nouă. Mulţumim! fără amintirea lui. Trebuie să mulţumesc celor care mi-au prilejuit o asemenea stare. Adrian Popescu Silviu Guga, (poet, redactor-şef al revistei „Steaua” din Cluj-Napoca) scriitor

Astăzi, 19 aprilie 2012, la ora 11, s-a ridicat ceaţa de pe Parâng dar şi de pe ochii noştri şi am văzut Valea Jiului în soarele adevărat al ospitalităţii şi prieteniei. Mulţumesc generoaselor gazde de la Petroşani, Petrila şi Rosa Multiflora pentru ospitalitatea lor şi vom scrie despre ei şi frumoasa lor Vale. Hotel Rusu, 19 aprilie 2012 Cu drag şi admiraţie,

Horia Gârbea (scriitor, vicepreşedinte al Institutului Cultural Român, preşedintele Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti a USR)

Altădată, m-aş fi lăsat mai greu dus în Valea Jiului, din motive care preluaseră o seamă de prejudecăţi privind mentalităţi redevabile impactului mineriadelor. Dar, din fericire, constat că această comunitate din Petrila, din Petroşani şi din Vale, în general, ascunde şi poate dezvălui, impresionant, un suflet care aşteaptă să fie descoperit de cei suficient de curioşi şi de sensibili sau, mai degrabă, de aceia care se pot debarasa de prejudecăţi. Elogii oamenilor locului care ştiu că activitatea abrazivă a mineritului, a condiţiei lui, se poate îmblânzi şi îmbogăţi prin spiritul adus din gând în gând. Gabriel Coşoveanu (de asemenea profesor de literatură, decanul Facultăţii de Litere, Universitatea Craiova, preşedintele Filialei Craiova a USR)

Toată întâlnirea asta nemaipomenită a pornit dintr-o discuţie banală între trei oameni care s-au descoperit prieteni. Cel mai important dintre ei, Costel Avram, a muncit cel mai mult ca Nebun să fii să nu cunoşti Valea proiectul utopic să devină real. Jiului. Mai nebun s-o ignori, nebun Felicitări prieteneşti „vinovatului”! definitiv s-o uiţi. Vă iubesc. Nicolae Oprea Corneliu Antoniu (critic literar, profesor universitar, (scriitor, preşedintele Filialei preşedintele filialei Piteşti a Uniunii Scriitorilor) Galaţi-Brăila a USR)


Ziarul Vaii Jiului - nr. 1195 - 10 mai 2013