CMYK
Ziar ul Vaii Jiului
Comentează subiectele zilei accesând site-ul
LUNI
18 martie 2013
Răsărit: 06:37 Apus: 18:36
ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!
Director: Cătălin DOCEA
)
Anul VI Nr. 1161 12 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro
Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!
Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
R
Curs valutar: 1€ = 4,3940 lei 1$ = 3,3636 lei 1₤ = 5,0983 lei MARCĂ ÎNREGISTRATĂ
Litigiu de aproape 4,6 miliarde de lei vechi câştigat de avocatul Tomescu în favoarea Primăriei oraşului Uricani
În baza OUG 41/2001, familiile cu venituri reduse din Valea Jiului au beneficiat de diferenţe de tarif la serviciile de alimentare cu apă şi canalizare, reprezentând între 50% şi 100% din valoarea facturilor, funcţie de venitul pe membru de familie. Potrivit ordonanţei citate, sumele necesare se acopereau de la bugetele locale şi cel al Consiliului Judeţean Hunedoara. Neavând efectiv banii respectivi la bugetul local, Primăria oraşului Uricani s-a ocupat – pe perioada aplicării prevederilor OUG 41/2001 – doar de colectarea actelor de la beneficiari şi transmiterea borderourilor de plată cu beneficiarii către fosta Regie Autonomă a Apei Valea Jiului SA. Faptic, banii pentru aceste diferenţe de tarif au provenit exclusiv de la bugetul judeţean. Mai apoi, pentru acoperirea integrală a sumelor datorate fostei RAAVJ, s-au cerut şi primit bani de la Guvernul României sub formă de ajutor pentru plata arieratelor, bani viraţi direct şi integral de către administraţia locală uricăneană. Nici nu se putea altfel, pentru că – dacă nu ar fi virat la RAAVJ banii primiţi cu destinaţie specială – ordonatorul de credite ar fi riscat să fie acuzat de deturnare de fonduri. La fel au procedat toate administraţiile publice locale, numai pentru oraşul Uricani suma alocată de Guvernul României pentru datoriile (mai exact acele diferenţe de tarif) către furnizorul de apă depăşind, la nivelul anului 2006, 7,3 miliarde de lei vechi. Perversa divizare a fostei RAAVJ, redenumită Apa Serv Valea Jiului SA şi divizată în Apa Serv şi Nova Serv, a făcut ca Nova Serv Valea Jiului SA să intre în faliment, iar averea să îi fie administrată de lichidatorul judiciar Euro Quality Insolvency SPRL Deva. Care lichidator, fiind direct interesat să câştige bani, „cum se face”, a cerut Primăriei oraşului Uricani (ca, de altfel, tuturor primăriilor din Vale) să achite penalităţi de întârziere cifrate, la zi, la peste 4,4 miliarde de lei vechi. Primăria oraşului Uricani s-a trezit chemată în faţa instanţei de către lichidator. Asta deşi era şi este ilogic să obligi primăriile la plata unor penalităţi de întârziere în condiţiile în care statul, care a emis OUG
41/2001, nu a alocat la timp banii necesari punerii în aplicare a prevederilor ordonanţei de urgenţă amintite. Tribunalul Hunedoara, unde a început litigiul dintre lichidatorul Nova Serv Valea Jiului SA şi Primăria oraşului Uricani, nu a ţinut cont că acţiunea a fost introdusă după intervenţia termenului de prescripţie şi a hotărât că Primăria oraşului Uricani e bună de plată. În apel, la Alba Iulia, instanţa şi-a însuşit hotărârea magistraţilor deveni, fără a mai analiza temeinic faptul că, sumele fiind prescrise, administraţia nu putea fi obligată să plătească. Ba, mai mult, a respins şi contraexpertiza solicitată, în apărare, de av. Daniel Tomescu. Contraexpertiza ar fi dovedit că, în fapt, furnizorul de apă luase deja banii de la beneficiarii OUG 41/2001 şi, implicit, administraţia nu putea fi obligată să achite, încă o dată, respectivele sume. Drept urmare, în 30 martie 2012, Curtea de Apel Alba Iulia a respins apelul Primăriei oraşului Uricani şi a lăsat administraţia ca fiind bună de plată. Astfel s-a ajuns ca, în luna octombrie 2012, Primăria oraşului Uricani să fie somată de Biroul Executorului Judecătoresc Oancea Petru să achite debitul actualizat la suma de 448.410,23 de lei, din care 11.685,73 lei reprezentau doar cheltuielile de executare. Administraţia neavând efectiv suma ce se dorea a fi executată silit, banii au fost achitaţi lichidatorului de către DGFP Hunedoara. Cu toate acestea, lichidatorul nu a făcut distribuirea sumei întrucât planul de distribuire nu a fost încă aprobat de către Tribunalul Hunedoara. Situaţia profită, realmente, Primăriei oraşului Uricani. Asta după ce, în mod inexplicabil, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a respins – la data de 8 noiembrie 2012 – solicitarea de suspendare a executării silite până la soluţionarea recursului pe care Primăria oraşului Uricani l-a făcut împotriva Deciziei 20 din 30 martie 2012 a Curţii de Apel Alba Iulia. Săptămâna trecută însă, în data de 14 martie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a admis recursul Primăriei oraşului Uricani, ale cărei interese au fost reprezentate de av.
Daniel Tomescu, a modificat în tot decizia recurată în sensul că a admis apelul, a schimbat în parte sentinţa şi a respins acţiunea lichidatorului. Drept urmare, actele de executare sunt nule, urmează întoarcerea executării şi recuperarea de către stat a sumelor încasate nejustificat de către lichidatorul judiciar al Nova Serv Valea Jiului SA. Iar vestea cea bună e că, implicit, Primăria oraşului Uricani nu are nicio datorie către moştenitoarea defunctei RAAVJ. Grav este că, în baza unor acţiuni similare, lichidatorul Nova Serv Valea Jiului SA a încasat deja, nejustificat, de la alte primării din Valea Jiului, penalităţi inexistente (pe care furnizorul de apă le încasase deja de la abonaţi). Sens în care, având în vedere sumele colosale aflate în joc, se va proceda, mai mult ca sigur, la depunerea unei plângeri penale la Parchet pentru aceste plăţi duble făcute pe spatele statului român. Vom reveni. Cătălin DOCEA
Citiţi mâine,
Cum trage organul constatator Parchetul pe sfoară Cotidianul nostru va publica, mâine, un amplu material dedicat fenomenului furturilor de cărbuni. Statul este constant prejudiciat pentru că, în majoritatea cazurilor de acest gen, procurorii îşi însuşesc propunerile organelor de cercetare penală, îi scot de sub urmărire pe autori şi aplică amenzi administrative. Sigur că, prin furturile mărunte, denumite şi furturi ale foamei, atingerea adusă valorilor ocrotite de legea penală este minimă şi soluţiile apar a fi justificate. Dar, de foarte multe ori, propunerile făcute de organele de cercetare penală sunt de-a dreptul hilare, conţinând flagrante constatări, de domeniul SF-ului, menite să ajute autorii să scape de răspundere. De aceea, spunem noi, ca să nu muncească prea mult şi să-i facă scăpaţi pe autori, organul preferă să tragă Parchetul pe sfoară. Iar Parchetul se lasă, zicem noi, mult prea uşor. Nu rataţi!
Investitorul Bercea – dezamăgit de nepăsarea faţă de Jiul Cu toate că şi-a manifestat disponibilitatea, inclusiv financiară, de a prelua baza sportivă pentru a reclădi echipa de fotbal Jiul Petroşani, investitorul Emil Bercea s-a ales cu un refuz tacit. Negocierile cu administraţia locală şi finanţatorul actual, Alin Simota, nu au ajuns la niciun rezultat. Bercea este convins că, în aceste condiţii, mişcarea sportivă va avea în continuare de suferit existând chiar riscul dispariţiei acesteia. Am vrea să credem că premoniţia lui Bercea nu se va împlini însă realitatea ne convinge, de la o zi la alta, că omul de afaceri are dreptate. Bercea deţine în Valea Jiului două hoteluri, de 3 şi 4 stele, dar şi afaceri în domeniul materialelor de construcţii. O informaţie neconfirmată până la această oră spune că investitorul ar fi verişor cu comisarul şef Emil Bercea de la Direcţia Generală Anticorupţie Timiş.