CMYK
Ziar ul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
Ex-poliţistul Ivanciuc ar putea fi reprimit la serviciu
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
Iustinian Ivanciuc, pus pe liber anul trecut de la Poliţia municipiului Lupeni, a acţionat IPJ Hunedoara şi IGPR în contencios administrativ, la Tribunalul Hunedoara. Prezenţi în instanţă, mai mulţi martori au confirmat abuzurile conducerii poliţiei din localitate împotriva lui Ivanciuc. Pe cale de consecinţă, instanţa a admis miercuri, în parte, acţiunea formulată de Ivanciuc. Soluţia nu este definitivă, putând fi atacată la Curtea de Apel Alba Iulia. Ca şi în cazul Sucilă, inspectorul şef a majorat sacţiunile Comisiei de disciplină împotriva lui Ivanciuc. Măsurile dispuse de acesta au fost însă contestate şi câştigate în instanţă. Dacă se va stabili că Sucilă era poliţist de Judiciar la momentul la care i s-au instrumentat cele două dosare penale, IPJ şi IGPR întârziind nejustificat clarificarea acestei situaţii, Sucilă ar putea scăpa basma curată. Asta pentru că, ţinând cont de specificul dosarelor sale, refacerea urmăririi penale este absolut imposibilă, toate actele de urmărire penală fiind lipsite de valabilitate. Vom reveni. Cătălin DOCEA
Redactor şef: Marian BOBOC
Curs valutar: 1€ = 4,3557 lei 1$ = 3,3334 lei 1₤ = 5,1422 lei
vineri, 26 aprilie 2013 Anul VI nr. 1190 12 pagini Preţ: 1 leu
În loc să se împotrivească tâlhăririi bugetelor publice, liderii minerilor sunt foarte preocupaţi să ascundă privilegiile de ochiul ortacului de rând
Am cerut, zilele trecute, informaţii legate de avantajele de care beneficiază liderii sindicali din industria minieră. Adresa noastră a fost o adevărată bombă cu ceas. În sediul SNH-SA şi la exploatările de huilă, de unde ar fi trebuit să ne parvină parte din informaţiile ce trebuie să ajungă la urechile angajaţilor din minerit, liderii sindicali au turbat şi i-au ameninţat cu pierderea locurilor de muncă pe angajaţii care ar fi trebuit să dea curs solicitării noastre de informaţii. Ieri, printr-un prim răspuns recepţionat de cotidianul nostru de la una dintre instituţiile solicitate, SNH-SA ne-a remis doar informaţii care, din punct de vedere al valorii, echivalează cu zero. Cu alte cuvinte, ameninţările găştii sindicaliştilor (din care cel mai vocal a fost Adrian Jurca, probabil cel mai mare ţepar pe care l-a avut vreodată Valea Jiului) au avut efect. Pe cale de consecinţă, singura modalitate de a ajunge în posesia informaţiilor solicitate, despre care avem bănuieli temeinice că ar ascunde fapte de natură penală, este aceea de a cere ajutorul organelor de
cercetare penală. Dimpreună cu o analiză serioasă a seriei de soluţii de neîncepere şi scoatere de sub urmărire penală de care a beneficiat liderul Jurca de la EM Livezeni. Pe lângă ţepele răsunătoare al căror autor a fost acest Jurcă, informaţia permanent ignorată de organele locale de cercetare penală este aceea că, direct sau prin firmele controlate, ţeparul Jurca s-a interpus în relaţiile de afaceri dintre CNH SA, SNH SA şi SNÎMVJ şi diverse societăţi comerciale. Pe cale de consecinţă, a derulat o serie de activităţi incompatibile cu statutul de lider sindical. Aspect asupra căruia secinţă, Administraţia Fiam decis ca, în viitorul nanţelor Publice Petroşani apropiat, să revenim încearcă încă de anul trecut pe larg, cu date şi (prin formele de executare cifre concrete. silită nr. 1670920124059 din Liderii minerilor din 24 august 2012) să îl execute Vale, în frunte cu derulând procedurile necesare Bebe Nica şi Adrian prin instanţă. Balaş a contesJurca, asistă şi – tat executarea la Judecătoria putem spune fără a Petroşani, dar acţiunea i-a fost greşi – chiar sunt comrespinsă. Dosarul se află în replici la jefuirea curs la Tribunalul Hunedoara, bugetelor publice de următorul termen fiind fixat către mafia pădurilor, pentru 24.05.2013. un conglomerat de Cum şi-a hăcuit Balaş firma, în firme ce pun la încercarea de a nu rămâne pământ copac după nimic pe mâna statului şi a copac pentru beneficreditorilor? Iată un subiect inciul propriu. teresant, pe care îl vom relata Dintotdeauna, induspe larg zilele următoare. tria minieră cumpără Cătălin DOCEA produsul generic denu-
Soţul lichidatoarei Balaş, fugărit de Finanţe prin oraş pentru datorii de peste 1 miliard de lei vechi
Prin soluţia cu caracter irevocabil pronunţată la data de 30.03.2011 de către Curtea de Apel Alba Iulia, numitul Balaş Ovidiu Severius a fost obligat la plata sumei de 103.456 lei, prejudiciu nerecuperat în urma procedurii de faliment a SC Stebal Ovidiu Servprod SRL Petroşani. Personajul nostru nu e nimeni altul decât soţul lichidatoarei care, aşa cum am dezvăluit zilele trecute, a avut (aşa cum rezultă din datele furnizate de Registrul Comerţului) calitatea de administrator al SC MTL Prodis Impex SRL Petroşani, societate care (în timpul mandatului doamnei Balaş) a înregistrat 11 refuzuri de plată (o filă cec şi 10 bilete
Director: Cătălin DOCEA
la ordin). Suma pe care Balaş o datorează statului român nu reprezintă, aşa cum aţi putea bănui, doar taxe şi impozite neachitate, ci un prejudiciu rezultat în urma analizei modului în care Balaş şi-a devalizat efectiv firma înainte ca aceasta să intre în faliment. Drept urmare, aşa cum era firesc, s-a solicitat şi aprobat atragerea răspunderii personale a acestuia. Deşi, de când i s-a făcut nevasta lichidator, familia sa afişează o prosperitate evidentă, Ovidiu Balaş nu a achitat de bunăvoie datoria către stat, datorie certă stabilită încă din 2011. Pe cale de con-
mit lemn răşinos de mină. Întreabă, astăzi, orice mic industriaş din domeniul lemnului şi îţi va spune că e foarte bucuros dacă găseşte cumpărători care să îi ofere 200 de lei pe metrul cub de lemn. Mai ales că, se ştie, cei ce lucrează în industria lemnului beneficiază de facilităţi în privinţa TVA, deci rămân în cont cu toţi banii încasaţi. Liderii minerilor ori nu ştiu, ori îi doare fix în cot că – de ani de zile – în industria minieră lemnul este cumpărat la suprapreţ, peste preţul pieţei. Zilele acestea, cei cu interese în domeniu sunt nervoşi tare. SNH SA a anunţat, la data de 25.03.2013, o procedură de achiziţie de lemn de mină răşinos, preţul metrului cub fiind estimat la 220 de lei. În schimb, tot în această perioadă, Societatea Naţională de Închideri Mine Valea Jiului SA a anunţat o procedură similară, preţul metrului cub fiind estimat la 200 de lei. Aţi prins ideea? SNH SA acceptă să cumpere acelaşi produs ca şi SNÎMVJ SA, dar printr-o procedură cu marjă de preţ mai mare. Teoretic, aceste achiziţii la preţ de speculă (de genul celor detaliate anterior) ar trebui să îi preocupe pe liderii de sindicat, care zgârie toată ziua ecranele posturilor TV locale bătându-se cu cărămida-n piept că nu pot dormi de grija ortacilor şi soarta mineritului. În realitate însă, pe indivizii ăştia, gen Jurca şi Nica, îi doare atât de tare în cur că, la o adică, ar merita şi un concediu medical prelungit. Revenim. Cătălin DOCEA