Page 1

CMYK

Sărbătoarea de astăzi, a Sfinţilor Mihail şi Gavril, să aducă în sufletele tuturor celor care poartă aceste nume, şi familiilor lor, pace în suflet, bunăstare şi multe bucurii!

La mulţi ani de Sf. Mihail şi Gavril! Să aveţi parte de multă sănătate, bucurii şi împliniri! Fie ca sfinţii ce vă protejează să vă aducă mult noroc!

La mulţi ani!

Mircea Ioan MOLOŢ Preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara

Ioan RUS, Preşedinte PSD Petroşani

JOI

Ziarul Vãii Jiului

8 noiembrie 2012 Anul V Nr. 1079 12 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 07:08 Apus: 18:10

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

Tipar digital Cel mai bun preţ din judeţ!

Director: Cătălin DOCEA

Transmite

Curs valutar: cererea ta de 1€ = 4,5089 lei ofertă la 1$ = 3,5102 lei office@zvj.ro 1₤ = 5,6172 lei

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

R

HOTEL RUSTIC anunţă redeschiderea restaurantului şi vă aşteaptă cu mâncăruri tradiţionale româneşti. Tel. 0751.199108

Salon Elitte Petroşani angajează în condiţii foarte avantajoase coafeză şi cosmeticiană. Relaţii la telefon 0726.662933 Angajez şofer de tir. Relaţii la 0751.199100 sau la Hotel Palace.

MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

Din Dusseldorf la Bârcea

Pardalian, cel mai căutat aninosean, a pus la muncă 2 Interpolul De luni, pe linia Preparaţia Coroeşti - staţia CFR Iscroni,

CNH-ul are asigurată gardare Hyperion  Totuşi, în staţia CFR Iscroni furturile continuă

3

La Petroşani

Catedrala Sf. Proroc Ilie se construieşte pas cu pas... de furnică

7 Cristina Mraz, şefa SPLAS Petroşani:

„În perioada de iarnă ar mai fi nevoie de câţiva angajaţi ca să putem face faţă volumului de muncă”

8


2 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

joi, 8 noiembrie 2012

Pentru a fi depus la Bârcea Mare,

A fost recuperat din căruţă Suraj Mărunţelu este un tânăr de 22 de ani, care a locuit până ieri în Aninoasa. În urmă cu vreo 4 ani a venit aici de undeva din Gorj. Nu avea acte, prin urmare, nu avea cu ce să se identifice. Poliţiştii din Aninoasa l-au luat în primire şi i-au făcut acte. S-a încurcat mai apoi cu o femeie de etnie romă şi s-a mutat la familia ei. Aceasta are un copil de 2 ani, iar în casă locuiesc laolaltă peste 7 persoane. Bărbatul s-a apucat să facă ce face cam toată colonia de la marginea drumului din Iscroni: să fure. În noiembrie 2011 a fost prins la furat de cărbune. A primit atunci un an şi jumătate de închisoare, dar cu suspendare. În martie 2012, Suraj a fost prins la furat din nou. De data aceasta se „agăţase” de tabla de pe o magis-

Din Dusseldorf la Bârcea

Pardalian, cel mai căutat aninosean, a pus la muncă Interpolul Pardalian Sârbu, de 34 de ani, este unul dintre cetăţenii problemă ai Aninoasei. Aşa cum bănuiam, acesta, după ce a comis furturi prin ţară, a fugit în Germania ca să scape de repercusiuni. Nu a stat prea mult acolo. Poliţia Aninoasa l-a dat în urmărire internaţională. A fost depistat în urma unor convorbiri telefonice, pentru că, periodic, îşi suna concubina să vadă ce mai face şi ce mai este pe-acasă. Interpolul a lucrat rapid, depistându-l la 4 noiembrie în gara din oraşul german Dusseldorf. Urmează să fie extrădat şi trimis în România, unde are de executat o pedeapsă cu închisoarea de 2 ani.

Filigoria din parcul Pieţei Centrale Petroşani

Nu este gata nici măcar “la roşu” O construcţie la roşu are cel puţin acoperiş. Adică se construieşte fundaţia, pereţii şi acoperişul. Pentru filigoria de la piaţă, pe care mulţi dintre locatarii din împrejurime şi-au dorit-o, a fost turnată fundaţia, ridicaţi stâlpii de susţinere şi scheletul acoperişului. Apoi s-a lăcuit totul. Şi, la revedere... Aşa a rămas, fără acoperiş, fără băncuţe, fără viitor. Drept este că acum, când intrăm în iarnă, nu se înghesuie nimeni să se bucure de ea,

www.zvj.ro

dar totuşi ne tot întrebăm când o da bunul Dumnezeu şi… Administraţia Pieţelor Petroşani să o vedem terminată? Nu de alta dar construcţia ei a început din septembrie… Pagină realizată de Alina PIPAN

trală de termoficare. A fost săltat şi atunci, iar instanţa nu l-a mai iertat, dându-i 2 ani şi 6 luni de închisoare. Ieri a fost depistat în timp ce conducea o căruţă şi a fost reţinut pentru a fi depus la Bârcea Mare. „Agenţii din cadrul postului nostru de poliţie l-au reţinut pe inculpat în timp ce se deplasa pe raza localităţii cu o căruţă. Bărbatul are de executat o pedeapsă de privare de libertate de 2 ani şi 6 luni pentru comiterea infracţiunii de furt”, ne-a informat comandantul Nicolae Airinei. Familia tânărului aştepta ieri în faţa poliţiei plecarea acestuia. Îi făcuseră bagajul pentru Bârcea. Familia, adică o soacră, o tânără cu copilul în braţe şi alţi minori. Toţi săraci, murdari, dar cu foarte mult tupeu…

Astăzi, în şedinţa Consiliului Local Petroşani,

Proiecte de interes comunitar Subiecte interesante astăzi pe ordinea de zi a Consiliului Local Petroşani. Unul dintre ele este intenţia Spitalului de Urgenţă din Petroşani de a înfiinţa un Centru de sănătate mintală. Ajutorul consiliului local vine prin acordarea în folosinţă gratuită a unui spaţiu din cele aflate în domeniul public. Tot astăzi consiliul local va trebui să decidă cuantumul şi numărul burselor şcolare la Petroşani, decontarea cheltuielilor de transport pentru cadrele didactice, alocarea sumei de 6.000 de lei pentru organizarea unui eveniment festiv cu ocazia sărbătoririi a 100 de ani de la înfiinţarea Depoului CFR din Petroşani, aprobarea liniilor de prioritate pentru subvenţionarea în anul 2013 a asociaţiilor şi fundaţiilor care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială. Acordarea unor tichete sociale, probabil de sărbători, este prevăzută şi ea pe ordinea de zi. Urmează să vedem care sunt discuţiile din consiliul local şi cum decurge votul.


ACTUALITATE 3

Ziarul Vãii Jiului joi, 8 noiembrie 2012

De luni, pe linia Preparaţia Coroeşti - staţia CFR Iscroni,

CNH-ul are asigurată gardare Hyperion  Totuşi, în staţia CFR Iscroni furturile continuă Repetatele furturi de cărbune a determinat Compania Naţională a Huilei să încheie un contract pentru asigurarea pazei transportului de cărbune de la Preparaţia Coroeşti la staţia de la Isconi, de unde este preluat apoi de societatea care-l achiziţionează. Aşadar, cărbunele, de la Coroieşti până la Iscroni este, teoretic, în siguranţă. Dar la Iscroni garnitura cu încărcătura de cărbune staţionează câteva ore, iar singurii angajaţi sunt şeful de staţie şi o funcţionară…

Pentru asigurarea gardării, CNH a încheiat un contract de prestări servicii cu Hyperion, o firmă de pază din Deva. Luni, 5 noiembrie, a fost prima zi în care garnitura cu cele 25 de vagoane de cărbune a plecat din Preparaţia Coroeşti spre staţia Iscroni, păzită de 8 agenţi. La Iscroni se întocmeşte proces verbal de predare-primire.

După care, garnitura rămâne în staţie de unde este preluată ulterior. Doar că până la preluare vagoanele rămân în supravegherea a doi angajaţi. Atunci au timp hoţii de cărbune să fure. De exemplu, ieri dimineaţă, în jurul orei 10:00, poliţiştii Postului de Poliţie T.F. Livezeni au făcut o patrulare în staţia Iscroni, unde au depistat doi bărbaţi din Aninoasa, care intenţionau să sustragă cărbune brut provenit din furturile din vagoanele de marfă, cantitatea respectivă fiind estimată la 400 kg. Persoanelor

în cauză li s-au întocmit dosare de cercetare penală pentru comiterea infracţiunii de tentativă de furt, fiind cercetaţi în stare de libertate. Aşa cum ne informa şi comandantul Nicolae Airinei, aici rămâne acum problema. Zilele trecute şi Poliţia Aninoasa a dat 6 sancţiuni pe această linie. Sunt persoane cărora li s-au aplicat până acum şi câte 7 sancţiuni. Alina PIPAN

Cu Neluţu Pantilimon

Despre premiile fotbaliştilor de la CS Vulcan Am scris aceste rânduri după ce am citit comentariul postat pe net de către "eu" la articolul cu meciul de sâmbătă de la Uricani. Cel/cea care se ascunde sub acest nickname scria despre faptul că fotbaliştii vulcăneni nu sunt plătiţi la timp şi că cei din conducere, începând cu preşedintele de club şi de secţie şi terminând cu antrenorii, ştiu doar să urle la fotbalişti. Pe cine altcineva decât pe Neluţu Pantilimon, preşedintele CS Vulcan, îl puteam întreba care-i treaba cu banii care li se cuvin fotbaliştilor? "În primul rând, nu vorbim despre salarii, a precizat de la început preşedintele CS Vulcan. Fotbaliştii primesc premii, iar acestea se dau în funcţie de rezultatele obţinute".

Modalitatea de premiere, am aflat în continuarea discuţiei, stabilită pentru campionatul 2012-2013, este de 150 de lei/jucător titular, în caz de meci câştigat acasă, 100 de lei/jucător titular pentru un meci câştigat în deplasare (suma se reduce la jumătate în cazul unor egaluri). Meciurile de acasă terminate la scor egal nu sunt premiate. Aceste sume de premiere au fost concepute în contextul în care, pentru acest campionat, echipa vulcăneană şi-a sta-

www.zvj.ro

bilit ca obiectiv menţinerea printre primele trei locuri din clasament.

În condiţiile acestea, opinia interlocutorului meu a fost că e normal ca, acum, dacă nu câştigă jocurile, jucătorii să nu mai ia aceleaşi premii babane ca în campionatul trecut când echipa nu mai putea fi dată jos de pe locul I. "Premiile sunt plătite până la meciul cu Simeria (15 septembrie), spune Neluţu Pantilimon. Banii au fost

daţi la data de 5 octombrie, la pachet, pentru şase jocuri. Mai sunt de plătit şapte jocuri, de la meciul cu Zarandul la cel cu Uricaniul, iar plata se va face, tot la pachet, în cursul acestei luni".

Premiile, a subliniat din nou preşedintele clubului, sunt cele stabilite pentru unul dintre primele trei locuri. Or, în prezent CS Vulcan ocupă locul 8 în clasament, ceea ce înseamnă că sumele ar trebui diminuate. Locul opt din clasament fiind mai jos de jumătatea clasamentului, în mod normal ar fi ca fiecare jucător să primească doar... 50 de lei. Vorbele de dinainte nu sunt de la mine, ci au emanat de la unii participanţi la şedinţa de consiliu director al CS Vulcan din ziua de 6 noiembrie a.c. "Da, zice Neluţu Pantilimon, au fost unii în consiliu care au zis ca jucătorii să fie premiaţi în funcţie de poziţia echipei în clasament. Mai avem patru meciuri, două afară şi două acasă, pe care, teoretic, băieţii ar trebui să le câştige, ca să-şi ia premiile întregi". Gheorghe OLTEANU


4 SPORT

Ziarul Vãii Jiului

joi, 8 noiembrie 2012

La Jiul Petroşani

Miroase a sărăcie şi bătrâneţe

RAPID IEFTIN CONFORTABIL

TAXI COMSION RENT A CAR

0254 512512 0720 512000 0254 512500

O întrebare pentru la anul:

Revine Minerul Lupeni? Nu este exclus ca din vara anului viitor echipa de fotbal Minerul Lupeni să revină în centrul atenţiei. Vasile Stafie, fostul preşedinte al grupării fotbalistice lupenene, crede că în vara anului viitor este foarte probabil ca lupenenii să mănânce din nou fotbal pe pâine. „Şi anul acesta federaţia ne-a chemat, dar nu am avut bani. Poate de la anul ne vom înscrie în al treilea eşalon”, a spus Vasile Stafie.

Mesaj din arest. Nelu Demeter: „Nu pot uita Steaua” Arestat de patru luni la Aiud, lupeneanul Nelu Demeter, unul dintre cei mai înflăcăraţi suporteri ai echipei Steaua, dar şi al fostei echipe Minerul Lupeni, nu îşi poate uita iubirea pentru cele două formaţii nici măcar acum când este închis. „Nu pot uita Steaua, nu pot uita Lupeniul”, le-a spus Nelu Demeter prietenilor. „Eu aşa ceva nu am mai întâlnit. Nici măcar acum când trece prin clipe grele el nu poate uita de fotbal. Vorbeşte mereu de Steaua şi Minerul Lupeni. Are tricoul Stelei cu el şi emblema. Este ţinut la curent cu ultimele informaţii”, ne-a spus Vasile Stafie, unul dintre prietenii lui Demeter.

Problemele financiare sunt dublate la Jiul Petroşani de necazurile medicale ale jucătorilor, mai mulţi dintre veteranii echipei fiind foarte des accidentaţi şi lipsind de la meciuri. Banii se vor lua şi după cât prestezi pe gazon Situaţia de la clubul petroşenean a intrat într-un cerc vicios, iar Jiul este mai tulbure ca niciodată. Fotbaliştii sunt nemulţumiţi de neplata sau întârzierea salariilor, iar oficialilor le displace faptul că mulţi dintre jucătorii de peste 30 de ani se confruntă sau invocă accidentări. Pe lista jucătorilor indisponibili din punct de vedere medical se află în acest moment portarul Dumitru Hotoboc, atacantul Ionuţ Bâlbă şi „dirijorul” de la mijlocul terenului, Mircea Gheorghe, toţi având diverse probleme de sănătate. „Din păcate, jucătorii care sunt mai în vârstă sunt predispuşi accidentărilor, de aceea am mers mai mult pe mâna tinerilor în ultima vreme. Hotoboc are mâna ruptă şi să zicem că Bâlbă şi Mircea Gheorghe sunt şi ei accidentaţi. Un lucru vreau să fie clar. La Jiul, componenţii lotului îşi vor lua banii în funcţie de cum şi cât vor juca”, a declarat George Boboc, preşedintele clubului Jiul Petroşani. Jiul se află în momentul de faţă pe un ruşinos loc 11 din

totalul de 13 echipe ale seriei a V-a a Ligii a III-a, având de luptat pentru evitarea retrogradării, fără a emite pretenţii la podium cum îşi doreau oficialii clubului. Suporterii speră însă ca pauza iarna să fie un sfetnic bun pentru „alb-negri”, iar returul să îi scoată din „mocirlă” pe fotbaliştii pregătiţi de Toni Sedecaru.

L-au enervat pe patron Înainte de începerea sezonului, dacă citeai numele din lotul Jiului, jucători precum Hotoboc, Kallai, M. Gheorghe, Drida, sau „cireaşa de pe tort” - Bâlbă, cu ani buni la activ în primul eşalon al fotbalului românesc, erai tentat să pariezi pe aceşti jucători. Din păcate, rezultatele nu au fost conforme cu valoarea lotului, iar pe lângă restanţele financiare solicitate, mulţi dintre veterani au suferit dese accidentări. Prestaţia echipei l-a înfuriat pe patronul Alin Simota. „Ne-am făcut de râs cu nişte castraveţi muraţi ori cu nişte străini de fotbal, vinovaţi de tot ceea ce s-a întâmplat. N-au nicio scuză, vor lua bani după cum joacă!”, a tunat Simota.

„Casieria e închisă demult la Jiul” Probleme financiare au existat şi vor exista la echipa de fotbal Jiul Petroşani, ca la orice grupare de altfel. Fost jucător al „minerilor”, Ilie Botezatu îşi aminteşte că şi pe vremea lui casieria era un fel de „fata Morgana” la Jiul. „Şi eu când aveam de luat bani ne spuneau să mergem liniştiţi acasă că ne trimit banii prin poştă. Aşa că nu mă mai miră actuala situaţie de la Jiul. Casieria e demult închisă acolo”, a declarat Ilie Botezatu, cel care l-a format pe actualul portar al lui Dinamo, Cristian Bălgrădean.

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă: CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101)

Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.

IMPORTANT!!! Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

www.zvj.ro


SPORT 5

Ziarul Vãii Jiului joi, 8 noiembrie 2012

Pregătit de petroşeneanul Ilie Botezatu,

La 15 ani,

Pap va semna cu o echipă olandeză de primă ligă

Atacă un vârf de 6.000 de metri din Iran

Edi Pap, portarul dorit de mai multe echipe din România, printre care şi Steaua Bucureşti, şi pregătit de petroşeneanul Ilie Botezatu, va semna zilele acesta un contract cu echipa din prima ligă a Olandei, RKC Waalwijk.

Alpinista Alexandra Marcu (15 ani) din Deva se pregăteşte să cucerească al patrulea dintre cele şapte vârfuri vulcanice de peste 5.000 de metri de pe planetă. „Cea mai înaltă fetiţă a lumii” va ataca, până la finalul anului, vârful vulcanic Damavand din Iran care are aproape 6.000 de metri, după ce a escaladat până acum alte trei vârfuri de top ale Pământului.

Pap, care a evoluat la Şcoala de fotbal Marcel Băban de la Jimbolia, va face astfel pasul spre fotbalul de mare performanţă, la fel ca şi antrenorul său care va pregăti juniorii de le Şcoala de fotbal Marcel Răducanu din Germania. „Drumul meu şi al lui Edi se va despărţi, dar asta nu înseamnă că nu vom ţine legătura. Campionatul Olandei i se potriveşte foarte bine lui Edi. Oricum, este un pas uriaş pentru el”, a spus Ilie Botezatu.

În futsal

Banii aduc victoria

Tânăra alpinistă se pregăteşte să cucerească împreună cu tatăl său, Dan Marcu, vârful vulcanic Damavand din Iran care are aproape 6.000. „Va fi al patrulea vârf vulcanic, dintre cele şapte vârfuri vulcanice de peste 5.000 de metri ale planetei, pe care ne-am propus să le cucerim. Expediţia va dura aproximativ

o săptămână şi va costa în jur de 1.500 de euro. Ar fi fost mai bine să o facem în vară, când condiţiile meteo erau mai bune, dar atunci nu am avut fondurile necesare. Acum am obţinut un sprijin financiar de la Consiliul Judeţean Hunedoara în baza unui proiect pe care l-am depus şi trebuie să efectuăm expediţia până la sfârşitul anului, ca să nu pierdem banii. Momentul plecării depinde de viteza cu care vom găsi bilete de avion, de condiţiile meteo şi de disponibilitatea ghizilor locali de a ne însoţi pe traseu”, a declarat Dan Marcu, tatăl alpinistei. Pagini realizate de Loredana JUGLEA

Spectacolul are loc la Casa de Cultură a Sindicatelor Petroşani în data de 12 noiembrie 2012, ora 19. Preţul biletului este de 50 lei

Sportivii de la Dava Deva au prins putere după reglarea conturilor cu conducerea clubului, punând punct seriei negre de trei eşecuri consecutive. Trupa pregătită de Karoly Gaşpari s-a impus cu 3-2 în meciul de acasă cu ocupanta locului trei, FC Progresul Focşani. Rezultatul constituie surpriza rundei a VIII-a din Liga I de futsal. Renaşterea celor de la Dava a fost ajutată de achitarea restanţelor financiare faţă de jucători şi antrenori. „Am pus presiune pe conducere, pentru că i-am spus că, dacă nu vom primi salariile, nu vom intra pe teren”, a spus antrenorul Karoly Gaşpari. Dava va evolua runda viitoare pe terenul celor de la ACS Odorheiu Secuiesc.

www.zvj.ro


CMYK

6 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

joi, 8 noiembrie 2012

Chiar dacă nu se ştie cu ce bani,

Casa Pensionarilor din Petrila are nevoie de reparaţii capitale Casa Pensionarilor din Petrila este o clădire a primăriei închiriată pe 20 de ani pensionarilor. De la o vreme această clădire a început să sufere, şi ar fi timpul să intre în reparaţii capitale. Cel puţin aşa a spus la ultima şedinţă dl. Borşa, preşedintele Casei Pensionarilor Petrila.

Preşedintele pensionarilor petrileni le-a amintit consilierilor locali şi executivului că n-ar strica să fie bugetată pentru anul 2013 suma necesară pentru aceste reparaţii capitale: „Este vorba de bani pentru casa noastră, care are acum nevoie de reparaţii, de aceea vă rog respectuos să ne ajutaţi cu aceşti bani”. Întrebat despre ce sumă este vorba, omul le-a spus şi suma, după un deviz de lucrări: 60.717 lei, menţionând că circa 20% din sumă va fi acoperită de Casa Pensionarilor

din Petrila, „dar mai mult nu putem”. Răspunsul dat de consilieri a fost… aşa şi aşa, motivând că încă e prea devreme să vorbească de noul buget, dar l-au anunţat pe şeful Casei Pensionarilor din Petrila că au consemnat cererea dumnealui şi îi vor da răspunsul la momentul potrivit. „În bugetul de anul viitor, când va fi întocmit, eu vă sprijin”, a venit răspunsul consilierului Marius Heljiu, urmat şi de alte aprobări verbale date de alţi 4-5 consilieri. Deoarece primarul Ilie Păducel a lipsit de la şedinţă, l-am întrebat în această săptămână dacă va aloca bani în noul buget pentru acest obiectiv. Ne-a răspuns destul de reţinut la această întrebare, semn că viitorul buget local nu va fi nici el prea strălucit, iar lucrările pe raza Petrilei sunt multe, unele deschise şi de doi ani, iar acestea trebuie susţinute şi în 2013 pentru finalizare.

„Eu zic că e prematur să discutăm de noul buget, când n-avem bani să acoperim tot ce ţine de 2012, din această lună şi de luna viitoare. După cum vedeţi, activitatea din minerit se restrânge, de-acolo vin cotele defalcate. Deci, în viitor, ne va fi tot mai greu cu banii la buget. Dumnealui vorbeşte de o sumă undeva spre 450-500 de milioane de lei. Sunt bani mulţi, o să vedem cât, cum şi când vom putea aloca aceşti bani. Încă nu pot spune suma, dar ceva bani vom aloca, dar nu ştiu dacă atât de mulţi. Oricum, să ştiţi că noi i-am mai ajutat şi când a fost instalat gazul metan în clădire, dar şi cu alte lucrări. O vom face şi la anul, dar, repet, încă nu ştiu cu ce sumă”, ne-a declarat primarul Ilie Păducel. Corneliu BRAN

„Opera” lui Eminescu falsificată

O familie de falsificatori din Arad a operat la Bumbeşti-Jiu şi a fost prinsă la… Aninoasa Un experiment interesant au făcut doi soţi din judeţul Arad tocmai în Bumbeşti-Jiu. Aceştia au reuşit să le dea copiilor lor o lecţie de viaţă, dar nu tocmai aşa cum îşi propuseseră.

S.C. LASCĂR SERVICE COMPANY SRL

www.zvj.ro

Str. Dărăneşti, nr 36, Petroşani - Hunedoara Tel. 0254/545.522 şi 0254/540.931

Cei doi au plecat la Gorj, împreună cu copiii lor, într-o dubiţă, pentru a încerca să plaseze o bancnotă de 500 de lei pe piaţă. Bancnota, care-l are ca imagine pe Mihai Eminescu, fusese falsificată. Au mizat pe faptul că nu mulţi ştiu să citească un Eminescu falsificat, pentru că aceste bancnote circulă mai rar. Aşadar, au oprit la un chioşc în Bumbeşti-Jiu, unde au încercat să cumpere ceva. Au cerut vânzătoarei câteva produse, în valoare de câteva zeci de lei. Au plătit cu bancnota de 500 de lei, au primit restul, dar când au plecat din chioşc au subtilizat şi bancnota. Vânzătoarea a anunţat poliţia. După ce s-a deplasat la faţa locului, pentru a-i prinde pe cei doi care au şters-o din Bumbeşti, poliţia din Bumbeşti a solicitat colegilor lor controale în traficul rutier. Dubiţa celor doi a căzut în plasa Poliţiei Aninoasa la Livezeni. Şoferul a fost oprit şi percheziţionat. Asupra lui s-a găsit bancnota falsă. Ancheta este derulată, mai departe, de organele de cercetare de la Gorj, cu care Poliţia Aninoasa a colaborat pentru prinderea infractorilor. Alina PIPAN


CMYK

ACTUALITATE 7

Ziarul Vãii Jiului joi, 8 noiembrie 2012

Pârâul Mohora din Vulcan, sufocat de mizeria din canalizare Un exemplu în acest sens a fost la îndemâna oricărui vulcănean care, ieri, miercuri, 7 noiembrie, pe la orele amiezii, a trecut pe podul de peste pârâul Mohora. Cel din apropierea Şcolii Generale nr.5. O apă mizerabilă cum a putut fi văzută la ora aceea nu ştiu dacă mi-a mai fost dat să văd. Ca să nu mai zic de mirosul groaznic, pe care aparatul foto nu l-a putut înregistra.

Vorbim despre ape curate, îi tot dăm înainte cu instalaţii moderne capabile să facă din apa reziduală una limpede ca de izvor, dar, în realitate, pe cei mari şi tari îi doare în cot de bătaia de joc la care sunt supuse, uneori, cursurile pâraielor.

Nu e prima dată când, în Mohora, este deversată canalizarea de nu mai ştiu unde. Acum vreo doi ani, am sesizat şi am scris acelaşi lucru despre ceva asemănător petrecut pe pârâul Morii, în zona blocurilor în care funcţiona, pe vremuri, piaţa Vulcanului. La fel, şi atunci am scris imediat, dar nu am observat ca, ulterior, să se fi luat cine ştie măsuri, pentru ca situaţia să nu se mai repete. Sloganul a rămas acelaşi: Staţi, aşteptaţi, pândiţi şi poluaţi! Gheorghe OLTEANU

Din ce canale o fi ieşit mizerabila aceea de apă neagră de nu se poate? Dacă mirosul degajat de ea s-a simţit pe întreaga porţiune a drumului în sens unic care leagă strada Nicolae Titulescu de Bulevardul Mihai Viteazul, vă cam daţi seama cum a fost mai jos. Cam cu ce putoare s-au confruntat organele olfactive ale cetăţenilor din blocurile F, dar, mai ales, ale acelora care au gospodării sub dealul pe care e bisericuţa din Coroeşti.

La Petroşani

Catedrala Sf. Proroc Ilie se construieşte pas cu pas... de furnică Catedrala care se va ridica pe terenul de lângă Parcul Carol Schreter este pe cale să se construiască. Numai că această cale este lungă şi anevoioasă. Din când în când mai vedem câte ceva mişcându-se pe-aici. După luni de linişte, la sfârşitul săptămânii trecute era zarvă mare. Semn că s-au mai primit ceva bani pentru lucrări. Catedrala este un proiect mare şi ambiţios, însă greu de realizat. Termenul limită de finalizare a complexului catedralei, care cuprinde nu numai catedrala dar şi alei, locuri de reculegere, anexe şi parcare, ar fi peste 5 ani. În tot acest timp, trebuie identificate resursele de finanţare, mai ales că preotul Bulf a menţionat faptul că banii nu vin din buzunarele enoriaşilor, pentru că nu face apel la ei. (A.P.)

„Daţi un leu, o sută, o mie/ Pentru Catedrala Sfântul Ilie” La vremea demarării proiectului, Ziarul Văii Jiului a fost prima instituţie media care a iniţiat o campanie, având următorul sloganîndemn: „Daţi un leu, o sută, o mie/ Pentru Catedrala Sfântul Ilie”. Chiar dacă a trecut ceva timp de atunci, îndemnul nostru rămâne valabil. (ZVJ)

www.zvj.ro


8 SOCIAL

Ziarul Vãii Jiului

joi, 8 noiembrie 2012

Cristina Mraz, şefa SPLAS Petroşani:

„În perioada de iarnă ar mai fi nevoie de câţiva angajaţi ca să putem face faţă volumului de muncă” Situaţia beneficiarilor care se îmbulzesc la uşa depozitului unde se împart produsele alimentare venite de la Uniunea Europeană o cunoaşte cel mai bine Cristina Mraz, şefa SPLAS Petroşani. Ieri dimineaţă, câţiva dintre beneficiari, reprezentanţi ai persoanelor cu handicap, aproape că se încăieraseră, pentru că nu mai aveau răbdare să aştepte la rând.

Multe de făcut iarna „În data de 18 octombrie am şi început să împărţim alimentele pe care le primim de la judeţ. În primă fază era vorba să primim alimentele în două tranşe. În prima tranşă 6 tipuri de alimente, în a doua - 5. Dar alimentele nu au mai venit cum erau programate. Am decis să facem liste cu numele beneficiarilor şi cele 11 tipuri de alimente, iar cei care vin semnează pentru fiecare tip de aliment pe care îl iau. Iată că acum suntem forţaţi de împrejurări să chemăm lumea după alimente de câte patru ori, în funcţie de cum vin alimentele. Prima dată am zis că aşteptăm până vin toate din prima serie, le dăm, apoi aşteptăm restul şi iar împărţim. Dar nu a mai fost respectată planificarea iniţială şi a trebuit să ne adaptăm. Oricum, nu facem distribuţie decât atunci când avem pe stoc cel puţin trei alimente, pentru că nu pot să ţin fetele acolo să îngheţe şi să chem lumea să stea la rând să ia 5 pachete de biscuiţi, de exemplu. Alimente vor mai veni până în luna martie, fetele vor fi acolo toată iarna”, explică Cristina Mraz.

Regulile nu se stabilesc la uşă de beneficiari, ci în cadrul serviciului de angajaţi Şeful SPLAS are o mare lipsă de personal acum în perioada de iarnă. Se derulează prea multe programe sociale, de care trebuie să se ocupe acelaşi număr de angajate,

www.zvj.ro

puţin peste 20. „În perioada de iarnă ar mai fi nevoie de câţiva angajaţi, ca să putem face faţă volumului de muncă. Aş vrea să pot să angajez, măcar cu contract de colaborare, pe o perioadă de 6 luni. Acum avem şi alimentele şi ajutoarele pentru căldură. La ajutoarele pentru căldură, de exemplu, anul trecut am făcut peste 500 de anchete sociale. Muncesc fetele acestea mai mult decât vă puteţi închipui, mai mult decât în alte servicii din primărie. Să nu mai punem că avem persoanele cu handicap, alocaţii sociale şi tot felul de astfel de probleme. Pentru alimentele de la UE avem 3600 de beneficiari, iar pe listele suplimentare alţii care se înscriu, oameni care până acum nu mai aveau indemnizaţie, dar îşi fac dosare pentru persoane în căutare de loc de

şi-au făcut ei o ordine, le cerem aprobarea să vedem dacă sunt de acord să păstrăm totuşi lista respectivă şi împărţim după ea. Trebuie însă lumea să fie atentă dacă tot preferă listele acestea. A fost într-o zi un domn mai în vârstă care nu avea nicio treabă, nu avea de luat alimente, dar el făcea liste şi venise să dea ordine. Trebuie lumea să fie atentă, să nu plece urechea la zvonuri de genul că numai cei de pe listele respective mai iau alimente, restul nu, sau mai ştiu eu, să dea bani pentru a fi pe

muncă, şi se încadrează şi aceştia pentru alimente. Noi dăm alimentele pe zile, în funcţie de categoria de beneficiari. Dar avem o problemă cu ei, când află că vin alimentele vor toţi să le ia în prima zi. Pur şi simplu, nu-i putem controla. Vin de cu noaptea, fac liste peste liste, ba mai rup şi afişele noastre de pe uşa depozitului. Noi nici nu putem să ignorăm listele lor. Dacă

listă. Să nu se lase păcăliţi”, atenţionează Cristina Mraz.

Ar trebui să existe şi voluntari la asemenea proiecte Şeful SPLAS spune că numărul celor care lucrează pentru acest program cu alimentele este mic. Cere mereu ajutor şi din partea SPADPP, pentru a trimite oameni de

la VMG. Dar are nevoie de oameni puternici, conştiincioşi, muncitori. „Am acum, pe lângă angajate, nişte femei de la venitul minim, care sunt ca lumea. Dar obosesc că, vă daţi seama, numai făină trebuie să care, să aducă pe scări, câte 14 kg pentru fiecare beneficiar. Este foarte greu. Să vedeţi când va veni uleiul. Este greutate mare. Anul trecut am avut tot aşa nişte fete de la VMG şi le-am prins că furau. De aceea spun că ar fi bine angajaţi, pe perioadă delimitată. Şi o să vină iarna, vor sta fetele astea ore întregi în depozit, unde este şi foarte frig, iar alimentele vor veni pe rând. De câte ori ne întreabă de la Deva ce să facem să îmbunătăţim sistemul spun acelaşi lucru: să trimită toate alimentele odată, să nu mai purtăm lumea de nu ştiu câte ori pe drumuri şi să nu stăm nici noi toată iarna în depozit. Asta ar fi soluţia. Şi ar mai fi normal să existe voluntari din fiecare categorie de beneficiari”, spune Cristina Mraz. Pentru perioada aceasta fiecare beneficiar primeşte 14 kg de făină, 4 kg de mălai, 7 kg de orez, 3 kg de zahăr, 2 pungi de paste, 5 pachete de biscuiţi, 2 cutii de roşii în bulion, una de tomate, 1 kg de fasole, 7 litri de ulei şi 2 cutii mazăre. Alina PIPAN


DIVERSE 9

Ziarul Vãii Jiului joi, 8 noiembrie 2012

Trei pentru Petroşani

Ménage à Trois Deşi la prima vedere sunt convinsă că titlul spectacolului va provoca repugnă în rândul populaţiei, v-aş invita să priviţi mai amănunţit. „Ménage à Trois” după Neil Simon este o comedie care a făcut turul României pe la cele mai mari teatre din ţară. Sâmbătă, 10 noiembrie, ora 18 ajunge şi la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroşani. Liviu Vârciu (Norman), Ioan Isaiu (Andy) şi Ionela Nedelea (Sophie), sub bagheta regizorală, a lui Sorin Misirianţu au umplut până la refuz sălile teatrelor româneşti, ceea ce nu e de ignorat.

pentru a salva banii de chirie Andy se sacrifică şi devine amantul doamnei Brown, proprietăreasa. Între timp, lângă apartamentul celor doi se mută Sophie, o tânără superbă. Din acest mo-

Supercalifragilistic

Ce vedem sâmbătă?

...este probabil cel mai faimos cuvânt din istoria filmului, care nu se găseşte în niciun dicţionar al vreunei limbi din lume. El aparţine lui Mary Poppins. Duminică, 11 noiembrie, ora 12, va avea loc premiera spectacolului pentru copii „Mary Poppins”, la Petroşani. Oana TUŢU, Secretar literar la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroşani

Redacţia ziarului „Colaps” (!!) are nici mai mult, nici mai puţin de doi angajaţi. Pe Andy şi pe Norman. Sediul în care ziarul îşi desfăşoară activitatea se află într-un apartament închiriat. Ziarul se vinde foarte greu iar asta înseamnă un lung şir de probleme financiare care-i vor „apăsa” pe cei doi. Apar şi restanţele la întreţinere, iar

La Spitalul Judeţean de Urgenţă,

Astăzi intră cine vrea, nu doar cine e bolnav Două evenimente legate de sănătate se desfăşoară astăzi la Deva: „Ziua porţilor deschise” - la Spitalul Judeţean de Urgenţă şi prima zi a lucrărilor conferinţei regionale „Zilele medicale devene”. Astfel, timp de patru ore, începând de la ora 10, în cadrul manifestării „Ziua porţilor deschise” spitalul din Deva îi va primi pe toţi cei care sunt curioşi să vadă cum funcţionează această instituţie. Manifestare este adresată tuturor celor ce doresc să cunoască activitatea secţiilor şi a cadrelor medicale din spital. Intrarea se face pe la secretariat, unde grupurile de vizitatori vor fi însoţite de persoane special nominalizate pentru această acţiune. De asemenea, tot astăzi debutează „Zilele medicale devene”, ediţia a V-a, o conferinţă regională organizată de către Consiliul Judeţean Hunedoara, Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva şi Colegiul Judeţean al Medicilor Hunedoara. Această conferinţă are loc în perioada 8-10 noiembrie. Mihaela PETROŞAN

ment, totul se schimbă în mod dramatic. Dacă până acum oricum totul mergea prost, de-acum situaţia va deveni catastrofală. Unul dintre ziarişti se blochează din punct de vedere profesional, nu mai poate scrie, e îndrăgostit. Celălalt încearcă să ţină situaţia sub control, dar se trezeşte fără să vrea într-un triunghi amoros... Interesant, nu?

Campanie naţională

Riscurile consumului de droguri la mamă şi copil Începând din această săptămână şi până la sfârşitul lunii iunie 2013 în judeţul Hunedoara este implementată, printr-un parteneriat între Agenţia Naţională Antidrog şi Direcţia de Sănătate Publică (DSP) a judeţului Hunedoara, campania naţională „Riscurile consumului de droguri la mamă şi copil”. Obiectivul principal al acestei campanii îl reprezintă sensibilizarea şi conştientizarea viitoarelor mame cu privire la riscurile asociate consumului de tutun, alcool şi droguri asupra fătului. Iniţiatorii şi coordonatorii acestei campanii susţin că „una dintre cele mai importante probleme asociate consumului de droguri la părinţi este aceea că mamele consumatoare de droguri nasc adesea copii dependenţi de droguri. În plus, aceştia prezintă în majoritatea cazurilor patologie medicopsiho-socială, fiind predispuşi la tulburări de dezvoltare, atât cognitive, cât şi somatice, au probleme de nutriţie şi o stare exce-

sivă de iritabilitate. Pe de altă parte, potrivit specialiştilor, mortalitatea infantilă este mai ridicată în rândul nounăscuţilor proveniţi din mame consumatoare de droguri. În acest sens, opiniile experţilor au relevat că administrarea drogurilor în timpul sarcinii creşte foarte mult riscul de apariţie a malformaţiilor congenitale, de naştere prematură, de greutate mică la naştere sau chiar de pierdere a sarcinii”. O primă dezbatere publică pe tema acestei acţiuni va avea loc pe 13 noiembrie, de la ora 12, în sala de conferinţe a DSP Hunedoara. Mihaela PETROŞAN

www.zvj.ro


10 IMOBILIARE

Ziarul Vãii Jiului

joi, 8 noiembrie 2012

Buletin Imobiliar Agenþia Macarena GARSONIERE 1. Garsonieră ultracentral Petroşani, zona BulevarduluiPetroşani Nord, etaj 3/4, parchet laminat, călduroasă, geamuri termopan, bine întreţinută, preţ 63 000 lei neg. 2. Garsonieră Dragalina, dec, bine întreţinută, gresie şi faianţă, 2 focuri gaz, mobilată şi utilată, preţ 8 000 euro. 3. Garsonieră confort 1, etaj 1/4, zona Petroşani Nord, amenajări şi îmbunătăţiri multiple, branşată la termoficare, gigacalorimetru, călduroasă, foarte bine întreţinută/schimb cu apartament 2 camere plus diferenţă discutabilă, preţ 13 500 euro. 4. Spaţiu comercial, garsonieră Aeroport blocurile noi - zona Nicuşor Gociu, 33 mp, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, pretabil locuit sau sedii firme, cabinete medicale, birouri, preţ 8 000 euro. 5. Garsonieră confort 1, zona Hermes Bulevard, etaj 1, suprafaţă mare, gaz, standard, preţ 13 000 euro neg.. 6. Garsonieră C. Mille, et.1/4,multiple amenajări şi îmbunătăţiri, bucătărie mobilată, geamuri termopan, parchet laminat, baia amenajată, pereţi izolaţi, instalaţii noi, preţ 65 000 lei sau schimb cu apartament 2 camere zona centrală cu diferenţa discutabilă. 7. Garsonieră Unirii, parter, la strada, poziţionată pe mijloc, standard, preţ 25 000 lei. 8. Garsonieră confort 1, Aeroport, la strada - Aviatorilor, mobilată, amenajări-geamuri termopan, gresie şi faianţă, baia amenajată, preţ 34 000 lei sau în rate - 38 000 lei 9. Garsoniera Aeroport, blocurile noi, standard, bine întreţinută, preţ 5500 euro.

APARTAMENTE 2 CAMERE 1. Apartament 2 camere, mobilat şi utilat, zona Hermes-Bulevard, poziţionat la stradă şi la soare, panoramă, îmbunătăţiri, geamuri termopan, centrală termică, uşi şi instalaţii schimbate, bine întreţinut, preţ 28 500 euro neg . 2. Apartament 2 camere, ultracentral, etaj ¼, zona BulevarduluiPetrosani Nord, 2 balcoane, centrala termică, geamuri termopan, panorama, bine întreţinut, preţ 30 000 euro neg. 3. Apartament 2 camere mobilat, zona Astral Petroşani, etaj 4/10, suprafaţă mare, îmbunătăţiri şi amenajări interioare, centrala termică, panorama, preţ 28 000 euro neg. 4. Apartament 2 camere, Independenţei, etaj ¼, bine întreţinut, dec, standard, preţ 16 500 euro neg. 5. Apartament 2 camere, Aviatorilor, la stradă, dec, hol pătrat, etaj 3/4, amenajări interioare, bine întreţinut pret 65 000 lei sau schimb cu garsonieraplus diferenţa. 6 Apartament 2 camere, Dimitrov, etaj 2, mobilat, poziţionat la soare, amenajări interioare şi îmbunătăţiri, jaluzele exterioare, parchet laminat, baia amenajată, instalaţii schimbate, preţ 30 000 euro neg. 7. Apartament 2 camere, Aeroport- zona Dacia, standard, etaj 10, preţ 20 000 lei. 8. Apartament 2 camere, zona Parângu, etaj etaj 1/4, amenajări şi îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri şi balcon închis în termopan, izolaţie exterioară, zonă foarte liniştită sau schimb cu apartament 3-4 camere cu diferenţa discutabilă, preţ 19 000 euro neg.. 9. Apartament 2 camere mobilat, Independenţei, dec, etaj 1/4, amenajat, centrală termică, geamuri termopan, parchet clasic şi parchet laminat în bucătărie şi hol, baia amenjată, izolat termic interior/exterior, preţ 18 500 euro neg. 10. Apartament 2 camere, zona Hermes-Bulevard, etaj 6, mobilat şi utilat, centrală termică, geamuri termopan, gresie şi faianţă, 2 balcoane şi garaj zona Slătinioara (teren proprietate, curent-380 V, apă, canal), preţ 22 000 euro neg +5000 euro garaj. 11. Apartament 2 camere, Dimitrov, etaj 1/3, boxa, standard, bine întreţinut, poziţionat la soare şi pe mijloc, preţ 18 000 euro neg. 12. Apartament 2 camere, etaj 3/10, zona Hermes, standard, gaz, balcon 7m, călduros, preţ 75 000 lei. 13. Apartament 2 camere, Piaţa Petroşani, etaj 1/4, standard, la stradă centrală termică, bine întreţinut, preţ 33 000 euro neg. 14. Apartament 2 camere, zona primăriei, parter la stradă, pretabil locuit sau sedii firme, birouri, cabinete medicale, geamuri termopan, uşă metal, standard, preţ 20 000 euro neg.. 15. Apartament 2 camere, Aeroport, blocurile noi, etaj 2/4, la stradă, geamuri termopan, 2 focuri gaz, balcon închis, bine întreţinut, preţ 65 000 lei neg. 16. Apartament 2 camere, Constructorului, amenajări şi îmbunătăţiri, centrala termică, geamuri termopan, parchet laminat, poziţionat la soare/schimb cu apartament 3-4 camere plus diferenţă discutabilă, preţ neg. 17. Apartament 2 camere, blocurile noi Aeroport, etaj 2/4, amenajări, bucătărie modificată, 2 focuri gaz, geamuri termopan, parchet laminat, uşi şi instalaţii schimbate, preţ 80 000 lei. 18. Apartament 2 camere, zona Primăriei Petroşani, etaj 3/4,mobilat şi utilat, bine întreţinut, parchet laminat, poziţionat la soare şi pe mijloc, 2 focuri gaz, preţ 20 000 euro.

APARTAMENTE 3 CAMERE 1. Apartament 3 camere, Aeroport, blocurile noi, pretabil locuit sau sedii firme, suprafaţă mare, balcon bine întreţinut, preţ 15 000 euro. 2. Apartament 3 camere, mobilat şi utilat, zona centrală Petroşani Nord, etaj 3/4, îmbunătăţiri şi amenajări, centrală termică, uşi şi instalaţii schimbate, parchet laminat, geamuri şi balcon închis în termopan, foarte bine întreţinut, preţ 160 000 lei neg.. 3. Apartament 3 camere Petroşani Nord, Bulevard, bloc BCA, etaj 3/8, 2 băi-una amenajată complet, poziţionat la soare, suprafaţă mare, 2 focuri gaz, amenajări interioare, uşi şi instalaţii schimbate, parchet laminat, geamuri termopan, balcon închis, preţ 150 000 lei neg. 4. Apartament 3 camere, zona Mignon-Billa, suprafaţă mare, centrala termică, amenajări şi îmbunătăţiri, geamuri termopan, bine întreţinut (eventual mobilat, bine întreţinut, preţ 40 000 euro. 5. Apartament 3 camere, mobilat şi utilat Independenţei, decomandat, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri şi balcon închis în termopan, uşi şi instalaţii schimbate, parchet laminat, baia amenajată, preţ 18 000 euro. 6. Apartament 3 camere, Aviatorilor-Piaţa Dacia, etaj 3/4, centrală termică, bucătărie mare, balcon mare, poziţionat la soare, bine întreţinut, preţ 70 000 lei neg. 7. Apartament 3 camere, Petroşani Nord, zona Bulevard, etaj 1/4, standard, 2 balcoane, centrală termică, geamuri termopan, bine întreţinut, preţ 35 000 euro neg. 8. Apartament 3 camere, pretabil locuit sau sedii firme, zona

www.zvj.ro

Piaţa Petroşani - Aleea Poporului, poziţionat pe mijloc, bine întreţinut, geamuri termopan, centrală termică, gresie şi faianţă, uşi schimbate, parchet laminat, preţ 125 000 lei - posibil rate. 9. Apartament 3 camere, Bulevard-Petroşani Nord, etaj 3/4, multiple amenajări interioare, centrala termică, geamuri termopan, parchet laminat, băi amenajate, instalaţii schimbate, mobilat, vedere Bulevard şi în spate, preţ 38 000 euro, posibil rate... 10. Apartament 3 camere, blocurile noi Aeroport, decomandat, hol pătrat, centrală termică, geamuri termopan, bine întreţinut, 2 balcoane, instalaţie apa individuală, preţ 90 000 lei neg. 11. Apartament 3 camere, zona Parâng, bloc cărămidă, poziţionat la soare, amenajări şi modificări, curat, luminos, geamuri termopan, pardoseală şi pereţi izolaţi, uşi şi instalaţii schimbate, baia amenajată, centrală termică, mobilier bucătărie şi hol, preţ 90 000 lei. 12. Apartament 3 camere, Parâng, zonă liniştită, etaj 1/4, standard, centrală termică, mobilat, bine întreţinut, preţ 80 000 lei neg 13. Apartament 3 camere, blocurile noi Aeroport, etaj 2/4, îmbunătăţiri şi amenajări interioare, poziţionat la soare, bine întreţinut, instalaţii schimbate (eventual mobilat), preţ 28 000 euro neg. 14. Apartament 3 camere, Petroşani Nord, parter înalt, bloc foarte călduros, centrală termică proprie, balcon închis-beci, geamuri termopan, parchet laminat, instalaţii noi, bine întreţinut, preţ 100 000 lei. 15. Apartament 3 camere, Petroşani Nord-Zorilor, etaj 3/4, geamuri termopan, 2 focuri gaz, preţ 32.000 euro (eventual garaj lângă bloc) preţ neg. 16. Apartament 3 camere, Independenţei, decomandat, 2 balcoane, instalaţii noi, canalizare separată, zugrăvit, gresie şi faianţă, preţ 85.000 lei . 17. Apartament 3 camere şi spaţiu comercial pentru orice fel activităţi, zona Piaţa Petroşani, la stradă, vad comercial foarte bun, geamuri termopan, modificări şi îmbunătăţiri multiple, preţ 150 000 lei.

APARTAMENTE 4 CAMERE 1. Apartament 4 camere parţial mobilat/ schimb cu apartament 2 camere sau garsonieră zona pieţei, Piaţa Petroşani, etaj 3/4, modificări şi îmbunătăţiri multiple, baia modificată, centrală termică, geamuri şi 2 balcoane închise în termopan, preţ 41 000 euro neg. 2. Apartament 4 camere, zona Mignon- Billa, suprafaţă mare 110 mp, etaj 4, centrală termică, geamuri termopan, parchet, bine întreţinut, poziţionat la soare, foarte călduros, panoramă, preţ 36 000 euro neg. 3. Apartament 4 camere, Aeroport blocurile noi, etaj 1/4, izolat termic, suprafaţă mare, centrală termică, parchet laminat, geamuri termopan, băi amenajate, bine întreţinut sau schimb cu apartament 2 camere plus diferenţă discutabilă, preţ 35 000 euro neg. 4. Apartament 4 camere, Piaţa Petroşani, etaj 1/4, îmbunătăţiri, bucătărie mobilată, centrală termică, geamuri şi 1 balcon închis în termopan, parchet, instalaţii schimbate, foarte bine întreţinut, preţ 35 000 euro. 5. Apartament 4 camere, Piaţa Petroşani, etaj 2/4, amenajări şi îmbunătăţiri multiple, baie mărită şi modificată, centrală termică, geamuri termopan, uşi şi instalaţii schimbate, poziţionat pe mijloc şi la soare, preţ 48 000 euro. 6. Apartament 4 camere, Uricani - Brazilor, etaj 1/4, decomandat, 2 balcoane, suprafaţă mare, standard, preţ 10 000 euro. 7. Apartament 4 camere, zona Mignon - Billa, suprafaţă mare, standard, gaz, 2 balcoane, preţ 45 000 euro / schimb cu 2 camere plus diferenţă discutabilă. 8. Apartament 4 camere, Petroşani Nord, zona CARREFOUR, etaj 3/4, foarte călduros, hol pătrat, centrala termică, 2 balcoane, preţ 44 000 euro neg / schimb cu apartament 2 camere plus diferenţă discutabilă. 9. Vând/schimb cu apartament 2 camere Petroşani, zona centrală, apartament 4 camere şi garaj în Iscroni, suprafaţă mare, etaj 2/4, bine întreţinut, parchet, gaz, geamuri termopan, uşi şi instalaţii schimbate, 2 băi,2 balcoane, bine întreţinut, preţ 80 000 lei neg. 10. Apartament 4 camere, Aeroport blocurile noi, suprafaţă mare-112 mp, panoramă, amenajări interioare şi îmbunătăţiri multiple, centrală termică, geamuri termopan, băi amenajate (una cu cadă, una cabina duş), mobilat şi utilat complet, preţ 32 000 euro neg. 11. Apartament 4 camere, Piaţa Petroşani, etaj 2/4, centrala termică, îmbunătăţiri şi amenajări, geamuri termopan, poziţionat la soare, preţ 150 000 lei neg sau schimb cu apartament 2 camere + diferenţă discutabilă. 12. Apartament 4 cam., Bulevard-zona Bancpost, îmbunătăţiri, gresie şi faianţă, uşi interioare schimbate, hol pătrat, modificări, geamuri termopan, instalaţii schimbate, 2 focuri gaz, preţ 150 000 lei neg/ schimb cu apartament 2 cam. plus diferenţa.

TERENURI 1. Teren intravilan 1500 mp, cu fundaţie, zona Baru Mare-Livadia, 1500 mp, la stradă, canalizare, pretabil construcţii de orice fel, utilităţi, preţ 15 000 euro. 2. Teren la şosea, zona Gambrinus, intravilan, suprafaţă 4500 mp drept+8500 mp pădure-pretabil construcţii de orice fel, posibilităţi multiple, preţ neg. 3. Teren intravilan, 1100 mp, la intrarea în Vulcan, zona liniştită, acces auto, pretabil construcţii case, case vacanţă, preţ 10 euro/mp. 4. Teren Vulcan - Valea Ungurului, 1100 mp, acces auto, posibilităţi multiple case, case vacanţă, construcţii, zona pitoreasca şi liniştită, apă, curent, preţ 6000 euro 5. Teren zona industrială Livezeni, intravilan, acces auto şi cale ferată, suprafaţă 1300 mp, front stradal 50 m, utilităţi, posibilităţi multiple, preţ 30 euro/mp neg. 6. Teren Vulcan- Valea Ungurului, 13 000 mp (eventual parcelat), acces auto, posibilităţi multiple case, case vacanţă, construcţii hale, zona pitoreasca şi liniştită, apă, curent, preţ 7 euro/mp neg. 7. Teren Livadia-intravilan- 950 mp, cu casa veche (casă şi anexele necesita renovare completă) apă, curent, acces auto, stradă betonata, preţ 10 000 euro. 8. Teren Câmpu lui Neag-Valea de Brazi, 6000 mp, intravilan, drept, acces auto, front stradal 200m, apă, curent + căsuţa veche lemn, zona pitorească, panoramă, ideal construcţii case, case vacanţă, preţ 25 000 euro neg 9. Teren zona cabanei Rusu, intravilan, 600 mp, acces auto, utilităţi, preţ 12 000 euro. 10. Teren + căsuţa vacanţă mobilată şi utilată,, zona pitorească Lupeni, 1800 mp, drept, acte, ieşire indiviziune, posibil construcţii case, case vacanţă, acces auto, utilităţi, preţ 14 000 euro

neg. 11. Teren intravilan - Maleia, 6000 mp drept, acces auto, acteieşire din indiviziune, curent, apă, preţ 25 euro/mp. 12. Teren intravilan -1000 mp, la drum Aninoasa, utilităţi, drept, posibil construcţii case, asigurare, acces auto, preţ 8 euro/mp neg. 13. Vând 3 ha teren extravilan, zona Roşia, posibilităţi multiple, curent în apropiere, acces auto, preţ 3 euro/mp neg. 14. Teren intravilan 4000 mp, la şosea- Nucşoara, Valea Haţegului, drept, utilităţi, pretabil orice fel de construcţii case, pensiuni, preţ 10 euro/mp 15. Teren la intrarea în Petroşani - zona Dărănesti-Peştera Bolii, posibilităţi multiple - construcţii case, case vacanţă, pensiuni, suprafaţă 2300 mp, apă curgătoare, o parte drept, o parte în pantă, acces auto, posibilităţi racordare, apă, curent, acte, ieşire din indiviziune, preţ 15 euro/mp. 16.Teren Valea Ungurului - Vulcan, 3000 mp, acces auto, zona pitorească, drept, apă curgătoare, pretabil construcţii case ,case vacanţă, preţ 10 euro/mp neg sau 6500 mp - 6 euro/mp neg.

CASE DE VACANÞÃ 1. Cabană zona Rusu, mobilată şi utilată, 450 mp teren, acces auto, demisol- 70 mp-nefinisat (pretabil cramă-bucătărie vara), la etaj-living, bucătărie, baie amenajată, mansardă cu 2 dormitoare+ 1 nefinisat, centrala termică, geamuri termopan, preţ 55 000 euro neg. 2. Teren Câmpu lui Neag-Valea de Brazi, 6000 mp, intravilan, drept, acces auto, front stradal 200m, apă, curent + căsuţa veche lemn, zona pitorească, panoramă, ideal construcţii case, case vacanţă, preţ 25 000 euro neg. 3. Casă vacanţă pentru familie, mobilată şi utilată, Parâng, zona căsuţei din poveşti P+1, la parter living, bucătărie, cameră, baie, scară interioară, etaj- camera mare-30 mp, teren concesionat 190 mp - posibilitate extindere, beci, acces auto, preţ 45 000 euro neg. 4. Casă vacanţă, zona Câmpu lui Neag-Cheile Buţii, la drum, suprafaţă 120 mp, P+M, zidărie +lemn, 6 camere, 2 băi, bucătărie, debara, curte amenajată, grătar, 600 mp teren, preţ 160 000 lei. 5. Casă vacanţă Parâng, cota 1600, P+M, construcţie 2006-la parter-living, 2 camere, 2 băi, bucătărie, la mansardă-3 camere matrimoniale şi 1 camera cu 3 paturi, 2 băi, living, terasă, mobilată şi utilată, preţ 110 000 euro neg. 6. Casă vacanţă, Parâng, construcţie nouă, zona pârtiilor - teren concesionat, 55 mp, P+1+M (demisol - cameră, bucătărie dotată, baie serviciu, centrală termică, P - cameră + baie, et. - 2 cam. + baie, M - cameră), construcţie BCA, preţ 130.000 euro neg. 7. Case de vacanţă, în Straja, primă cu P+E+M, la parter bucătărie, baie, la etaj 2 cam., baie, la mansardă 1 cameră, sobe, duşumele, gresie şi faianţă, uşa metalică la intrare, construcţie din cărămidă, din anul 2002, acoperită cu ţiglă, cea de-a doua la roşu, preţ total 60.000 euro. 8. Casă de vacanţă în staţiunea Straja, P+E, cu 8 cam. - 27 locuri cazare, 2 livinguri, bucătărie, băi, magazie de lemne, centrală pe combustibil solid, teren în suprafaţă de 130 mp, concesiune pe 49 de ani, construcţie de lemn şi piatră, din anul 2004, mobilată şi utilată, preţ 150.000 euro neg.

SPAÞII COMERCIALE 1. Spaţiu comercial amenajat, zona centrală Petroşani, suprafaţă 180 mp, la stradă, pretabil magazine, sedii firme, vitrină, preţ 80 000 euro neg. 2.Casă - spaţiu comercial, Petroşani, suprafaţă 200 mp, la stradă, acces auto, curte 200 mp, 2 grupuri sanitare, birou, 7 compartimente, centrală termică combustibil solid, geamuri şi uşi termopan, pretabil activităţi diverse, preţ 160 000 euro neg sau chirie 800 euro/lună. 3. Spaţiu comercial la chirie - amenajat, zona centrală Petrila, 120 mp, la stradă, vitrină, pretabil activităţi comerciale, sedii firme preţ 350 euro/lună. 4. Complex turistic- spaţiu comercial amenajat şi apartament 115 mp, restaurant, terasă, pretabil diferite activităţi comerciale, la drum naţional, 500 mp teren concesionat, preţ 70 000 euro. 5. Construcţii cu teren , zona pitoreasca Vulcan, posibilităţi multiple- pretabil turism, casă, casă de vacanţă-pensiune- activităţi agrement, teren 6300 mp, apa curgătoare, piscină, garaje, cramă, anexe, (construcţie pe 2 nivele, 7 camere cu baie şi terasa + casa separat, încălzire centrală) amenajări şi îmbunătăţiri multiple casă şi teren, preţ 120 000 euro neg sau separate neg.. 6. Spaţiu comercial amenajat la parter de bloc, 70 mp, 2 intrări exterioare, 1a stradă - zona centrală Petrila, pretabil activităţi comerciale, sedii firme, cabinete medicale, preţ 22 000 euro neg. 7. Spaţiu comercial ultracentral, construcţie nouă - P+E pretabil activităţi comerciale, birouri, sedii firme, cabinete medicale şi/sau locuit amenajat complet, gaz, centrală termică, loc parcare, preţ neg. 8. Spaţiu comercial zona Piaţa Petroşani, amenajat la parter de bloc, scări exterioare, pretabil activităţi birouri, firme, cabinete medicale, preţ 200 euro/lună. 9. Spaţiu comercial zona Piaţa Petroşani, pretabil activităţi comerciale de orice fel, depozite, suprafaţă 67 mp, vitrină, grup sanitar, acces auto, curent trifazic, preţ 12 euro/mp neg. 10. Spaţiu comercial, Aeroport blocurile noi- zona Nicuşor Gociu, 33 mp, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, pretabil locuit sau sedii firme, cabinete medicale, birouri, preţ 8 000 euro. 11. Spaţiu pentru chirie sau vânzare Petroşani, 125 mp, 3+1 încăperi, acces auto, curent, posibilitate mansardare, pentru depozite, producţie etc., preţ 100 000 lei sau 200 euro/lună. 12. Spaţiu comercial zona Spital Petroşani, suprafaţă 80 mp, pretabil birou, cabinet medical, 3 încăperi, baie, gresie, geamuri termopan, preţ 25.000 euro. 13. Spaţiu comercial, Aeroport-Aviatorilor, zona pieţei mici, la stradă, amenajat la parter de bloc, pretabil orice fel activitate, geamuri termopan, 2 încăperi cu gresie, grup sanitar, scară exterioară, preţ 25 000 euro neg sau 250 euro/lună. 14. Spaţiu pentru vânzare, în Vulcan, zonă centrală - M.Viteazu, suprafaţa de 80 mp, vitrină 10m, scări exterioare şi interioare, gaz, CT, pardoseala granit, pretabil activităţi diverse, preţ 55.000 euro neg.

CASE 1. Casa în Iscroni la stradă,3500 mp teren(+1800 mp) 3 camere, bucătărie, baie, cămară, anexe, 2 intrări, construcţie cărămidă, garaj, bucătărie vara, livadă, teren drept, acces auto, preţ 100 000 euro neg.. 2. Construcţii cu teren, zonă pitorească Vulcan, posibilităţi multiple- pretabil turism, casă, casă de vacanţă-pensiune- activităţi agrement, teren 6300 mp, apa curgătoare, piscină, garaje, crama, anexe, (construcţie pe 2 nivele, 7 camere cu baie şi terasa

+ casa separat, încălzire centrală), amenajări şi îmbunătăţiri multiple casă şi teren, preţ 120 000 euro neg sau separate neg. 3. Casă mică cu 1 cameră, bucătărie, hol, baie, cămară, mansardă, zona centrală- zona INSEMEX Petroşani, la stradă, acces auto, utilităţi, 200 mp curte, pomi fructiferi, zonă foarte liniştită, preţ 11 000 euro. 4. Casă veche cu teren Livadia-intravilan-950 mp, (casă şi anexele necesita renovare completă) apă, curent, acces auto, stradă betonată, preţ 10 000 euro. 5. Casă Aninoasa, zona centrală şi liniştită, 2 camere, living, bucătărie, baie, amenajări interioare şi îmbunătăţiri, centrală termică pe combustibil solid, preţ 25 000 euro neg/ schimb cu apartament sau garsonieră Valea Jiului cu diferenţă discutabilă sau chirie - 200 euro/lună +garanţie. 6. Casă în Ponor- Pui, 3 camere, cămară,hol, din cărămidă,acoperită cu ţiglă, anexe,sura cu 2 grjduri, curte 720 mp, acces auto, pret 140 000 lei neg.. 7. Casă cu 1000 mp teren în Uricani, 4 camere, bucătărie, baie, 2 holuri, 2 intrări + 3 holde teren agricol, acces auto, preţ 30 000 euro neg. 8. Casă zona centrală, pretabil locuit sau activităţi comerciale, birouri firme, cabinete medicale, la stradă, acces auto, 2 camere, hol mare, bucătărie, pivniţă, încălzire centrală, preţ 43 000 euro neg. 9. Căsuţa tip vila- P+1 (2 case), Viitorului, 2 garaje, curte amenajata, zona liniştită, amenajări, geamuri termopan, preţ 45 000 euro neg 10. Casă cu 800 mp teren, drept, zona retrasă şi liniştită Petroşani, pretabil activităţi turism, pensiune sau locuit, 6 camere, 2 băi, bucătărie, beci, fântâna în curte şi apă curentă, garaj, acces auto, preţ 50 000 euro neg. 11. Vilă zona Maleia, mobilată şi utilată, construcţie nouă, din cărămidă, suprafaţa construiră 350 mp, 120 mp amprenta sol, parter- living, hol, bucătărie, baie, etaj - 3 dormitoare, baie, mansardă nefinisată, amenajări şi îmbunătăţiri multiple, izolată termic, acces auto, centrala termică combustibil solid, fosă septică, curent 380 V, 2 beciuri, crama, anexe, preţ 125 000 euro neg. 12. Casă zona centrală, Petroşani Nord, construcţie nouă, mobilată şi utilată complet, totul nou, impecabil, multiple amenajări interioare, parter- living, bucătărie, baie, debara, scara interioarăla etaj-3 dormitoare, baie, dresing, balcon mare, curte amenajata, acces auto, garaj, preţ neg. 13. Casa zona colonie formată din 2 corpuri- 3 camere, bucătărie, baie + 3 camere, bucătărie, baie, garaj, curte 80 mp, anexe, acces auto, centrala termică pe combustibil solid, amenajări interioare preţ 43 000 euro neg 14. Casă veche cu 400 mp teren drept-(posibil construcţie nouă)în zona centrală şi liniştită Petroşani, acces auto, canalizare, utilităţi, preţ 20 000 euro. 15. Casă zona centrală Petroşani-Bulevard, pretabil locuit sau spaţiu comercial, suprafaţa construită 80 mp,2 camere, bucătărie, baie, hol, boxă, pivniţă, centrala termică gaz, curte 164 mp, acces auto uşor, preţ 55 000 euro neg. 16. Casă zona liniştită Petroşani, P+1, 4 cam., living, bucătărie, baie, cu scară interioară, terasa mare, panoramă, 1000 mp teren, centrală termică, anexe, zonă foarte liniştită Petroşani, preţ 55 000 euro neg.

SCHIMBURI 1. Apartament 4 camere parţial mobilat/ schimb cu apartament 2 camere sau garsonieră zona pieţei, Piaţa Petroşani, etaj 3/4, modificări şi îmbunătăţiri multiple, baia modificată, centrală termică, geamuri şi 2 balcoane închise în termopan, preţ 41 000 euro neg. 2. Schimb casă la ţară cu 4800 mp teren, Gorj - zona Cărbuneşti - 3 camere, bucătărie, anexe, apă, gaz, fântână în curte, la strada cu apartament în Petroşani sau vând 35 000 lei. 3. Schimb casa zona liniştită Petroşani, 2 camere, bucătărie, hol, anexe, terasă, centrală termică pe combustibil solid, 260 mp curte, canalizare, renovată, amenajări interioare, geamuri termopan, uşi şi instalaţii schimbate, baia amenajată, cu apartament 2 camere central + diferenţa sau vând preţ 180 000 lei neg. 4. Schimb cu apartament 2 camere Petroşani Nord, cu diferenţă discutabilă- casă Petroşani Nord, P+ E, la parter- living, bucătărie, 2 camere, 2 băi, scara interioară, la etaj- 2 camere, baie, debara, 2 terase (1 închisă), 2300 mp teren, curte amenajata, centrala termică, garaj, sala sport, anexe, acces auto sau vând preţ neg. 5. Schimb cu garsonieră Petroşani sau vând teren pt. construcţii case, case de vacanţă, intravilan, 3300 mp, zona Haţeg, sat Onciuc - drept, front stradal-12 m, acces auto la şosea, ieşire la lac, proiect, curent, acte, ieşire din indiviziune, preţ 15 000 euro. 6. Schimb/ vând apartament 2 camere cu apartament 4 camere + diferenţa discutabilă - Petroşani Nord, Bulevard, etaj 2/4, mobilat şi utilat sau nemobilat, amenjări şi îmbunătăţiri multiple, totul impecabil, preţ neg

CHIRII 1. Garsonieră poziţionată ultracentral, etaj 3/4, pretabil sedii firme, cabinete sau locuit, amenajări şi îmbunătăţiri, mobilată, geamuri termopan, la stradă, preţ 250 euro/lună neg+garanţie. 2. Apartament 2 camere, Petroşani Nord, etaj 3/4, mobilat şi utilat, centrala termică electrică, 2 balcoane mari închise în termopan, gresie şi faianţă, bine întreţinut, preţ 125 euro/lună +garanţie. 3. Apartament 2 camere, Petroşani Nord-G.V.Milea, etaj 3/4, mobilat şi utilat complet, deosebit, totul nou, centrala termică, geamuri termopan, baia amenajată, pentru pretenţioşi, preţ 300 euro/lună +garanţie. 4. Apartament 3 camere, Piaţa Petroşani, posibil locuit sau sedii firme, geamuri termopan, parchet laminat, gresie şi faianţă, 2 bai-una amenajată, preţ 200 euro/lună +garanţie. 5. Apartament 2 camere, Independenţei, mobilat şi utilat, centrală termică, geamuri termopan, zonă foarte liniştită, amenajări şi îmbunătăţiri multiple, preţ 200 euro/lună +garanţie. 6. Apartament 3 camere, zona Primăriei Petroşani, parter la stradă, pretabil locuit sau sedii firmă, amenajări şi îmbunătăţiri, parţial mobilat, preţ 250 euro/lună +garanţie. 7. Casă - curte, zona ultracentrală Petroşani, la stradă, acces auto, pentru locuit sau sedii firme, depozite, spaţii comerciale, preţ 300 euro/lună.

Pentru relaþii sau alte oferte vã puteþi adresa zilnic la sediul firmei, str. Horea, 2/23 sau la telefoanele: 0254.545.393, 0727.832308.

www.agentia-imobiliara-petrosani.ro e-mail: agentia_macarena@yahoo.com


PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului joi, 8 noiembrie 2012

IMOBILIARE Vând apartament 2 camere, bloc F7, etaj 2, ap 10, str. Preparaţiei, Vulcan. Telefon 0737.580343 Vând teren zona Rusu, electricitate şi apă, 1107mp, 19 euro/mp. Telefon 0722.138186 Vând garsonieră spaţioasă în Petrila, str. 8 Martie. Telefon: 0726.046735 Vând casă (are apă, canalizare, energie electrică etc., acces auto) + 600 mp teren, zona Peştera Bolii. Tel. 0725.068828 Vând casă + anexe şi 4.000 mp teren în Livadia. Preţ 30.000 euro. Telefon 0766.568419 Vând apartament 2 camere în Lupeni, zona Penny Market, Aleea Trandafirilor, bl. 12/41. Tel. 0728.980100 Vând apartament 2 camere, Lupeni, str. Viitorului, bl. K2, stare bună, termopane, uşă metalică, preţ negociabil. Telefon 0728. 272117 Vând apartament 3 camere în Dimitrov, situat la stradă, parter înalt, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, izolat exterior, balcon închis, bine întreţinut, 2 boxe. Ideal de transformat şi în spaţiu cu altă destinaţie. Preţ 43.000 euro. Rel. la tel. 0724.571408

AUTO Vând Ford Mondeo combi, 2004. Preţ 3700 euro. Telefon 0722.138186 Vând rulotă turistică, două dormitoare, baie, aragaz, dresing, foarte bine întreţinută. Preţ neg. Telefon 0760.922123 Vând Ford Fiesta model 2006, fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag, abs, închidere centralizată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxa mediu 300 euro. Un singur proprietar de nouă. Preţ 2890 euro. Telefon 0765.459316 Vând Ford Focus model 2002, 1.8 diesel, aer condiţionat, abs, geam el., închidere centralizată, radio cass original, 4 airbag, un singur proprietar de nouă, statul austriac, recent adusă în ţară. Preţ 1950 euro. Telefon 0765.459316 Vând Ford Focus Titanium, 1.6 TDCI 109 cp cu toate dotările, anul 2008. Preţ 6700 euro. Telefon +393279193894 Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8 benzină, airbag, radio cass original, închidere centralizată, stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusă în ţară. Telefon 0765.459316

HOROSCOP

ANGAJĂRI

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Angajez dispecer pentru firmă taxi. Relaţii la telefon 0732.635071

Sunt şanse să începeţi o activitate comercială din care veţi câştiga bine. Nu faceţi eforturi mari! Riscaţi să aveţi probleme cu sănătatea sau chiar un accident.

Complex Valahia din Lupeni angajează bucătar şi ospătar cu experienţă, cu domiciliu stabil în Lupeni. Relaţii la telefon: 0769.299303

Taur (21 Apr - 21 Mai) Aveţi un farmec deosebit şi atrageţi admiraţia celor din jur. Aveţi ocazia să faceţi o investiţie importantă pentru casă. Acordaţi mai mult timp familiei!

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

SC Mito Edil SRL angajează şofer cu experienţă, deţinător al categoriilor C, E şi atestatele aferente. Relaţii la telefon 0769.299300 Angajez barman pentru bar în Petroşani. Relaţii la telefon: 0766.301556 Vila Alpin din staţiunea Straja Lupeni angajează: - cameriste - ospătari - ajutor bucătari pentru sezonul de iarnă 2012-2013. Relaţii la nr. de tel: 0723.596059 DUMITRAŞCU MIHĂIŢĂ

DIVERSE Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la: 0254.549020, 0254.549121, office@zvj.ro, publicitate@zvj.ro, zvj2008@yahoo.com sau direct la sediul redacţiei noastre. Sonorizări, filmări profesionale, fotografii - pentru diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private. Relaţii la telefon: 0723.788664 0768.688465 0762.695556

ERATĂ Asociaţia Composesorală Straja Sterminos Gruni Zănoaga convoacă membrii composesori la Adunarea Generală care va avea loc la sediul asociaţiei din Paroşeni, str. Jiul Paroşeni, nr. 175 C, în data de 18.11.2012, începând cu ora 10:00.

Creativitatea vă ajută să aveţi succes la locul de muncă sau în afaceri. Nu vă neglijaţi familia. Faceţi-vă timp pentru odihnă!

Rac (22 Iun - 22 Iul)

OFERTĂ SPECIALĂ Monitoare LCD 15”

second-hand la doar 99 lei la achiziţionarea oricărei unităţii P4. SCANNERE BENQ LA DOAR 69 LEI. Electronic Center - 0765 459 316 Petroşani, Piaţa Centrală, Hală, Etaj 1 CURSURI DE DANS SPORTIV! Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi! Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din marile centre din ţara! Grupele de varstă în care te poţi înscrie sunt: 1) clasele I - VIII; 2) liceu - adulţi. Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cerere pregatire pentru “valsul mirilor”! Sălile de pregătire sunt în: Petroşani (Şcoala Generală Avram Stanca); Vulcan (Centrul „Şansa”) Petrila (Clubul Copiilor şi Elevilor) Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726 620 840

SC REALCOM SA PETROªANI Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile:

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente. Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

Sunteţi plin de energie şi merită să valorificaţi momentul ca să terminaţi tot v-aţi propus. Aveţi o discuţie cu un prieten care nu a reuşit să vă înapoieze o datorie mai veche.

Leu (23 Iul - 22 Aug) Este o zi bună pentru a face schimbări în domeniul afacerilor şi pe plan sentimental. Puteţi prinde un contract de colaborare. Relaţiile cu cei din jur sunt foarte bune, însă ar fi bine să fiţi mai îngăduitor cu persoanele în vârstă.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Nu prea reuşiţi să faceţi ce v-aţi propus, pentru că intervin o mulţime de evenimente neprevăzute. Fiţi perseverent! Consultaţi-vă şi cu partenerul de viaţă.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Este posibil să se petreacă ceva deosebit pe plan social sau în relaţiile sentimentale. Sunt favorizate relaţiile de parteneriat, întâlnirile de afaceri şi investiţiile pentru cămin.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Sunteţi foarte bine dispus, iar relaţiile cu cei din jur decurg fără probleme. Pe plan financiar nu staţi grozav. Evitaţi exagerările!

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Este o zi aglomerată şi nu vă vedeţi capul de treabă. Organizaţi-vă cât mai eficient! Aveţi ocazia să puneţi bazele unei afaceri.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Situaţia financiară nu vă mulţumeşte deloc. În schimb, sunteţi într-o formă intelectuală deosebită. Analizaţi-vă serios perspectivele profesionale şi căutaţi noi oportunităţi.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Colaboraţi foarte bine cu un partener de afaceri. Relaţiile cu persoana iubită trec printr-un moment delicat. Discutaţi calm, totul s-ar putea rezolva. Nu neglijaţi activităţile casnice, dar nici odihna.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Se pare că sunteţi nevoit să plecaţi într-o delegaţie destul de dificilă. Atenţie la acte! S-ar putea ca relaţiile sentimentale să fie mai încordate. Aveţi răbdare, totul va fi bine!

www.zvj.ro


CMYK

12 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

joi, 8 noiembrie 2012

Ziarul

Expoziţie inedită la Deva

Un secol cu jucării

Vãii Jiului

Ieri, la Deva, la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, a avut loc vernisajul expoziţiei „Amintiri din copilărie”, în cadrul căreia este prezentată o parte din colecţia Asociaţiei „Muzeul Jucăriilor” din Bucureşti. Expoziţia aduce în faţa vizitatorilor peste 500 de piese din colecţia inginerului Cristian Dumitru. Între acestea se află maşinuţe, trenuleţe, avioane, păpuşi, animale de pluş, jocuri, roboţi, nave cosmice, vapoare, arme, trotinete, căluţi de lemn etc.

www.zvj.ro zvj2008@yahoo.com office@zvj.ro COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096

Jucăriile au fost achiziţionate pe parcursul a 40 de ani, fiind fabricate în perioada 1900-1980 în ţări ca România, China, Germania, Polonia, Ungaria, URSS, Japonia, Bulgaria, Franţa, Cehoslovacia şi altele.

Telefoanele redacþiei: 0254.549 020 0254.549 121 (fax) 0737.575 582

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro Redactor şef: Marian BOBOC 0761.756840

Colectivul de redacþie: Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380; 0737352129 Corneliu BRAN 0766.728688 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0732.413134 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Colaboratori permanenþi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Valeriu BUTULESCU, Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Robert HUMMEL, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP:

În expoziţie mai sunt prezentate şi reproduceri după fotografii vechi în care apar copii şi jucării. Expoziţia, organizată de către Consiliul Judeţean Hunedoara şi Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva în colaborare cu Asociaţia „Muzeul Jucăriilor” din Bucureşti, va fi deschisă până în ianuarie 2013. Mihaela PETROŞAN Foto Cristi VATAVU

www.zvj.ro

Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2


CMYK

şcoală & cultură Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc

pe Jiul de Est şi Jiul de Vest

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului  Anul IV  Nr. 111   8 noiembrie 2012  4 pagini  ISSN 2068 - 3650

Sali Bashota sau lamentoul pentru Zână Aceleaşi credinţe şi tâlcuri străvechi se întind şi în Carpaţi şi în Balcani, unele ca apa freatică neţinând seamă de formele reliefului sau de stările vremii. Dacă la întoarcerea de la înmormântare începe să plouă, înseamnă că plânge cerul fiindcă acel om petrecut a fost bun şi drept. Iar dacă se întâmplă să fi fost nelumit, adică fecior sau fecioară, înmormântarea se împleteşte cu nunta, moartea cu nuntirea, fireşte pentru a nu fi nicio dezordine în lumea de jos şi nicio neîmplinire în cea de Sus. Jalea sporeşte fără măsură, văzându-se cum într-o clipă se împleteşte ceea ce se ştie despărţit, dar durerea se descarcă precum cerul prin ploaie. Un katharsis jos, un katharsis sus, un katharsis al zilei însângerate la nivelul unei comunităţi în Balcani este şi lamentoul pentru moartea fără sens a Zânei, scris de poetul albanez Sali Bashota. Ni-l face cunoscut şi nouă, veri ai săi, prin intermediul cărţii Ploaia fără Tine (Editura Do-Minor, Buc., 2008) şi al lui Baki Ymeri, care selectează textele şi le „dă” în româneşte. Tălmăcitorul alege poeme „ţâşnite” din „evenimentele” aprinse în ţinuturile kosovare, ce au trecut peste vieţi lipsindu-le de împlinire, dar aduce şi unele poeme scrise mai de la început ale lui Sali Bashota. Erosul expansiv al acestora, propriu vârstei adolescentine a autorului „rimează” cu adolescenta Zână din faza înmuguririi erotice, ajunsă pe eşafodul însângerat al istoriei. Ele vin ca o coroană peste fruntea acestei pure şi paradisiace făpturi. Erosul se întinde ca posibilitate, înfloreşte spre a pune lucrurile la un loc şi a se institui ca temei omului deschis fiinţei şi frumuseţii divine. Între acestea stă cumpăna dreptăţii; dezechilibrul vine din afară, desparte ce ar trebui să se unească, naşte singurătăţi, sfâşieri şi dureri. Sali Bashota îşi dezvăluie matricea genetică a realităţii poeziei sale în chiar acest eros rănit. Rana se presimte la orice nivel şi orizont de realitate poematică, la orice desfacere a sinelui, personal şi colectiv. De unde, un lamento concret şi subiectiv, coral şi obiectiv, real şi magic, omenesc şi cosmic, din om şi de dincolo de om, din locurile deschise împlinirii sale. Fazele acestea se strâng şi se unesc, „ţesând” cele două părţi ale cărţi, Frumuseţe adormită şi Focul pasiunii, şi se desfac până la linia subţire, abia perceptibilă, ce vădeşte tonul şi armonia. Mai întâi, determinaţia ce cheamă numele cărţii Ploaia fără Tine şi-i luminează orizonturile, de jos şi de Sus, din prezent şi din aurora magică: „Acea fereastră cu geamuri sparte recreea continuu imaginea ploii nicicând oprite şi a pământului nicicând sătul de zgomotul picăturilor care formau acea baltă ciudată de apă. Totuşi, cerul fusese fericit fiindcă aruncase pe pământ partea preaplină de lacrimi, încărcate de durere, păcate, frică, tristeţe, singurătate...” (Ploaia fără Tine). Cartea aceasta se adună din lacrimile cerului pentru sufletul unei comunităţi, la moartea fecioarei nevinovate, numită Zâna, ea se înalţă ca un lamento din

ţipătul erosului rănit. Fiindcă s-a ajuns să fie despărţite cele ce caută a fi împreună, fiindcă întregul este sfâşiat şi părţile căzute în zonele reci ale singurătăţii, ia chip poematic tentaţia întregului, deschisă în posibil şi real, sau în amândouă deodată. Despărţirea de pe drumurile întunecate ale istoriei trebuie răsturnată pe căile luminoase ale omului şi divinităţii. Este misiunea poetului, a iubirii din inima poematicului. Lui îi e dat să pună contrastele în ordine, părţile despărţite la un loc spre o anume împlinire, salvare şi mântuire. Astfel face şi Sali Bashota, alăturând cele două părţi ale cărţii, frumuseţea adormită şi focul pasiunii, moartea cu viaţa, trecându-le una prin alta, graţie iubirii ce dă viaţă. Vremea acestei treceri-petreceri, sosită arbitrar asupra omului, este marcată, pe lângă ploaia de sus, de toamnă şi ploi, de „ploaia neagră a mâhnirii” în care „glasul plânge” - deci, desemnată de apă şi lacrimă. Iar acţiunea, propriu-zis, este determinată de trecerea prin moarte a „frumoasei adormite” - adică, de foc şi ardere, de ardere până la scrum şi topire. În sufletul poetului, în sufletul comunităţii. Contraste peste contraste se surprind de-a lungul cărţii, deschise şi închise unele în altele, topirea nefiind altceva decât foc lichefiat. Prin apă şi foc se luminează şi se purifică sufletele: prin proiecţie erotică, ale unui cuplul virtual; prin lamentoul pentru Zâna, al unui popor. Prin moartea ei trece sufletul poetului - şi se topeşte; prin viaţa lui urcă sufletul ei „topit” şi îl aprinde. Vorbele poetului aduc a cântec de leagăn (un cântec de leagăn îi îngâna şi Peer Gynt la trecerea dincolo a bunei sale mame, Åse!), dar legănarea lor „înfloreşte” erotic: „Acum dormi/ Pe patul cel moale cu pene de păsări/

Dumitru VELEA (continuare în pagina IV)


II

SPECIAL

joi, 8 noiembrie 2012

PETRU BIRĂU, ARTA CA REÎNCEPUT ŞI ADĂPOST I. Cumpăna muntelui Petru Birău

Pictorului Petru Birău i s-a dat să vină în opera sa cu o lume în spate; alţii şi-o construiesc rupând bucăţi din sine şi din lume, el lasă să se manifeste prin sine părţi ale unei lumi străvechi, de o prezenţă necontaminată de prezent, şi îşi desface liniştit pânzele sufletului ca ea să-şi aşeze culorile pe ele cu o spontaneitate necenzurată de măsurile obişnuite. În picturile sale se distribuie, îndeosebi, „însemnări” ce se ridică „natural” din zone ontologice şi mai puţin din cele aşa-zis psihologice. Prin ele se întrevăd „urme” ale spiritului originar, dar şi comunitar. Este o poveste a ieşirii în lume a artistului (şi nu numai), cu naivitate în peripeţii dar şi cu teamă de rătăciri, pricinuită de fulgerele istoriei, şi a întoarcerii la sine, acolo unde se simte în ocrotire şi adăpost; este şi o alta, a rătăcirii şi înfruntării rătăcirii şi, tocmai prin aceasta, a finalizării întoarcerii; şi încă o poveste, de ordin mai înalt, a spiritului ce se caută pe sine în lume spre a se lua în stăpânire cu lume cu tot (dar pe aceasta o vom ţine mereu, ca sprijin, în amintire). Petru Birău nu iese din marginile primei poveşti, să atingă ţinuturile amăgitoare ale rătăcirii celei de-a doua, să se confrunte cu lipsa de măsură a acesteia. Pentru pictor lumea este până unde ordinea cu dreptatea inerentă şi misterul ei, degajate din punctul de origine, îşi întind orizontul, el rămânând doar instrumentul prin care acestea se fac vădite. Rosturile lor sunt cele ce cad ca sarcină şi păstrare pe fruntea şi pe umerii omului. Ale omului de munte, cum este Petru Birău, unde casa menţine focul din vatră şi mama sporeşte neamul, păstrând „legea” şi graiul, unde ele trebuie continuu recuperate ca adăpost şi ocrotire prin reîntoarcere şi înaintare, unde muntele susţine cerul şi izvorul, apele râului. „Poporul român a fost călăuzit de râuri”, îl auzim pe Eminescu şi tot pe el într-o supremă analogie: „Şi precum soarele, răsărind din noaptea timpurilor, atinge şi aprinde întâi vârfurile munţilor celor mai înalţi, astfel Carpaţii născători ai râurilor şi poporului nostru, se desemnară în toată uriaşa lor mărire în faţa soarelui ce răsărea”; şi judecata de valoare, că pentru acest popor muntele „e cumpăna lui, cântarul lui în care îşi cântăreşte (...) faptele şi acest cântar îi zice să fie drept”. (Mss. 2276 A, 211; Mss. 2264, 105; Mss, 2275 B, 46v.; Fragmentarium, Ed. ştiinţifică şi enciclopedică, Buc., 1981, p. 560, 376, s. n.). Nici nu trebuie să ieşim din cuvintele poetului pentru a circumscrie această matrice genetică bine prezervată în adâncuri şi transparenţă de gând în realitate. Precum râurile curg din Carpaţi de jur împrejur, tot astfel şi poporul român a roit. O călăuzire a omului de către râuri, în afară, şi totodată, o întoarcere la izvoare. Fără rătăcire – este năzuinţa constantă; fără uitare, legea firii. Cât despre „uriaşa lor mărire în faţa soarelui ce răsărea” nu se poate spune decât că în aurora istoriei aici s-a petrecut un miracol omenesc. Ca semn, cercetători după cercetători se apleacă, în timpul din urmă, asupra tremurului sacru al acestuia. Iar ideii despre munte ca fiind o cumpănă a dreptăţii, un cântar ce-i spune acestui popor „să fie drept”, i se poate adăuga că dreptatea este o lege ce vine de dincolo de voinţa acestuia, dintr-un spirit ce stă la baza muntelui şi-a omului, a lumii în universalitatea sa, pusă ca sămânţă întru mântuire. Temei de gând şi-a făcut Eminescu din aceasta şi mod de a privi fiinţa poporului său, rămasă nepervertită în cazul omului de munte. Pledoariile sale sunt un recurs permanent la „obiceiul pământului” şi „jus olachale”, la „legea creştină” din înapoia normelor de drept, din acel timp „în care legea religioasă şi civilă erau una şi aceeaşi” (Timpul, 26 februarie 1881). În ce sacră rezonanţă este gândirea poetului şi a celor ce îi reprezintă cu sensurile

dreptăţii reale din lucrarea mântuitoare a omului, din perspectiva ortodoxiei, aşa cum o rezumă părintele Stăniloae: „Hristos S-a făcut dreptatea noastră”! (Pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae, Teologia dogmatică ortodoxă, vol. 2, Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Buc., 1978, p. 337). Ar trebui evocate şi coordonatele stilistice ale acestei matrice a românismului trasate de Lucian Blaga în Trilogia Culturii, scrisă cu puţin înaintea celui de-al doilea război mondial, adică într-un ceas de afirmare a românilor. Dintre care, retragerea din istorie şi adăpostirea în comunităţile de munte. O retragere suprapusă peste întoarcerea la izvoare. El distinge succesive retrageri din istorie, de trei ori, ale preromânilor şi românilor într-o „existenţă organicăsufletească, oarecum atemporală”, într-o „viaţă anistorică”. Se manifestă astfel o „atitudine instinctivă de autoapărare, care se poate numi boicot al istoriei. (...) acest boicot al istoriei, foc arzând sub cenuşa marei linişti, era înţelepciunea vitală a strămoşilor noştri, darul cu care au fost binecuvântaţi”. Cultura se „reduce” la „plasma ei germinativă”, a „organicului”. Rar câte un moment fast, cum a fost cel odată cu Ştefan cel Mare, când s-a relevat „mica noastră veşnicie”, când „însăşi natura românească era pe drumul de a deveni, datorită bisericilor şi mănăstirilor, care se integrează aşa de graţios şi de bărbătesc în ea, o «natură-biserică» de mare aspect pitoresc şi solar-sofianic”. Bucovina şi Maramureşul mai amintesc despre aceasta, ca prin vis, cu faţa întoarsă înapoi. În fine, „românismul, observă Blaga, era adăpostit în aşezări uneori săteşti, mai adesea însă în cătune de munte sau în stânele ciobăneşti.” (Ediţia din 1969, EPLU, Buc., pp. 225-239, s. n.). Pictorul Petru Birău îşi are rădăcina, prin întreaga sa familie, în această matrice stilistică, restrânsă genetic la omul de munte, geografic la Cimpa, aşezare pe partea de nord a Jiului Estic, din Munţii Dacilor. Privitor la omul de munte, iarăşi Eminescu îl distinge pe acesta de „populaţia de baltă” cu precarităţi morale, din care se aleg, aproape continuu, slujbaşii îmbuibaţi ai zilelor goale din istorie. Şi această „populaţie”, în ultimii timpi, constituie o cauză a retragerii omului de munte în sine şi în munţi, unde caută să-şi prezerve fiinţa şi firea cu ceea ce s-a suflat de la începuturi în el şi s-a reînnoit întru Hristos, să-şi pună la adăpost valorile născute din aceasta şi să facă din ele adăpost firii sale reînnoite. Câte făpturi omeneşti atinse de sfinţenie nu şi-au găsit adăpost în munte, în grotele de piatră, şi câte fapte ale acestora nu ne-au devenit lecţie şi adăpost!? Să-l amintim, din apropiere, pe Sfântul Ioan de la Prislop, trăitor în secolele XV-XVI, care şi-a săpat în stânca de pe marginea prăpastiei locuinţa, numită mai apoi „Casa Sfântului” şi ajunsă loc de pelerinaj pentru credincioşi. A fost ucis de vânători cu sânge străin, anume confundat cu un animal sălbatic, mişcându-se printre tufe. Au lovit partea materială a omului, dar nu au putut să o anuleze pe cea spirituală. De atunci, lumina arde şi nu se clatină în grota sa. Este bine adăpostită şi, în sens mai înalt, face parte din adăpostul nostru. Aidoma şi arta. Arta fiinţei unui popor. Aproape că nu contează dacă această artă este trasată cu rigle şi dăltiţe, şlefuită în lungul istoriei sau în cazna zilei, dacă este catalogată după legea pieţei – ceea ce importă este funcţia ei, ispăşitoare şi constitutivă pentru om. Privitor la aşezarea de naştere a pictorului, la Cimpa, se cuvin aduse şi câteva observaţii „de teren” făcute de Dan Oltean în cartea Munţii Dacilor, Călătorii pe plaiurile

regeşti ale Sarmizegetusei, când descrie traseul „Petrila-satul Răscoala-Plaiul Funţilor-castrul roman Vf. Lui Pătru”: „Traseul nostru se desfăşoară pe plaiul ce mărgineşte la nord bazinul Jiului de Est. De data aceasta parcurgem întreg oraşul Petrila, apoi traversăm şi localitatea Cimpa, una dintre cele mai autentice aşezări din Valea Jiului, unde momârlanii sunt tot aşa de aprigi ca în urmă cu 140 de ani, când a început colonizarea Văii Jiului cu «barabe». Până în 1918 «barabele» erau formate din unguri, slovaci, italieni şi austrieci, iar după aceea şi, mai ales, în anii comunismului în Valea Jiului au fost colonizaţi zeci de mii de moldoveni şi de olteni. Locuitorii din Cimpa, băştinaşi de-ai locului, sunt tot aşa de mândri şi de neînfricaţi precum erau dacii. În plus unele femei, dar şi unii bărbaţi de aici, sunt de o frumuseţe rară, având ochii albaştri şi părul blond.” (Ed. Dacica, Buc., 2008, pp. 131-132; s. n.). Aceste determinări ale aşezării Cimpa şi ale oamenilor săi par a smulge micuţa localitate din dacism şi a o aduce cu el cu tot în prezent; şi, puse sub cupola celor generale, se dezvăluie urme din conturul unei matrice arhaice. II. „Firul vieţii” La marginea de sus a localităţii Cimpa, trecând peste un podeţ pe partea stângă a Jiului de Est se desfăşoară un drumeag, ca un râu cu râuleţe, ori ca un pom răsturnat, ramificându-se pe munte, având drept fructe casele oamenilor împrejmuite de ocoluri făcute din „polmaci” prinşi în împletituri de sârmă. Este drumul Birăonilor, nume vechi, venind de la străbunii pictorului Petru Birău. Ei trebuie să fi fost primii care şi-au făcut aici, pe clina muntelui, adăpost şi rost omenesc. Împinşi poate mai din vale de „barabele” aduse de pe timpul Terezei la scotocirea munţilor după cărbune. Ei s-au aşezat pe locurile pe care cândva au urcat legiunile romane spre capitala dacilor, după cum mărturiseşte castrul de sub Vf. lui Pătru (2130 m). Dintr-un „cot” al drumeagului porneşte în sus ograda cu casa şi cele necesare ale familiei Birău. Cu cuvintele lui Dumitru Gălăţan-Jieţ: „Casa părintească, o construcţie în stil momârlănesc, din bârne de brad, încheiată la colţuri în «coadă de rândunică», este situată pe o pantă lină a satului, la înălţime şi domină împrejurimile prin vechimea şi târnaţul ei mare, dându-ţi posibilitatea să arunci o privire peste sat, precum şi peste clădirile sediului minei Lonea. Negrul cărbunelui ce şi-a pus pecetea pe construcţiile minei, ce contrastează cu puritatea satului lui Petrică, amintesc de imixtiunea „pietrei care arde”, în „boitul” oilor momârlanilor.” (Petrileni de vază, Ed. Confluenţe, 2010, p. 42). Mulţi scriitori şi oameni de cultură îi trec pragul casei lui Petru Birău, vin să vadă minunăţiile simple şi vechi, pe cele ale oamenilor, pe cele ale muntelui, pe cele ale sufletului, pe cele ale Înaltului. Să vadă cum înfloreşte un pom, cum se naşte un miel şi cum mormintele din ograda casei, ale părinţilor şi bătrânilor din bătrâni, ţin cu oasele lor să nu alunece în vale casa şi neamul. „Firul vieţii”, ce se înfăşoară pe cruce, are câte un ciucure la ambele capete. Astfel strânge şi desface infinirea Domnul pentru om! Pe clina din spatele casei, în partea dinspre de răsărit, la vreo zece-doisprezece paşi, este locşorul cu mormintele familiei. Într-un ocol de fire subţiri de fier împletite sunt două morminte: ale fiilor familiei Birău, cel din stânga, al lui Birău Dumitru (1944-1964), şi cel din dreapta, al copilului mort la doi anişori, Birău Ion (1946-1948).


SPECIAL III

joi, 8 noiembrie 2012

Alături, puţin mai sus, sunt mormintele tatălui, Birău Petru (10 martie 1914 – 11 iunie 2003), şi al bunicul Birău Pătru (al lui Lazăr) (1894-1990). Mormintele au cruci micuţe de lemn şi fier, şi abia se disting din restul pământului. O discreţie a ţărânii faţă de suflet. (Nu cum se întâmplă cu cea devoratoare a cărnii Viţelului de Aur, ipostaziată grotesc prin noile cimitire!) A fi veşnic sub tălpi cu mormintele părinţilor, bătrânilor, străbunilor, ce fir al vieţii mai trainic poate fi!? Pentru familia Birău şi numele şi prenumele – ce bine se împletesc, primul ca întemeietor al Birăonilor, al doilea ca numire şi continuare creştină! Este de spus, că familiei Birău i se întămplă multe, asemănătoare celor dintr-un basm, care ies din rânduielile dreptăţii şi se apropie de cele ale răscumpărării. Birău Petru, „Pătru ’ăl mic”, născut în 1914, se căsătoreşte cu Marina Opriş, născută zece ani mai târziu, în 1924, o copiliţă ce abia trecuse de 15 ani. În 1944 li se naşte primul fiu, Dumitru (Mitu), şi puţin mai târziu, în 1946, Ion, pe care-l pierd după doi ani. O primă încercare. Mitu ajunge la 20 de ani, când o mână mârşavă îi curmă viaţa. Este a doua încercare. S-a întâmplat ca în această comunitate cu oameni cu frică de Dumnezeu să se afle unul certat cu cele ale vieţii, Pătălucă. Acesta nu mai poate să-şi stăpânească invidia asupra bunei înfloriri a familiei Birău şi a tânărului Mitu. O invidie soră cu moartea. Trebuie spus că în aceste comunităţi superstiţiile sunt puternice. Aflând că dacă o crimă se face în Noaptea Învierii, criminalul este absolvit de păcat, Pătălucă trece la faptă. În noaptea de Sfintele Paşti, îl ucide pe tânărul Mitu, la întoarcerea acasă, cu un cuţit, „pe furiş”. Este descoperit, judecat şi condamnat de Curtea Supremă din Bucureşti la 20 de ani şi o zi de închisoare. A murit după 4 ani. (Bunicul îmi povestea că atunci când la condamnare se adaugă o zi, ziua respectivă nu o mai apuci – mori înainte de termen, în închisoare.) „După 2 ani în care strigase de pe munţii pe care umbla cu oile către Dumnezeu să-i dea un copil – scrie chiar copilul dăruit –, lui Pătru ’ăl mic i se născu un fecior, pe 12 mai 1966, căruia îi spuseră Petrică. Dumnezeu se îndurase din nou de această familie”. (Ajun de Sf. Paşti – 1964. Prima crimă la Cimpa, Din lumea momârlanilor, de Dumitru Gălăţan-Jieţ, Petru Birău, Ed. Confluenţe, 2009, Petrila, pp. 169-174). Şi această a treia încercare este a darurilor. Petru Birău vine într-o familie cu speranţă în Dumnezeu, în care îndurările anterioare, moartea celor doi fii, se preschimbă în bucurie şi mai multă credinţă, în iubire faţă de fiu şi cele ale lumii de jos şi de Sus. Darul copilului este desenul, desenul şi culoarea. Şi o anume privire prin lucruri către originea lor, o anume înţelegere a celor nevăzute din spatele văzutelor. Şi pentru aceasta memoria sa reţine văzutele. Urmează Şcoala Generală nr. 3 din Cimpa (1972-1980), unde o are învăţătoare pe Mosnic Elena şi, apoi, diriginte pe Iana Mara. Clasele V-VIII le împleteşte cu cursurile Şcolii de muzică şi arte plastice Petroşani, secţia Pictură, clasa prof. Felicia Constantinescu. Tatăl nu vrea să-l lase să plece de lângă casă, la Liceul de artă din Craiova şi, drept urmare, absolvă Liceul Industrial Petrila (1984). Există o poveste frumoasă cu admiterea la Institutul de artă „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, unde „reuşeşte” precum „independenţii” francezi. Rectorul Ioachim Nica, analizându-i „mapa cu desene” cu totul aparte, drept preţuire şi revanşă, îi organizează două expoziţii la Cluj-Napoca, una la Muzeul Satului, în 1993, împreună cu criticul Valentin Taşcu, şi o alta la Casa Matei Corvin, în 1994. Îl va vizita deseori acasă, la Cimpa. Îi e dat lui Petru Birău două decenii (1984-2005) să lucreze (pe diferite posturi) la Exploatarea Minieră Lonea. Însă, acasă îi rămâne plastica. „Darurile trebuie încercate”, zice el. Dar nimic compensativ sub penelul său. Organizează expoziţii după expoziţii, de la cea din foaierul Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroşani, din 1997, la cele din Deva, Hunedoara, Târgu Jiu, ori Franţa, din 2007, 2011 (de la sediul Ambasadei României din Paris, ori din Narbonne, unde expune lucrări de guaşă şi poeta Linda Bastide îşi lansează volumul Le fil du miroir, o carte în şase limbi, ilustrată de el). La vârsta maturităţii, în perioada 2005-2008, urmează Universitatea „Constantin Brâncuşi” Târgu-Jiu, profilul Arte plastice şi Decorative. Îşi dă licenţa în Arte vizuale la Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca, cu lucrarea Simboluri antropomorfe – Monumentele funerare de la Săpânţa (2008), şi masteratul la Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de Arte Plastice şi Design, Catedra Pictură, Specializarea Surse şi resurse ale imaginii, cu lucrarea de disertaţie Recuperări antropomorfe Asimilarea lor în creaţia proprie Haina – identitate spirituală (2011). La acestea adaugă pe cele de profil pedagogic. Este profesor de educaţie plastică la Colegiul Tehnic ,,Constantin Brâncuşi” Petrila. Şi membru al UAP, filiala Gorj. III. Locuri privilegiate istoric Se spune că fluviul poartă cu sine izvorul, că în oglinda sa stăruie imaginea obârşiei. Nimic mai firesc şi pentru un popor, comunitate sau neam, numai că de multe ori acesta nu se mai vede din pricina întîmplărilor istorice, uneori şi a propriilor ochi peste care se întind în unele clipe solzii groşi ai orbirii. Sunt însă şi clipe în care, ca prin farmec, se văd limpede cum părţi subtile ale fiinţei îşi răspund, cum izvorul şi originea nu sunt atât de departe, ci aproape, chiar sub ochi. Dar pentru aceasta omul trebuie să poarte cu sine sabia dreptăţii şi în inimă bunătatea. Ca în basm sau poveste, nu se ştie când, dar cu siguranţă întotdeauna, aripa albinei salvate îţi devine salvatoare. Poate să-ţi arate o cale. Este un fir al vieţii pictorului ce se trage dintr-o lumină creştină, ce pare a se desface de pe ghemul dacic. Mai tare ca piatra, şi tot atât de vizibil. Există în fiinţa şi cultura noastră oaze dacice, fără tăgadă, ale unei lumi din primordialităţii, unele vădite în munţii de aici, ce împrejmuiesc cetăţile dacice, printre care şi cei cu „momârlanii” Văii Jiului, altele în Maramureş, şi în multe alte părţi ale Traciei din aurora noastră. Eminescu dorea să-şi ţină în Maramureş, mai întâi, comunicarea despre Geniul naţional al poporului român. Îl vedea întruchipat în Făt-Frumos din basmul Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă

fără de moarte, cules de Ispirescu din ţinuturile teleormănene şi, semnificativ, negăsindu-se prin cine ştie ce părţi europene. Ce linie verticală leagă lucrurile, zonele acestea! Dar sunt nu numai zone unde se păstrează puritatea comunităţilor, cu zvon de fiinţă şi început, ci şi clipe cu întâmplări şi fapte prin care se întrevede omul în legătura sa directă cu cerul. Îi zicem zarişte sau miracol, sat sau vatră a focului sacru, în ea se prezervă copilăria cu candoarea şi uimirea copilului în faţa lumii, din ea se constituie sărbătorile cu păstrarea tradiţiei şi refacerile primordialităţii. Un alt spaţiu, un alt timp şi o altă cauzalitate se luminează printre firele ţesăturii cotidiene, o urzire făcută de alte mâini ce se pierd în eternitate. În ea se aşază crucile noastre, de pe semnele lor Eminescu zicea să ne citim destinul. „Dacă vrei să ştii viitorul unui popor (...) uită-te la crucile şi literatura lui.” (Mss. 2275 B, (42v.), Fragmentarium, Ed. ştiinţifică şi enciclopedică, Buc., 1981, p. 133). Cât de profund „rimează” mormintele de lângă casă ale „momârlanilor” şi ale celor de pe munţii dacilor cu cele din Săpânţa Maramureşului, chiar dacă acestea sunt strânse la un loc, într-o vorbire veselă şi monumentală. Veselă, aşa cum priveau dacii moartea, sau de tâlc mântuitor cum o înţeleg creştinii. IV. Cimitirul Vesel de la Săpânţa şi „Ţapul ispăşitor” Cimitirul vesel de la Săpânţa

Nu întâmplător Petru Birău, la absolvirea Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, în 2008, îşi alege să realizeze şi susţine lucrarea de licenţă Simboluri antropomorfe – Monumentele funerare de la Săpânţa (coordonator: prof. univ. dr. Ion Popescu Brădiceni). Ca şi cum ar fi auzit îndemnul poetului sau pe al „bătrânilor din grădină”, Petru Birău pleacă să cerceteze Monumentele funerare de la Săpânţa. Să asculte ce ne vorbesc crucile, cei petrecuţi de la baza lor. Prin aceste locuri s-a răspândit, adus de romani, sărbătorirea „banchetului funebru”, când „cei vii stau de vorbă cu cei morţi” o dată pe an, ori mai la vale de Balcani, la ţărmurile mării, unde într-o anumită noapte din an, grecii auzeau vocile spiritelor ieşite din infern. La Săpânţa, însă, acestea sunt transmise prin înscrisurile de pe cruci de cel ce i-a fost dat să le surprindă viaţa petrecuţilor şi să le înţeleagă zbaterile sufletului, uneori de dincolo de făptură. Acesta este Stan Ion Pătraş (1908-1977), a cărui operă monumentală este continuată, în spirit şi formă, de alţi „meşteri”, cu mâini de iconari. Sunt peste 1200 de monumente funerare în Cimitirul vesel de la Săpânţa! Petru Birău caută, ajutat de continuatorul Dumitru Pop Tincu, scormoneşte, clasează metodic monumentele (crucile) cu registrele lor, le descifrează ternarele registre pe verticală, pornind de la epitafe, culori, forme, le aşază în relaţii cu Înaltul, îi caută sens imanentului în transcendent, vasului spart în conţinutul cuprins şi eliberat – el vorbeşte de „mesaj” – , le pune în rezonanţă cu critica de specialitate, cu lucrările ce li s-au acordat acestor cruci; descrie compoziţia registrelor, relaţia părţilor cu întregul, surprinde anumite planuri de simbolistică şi le caută rezonanţa mai aproape sau mai departe, la sine acasă în acea tentaţie de conservare a celor spirituale, sau în cer, în legătura omului cu Dumnezeu. Astfel ajunge la un „semantism disimulat”, al „ţapului ispăşitor”. Întâlnind pe o cruce din cimitirul din curtea bisericii reprezentarea unei văduve ce îşi poartă cu tragică demnitate copiii de mână şi, apoi, descoperind pe o cruce veche din cimitirul de pe dealul din spatele casei lui Stan Ion Pătraş imaginea unei femei care ţine un animal pe după cap, animal ce seamănă izbitor cu un ţap, Petru Birău crede că a ajuns la „mesajul” transmis, şi anume: omul în ipostază de ispăşire. În vorbele sale: „În toată opera lui Stan Ion Pătraş avem un singur subiect şi anume omul prezentat ca ţap ispăşitor în lupta dintre Dumnezeu şi Diavol.” (p. 19). În fapt, după sensuri venite foarte de sus şi strânse în câteva cuvinte, această ipostază trece, graţie iubirii, în cea de răscumpărare şi mântuire. Din acestea derivă starea de bucurie. Şi gândul celui ce a tors atributul cimitirului de la Săpânţa. Petru Birău, cel care urcă pas după pas şi tuşă după tuşă de culoare spre cele de la începuturi, se îndreaptă acum şi teoretic spre acestea, spre ideea de jertfă. Se ştie, în jertfă consistă temeiul şi fiinţa religiei. Treptat ea s-a luat în stăpânire atât de divinitate cât şi de om, de la „experienţele” exterioare mitice la cele religioase, culminând cu cea interioară, christică. Despre „ţapul ispăşitor” găsim cuvintele Domnului spuse lui Moise pentru poporul evreu, în Leviticul, 16. Dar să ne reamintim că evreii au stat vreme îndelungată în captivitatea faraonică şi că ei trebuie să fi văzut jertfirile aduse de egipteni. Sunt jertfiri de animale, în anume zile ale anului, pentru anume zei, încă nesmulşi din suprema animalitate. Herodot, care le-a observat ca nimeni altul, povesteşte din acestea în Cartea a II-a, Euterpe, din Istorii. Preoţii care execută ceremonia de jertfire trebuie să fie curaţi, cu corpul îngrijit şi ras complet, îmbrăcaţi în haine de in proaspăt spălate. Vita se cercetează cu de-a măruntul ca să fie curată, până şi „dacă părul de pe coadă e crescut cum trebuie”, şi numai după aceea i se pune „pecetea inelului” pentru jertfă. „Ceremonialul de jertfă, scrie istoricul, şi l-au hotărât în felul următor: ducând vita însemnată la altarul de sacrificiu, aprind rugul, apoi, după invocarea zeului, turnând vin peste rug şi peste animalul de jertfă, îl înjunghie. După aceea, îi taie capul, iar trupul îl jupoaie de piele; urmează o ploaie de blesteme asupra căpăţânei, pe care o dau la o parte. Dacă prin apropiere e vreun târg şi prin partea locului se nimeresc să locuiască neguţători eleni, ducând căpăţâna la târg, le-o vând lor. Pe unde nu se găsesc eleni, localnicii aruncă căpăţâna în fluviu. Blestemele le îngrămădesc asupra căpăţânilor, zicând: dacă vreun rău îi pândeşte cumva fie pe ei, cei care aduc jertfa, fie întregul Egipet, toate relele să cadă asupra acestei căpăţâni. Toţi egiptenii folosesc întocmai aceleaşi obiceiuri pentru toate animalele de jertfă, atât cu privire la căpăţânile victimelor cornute, cât şi la libaţia cu vin. (...) Dumitru VELEA

(Textul integral poate fi citit pe www.zvj.ro)


IV SPECIAL (urmare din pagina I)

Acoperă faţa albă ca fildeşul / Obrajii ţi senroşesc când alunecă surâsul copt/ Întinde părul pe perna cu vise de noroc / Buzele ah buzele uşor senchid cu un sărut/ Sânii ard foc în primul act al îmbrăţişării/.../ În florăria unde te-ai născut/ În cea din urmă toamnă plângătoare/ Şuieră simţurile când ziua se stinge-n aşteptare/.../ (Dar miezul de noapte ucide somnul şi orice stea pe cer)/ Acum dormi/ Sufletul meu topit”, (Frumoasa adormită). Prin moartea ei, iubirea ce cară viaţă îşi spune cuvântul, precum în Cântarea Cântărilor, că este mai tare ca moartea. În ipostaza de proiecţie, iubirea atinge orizonturi spaţiale şi temporale nebănuite, răsturnate şi reversibile, stranii şi luminoase. Aşa se face că poeme

anterioare se aşează în lamento ca petalele într-o floare. Focul aduce aproape şi purifică, iar sufletul ei curat, prin ploaie, purifică şi binecuvântează. „Nu ţi-am zis oare că ne vom iubi/ Un poem despre toamnă se va scrie atunci/ Între scrumul meu şi buzele tale/ Fiindcă tu orice lucru urât/ Îl îndepărtezi din sufletul meu” (Nu ţi-am zis oare iubito). Există la Sali Bashota o continuă ascensiune spre lumină şi o topire spornică în aceasta. Se plânge cu lumină. Simbolistica focului se încarcă de sensuri nu altfel decât prevăzuse Marele Obscur din Efes, transmiţându-ni-le în vorbe greu de cuprins prin necuprinsul lor. Sali Bashota ne apropie faţa plină de sânge a lucrurilor, o adânceşte în subiectivitatea sa şi a lumii, şi apoi o face lumină: „Tu eşti inima mea înflăcărată/ Într-un timp de mare tristeţe”, (Aşteaptă-mă puţin); „Tu nici nu crezi/ Că ochiul meu îţi dă lumină”, (Ochiul meu). La el, lumina şi iubirea sunt într-o sacră ecuaţie, fiecare este reflexul şi bunătatea celeilalte. Ca şi lumina, iubirea nu se împarte („Doar un pic dacă m-ai iubi/ Întoarce-mi viaţa veşnică/ Pe cărările malurilor de mare”, Joc), ea rămâne, în ciuda a tot şi a toate, ţara făgăduinţei („Păstrezi de două mii de ani/ Pământul promis pentru iubire/ Unde curge timp urât”, Iubirile), ea asigură întregul ca viaţă, cunoaşterea ca lumină („Orice lucru are sens simplu/ Doar a rupe este zi de moarte// Nu te las în pădurea necunoscută/ Cucuveaua poate cânta cântecul care ucide// Nici fără soare nu te mai las/ Copii vor veni în urmă/ Rămâi întreagă să nu te sfarmi”, Încă puţină iubire).

joi, 8 noiembrie 2012

Sali Bashota este un poet care ştie ce înseamnă vecinătatea morţii şi bestiarul istoriei. El scrie simplu, precum lăcrimează ochiul, fără „jocurile mondene” ale poeziei ce nici nu a auzit de spărtura dintre manifestările şi fondul lumii, sau despre paginile albe lipsă din istorie. Iubirea pe care el o luminează cu sufletul său a trecut prin apele morţii. Mulţi logodnici şi logodnice au ajuns în mormânt lăsând deasupra lumină celuilalt. („Pribegeşte Logodnica plină de graţie/ Stoarce iubirea peste mormânt/ În loc de lacrimi ploaie/ Trupul martirului se-nfăşoară cu foc// Cu cântece de leagăn se clatină durerea/ Peisajul exilului roşu şi negru/ Se odihneşte şapte paşi în adâncime/ Cântă Logodnica pentru miresme”, Martira iubirii). El coboară împreună cu poezia prin spărtura dintre manifestările şi fondul lumii la locul

jertfă şi răscumpărare. Apoi, o readuce la suprafaţă, caldă şi binecuvântătoare. Un katharsis - au zis cei de dinaintea noastră, care văzuseră multe la limita vieţii şi morţii şi care ascultaseră amare coruri despre aceasta; tot astfel numeşte şi Sali Basotha un poem din acest lamento pentru Zână, un poem care să dea vorbă şi despre sarcina poeziei în acest timp aproape fără timp. „În acest timp tulbure sprijinit de perete/ Tu îmi ucizi tremurul la ora cinci dimineaţa/ Când vorbim despre libertatea leagată în cătuşe/ Ne consolăm percheziţionând visele negre/ Picături de sînge căzute pe patul lui Procust/ Tu îmi ucizi tremurul la ora cinci dimineaţa”, (Catarzis). De aceea, pentru el ora ieşirii din noapte, „ora cinci dimineaţa”, este ora când poezia trebuie să-şi anuleze falsa autonomie faţă de realul perturbat şi răsfăţat de răutăţi, este ora de la care, pornind, ea trebuie realul să-l soarbă pentru a-l topi şi mântui. Trebuie să-l înfăşoare în iubire, fiindcă nimic nu se poate în afara iubirii. Ea vine din zarea primară, odată cu Cuvântul („O sută de ani am iubit-o/ Niciodată n-am atins-o/ Sânii ei erau galbeni ca lacrima durerii mele/ Dar ea era doar un vis crescut/ În melancolia tristeţii”, Ea fusese doar un vis) şi străluceşte peste om ca frumuseţe şi libertate. La fel ca spiritul. Iubirea totdeauna are chip. În cele văzute, în cele nevăzute. Sali Bashota o descrie şi îi înalţă imne ale cunoaşterii în lamentoul său, cu trepte vizibile: „Când te-am văzut când te-am cunoscut când tu ai strălucit/ Dintr-odată toate păsările înrobite au zburat/ Peste simbolul

frumuseţii tale/ Îmbrăţişarea nu va fi condamnată de fricoşi/ Mai este Zâna de munte sau durere/ Care ascunde privirea înlăcrimată peste pupile/ Imnul iubirii nu poate fi ţintuit în perete/.../ În rai purgatoriu iad ne întâlnim ca umbre vii/ Aşteptarea se transformă în secole/ Tu eşti Zâna de munte sau durere/ Care pe neaşteptate te veşniceşte de frumuseţe/ Când visezi când surâzi când vorbeşti” (Zână de munte sau numai iubire). Din cele nevăzute se smulge şi devine forţă şi acţiune vie în cele văzute. O spun poemul Zână sau figură imaginară, versurile: „Acum văd faţa ei/ În cerurile umplute de lacrimi” (Cealaltă faţă). În fine, această acţiune se suprapune cu cea a poetului şi a poeziei, preschimbând sensul morţii. („Dacă moare poetul/ Pe Muntele cel Sfânt/ Scurtând părul Zânei/ Moartea va avea alt sens./.../ Fiindcă nu moare poetul”, Mai moare poetul). Prin iubire şi forţa răscumpărătoare a poeziei. În partea a doua a cărţii, Focul pasiunii, se reia în proză poetică lamentoul pentru Zână, de data aceasta, de la nivelul comunităţii. De la privirea realităţii, de la vădirea irealităţii. De pildă: „Ciudat, toţi au văzut cum îi surâdea faţa şi cum s-a înroşit de acea tăcere ucisă. Fusese o clipă de foc a privirii, aruncată între viaţă şi moarte. Târziu, Zâna s-a transformat în înger. Oh, ce frumos râde îngerul, au spus singuraticii. Vine spre oameni, muşcă buzele. Apoi, încet-încet începe să se rostogolească cu toată puterea sufletului său, înspre paradis. Mai târziu, au alergat copiii pentru a prinde frumuseţea ei, într-o piaţă mare, plină de flori albe. Ea a zburat. Ea s-a topit întreagă. Ea toată s-a topit în spaţiu”. (Frumuseţea). Faldurile largi ale acestor poeme ating urmele pline de sânge ale Zânei lăsate pe pământ şi, totodată, prin ele se văd clipind stelele cerului. („Ea fusese cea mai frumoasă femeie în oraşul condamnat”). Păstrând metafora, ele flutură pe trupul de lumină al unei fecioare, care, datorită răutăţii şi morţii de jos, ne priveşte de Sus cu lumină şi viaţă, amintindu-ne continuu de erosul rănit: „Sunt tot mai multe nopţile în care a început să apară faţa ei, ca o lună rănită în cerul plin de stele”, (Luna). Şi poetul Sali Bashota o priveşte şi ştie asta. Mai trebuie spus că poemele sale reflectă universul daco-dardan al confraţilor noştri „de acelaşi sânge”, cum spunea Haşdeu despre albanezi. Ele sunt populare în sensul că vorbele lor s-ar putea rostogoli de pe limba fiecăruia din comunitatea poetului, fiindcă durerea nu are nume, ci doar ţipăt şi adevărul ei este unic şi al tuturora. De aceea vocea lui Sali Bashota se aude ca un lamento, nu doar pentru Zâna kosovară, ci pentru viaţa tuturor. Şi noi îl percepem fratern.

Ziarul Vaii Jiului - nr. 1079 - 8 noiembrie 2012  

Ziarul Vaii Jiului - nr. 1079 - 8 noiembrie 2012

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you