Issuu on Google+

CMYK

MARŢI

Ziarul Vãii Jiului

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

8 ianuarie 2013

Anul VI Nr. 1112 12 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro

Răsărit: 08:04 Apus: 17:00

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Director: Cătălin DOCEA

Curs valutar: 1€ = 4,4223 lei 1$ = 3,3917 lei 1₤ = 5,4462 lei

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Cum ne aşteptam, gaşca lui Ponta ne dezamăgeşte!

Tipar digital

Cel mai bun preţ din judeţ!

Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro

R

MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

Dezvoltarea Parângului - în coadă de peşte: va continua „în limita fondurilor”. Staţiunea e la coada listei de finanţări, puţin peste „celebrele” Băişoara şi Cavnic Duminică, în cadrul unei conferinţe de presă, senatorul de Valea Jiului, H. Vochiţoiu, a tras un important semnal de alarmă: deşi a declarat că se iubeşte cu foc cu Valea Jiului, ba chiar o vrea de unică amantă, actualul guvern a comis-o! După ce în Vale s-a băgat un purcoi de bani în dezvoltarea turismului, şi-n Parâng (drept unic exemplu) ar mai fi nevoie încă de mulţi alţii pentru a nu lăsa lucrurile făcute nici pe jumătate, locomotiva obosită a plagiatorului Ponta, a se citi „CFR-ul”, ne-a dat fum în nas şi a zis că turiştii trebuie să meargă mai ieftin, cu trenul, la munte. Dar nu la muntele nostru (fie el Parâng, Straja ori Vâlcan), ci la muntele lor, al căcănarilor din USL. Căci, după cum aţi putut citi ieri, bilete mai ieftine cu trenul spre staţiunile montane se dau numai spre/dinspre Valea Prahovei, Vatra Dornei şi Piatra Neamţ. Asta l-a enervat şi pe senatorul de Valea Jiului, care l-a interpelat respectuos pe această temă pe ministrul Fenechiu. Păi dacă vrem turism în Valea Jiului, şi ne preocupă atât de tare soarta oamenilor sărăciţi stând cu curul pe muntele de aur negru al Văii, cum trimitem noi (a se citi Guvernul Ponta) turiştii la juma' de preţ, pe Valea Prahovei? Ponta, spune drept! Ne iubeşti, sau ne-ai vrut doar votul?

Un alt parlamentar PP-DD, deputatul Monica Iacob-Ridzi, l-a interpelat în 20 octombrie 2012 pe ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului pe tema importanţei deblocării fondurilor necesare continuării investiţiei în domeniul schiabil din Parâng. Pe principiul „E uşor a scrie versuri / Când nimic nu ai a spune, / Înşirând cuvinte goale / Ce din coadă au să sune”, ministrul s-a făcut că nu pricepe şi i-a răspuns că, pentru Parâng, s-au dat fonduri. Adevărat! Numai că la fel de

adevărat e că acele fonduri nu le-a dat guvernul USL, ci fix celălalt. După rezumatul în care arată tot ce a făcut şi virat fostul guvern pentru Parâng, ministrul spune că susţinerea financiară pentru Parâng va continua „în limita fondurilor”. Înainte de a vă apuca să înjuraţi pe site-ul guvernului actual, sens în care vă sugerăm adresa de e-mail drp@gov.ro, dar şi pe reţelele de socializare, aflaţi că în finalul răspunsului trimis la petiţia deputatului

Iacob-Ridzi se prezintă şi o situaţie în ceea ce priveşte stadiul fizic şi cel al alocărilor financiare aferente proiectelor de investiţii în infrastructura de schi. Iată sumele achitate până acum: Râşnov – 36.425 mii lei, Băişoara – 149 mii lei, Straja – 36.997 mii lei, Parâng – 20.901 mii lei, Borşa – 27.414 mii lei, Cavnic - 4.999 mii lei, Câmpulung Moldovenesc – 44.400 mii lei şi Voineasa – 94.255 mii lei. Dacă faceţi clasamentul, veţi afla că Parângul e al treilea de la coadă, peste Cavnic şi Băişoara. Drept urmare, de mai vedeţi vreun imbecil pe la posturile TV centrale spunând că s-a investit enorm în Parâng, recomandaţi-i să ia un bilet de tren la juma' de preţ, de la Ponta, şi să vadă cât s-a investit în Voineasa (de vreo 5 ori mai mult) ori la Câmpulung Moldovenesc (de vreo două ori mai mult). Sigur că şi Voineasa, ori altă staţiune mai puţin celebră de pe lista enumerată, pot avea potenţial turistic. Greu de demonstrat însă că acel potenţial ar putea ajunge, vreodată, la cel al masivului Parâng. Pe de altă parte, de-l vedeţi pe Ponta, să-i mulţumiţi cum ştiţi mai bine pentru că a blocat investiţiile şi lasă Parângul la coada listei de investiţii, rubrica “în limita fondurilor”. Cătălin DOCEA

SC angajează lucrător comercial în domeniul materialelor de construcţii şi şofer categoria B pentru domeniul materialelor de construcţii. Relaţii la telefon 0751.199.100, Petroşani.

Administratorii domeniului schiabil din Straja oferă transport gratuit până la telegondolă

O iniţiativă extraordinară a administratorilor domeniului schiabil pentru a atrage turiştii în Straja: transport gratuit de la gară la telegondolă. Turiştii sunt, fireşte, plăcut surprinşi şi încântaţi.

Turismul înseamnă promovare şi oferte de nerefuzat, mai ales când turiştii au de ales între mai multe staţiuni. A înţeles acest lucru şi administratorul domeniului schiabil din Straja, care asigură transport gratuit până la telegondolă. Mai exact din gara Lupeni, din zona primăriei, până la telegondolă. Nu doar turiştii care vin cu trenul pot să beneficieze de transport gratuit, ci şi cei care vin în staţie şi vor să urce la munte. „Transportul le este asigurat de administratorul telegondolei şi al domeniului schiabil”, ne informează Gabriel Lungu, city managerul Lupeniului. Asocierea Termogaz Company, Acomin şi Kranz Eurocenter este atât constructorul domeniului schiabil cât şi administratorul telegondolei până în luna mai a acestui an. Nu numai turiştii, ci şi cabanierii susţin această iniţiativă, care aduce mai uşor oamenii în Straja. Administratorul cabanei Atlas, Ana Maria Tomescu, spune că turiştii care au ajuns la cabană au fost încântaţi sezonul acesta şi de transportul gratuit până la telegondolă, şi de telegondola în sine, mult mai confortabilă decât telescaunul. Microbuzele administratorului domeniului schiabil sunt prezente pentru a prelua turiştii din gară de fiecare dată când aici opreşte un tren. Aşadar, cei interesaţi îi pot găsi oricând la locul potrivit, disponibilitatea fiind maximă. Alina PIPAN


Ziarul Vãii Jiului

2 ACTUALITATE

marţi, 8 ianuarie 2013

Priorităţile prefectului în 2013

Paroşeni. În legătură cu viitorul acestei noi structuri economice hunedorene, prefectul spune că o prioritate extrem de interesantă ar fi dezvoltarea şi extinderea relaţiilor de afaceri cu China, în condiţiile în care, în ultima vreme, investitorii din Extremul Orient contribuie cu sume importante în economia românească.

Încă 14 microhidrocentrale

Ieri, la Deva, prefectul judeţului Hunedoara, Sorin Vasilescu, a organizat o întâlnire cu presa în cadrul căreia a ţinut să transmită câteva din principalele preocupări ale instituţiei pe care o conduce în perspectiva anului 2013. De departe, principala zonă de atenţie a Instituţiei Prefectului în acest an este reprezentată de sectorul energetic, incluzând atât problemele exploatărilor de cărbune din Valea Jiului, cât şi cele legate de energia hidroelectrică. Astfel, conform spuselor prefectului, prima prioritate ar fi Complexul Energetic Hunedoara. Sorin Vasilescu spune că „investiţiile necesare pentru acest complex energetic se ridică la 500 de milioane de euro”. Chinezii ar putea da bani pentru minerit

Ca date tehnice, ar fi de notat că sediul complexului energetic este la Paroşeni şi aici urmează să lucreze aproximativ 10.000 de angajaţi, din care 5.255 la Societatea Naţională a Huilei (formată din minele viabile Lonea, Livezeni, Vulcan şi Lupeni), 2.200 de angajaţi la societatea de închidere a minelor neviabile, 1.400 la Electrocentrale Mintia şi 700 la Termocentrala de la

Ca perspectivă economică viabilă este susţinută în continuare şi construcţia de microhidrocentrale pe Streiul Inferior. Potrivit prefectului Sorin Vasilescu, există Amenzi pentru promisiunea că investiţiile vor fi derulate în

palma întinsă

Cerşitul nu este sănătos, deci nu este tolerat

„Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană”, aşa suna o replică celebră dintr-un film românesc. Cerşitul este o industrie în România, iar protagoniştii ei nu ţin cont de nimic. Mame cu sugari care cerşesc în frig, copii cu handicap, iată doar unele dintre continuare, iar în anul 2016 vor fi personajele acestei industrii ce se intensifică în preajma sărbătorilor. finalizate toate cele cinci microCum spuneam, cerşitul nu este sănătos, aşadar nu este tolerat. Penhidrocentrale. Acestea sunt la tru a-l combate, janBretea, Călan, Băcia, Strei şi darmii au aplicat în Simeria. Investiţiile necesare sunt această perioadă amenzi de un miliard de lei, microhidrocelor prinşi la cerşit. centrala de la Bretea fiind Aceştia au asigurat orrealizată în proporţie de peste dinea publică, cu prilejul 50 la sută. sărbătorilor creştine În acelaşi domeniu, s-a amintit şi Botezul Domnului şi vizita efectuată anul trecut de amSoborul Sfântului Prooroc basadorul Coreei de Sud în judeţul Ioan Botezătorul, în penostru, care a deschis perspectiva rioada 6-7 ianuarie, în unor investiţii pentru realizarea zona bisericilor şi mănăsaltor nouă microhidrocentrale pe tirilor din judeţ, şi au Streiul Mijlociu şi Superior, de la depistat şi sancţionat contravenţional 20 de persoane care apelau la Sântămăria Orlea spre Petroşani. mila publicului. Cuantumul sancţiunilor contravenţionale aplicate de „Există deja un proiect şi urmează jandarmi este de peste 1.500 lei. Jandarmii recomandă cetăţenilor să să fie găsite firmele interesate să nu încurajeze această activitate antisocială şi ilegală, oferind sume investească în acest domeniu”, a de bani sau alte bunuri persoanelor care apelează la mila publicului. declarat Sorin Vasilescu. Alina PIPAN Mihaela PETROŞAN

TĂ Ă ER AL OF ECI SP

HDD 40GB IDE/ATA – 75 LEI - 55 LEI DVD-RW IDE/ ATA – 85 LEI - 69 LEI HDD 80GB IDE/ATA – 125 LEI - 99 LEI P4 CEL 2.53GHZ/512/40/CD/PCI-EX - 295LEI - 225 LEI P4 2600+/512/40/CD-R – 295 LEI – 225 LEI P4 CEL 2.8GHZ/1GB/40/DVD-R/PCI-EX – 325 LEI - 295LEI P4 2800+/1GB/40/CD-R/ - 315 LEI – 269 LEI P4 3000+ ATHLON/1GB/80GB/DVD-R/CD-RW - 425 LEI - 335 LEI DUAL-CORE E2140/ 1GB/ 160/ DVD-RW/ PCI-EX – 685 LEI - 595 LEI

RAPID IEFTIN CONFORTABIL

TAXI COMSION RENT A CAR

www.zvj.ro

0254 512512 0720 512000 0254 512500

Electronic Center 0765 459 316

Petroşani, Piaţa Centrală, Hală, Etaj 1


Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE 3

marţi, 8 ianuarie 2013

Agenţia de voiaj a CFR Călători din Petroşani va fi desfiinţată CFR Călători trece printr-o altă etapă de transformare. Şi, printre altele, mai închide din agenţiile de voiaj. Pe listă este şi agenţia din Petroşani. Pentru a reduce cheltuielile, unele agenţii vor fi închise, iar în locul lor se vor forma, în sediile din gară, birourile de voiaj. Pe scurt, se renunţă la cheltuielile cu întreţinerea

unui sediu în oraş. Nu se pune problema concedierii angajaţilor. Paul Cincora, şeful zonal al CFR Călători, a confirmat pentru Ziarul Văii Jiului această informaţie. “Momentan agenţia funcţionează, se pot cumpăra şi rezerva bilete în continuare până când vom primi ordin de la director. Dar, în viitorul apropiat, va fi închisă. Toţi angajaţii vor fi mutaţi în gară, la un nou birou. Aici, de asemenea, se vor putea rezerva bilete, se vor oferi practic aceleaşi servicii”, spune oficialul. Ieri, după ora prânzului, directorul Florin Blăgăilă anunţa oficial printr-un

comunicat de presă faptul că, începând din data de 10 ianuarie 2013, activitatea Agenţiilor de voiaj Deva şi Petroşani va fi închisă, înfiinţându-se birouri de voiaj în incinta staţiilor de cale ferată din oraşele menţionate”. CFR Călători va opri activitatea agenţiilor de voiaj CFR din Petroşani, dar şi din alte 10 localităţi precum Drobeta-Turnu Severin, Deva, Baia Mare, Satu Mare, Târgu Mureş, Galaţi, Buzău, Brăila, Focşani şi Constanţa, înfiinţând în schimb birouri de voiaj. În ţară rămân active doar 22 de agenţii, dintre care una la Hunedoara. Acest pas era oarecum uşor de ghicit. Cu toate că agenţia de la Petroşani era mai mereu plină, deci avea destul de multă activitate, mulţi dintre călători preferau și preferă serviciile de rezervare online ale CFR Călători. Oricum se pot face rezervări de bilete online încă din 2009. CFR are aplicaţii şi pentru telefoanele mobile. Aşadar, posibilităţile de achiziţie a serviciilor sunt multiple, singurul care ţine clienţii la distanţă fiind tariful mare perceput pentru călătorii, raportat la celelalte oferte pentru transportul în comun de călători. Alina PIPAN

Puţin despre

Gunoaie şi caractere Înainte de Crăciun şi de Anul Nou, magazinele şi supermarketurile au gemut de cumpărători. Aşa de lungi cozi la casele de marcat se văd doar la sfintele sărbători de la sfârşit de an şi după ridicarea postului dinaintea Învierii Domnului. Au existat,

însă, din păcate, şi din aceia care nu au intrat deloc nici prin alimentarele de cartier, darămite prin supermarketurile doldora de

Blocul de lângă sediul Jandarmeriei din Petroşani arată de parcă şi-ar fi rupt vreun titan dinţii în acoperişul său

Blocul pe care-l vedeţi în imagini este situat chiar lângă sediul Jandarmeriei din Petroşani, vizavi de blocul de locuinţe sociale, în Colonie. Acum arată de parcă ar fi muşcat cineva din el. Coincidenţă sau nu, a început să se deterioreze abia când în locuinţele sociale din blocul alăturat au fost repartizate beneficiarilor. Atunci au

www.zvj.ro

început să dispară bucăți mici din el, iar acum a rămas complet fără mansardă. A fost furat bucată cu bucată. Până în vară, dacă se ţin băieţii de treabă, va avea cu un etaj mai puţin. Blocul despre care facem vorbire a aparţinut, împreună cu cel care acum este bloc social, Jandarmeriei. Apoi a intrat în administrarea Primăriei Petroşani. Aceasta a investit în transformarea unuia dintre ele în bloc de locuinţe sociale. Cam acelaşi era planul şi cu blocul devastat. Dar până să se găsească sursa de finanţare, i-a dispărut deja un etaj. Uite aşa se duc bunurile publice pe apa Sâmbetei: unul câte unul. Din fericire, structura imobilului pare să nu fie afectată. Un parteneriat public-privat ar putea salva imobilul, care chiar s-ar putea transforma într-un bloc de locuinţe, cămin, sau ar putea primi aproape orice altă destinație. La fel s-ar putea întâmpla cu multe alte imobile abandonate. Dar, oare, se găseşte cineva să investească în asemenea imobile până nu se degradează de tot? Alina PIPAN

mărfuri şi de oferte. Aceştia sunt săracii de care, din nefericire, nu duce lipsă doar Vulcanul, oraşul în care am avut ocazia să-i văd la lucru, ci toate localităţile din ţara aceasta.

Pentru ei

containerele de gunoi au fost, în perioada premergătoare sărbătorilor şi după, raiul pe pământ. Asta, fiindcă nu întotdeauna îţi este dat să găseşti, după ce cotrobăieşti prin resturile menajere şi altele de acest fel, ba ceva de mâncare, ba coji de cartofi sau de pâine, ba un aparat electrocasnic defect, un televizor sau mai ştiu eu ce.

Femeile

din imagine nu s-au intimidat deloc văzându-mă că intenţionez să le fotografiez. M-au rugat doar să nu le "iau" din faţă. Ceea ce am făcut, pentru că, de multe ori, caracterul unora dintre cei care caută prin gunoaie este mult superior decât al unora care apar pe toate posturile de televiziune, sunt putred de bogaţi, mănâncă şi se îmbracă doar din magazine de fiţe. Şi, mai mult, se cred atotstăpâni în lumea asta trecătoare. Gheorghe OLTEANU


Ziarul Vãii Jiului

4 SPORT

marţi, 8 ianuarie 2013

Două gimnaste din Vale în topul Federaţiei Române

Avem cu ce ne lăuda

Raluca Haidu din Petrila, sportiva anului 2012 în judeţ

Daria Vişănescu, în primii zece şahişti ai României

Gimnastele Raluca Haidu, din Petrila, Andreea Munteanu, Ştefania Stănilă, din Aninoasa, şi Miriam Aribăşoiu, legitimate la CNS CSS „Cetate” Deva, au fost incluse de Federaţia Română de Gimnastică în topul celor mai bune gimnaste ale anului 2012. Cele patru gimnaste ale clubului devean s-au clasat pe locurile şase, şapte, opt şi zece în ierarhia naţională pe anul 2012. Cea mai bună performanţă a reuşit-o Raluca Haidu, care ocupă locul şase graţie medaliei de aur obţinută cu echipa de senioare a României la Campionatele Europene Belgia 2012. Andreea Munteanu, deţinătoarea a patru medalii europene (bronz la individual compus, argint la bârnă şi medalii de bronz la sol şi cu echipa), la aceeaşi competiţie, dar la categoria junioare, ocupă locul şapte. Alina Ştefania Stănilă, care are în palmares două medalii (argint la sărituri şi bronz cu echipa) la aceeaşi competiţie continentală, este pe locul opt, iar Miriam Aribăşoiu, care are doar o medalie de bronz cu echipa la CE Belgia 2012, este pe locul zece. Pe primele cinci poziţii ale topului naţional pe anul 2012 se află, în ordine, următoarele gimnaste: Sandra Izbaşa, Cătălina Ponor, Larisa Iordache, Diana Bulimar şi Diana Chelaru. Cei mai buni gimnaşti ai anului 2012, Sandra Izbaşa (feminin), Flaviu Koczi (masculin) şi Valentin Mavrodineanu (gimnastică aerobică), s-au aflat pe poziţiile de lideri şi în clasamentele din 2011.

Raluca Haidu, lider la nivel judeţean

Primele trei gimnaste de la CNS CSS „Cetate” Deva clasate în topul FRG sunt şi lidere ale ierarhie judeţene pe 2012, iar cea de a patra ocupă locul şase în această ierarhie. Raluca Haidu meri-

www.zvj.ro

tă titlul de sportivă hunedoreană a anului 2012. Atribuirea acestuia ar trebui să fie de necontestat, deoarece Haidu este singura sportivă din judeţ medaliată într-o competiţie majoră la nivel de senioare, gimnasta antrenată de Florin Cotuţiu fiind campioană europeană cu echipa României la CE Belgia 2012. Pe locul doi în ierarhia judeţeană ar trebui să fie Andreea Munteanu care are în palmares patru medalii la CE Belgia 2012, la nivel de junioare I, iar pe treapta trei a podiumului urcă gimnasta din Aninoasa, Şahista Daria Vişănescu, din Valea Jiului, numită de Ştefania Stănilă. În continuspecialişti „Micuţa Kasparova” este din nou în topul are, pe locurile patru şi federaţiei de specialitate. Daria s-a clasat pe locul 7 cinci ale clasamentului în clasamentul celor mai buni sportivi ai anului 2012, judeţean se afle două luptăierarhie stabilită de Consiliul Director al Federaţiei toare junioare. Laura Române de Şah la propunerea Colegiului Central de Gavriliuc (CSS Petroşani, 18 ani, categoria 67 kg, Antrenori, în baza rezultatelor obţinute în competiţiantrenor Gheorghe Răducu) este medaliată cu ile interne şi internationale din anul 2012. Maestră bronz la Campionatele Europene din Croaţia, a FIDE, Daria Vişănescu este a doua cea mai tânără ocupat locul 12 la Campionatul Mondial de la prezenţă în Top 10 al şahului românesc pe 2012, Pattaya (Thailanda) şi deţine titlul naţional la după bucureşteanul Robert Tănase, care la cei 14 ani nivel de senioare. Simona Pricob (CSS Hunedoara, s-a clasat pe locul 10. În clasamentul întocmit de categoria 51 kilograme, antrenor Emil Nicoară) Federaţia Română de Şah se regăsesc nume precum are şi ea medalie de bronz la Campionatele Cristina Foişor, Mircea Pârligras, Elena Luminiţa Europene din Croaţia, s-a situat pe locul nouă la Cosma sau Vladislav Nevednici. Cu un coeficient Elo Campionatul Mondial de la Pattaya (Thailanda), de 2060, şahista de 16 ani originară din Petrila este dar e doar vicecampioană la nivel naţional, la antrenată de Romeo Milu. categoria senioare. Pe locul şase în clasamentul judeţean pe 2012 se situează ultima gimnastă care deţine medalie la nivel continental, şi anume Miriam Aribăşoiu, clasată pe locul trei cu echipa la CE Belgia Cei mai buni şahişti legitimaţi de la CSM Petroşani au început anul com2012. Clasamentul oficial al petiţional cu un concurs „de casă” la care vor lua parte doar sportivi ai celor mai buni sportivi huneclubului din Valea Jiului. Competiţia se desfăşoară, zilele acestea, pe două doreni ai anului 2012 va fi grupe valorice şi va avea loc până pe data de 10 ianuarie, la Casa de Cultură prezentat în cursul acestei a Studenţilor din Petroşani. În turneul principal evoluează cei mai buni luni de Direcţia pentru Sport şapte jucători ai clubului şi anume: Mihai Andrei Maschio, Teofil Elias Pîrlea, şi Tineret a Judeţului Ovidiu Topârcean, Luana Aimee Ghicioi, Cristian Costin Crăciun, Raul Hunedoara. Alexandru Dragotă şi Eduard Adrian Opriş. Turneul secundar reuneşte jucătorii: Mihai Erik, Flavius Andrei Ignat, Daniel Berindei, Dragoş Nicholas Vişănescu, Sebastian Hogea, Ioan Alexandru Grigoraş, Cristian Florin Matyas şi Karla Anamaria Topolniceanu.

Trofeul anului 2013 la şah


Ziarul Vãii Jiului

SPORT 5

marţi, 8 ianuarie 2013

Ioan Sdrobiş: “Hagi i-a încetinit drumul lui Pintilii”

Fostul preşedinte al Jiului, Ioan Sdrobiş nu poate uita că elevul său pe

care l-a avut la Jiul, Mihai Pintilii, nu a fost dorit la Steaua de către marele

favorită. Suporterii au demarat, în data de 2 ianuarie, un sondaj pe pagina lor de Facebook cu scopul de a-l desemna pe cel mai bun jucător al echipei FC Hunedoara în turul campionatului 2012-2013, la capătul căruia trupa de pe Cerna este lideră în seria a V-a a Ligii a III-a. „Perioada în care vă puteţi alege (prin vot - n.r.) favoritul se încheie în data de 20 ianuarie, iar fotbalistul desemnat câştigător va fi premiat cu o plachetă aniversară în cadrul festivităţilor prilejuite de comemorarea a 20 de ani de la ieşirea de pe gazonul vieţii a marelui Michael Klein. Şi pentru ca opţiunea voastră să fie şi mai interesantă, vom organiza şi o tragere la sorţi în care vor intra toţi cei care l-au votat pe jucătorul

Doi foşti jucători din Vale domină topul hunedorenilor

Flancul stâng al FC Hunedoara, format din mijlocaşul ex-lupenean Robert Cristian şi fundaşul, fost la Jiul, Bogdan Roiu, domină sondajului de desemnare al celui mai bun jucător al turului din echipa negrualbaştrilor, derulat pe internet, la iniţiativa Asociaţiei Suporterilor Corvinişti. Primul eveniment din noul an în care este implicată gruparea FC Hunedoara a fost inventat de suporteri. Fără vacanţă în dragostea lor faţă de fotbalul hunedorean, componenţii Asociaţiei Suporterilor Corvinişti (ASC) au început anul 2013 cu gândul la echipa

Hagi. Departe de Jiul şi de mulţi dintre jucătorii pe care i-a lansat în fotbalul de mare performanţă, Ioan Sdrobiş, de numele căruia se leagă destinele echipei Jiul, spune că nu poate uita faptul că dacă Mihai Pintilii nu ar fi fost respins de Hagi ar fi ajuns mult mai departe în cariera sa. “Cu toate că, acum, Pintilii este la Steaua, dacă Hagi nu i-ar fi încetinit drumul, cu ani în urmă, ar fi ajuns mult mai departe, poate chiar la un club mare din străinătate. Acesta este singurul meu regret în ceea ce-l priveşte pe fun-

daşul Stelei”, a spus cel supranumit “Părintele”, care în prezent are o academie de fotbal la Oneşti. “Am ochit şi câţiva jucători din Vale pe care vreau să-i aduc aici. Aş vrea uneori să mă las de fotbal, dar nu se lasă fotbalul de mine”, spune Sdrobiş, care nu a uitat de Vali Badea, jiulistul ajuns la Steaua şi intrat, mai apoi, într-un con de umbră. “Vali Badea nu m-a ascultat şi acum trage consecinţele. E vai de el cu probleme medicale, dar îi sunt alături, nu ştiu ce şanse are să mai revină în fotbal”, a declarat Ioan Sdrobiş.

ales cel mai bun, iar învingătorul va primi un tricou ASC, inscripţionat cu numele său, alături de autografele tuturor jucătorilor hunedoreni”, se arată pe pagina de Facebook a Asociaţiei Suporterilor Corvinişti.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

www.zvj.ro


CMYK

Ziarul Vãii Jiului

6 ADMINISTRAŢIE

marţi, 8 ianuarie 2013

Petroşani. Imagini care nu fac deloc cinste.

Parcul Central „Carol Schreter” - de evitat în aceste zile. Arată jalnic!

Imaginea tristă a Parcului Central „Carol Schreter”, mai ales acum, de sărbători, nu s-a schimbat. Nici măcar de Bobotează, chiar dacă n-a mai nins în cantităţi impresionate.

Duminică, de Bobotează, parcul cel mare arăta după cum vedeţi în imaginile surprinse de noi. În primul rând, aleile erau pline de zăpadă şi gheţuş. Neaua, rămasă de dinainte de sărbători, când am înţeles cu toţii că a nins mult şi a fost greu să se facă faţă capriciilor naturii, a îngheţat după ploicica de sâmbătă seara, iar mersul prin parc a devenit o adevărată aventură. Dacă atunci am înţeles, că oameni suntem cu toţii, acum nu mai înţelegem de ce nu se curăţă oraşul şi aleile parcurilor, parcările, trotuarele cen-

trale. Nici nu este nimic de înţeles, iar cetăţenii încep să-şi piardă pe zi ce trece răbdarea, bombardându-ne cu telefoane. Temperaturile au fost cu plus multe zile la rând, atât între Crăciun şi Anul Nou cât şi după Revelion. Măcar aleile principale, vreo două-trei din ele se puteau deszăpezi. La fel şi băncile, pline de zăpadă îngheţată într-o foarte mare parte, dar şi locurile din faţa lor. Nici nu e de mirare că parcul cel mai mare din Valea Jiului este pustiu mai tot timpul, şi asta de sărbători şi în vacanţa elevilor! Explicaţii sunt destule. Pe lângă starea parcului, nu găseşti nici atracţii. Un pom de iarnă, nişte ornamente luminoase şi o scenă biblică nu are cum să-i atragă nici măcar pe cei mici, dar pe tineri sau bătrâni. În tot parcul nu vezi un comerciant care să vândă un ceai cald, castane

prăjite, floricele sau nişte fructe, ori măcar o turtă dulce, o vată de zahăr sau nişte biscuiţi de doi lei. Nu găseşti să închiriezi o patină, o minge sau o bicicletă, cum se procedează peste tot în lume, nu găseşti un amărât de vânzător ambulant cu baloane colorate şi jucărioare pentru cei mici, nu auzi niciodată un sunet de fanfară – nici măcar duminica la prânz sau de sărbători, nu vezi un clovn să-i distreze pe copii şi altele. Am rămas cu 30 de ani în urmă la acest capitol, asta într-un oraş de munte care-şi doreşte un turism dezvoltat. Nu cu parcuri din astea vom atrage turişti, nici măcar din Petrila, să nu mai vorbim de turişti străini sau din alte zone din ţară. O pustietate de nedescris ziua în amiaza mare în tot parcul! La fel şi în zona civică, centrală, unde nici pe-acolo nu s-a prea curăţat zăpada. Păcat de ornamente şi de stâlpii de iluminat care dau totuşi culoare şi aspect zonei. Multe s-ar putea îmbunătăţi şi aici, mai ales acum după reabilitare (pe care noi am salutat-o şi am considerat-o binevenită într-un oraş gri, monoton şi super plictisit). Revenind la parc, ca şi pe drumurile centrale, munţii de zăpadă sunt la locul lor… aşteaptă probabil primăvara. Totuşi, credem că măcar într-o maşină, la orele prânzului, cât temperaturile sunt peste zero grade, aceste movile din parc se puteau ridica. Cum la fel credem că, folosind vreo două lopeţi şi trei mături, se putea da jos zăpada de pe băncile din parc. Surprinde lipsa de reacţie a celor care ar trebui să se ocupe de aceste probleme, dar şi a şefilor lor. „După Sfântul Ion vom ataca în forţă, veţi vedea…”, ne spune cineva din cadrul primăriei. Aşa o fi, vom vedea… Dar „testul iernii” la aceste sărbători a fost picat, în ceea ce priveşte aspectul municipiului. „Nota patru cu felicitare” pentru sărbătorile acestea, cum spunea pe vremuri un bătrân profesor de matematică. Poate iarna viitoare va fi mai bine...

Corneliu BRAN

www.zvj.ro


CMYK

Ziarul Vãii Jiului

SOCIAL 7

marţi, 8 ianuarie 2013

Evită să devii ţinta abuzurilor!

Marioara Caragel, exemplul femeii marginalizate, luptă pentru supravieţuire În luna decembrie a anului trecut veneam în faţa dumneavoastră cu povestea unei femei din Uricani, care a fost o viaţă întreagă casnică, şi care a ajuns muritoare de foame după ce fostul soţ s-a debarasat de ea în cel mai inuman mod. În postura acestei femei sunt, cu siguranţă, şi altele. Tocmai de aceea am ales să facem public acest caz, pentru a oglindi nedreptăţile ce li se fac femeilor abandonate, care o viaţă au avut grijă de casă şi familie, iar la bătrâneţe sunt considerate un bun expirat.

Aproape de vârsta a treia, fără viitor

Marioara Caragel a fost casnică timp de 30 de ani. Fostul soţ lucra la mină, la Uricani, iar ea stătea acasă cu cei patru copii. A avut o viaţă grea, plină de lipsuri şi certuri. După ce trei dintre copii au plecat la casele lor, fostul soţ s-a săturat de ea, pentru că era deja îmbătrânită şi bolnavă. Și a scos-o afară cu al patrulea copil, minor la acea vreme. Un timp au trăit separat, iar apoi soţul a băgat divorţ. A aflat că este divorţată doar la pronunţarea divorţului, în timp ce încerca să iasă dintr-o situaţie limită prin care trecea cu fiica cea mică. Din cauza diverselor afecţiuni psihice şi fizice a avut o perioadă pensie de boală, dar comisia i-a retras aceste drepturi, în timp ce fostul soţ i-a intentat un proces pentru a scăpa de pensia alimentară pe care i-o plătea. A câştigat procesul şi acum femeia nu mai are pur şi simplu din ce trăi. Până la finele săptămânii trecute, Marioara Caragel a avut grijă de mama ei care avea Alzheimer, dar care s-a stins din viaţă. Cele două femei trăiau din pensia bătrânei. Acum s-a dus şi această sursă de venit.

O femeie resemnată, cu legea de partea ei

Cu toate că nu mai are nici pensie de boală, nici pensie alimentară, nu i s-a

permis nici să fie însoţitor pentru mama sa, nu mai poate nici să se ajute din pensia ei, Marioara are o atitudine resemnată. Acum nu mai poate decât să spere că instanţa îi va acorda, din nou, dreptul la pensie alimentară după soţ, aşa cum prevede legea. Nu se poate ca, după o viaţă de femeie casnică, să fie aruncată la lada de gunoi a societăţii. Legea dă dreptul femeilor care nu au venit, sau care au venit mai mic decât soţul, să ceară pensie alimentară. Femeia a pierdut pensia alimentară pentru că fostul soţ a susţinut că aceasta ar lucra, cu jumătate de normă, pentru 1500 de lei pe lună. Total fals, spune Marioara. „Nu am lucrat niciodată că nu am experienţă, specializare, sunt şi în vârstă şi bolnavă. Mi-am mai ajutat fiul când avea second hand, dar nu am avut carte de muncă, venit. Nu ştiu de ce instanţa a considerat că trebuie să-mi taie pensia alimentară. Acum, că a murit mama, nu mai am pur şi simplu din ce trăi”, spune femeia. În anumite condiţii un soţ poate cere de la celălalt soţ o pensie alimentară pentru el însuşi, în cadrul unui divorţ - aşa cum specifică art 15.2 (4) din Legea divorţului. Instanţa trebuie să ia în considerare mai mulţi factori pentru a analiza pertinenţa acordării unei pensii alimentare unui fost soţ. Se ţine cont de resursele, nevoile şi situaţia fiecărui soţ, cum ar fi: durata căsătoriei, ce rol a avut fiecare soţ în cadrul căsătoriei. De asemenea, legea prevede, conform modificărilor din 2009, reglarea avantajelor sau inconvenientelor financiare care rezultă după desfacerea căsătoriei, remedierea dificultăţilor financiare ce rezultă pentru un soţ, cum ar fi scăderea nivelului de trai după divorţ şi favorizarea independenţei financiare a unui soţ după divorţ pentru o perioadă rezonabilă de timp. Aviz tuturor femeilor care trec prin perioade de acest fel. Cu perseverenţă pot să-şi intre în drepturi şi nu trebuie, în niciun caz, să se resemneze în postura de victimă. Alina PIPAN

www.zvj.ro


Ziarul Vãii Jiului

8 LA ORDINEA ZILEI Sute de firme ignoră legea

Contractele colective de muncă sunt în beneficiul angajaţilor

marţi, 8 ianuarie 2013

Posturi universitare la Petroşani

Universitatea din Petroşani a scos la concurs 9 posturi didactice şi de cercetare, în conformitate cu lista de posturi vacante publicate în Monitorul Oficial. Lista a fost întocmită de către Ministerul Educaţiei şi cuprinde aproape 2000 de posturi didactice şi de cercetare scoase la concurs de către universităţile româneşti de stat şi private. În principiu, este vorba de posturi ce au fost blocate în anul 2009. Posturile scoase la concurs de Universitatea

gajaţilor sau sindiO statistică a Inspeccatele, acolo unde sunt toratului Teritorial de constituite, pot să negoMuncă (ITM) Hunedoara cieze cu administraţia anumite clauze care arată că, dacă la trebuie respectate şi trebuie cuprinse în conînceputul anului 2012 individuale de existau încheiate 191 de tractele muncă. Noi am trimis contracte colective de adrese la toţi angajatorii pentru a-i muncă, la finele anului atenţiona că au obligatrecut numărul acestora ţia de a începe negocierea contractului ajunsese la 376. colectiv de muncă”, a Specialiştii spun că declarat Horia Raţiu, existenţa acestor contracte colective În Valea Jiului, în 2011 au fost înregistrate 179 de accidente cu este vitală pentru incapacitate temporară de muncă, garantarea drepiar anul trecut 152. Dintre turilor salariaţilor. accidentele mortale de anul trecut,

3 au fost în Valea Jiului.

În fapt, legea prevede că firmele care au mai mult de 21 de angajaţi trebuie să încheie contracte colective de muncă. Potrivit datelor ITM Hunedoara, peste 700 de firme din judeţ trebuie să negocieze contractele colective de muncă împreună cu sindicatele sau cu reprezentanţii salariaţilor. „Contractele colective de muncă au un rol important în activitatea unităţilor deoarece reprezentanţii an-

directorul ITM Hunedoara. Datele statistice arată că odată cu creşterea numărului de contracte colective încheiate s-a înregistrat o scădere importantă a numărului de accidente de muncă. „Dacă ar fi analizăm situaţia accidentelor de muncă şi să facem o comparaţie cu anul 2011, aceasta ar arăta în felul următor: în 2011 am avut 235 de accidente cu incapacitate temporară de muncă, iar în 2012 au fost înregistrate 195. În În primele 11 luni ale anului trecut au 2011 au fost 9 accidente fost efectuate 3.055 de controale pe mortale, iar anul trecut au linia securităţii şi sănătăţii în muncă. fost înregistrate 6. Se vede Au fost controlaţi 2.929 de angajatori, o scădere a numărului acau fost aplicate 4.817 sancţiuni, din cidentelor de muncă atât în Valea Jiului cât şi în care 144 de amenzi. Valoarea amenzona Devei”, mai spune zilor s-a ridicat la suma de 1.035.500 şeful ITM. de lei. Mihaela PETROŞAN

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

www.zvj.ro

din Petroşani sunt: unul de lector universitar, cinci de conferenţiar universitar şi trei de şef de lucrări. Mihaela PETROŞAN

ANUNŢ

Primăria oraşului Petrila organizează licitaţie publică în data de 17.01.2013, ora 10:00 pentru

Închirierea prin licitaţie publică a unor parcări personalizate, situate în oraşul Petrila, zona 8 Martie, 22 Decembrie şi str. Republicii. • Durata închirierii este de 1(un) an. • Preţul de pornire al licitaţiei este de 10 lei/lună/parcare conform art.6 din HCL 194/2010 privind stabilirea taxelor de concesiune şi închiriere pentru anul 2011 • Taxa de participare la licitaţie este de: 15 lei • Garanţia de participare la licitaţie este de: 60 lei. • Costul caietului de sarcini este 5 lei, iar acesta este disponibil la sediul instituţiei. • Ofertanţii rămân angajaţi prin termenii ofertelor lor 90 de zile. • Ofertele se depun până în data de 17 IANUARIE 2013, ora 09:00, la sediul Primăriei oraşului Petrila.

Informaţii suplimentare se pot solicita la sediul Primăriei Oraşului Petrila, camera 7, str. Republicii, nr. 196, jud. Hunedoara, la telefon/fax 0254.550.760 sau 0254.550.977, interior 218 sau pe adresa de mail: primaria.petrila2008@yahoo.com PRIMAR, PĂDUCEL ILIE


Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE 9

marţi, 8 ianuarie 2013

Exclusivitate ZVJ

Surprize culturale pregătite pentru 2013 de Asociaţia Petro Aqua Petroşani Asociaţia Petro Aqua Petroşani are planuri mari şi în anul 2013. De fapt, bazele acestor proiecte au fost puse din anii anteriori, mai cu seamă din anul care tocmai a trecut, 2013 urmând a fi cel al concretizării lor.

Muzeul Mineritului va avea în curând şi o sală cu tema “Georgescu-Gorjan şi turnarea Coloanei la Atelierele Centrale Petroşani” După succesele obţinute cu Peştera Bolii, mai bine spus după amenajarea şi trecerea ei în circuitul turistic judeţean, naţional şi chiar internaţional, dar şi cu alte acţiuni legate de ecologie şi plutărit – una dintre cele mai vechi ocupaţii ale locuitorilor din nordul judeţului şi din ţară, după seria de caiete publicate pe teme extraordinare legate strict şi de Valea Jiului (Brâncuşi şi turnarea Coloanei la Petroşani, Şcoala de zbor de la Petroşani, alte teme legate de istorie, cultură, turism etc.) şi după seria de organizări de manifestări culturalsportive şi ecologice, despre care ziarul nostru a scris mai mereu, în 2013 alte trei proiecte sunt pregătite să înceapă, cu sprijinul autorităţilor locale petroşenene sau al unor oameni de afaceri apropiaţi asociaţiei. Este vorba despre deschiderea unei săli în Muzeul Mineritului, unde să fie expuse materiale, documente, poze, scrisori şi obiecte ale inginerului Georgescu-Gorjan şi ale echipei pe care a coordonat-o la turnarea Coloanei Infinitului la Atelierele Centrale Petroşani; editarea unei cărţi legate de viaţa şi activitatea inginerului de geniu Georgescu-Gorjan, împreună cu Sorana Georgescu-Gorjan, membră de onoare a Petro Aqua; înfiinţarea unui muzeu regional al turismului împreună cu administraţia publică locală şi în parteneriat cu alte asociaţii din ţară. „După cum se ştie, mai ales că dumneavoastră aţi mai scris în Ziarul Văii Jiului, doamna Sorana Georgescu-Gorjan a promis că va dona, printre altele, corespondenţa dintre domnul GeorgescuGorjan şi muncitorii de la uzină, corespondenţă care n-a fost publicată până acum. Trebuie să se ştie că inginerul de geniu, chiar şi după ce a plecat de la Petroşani, şi chiar şi după

turnarea Coloanei, a ţinut legătura cu aceşti muncitori. Între altele, am reuşit să fac rost de o poză a celebrului Hering, unul dintre apropiaţii domnului Georgescu-Gorjan. Este o poză de familie pe care o voi primi într-o săptămână. Voi intra în legătură şi cu familia Hering pentru a afla a mai multe amănunte despre legătura dintre această familie şi inginerul Georgescu-Gorjan. Urmează ca, după ce primim acordul domnului primar, care a fost oficial de acord ca la Muzeul Mineritului să existe şi o sală dedicată inginerului şi turnării Coloanei Infinitului la Petroşani, celebra capodoperă brâncuşiană. Vom avea o discuţie încă o dată cu domnul primar Tiberiu Iacob-Ridzi, îi vom prezenta din nou ce vrem să facem, ce obiective avem. Oricum aceste obiective sunt ştiute de dumnealui, în principiu am mai purtat discuţii şi a fost de acord cu ele. Dar e bine să le repunem în discuţii, să tragem o linie şi să lucrăm nemţeşte. Adică să ne apucăm efectiv de treabă, după un program stabilit cu domnul primar şi administraţia publică locală, pentru că vorbim de obiective de interes general şi nu de obiective personale. Am identificat şi locul din Muzeul Mineritului unde se poate amenaja tema GeorgescuGorjan şi turnarea Coloanei Infinitului la Petroşani. Este exact în partea stângă, cum intri în muzeu, unde nu sunt decât nişte flori de mină şi nişte imagini, care se pot muta într-o altă parte a muzeului. Cel puţin aşa ne-a spus şi Puiu Puşcaşu, că acolo este loc pentru această temă, unde vor fi expuse şi scrisorile, dar şi multe poze, unice, precum şi alte lucruri legate de Coloană, de inginerul Georgescu-Gorjan şi de cei care au lucrat cu dumnealui la turnarea Coloanei. Doamna Sorana, devenind şi membru de onoare al asociaţiei noastre, ne-a oferit şi nişte documente, care încă n-au fost publicate”, ne-a declarat luni, 7 ianuarie, Imre Szuhanek, preşedintele Asociaţiei Petro Aqua. În legătură cu un viitor Muzeu al Turismului la Petroşani, preşedintele Szuhanek ne-a declarat: „Noi am făcut anul trecut o cerere, domnul primar a aprobat un sediu, în clădirea COMTIM. Acolo sunt încă ceva probleme legate de

amenajare şi de modificare de spaţiu, de aceea treaba încă staţionează. Ei bine, a venit momentul să discutăm şi de primii paşi şi la acest muzeu. De ce? Pentru că anul trecut noi ne-am implicat, am lansat această idee, am adus pe cheltuiala noastră pe marea alpinistă Crina Coco Popescu, i-am contactat şi pe cei de la Craiova aici, iar acum primim tot felul de oferte cu materiale pentru muzeu, oamenii întrebându-ne mereu când să ni le trimită. Este un proiect care trebuie dus mai departe, nu se poate abandona din moment ce toată lumea a fost de acord, în cadru larg, cu înfiinţarea acestui muzeu”.

„După această carte, nu va mai fi nimic de scris şi de speculat legat de turnarea Coloanei la Petroşani” La ultima manifestare legată de turnarea Coloanei Infinitului la Petroşani, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a promis că va sprijini retipărirea cărţii „Am lucrat cu Brâncuşi”, într-o ediţie bilingvă, româno-engleză. Ei bine, între timp lucrurile s-au schimbat puţin, nu şi sprijinul primarului, în sensul că această carte, extraordinară din punctul de vedere al informaţiilor, ar ajunge într-o ediţie bilingvă la prea multe pagini, undeva peste 1.200. Ţinând cont de faptul că există foarte multe date, informaţii, poze rare sau unicat, documente încă nescoase pe piaţă, scrisori, dar şi de faptul că Sorana Georgescu-Gorjan trăieşte şi este de acord cu editarea unei cărţi care să conţină subiectul turnarea Coloanei la Petroşani, inginerul Georgescu-Gorjan şi echipa cu care a lucrat atunci, această carte, care va urmă să fie scrisă de Sorana Georgescu-Gorjan, ar putea să apară în condiţii grafice şi de conţinut deosebite spre finalul anului 2013, cu sprijinul Primăriei şi Consiliului Local Petroşani şi al unor sponsori locali, apropiaţi asociaţiei. Dar mai multe amănunte aflăm de la Ovidiu Rizopol, vicepreşedintele Asociaţiei Petro Aqua: „După cum cunoaşteţi şi aţi scris, în cursul lunii noiembrie 2012 s-au sărbătorit într-un cadru festiv, la primăria din Petroşani, împlinirea a 75

de ani de la realizarea Coloanei Infinitului de către Constantin Brâncuşi la Atelierele Centrale din Petroşani şi a 75 de ani de la înfiinţarea primei Şcoli de zbor fără motor din România. Cu acest prilej, în prezenţa doamnei Sorana Georgescu-Gorjan, devenită membră de onoare a asociaţiei noastre şi Cetăţean de Onoare al Petroşaniului, şi a primarului Tiberiu Iacob-Ridzi s-a discutat, în principiu, ca volumul de carte „Am lucrat cu Brâncuşi”, titlu apărut în anul 2004 la Editura Universalia, scris de inginerul GeorgescuGorjan, să fie retipărit cu sprijinul material al Consiliului Local Petroşani, al primăriei şi al unor sponsori care şi-au manifestat intenţia cu ocazia acelei întâlniri. Analizând în continuare bugetul unei asemenea cărţi, s-a constatat că acesta se va ridica la un nivel important, având în vedere că această carte are peste 500 de pagini, iar într-o ediţie bilingvă va depăşi 1.200 de pagini, ţinând cont că mai există de anexat poze, scrisori, documente rămase încă nepublicate. Pe de altă parte, vă daţi seama, o carte de peste 1.200 de pagini este şi foarte greu de lecturat, ocupă un mare spaţiu în orice bibliotecă şi e greu de manipulat. Imediat după 1 ianuarie s-a luat legătura cu doamna Sorana Georgescu-Gorjan şi de comun acord am stabilit să se renunţe la reeditarea cărţii „Am lucrat cu Brâncuşi”, dar să facem o altă carte. Având în vedere că doamna Georgescu-Gorjan are toată arhiva, ulterior culegând şi alte documente de la cei care au lucrat la realizarea Coloanei (familiile Hăşnaş, Gavrilă Şomlo, Hering, Victor Borodi etc.), dumneaei poate să scrie o nouă carte care să conţină noi amănunte şi noi documente, poze şi scrisori, unicat, nepublicate încă. Doamna Georgescu-Gorjan s-a şi apucat de scris, iar subiectul va conţine informaţii strict legate de Petroşani, mai exact spus de realizarea Coloanei în municipiul nostru. Cu această carte scrisă, bilingvă, în circa 250-350 de pagini, cred că se va încheia episodul legat de turnarea Coloanei. Cartea aceasta va deveni un punct de referinţă privind istoria Coloanei. Au mai apărut multe articole sau materiale, dar incomplete, de aceea consider că peste această carte nu se va mai putea scrie sau specula nimic”. Corneliu BRAN

www.zvj.ro


Ziarul Vãii Jiului

10 TURISM

marţi, 8 ianuarie 2013

Apoi, Pensiunea Krisztian

Sediul Salvamont e dotat cu tot ce trebuie şi arată destul de modern

Verde-n faţă!

Vila Parâng e prima unitate mare de cazare de care dai cu ochii când urci

Cabana Şcolii Sportive, modernizată, iese bine în evidenţă la Cota 1700 m

Cabanierii şi alţi iubitori ai muntelui vor cu adevărat turism în Parâng. Dacă ar mai vrea şi autorităţile, staţiunea n-ar muri înainte de a se naşte cu adevărat! Până la „un turism dezvoltat în Parâng”, n-ar strica ca toţi cabanierii şi şefii Îmbinând ochiul de ziarist cu cel de turistlocalnic (dar, recunosc, nu un mare amator de frig şi de iarnă), încerc ca în materialul de faţă să vă prezint, fără perdea, cum am regăsit staţiunea Parâng în a doua zi de Crăciun, 2012, din punct de vedere turistic. Aştern aceste rânduri abia acum pentru că, m-am gândit, timpul mă va ajuta să fiu mai echilibrat în încercarea de a-i sensibiliza pe cei în drept să nu lase staţiunea să moară înainte de a se fi născut cu adevărat. Asta şi pentru că vorbim toată ziua de dezvoltarea acestei ramuri de activitate într-o zonă săracă, monoindustrială, cu multe probleme sociale şi de altă natură.

Fapt unic în turismul montan: telescaunul din Parâng n-are reduceri pentru elevi şi studenţi! Prima observaţie pe care o fac, iar cine trebuie să audă şi să ia măsuri sper să fie pe fază, este drumul până la telescaun. Un drum care trece prin nişte zone plăcute, minunate, mai ales iarna, când zăpada le dă un farmec aparte. Din păcate, drumul este destul de îngust şi prost curăţat. Împinsă pe margini, zăpada respectivă face ca maşinile să treacă foarte greu, mai ales atunci când ele se află în trafic pe ambele sensuri. Când pe şosea mai trece şi o maşină de la salubritate, sau vreun autocar de dimensiuni mai mari, plin cu turişti, blocajul e inevitabil, cu toate semnele disperate ale poliţistului local, care parcă mai mult încurcă decât descurcă. A doua observaţie o am de la telescaun. Tariful care se practică, de 14 lei dus-întors, nu este unul mare, cred că suntem de acord cu toţii. Dar, totuşi, nu înţeleg (cum nu înţelege nimeni care urcă în munte) de ce copiii şi studenţii, ba chiar şi bătrânii, de peste 65 de ani, nu au reduceri sau gratuităţi? Tot la fel, nu înţeleg de ce iarna (măcar) proprietarii de cabane şi terase din staţiune nu sunt ajutaţi, măcar cu un drum de telescaun pe zi, gratuit, pentru a-şi putea urca la cabană alimentele şi băuturile necesare aprovizionării restaurantelor. În fond, cine urcă, urcă să mai şi servească, după o joacă prin zăpadă, măcar un suc sau o cafea. Mai mulţi clienţi mulţumiţi înseamnă o reclamă mai bună adusă staţiunii, ceea ce face ca şi telescaunul pe viitor să aibă mai mulţi clienţi, deci să nu mai funcţioneze în pagubă. O mână spală pe alta, dar în Parâng lucrurile

nu stau aşa… Ce nu se înţelege, de ani de zile, nu prea pricep, deşi presa locală a tot semnalat şi aceste aspecte, în toate staţiunile din lume copiii şi bătrânii au reduceri, iar proprietarii de cabane şi localuri sunt ajutaţi, pentru binele staţiunii şi pentru atragerea a cât mai multor turişti sau simpli clienţi de câteva ore. Cabanele se întind ca un şir de mărgele în paralel cu linia de telescaun Prima cabană mare de care dai cu ochii, după câteva minute bune de mers cu telescaunul, este Vila Parâng. Apoi, tot pe partea stângă se înşiruie pensiunea Krisztian, poate cea mai frumoasă locaţie din Parâng (încadrată de alte trei-patru cabane care nu au însă firma vizibilă din telescaun), Cabana La Naşu` încadrată de alte trei cabane mai mari sau mai mici, fără firmă la vedere, dintre care una e scoasă la vânzare (nefinisată), Cabana La Rayssa (cu o terasă mică la vedere) şi, în fine, mai sus, la punctul de întoarcere a telescaunului, Cabana Telescaun. Cam aceste cabane le vede turistul care urcă în Parâng, până la cota 1.700, în timp ce pe partea dreaptă, cum urcă, poate vedea toată Valea Jiului şi foarte bine cabanele de la Rusu. O dată coborât din telescaun, turistul dă apoi cu ochii, după ce trece de clădirea de închiriat sănii, schiuri şi echipamente de schi (la nişte preţuri pe care nu o să le discut aici), de pârtia mare de schi şi de altă serie de cabane mai mari sau mai mici situate în partea dreaptă a platoului: Cabana Bonea, Cabana La Răzvan şi alte câteva pe partea dreaptă (printre care una „de vânzare”, proaspăt finalizată dar încă nefolosită). Pe partea stângă cum urci, aproape de baza pârtiei, dai de Cabana Clubului Sportiv Şcolar Petroşani şi alte câteva. Tot pe partea stângă, turistul urcat la cota 1.700 în Parâng poate vedea sediul Jandarmeriei Montane Parâng şi sediul Salvamontului Petroşani, ambele situate unul lângă altul, în imediata apropiere a clădirii care adăposteşte capul de întoarcere al telescaunului. În plin sezon, turişti cât să-i numeri pe degete! Ce am constatat în a doua zi de Crăciun, deci în plin sezon, pe o vreme splendidă de iarnă, cu soare şi cu trei-patru grade afară, a fost că staţiunea era cam pustie. Asta în

timp ce, la Straja, lumea se călca în picioare! Cum e posibil aşa ceva? Simplu, în Straja se schia binişor spre bine, pârtiile fiind amenajate, făcând faţă chiar şi unei temperaturi de peste zero grade Celsius, în timp ce în Parâng abia de te puteai da cu sania, darămite cu schiurile… Din decembrie 2012 în Straja mai există o atracţie care sigur face şi ea diferenţa: noua telegondolă, care în zece minute te duce în staţiune. Zăpada puţină şi moale, dar şi lipsa de atracţii (concursuri de orice fel cu premii simbolice, ceai servit afară, ţuică sau vin fiert, concursuri de dans şi acrobaţii pe zăpadă, spectacole în aer liber – măcar de colinde, că doar era Crăciunul etc.) au respins turiştii din Parâng, cu excepţia unor grupuri organizate care, poate, rezervaseră din timp. Prea puţin faţă de ceea ce trebuia să fie şi prea puţin dacă ţinem cont de frumuseţea Parângului, de priveliştea minunată şi de aerul numai bun să-ţi oxigenezi plămânii după atâtea betoane, fumuri de ţigări şi poluare de tot felul. Câinele jandarmilor, super-inteligent, dresat şi antrenat bine de proprietar, tot un jandarm, era sarea şi piperul distracţiei turiştilor la acea oră. Din păcate, pe tot platoul, cu pârtie cu tot, dacă se aflau vreo 30-40 de oameni! Trist, dar adevărat… Cabanierul Marica de la cota 1.700 trebuie luat ca exemplu şi de ceilalţi! Am reţinut sus, la cota 1.700, politeţea jandarmilor şi salvamontiştilor aflaţi acolo, nişte oameni deosebiţi şi profesionişti adevăraţi, gata oricând să sară în ajutor, chinuiala unui instructor de schi care încerca să ţină pe picioare o adolescentă, plopistă ca şi mine în ale schiatului, dar şi profesionalismul celor de la telescaun. Care, la întoarcere, au rezolvat în 6 minute o defecţiune (ceva legat de blocarea unei role). Dar şi atmosfera plăcută din cabana domnului Marica, unde, împreună cu grupul din care făceam parte, am oprit la o cafea şi un suc. Mesele şi băncile de lemn şi tot ce am văzut acolo, care ţinea de rustic, servirea ireproşabilă şi intimitatea locului, fac ca de fiecare dată cabana dumnealui să fie căutată de clienţi. De altfel, de la dumnealui am înţeles că nu prea duce lipsă de turişti pe motiv că preferă grupurile organizate, venite din toată ţara sau toată lumea. Pe care le caută şi le ofertează pe internet

Petroşaniul şi Valea Jiului, ascunse de un val de ceaţă. Nu şi zona Rusu!

Isteţul şi devotatul câine lup al jandarmilor montani de la cota 1700 m

Nu în ultimul rând, exact la întoarcerea telescaunului, dai cu ochii de Cabana Telescaun

www.zvj.ro

administraţiei publice locale de la Petroşani să mai arunce privirea şi la ce se mai întâmplă pe la alţii, poate chiar la vecinii de aproape, în Straja.

sau prin telefon încă din primăvară-vară. Chiar dacă staţiunea suferă la capitolul numărul turiştilor, datorită marketingului modern şi pentru că depune mult suflet şi energie în tot ceea ce face, domnul Marica se descurcă pe moment, un semn că proprietarii de cabane din Parâng ar cam trebui să copieze modelul (cei care încă nu au făcut-o, mai au încă timp). „Am avut un mare grup de turişti de Crăciun, azi pleacă, au venit şi din Australia, inclusiv un cântăreţ celebru. Am organizat pe 24 o seară de colinde şi cântece, combinată cu pomana porcului, animal pe care l-am sacrificat împreună cu dumnealor şi pe care apoi l-am pregătit ca românii, cum numai noi ştim să o facem. S-au simţit minunat şi cred că vor reveni”, ne-a declarat domnul Marica, pe care l-am întâlnit acolo absolut întâmplător şi care, reţineţi, era în timpul muncii, în vreme ce alţi proprietari de cabane stăteau la odihnă. Şi asta poate fi una dintre cheile succesului, mai ales în turismul montan, unde trebuie depusă multă muncă, energie, îndemânare. Trebuie să îţi placă ceea ce faci, altfel nu se poate, indiferent de câţi angajaţi ai avea şi de ce pregătire au ei.

Concluzia... rămâne în sarcina dvs. La coborâre totul a fost ca la urcare: soare sus, ceaţă multă şi deasă jos, care făcea ca Petroşaniul şi Valea Jiului să fie ascunse după perdeaua albă a naturii, o privelişte minunată în partea stângă, cum coborai, departe văzându-se Retezatul şi Munţii Vâlcan ca nişte uriaşi albi, plini de zăpadă şi câţiva schiori care se încumetau să coboare pe pârtia de sub telescaun, pe o zăpadă moale, nu mai mare de două-trei palme şi slăbuţ bătătorită. Îmbucurător: toate scaunele de la telescaun pe linia de urcare erau pline când am coborât, semn că un autocar cu turişti a ajuns la Petroşani. Totuşi, prea puţin, în plin sezon autocarele ar trebui să fie măcar în număr de 20-25 pe zi. Atunci am vorbi cu adevărat de un turism profesionist. Concluzia generală o trageţi dumneavoastră, singuri. Din păcate asta a fost situaţia, deşi am înţeles că nici de Revelion, cu excepţia câtorva mese festive bine organizate, nu s-a schimbat mare lucru. Poate să fie mai bine în ianuarie 2013, mai ales dacă mama-natură va mai ajuta puţin cu ninsoarea şi cu temperaturile mai scăzute. Combinat, fireşte, cu imaginaţie multă şi punerea în operă a unor idei şi proiecte inovatoare, încercate şi reuşite de alţii, care să atragă mai bine turiştii, toate venite din partea proprietarilor de cabane şi din partea administraţiei publice locale. Până să ajute guvernul (care trebuie să continue investiţiile începute, asta e clar!), trebuie să vă ajutaţi mai mult singuri, domnilor. Altfel, nu se poate! Corneliu BRAN


Ziarul Vãii Jiului

PUBLICITATE 11

marţi, 8 ianuarie 2013

HOROSCOP

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

O idee salvatoare apare la momentul cel mai potrivit pentru a repara o problemă majoră. E un răspuns parcă venit din ceruri, o inspiraţie fantastică ce te scoate din impas şi îţi dă alt elan spre ceea ce ţi-ai propus.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Ţi-e dor de locuri frumoase de care eşti puternic ataşat emoţional şi visezi la clipa când vei trece din nou pe acolo.

IMOBILIARE

Vând apartament 3 camere în Dimitrov, situat la stradă, parter înalt, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, izolat exterior, balcon închis, bine întreţinut, 2 boxe. Ideal de transformat şi în spaţiu cu altă destinaţie. Preţ 43.000 euro. Tel. 0724.571408

AUTO

Vând Ford Fiesta model 2006, fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag, abs, închidere centralizată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxa mediu 300 euro. Un singur proprietar de nouă. Preţ 2890 euro. Tel. 0765.459316

Vând Ford Focus model 2002, 1.8 diesel, aer condiţionat, abs, geam el., închidere centralizată, radio cass original, 4 airbag, un singur proprietar de nouă, statul austriac, recent adusă în ţară. Preţ 1950 euro. Tel. 0765.459316 Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8 benzină, airbag, radio cass original, închidere centralizată, stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusă în ţară. Tel. 0765.459316 Vând Opel Corsa B, a.f. 1994, distribuţie schimbată, cauciucuri iarnă + vară, maşina se prezintă într-o stare foarte bună. Tel. 0765.591522.

SERVICII Instalator calificat, execut lucrări de reparare, montaj şi întreţinere instalaţii tehnico-sanitare. Deţin experienţă de 7 ani în acest domeniu. Efectuez lucrări cu material din Pexal, Oţel, PVC, Cupru, PPR. Execut toate lucrările la preţuri avantajoase pentru dumneavoastră. Ofer seriozitate şi garantez calitatea lucrării. Mă puteţi contacta zilnic între orele 08-20 şi vă asigur că veţi fi mulţumiţi de alegerea făcută! Mai multe detalii: http://www.instalatorulcasei .webs.com sau la telefon: 0768933733.

PIERDERI

Pierdut certificat constatator al SC Dalia Practic SRL, cu sediul în Petroșani, str. Eroilor nr. 8, având nr. de înregistrare J20/274/2003, CUI 15277982. Se declară nul. Pierdut legitimație de serviciu eliberată de SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroșani pe numele Ibănescu Ioana. Se declară nulă.

SC REALCOM SA PETROªANI

Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile:

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente

mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente. Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

DECESE

Colectivul Secţiei Interne a Spitalului de Urgenţă Petroşani este alături de colega Maria Mogoi în marea durere pricinuită de decesul dragului ei soţ MOGOI IOAN şi transmite sincere condoleanţe. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

S-a stins o Doamnă, inginer LIDIA FURTUNĂ. Soţul şi fiul le mulţumesc acelora care cu gândul, prezenţa sau fapta le-au fost alături.

ANGAJĂRI

Societatea comercială EURO JOBS SRL angajează Inginer proiectant. Cerinţe: cunoştinţe Nemetscek Allplan, Autocad. Experienţa în domeniu constituie avantaj, dar nu este obligatorie. Se oferă pachet salarial atractiv. Rugăm seriozitate. CV-urile însoţite de o scrisoare de intenţie se depun începând cu 08.01.2013 folosind una din următoatele variante: 1. e-mail: office@euro-jobs.org 2. fax: 0354 100 019 3. la sediul firmei: str. 22 Decembrie nr. 1, localitatea Petroşani Informaţii suplimentare se pot solicita la următoarele numere de telefon: 0354.108.516 sau 0728.306.797.

ADUNĂRI GENERALE Administratorul unic al SC STIL COM SA cu sediul în Vulcan, str. Romană, bl. 64, sc. 1, ap. 1, jud. Hunedoara convoacă Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor pentru data de 16 februarie 2013, ora 9, în Sibiu, str. Gen. Moşoiu, nr. 1, jud. Sibiu cu următoarea ordine de zi: 1. Prezentarea şi aprobarea raportului de gestiune al administratorului unic pe anul 2012; 2. Prezentarea şi aprobarea raportului comisiei de cenzori; 3. Prezentarea şi aprobarea bilanţului contabil şi a contului de profit şi pierdere pe anul 2012. În cazul neîntrunirii cvorumului necesar, adunarea se amână pentru data de 17 februarie 2013 în acelaşi loc, la aceeaşi oră şi cu aceeaşi ordine de zi. Data de referinţă este 16.01.2013.

Vând Ford Fiesta 1,4 diesel, a.f. 2004, 2 locuri, utilitară. Telefon 0761.756839

Deşi nu e uşor să te adaptezi condiţiilor ceva mai restrictive ale grupului în care ai nimerit, merită să faci un efort să devii unul de-al lor, pentru că vă veţi uni forţele cu toţii într-o direcţie din care fiecare în parte va avea de câştigat.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

probleme.

Atmosfera este foarte plăcută şi amuzantă în preajma ta, dar parcă tu nu te poţi integra cu totul, preocupat de cu totul alte

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Starea de sănătate revine la normal după o perioadă în care nu se poate spune că erai în apele tale. Ai găsit leacul potrivit, dar acesta pare să fie mai mult de natură emoţională.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Afacerile merg strună astăzi, de aceea ar fi bine să te ocupi de orice activitate ce are la bază capacitatea de a tranzacţiona sume mari de bani.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Totul merge strună şi reuşeşti să duci tot ce ţi-ai propus la îndeplinire. Succesul te motivează şi îţi dă şi mai mult curaj să treci la etapele următoare ale acţiunilor.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Toate merg ca pe roate azi şi ai şansa de a te afirma din nou prin spiritul tău de conducător şi prin energia debordantă.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Eşti plin de energie pe care ar merita să o investeşti într-un plan cu adevărat important, pentru că ar fi păcat să risipeşti acest elan pe lucruri banale.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

O acţiune durează deja de prea mult timp ca să mai speri că va ajunge vreodată la rezultate pozitive.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Ajungi la finalul unei acţiuni în care ai jucat şi tu un rol alături de nişte colaboratori de nădejde. Împreună aţi depus eforturi şi tot împreună sărbătoriţi acum succesul final.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Eşti copleşit de sarcinile pe care le ai pe ordinea de zi, dar în loc să iei pe umerii tăi mai mult decât poţi duce, mai bine te-ai gândi la cine să apelezi pentru a mai scăpa din datorii.

www.zvj.ro


CMYK

Ziarul Vãii Jiului

12 ACTUALITATE

marţi, 8 ianuarie 2013

Turiştii au confirmat:

Existenţa unei telegondole face diferenţa în alegerea unei staţiuni

Transalpina Ski Resort din zona Vidra, Voineasa, a atras înainte şi după sărbători mulţi turişti. Nici oamenii de afaceri din zonă nu se gândeau vreodată că vor vedea atâta puhoi de lume acolo. A fost o lovitură sub centură pentru Parâng, care a pierdut un număr important de turişti. Am vorbit ieri cu 5 persoane, care nu se cunosc, de vârste diferite, din Petroşani şi Petrila, care au preferat să facă drumul până la Vidra decât să urce în Parâng. Credeţi sau nu, toţi au fost impresionaţi de telegondolă şi telescaun. Exact ce lipseşte în Parâng. O telegondolă şi un telescaun decent. Aici autorităţile locale au investit bani europeni pe un principiu logic, aparent şi sănătos. Să dezvolte domeniul schiabil, să rezolve infrastructura subterană, să amenajeze pârtiile, să le doteze cu aparatură specifică, iar mai apoi să răsară mândra telegondolă. Dar turiştii aleg altceva. Din câte am inspectat noi, oamenii cu care am vorbit, dar şi grupul lor de prieteni, au plecat ţintă spre Vidra imediat ce au auzit că s-a deschis staţiunea. De curioşi, dar şi atraşi de turele gratis cu telegondola. Drumul spre Vidra a fost parcurs de toţi cu maşinile personale pe Cheile Jieţului spre Voineasa. Drumul este curăţat, este practicabil şi se ajunge destul de uşor acolo. Peisajul îţi taie răsuflarea din prima. Telegondola funcţionează fantastic. În 8 minute eşti

Răsplata supremă:

pe munte, are o capacitate de 8 persoane şi, cel mai frumos lucru, este gratuită. Cu toate că atunci când a fost pornită se auzea că doar până la data de 1 ianuarie va funcţiona gratuit, oferta s-a prelungit până la mijlocul lunii ianuarie. Staţiunea are doar câteva pârtii, dar schiorii spun că sunt fantastice. „Ne-am dat până am făcut febră musculară. Aş merge zilnic dacă aş putea. Este lume multă, din Bucureşti, Alba, Arad. Foarte mulţi. Partea proastă era că nu aveau unde să se cazeze. Mulţi se cazau la Petroşani, pentru că era ocupat totul, şi mergeau acolo pentru schi. Eu cred că

ăştia din Parâng nu vor să facă bani. Telegondola se mişcă super, nu stai mult la rând, în câteva minute eşti sus”, susţine Andrei Popescu, Petrila.

„Mie mi-a plăcut tot, de la telegondolă la pârtii, teleschiuri şi faptul că la telescaun este loc pentru 4 persoane. A fost superb, aş mai merge oricând. Nu ştiu cât o să fie costul telegondolei pe viitor, dar oferta din sezonul acesta a fost senzaţională. Şi drumul până acolo a fost relativ uşor de parcurs”, spune Mirabela Laioş din Petroşani. De promoţia folosirii instalaţiilor în mod gratuit turiştii se mai pot bucura şi săptămâna aceasta. Doar ieri telegondola nu s-a mişcat din loc pentru că a fost revizie. În această perioadă mulţi dintre turişti sunt tineri, studenţi sau liceeni, care ajung la cursuri abia după data de 14 ianuarie. Turiştii din Vale au fost încântaţi şi de faptul că staţiunea nu este aglomerată şi sufocată de construcţii, se schiază uşor. Lacul este sarea şi piperul staţiunii, pentru că îmbogăţeşte peisajul. Alina PIPAN

De câţiva ani încoace, corul Bisericii Baptiste "Speranţa" din Vulcan îşi onorează cu brio angajamentul său care, pentru vulcăneni, este o adevărată desfătare: aceea de a-i invita pe toţi iubitorii de colinde de Crăciun la tradiţionalul concert anual susţinut de membrii acestei formaţii corale.

www.zvj.ro zvj2008@yahoo.com office@zvj.ro COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0 2 5 4 .5 4 9 0 2 0 0254.549 121 (fax) 0 7 3 7 .5 7 5 5 8 2

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro Redactor şef: Marian BOBOC

Colectivul de redacþie:

Colaboratori permanenþi:

Concertul de colinde

dentele ieşiri în public ale corului.

Ceea ce trebuie

neapărat spus este că nici de data aceasta formaţia corală dirijată de către doamna Doina Ciortea nu şi-a dezminţit reputaţia câştigată de-a lungul celorlalte evoluţii muzicale. Oratoriul de colinde prezentat timp de mai bine de o oră i-a încântat şi le-a intrat în suflet celor care au ocupat toate locurile din biserică.

Puţini ştiu,

însă, că, pentru această oră de adevărat regal muzical de colinde, membrii formaţiei corale au muncit săptămâni la rând cu mult înainte de Crăciun. Aşa fac, de fapt, în fiecare an, fără să aibă în gând vreun beneficiu material de pe urma efortului depus. Pentru ei răsplata cea de mai de preţ vine când, la sfârşit de tot, lumea se ridică în picioare şi-i aplaudă minute în şir. Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro

Vãii Jiului

Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380; 0737352129 Corneliu BRAN 0766.728688 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0732.413134 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com

Aplauzele publicului

de Crăciun a avut loc în după-amiaza zilei de duminică, 23 decembrie, la Biserica Catolică din Vulcan. În acelaşi spaţiu sacru cu o nemaipomenită acustică, în care s-au desfăşurat şi prece-

Ziarul

Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Valeriu BUTULESCU, Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA

DTP:

Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837

Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2


Ziarul Vaii Jiului - nr. 1112 - 8 ianuarie 2013