Issuu on Google+

CMYK

La 25 octombrie, sărbătorim Ziua Armatei Române. Este ziua în care avem datoria de a ne reaminti sacrificiile militarilor români, în marile confruntări armate din secolul trecut, dar şi din teatrele de operaţiuni militare ale prezentului. De asemeni, an de an, în această zi, avem bucuria de a ne cinsti ARMATA, segment de elită al societăţii româneşti, a cărui principală menire este apărarea păcii, necesară asigurării unui climat social propriu convieţuirii în respectul libertăţilor civice individuale. DE ZIUA LOR, TUTUROR MILITARILOR ROMÂNI, AFLAŢI ÎN REZERVĂ SAU ÎN ACTIVITATE, LE DORESC UN SINCER LA MULŢI ANI ! Monica Iacob – Ridzi Deputat

JOI

Răsărit: 07:54 Apus: 19:10

Tiberiu Iacob – Ridzi Primarul municipiului Petroşani

Ziarul Vãii Jiului

25 octombrie 2012 Anul V Nr. 1069 12 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro

Tot ceea ce suntem astăzi, ca popor, le-o datorăm oamenilor care, de-a lungul istoriei acestei ţări s-au jertfit pentru ca noi, urmaşii lor, să putem vorbi şi simţi româneşte. Ziua de 25 octombrie, Ziua Armatei României, este un simbol al curajului şi jertfelor eroilor noştri, care, în numele integrităţii teritoriale şi al libertăţii neamului românesc, au luptat cu eroism pentru apărarea tuturor valorilor româneşti. Cu această ocazie deosebită, doresc să urez tuturor celor care activează în cadrul Forţelor Armate Române un sincer „La Mulţi Ani!” şi fie ca în urma oricărei misiuni pe care o întreprindeţi, să vă întoarceţi mereu sănătoşi acasă!

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

Tipar digital Cel mai bun preţ din judeţ!

Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,5754 lei 1$ = 3,5380 lei 1₤ = 5,6500 lei

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro

R

MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

Suntem curioşi să o vedem şi pe asta:

Deputatul PSD Cristian Resmeriţă garantează ecologizarea sută la sută a fostei gropi de gunoi a municipiului Lupeni

PAGINA

3

La şedinţa de ieri a Consiliului Local Petrila,

Un proiect de toată pomina

PAGINA

6

Italienii din Trento vin la noi să-şi recupereze trecutul

Cine şi ce sunt urmaşii emigranţilor 7 trentini în România?

PAGINA

Modificări de buget pe ultima sută de metri

Mai mulţi bani pentru realizarea parcărilor în Petroşani

PAGINA

9


2 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

joi, 25 octombrie 2012

La sala de sport „I.G. Duca”,

Jocurile Special Olympics Mâine, începând cu ora 11, l în sala de sport a şcolii „I.G. Duca” de la Parâng se organizează Jocurile Special Olympics. Competiţia se va finaliza la ora 14. Este cea de-a doua ediţie a acestor jocuri. Astăzi

Şedinţa Consiliului Local Lupeni Conform consilierului local PP-DD, Aurel Uilăcan, în şedinţa de consiliu local de astăzi de la Lupeni se va vota acordarea titlului de cetăţean de onoare următorilor veterani de război: Ion Banda (n.1923), Nicolae Besoi (n1921), Nicolae Dăciulescu (n.1916), Gheorghe Deatcu (n.1916), Ioan Firesan (n.1922), Iosif Ianc (n.1923), Vasile Mesaros (n.1923), Ianos Nagy (n.1921), Andrei Petrus (n.1921), Ioan Popa – (n.1922), Gheorghe Tudor (n. 1924) şi Aurel Uilăcan (n. 1926). De asemenea, tot în această şedinţă se vor vota şi listele cu beneficiarii unor apartamente ANL, din cele două

www.zvj.ro

blocuri realizate la Lupeni. Cu mai multe detalii vom reveni în ediţiile viitoare.

dar dacă nu pot câştiga, vreau să fiu brav în încercarea mea”. Atunci, peste 70 de copii din 8 centre curative din ţară s-au întrecut la fotbal, baschet sau alergare.Vineri vom fi din nou alături de sportivi şi le vom ţine pumnii în încercarea lor de a demonstra că pot mai mult decât credem noi.

În 2011, municipiul Petroşani s-a alăturat altor câteva sute de comunităţi locale din lumea largă ce găzduiesc una din cele mai inedite competiţii sportive. Prima ediţie a Jocurilor Naţionale „Special Olympics” au fost organizate anul trecut, în noiembrie, de aceeaşi instituţie, Şcoala Europeană „I.G. Duca” din Petroşani, sub motto-ul: „Vreau să câştig,

În Colonia Petroşaniului,

Copil de doi ani accidentat Marţi, în jurul orei 14.00, un tânăr de 26 de ani a lovit un copil cu mopedul. Acesta circula în Colonie, pe strada Vlad Ţepeş. Copilul se afla de mână cu mama sa, care se angajase în traversarea străzii, pe trecerea de pietoni. Şoferul mopedului nu a acordat prioritate pietonilor, lovindu-l uşor pe copilaşul de doi ani. În cauză a fost întocmit dosar de cercetare penală pentru comiterea infracţiunii de vătămare corporală din culpă. Pagină realizată de Alina PIPAN


POLITICĂ 3

Ziarul Vãii Jiului joi, 25 octombrie 2012

Haralambie Vochiţoiu are dreptate:

„Valea Jiului are nevoie de un senator de-al locului, care munceşte şi trăieşte aici, care cunoaşte problemele oamenilor din Vale” După cum v-am informat, filiala judeţeană a Partidul Poporului - Dan Diaconescu şi-a validat la începutul săptămânii garnitura de candidaţi pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie. În ceea ce priveşte confruntarea pentru colegiul senatorial din Valea Jiului, PP-DD mizează pe însuşi preşedintele filialei judeţene, Haralambie Vochiţoiu. Reamintim că liderul PP-DD a obţinut un scor foarte bun în Valea Jiului la alegerile locale din iunie, când a candidat la şefia Consiliului Judeţean Hunedoara, şi speră să convingă electoratul în competiţia pentru funcţia de senator. Haralambie Vochiţoiu a intrat în linie dreaptă cu pregătirile de campanie şi a ţinut să exprime motivele pentru care a decis să candideze pentru Colegiul 1 Senat din judeţul Hunedoara: „Oamenii din Valea Jiului s-au săturat de minciuni. În colegiul de Senat în care candidez au fost paraşutaţi de diferite partide, de-a lungul timpului, lideri agreaţi

de la Bucureşti sau de la Deva. Nu am nimic cu ei, însă aceşti parlamentari au venit aici doar să ceară voturi, după care au dispărut timp de patru ani. E momentul să spunem stop, pentru că Valea Jiului are nevoie de un senator de-al locului, un om din Valea Jiului care trăieşte şi locuieşte aici, care cunoaşte preocupările de zi ale locuitorilor din Vale”. Liderul PP-DD a adăugat că vine în faţa electoratului „cu inima deschisă, cu toată puterea de muncă şi experienţa mea pentru a le pune în slujba oamenilor din Valea Jiului. Voi reprezenta Valea Jiului în Parlament, voi lupta pentru aducerea de investiţii şi pentru crearea de locuri de muncă”. Rugat să prezinte priorităţile pe care le va avea pentru Valea Jiului, în cazul în care va fi ales senator, Haralambie Vochiţoiu ne-a declarat: „Valea Jiului nu se poate dezvolta în afara a două componente fundamentale: atragerea de in-

vestiţii şi crearea de locuri de muncă. Investitorii nu vin însă dacă nu îi convingi de oportunităţile zonei, dacă nu le creezi facilităţi Dacă voi fi ales senator în Valea Jiului, mă voi lupta pentru aducerea investitorilor care, la rândul lor, vor crea locuri de muncă. Asta este ceea ce aşteaptă locuitorii Văii Jiului, fiindcă oamenii vor să muncească şi să câştige o pâine în mod cinstit. În egală măsură, mă voi bate pentru salvarea industriei mineritului, pentru turismul din Valea Jiului şi pentru mărirea pensiilor şi a salariilor. Nu în ultimul rând, voi pune toată experienţa acumulată în atragerea de fonduri europene pentru a derula proiecte europene şi pentru a aduce bani europeni în zona noastră. Acestea sunt, pe scurt, proiectele mele pe care voi miza de îndată ce voi fi ales senator”.

Suntem curioşi să o vedem şi pe asta:

Deputatul PSD Cristian Resmeriţă garantează ecologizarea sută la sută a fostei gropi de gunoi a municipiului Lupeni Zilele trecute, deputatul PSD Cristian Resmeriţă a primit un răspuns detaliat din partea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri - Direcţia Generală Resurse Minerale la întrebarea sa privind stadiul execuţiei lucrărilor de închidere şi de ecologizare a perimtrelor miniere din municipiile Lupeni, Vulcan şi oraşul Uricani.

"În cadrul

proiectului tehnic de închidere şi ecologizare a minei Bărbăteni - se spune în răspuns - sunt cuprinse şi lucrări pentru reabilitarea drumului de acces către incinta socială, pe o lungime de cca. 2,1 km, deteriorat în perioada de exploatare, ca urmare a transportului auto al cărbunelui către gara Bărbăteni în vederea valorificării, precum şi reabilitarea drumului de acces EM LupeniGaleria de Coastă, pe o lungime de 1,3 km şi pe o lăţime de 4 metri. În cadrul proiectului s-a prevăzut refacerea părţii carosabile (suprastructura), cât şi scurgerea apelor de suprafaţă provenite din intemperii, dirijarea lor pe pante transversale de 3 la sută, colectarea în şanţul de scurgere.

Având în vedere

faptul că în municipiul Lupeni s-a demarat, având ca sursă de finanţare fonduri alocate prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, execuţia lucrărilor aferente proiectului "Reabilitare şi modernizare străzi urbane, poduri şi şoseaua de centură a municipiului Lupeni" care cuprinde inclusiv amenajarea unei porţiuni de 1526 ml din drumul de legătură către incinta principală a minei Bărbăteni, în cadrul CTE-MECMA s-a avizat favorabil tema care prevede modificarea soluţiei tehnice de reabilitare a drumului de acces către incinta minei Bărbăteni, urmând ca în perioada imediat următoare pentru aceste lucrări să fie organizată o procedură de achiziţie, astfel încât executarea lucrărilor de reabilitare a drumului către incinta principală să respecte soluţia adoptată în cadrul proiectului "Reabilitare şi modernizare străzi urbane, poduri şi şoseaua de centură a municipiului Lupeni", ţinându-se seama de solicit area comunităţii locale. De asemenea, pe raza municipiului Lupeni au mai fost aprobate la

închidere şi perimetrele miniere Ştefan, Lupeni Sud, Carolina, obiective cu impact social mare. Precizăm faptul că, în cadrul perimetrelor miniere Ştefan şi Lupeni Sud, aprobate la închidere prin HG nr. 1846/2004, respectiv HG nr. 493/2000, până în prezent au fost executate doar lucrările de închidere subterană, iar în cadrul Carolina, aprobat la închidere prin HG nr. 493/2000, au fost exercitate lucrările de închidere subterană şi cele de închidere a legăturilor cu suprafaţa. În această situaţie, MECMA-DGRM şi SC Conversim SA Bucureşti au cuprins în lista cheltuielilor aferente pentru realizarea Programului anual de conservare, închidere, reconstrucţie ecologică şi activităţi postînchidere, în anul 2012, la obiectivele aprobate prin hotărâri ale Guvernului României a căror finanţare se realizează din surse bugetare, sume pentru elaborarea proiectelor tehnice de închidere şi ecologizarea minelor Lupeni Sud şi Carolina, urmând ca în anul 2013 să fie organizate proceduri de achiziţie pentru execuţia lucrărilor la cele două obiective sus menţionate. Precizăm faptul că, prin execuţia lucrărilor de ecologizare a minelor Lupeni Sud şi Carolina, se vor rezolva aspectele legate de ecologizarea haldei de steril, a puţului Roşia, inclusiv reabilitarea căii de acces la acesta. Tot pentru 2013, MECMA-DGRM şi SC Conversim SA Bucureşti au prevăzut sume pentru elaborarea documentaţiei tehnice de închidere şi ecologizare a minei Ştefan, care va prevede şi soluţii pentru aducerea căilor de acces la starea iniţială.

În anul 2012,

în cadrul programului de închidere şi refacere ecologică a suprafeţelor afectate de industria minieră, pe raza administrativ-teritorială a localităţii Uricani au fost executate lucrări de ecologizare a minei Câmpu lui Neag, în data de 12.10.2012 fiind efectuată recepţia la terminarea lucrărilor, urmând ca până la finalul anului 2012 să fie finalizată execuţia lucrărilor la obiectivele miniere Sterminos şi Uricani 5 Vest, fapt ce asigură securitatea zonelor astfel ecologizate şi

www.zvj.ro

posibilitatea redării în circuitul economic a suprafeţelor disponibilizate.

Pe raza municipiului

Lupeni, având termen de finalizare luna aprilie 2013, sunt în curs de execuţie lucrările de închidere şi ecologizare a minei Bărbăteni, iar pentru anul 2013 la nivelul municipiului Vulcan au fost prevăzute fonduri necesare adoptării proiectelor tehnice, aferente etapelor a II-a, pentru perimetrele miniere Ionaşcu şi Vulcan II.

Precizăm faptul că

Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri - Direcţia Generală Resurse Minerale şi SC Conversim SA Bucureşti depun eforturi deosebite, în limita sumelor aprobate prin bugetul de stat, pentru respectarea angajamentelor asumate şi executarea lucrărilor de refacere ecologică a siturilor afectate de industria minieră pentru obiectivele miniere cu grad ridicat de risc asociat, astfel încât să fie limitate la minimum potenţialele pericole şi eventualele accidente tehnice cu consecinţe comunitare şi de mediu grave ce pot avea loc. Cu consideraţie: Director General Ion Stamin Purcaru; Director Producţie Mircea Daogaru".

În plus

faţă de cele relatate în scrisoarea de răspuns, deputatul PSD Cistian Resmeriţă a făcut precizarea că lucrările de ecologizare a perimetrului fostei gropi de gunoi a Lupeniului şi partea cu steril - zonă cunoscută pe timpuri sub denumirea de "80 de case" - va începe la primăvară. "Imediat după finalizarea proiectelor, se va face licitaţia, iar eu îi asigur pe lupeneni că zona va fi ecologizată sută la sută, a adăugat deputatul PSD Cristian Resmeriţă care, la alegerile din decembrie, candidează pentru un nou mandat în Colegiul de Vest al Văii Jiului. Ulterior, după ce totul va fi gata, terenul va fi pus la dispoziţia investitorilor dornici să deschidă afaceri şi să creeze locuri de muncă în municipiul Lupeni." Gheorghe OLTEANU


4 SPORT

Ziarul Vãii Jiului

joi, 25 octombrie 2012

Jucătorii Jiului pot lua exemplu:

Fotbalul la sate se joacă cu suflet Deşi componenţii echipei se prezintă la meciurile din campionat fără nici un fel de pregătire efectuată în comun, Key Systemsro Ribiţa este lidera turului în seria a II-a a Ligii a V-a Hunedoara. Radu Filipaş, „dirijorul” grupării din Ribiţa, spune că succesul de până acum este asigurat de unitatea grupului şi de experienţa unor jucători din lot. „Cred că avansul pe care îl avem este meritat şi ne oferă prima şansă la îndeplinirea obiectivului de a promova. Dacă vom reuşi să transferăm 3-4 jucători competitivi în pauza competiţională, sunt convins

că vom defila în retur şi vom rămâne lideri până la final”, a declarat Radu Filipaş, cel care este liderul echipei, atât în teren, cât şi în afara lui. Deşi nu fac antrenamente şi află tactica doar înainte de meciuri, fotbaliştii primesc totuşi prime în caz de victorie, la unele meciuri mai speciale. „Tactica şi repartizarea pe posturi se face înainte de meciuri. Există şi partide cu miză aparte, la care jucătorilor li se oferă prime în caz de victorie. Prin urmare, rezultatele bune sunt rodul unităţii grupului, a dăruirii şi experienţei veteranilor echipei, dar şi a efortului depus de tineri. Pe lista jucătorilor cu experienţă apar Claudiu Cioara (33 ani), Ştefan Moţ (29 de ani) şi Chelbu (30 de ani). Între tineri, cel mai talentat este atacantul Ionuţ Filipaş, care are doar 15 ani şi este unul dintre principalii marcatori ai echipei”, a mai spus Radu Filipaş , cel mai experimentat jucător al echipei (38 de ani), care este antrenor-jucător. Campionatul Ligii a V-a, seria a II-a, se va relua anul viitor în luna martie. Key Systemsro Ribiţa constituie un exemplu demn de urmat chiar şi de echipe cu blazon, cum ar fi Jiul Petroşani, dar care joacă fotbal… ioc.

Fotbal. Liga a III-a. Jiul s-a decis:

Se uită mai mult în curtea proprie

Jiul Petroşani s-a odihnit în etapa trecută, ca urmare a faptului că seria în care evoluează este formată din 13 echipe. „Alb-negrii” nu au deloc o situaţie roz în clasament, locul 8 fiind unul destul de modest pentru pretenţiile jucătorilor.

Decizia de a se baza în viitor pe cât mai mulţi jucători din Liga a IV-a a venit ca urmare a nenumăratelor probleme de efectiv

avute în ultima vreme. „Am luat această decizie deoarece de la echipa mare avem întotdeauna suspendaţi sau accidentaţi. Mai nou, am transferat toată echipa de judeţ la cea din Liga a III-a”, a declarat antrenorul Toni Sedecaru, care îi are la dispoziţie la antrenamente de acum şi pe Serea, Arcuşi, Ungur, B. Ştefan, Rotar, Săpânţan, A. Crişan, R. Andrei, Zaharia şi Ursachi. Petroşenenii vor primi la finalul săptămânii vizita celor de la Olimpia Satu Mare, într-un meci în care vor lipsi Firan, Sandu (suspendaţi) şi Bâlbă - în continuare accidentat. Jiul ocupă locul 8 în clasament cu 9 puncte acumulate în opt jocuri.

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă: CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101)

Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.

IMPORTANT!!! Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

www.zvj.ro


SPORT 5

Ziarul Vãii Jiului joi, 25 octombrie 2012

Raliu automobilistic

Cupa VTM Râuşor 2012 cu amatori din Vale  La sfârşitul acestei săptămâni competiţia automobilistică ia startul la poalele Munţilor Retezat Întrecerea este organizată de Automobil Clubul Român (ACR), filiala judeţeană Hunedoara, în colaborare cu Clubul Sportiv Auto Karting Hunedoara. Competiţia, aflată la a doua ediţie, este destinată atât piloţilor licenţiaţi, pentru care constituie un bun antrenament, cât şi amatorilor, din rândul cărora s-ar putea evidenţia noi talente. Competiţia va debuta sâmbătă. La ora 8:00 este programată şedinţa tehnică cu toţi concurenţii şi afişarea listelor de start. Recunoaşterea traseului cu circulaţia închisă se va face între orele 08:30 şi 10:00,

iar antrenamentul cronometrat se va desfăşura între orele 10:15 şi 12:00. Prima manşă a concursului va debuta la ora 12:45, urmând a se încheia la ora 14:00. Manşa a II-a se va ţine între 14:30 şi 15:45. Vor urma verificările tehnice finale, afişarea rezultatelor provizorii şi a celor definitive, totul urmând să se încheie cu festivitatea de premiere, de la ora 19:00, şi cina festivă. Organizatorii speră ca publicul să fie prezent în număr cât mai mare, iar piloţii să ofere un spectacol cât mai agreabil Cupa VTM Râuşor 2012 va avea punctul de start la 8 kilometri de Primăria Râu de multe echipe din primul eşalon, dar şi din străinătate, jucătorul se află, în momentul de faţă în Germania, împreună cu antrenorul său, Ilie Botezatu. Nu este exclus ca tânărul jucător să semneze un contract cu titrata echipă Borussia Dortmund. „Suntem în Germania, amândoi, dar mai multe nu pot spune”, a spus Ilie Botezatu. „Pap este un portar de mare viitor, vă garantez că veţi auzi de el. Voi fi lângă el să îl sprijin pentru că va avea un cuvânt greu de spus în fotbalul de mare perfomranţă”, a mai declarat Ilie Botezatu.

Portarul antrenat de Ilie Botezatu

A ajuns în Germania Se ştie că petroşeneanul Ilie Botezatu, antrenorul consacratului de pe acum portar dinamovist Cristian Bălgrădean, a mai scos un as din mânecă: Eduard Pap, portarul de 18 ani care a debutat la Naţionala Under 18 şi care a fost monitorizat de Steaua Bucureşti. Tânărul jimbolian a avut o evoluţie foarte bună în ultima perioadă, care îi dă încredere în forţele proprii în viitor. Ochit de mai

Spectacolul are loc la Casa de Cultură a Sindicatelor Petroşani în data de 12 noiembrie 2012, ora 19. Preţul biletului este de 50 lei

Mori, traseul urmând să se întindă pe o distanţă de 4,2 kilometri pe Drumul Judeţean 686, cu 4 viraje la dreapta, 4 la stânga şi două ace de păr. Linia de sosire va fi în Complexul Turistic Râuşor. Competiţia de la poalele Munţilor Retezat se află la a doua ediţie, beneficiind de un traseu spectaculos şi un drum asfaltat care se prezintă în condiţii bune. Cum şi vremea pare să fie de partea evenimentului, organizatorii speră ca acest concurs să conţină toate ingredientele unui spectacol agreabil. „Promovăm staţiunea turistică Râuşor, la fel cum am făcut-o şi anul trecut, este aproape de Deva şi Hunedoara şi beneficiem de un traseu superb. Ne aşteptăm la circa 25 de concurenţi din judeţul Hunedoara şi cele învecinate, sperând totodată ca evenimentele nefericite să lipsească, noi luându-ne măsuri suplimentare de siguranţă”, a declarat Ioan Ştaier, directorul ACR Hunedoara. La competiţie şi-ai anunţat prezenţa şi amatori din Valea Jiului.

Minifotbal. În Liga Kapital TV

Rezultate normale După cum v-am anunţat, de curând au început meciurile primei etape din Liga Kapital TV la minifotbal.

Rezultatele înregistrate au fost cele scontate. Organizatorul Adi Boloş spune că, Karate din fericire, nu s-au înregistrat incidente, jucătorii au dovedit fair-play. Astfel, în Suntem în top la „bătaie” iar primele meciuri, echipele învingătoare au fost: Sensation Team, Căsuţa Albastră şi Dacicus Orăştie a urcat pe podium cu 15 CFR Petroşani. dintre cei 17 sportivi prezenţi la comDar iată rezultatele complete: Sporting petiţia internaţională „Open Timişoara”, Petroşani - Sensation Team: 2-9; Căsuţa desfăşurată sub regulament „Eur&Ka”, şi Albastră - Voinţa Petrila: 7-1; Surpriza s-a clasat pe locul secund în ierarhia genEtapei - CFR Petroşani: 0-2. erală pe cluburi. Etapa următoare se va desfăşura vineri, 26 octombrie, după următorul program: orele Toţi sportivii de la cluburile Heian Deva, 18:30 - Ripensia Petrila - Sportul AeroEnpi Brad şi Kihon Deva au obţinut medalii, port; orele 19:20 - Fortis - Albnegrumania în cel puţin câte o probă. „Toţi cei 15 sportivi de la grupele de performanţă ale clubului nostru au urcat pe podium, iar excepţie de la regulă au făcut doar cei doi debutanţi. Am acumulat 60 de puncte (medalia de aur - 5 puncte, medalia de argint - 3 puncte, medalia de bronz - 1 punct) şi ne-am clasat pe locul doi în clasamentul general, după gazdele de la Sho-dan Timişoara, în vreme ce pe locul trei s-a situat un club din Serbia. Dintre sportivii cluburlui nostru s-au remarcat următorii: Sonia Neagu, Bianca Orzescu, Ioana Popescu, Claudia Străuţ, Bogdan Hriţcu, Gabriel Bozeşan, Paul Bucea, Robert Ghena, Vlad Părăian, Robert Colesar, Marcel Cristea, Dergiu Dăneţ, Valentin Fuciu, Andrei Fuciu şi Artur Ştefănie”, a declarat antrenorul Nicolae Iordăchescu.

www.zvj.ro


CMYK

6 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

joi, 25 octombrie 2012

silierul Temneanu, unul dintre cei mai vehemenţi opozanţi ai acestui proiect, de data asta pe bună dreptate, când, de exemplu, la poziţia 21 se spune: „3858 - Petrila 7316/52/4/b/5/2/54 Cartier 8 Martie” sau la poziţia 7 - 907 - Livezeni 3112 Jieţ? „Cartierul 8 Martie e mare, domnule secretar, de unde să ştim noi ce-i cu cifrele astea şi unde-i localizat terenul respectiv?!”, a spus pe bună dreptate Ion Temneanu, urmat

şi văd că nu vreţi să ajutaţi oamenii!”. Tonul şi insistenţa juristului din primărie nu i-au prea plăcut consilierului Temneanu: „Domnule secretar, nu săriţi aşa pe scaun când vă întrebăm! Vă rog să fiţi mai calm. Nu vă enervaţi când noi punem întrebări, doar asta e menirea dumneavoastră, să ne răspundeţi, poate noi nu ne pricepem. Eu n-am să votez aşa ceva, cum bine spunea domnul Ţurcaş, ce să votăm? Scrie zonă Taia, zonă Jieţ, zonă 8 Martie, zonă Groapa Seacă şi tot aşa… Cum pot vota o asemenea anexă, fără o hartă haşurată, fără nimic?”. După câteva minute de explicaţii pro şi con-

şi de consilierii Ţurcaş, Vişănescu, Benke, Heljiu şi alţiit. Directorul Drăghici a încercat, timid, să explice că nu se poate face documentaţie topo-cadastrală pentru toate zonele, deoarece „costă enorm, gândiţi-vă, dacă un garaj costă 6-7 milioane, cât ar costa asta!”. Intervenţia lui Drăghici a fost întărită de juristul Vărgatu: „Sute de miliarde de lei! Atât costă! Nici un oraş n-a făcut asta şi toţi au aprobat trecerea. Numai noi nu vrem, tot încercăm din consiliul local trecut

tra proiect, pro şi contra cauză, pro şi contra idei, unele care mai de care mai distractive (se ajunsese la un moment dat la terenul de sub spital, un consilier întrebând „Şi acolo se parcelează? Ce se parcelează, domnule secretar, ne-aţi spus că e vorba de parcelare pe banii oamenilor, ce se parcelează la acel teren?), în „scenă” apărând şi viceprimarul Vasilică Jurca, fireşte cu argumente pro proiect, preşedintele de şedinţă Marius Heljiu pune capăt poveştilor: „Eu unul mă abţin. Mai doreşte cineva să spună ceva?

La şedinţa de ieri a Consiliului Local Petrila,

Un proiect de toată pomina Şedinţa de Consiliu Local Petrila, desfăşurată miercuri, în sala de şedinţe a Casei de Cultură „Ladislau Schmidt”, a adus pe ordinea de zi 12 proiecte de hotărâre, cu unul mai mult decât vă anunţam în numărul de ieri. Dintre acestea, unul singur n-a fost votat, marea majoritate a consilierilor locali abţinându-se.

O anexă cu cântec la un proiect slab documentat… Este vorba de proiectul de hotărâre care stabilea „trecerea din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a oraşului Petrila şi în administrarea consiliului local a terenurilor prevăzute în anexa 1”. Să recunoaştem, titlul proiectului nu ne spune mare lucru, dar după cum am văzut noi nici conţinutul proiectului nu arată prea bine. Chiar dacă secretarul oraşului, jr. Toma Vărgatu, a încercat să mai îmbunătăţească proiectul din vorbe, încercând să explice în sala de şedinţe că este vorba de terenurile aflate în intravilanul localităţii, motivând că cetăţenii au probleme cu parcelarea, fiind obligaţi să plătească ei, din propriile buzunare această operaţiune, şi nu primăria, cum ar fi normal, consilierii locali, atât din partea PD-L, cât şi din partea PSD, PNL sau PNG n-au prea fost de acord, considerând că anexa 1 e prost explicată, iar ei nu pot vota ceva ce nu cunosc. Uitându-ne şi noi în anexa 1 le dăm dreptate consilierilor locali. „Terenuri situate în U.A.T. Petrila care aparţin domeniului public al oraşului Petrila”, sună titlul din anexă. Apoi, într-un tabel sunt înşirate pe 24 de poziţii numerele cărţii funciare ale acestor terenuri, nr. topografic şi zona. Atât şi nimic mai mult. Ori, ce să înţeleagă con-

Nu, atunci supunem la vot proiectul!”. Şi la vot, aproape toată lumea a votat „abţinere”, cu specificaţia din partea consilierilor că, dacă se vine cu o anexă mult mai clar explicată, se va vota şi acest proiect, „că doar n-om fi noi Gică contra…”.

Pe 11 noiembrie - inaugurarea Căminului Cultural din Jieţ Celelalte proiecte au fost aprobate în unanimitate, cu rapiditate, printre acestea şi vreo câteva interesante, asupra cărora vom reveni în ediţiile viitoare. Acum vom zăbovi şi la proiectul suplimentar de pe ordinea de zi a şedinţei. Intitulat „Proiect de hotărâre privind aprobarea cofinanţării activităţii culturale organizate cu ocazia inaugurării Căminului Cultural Jieţ”, proiectul suplimentar a trecut foarte repede. Consiliul Local Petrila a aprobat suma de 2.000 de lei din capitolul bugetar „Cultură, recreaţie, religie”, bani care vor fi folosiţi pe data de 11 noiembrie 2012, când se va inaugura acest cămin. „Am vrut să-i dăm drumul acestui cămin cultural înainte de lăsarea Postului Crăciunului. Chiar dacă mai sunt multe de făcut la el, sper ca lucrările din interior să fie finalizate până atunci, iar cele de la exterior au timp şi la anul. Dar am vrut să vadă jieţenii ce frumos loc frumos au de făcut nunţi, botezuri şi pomeniri. Această lucrare face parte din oglinda oraşului Petrila”, le-a spus colegilor consilierul Preda. Ca un amănunt interesant, mai ales pentru jieţeni, spectacolul dedicat inaugurării căminului cultural se va numi „Jieţul în sărbătoare”, spectacol care va avea loc la iniţiativa primarului Ilie Păducel, a consilierului local Preda - preşedintele comisiei de cultură din Consiliul local şi a profesorului Iulian Doda. Spectacolul va consta într-o şezătoare, în cadrul căreia elevii de la Şcoala Generală nr. 5 Petrila, şi membrii Ansamblului Folcloric „Tradiţii Petrilene” vor interpreta cântece populare şi vor dansa. Corneliu BRAN

Primim de la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”:

„Femeile ştiu că sentimentele sunt un labirint, în vreme ce bărbaţii se cred pe autostradă” (Éric-Emmanuel Schmitt) Născut la Lyon, pe 28 martie 1960, Éric-Emmanuel Schmitt a absolvit în 1983 cursurile importantei École Normale Supérieure, obţinând o diplomă în filozofie. Scrie teatru şi ficţiune, iar o parte dintre volumele sale care alcătuiesc „Ciclul invizibilului - Milarepa” (1997), „Domnul Ibrahim şi florile din Coran” (2001), „Oscar şi Tanti Roz” (2002) şi „Copilul lui Noe” (2004) au fost luni întregi pe listele de bestselleruri din numeroase ţări. Duminică, 28 octombrie, ora 18, regizorul Horaţiu Ioan Apan pune în scenă „Mici crime conjugale”, cu un text scris de Éric-Emmanuel Schmitt. Un spectacol cu un subiect sensibil, recunoscut şi acceptat de foarte puţine cupluri ce se află într-o relaţie de ani buni. „Iubirea - o poveste adevărată de când lumea...; iubirea împărtăşită născătoare a cuplului...; iubirea - temă permanentă în universul Teatrului. Eric-

www.zvj.ro

Emmanuel Schmitt, autorul piesei Mici crime conjugale ne propune de această dată o explorare a cuplului, cea mai periculoasă şi mai riscantă călătorie a iubirii. Această călătorie în doi, aflată în pragul crizei acute, este examinată pe muchia tăioasă dintre a fi şi a nu fi. Viaţa cuplului devine o luptă pe viaţă şi pe moarte spre a uni prin iubire două fiinţe într-una singură, cu destin unic. Care este concluzia acestui război dintre - pe de o parte amintirile primei întâlniri, gingăşia, tandreţea, umorul şi afecţiunea acordate, iar - pe de altă parte - gelozia, ipocrizia, egoismul, orbirea, uzura, duşmănia faţă de celălalt? Dacă iubirea nu este asasinată, răspunsul se învăluie în mister: „misterul că-mi placi, misterul că-ţi plac, misterul că nu trece...”. „Din toate acestea s-a născut şi spectacolul nostru, cu umbre şi lumini, cu minciună şi adevăr, cu ură şi dragoste. Ca în viaţă...”, spune regizorul Horaţiu Ioan Apan. Oana TUŢU, secretar literar la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroşani


CMYK

CONVIEŢUIRI 7

Ziarul Vãii Jiului joi, 25 octombrie 2012

Italienii din Trento vin la noi să-şi recupereze trecutul

Cine şi ce sunt urmaşii emigranţilor trentini în România? Provincia autonomă din Trento (Italia) are un serviciu specializat care se ocupă doar cu emigraţia şi solidaritatea internaţională. În această toamnă, o delegaţie importantă din provincie va veni şi la noi în ţară într-un program intitulat „Emigranţii trentini din România”. Această acţiune se va desfăşura în intervalul 27 octombrie şi 3 noiembrie 2012. - Mamă dragă, dă-mi şi mie o sută de lire Că eu vreau s-o şterg în America! - Eu îţi dau o sută de lire Dar să nu pleci, să nu pleci în America! Fraţii săi, atârnaţi de ferestre, strigau:

Merica, Merica, Merica

- Du-te fata mea, dar o să ai parte necazuri! Când au ajuns în largul mării Nava s-a scufundat! Iar eu mă gândeam cum părul meu creţ Va sfârşi plutind lin pe mare Iar trupul meu tânăr fi-va doar hrană peştilor hulpavi. Şi, vai, cum s-au mai adeverit vorbele mamei mele…

g e l ţe

ă

eîn n a - Mamă m a M plece! dragă, las-o să

e r a to

Sunt cântece foarte vechi care povestesc despre viaţa emigranţilor plecaţi dintr-o provincie săracă spre „alte zări de soare pline”, la care se adaugă cântece satirice şi mai multe cântece de pahar. Vocile speciale a celor două soliste, Monika Callegaro şi Sandra Montagna, devin foarte expresive când spun povestea tărâmului visat, America, şi a Mamei neînţelegătoare. Vă oferim, în traducerea Rodicăi Glonţ, ghidul care îi va însoţi pe italieni în România, aceste două texte tulburătoare. Mihai BARBU

Iată cum plecat-am no i din Trentino, Cu mare durere în sufle t. Am călătorit 36 de zile Cu vaporul cu aburi Şi uite că am ajuns în Am erica. Merica, Merica, Merica , Ce-o fi cu această Meri că? E ca un buchet de flori făgăduit! Iar în America cum de -am ajuns N-am găsit nici o şură, şi nici fân Aşa c-am înnoptat sub cerul liber. Tot aşa cum dorm vara animalele pe câmp. Merica, Merica, Merica , Ce-o fi cu această Meri că? Merica, Merica, Merica E ca un buchet de flori făgăduit! Este această Americă şi lungă şi lată Înconjurată de râuri şi de munţi. Iar noi, italienii, cu mu nca noastră Am ridicat şi sate şi or aşe. Merica, Merica, Merica E ca un buchet de flori făgăduit!

Descinderea italienilor va consta în identificarea urmaşilor primilor emigranţi italieni din zona Trento (aflată în nordul Italiei) în România. Italienii din acea zonă erau renumiţi ca tăietori de lemne şi cioplitori în piatră. Sunt două munci foarte grele pe care ei le-au făcut cu abnegaţie şi seriozitate chiar şi la noi, în Valea Jiului, după deschiderea exploatărilor carbonifere. După ce va sosi cu avionul la Cluj, delegaţia italiană se va îndrepta spre Petroşani, de unde vor începe căutările pentru recuperarea trecutului lor. Apoi, italienii de azi vor căuta pe urmaşii celor de ieri, stabiliţi la noi şi deveniţi cetăţeni români, la Brezoi, Braşov, Miercurea Ciuc şi Ciceu. Delegaţia oficială va fi însoţită de un grup muzical intitulat „T.T.T. Expres”, o trupă condusă de dl. Renato Morelli, ce va oferi programe în onoarea urmaşilor emigranţilor de ieri. Cele trei iniţiale (TTT) înseamnă trei provincii (Trento, Tirol, Transilvania) care făceau parte, odinioară, din Imperiul Austro-Ungar. Repertoriul formaţiei se bazează pe cântece populare din aceste zone folclorice. Partea consistentă a repertoriului lor este centrată însă pe certe valori ale muzicii corale trentine.

www.zvj.ro


8 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

joi, 25 octombrie 2012

Şedinţa Consiliului Local Petroşani

30 de puncte pe ordinea de zi, unul amânat Consilierii locali de la Petroşani nu au zăbovit prea mai mult la votarea celor 30 de puncte pe ordinea de zi. Excepţia a constituit-o doar proiectul privind delegarea gestiunii serviciului de salubritate din cadrul SPADPP Petroşani, unde discuţiile au durat vreo 40 de minute şi fără folos. Acesta a fost şi unicul proiect amânat cu o săptămână pentru a fi votat. Restul proiectelor de hotărâre au trecut, fără prea multe comentarii, ele fiind discutate în prealabil în cadrul comisiilor de specialitate. Iată însă că votarea studiului de oportunitate a dat drumul unui şir de replici, sesizări şi adăugiri. Totul a început cu faptul că două comisii nu au aprobat proiectul. Preşedintele de şedinţă, de data aceasta Constantin Lupu, a întrebat din ce cauză proiectul nu a primit acceptul comisiilor. Explicaţiile au venit pe rând de la şefii de comisii. Erau

ceva „diferenţe semantice în conţinutul unor articole”, cum spunea un comentariu. Diferenţe semantice erau unele destul de însemnate, cum a menţionat şi Lucian Dragomir. De exemplu, un articol preciza, pe scurt, că angajaţii SPADPP vor fi preluaţi de firma care va câştiga licitaţia. Însă, doar angajaţii cu contract din Serviciul de salubritate sunt cei care se propune să fie preluaţi de viitoarea firmă, nu toţi angajaţii SPADPP. Aceasta ar fi însemnat, în glumă vorbind, să fi fost preluat şi Dragomir, cu tot cu scaunul şi funcţionarii în subordine. După toate aceste discuţii, privind salariaţii, cedarea lor, termenul de cedare a gestiunii, care este de 10 ani, şi care i s-a părut prea lung consilierului USL Ioan Rus, un alt uselist, Alin Simota, a venit cu o altă propunere, aceea de a păstra şi angajaţii şi de a mări termenul contractului. Până la

urmă, ca să nu se mai tărăgăneze inutil o discuţie, în definitiv absurdă, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a propus simplu, ori se amână o săptămână propunerea aceasta pentru studiul de oportunitate şi se fac modificările în scris, ori se votează aşa, având în vedere că, în principiu, modificările aduse la cunoştinţa lui Lucian Dragomir se făcuseră deja, dar nu apucaseră să fie comunicate consilierilor. Ca să nu fie probleme, s-a preferat amânarea proiectului. Alina PIPAN

Au fost trimişi în judecată

Tâlharii care au împuşcat o femeie în Hunedoara Cei doi spărgători care au tâlhărit patru case de amanet în 2007, împuşcând şi o lucrătoare din Hunedoara, au fost trimişi în judecată de către procurori. Conform unui comunicat oficial, procurori ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia

www.zvj.ro

de urmărire penală şi criminalistică au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a lui Şandor Varga sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tentativă de omor calificat şi deosebit de grav, tâlhărie (două fapte), tentativă la tâlhărie (două fapte), furt

calificat, conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu numere false de înmatriculare şi a lui Emeşe Turi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de complicitate la infracţiunea de tentativă la omor calificat şi deosebit de grav, la tentativă de tâlhărie, respectiv la tâlhărie (două fapte). Aşa cum arată procurorii care au anchetat, în perioada august - decembrie 2007, cei doi au pătruns în incinta a patru case de amanet, aflate pe raza a diferite judeţe, din interiorul cărora, sub ameninţare cu un pistol, Şandor Varga le-a determinat pe angajatele respectivelor societăţi comerciale să-i remită diferite sume de bani şi bijuterii, părăsind locaţiile cu diferite autoturisme, unul dintre acestea având numere false de înmatriculare. La data de 17 decembrie 2007, după ce au pătruns în cea de-a patra casă de amanet, din Hunedoara, Şandor Varga a executat un foc de armă asupra angajatei societăţii, provocându-i acesteia o plagă craniană împuşcată, transfixiantă, ce a

avut drept urmare pierderea ochiului stâng, viaţa părţii vătămate fiind, astfel, pusă în pericol. Din raportul de expertiză medico-legală efectuat în cauză a rezultat faptul că partea vătămată a necesitat un număr de 55-58 zile de îngrijiri medicale, în prezent aceasta având o infirmitate permanentă reprezentată prin lipsa vederii stereoscopice. Cele patru dosare au fost preluate de la parchetele locale şi reunite, în vederea efectuării urmăririi penale de către procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având în vedere complexitatea cauzei şi numărul redus de procurori de la aceste unităţi locale de parchet. Dosarul a fost înaintat, ieri, spre competentă soluţionare, Tribunalului Hunedoara. Cei doi au fost arestaţi anul trecut pe teritoriul Ungariei şi în sarcina lor au fost puse mai multe infracţiuni, între care patru jafuri armate şi trei omoruri. Mihaela PETROŞAN


ACTUALITATE 9

Ziarul Vãii Jiului joi, 25 octombrie 2012

Modificări de buget pe ultima sută de metri

Mai mulţi bani pentru realizarea parcărilor în Petroşani mând ca atunci când constructorul îşi rezolvă problemele să mergem mai departe. Oricum, banii aceştia nu erau prevăzuţi pentru întărirea malului, sunt prevăzuţi pentru altceva”, a menţionat primarul Tiberiu Iacob- Ridzi. Un alt proiect a cărui finanţare s-a amânat, dar nu s-a suspendat, este acela care prevede construirea unui paraclis în Colonie. Paraclisul încă nu a fost realizat şi trimis la Petroşani, prin urmare se amână şi plata acestuia de 100 de mii de lei. Banii din aceste două proiecte, cei 300 de mii de lei sunt direcţionaţi către realizarea de parcări în Petroşani, unele absolut necesare. Rectificarea bugetară nu mai putea fi amânată, fiind ultima care se poate realiza anul acesta, dacă am înţeles noi bine explicaţiile juristei.

Rectificarea de buget de la şedinţa de ieri a Consiliu Local Petroşani a lăsat două obiective fără finanţare, cel puţin pentru moment. Consilierul Claudiu Cornea a propus redirecţionarea unor bani, o sumă de 300 de mii de lei. Unde? Citiţi mai la vale. Proiectul de Reabilitare şi dotări investiţionale pentru lucrări de reabilitare unităţi de învăţământ Colegiul Economic Hermes şi Şcoala de Arte şi Meserii a rămas de 200 de mii de lei. Banii s-au luat de la acest proiect, temporar, pentru că sunt ceva probleme cu constructorul care nu a reuşit nici până acum să-şi obţină avizul de la pompieri. Petre Drăgoescu, consilier USL, a atras atenţia totuşi că liceul stă deasupra unui mal de pământ excavat şi că lucrarea pentru proiectul respectiv ar trebui încheiată.

La invitaţia lui Haralambie Vochiţoiu

Suedezii investesc la Petroşani pentru deschiderea unui centru de laserterapie La invitaţia lui Haralambie Vochiţoiu, doctorul Olivia Costea, consul onorific al României în Suedia, a venit la Petroşani pentru a demara un proiect absolut fantastic pentru Valea Jiului: realizarea unui cabinet de laserterapie, în vederea tratării bolnavilor cu afecţiuni pulmonare cronice, cum ar fi silicoza.

„Oricum, proiectul continuă, el nu este abandonat, doar că momentan constructorul nu poate să lucreze, bani nu dăm numai noi, vin şi de la Guvern. Deci, ca să nu stăm cu ei blocaţi, mai bine îi redistribuim, urPentru a lucra în cadrul acestui cabinet, medici şi personal medical auxiliar au fost specializaţi în Suedia. În momentul de faţă, proiectul este la faza de pregătire a personalului. În viitor, partea suedeză va investi în realizarea cabinetului, fără aportul financiar al Ministerului Sănătăţii, pentru că activitatea cabinetului va fi una independentă. Doar investigaţiile vor fi decontate de Casa de Asigurări de Sănătate, conform normelor în vigoare. Aparatura vine toată din Suedia, iar firma care o produce va face, după instalare, şi instructajul personalului medical în vederea folosirii acestei aparaturi în mod corect. Cabinetul urmează a fi deschis la începutul anului viitor, iar bolnavii din Valea Jiului vor putea beneficia de un tratament care vine în completarea celui medicamentos.

Cu Olivia Costea şi Zoltan Schapira

Despre medicină şi teatru Ieri, în Sala de marmură a Primăriei Petroşani, a avut loc o conferinţă la care au participat primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, deputatul Monica Iacob-Ridzi, Haralambie Vochiţoiu şi, cel mai important, invitaţi de seamă, dr. Olivia Costea şi prof. dr. Zoltan Schapira.

lumea teatrului, prin care, teatrul din Petroşani va face paşi spre publicul suedez, un public de elită. Dacă administraţia publică locală, mediul de afaceri şi cel cultural colaborează favorabil, Petroşaniul va fi reprezentat fără 0254 512512 RAPID cusur peste hotare şi va avea, cu 0720 512000 IEFTIN siguranţă, de 0254 512500 CONFORTABIL câştigat. Cei doi invitaţi au vorbit despre oportunităţile acestei colaborări, Trezit din morţi ei nefiind străini de Ioan Rus face opoziţie alături de colegii lui de partid Petroşani pentru că au mai fost la noi Dacă mandatul trecut a fost un consilier liniştit, timorat chiar, candidatul la postul în localitate. Depude deputat din partea USL, Ioan Rus, a început să facă valuri în Consiliul Local tatul Monica Petroşani, alături de echipa sa. Iacob-Ridzi este încântată de colaborarea pe plan Aspru la limbă, uneori chiar răutăcios, Ioan Rus nu ezită să comenteze de fiecare dată medical, ea făcând parte şi dintr-o când are ocazia. Face comentarii pertinente, nu spunem nu. Este important ca toţi concomisie parlamentară pentru silierii să participe cât mai activ la şedinţe şi când este de intervenit să facă acest lucru. sănătate. Haralambie Vochiţoiu, Totodată, să nu împiedice, rău voit, proiectele evident în favoarea comunităţii. prin natura muncii sale, este inDacă la fosta şedinţă consilierul Rus a avut de comentat faţă de masa de 1 Decembrie teresat de medierea relaţiilor eco2012, atrăgând atenţia asupra faptului că ce face primăria poate fi numită pomană elecnomico-sociale, prin care piaţa de torală, acum acesta şi-a îndreptat atenţia spre şeful SPADPP, Lucian Dragomir, pe care forţă de muncă din Suedia să se l-a bombardat cu tot felul de întrebări şi sesizări. deschidă şi spre Petroşani. Pagină realizată de Alina PIPAN Ce să faci, Dragomire, facerea de bine e…

TAXI COMSION RENT A CAR

Cei doi invitaţi au fost aduşi în faţa presei pentru a povesti despre relaţiile dintre localităţile Blekinge, Suedia, şi Petroşani, România. Localitatea suedeză s-a înfrăţit în luna august cu localitatea Cluj, iar acum, prin intermediul celor doi invitaţi, societatea Văii Jiului va fi reprezentată şi în Suedia. Vorbim, în primul rând despre o colaborare în lumea medicală prin deschiderea cabinetului de laserterapie, despre care am relatat în această pagină, dar şi despre o colaborare în

www.zvj.ro


10 ISTORIE MILITARĂ

Ziarul Vãii Jiului

joi, 25 octombrie 2012

Azi e Ziua Armatei Române Cine au fost comondanţii Campaniei de la Jiu pentru reintregirea patriei - 1916 Comandanţii Armatei 1 Române General de divizie loan Culcer: născut la 17 august 1853; elev la 1 august 1871; slt. la 1 august 1873; lt. la 10 februarie 1878; cpt. la 28 noiembrie 1880; mr. la 1 aprilie 1887; lt.col. la 10 mai 1891; col. la 1 ianuarie 1895; general de brigadă la 10 mai 1904; general de divizie la 1 aprilie 1911; inspector al armatei; comandant al Armatei 1 române între 14 august-11 octombrie 1916. General de brigadă loan Dragalina: născut la 8 decembrie 1860; slt. în armata austriacă la 1 mai 1883; demisionează din armata austriacă la 1 decembrie 1887; primit în armata română cu vechimea şi gradul de slt. la 10 decembriel887; lt. la 1 februarie 1888; cpt. la 10 mai 1893; mr. la 10 mai 1899; lt.col. la 10 mai 1908; col. la 1 apriliel911; general de brigadă la 1 apriliel915; a comandat Divizia 1 Infanterie în luptele de la Cerna. Comandaţii Diviziei 11 Infanterie 1. General de brigadă loan Muică: născut la 10 ianuarie 1859; lt. la 14 apriliel887; primit din armata austro-ungară la 1 apriliel890; cpt. la 8 aprilie l892; mr. la 8 aprilie l897; ltcoL la 28 noiembrie 1903; col. la 10 mai 1908; general de brigadă la 1 apriliel914; comandant al Brigăzii 1 Artilerie; comandant al Diviziei 11 Infanterie între 15 august-6 septembrie 1916. 2. Colonel (r) Cocorăscu I. Dumitru: născut la 19 iuniel852; colonel la 25 iuniel906; general de brigadă (r) la 20 septembrie 1916; comandant al Grupului de Acoperire Jiu” şi al Brigăzii 21 Infanterie între 1 august 1915-6 septembrie 1916; comandant al Diviziei 11 Infanterie între 6 septembrie 1916-1 noiembrie 1917.

Fapte memorabile in campania de la Jiu  Ofiţerii decoraţi cu Ordinul Militar „MIHAI VITEAZUL” clasa a IlI-a, pentru eroismul dovedit în luptele din Valea Jiului (15 august-11 noiembrie 1916) 1. General de brigadă loan A. Dragalina - Comandantul Armatei 1 române - decorat în ziua de 14 octombrie 1916 prin înaltul Decret nr. 3027, pentru repetate acte de vitejie şi destoinicie în conducerea trupelor. Lt. Mihăilescu I.Grigqre din Regimentul 21 Artilerie decorat la 3 noiembrie 1916 prin înaltul Decret nr. 3068 din 03.11.1916, pentru curajul şi devotamentul cu care a condus bateria în luptele din 1916 de la Petroşani şi Valea Jiului, distingându-se în special în zilele de 14,15 şi 16 octombrie 1916, în luptele de la Arsuri şi Schela unde, luând comanda unei companii de infanterie, cu o energie fără seamăn a reuşit să recucerească tunurile Regimentului 21 Artilerie, capturate de inamic. Formând din proprie iniţiativă o patrulă de 12 oameni şi plecând cu ea în urmărirea inamicului, a ajuns cel dintâi cu patrula pe poziţia unde tunurile fuseseră capturate, recuperându-le. Slt. Pătrăşcoiu Nicolae din Regimentul 18 Infanterie p Tudor Vladimirescu Gorj decorat în ziua de 20.11.1916 prin înaltul Decret nr. 3106 din 20.11.1916. A săvârşit în ziua de 14 octombrie 1916 una din cele mai strălucite fapte de eroism. Fiind însărcinat să respingă inamicul, a pornit la atac cu atâta vitejie şi elan, încât, deşi compania sa avea un efectiv redus, a spart frontul duşman, aruncând în dezordine infanteria şi artileria vrăjmaşe de pe Dealul Mare şi din satul Arsuri, pe care le-a ocupat. A pus stăpânire pe două baterii complete de obuziere calibrul 105 mm din Regimentul 21 Artilerie bavarez şi, cu ajutorul a doi tunari români, a deschis cu câteva obuziere focul asupra inamicului. După respingerea inamicului, a predat cele 8

Istoricul tunului din Masivul Straja Tunul este sistem „Krupp” - model 1880 - cu ţeava din oţel şi s-a aflat în dotarea armatei române în timpul primului război mondial. Ţeava a fost turnată în 1893 şi este singura piesă rămasă dintr-un tun distrus în luptele care au avut loc, în perioada 16 august - 29 octombrie 1916, în Vf. Straja. După sfârşitul primului război mondial, ciobanii gorjeni, găsind tunul distrus pe pantele sudice ale Vf. Straja, au amenajat, în apropiere de locul numit „Stâna lui Grigoriţă Voiculescu” din Turcineşti, un izvor (şipot) a cărui apă a curs timp îndelungat prin ţeava acestui tun. Vremea şi oamenii locului, însă, au lăsat în paragină izvorul respectiv. Aflând de existenţa ţevii, maiorul Ion Aldescu - pe atunci Şeful Casei Armatei din Vulcan - a organizat o tabără de vară cu copiii cadrelor militare din Valea Jiului, la tranşeele de pe vechea frontieră româno-austro-ungară, în scopul găsirii acesteia. La 8 august 1993, în a 7-a zi de căutări, ţeava a fost găsită la cca. 300 m. mai jos de fostul izvor, pe valea părăului Şuşiţa. Cu ajutorul lt. col. Visalon Stânea, plt. Ion Jugănaru, sg. Alexandru Mureşan şi a ostaşilor Maftei Vulpoi, Mihai Ceru, Traian Chişpal, Petrică Compera, Marian Cosma, Mircea Sabău, Cristian Cuşniriuc şi Cristinel Muraru, ţeava a fost scoasă din locul respectiv şi adusă la unitatea militară din Vulcan. Ulterior, cu sprijinul conducerii E. M. Vulcan, tunul a fost reconstituit ca piesă de muzeu şi aşezat în parcul Casei Armatei din Vulcan la 10 noiembrie 1993, cu ocazia aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea artileriei române. După desfiinţarea Casei Armatei Vulcan, tunul a fost preluat de U.M de Jandarmi din Petroşani, iar apoi a fost adus, prin grija d-lui Emil Ilie Pârâu pe locul unde se află aşezat în prezent. (Sursă: Arhiva Casei Armatei Vulcan)

www.zvj.ro

obuziere cu chesoanele lor de muniţii şi cu un bogat material de război Regimentului 21 Artilerie român. Cpt. Bădescu Haralambie din Regimentul 58 Infanterie - decorat în 4 martie 1917 prin înaltul Decret nr. 146 din 4 martie 1917, pentru vitejia cu care şi-a comandat batalionul în luptele din Transilvania şi Carpaţi. între 15 şi 20 septembrie 1916 a condus cu energie şi bravură batalionul, repurtând frumoase succese pentru cucerirea Muntelui Pietrele Leşului. Sa distins şi în octombrie 1916, când a rezistat eroic cu batalionul şi o baterie de artilerie pe Muntele Boului, producând pierderi grele inamicului, în oameni şi materiale. Cpt. Boerescu Pârvu - Statul Major al Armatei 1 - decorat în ziua de 10 martie 1917 prin înaltul Decret nr. 190 din 10 martie 1917, pentru vitejia, iniţiativa şi avântul cu care a condus la 5 septembrie 1916 lupta de la Polatişte, iar la 14 octombrie 1916 a condus succesiv trei linii de trăgători, prin focul de baraj al artileriei bavareze, în lupta de la Sâmbotin. Cpt. Macici Nicolae din Rejgimentul 41 Infanterie - decorat în ziua de 20 aprilie 1917 prin înaltul Decret nr. 364 din 20 aprilie 1917, pentru vitejia şi destoinicia dovedite în campania anului 1916. în luptele de la Pasul Merişor a rezistat cu compania de mitraliere focului violent al artileriei inamice şi a înlesnit prin aceasta reocuparea unei poziţii pierdute. La 20 septembrie 1916 a dat probe de acelaşi devotament în luptele de la Pasul Vâlcan. Lt. col. Truşculescu Mihail din Regimentul 26 Infanterie „Rovine” Craiova - decorat în ziua de 12.05.1917 prin înaltul Decret nr. 430 din 12.05.1917, pentru vitejia şi avântul cu care a luptat pe câmpul de onoare din Valea

Defilarea de la 10 mai 1942 din Vulcan Jiului. Lt. col. Cănciulescu Petre - Comandantul Regimentului 1 Vânători „Regele Ferdinand” - decorat în ziua de 13 mai 1917, prin înaltul Decret nr. 437 din 13.05.1917, pentru vitejia şi destoinicia demonstrate pe câmpul de onoare. în luptele de pe Muntele Oboroca (Valea Jiului) a condus detaşamentul chiar şi după ce a fost rănit de o schijă de obuz, dovedind un înălţător dispreţ faţă de moarte. Col. Dejoianu loan 7 Comandantul Regimentului 5 Obuziere a fost decorat prin înaltul Decret nr. 570 din 12.06.1917, pentru vitejia şi destoinicia cu care a condus operaţiunile de la Jiu, între 28-30 septembrie 1916, când, cu un avânt şi o îndârjire excepţională a reuşit, prin lupte aprige, să cucerească Munţii Muncelul, Şigleul Mic, Şigleul Mare şi Zănoaga, aruncând inamicul dincolo de frontieră. Sa distins, apoi, prin energia cu care a condus Detaşamentul de la Cerna, între 12-17 octombrie 1916, detaşament care a luptat şi în Valea Jiului. Cpt. Dumitrescu Ilie din Regimentul 26 Infanterie „Rovine” a fost decorat prin înaltul Decret nr. 1225 din 23 mai 1918. S-a distins în luptele de la Merişor şi Petroşani, în perioada 16 august-14 septembrie 1916, a comandat Compania a 2-a şi Batalionul 1 din acest regiment.

În luptele desfăşurate în primul război mondial pe Vf. Straja - Pasul Vâlcan

Au căzut la datorie 1524 de eroi Regimentul 18 Infanterie „Tudor Vladimirescu” Gorj (Tg. Jiu): 59 oameni trupă (11–12 sept. 1916); 76 oameni trupă (14–16 oct 1916). Regimentul 58 Infanterie Gorj (Tg. Jiu): 73 oameni trupă (5/6 sept. 1916); Slt. Popescu Tiberiu (11/12 sept. 1916); Slt. Bardan Ion (11 oct. 1916); Mr. Stoian Vasile (12 oct. 1916); 385 oameni trupă (11-12 oct. 1916). Regimentul 41 Infanterie Dolj (Craiova): Sold. Botea Alexandru (20 sept. 1916); Sold. Bulcovici Nicolae (21 sept. 1916); 41 oameni trupă (22–25 sept. 1916); Sold. Veghea Gheorghe (30 sept. 1916); Sold. Radoită Constantin (5 oct. 1916); Plt.(r) Coandă Ioan (10 oct. 1916); Sold. Paraschivescu N. Nicolae (10 oct. 1916); Sold. Oprea Gheorghe (10 oct. 1916); Sold. Jianu Ion (10 oct. 1916); Sold. Pătruşcă Dumitru (10 oct. 1916); 75 oameni trupă (11– 12 oct. 1916); Serg. Petrescu Gheorghe (14 oct. 1916); Sold. Burdianu Tudor (15 oct. 1916); Sold. Urziceanu Florea (16 oct. 1916); Sold. Nichifor Avram (16 oct. 1916); Sold. Belchiu Ion (20 oct. 1916); Sold. Măgureanu Grigore (20 oct. 1916): Sold. Mire Ilie (28 oct. 1916). Regimentul 71 Infanterie Dolj (Craiova): 81 oameni trupă (6–11 sept. 1916); 138 oameni trupă (12–13 sept. 1916)

Regimentul 43 Infanterie Olt (Slatina): Slt. (r) Toporov Haralambie (12/13 sept. 1916); Slt. (r) Popescu Vasile (12/13 sept. 1916); 315 oameni trupă (12–15 sept. 1916) Regimentul 59 Infanterie Romanaţi (Caracal): Lt. Friedman Alfred (12 sept. 1916); 153 oameni trupă (12–13 sept. 1916); 12 oameni trupă (21–22 sept. 1916); 23 oameni trupă (11 oct. 1916); 31 oameni trupă (14–16 oct. 1916). Regimentul 1 Călăraşi (Craiova): 19 oameni trupă (10–12 oct. 1916) Regimentul 31 Infanterie (Calafat): 21 oameni trupă (29 sept.-3 oct. 1916)

Pagină realizată de colonel (R) Ion ALDEA şi Ioan Dorel ŞCHIOPU


PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului joi, 25 octombrie 2012

IMOBILIARE Vând apartament 2 camere, bloc F7, etaj 2, ap 10, str. Preparaţiei, Vulcan. Telefon 0737.580343 Vând teren zona Rusu, electricitate şi apă, 1107mp, 19 euro/mp. Telefon 0722.138186 Vând garsonieră spaţioasă în Petrila, str. 8 Martie. Telefon: 0726.046735 Vând casă (are apă, canalizare, energie electrică etc., acces auto) + 600 mp teren, zona Peştera Bolii. Tel. 0725.068828 Vând casă + anexe şi 4.000 mp teren în Livadia. Preţ 30.000 euro. Telefon 0766.568419 Vând apartament 2 camere în Lupeni, zona Penny Market, Aleea Trandafirilor, bl. 12/41. Tel. 0728.980100 Vând apartament 2 camere, Lupeni, str. Viitorului, bl. K2, stare bună, termopane, uşă metalică, preţ negociabil. Telefon 0728. 272117 Vând apartament 3 camere în Dimitrov, situat la stradă, parter înalt, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, izolat exterior, balcon închis, bine întreţinut, 2 boxe. Ideal de transformat şi în spaţiu cu altă destinaţie. Preţ 43.000 euro. Rel. la tel. 0724.571408

AUTO Vând Ford Mondeo combi, 2004. Preţ 3700 euro. Telefon 0722.138186 Vând rulotă turistică, două dormitoare, baie, aragaz, dresing, foarte bine întreţinută. Preţ neg. Telefon 0760.922123 Vând Ford Fiesta model 2006, fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag, abs, închidere centralizată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxa mediu 300 euro. Un singur proprietar de nouă. Preţ 2890 euro. Telefon 0765.459316 Vând Ford Focus model 2002, 1.8 diesel, aer condiţionat, abs, geam el., închidere centralizată, radio cass original, 4 airbag, un singur proprietar de nouă, statul austriac, recent adusă în ţară. Preţ 1950 euro. Telefon 0765.459316 Vând Ford Focus Titanium, 1.6 TDCI 109 cp cu toate dotările, anul 2008. Preţ 6700 euro. Telefon +393279193894 Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8 benzină, airbag, radio cass original, închidere centralizată, stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusă în ţară. Telefon 0765.459316

ANGAJĂRI Complex Valahia din Lupeni angajează bucătar şi ospătar cu experienţă, cu domiciliu stabil în Lupeni. Relaţii la telefon: 0769.299303 SC Mito Edil SRL angajează şofer cu experienţă, deţinător al categoriilor C, E şi atestatele aferente. Relaţii la telefon 0769.299300 Societate comercială angajează mecanic auto cu experienţă în Petrila. Relaţii la telefon 0728.870065 Firmă de distribuţie care are în portofoliu mărci naţionale, angajează pentru punctul de lucru din Petroşani – Valea Jiului: - agent de vânzăre cu experienţă CV-urile se vor trimite pe adresa de e-mail skialpintour@gmail.com sau la numărul de fax 0354.109251 până la data de 04.10.2012 Cei consideraţi elegibili vor fi contactaţi.

SERVICII Vând grâu şi mazăre. Telefon 0767.557719

Sonorizări, filmări profesionale, fotografii - pentru diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private. Relaţii la telefon: 0723.788664 0768.688465 0762.695556

OFERTĂ SPECIALĂ Monitoare LCD 15”

second-hand la doar 99 lei la achiziţionarea oricărei unităţii P4. SCANNERE BENQ LA DOAR 69 LEI. Electronic Center 0765 459 316 Petroşani, Piaţa Centrală, Hală, Etaj 1

Angajăm sudori, lăcătuşi şi instalatori cu experienţă, pentru muncă în GERMANIA. Informaţii şi CV-uri la tel. 0254-712123, 0726100767, e-mail: office@intercominstal.ro

HOROSCOP Berbec (21 Mar - 20 Apr) Se pare că aveţi probleme de sănătate din cauza surmenajului. Seara, s-ar putea ca un prieten să vă invite la o petrecere. Profitaţi de ocazie, dar aveţi grijă să evitaţi excesele!

Taur (21 Apr - 21 Mai)

DECES Familia îndurerată anunţă încetarea din viaţă a celui care a fost LOY VILHELM-TIBERIU (VILI) Odihnească-se în pace!

ÎNCHIRIERE Ofer spre închiriere garsonieră în Bucureşti, complet mobilată şi utilată. Vezi http://www.tocmai.ro/bucuresti-garsoniera33-mp-bd-timisoara-plaza-romania6394239.html Telefon 0724. 020975, Preţ: 220 euro

PIERDERE Pierdut chitanţe RCA seriile: 370124209, 370124210, 370237842, 370237843, 370237844, eliberate de către Alliaz Ţiriac Asigurări, pentru SC Campion Broker de Asigurare SRL având CUI 170679, nr. înreg. ORC J29/2762/2004, cu sediul în Ploieşti, str. Domnişori, nr. 13, jud. Prahova. Se declară nule.

CURSURI DE DANS SPORTIV! Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi! Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din marile centre din ţara! Grupele de varstă în care te poţi înscrie sunt: 1) clasele I - VIII; 2) liceu - adulţi. Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cerere pregatire pentru “valsul mirilor”! Sălile de pregătire sunt în: Petroşani (Şcoala Generală Avram Stanca); Vulcan (Centrul „Şansa”) Petrila (Clubul Copiilor şi Elevilor) Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726 620 840

SC REALCOM SA PETROªANI Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile:

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente. Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

S-ar putea să aveţi o neîţelegere cu prietenii. După-amiaza aveţi o stare de spirit mai bună şi sunt şanse să petreceţi clipe romantice împreună cu partenerul de viaţă.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Astăzi vă cam lipseşte simţul practic. Dacă v-aţi planificat o călătorie împreună cu familia, nu ezitaţi şi lăsaţi comoditatea.

Rac (22 Iun - 22 Iul) Aveţi planuri mari şi intenţionaţi să finalizaţi o activitate începută mai demult. Un telefon de la o rudă vă schimbă programul şi s-ar putea să plecaţi într-o călătorie.

Leu (23 Iul - 22 Aug) Confuzia şi sensibilitatea exagerată din prima parte a zilei vă pot afecta relaţiile cu prietenii, mai ales că sunt şanse să nu îi înţelegeţi corect. Ar fi bine să acceptaţi sfaturile unei rude apropiate.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) S-ar putea să fiţi irascibil, pentru că nu reuşiţi să terminaţi la timp o lucrare importantă. Ar fi bine să nu va mai chinuiţi astăzi, pentru că vă lipseşte simţul practic.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Relaţiile cu persoana iubită sunt foarte bune şi aveţi ocazia să petreceţi împreună momente romantice, poate într-o excursie. Nu este exclus să cumpăraţi un obiect valoros.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Oboseala acumulată vă face să fiţi foarte agitat. Ar trebui să vă odihniţi mai mult. S-ar putea să izbucnescă o ceartă în familie.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Sunteţi indispus pentru că nu staţi prea bine cu banii. Nu este momentul să luaţi decizii importante. Evitaţi întâlnirile cu prietenii.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Sunteţi marcat de confuzie. Nu este exclus ca relaţiile parteneriale să aibă de suferit. Dacă vi se propune o colaborare, ar fi bine să vă consultaţi cu partenerul de viaţă.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Se pare că nu sunteţi în cea mai bună formă, nici fizică, nici intelectuală. Ar fi bine să evitaţi discuţiile cu o persoană mai în vârstă, care încearcă să işi impună punctul de vedere într-o chestiune de afaceri.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Dimineaţa s-ar putea să intervină ceva neprevăzut care vă schimbă programul. Faceţi cunoş-tinţă cu o persoană importantă, gata să vă ajute să porniţi în afaceri.

www.zvj.ro


CMYK

12 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

joi, 25 octombrie 2012

Se aşteaptă vreo nenorocire? Câtă apă mai trebuie să curgă pe Jiul de Vest, câte intervenţii să se mai facă în Consiliul local şi câte articole pe tema asta să se mai scrie în ziar? Sunt întrebări pe care nu le pun eu, ci ele vin din partea locuitorilor de pe strada Abatorului din Vulcan. Puntea balansoare de peste Jiu, cea din apropierea localului Pierde Şut, pe care ei o folosesc în mod obişnuit, pentru a nu mai face ocolul pe la pod, a ajuns într-o stare mai mult decât deplorabilă.

Cu toate că s-a vorbit despre asta şi în Consiliul Local al municipiului Vulcan, ultimul care s-a referit la ea a fost consilierul local PSD Aurelian Enache, situaţia a rămas aceeaşi. Am vrut să zic că nu s-a schimbat, dar greşeam. Asta, fiindcă, pe zi ce trece, alte şi alte laţuri de lemn se rup.

Deja sunt câteva locuri în care laţurile de lemn lipsesc pe porţiuni de 3-4 metri. Cu toate astea, lumea nu a încetat să utilizele puntea. În locurile acestea trec ţinându-se de funia de oţel de care este ancorată puntea. Aşa procedează, de două ori pe zi, şi cei cam douăzeci de copii atunci când merg şi vin de la şcoală. Ce se aşteaptă oare? Să se întâmple, Doamne, fereşte! vreo nenorocire? Gheorghe OLTEANU

La închiderea ediţiei

Ziarul Vãii Jiului

www.zvj.ro zvj2008@yahoo.com office@zvj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0254.549 020 0254.549 121 (fax) 0737.575 582

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Ieri, Primăria Petrila a primit 7,4 miliarde de lei vechi pentru continuarea lucrărilor la cele patru blocuri de locuinţe sociale. Vom reveni cu amănunte. (C.B.)

S.C. LASCĂR SERVICE COMPANY SRL

Str. Dărăneşti, nr 36, Petroşani - Hunedoara Tel. 0254/545.522 şi 0254/540.931

Redactor şef: Marian BOBOC 0761.756840

Colectivul de redacþie: Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380; 0737352129 Corneliu BRAN 0766.728688 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0732.413134 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Colaboratori permanenþi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Valeriu BUTULESCU, Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2

www.zvj.ro


CMYK

şcoală & cultură Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc

pe Jiul de Est şi Jiul de Vest

1931. Un document important pentru învăţământul interbelic

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului  Anul IV  Nr. 109   25 octombrie 2012  4 pagini  ISSN 2068 - 3650

e inil g a P -IV I

Impresii din excursiunea pedagogică prin Germania Un inedit document de altfel de epocă şcolară Între 24 aprilie şi 13 mai, un învăţător petroşenean, David Alexiu, întreprinde o vizită în Germania, alături de mai multe cadre didactice din ţară, profesori şi învăţători. Excursia este organizată de către Liga culturală germană din Sibiu. La reîntoarcerea în ţară, învăţătorul David Alexiu, care a fost una din figurile importante implicate în viaţa culturală interbelică a Petroşaniului, aşterne pe hârtie, cu talent reportericesc, cultură şi exactitat… nemţească, am putea spune, cele văzute în Germania. Impresiile de călătorie ale „excursiunii pedagogice” constituie, acum la 81 de ani de la scrierea lor, un inedit document, important pentru înţelegerea unui sistem educaţional al „ţării marilor pedagogi”, Germania. Comparaţia cu sistemul educaţional românesc interbelic şi… actual o poate face fiecare cititor. Vorba poetului: „orice ironie vă rămâne vouă”… (Marian BOBOC) În răstimpul de la 24 Aprilie până la 13 Mai 1931 un grup de învăţători şi profesori de pedagogie români am întreprins o excursiune de studii pedagogice prin ţara marilor pedagogi, a Germaniei, conduşi fiind de profesorul sas Dr. Csaki şi de ajutorul său Gyurgyevits de la Liga culturală germană din Sibiu. În această excursiune, s-au vizitat îndeosebi şcoalele primare (volkschule) institutele pedagogice superioare şi o mulţime de alte instituţii culturale ca: muzee, pinacoteci, biblioteci, grădini botanice, zoologice, fabrici de material didactic ş.a. Itinerariul excursiunii a atins marile centre culturale şi cetăţi ale şcoalei şi pedagogiei cum sunt: Dresda, Lipsca, Weimar, Maienţa, Colonia, Neuwied şi Berlin. Impresiile avute de participanţi în această excursiune de 16 zile, atât pentru gentileţea şi complezenţa cu care au fost primiţi pretutindeni de colegii germani şi de Institutul Mitteleuropa cât şi pentru bogăţia, varietatea şi măreţia lucrurilor văzute, au copleşit pe drept cuvânt sufletul şi imaginaţia tuturor şi neşterse vor rămâne pentru totdeauna în amintirea noastră. În special şcoalele primare au o situaţie materială, ce a întrecut cele mai îndrăzneţe închipuiri ale noastre. Pentru a-şi putea face o oarecare idee şi colegii din judeţ, despre ceea ce este o şcoală germană din punct de vedere al situaţiei materiale, voi descrie câteva din şcoalele văzute, iar în urmă voi arăta organizaţia şi gradul de dezvoltare al învăţământului primar în acea ţară. Voi începe cu descrierea şcoalei primare Nr. 45 (45 Volhkscule) din oraşul Dresda, în partea oraşului numită Reick. Este o clădire în stilul modern cu linia simplă şi sobră pe dinafară, cu fereşti neobişnuit de mari, fără acoperiş ci numai cu terase, servind pentru învăţământul geografiei la clasele 3 şi 4 sau pentru lecţii în aer liber. Are 2 etaje şi un subsol. În faţă are o grădină parc, în dos o curte de joc pentru copii (Spielfeld) de 100x70 mărime, tot acoperit cu un strat gros de nisip mărunt, mai în fund o arenă sportivă cu toate aparatele gimnastice posibile. Între aceste două o frumoasă alee de arbori. În dreapta şcolii un mare câmp de experienţă (Arbetssculgartens), la stânga şcolii curtea ornamentală sau de paradă (Schmuckhof). De cum ai intrat pe poarta principală unde ne primeşte portarul în

uniformă şi tânărul ”rector” (director al şcoalei) ochiul este izbit de curăţenia şi aş putea zice, luxul intern, ce contrastează cu linia simplă externă a

clădirii. Treptele sunt de un granit din Munţii Febsengebirge ai Saxoniei, coridoarele şi tot padimentul claselor şi al sălilor acoperit cu un linoleum roşu de câte 2-3 cm grosime lipit de-a lungul. Pereţii laterali, pe coridoare şi în clase, până la o oarecare înălţime, căptuşiţi cu pătrăţele din faianţă albă. Totul curat sclipind de curăţenie. Pe coridoare şi în clase cepuri de apă săritoare, pentru băut. Ele sunt igienic aranjate încât copiii beau apă fără să atingă cepul cu gura, apa sărind în sus printr-un cerc de metal. Sunt 32 de săli de clasă în mărime de 6,3 x 9,3 x 3,70 m cu câte 18 măsuţe cu dispozitive de a putea fi înălţate şi coborâte după măsura elevilor, pentru 2 copii, 26 elevi în fiecare clasă. Din cei 216 m3 aer fiecărui elev îi revine un spaţiu de 6 m3. Lumina încă este din abundenţă şi îi revine elevului din toate părţile. Sunt şi lămpi electrice în mijlocul şi în toate colţurile plafonului. Pe pereţi de jur împrejur table lipite de pereţi şi cutii de cretă în tot felul de culori. Sub tablă lavabouri de porţelan în care curge apă caldă ţi rece pe robinete de aramă. Pe coridoare şi chiar şi în unele săli sunt dulăpioare mici în pereţi, unde fiecare elev îşi aşează hainele şi eventual alte obiecte ce aduce cu sine la şcoală. Tablourile intuitive şi istorice lipsesc de pe pereţi. Acestea se păstrează în cantităţi enorm de mari, în săli speciale, 6 la număr. Varietatea mulţimea materialului

didactic prin miile lui de nuanţe şi prin perfecţiunea tehnică, cu care a fost făcut, pentru noi, a fost de-a dreptul uluitor. În fiecare clasă mai există câte un aparat de proiecţiune, pe care şi elevii îl mânuiesc foarte uşor şi cu multă îndemânare, în afară de o mare sală specială de proiecţiuni, unde pot fi reunite mai multe clase pentru a li se rula filme mai mari. Şcoala mai are laboratoare pentru ştiinţele naturale, numite „Physikzimmern mit vorbereitungsräume” prevăzute cu o bogăţie de aparate fizice şi chimice atât pentru învăţător cât şi pentru elevi. Patru elevi se aşează la câte o măsuţă având curent electric şi gaz pentru încălzirea eprubetelor şi ei pot repeta după învăţător şi chiar concomitent cu dânsul aceleaşi experienţe. Bogăţia aceasta neobişnuit de mare de aparate, nu exagerez deloc, dacă afirm că ar putea fi invidiat de orice şcoală secundară de la noi. Tot câte 3 elevi pot lucra cu un microscop. Săli speciale de desen. Săli speciale de cântări cu pian, harmoniu, patefon şi radio. Două săli de gimnastică uriaşe cu tot felul de aparate, care săli, fiind una lângă alta, ridicându-se un perete despărţitor între ele, la anumite festivităţi, şcoala poate dispune de o sală de teatru foarte mare cu o scenă, iarăşi din plin amenajată cu toate cele necesare. O sală de vorbire şi de lectură. Ateliere de lucru manual pentru băieţi şi fete cu mii de unelte şi cu tot materialul necesar pentru toţi elevii (băieţii urmează laolaltă cu fetele). Atelierele de lucru manual pentru fete. O sală unde medicul vizitează pe toţi elevii şcoalei, săptămânal de două ori. Lângă ea o sală de aşteptare pentru părinţii elevilor. O sală pentru doamnele învăţătore şi alături una pentru învăţători alături de biroul directorului, care de altfel nu locuieşte în localul şcoalei. În subsol am găsit sala maşinilor de încălzire centrală cu aer cald, apartamentele de baie, cu cabinele pentru haine, aici toţi elevei şcoalei fac baie, în fiecare săptămână. În altă parte sunt bucătăriile cu instalaţiunile cele mai moderne şi în nemijlocită apropiere, sala de prânz, unde la orele 10 vin clasele şi toţi copiii primesc castronaşul de lapte, pe care-l sug cu paiul din hârtia transparentă cu care este învelit pentru a fi igienic învelit. Laptele pentru cei lipsiţi de mijloace se dă gratuit de primăria oraşului, unora cu jumătate de preţ şi pentru cei bogaţi preţul de cost pe care îl plătesc părinţii copiilor la începutul fiecărei luni. Ţin să mai amintesc că în afară de bogăţia şi varietatea materialului didactic de care am amintit mai există anumite centrale care ţin la dispoziţia tuturor şcoalelor, în afară de aparatele de proiecţiune pe care le trimit imediat oricărei şcoli săteşti care eventual nu le-ar avea încă, colecţii enorme de filme şi diapozitive instructive, care au fost în prealabil examinate şi puse la punct de comisii speciale

de învăţători şi pedagogi şi numai după aceasta puse în folosinţă. În Dresda mai există şi o mare centrală de material didactic de o varietate şi de un aranjament fantastic ale cărei săli sunt totdeauna la dispoziţia oricărei grupe de şcolari. Aici e aranjat materialul didactic ce nu a putut fi aşezat şi concentrat în acest fel cum e aici, la diferitele şcoli. La acest aranjament domină principiul concentrării şi al mediului. Hărţile în mii de nuanţe sunt făcute în relief cu munţi, dealuri şi văi, unele prevăzute cu mii de mărgeluţe, tot atâtea becuşoare electrice. Apăsând un buton se aprind mărgeluţele roşii, care indică oraşele industriale, aprinzându-se cele vinete arată oraşele porturi ş.a.m.d. Cu ajut orul invenţiunilor de tot felul şi cu al industrie ei dezvoltate s-a căutat să se pună şi în materialul didactic cât mai multă putere de atracţiune. De fapt, când vezi ici colo, câte un glob al pământului de o mărime având diametrul de 2 sau 3 metri şi având suprafaţa în relief, omului mare îţi vine să nu mai pleci de lângă el ceasuri întregi. În cuvinte scurte, aceasta este grija, pe care statul, oraşele şi întreaga societate germană o depune cu mândrie şi cu deplină mulţumire pentru ca şcoala lor să fie un adevărat templu şi un cămin plăcut pentru copilul german, unde fie el sărac, fie bogat, să nu simţească absolut nicio lipsă, ci să se bucure de toate bunătăţile şi de tot ce îi doreşte inima, căci în această şcoală găseşte de toate. (Uitasem să amintesc şi aceea că elevii săraci primesc gratuit tot ce le este necesar: haine, cărţi, rechizite şcolare, etc.). Când m-am hotărât să pun aceste constatări şi altele care or să mai urmeze în alte articole pe hârtie, aducându-le la cunoştinţa colegilor mei, n-am făcut-o ca să le aduc durere, făcându-i să vadă cât de mare este distanţa de la unele şcoli ale noastre şi până la ceea ce trebuie să fie şi este şcoala în alte părţui. N-am făcut-o nici ca să ne lamentăm văzând halul unora din aşa zisele noastre localuri de şcoală, ci am făcut-o ca să deştept credinţa nestrămutată, mai întâi în învăţători şi apoi în alţii că şi la noi va fi aşa cu timpul. Va fi la sigur, mai curând sau mai târziu, atunci când grija de avutul public va fi mai mare chiar decât averea proprie. Dar pentru aceasta noi învăţătorii trebuie să dăm lupta, lupta cea cu atât mai mare şi mai grea cu cât întunericul din suflete şi nepăsarea de la noi e mai mare. Să nu ne lăsăm nicicând impresionaţi de neizbânzi momentane în lupta de ridicare a şcoalei noastre şi nici de vremurile grele prin care trece ţara noastră azi, căci şi acestea sunt trecătoare şi atunci mânaţi de credinţa fără şovăire, lucrând fără odihnă şi fără a ne lăsa pradă deznădejdii ucigătoare de avânturi, vom fi siguri că chiar ochii noştri vor vedea, mai târziu, mari îmbunătăţiri şcolare, iar urmaşii noştri vor putea păşi pe un teren mai sigur şi mai solid după noi. În articolul viitor voi descrie o altă şcoală dintr-un cartier muncitoresc din împrejurimile oraşului Lipsca, pentru a arăta cum opera socială lucrează umăr la umăr cu şcoala şi viceversa. Această şcoală deşi


II

SPECIAL

cercetată în întregime numai de copii de muncitori, departe de a fi mai puţin luxoasă decât cea descrisă aici (după cum se va vedea), este mai frumoasă având instalaţii mai numeroase decât cea descrisă aici.

,,Şcoala de pădure” din Dresda (Städtische Waldschule am Fischhaus) În una din cele mai mari păduri de pe culmea dealurilor Dresdei, numită ,,Volkswolpark”, este ,,Şcoala de pădure” a oraşului Dresda, în care trăiesc şi învaţă şcolarii găsiţi debili sau insuficient dezvoltaţi trupeşte şi repartizaţi de medie la această şcoală în aer liber să-şi întărească organismul. Dintr-o şosea minunată prin pădure dăm într-o poiană admirabilă, grădină în mijlocul pădurii, de o vilă. Este ,,şcoala de pădure” a oraşului Dresda. Zidită de vreo 3 ani, din donaţiunile unui necunoscut binefăcător, de către oraş în coînţelegere cu inspectoratul şcolar (Schulamt). Pe frontispiciu se poate citi inscripţia: ,,În amintirea casei părinteşti!”. Intrăm în antişambră unde sunt depuse hainele şi încălţămintea elevilor, trecem pe lângă odăile medicului şcolar şi intrăm în alte 2 săli mai mărişoare unde 30 de copii cu învăţătorul şi învăţătoarea lor şed la mese şi mănâncă într-o intimitate de pare că ar fi o familie foarte mare şi fericită. Este timpul gustării de la 4 sau 5 d.a. Aceşti copii ne salută cu multă bucurie şi ne întreabă de unde suntem. Îndată ce au terminat cu mâncarea se ridică pânzele albe, tablourile tablourile şi florile de pe pereţi şi iată-ne în 2 săli de învăţământ parchetate şi prevăzute cu material didactic. Mai în fund sunt 2 dormitoare cu pătucuri curăţele şi bine aşternute, alături de dormitorul învăţătorului care printr-o ferestruică îi poate supraveghea şi eventual vorbi cu ei noaptea. Pe culoar dulăpioarele de haine, apoi spălătorul în marmură şi faianţă prevăzut cu apă rece şi caldă. Încălzirea centrală se face cu gaz. Luminat electric. Totul serveşte igiena. Baia, closetele strălucesc de curăţenie. În altă aripă e bucătăria modern aranjată şi cămările cu alimente, camerele personalului de serviciu. În partea stângă e infirmeria şi un spălător de zi serveşte copiilor să se spele zilnic cu apă rece pe corp. Din sălile de învăţământ care am arătat că sunt totodată şi săli de prânz, dau uşi de sticlă într-un hol de 3 m lăţime şi 16 m lu7ngime, unde se întreţin copiii când e timp urât afară. Lângă celelalte două săli, în care sunt expuse lucrurile de mână făcute de copii, dintre care unelefoarte drăguţe. Se vând vizitatorilor, împreună cu albume de vederi din şcoală. Înainte este o terasă care se întinde spre miazăzi. E de prisos să mai amintim de ferestrele mari, pe care intră lumina din belşug, de curăţenie, care depăşesc orice aşteptări. Curtea şi grădina şcolii sunt într-una. Se găsesc diferite aparate gimnastice şi de joc. Bănci pentru lecţii în aer liber. Un lac de peşti. Se vaconstrui şi un bazin pentru înot, unde să se scalde copiii vara. Flori, culturi, etc. Şcoala aceasta are ca scop în primul rând să întărească organismul trupesc al copiilor sau să-l dezvolte la normal, întărindu-l. Toate metodele şi organizarea şcolii sunt subordonate acestui prim scop. Dar fiind că e o şcoală liberă şi activă se ajung rezultate frumoase şi în instrucţiune cu deosebire însă în educaţiune. În acest mediu plăcut şi familiar se reface şi trupul şi sufletul micilor elevi. Pe cei care s-au întărit bine trupeşte medicii şcoalei îi îndrumează iarăşi înapoi la şcoalele de unde au venit. Pedagogii Dresdei şi conducerea oraşului se mândresc cu această instituţie într-adevăr nouă şi frumoasă, sunt mulţumiţi de rezultatele de până acum şi intenţionează zidirea unei a doua instituţii similară. Ca buni şi reputaţi pedagogi, ei separă de cei normali, nu numai pe cei înapoiaţi mintal, ci şi pe cei debili corporal, redându-le sănătatea deodată cu un învăţământ în chip uşor.

Şcoala nr. 5 din Lipsca Această şcoală este zidită în cartierul muncitoresc Südstrasse, unde locuiesc vreo 7000 de muncitori din fabrici. Are cam aceleaşi instalaţii ca şi şcoala 45 din Dresda, descrisă în articolul precedent, cu deosebirea că are toţi pereţii claselor, de la o anumită înălţime în sus, din sticlă. Flori pe coridoare. Sere întrgi. Dulapuri de fier pentru fiecare elev. Bucătăria şcolii este mai modernă şi mai modernă şi mai bogat înzestrată. Maşini de spălat şi spălat vase. Cărţi de reţete. Table. Aici fac gospodărie în chip practic şi real fetele din clasa ultimă. Sălile de experienţă pentru ştiinţele naturale sunt mai bogat aprovizionate. Au şi acvarii de peşti şi amfibii. Cameră obscură pentru developări. Atelierele se compun din: Sala de tâmplărie care are 14 tejghele. Sala de lucru manual numai pentru învăţători, unde experimentează. O compactorie de cărţi cu toate uneltele şi materialul de lucru. Şcoala are 10 000 diapozitive pentru proiecţiuni luminoase.

Căminul băieţilor şi al fetelor Într-o aripă a şcolii este căminul băieţilor despărţit de al fetelor. Aici rămân la amiazi băieţii ai căror părinţi nu sunt acasă peste zi. Căminul vrea să fie copia ideală a casei părinteşti. Copilul trebuie să găsească aici de toate. Măsuţa la care mănâncă. Măsuţe la care se joacă. Două mese de tâmplărie în care se poate exercita în lucrul manual dacă-i place. Fel de fel de jucării pentru copii. Ghivece cu flori. Pătucuri pe care se odihnesc. De obicei îi pun să şi doarmă după prânz. Spălătoare. Scaune leagăne. Cam aceleaşi lucruri se găsesc şi în căminul fetelor cu deosebire că aici în loc de alte jucării sunt leagăne mici cu păpuşi, jocuri care plac fetiţelor, mai multe flori şi altfel de tablouri pe pereţi. Întreg căminul, prin grija deosebită ce s-a depus la aranjarea lui, este o grădină frumoasă pentru copii în care ei nu simt deloc lipsa mamei şi nici o dorinţă nu rămâne nesatisfăcută.

Şcoala Generală din Garthe Schule Strasse şi Şcoala Primară Romano-Catolică Colonia În Colonia vizităm şcoala primară in Garthe strasse, care este o clădire nouă peste zidurile uneia mai vechi. Are 64 de săli cu tot confortul modern, descris la şcoala Nr. 45 din Dresda. Atelierele acestei şcoli par însă a fi mai bogat asortate: la băieţi - fierărie, tâmplărie, longfirez, cartonaj, impregnări în linoleum ş.a. Am găsi două grupe de de câte 30 de şcolari lucrând cu

joi, 25 octombrie 2012

multă plăcere sub conducerea unor învăţători specializaţi pentru lucru manual. Clasele lucrează câte 4 ore săptămânal într-o singură şedinţă. Materialul de lucru este din abundenţă. El se dă gratuit elevilor şi în afară de lucrările reţinute pentru muzeul şcolii, pe celelalte, copiii le duc acasă după expirarea anului şcolar. Pe coridoare sunt dulapuri cu vitrine în care se expun lucrările spre a fi în văzul tuturor. Printre frumoasele lucrări amintesc şcoala în miniatură făcută din lemn de către un grup de elevi din clasele ultime. Într-o altă parte a şcoalei sunt atelierele de lucru manual ale fetiţelor care lucrează sub conducerea unor maestre speciale, având un material de lucru foarte bogat şi unelte de tot felul. Când intrăm, fetiţele lucrează o bonetă albă de bucătărie. Croitul, cusutul, ţesutul, totul este făcut de către ele. Gospodăria o practică aievea şi în chip serios în bucătăriile la fel ca ale celorlalte şcoale descrise. Un vast şi bine lucrat câmp de experienţă se află în faţa şcoalei. În legătură cu această şcoală este şi o grădina de copii foarte bine organizată şi instalată. Şcoala primară catolică din acest oraş se deosebeşte de celelalte prin exteriorul clădirii, ceva mai vechi, interiorul însă ţine pas. În plus apar tablourile religioase pe coridoare şi în clasă. Aici ni s-a rezervat una din cele mai plăcute surprinderi. Elevii claselor 5,6,7 şi 8 adunaţi într-o sală ne delectează cu cele mai armonioase bucăţi de cor, în timp ce unul dintre dânşii mânuieşte la perfecţie un aparat de proiecţiuni luminoase arătându-ne pe pânza dintr-un colţ conţinutul cântecelor în tablouri drăguţe, desenate sau pictate în culori tot de aceiaşi elevi. Învăţătorul nu face decât să-i acompanieze la pian. Terminând ei seria corurilor îşi iau instrumentele muzicale şi ne dau un concert de orchestră bine reuşit şi urmat de acelaşi fel de proiecţiuni, ca şi corurile. Nu mai încape îndoială, poporul acesta îşi iubeşte şcoala din tot sufletul, o înzestrează cu tot ce trece prin mintea învăţătorilor dar la rândul său şi şcoala dă rezultate admirabile şi în cazuri ca cel de faţă te înalţă şi-ţi întăreşte credinţa în puterile ei nedesminţite.

Organizaţii învăţătoreşti germane Bunăstarea învăţătorilor germani, luxoasa întreţinere a şcolilor şi prestigiul înalt de care se bucură învăţătorii germani se datoreşte numai puternicelor lor organizaţiuni în care sunt înmănunchiaţi toţi învăţătorii de pe întreg cuprinsul Germaniei. Fiecare stat îşi are propria ei organizaţie învăţătorească, asemeni şi oraşele mai mari îşi au organizaţiile lor care lucrează aproape de sine stătător. Toate organizaţiile Reichului sunt federalizate însă, într-o mare uniune pe întreaga Germanie, iar împreună cu celelalte organizaţii funcţionăreşti cu care lucrează mână în mână, alcătuiesc cel mai mare ,,Bund” din lumea întreagă, care numără peste un milion de membrii. Guvernul central şi celelalte provinciale ţin seamă şi satisfac toate doleanţele corpului didactic exprimate în adunări şi congrese. În special contra dorinţei lor nu se aprobă nicio carte didactică. Organizaţiile acestea luptă foarte mult pentru câştigarea şi susţinerea drepturilor învăţătoreşti, apără prestigiul lor şi se îngrijeşte de situaţia lor materială. În unele părţi cum e în Dresda şi în Saxonia, nu se poate închipui învăţător să nu facă parte din Asociaţie. Plăteşte cotizaţie lunară circa 16 mărci (adică 650 lei în banii noştri), în schimb are de la asociaţie: pensie, ajutor în caz de boală, medic, medicamente gratuite, eventual internare în spital, ajutor de înmormântare, reviste şi multe lucruri. La asociaţia lor lucrează o seamă de funcţionari. Au casa lor şi loc de întâlnire, unde se dezbat chestiuni pedagogice şi chestiuni şcolare importante. (Am asistat la o astfel de şedinţă în casa învăţătorilor din Lipsca. Era seara, după cină. Într-o vastă sală de spectacole erau adunaţi ca la vreo 200 de învăţători, consumându-şi cafeaua neagră sau paharul de bere şi ascultând conferinţele ce s-au ţinut despre abecedar. După conferinţe s-au proiectat toate clişeele tablourilo viitorului abecedar discutându-se fiecare în parte şi luând pe rând cuvântul, combăteau, sau erau pentru noile inovaţii de adus abecedarului. După cum ne-am putut informa astfel de întâlniri de studii se fac în fiecare săptămână odată sau chiar de două ori. Din sânul organizaţiilor se aleg comisiuni de studii, de prelucrare a materialului didactic, de alcătuire de manuale şi alte cerinţe de ordin mai înalt ale şcolii). Comitetele asociaţiilor au dreptul să cerceteze, să facă anumite anchete şi să stabilească propuneri. În afară de aceste organizaţii învăţătoreşti create de solidarizarea statornică a învăţătorilor, care dispun de o foarte mare autoritate morală, în republică, de nenumărate instituţii pe seama membrilor lor şi de imense fonduri sau averi, mai sunt şi un fel de asociaţiuni oficiale care sar tălmăci pe limba noastră camerele de învăţător. Comitetele şi membrii acestora se aleg după sistemul alegerilor generale. Consiliile acestora aplică legile învăţământului şi sunt datori a răspunde la toate consultaţiunile pe care le cere ministerul. Ele fac propuneri pentru numirea consilierilor şcolari (schulrat) care se numesc dintre învăţători. Un învăţător poate să avanseze până la rangul de consilier ministerial. O pătrime din comitetele şcolare sunt învăţători. În parlamentul Reichului sunt în prezent 12 învăţători şi 7 învăţătoare. În parlamentele provinciale însă, sunt foarte mulţi. După cum se poate vedea, deci, din aceste note fugare, datorită spiritului înalt de solidaritate şi de colegialitate, învăţătorii germani au făcut din organizaţiile lor cele mai puternice asociaţiuni care dictează condiţiuni guvernelor şi oferă membrilor ajutoare efective atât de mari şi numeroase.

Organizarea şcoalelor primare din Germania Toate provinciile republicii germane îşi au organizaţia lor şcolară proprie independent de a celorlalte state deşi prin legea fundamentală de la 1920/21 s-a încercat a se da o oarecare unitate organizării şcoalei primare germane de pe întreg teritoriul Reichului. După război, în toată Germania învăţătorii se pregătesc la universitate sau la institutele pedagogice superioare înfiinţate în toate capitalele statelor din Reich. Învăţătorii bătrâni, cari au primit instrucţia în seminariile pedagogice vechi, pe rând, în serii, au fost adunaţi la cursuri de perfecţionare pe lângă pedagogiile superioare şi apoi echivalaţi în grad şi leafă cu învăţătorii absolvenţi de universitate. Este curios de pildă că în Prusia nu se aplică în învăţământ absolvenţi ai institutelor pedagogice superioare


SPECIAL III

joi, 25 octombrie 2012

din alte părţi ale Reichului ci numai cei cari fac examenele în institutele prusace. Absolvenţii institutelor pedagogice superioare (echivalente cu universitatea dar cu organizare deosebită, în diferitele state germane) sunt aplicaţi în învăţământ cu titlu provizoriu şi ajung definitivi abia după vre-o 10 ani de serviciu, fără a li se mai pretinde vre-un examen oarecare. Salarizarea lor cu mici diferenţe de la stat la stat este cam aceeaşi. Învăţătorii din Saxonia de pildă încep dela 350 mărci lunar şi ajung la salariu maxim de 800 mărci lunar. Sunt obligaţi să muncească 28-30 ore săptămânal. Copiii sunt obligaţi să cerceteze şcoala primară de la 6 ani până la 14 ani împliniţi, adică 8 ani, ceeace însemnează că sunt 8 ani de şcolarizare regulată după care urmează cursurile complimentare numite „berufschule” unde frecventează elevii de la 14-17 ani, adică 3 ani, săptămânal 8 ore, în 2 şedinţe: una înainte de masă şi alta după masă. Ceice se îndreaptă spre şcoli secundare părăsesc şcoala primară după anul al IV-lea. În cele mai multe părţi cei dintâi părăsesc şcoala primară după anul al IV-lea. În cele mai multe părţi cei dintâi 4 ani de şcoală se numesc şcoala primară de bază (Grundschule). Spre a se arăta deosebirile ce există între diferitele organizări ale statelor respective e destul să spunem că, în Saxonia, în primul an de şcoală nu se propune scris-cititul, ci se predă numai în anul al doilea, reformă întrodusă de curând, dar care cam nemulţumea pe părinţi, la început, în revoltă chiar contra faptului că ai lor copii după un an de şcoală să se întoarcă acasă fără cunoaşterea buchilor din abecedar. Acum, s-au resemnat întrucâtva. Curios este că anul şcolar în Germania, spre deosebire de cum este la noi, - se începe după sărbătorile Paştilor şi se sfârşeşte înainte de sărbătorile Paştilor. Vara se dau vacanţe mai scurte, numai în cazuri când căldura trece peste un anumit grad. Mai sunt şi alte vacanţe scurte. În Lipsca, de pildă anii de şcolarizare primară sunt 10. Aici se propune scris-cetitul din clasa I-a, II-a ş.a.m.d., ci anul I de şcoală, al II-lea etc. Debilii corporali se trimit în institute speciale pentru a se întrema şi a-şi întări corpul, prin o îngrijire şi educaţie specială, pe lângă întreg confortul. Înapoiaţi mintali se iau din anul 1 şcolar şi se redau din nou grădinilor de copii, în alte părţi se trec în şcoalele de ajutor, după o serioasă şi amănunţită examinare şi unde nu există încă de acestea, se fac clase paralele. Un elev poate fi la cetire în clasa II-a şi la matematică în clasa III, sau invers. Elevii buni, dacă pot trece 2 sau chiar 3 clase într-un an, le este admis s-o facă. Aceştia se numesc „springeri”. În ceea ce priveşte orarul, planul de învăţământ metodele etc. impresia ce am avut este că dupăce planul a fost foarte mult uşurat şi simplificat până la limite, acum se caută mai mult să se stabilească cât mai bine baza centrelor de interes, care preocupă foarte mult pe înv. şi pedagogii Germaniei de azi. În condica de prezenţă nu se trec lecţiunile predate zi de zi şi pe obiecte diferite ci abia la câte 1 săptămână 2 se trec capitolele prelucrate deja, de unde se vede că scrupulozitatea tocării materialului pe unităţi metodice, ca la noi, nu există ci diferitele obiecte de învăţământ sunt considerate un tot unitar, la care se munceşte mai mult timp şi numai când diferitele capitole au fost bine prelucrate, se trec în condica de prezenţă. Cadrul planului de învăţământ este prelucrat şi tipărit (de notat este şi aceia că el se rectifică mereu şi adeseori) de către asociaţia învăţătorilor şi este numai un făgaş mai larg după cari învăţătorii se conduc după buna lor chibzuială. Metodele de predare, sunt liberi învăţătorii, să uzeze de oricare vor dânşii, numai rezultate bune să producă. Conducerea superioară şcolară ţine ca învăţătorii să cunoască toate metodele dar să întrebuinţeze pe acelea cari se potrivesc individualităţii lor. Directorii şcolilor se aleg de către corpul didactic al şcoalei respective pe câte un an, dar, odată ales, alegătorii consecvenţi şi oameni pe deplin conştienţi, îl realeg mereu şi în alţi ani până la pensionare. Acolo, însă, unde se arată grija capitală a pedagogilor, a oamenilor de şcoală şi a susţinătorilor - este grija extraordinară ce se depune pentru confecţionarea şi provederea şcolilor cu material didactic, apoi suberba întreţinere a şcolilor care grijă le pune în rândul templelor şi a localurilor de închinăciune, făcându-le şcoale ale vieţii şi ale desfătării copilăreşti, iar nu şcoale ale morţii cum se plânge, pe drept cuvânt, un inimos om de şcoală dela noi, Dl. Nisipeanu. Obligativitatea nu întâmpină nici o greutate ci din contră oprirea lor de la cercetarea şcolii ar fi imposibilă. În ceea ce priveşte copii săraci sau orfani, aceştia, găsind la şcoală tot ceea

ce nu pot primi acasă, al doilea cămin al lor, iubit, este şcoala. Manualele didactice sunt iarăşi superioare, le aprobă, în unele state ascociaţia învăţătorilor, iar în alte state sau oraşe cum de pildă este Lipsca - toate manualele se fac de către şi formează proprietatea exclusivă a asociaţiei învăţătorilor, alte manuale nefiind admise. Consilierii şcolari poartă grija şcolilor, îi susţin interesele în adunările şi şedinţele comunelor şi oraşelor, cari la oraşele mari sunt adevărate parlamente. Multe din aceste consilii sunt în bună parte alcătuite din învăţători, dovadă că se bucură, de un prestigiu foarte mare atât oficial cât şi în public. În ce priveşte ierarhia în conducerea şcoalei putem aminti că ministerul instrucţiunei este ajutat de inspectorii şefi (Oberschulrat) cari conduc insp. Regionale. Aceştia lucrează cu ajutorul revizorilor cari conduc insp. regionale. Aceştia lucrează cu ajutorul revizorilor cari conduc circumscripţii şcolare. Interesele şcolare de tot felul atât la oraşe cât şi la ţară (dar aici grupate pe circumscripţii) sunt susţinute de o secţie culturală compusă din 2 jurişti şi 2 înv., un consiliu şcolar - 16 cons., 8 înv., 8 părinţi şi medicul. Directivele ped. le dă cons. gen. înv. compus din 14 înv. şi 5 dir. Legătura între familie şi şcoală o face un sfat al părinţilor. Pe scurt datorită spiritului de înţelegere a tuturor factorilor comp. şi a societăţii, şcoală şi învăţător sunt în stare înfloritoare şi dea ceia totul merge foarte bine. Multe ţări din lume pot invidia starea superioară a şcoalelor primare germane şi organizarea lor aproape de neîntrecut.

Ştiinţele şi invenţiile în Germania Cunosc eu şi de sigur mai cunosc şi alţii cazuri când, în ţara noastră, s-au prezentat ministerului de răsboi invenţiuni strălucite în legătură cu perfecţionare armamentului sau cu apărarea naţională, cari n-au fost luate de loc în consideraţie, ci din potrivă, inventatorii au fost luaţi în bătaie de joc. Faţă de această somnolenţă românească cu ocaziunea vizitării marilor fabrici chimice „Leverkusen”, „Zeiss, IkonErneman, Volkmarck” , din Germania şi a alotora de felul acesta, ne-a fost dat să zărim, o clipă, felul cum se promovează ştiinţa şi invenţiunile în Germania numai la societăţile particulare, ne mai vorbind de stat şi de instituţiile ştiinţifice de stat. Directorii uzinelor sus amintite, cari ne-au condus, cu atâta amabilitate, arătându-ne toate instalaţiunile groaznice şi multilaterale ale uzinelor, ne-au arătat tot, tot ce ţine de fabrică, afară de laboratoriile ştiinţifice ale uzinelor, în cari ne-au spus că nu este permis nici unui străin să intre şi în care lucrează câteva sute de savanţi şi experimentatori, cărora societatea le pune la dispoziţie tot ce trece prin imaginaţiunea lor şi tot ceeace ei cred că au trebuinţă pentru a putea descoperi ceva nou, sau a perfecţiona o invenţie proaspătă, nepusă încă la punct. Conducerea uzinei, aflând că vreun om oarecare, din afară de serviciul ei, sau chiar dintre ucenicii ei, a născocit ceva

cât de neînsemnat, îl înhaţă momentan şi îl bagă în aceste laboratorii ţinându-l acolo, cu bun salariu şi alte favoruri chiar dacă toată viaţa lui n-ar mai putea inventa nimic. Dar, dovadă că acei ce stau în laboratorii şi pe mâna cărora dă material şi unelte de sute de milioane, nu stau degeaba, este felul cum s-a dezvoltat şi se dezvoltă pe zi ce merge fabrica aceasta care singură formează un oraş ce de la fabricarea câtorva culori de bază a ajuns, azi, să dea peste 4000 nuanţe de culori şi tot din acelaş material de bază să fabrice medicamentele de la aspirin şi chinin până la cele mai complicate preparate ca neosalvarsan şi altele. Tot globul

pământului este tributar acestei fabrici, căci, datorită grijii arătate mai sus, aici se produc preparate chimice, unice în lume şi nimic din materialul aici intrat nu se pierde, nici nu se aruncă, ci se combină şi se prepară mai departe. E mirare atunci că au putut produce atâtea şi atâtea invenţii şi lucruri îndrăzneţ închipuite numai de alţii? Dar aceste uzine ca şi toate celelalte din Germania mai caută să dea şi un tratament uman superior tuturor angajaţilor ei, fie muncitori, fie ingineri. Iar dacă un savant oarecare s-ar adresa unor astfel de societăţi să-i pună la dispoziţie material şi capital pentru a-şi duce la bun sfârşit descoperirile sau încercările lui ştiinţifice, acestea îi pun la dispoziţie totul de ce are trebuinţă. Iată de pildă cazul profesorului Biele cu institutul lui de acustică de pe lângă şcoala superioară tehnică din Berlin, instalându-şi laboratorul său într-un local pe care i l-a pus la dispoziţie, gratuit, marile uzine de motoare electrice „Siemens Schukert” din apropierea Berlinului. În scurtă vreme a ajuns să fotografieze undele mişcătoare ale diferitelor sunete şi să le pună pe film. Cu ocaziunea vizitei ce am făcut la acest institut, ne-a ţinut o prea frumoasă conferinţă şi la plecare ne-a amintit de o scrisoare primită dela P.S. Patriarhul nostru Miron dela Bucureşti, prin care li se adresează lor cu privire la unele chestiuni de acustică. Nu-i un lucru frumos acesta şi nu-i o pildă vrednică de urmat şi în alte ţări cum e a noastră?

Cercetăşia, excursiile şi căminele tineretului din Germania Cercetăşia şi excursiunile şcolare ca şi turismul tineretului german sunt atât de avansate, încât în zilele de sărbători ţi se pare că întreg acest popor de peste 70 milioane locuitori, este un roi în forfoteală, sau o imensă armată în mobilizare generală. În Dumineci şi sărbători toată lumea călătoreşte, fie cu trenul, fie cu autobuzul sau alte mijloace de comunicaţie, fie pe jos, cum fac cei mai mulţi. Pădurile, văile, munţii, toate regiunile frumoase sunt inundate de vizitatori şi răsună de cântece vesele, don gură sau din instrumente, ale excursioniştilor. Dar pentru că să se poată pune pe drumuri şi în mişcare atâta amar de lume e nevoe de mijloace de comunicaţie, de liniile ferate extraordinare pe care le are Germania, de trenurile ei rapide şi dese, este nevoie de cămine de adăpost şi de confortul necesar turismului. Confortul încă nu lipseşte. Ţara întreagă este împănată la oraşe ca şi la sate, la munte, la câmpie ca şi pe marginea apelor sau mărilor - cu nişte case de adăpost - cămine numite „Jugendherberge” sau „Jugendheimen” în cari turiştii sau cercetaşii găsesc un pat cu bun aşternut, odăi curate spălătoare cu apă caldă şi rece, băi, duşuri, cantine, bucătării cu aparate de încălzire cu gaz sau curent electric, unde fiecare poate să-şi gătească singur de-ale mâncării din ce aduce cu dânsul. Mai sunt apoi biblioteci cu săli de lectură şi cu cărţi dintre cele mai bune precum şi alte mijloace de distracţie. Pe culoarele acestor cămine sunt diferite inscripţii educative. De pildă: Totul e permis aici ceeace nu supără pe alţii! Fumatul e oprit cu desăvârşire. Într-o aripă sunt fetele în alta băieţii. Conducerea căminelor tineretului scoate o serie de reviste cari poartă titlul „Die Jugendherberge” şi care se trimite celor peste 160.000 abonaţi (aceasta numai în partea vestică a ţării, în alte părţi, sunt altele). Astfel cutreieră ei toate părţile ţării, având la îndemână toate mijloacele posibile şi încurajarea cea mai desăvârşită de sus, dela guverne. După război şi mai ales în timpul din urmă toate cazărmile rămase goale (fiindcă Germania are acum foarte puţină armată) cu mici cheltuieli au fost transformate în astfel de cămine. În oraşele mari sunt aşezate mai cu seamă la centru. În ele, se primesc orice excursionişti fie germani, fie străini, trebuiesc numai anunţaţi. Profesorii secundari, învăţătorii şcoalelor primare pornesc cu clase întregi în excursiune, făcându-li-se mari reduceri la tren şi în toate părţile şi după astfel de excursii, învăţătorii primesc anumite premii în bani şi recompense. Cât de mult este ajutat prin aceasta învăţământul şi cum se fortifică rezistenţa trupească a elevilor. Îşi oţelesc voinţa şi îşi câştigă isteţimi cari fac din ei un tineret, viguros, gata în orice moment, înclinat la jertfă şi iubitor de pământul călcat de atâtea ori. Îndrumare, cu adevărat cuminte şi sănătoasă, a tineretului!


IV SPECIAL

joi, 25 octombrie 2012

Am văzut tineri cari iau trenul electric Berlin - Potsdam, iar aici scot din sac, luntrea de cauciuc şi scheletul ei de lemn, o întind în 5 minute, o pun pe canalul Spree şi vâslesc înapoi la Berlin, întorcându-se pe apă. Alţii se duc la Rin, Dunăre, Elba, pe Wesser sau Oder şi plutesc astfel săptămâni întregi. Astfel frumuseţile ţării sunt vii şi gustate de toate lumea. Nu rămâne colţ necercetat, iar tineretul creşte zdravăn, cu sufletul scăldat, în suflul grandios al naturii şi în poezia eternă a ţării lor.

Muzeul de igienă din Dresda Ca să-ţi poţi face o idee despre ceea ce au produs Germanii în ştiinţă, despre puterea lor de muncă, paciinţă, minuţiozitate şi punctualitate, trebuie să vezi neapărat Muzeul de higienă din Dresda înfiinţat de curând cu ocaziunea unei expoziţii de higienă, în apropierea unuia din parcurile oraşului. Scopul aşezământului este să lucreze cu orice mijloace pt. propagarea higienei/ el nu este specific german ci de un caracter internaţional având expozituri în toate ţările de pe glob. La noi în ţară, în Cluj şi Braşov. De cum intri ţi-se pare că eşti mai mult într-un institut cu material didactic. Din tot imensul adunat material şi aranjat aici nu poţi să ai măcar un film cu aceste vederi, ca să-l arăţi elevilor tăi. La intrare se arată aşezarea omenirii pe glob în milioane de locuitori arătate prin nişte butoane bătute pe suprafaţa globului. De la început, directorul ne spune că nu avem de a face cu ştiinţa medicală şi nu suntem într-o secţie de anatomie. Privim pe rând apoi de la celula făcută în mod special într-o mărime de 50x60 cm (cadul) în cari se văd precis toate părţile ei, - toate părticele corpului omenesc, reconstituite în chip miraculos, din diferite materii, până la corpul omenesc făcut din materie transparentă, prin care se vede perfect, circulaţia sângelui şi funcţionarea plămânilor, cari funcţionează cu ajutorul unei maşinării electrice ce se pune în mişcare printr-o apăsare de buton - atâtea lucruri minunate vezi aici încât rămâi uimit de la întâii paşi. În alte secţii se arată maternitatea, dezvoltarea corpului şi alimentaţia. Diferitele secţii poartă denumiri ca: Higiena raselor, omul, femeia şi copilul, sănătatea şi boala, studiul hranei, regimul sănătăţii în istorie şi etnografie, higiena muncii şi a atelierului, infirmeria cu 70 de dulapuri, mostre, îmbrăcăminte, locuinţă, provizii, superstiţie şi ştiinţă. În toate grupele acestea s-a împletit ştiinţa cea mai modernă, cu industria, pentru acelaşi scop de propagandă şi persuasiune. Spre a se vedea metoda întrebuinţată e destul să arătăm pilda: deoparte o grămadă de cartofi de câteva kg. echivalentă în nutriţie cu oul de alături sau cu bucăţica de unt. Carnea şi diferitele ei elemente constitutive ca articol de hrană şi valoarea ei pentru corp. Alcoolul cu toate consecinţele lui asupra celui ce-l bea şi asupra urmaşilor săi/ naşterile mortale/ sexele, hermafrodismul şi alte ciudăţenii ale firii/ boalele pe grupe. Atâtea şi atâtea lucruri minunat concepute încât vorbesc de la sine prin aşezare şi prin comparaţii. Nu-ţi trebuieşte nici un fel de explicaţie! De aici, puterea extraordinară de sugestie şi instruire a preparatelor din acest muzeu. Bogăţia şi varietatea lor nu o poţi ţinea minte precis, dar cele văzute urmăresc pe om mult timp după vizitare şi sunt mijlocul cel mai perfect pentru autoeducaţia îngrijirii şi igienei corpului. Nu cred să existe propagandă mai eficace şi mai groaznică pentru alcoolist, decât să vadă preparatele acestui muzeu cu privire la urmările alcoolismului. Cu aceasta s-ar putea combate alcoolismul de la noi în chip sigur! La acest muzeu, în mai puţin de un an s-au perindat mii de comisiuni de studii şi peste 3 milioane de vizitatori. Este una dintre minunile ştiinţei medicale împletite cu tehnică şi cu o rară putere de instruire. De aceea s-a pus mereu întrebarea în toate cercurile pedagogice germane: Cum s-ar

Amintiri dintr-o călătorie de studii Acum 40 de ani (1898 - n.r.), ca tânăr inginer de mine, am făcut o călătorie de studii în Austria şi Germania. Scopul călătoriei mele a fost a studia industria metalurgică bine desvoltată a acestor 2 state şi a vizita cele mai importante exploatări de mine de pe teritoriul lor. Pe mine mă interesau însă numai chestiunile ce aveau legătură cu industria metalurgică şi minieră a acestor două ţări, ci orice lucru prin care se putea manifesta cultura şi situaţia economică a

putea construi un astfel de muzeu în miniatură ca un mijloc de învăţământ şi educaţiune în serviciul şcolilor? Germanii, cu drept cuvânt, spun că acest muzeu, până azi este întâiul în arta sa pe lume. Planul lui de dezvoltare pentru viitor este şi mai grandios.

„La Nostra Donna”... Am vizitat, în excursiunea noastră pedagogică şi marea pinacotecă, din Palatul regal al Dresdei. Într-o aripă a acestui palat, zidită de August Tatăl şi aranjată de August Cel Tare, cu fiul său, - se adăposteşte marea şi celebra galerie de picturi, care formează mândria cea mai mare, a acestui oraş. La întâiul etaj, de cum întrăm, privirea ne-o captează tablourile renaşterii cu perspectiva dulce şi minuţiozitatea severă a maeştrilor italieni: Francesco, Corregio şi Veronese, cari numai în Palatul Dogilor, din Veneţia, sunt mai bine reprezentaţi decât aci. Dintre mulţimea tablourilor, te fură, îndată, arata desăvârşită a tablourilor: „Venus dormind”, a lui Giorgio Castelfranco, Madona sfântului Francisc, Noaptea sfântă, Madona sfântului Sebastian, toate ieşite din penelul lui Corregio, ele farmecă, aici prin contraste, aici prin lumina concentrată numai asupra pruncului Isus, dar mai cu seamă, impresionează adânc, prin gradaţia de sentimente. Tot ca particularităţi de seamă ale stilului renaşterii, trebuie să considerăm şi delicateţea feminină a sf. Ioan din tabloul, Madona sfântului Gheorghe, cu figurile cari pare că ies în relief ale aceluiaşi maestru: Corregio. Captivantă este şi: Madona din Cana de Paolo. Dela Nunta din Veneţia, de Caliari şi Madona, cu faţa strălucind de o puternică lumină, a lui Tizian, este o serie admirabilă de opere, din care remarcăm: Rugăciunea regelui de acelaşi maestru al şcoalei veneţiene, apoi lucrările artiştilor: Giorgione, Tintoretto, Mantegna, Lorenzo di Credi, Palma, Vecchio. Iată şi celebra şi nemuritoarea pânză a lui Raffael: „La nostra Donna”, numită Madona Sixtină, singură într-o cameră, aşezată pe un altar. În faţa ei, admiratorii, contemplând-o, au scăzut în extaz, Mulţi şi nemişcaţi stau toţi în faţa ei! Visiunea este cu adevărat divină şi emoţiunea neobişnuit de puternică. Primul gând, ce te năpădeşte, după aceste sentimente nedesluşite de admiraţie, este că, atât de minunat a zis Eminescu, atunci când a zis: „O! Cum Raffael creat-a pe madona Dumnezee, cu diadem de stele, cu surâsul blând vergin!” Dostojewski, stând ore întregi înaintea tabloului, se revoltă contra tinerilor Ruşi şi a Englezilor, cari nu mai găseau nimic deosebit în această operă. „Bătrâni sunt aceia, - spune dânsul, - cari au remarcat celebritatea acestui tablou!” Cum se umfla voalul, ce acopere capul Madonei şi cum picioarele-i abia ating pământul, ţi-se pare că, ea coboară majestuos, din ceruri, cu sfântul prunc în braţe, învăluită în lumina cerească, în ochi, cu un sentiment divin de Mamă a lumii, sentiment, ce robeşte pe orice privitor, decum a întâlnit ochii ei dumnezeieşti. Goethe, inspirat de vraja acestei blânde priviri, a spus: „Aşa te schimbi tu, să-ţi vedem imaginea, (care ne priveşte majestuos de sus) chip al Mamei, Regină a femeilor, penelul minune a imprimat-o. Se uită aici, cu cele mai desăvârşite trăsături artistice, Copil şi Dumnezeu, Mamă şi tânără femeie, în acelaşi timp, expuşi într-o divină schimbare la faţă. Tabloul însăşi este o lume, o întreagă lume artistică, care ar face celebru pe creatorul ei, chiar dacă numai atât ar fi pictat”. - Napoleon încă a rămas adânc impresionat de arta nemuritoare. La fel şi alţi oameni de seamă ca: Schopenhauer, Hebbel, Carus, Iacobsen, Lichtwark, Spengler, Grimm ş.a. Trecând la lucrările pictorilor din Ţările de jos, te

cetăţenilor de acolo. În articolul de faţă nu voi vorbi de progresul realizat pe terenul economic de acele ţări, ci voi scrie câteva cuvinte despre alte lucruri, cari mi-au atras atenţia în călătoria tăcută. Am vizitat mai multe oraşe şi am trecut mai mult sate, admirând ordinea, curăţenia şi disciplina ce domina în fiecare dintre ele. Mi-au atras atenţiunea atât la oraşe, cât şi la sate, patru construcţii (clădiri), cari atât prin modul cum erau aranjate cât şi prin stilul şi dimensiunile lor, se deosebeau mult de celelalte clădiri

urmăreşte în câteva tablouri, calul alb din mijlocul tablourilor şi tonul sumbru al lui Wouwerman, întunecatele, dar precizele chipuri ale lui Hobbema, Everdingen, minuţiozitatea ţesăturii în covoare, reflexul şi resfrângerea luminii, la Jean Vermeer, Beţivii lui Ostate, delicateţea, liniştea şi fineţea din tablourile Heda şi Borch, melancolia, pitorescul şi zbuciumul din tablourile lui Ruisdael, Dyck, David de Heem, Brueghel, până la titanii penelului: Rembrandt, Rubens şi Jordaens. Cele mai de seamă lucrări ale lui Rembrandt sunt: Autoportret, Rembr. Şi Sashia, Jertfa lui Manoach, portretul lui Rijn. Este cea mai valoroasă sală: toate respiră linişte, pace, armonie, odihnă sufletească. Aci are Rubens pe Mercur şi Argus, Ursitoarele, Paris alege din cele trei frumoase, Vulturul fură un copil şi un bătrân, Hercules beat, tablou foarte impresionant, Diana la vânătoare. Este pictorul cărnii şi al femeii frumoase. Hans Holbein, celebrul pictor german al „madonelor întristate”, excelează prin amănunt , în tablourile Morette şi un dublu portret şi lucrează cu puţine culori: negru, brun şi verde, totuşi, capul din portret are ceva specific englezesc şi una dintre cele mai frumoase expresiuni. Al doilea mare pictor german, Durer, este reprezentat prin portrete şi „Cristos pe cruce”, un tablou de altar de mare anvergură. În etajul al doilea, sunt picturi din veacul 16, 17, germane, franceze, italiene, spaniole - Canaletto, Murillo, Dolci, Tiepolo ş. a. Pictura modernă este în aripa sudică, la parter. Impresia, ce ai după vederea întâielor pânze, este că te-ai afla între nişte tablouri mâzgălite de copii. Cubism, impresionism şi toate ismele moderne, cari de cari mai originale şi mai ciudate, se perindă. Multe din ele numai sentimentul frumosului nu deşteaptă în om, totuşi, unii dintre moderni s-au ridicat la renume şi sunt premiaţi la expoziţii, ca cea dela Veneţia. Mai demni de luare aminte sunt: Max Slewogt cu Dansatoarea rusă, M. Leberman: Copii jucându-se, este considerat drept cel mai mare pictor german, de azi. Buchwald - pointilist. P. Rotzler, Gothardt Kul, Robert Sterl cu ai săi Hamali pe Volga. Trubner: Dama voalată. V. Leibl: Cap de ţărăncuţă, este cât se poate de expresiv. Muller: Călugăriţa. Fr. von Uhlde: Noaptea sfântă. Prea frumoasă este: Înmormântarea lui isus de Max Klinger şi Familia de pescar a lui Pierre Povis. Scriind despre această pinacotecă, Goethe zice: „Am fost, 12 zile, la Dresda să visitez galeria de picturi, am văzut ceeace se numeşte de văzut. Dresda este locul pompei şi dacă mi-e îngăduit să adaug ceva, n-aş mai pleca nicicând de acolo. - Aşteptând nerăbdător, a sosit ora când se deschide pinacoteca. Am intrat în altar, mirarea mi-a trecut toate chipurile ce-mi făcusem. Această sală care se oglindeşte pe sine, în care, în cea mai mare linişte domneşte pompa şi curăţenia, tablourile orbitoare, tot mai aproape de acele vremi, în cari au fost aurite, padimentul îngrijit, sălile folosite mai mult de privitori decât de lucrători, - deşteaptă în sufletul meu sentimente sărbătoreşti - fără pereche în felul lor - şi cari se aseamănă cu astfel de simţire, ca şi când aş intra în casa lui Dumnezeu, mai sublim decât podoaba templului, făcând-o obiect de adoraţie, noi le-am expus numai pentru a servi scopuri artistice.” Aproape în fiecare sală sunt grupuri de vizitatori. Unii privesc cu plăcere, alţii discută însufleţiţi. Am văzut şi atâţia tineri, cari s-au apucat să copieze unele din operele maestre, cărora omenirea, iubitoare de frumos, se înclină de atâta amar de vreme. Am părăsit acest templu al frumosului, în care am petrecut abia câteva ore, încărcat de cele mai frumoase amintiri şi înălţat cu cele mai nobile sentimente, În curtea palatului sunt fântâni săritoare, opere de artă, fel de fel de podoabe în stilul baroc şi rococo, în grădini mândre se adăpostesc statui antice, toate amintind vremea de mărire şi glorie a împăraţilor Saxoniei, începând cu pomenitul, August Cel Tare, a cărui memorie şi mit este păstrat pretutindeni în acest oraş şi ale cărui aşezăminte de frunte, el le-a fondat.

prin localitatea respectivă. În primul rând trebue să amintesc biserica, care aproape în toate localităţile semăna unei catedrale episcopeşti. După biserică urma şcoala, care era o clădire monumentală cu sale mari şi luminoase. Urmează apoi primăria cu birouri mari, curate şi înzestrate cu mobilierul necesar. În sfârşit spitalul comunal sau orăşenesc era prevăzut cu multe paturi foarte curate şi medici aleşi. Am avut ocazia să intru şi în biserici, şi cu multă bucurie am aflat lume multă în ele, lume, care nu venea acolo să povestesc cu vecinii săi, ci să ia parte la sfânta liturghie şi să se roage părintelui ceresc. Am avut ocazia să vizitez mai multe şcoli.

M-a surprins ordinea, curăţenia şi disciplina din ele. Elevii erau curaţi şi bine îmbrăcaţi, iar dascălii oameni de carte şi adevăraţi educatori. Ce să spun de spital, unde bolnavi în haine curate ocupau paturi cu lenjerie albă. Curăţenie exemplară atât în curtea spitalului cât şi în sale şi pe culoare. Nu pot lăsa fără amintire nici casele parohiale, cari de asemenea erau solid construite. Reîntors acasă după călătoria făcută, am comparat cele văzute cu situaţiunea dela noi. Rezultatul comparaţiei vă puteţi închipui, stimaţi cititori, cât a fost de nefavorabil. (...) Ing. Iosif Iancu Inspector gen. Minier, pens.


Ziarul Vaii Jiului - nr. 1069- 25 octombrie 2012