CMYK
Prãvãlia cu istorii CMYK
Tuturor credincioşilor catolici, ce sărbătoresc duminică Paştele, le doresc din toată inima ca lumina, dragostea şi pacea pe care Mântuitorul nostru Iisus Hristos ne-a adus-o nouă, creştinilor de pretutindeni, să le încălzească inimile şi vieţile, să se bucure de tot ce semnifică această mare sărbătoare creştină alături de cei dragi. Învierea Domnului ne-a dat şi ne dă mereu speranţă că pentru noi toţi viaţa este un dar dumnezeiesc pe care trebuie să-l preţuim aşa cum se cuvine. Eu şi grupul parlamentar pe care-l reprezint vă urăm Sărbători fericite cu pace şi belşug cu linişte şi primăvară în suflet aşa încât cu bucurie fiecare dintre dumneavoastră să poată spune: HRISTOS A ÎNVIAT! sau BOLDOG HUSVÉTI ÜNNEPEKET KIVÁNOK! Senator Haralambie Vochiţoiu Lider Grup PP-DD din Senatul României
Ziar ul Vaii Jiului
Comentează subiectele zilei accesând site-ul
VINERI
29 martie 2013
Răsărit: 06:18 Apus: 18:58
ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!
Director: Cătălin DOCEA
)
Anul VI Nr. 1170 12 + 4 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro
Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!
Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
Pe bune, în Consiliul Local Petroşani discuţii de tot că...ul
Rahatul câinilor - mai dezbătut decât bugetul local
De când scriu în presa locală nu am văzut atâtea păreri, atâtea luări de cuvânt, atâtea opinii, atâtea controverse create în Consiliul Local Petroşani. Nu banii bugetului local, nu titlul controversat de cetăţean de onoare, nu tariful pentru terasele de pe Centrul Civic a suscitat dezbaterea, ci, pardon de expresie, rahatul de câine.
Deşi pare incredibil, rahatul câinilor a declanşat avalanşa de opinii greu de stăvilit, care s-a calmat abia, ţine-ţi-vă bine, după o oră! La punctul 19 al ordinii de zi s-a aflat un proiect de hotărâre referitor la o serie de contravenţii printre care şi cel referitor la câini. Acesta vorbeşte despre accesul câinilor în parcuri şi pe locurile de joacă. Petru Drăgoescu, consilier PNL, a propus două amendamente, unul privind accesul în parc cu bicicleta, permis doar copilor sub 14 ani, altul privind... rahatul de câine. „Iarna aceasta de câte ori mergeam pe stradă parcă treceam printr-un muzeu al răhăţeilor de câine. A fost odios. Stăpânii de câini ar trebui să strângă după animalele lor murdăria pe care o lasă”. Aici şi noi suntem total de acord. Ei, dar să vedeţi ce inspiraţie a născut acest amendament. S-a vorbit serios despre unde ar trebui să se răhăţească câinii. Să se uşureze oriunde, numai în parc nu, sau oriunde lasă ceva moale să fie adunat. Dacă se adună, atunci cu ce şi unde să se arunce? Dacă nu se adună, cum îi prindem pe patrupezi? Până la urmă s-a stabilit: doar cei
R
(stăpânii, nu câinii...) prinşi în flagrant pot fi amendaţi. Cum stabilim dacă cel care-l plimbă este sau nu stăpânul. Dacă se pot amenda sau nu şi stăpânii care plimbă câinii pe Centrul Civic şi-i lasă să se “cacaolească” pe granit şi sunt filmaţi pe camere. Dacă nu au voie să se răhăţeacă pe stradă, atunci unde au voie? Până la urmă, dacă maidanezii fac caca în spaţiul public, ăştia din lesă de ce să nu aibă şi ei voie de la edili? Unde trebuie plimbaţi ca să nu ne pută întruna la nas rahatul de câine. Pot face caca acolo unde fac şi javrele străzii. La atâtea întrebări se mai naşte o obştească întrebare: dar pe potăile de pe la containere cine le amendează că intră la containere, pe potăile astea cine le caută unde fac treaba mare? Într-un final, s-a stabilit, deci atenţie dragi posesori de animale de casă, dacă animalului îi vine pe maţul gros ceva în timp ce se plimbă pe trotuare, pe pasajul pietonal, pe spaţiile verzi ale oraşului, trebuie să vă aplecaţi şi să strângeţi tot. Dacă nu, plătiţi amendă. Pentru aceasta, trebuie să aveţi câteva sute de lei în buzunar. Dacă nu dispuneţi de “cash”, atunci să aveţi o pungă şi să strângeţi tot. De asemenea, foarte important: nu daţi câinelui să mănânce iaurt cu prune, ca să nu strângeţi rahatul cu paiul... Alina PIPAN
Curs valutar: 1€ = 4,4178 lei 1$ = 3,4497 lei 1₤ = 5,2282 lei MARCĂ ÎNREGISTRATĂ
Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X
Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul VI Nr. 176 29 martie 2013 4 pagini
Şcoala de şoferi, accidente auto, curse de autobuz, accidente ş.a.m.d.
O incursiune în universul rutier interbelic din Valea Jiului
În acest documentar ne propunem să scoatem la lumină câteva informaţii inedite despre chestiunea rutieră în epoca interbelică în Valea Jiului: şcoala de şoferi, accidente auto, parcul auto, înfiinţarea de curse de autobuz, vânzări de maşini. Dar, să le luăm pe rând. (Marian BOBOC)
416 maşini&motociclete
În 1926, parcul auto al Văii Jiului era destul de sărăcăcios, ca să nu spunem aproape inexistent. În unele localităţi de-abia dacă exista vreo maşină. În această situaţie se afla Vulcanul. La 26 iulie 1926, notarul Vulcanului raportează primpretorului plasei Petroşeni „că automobile sau autobuze în comunele aparţinătoare Notariatului Vulcan nu sunt. Se află însă un autobuz în comuna Vulcan, care formează proprietatea numitului Popescu Traian, însă această maşină nu funcţionează din lipsa podului de la Iscroni şi din cauza drumului rău, aşa că această maşină în curând va fi dusă din Vulcan”. Tot în acest an, li se atrage atenţia proprietarilor de autobuze, „care transportă pasageri şi bagaj”, că „nu pot circula fără concesiunea de circulaţiune a Direcţiunii Generale P.T.T. şi a Direcţiunii judeţene de drumuri şi poduri.” După cum veţi citi mai jos, în doi ani transportul se dezvoltă în Valea Jiului, apărând zeci de autovehicule şi autobuze. Dintr-un tablou al autoturismelor înscrise la Prefectura judeţului Hunedoara aflăm din câte automobile (aici intrând şi… motocicletele) se compunea parcul automobilistic al judeţului Hunedoara la 27 septembrie 1928. Ei bine, pe şoselele judeţului Hunedoara circulau nici mai mult, nici mai puţin de 416 automobile cu număr de înmatriculare de Hunedoara. Proprietarii acestora domiciliau în sate, oraşe, comune: Deva, Geoagiu, Cugir, Ilia, Orăştie, Brad, Simeria, Cristur, Hunedoara, Şibot şi Cugir (arondate în 1928 jud. Hunedoara), Haţeg, Toteşti, Lăpuşnic, Densuş, Sântămăria, Baia de Criş, Ludeşti, Crîscior, Tuştea, Dobra, Gura Dobra, Ruşi, Băiţa, Vălişoara, Râul Alb, Călan, Pui, Chitid, Hărău, Peştişul mare, Orăştioara de sus, Râu de Mori, Ţebea, Brănişca, Zam ori Bretea Mureşeană. Şi în localităţile din Valea Jiului, zonă puternic industrializată, „domiciliau” circa 70 de autovehicule, după cum urmează: Lonea (proprietar inginerul Alexandru Petrini); Petroşani (Nicolae Popescu – şeful Siguranţei; Aurel Guga; Ştefan Kiss; Ioan Rus şi Cătălina Gál; Rudolf Mittelhuber;
Gheorghe Toderaş; Ştefan Nagy; Alexandru Poleak; Ioan Loy; Iosif Gudo; Nicolae Benea; Carol Şandor; văduva lui Adolf Berger; Iosif Loy; dr. Ionel Moga; Augustus Kovacs; Solomon Felsner; Iosif Remete; dr. Leo Gruber; Constantin Georgescu; Ferdinand Quitt; Ştefan Kiljen; Iuliu Balint; Nicolae Kimanoszki; Laurenţiu Luigi; Ioan Winklehner; Ştefan Kiss; Alois Lorencz; Valeria Grosuk; Matei Imling; dr. Alfred Weisz; Mihail Kinceg; Alexandru Fehei şi soţia; Ladislau Kovacs şi Francisc Masek; Ioan Krausz; dr. Maximilian Iunger; Minele de Cărbuni ale Societăţii Anonime Române; Soc. Petroşani); Livezeni (Marcu Bozici); Iscroni (Jean Dumitrescu); Aninoasa (Ladislau Gadó; Simion Iancu); Vulcan (Andrei Lua; Andrei Lica; Francisc Brukner şi Avram Goldstein; Teofil Dumitraş; Ernö Banka; Ioan Rusu; Sabin Fizeşan; Gustav Szapko – motocicletă; Gustav Sapho şi soţia; Samuilă Enea; Ioan Liska; Alfred Rudolf; Ioan Radu; Francisc Konka); Lupeni (Gheorghe Mailat; Iosif Collarini; dr. Friderich Faltick; Carol Mariolaki; Maxim Iacob; Uricani Valea Jiului; Ştefan Corpadi şi Iosif Sijjarto; Societatea Minelor de Cărbuni - 3). Numărul de ordine 1 îi aparţinea, fireşte, automobilului Prefectului judeţului Hunedoara.
a cumpăra un automobil marca Chevrolet, Cadillac, Lasalle ori „renumitele Crysler”, suntem siguri că şi în anul 1929, ca şi în 2013, trebuia musai să ai ceva la portofel.
Primele şcoli de şoferi
După cum s-a văzut oferte şi parc auto existau, mai era nevoie doar de şoferi. Dar ca să fii şofer, şi în acele vremuri ca în 2013, trebuia să urmezi o şcoală de şoferi, iar apoi să susţii un examen. Şcoală specială de şofeuri Deva anunţă deschiderea la 15 noiembrie 1926 a primului curs de şoferi în Petroşani: „Cursul va cuprinde o parte
Piaţa auto
Am fost curioşi să aflăm dacă, în perioada interbelică, în Valea Jiului exista o piaţă auto. Am aflat că, sporadic, la rubrica de mică publicitate a presei locale erau publicate anunţuri de profil. Vă prezentăm câteva din ofertele vremii: „Automobil/ De vânzare un automobil marca Fiat, motorul putere de 28 cai în stare bună. Reflectanţii sunt a se adresa la Tipografia Jiul Cultural Petroşeni” (15 iulie 1923) „De vânzare un automobil/ cu 10 H.P. Citroen, curat, nou, nefolosit. Reflectanţii să se adreseze proprietarului dlui Ioan Liszka casier la soc. Petroşani din Vulcan. Automobilul e de vânzare urgent şi se poate vedea la locuinţa susnumitului din str. Mihai Viteazul (Crividia) No. 12”. (7 februarie 1926)” „Aviz. Aduc la cunoştinţa on. Public, că începând cu 20 Decembrie 1926, am pus la dispoziţia on. Public un AutoCamion pentru import şi export cu preţul cel mai moderat. Mailat Gheorghe, Petroşeni, lângă (Usina Electrică) casa Grosek”. (12 decembrie 1926).
Prima reprezentanţă
De reţinut că la 18 martie 1929 se deschide prima reprezentanţă auto din Valea Jiului. Reprezentanţa aparţinea societăţii Leonida&Comp. din Bucureşti şi avea sediul la Petroşani, pe Calea Regele Ferdinand, chiar în localul Băncii Târgu-Jiu. Din anunţul publicitar aflăm că reprezentanţa era bine „asortată” cu „piese de tot felul, cauciucuri Goodear, uleiuri etc.”. Chiar dacă suntem asiguraţi că preţurile la maşini sunt „cele mai convenabile”, pentru
teoretică şi alta practică şi este autorizat de către autorităţile locale, toţi absolvenţii vor fi supuşi la sfârşitul cursului la un examen, primind astfel permisul de conducere pentru automobile. Limba de predare va fi cea cerută de lege la examenul de şofeuri (Română), iar în cazul cererii generale se vor da explicaţii şi în limba Maghiară. Pentru probele practice elevii cursului vor avea la dispoziţie două automobile. Taxa totală pentru urmarea cursului este: particulari – Lei 3.000; Funcţionari şi Ofiţeri – Lei 2.600, Studenţi – Lei 2.300. Doritorii de a participa la cursuri sunt rugaţi de a se prezenta cât mai curând la Biroul de afişaj MUNTEAN şi COMP. Petroşeni. Durata cursului e una Lună 2 săptămâni teoretic, 2 practic. Taxa de înscriere: L. 100”. Un om respectat de comunitatea petroşeneană, Teodor Munteanu, tipograf la Jiul Cultural, era responsabilul cu înscrierile. La 15 noiembrie, cursanţii petroşeneni ai şcolii de şoferi s-au întâlnit, la orele 12 „trecute fix”, cu reprezentantul şcolii, inginerul Crişan, în localul Tipografiei Jiul Cultural. Peste o săptămână, la 25 noiembrie, 20 de elevi din Deva ai inginerului Crişan au susţinut examenul la Lugoj, în faţa comisiei, ieşind „cu tot succesul, fără să cadă vreunul”. - continuare în pag. II -
Tuturor creştinilor de rit catolic din municipiul Petroşani le doresc ca sărbătoarea Sfintelor Paşti să le aducă speranţă şi căldură în inimi, iar în case să le pătrundă lumina sărbătorii creştine a Învierii Domnului. Vă doresc sărbători fericite alături de cei dragi! Cristos a Înviat! Tiberiu IACOB-RIDZI Primarul municipiului Petroşani