CMYK
Ziar ul Vaii Jiului
Comentează subiectele zilei accesând site-ul
MARŢI
5 martie 2013
Răsărit: 07:00 Apus: 18:14
ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!
Director: Cătălin DOCEA
)
Anul VI Nr. 1152 12 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro
Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!
Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
Primăria municipiului Lupeni a inventat licitaţia cu câştigător antecunoscut
Încă o procedură de achiziţie publică, anunţată la începutul acestui an de către Primăria municipiului Lupeni, denotă faptul că primarul Cornel Resmeriţă este efectiv decis să ofere cadou unor societăţii private domeniul schiabil din masivul Straja.
Pentru analiza acestei situaţii, chiar demnă de atenţia procurorilor anticorupţie, cazul investiţiilor în domeniile schiabile din zona Văii Jiului trebuie văzut în ansamblu. Sunt deja câţiva ani de la demararea procedurilor de achiziţie pentru investiţii masive în primul domeniul schiabil, Parâng. Orice ochi de nespecialist a putut observa că, după prima procedură organizată de Primăria municipiului Petroşani, mai multe societăţi comerciale s-au contestat reciproc, pentru o vreme, întârziind începerea lucrărilor. Cineva, o minte luminată, a avut o idee sclipitoare pentru grupul respectiv de firme, dar păguboasă pentru bugetul statului. Dacă firmele de care vorbim ar fi continuat să se conteste, să prelungească procese inutile prin instanţe, demararea lucrărilor ar fi întârziat foarte mult. Mai mult decât atât, existenţa concurenţei ar fi făcut ca preţul de atribuire a contractului să scadă. Drept urmare, ca printr-un miracol, firmele au lăsat ranchiuna la o parte şi, din concurente, au devenit partenere. Iar parteneriatul ăsta a apărut a fi atât de bun încât a fost aplicat, copiat la indigo, şi la contractele pentru lucrările din Pasul Vâlcan şi Straja. O analiză pertinentă a procedurilor de atribuire pentru cele trei domenii schiabile duce lesne la concluzia că acestea au urmat un plan bine stabilit. Din când în când, edilii din Petroşani, Vulcan şi Lupeni mulţumeau public exministrului Elena Udrea pentru preocuparea de care dădea dovadă decontând în ritm alert lucrările pentru domeniile schiabile din Valea Jiului. Primarii n-au fost însă decât nişte pioni în tot acest mecanism, relaţiile la nivel ministerial fiind create şi întreţinute direct de firmele interesate. Mai apoi, lanţul de iubire cu Elena Udrea s-a rupt şi tabloul minunat al deconturilor ce soseau în ritm decent s-a stricat. Era lesne de dedus faptul că trebuia găsită o soluţie. Constructorii au avansat cu lucrările foarte mult, pe banii lor, iar asta le-a provocat mari de-
R
Curs valutar: 1€ = 4,3652 lei 1$ = 3,3593 lei 1₤ = 5,0491 lei MARCĂ ÎNREGISTRATĂ
să cuprindă cel puţin proiectarea unui telescaun debraiabil, un contract prestat în ultimii 3 ani (sept. 2009 - sept. 2012) pentru construcţii civile, pentru execuţie - minim un contract în valoare de cel putin 21.000.000 lei, executat în ultimii 5 ani (nov. 2007 - nov. 2012), care să cuprindă cel puţin achiziţia şi montarea unui telescaun debraiabil, un contract de construcţii civile executat în ultimii 5 ani de complexitatea lucrăilor propuse în contract. Să ne uităm puţin în jur şi să ne întrebăm cine, oare, a proiectat şi montat în ultimii 5 (ani) un telescaun debraiabil (adică ale cărui scaune, în perioada de staţionare, pot fi detaşate şi parcate)? Şi răspunsul, pentru că ne-am uitat în jur, e foarte simplu: exact asocierea de firme care a câştigat primul contract pentru domeniul schiabil. Şi care, în Straja, a montat deja un telescaun debraiabil. Telescaun ce poate fi văzut fizic în staţiune, fotografiat în imaginea ce însoţeşte acest articol (fiind preluată de pe pagina oficială a staţiunii Straja, rebranduită Wolvesland), sau notat cu nr. VIII pe orice hartă a domeniului schiabil Straja. Sigur că documentaţia pusă la dispoziţie de gaşca lui Lupaşcu nu spune şi ce culoare trebuie să aibă viitorul telescaun. În rest, primăria Primăria municipiului Lupeni s-a asigurat că a inventat licitaţia cu câştigător antecunoscut. Vom reveni. Cătălin DOCEA
servicii. Atunci a apărut din nou o minte luminată, poate aceeaşi de la începutul acestui articol, care a adus ideea salvatoare: domeniul schiabil din Straja să revină în administrarea Termogaz Company SA Haţeg, cel din Parâng să revină celor de la Krantz Eurocenter SRL Piteşti. Cei de la Acomin – Quasar (care au avut mari greutăţi financiare pe fondul nedecontării lucrărilor) s-au retras spre Transalpina Ski Resort. Chiar dacă firmele implicate vor ignora subiectul, sau vor spune că era singura soluţie pentru a fi recompensate pentru pierderile suferite, orice ochi avizat vede că totul seamănă a împărţeală. Iar timpul, cel care le coace pe toate, va dovedi dacă este sau nu aşa. Revenim acum la procedura anunţată de Primăria municipiului Lupeni la începutul acestui an şi vă reamintim greutăţile financiare întâmpinate de administraţia publică locală, rezumate eficient, credem, în ediţia de ieri a cotidianului nostru. Plecând de la dificultăţile financiare înregistrate de administraţia publică locală (generate, este evident, de managementul defectuos al primarului Cornel Resmeriţă şi al apropiaţilor săi), s-a ajuns la concluzia că – după ce gondola a fost plasată unei firme private, deşi foarte bine putea fi administrată de o societate a primăriei, Comexim R nu doreşte să preia exploatarea telegondolei din Straja fără a fi analizată pertinent oferta cea mai avantajoasă penUrmare a publicării în ediţia de ieri a cotidianutru municipalitate – soluţia sallui nostru a unui articol privitor la operarea vatoarea pentru masivul Straja telegondolei din Straja, omul de afaceri Emil nu poate fi Părău a dorit să facă o serie de precizări. decât conceAcesta a confirmat faptul că a intenţionat să sionarea lucrărilor pentru preia în administrare gondola, făcând chiar o telescaunul T3, propunere în acest sens pe adresa administraţiei locale. S-a ajuns chiar în faza în care restaurantul contractul trebuia să fie semnat. După ce în panoramic Vf. presa locală un alt investitor a susţinut că Mutu şi moderpoate oferi condiţii mai bune decât cele înainnizarea tate de către Emil Părău şi firma acestuia, spaţiilor de propunerea domnului Părău nu s-a mai materiacazare pe amplasamentul calizat, nemaifiind invitat să semneze contractul. banei vechi Straja. Ulterior, iar această precizare aparţine Teoretic, orice societate sau redacţiei, un alt contract a fost încheiat, dar nu asociere de societăţi – care cu firma domnului Părău şi nici cu cea a dovedea forţa financiară, logisceluilalt investitor, care propusese condiţii tică şi de personal necesară – aparent mai avantajoase. putea veni pentru a prelua acest Întrucât societatea sa deţine personal calificat, contract, estimat la 81.843.400 dl. Părău a fost contactat de societatea care a lei noi, plus TVA. Numai că aici încheiat contractul de asociere în participaţiau intervenit oamenii de nădeune cu municipiul Lupeni pentru a pune la disjde ai primarului Resmeriţă. Care, între altele, au solicitat ca poziţia acesteia personal specializat. Asta s-a şi întâmplat, a ţinut să precizeze dl. Părău, dar la ofertanţii să facă dovadă unei un preţ ce acoperă doar salariile personalului experienţe minime necesare, astfel: pentru proiectare - minim specializat. La acest moment, a mai arătat dl. Părău, când există deja un contract pentru opun contract prestat în ultimii 3 ani (nov. 2009 - nov. 2012), care erarea telegondolei spre Straja, societatea sa nu mai este interesată de această oportunitate.
Hotel Palace Petroşani angajează recepţioneră. Relaţii la telefon 0751199100 H. Vochiţoiu - apel către clasa politică:
Integrarea României în spaţiul Schengen: un obiectiv de interes naţional ce reclamă unitatea întregii clase politice
Aderarea României la spaţiul Schengen este un obiectiv fundamental de interes naţional, un pas necesar care asigură integrarea până la capăt în spaţiul euroatlantic de civilizaţie democratică şi bunăstare economică. Ipoteza amânării aderării la spaţiul Schengen nu este decât o simplă bătălie pierdută care nu poate şi nu trebuie să determine schimbarea priorităţilor României. Integrarea României în structurile NATO şi ale UE a fost un proces sinuos, presărat cu victorii şi înfrângeri pe parcurs. De fiecare dată însă, când în procesul de integrare s-au ivit obstacole, clasa politică a reuşit să se mobilizeze şi să acţioneze consensual pentru atingerea obiectivelor propuse. Astfel, după ce România a ratat intregrarea în NATO în 1997, procesul s-a încheiat în 2002, demersurile consecvente ale ţării noastre, susţinute de toate partidele politice, fiind în cele din urmă recompensate cu statutul de membru al Alianţei Nord-Atlantice. De asemenea, primirea României în Uniunea Europeană în anul 2007 s-a realizat după ce, anterior, în 2004, ţara noastră nu a prins primul val al aderării. Acum, în 2013, când aderarea la spaţiul Schengen pare a fi compromisă, este din nou momentul ca întreaga clasă politică să strângă rândurile şi să îşi amplifice eforturile pentru ca România să fie admisă în uniunea vamală a statelor europene. Toate partidele politice din România sunt datoare să abordeze integrarea în Schengen cu maximă responsabilitate. La mijloc nu este doar un subiect de politică externă, ci un subiect major de politică internă. Statutul de ţară membră Schengen deschide o serie de oportunităţi economice pe care România nu îşi permite să le irosească. Nu este vorba doar de simplul drept la liberă circulaţie. Riscăm să pierdem oportunităţi majore de dezvoltare a economiei româneşti, cu implicaţii importante asupra nivelului de trai. Considerăm că ţara noastră nu îşi permite abandonarea aderării la Schengen ca element esenţial pentru valorificarea deplină a statutului de membru al Uniunii Europene şi consolidarea credibilităţii în plan internaţional. De aceea, adresăm un apel întregii clase politice de a susţine public şi de a lupta până la capăt pentru atingerea obiectivului de interes naţional – intrarea în spaţiul Schengen.