CMYK
Ziar ul Vaii Jiului
Comentează subiectele zilei accesând site-ul
JOI
7 martie 2013
Răsărit: 06:56 Apus: 18:18
ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!
Director: Cătălin DOCEA
)
Anul VI Nr. 1154 12 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro
Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!
Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
R
Curs valutar: 1€ = 4,3615 lei 1$ = 3,3474 lei 1₤ = 5,0498 lei MARCĂ ÎNREGISTRATĂ
Curtea de Conturi: şefii din CNH au fost plătiţi pentru ore neprestate în subteran – 285.804 lei prejudiciu. Sporuri de periculozitate acordate ilegal – 10.800 lei. Şi nu numai. Un auditor de la Curtea de Conturi a României şi alţi trei de la Camera de Conturi Hunedoara s-au uitat, şi s-au minunat, cum au încasat diverse persoane din aparatul funcţional al CNH SA sume de bani în mod necuvenit. Perioada monitorizată se referă la intervalul iunie 2009 – iunie 2012. Spre exemplu, pentru mai mulţi şefi de la acea vreme (precum Dacian Narcis Zamfir, Mihail Stoicescu, Adrian Suciu ori Constantin Birchi), reprezentanţii CNH SA nu au putut prezenta în faţa auditorilor documente din care să rezulte îndeplinirea de către aceştia a obligaţiei de a presta 50% din timpul normal de lucru în subteran. Asta deşi au beneficiat în întreg anul 2011 de stagiul de cotizare realizat în condiţii speciale de muncă. Stoicescu, de exemplu, uitat prin birourile companiei vreo 10 – 12 ani, şi netras vreodată la răspundere pentru conducerea CNH SA la groapă, îşi lua banii precum minerul de la front, ca şi când ar fi lucrat în condiţii speciale. Cazurile de acest gen sunt multe şi flagrante. Spre exemplu, în luna iunie 2009, inginerul Daniel Blag figura cu 9 posturi în subteran, 50% din timpul normal de lucru fiind 88 de ore, respectiv 11 posturi complete. În evidenţele primirii lămpii şi în registrele de evidenţă de la surcursalele miniere acesta figura însă cu 6 posturi, aflându-se timp de 4 zile lucrătoare în concediu de odihnă. Ca atare, nu putea beneficia de stagiul
de cotizare în condiţii speciale în respectiva lună. De departe cea mai simpatică sesizare făcută de auditori este cea referitoare la Dacian Narcis Zamfir. În zilele de 7, 8, 10, 23 şi 28 mai 2012, acesta a beneficiat atât de spor de periculozitate, fiind pontant în schimbul I (în subteran, la EM Lonea), cât şi de stagiu de cotizare în condiţii speciale. În realitate însă, prin corelarea datelor menţionate cu cele furnizate de sistemul de monitorizare a accesului în sediul CNH SA, s-a ajuns la concluzia că pontajele au fost fictive. Dl. Zamfir, pedelist metamorfozat în pesedist (cică, la beţie, ar fi afirmat că numirea ca director al EM Lonea, cu susţinere PSD, l-ar fi costat 4.000 de euro), deşi a realizat în mod efectiv doar 6 posturi în subteran, a beneficiat în mod ilegal de stagiul de cotizare în condiţii speciale în respectiva lună. Este logic că, în timp ce cartela magnetică i-a fost citită de sistemul de monitorizare de la CNH SA, nu se putea afla şi la mină. Prin mânării penibile de genul celor anterior descrise, Compania Huilei a efectuat ilegal cheltuieli în cuantum de 285.840 de lei. Şi în dreptul sporurilor de periculozitate acordate ilegal, numele lui Dacian Narcis Zamfir (dovedit că s-a pontat în mai multe luni la Lonea, deşi cartela magnetică îi era citită şi la CNH SA) apare de mai multe ori în urma verificărilor efectuate, prin sondaj, de către auditori. Prejudiciul astfel creat de Zamfir şi alte persoane se ridică la suma de 10.800 de lei. Vom reveni. Cătălin DOCEA
Astăzi, la repartizarea fondurilor pentru întreg judeţul,
Deputatul Resmeriţă, lăsat cu ochii în soare de consilieră Mirela Ivănişi, consilieră la biroul parlamentar al deputatului Resmeriţă, l-a lăsat cu ochii în soare şi şi-a găsit un loc de muncă mai bun. Treaba l-a afectat vizibil pe deputat, consiliera fiind de fapt cea care-i făcea toată munca de pregătire a documentelor de activitate în Camera Deputaţilor. Dovada, lesne de găsit, este disponibilă pe site-ul Camerei. De când d-na Ivănişi şi-a luat soarta în mâini, activitatea deputatului a scăzut vizibil: întrebări şi interpelări – 0, iniţiative legislative – 0, luări de cuvânt în plen – 1. Nu vă impacientaţi! Luarea de cuvânt în plen nu se referă la vreo problemă stringentă pentru Valea Jiului, ci reprezintă în fapt depunerea jurământului faţă de ţară şi popor. D-na Ivănişi, cum spuneam, s-a reorientat. A devenit consiliera primarului Cornel Resmeriţă, edil la o primărie care, începând cu 1 aprilie 2013 (fără vreo păcăleală) va intra în incapacitate de plăţi pe termen nelimitat, acest lucru fiind efectul apariţiei OUG 3/2013. Doar nu gândiţi despre consiliera Ivănişi că a fost transferată la Primăria municipiului Lupeni pentru a fi plătită de lupenenii de rând, acei fraieri care plătesc taxe şi impozite locale pentru prosperitatea personală a membrilor familiei Resmeriţă?! Doar nu credeţi că, fiind transferată la Primăria Lupeni, dar ocupându-se faptic şi de biroul deputatului, consiliera Ivănişi încasează de la primărie pentru ceea ce prestează la cabinet?! Şi, pe cale de consecinţă, în acest fel, suma forfetară aflată la dispoziţia deputatului nu mai este afectată în mod real de salariul consilierei, fiind în totalitate la dispoziţia deputatului Resmeriţă... Cătălin DOCEA
Hotel Palace Petroşani angajează recepţioneră. Relaţii la telefon 0751199100
Preşedintele Moloţ taie felia cea mai mare pentru Valea Jiului
Aninoasa şi Uricaniul primesc mai mulţi bani decât Deva şi Hunedoara.
Chiar astăzi, la primul punct al şedinţei legislativului judeţean, pe masa aleşilor se află proiectul de hotărâre privind aprobarea repartizării pe unităţi administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată şi a sumelor din cota de 18,5% din impozitul pe venit, pentru achitarea arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcţionare şi/sau de capital în ordinea cronologică a arieratelor, pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală şi pentru susţinerea proiectelor de infrastructură care necesită cofinanţare locală pe anul 2013. Suma repartizată la nivelul întregului judeţ către 67 din cele 69 de unităţi administrativ teritoriale se ridică la 204,51 miliarde de lei vechi. Numai în Valea Jiului, în cele trei oraşe şi municipii din zonă, vor ajunge 34,5 miliarde de lei vechi. Având în vedere că Valea reprezintă o treime din judeţ, aţi putea socoti că vorbim despre o nouă nedreptate, cum s-a mai întâmplate în anii anteriori.
Datele trebuie însă analizate comparativ. Astfel, municipiilor li se distribuie suma de 40 de miliarde de lei vechi. Deva ia 3 miliarde, Hunedoara doar unul, în timp ce Bradul primeşte 8 miliarde, Petroşaniul - 4, Lupeniul – 9,5 şi Vulcanul – 7,5 miliarde de lei
vechi. O sumă importantă primeşte, de asemenea, municipiul Orăştie – 7 miliarde de lei vechi. Dintre oraşele judeţului, cărora li se alocă 41,5 miliarde de lei vechi, cea mai mare sumă va ajunge la Haţeg – 10 miliarde de lei vechi. Urmează Călan – 8,5 miliarde de lei vechi, Uricani şi Simeria – 5,5 miliarde de lei vechi, Aninoasa – 5 miliarde de lei vechi, Geoagiu – 4 miliarde şi Petrila – 3 miliarde de lei vechi. Din rândul comunelor, care primesc un total de peste 123 de miliarde de lei vechi, se detaşează Crişciorul – 10 miliarde, Râu de Mori – 5,5 miliarde, Peştişu Mic – 5 miliarde şi Teliucu Inferior – 4 miliarde de lei vechi. Contactat telefonic de cotidianul nostru, preşedintele Moloţ a confirmat lista ce intră astăzi în discuţia consilierilor judeţeni, subliniind faptul că este puţin probabil ca lista să sufere modificări. În privinţa sumei repartizate comunei Crişcior, 10 miliarde de lei vechi, preşedintele Moloţ a precizat că suma reprezintă ajutorul Consiliului Judeţean pentru supravieţuirea liceului din respectiva localitate, unitatea de învăţământ înregistrând cheltuieli foarte mari, în special pe timp de iarnă. Citiţi documentul de repartizare a sumelor pe zvj.ro. Cătălin DOCEA