Issuu on Google+

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

MIERCURI

24 octombrie 2012 Anul V Nr. 1068 12 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 07:52 Apus: 19:15

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Tipar digital Cel mai bun preţ din judeţ!

Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,5772 lei 1$ = 3,5128 lei 1₤ = 5,6224 lei

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro

R

MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

A lipsit patru ani din Vale, dar are...

Tupeu de senator chiulangiu şi parvenit: Nicula - sute de milioane, bani publici, pe deplasări externe În luna octombrie 2011, mii de elevi din colegiul uninominal 1 (Senat) din Circumscripția electorală nr. 22 Hunedoara mergeau la școală (în Petrila, Petroșani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni și Uricani) cu ghiozdane, manuale și rechizite din banii părinților lor. În 2008, pentru a obține cât mai multe din voturile adulților, Cosmin Nicula (candidat pe listele PSD+PC) a promis pentru cei mulți, printre altele, „Rechizite gratuite. Asigurarea gratuităţii totale pentru rechizite şcolare, manuale şi uniforme pentru toţi elevii înscrişi în sistemul de învăţământ obligatoriu”. Nu s-a ținut de cuvânt, așa cum niciunul din cele zece angajamente ale sale pentru Valea Jiului nu a fost respectat. Tot atunci, în octombrie 2011, senatorul Vasile-Cosmin Nicula – cu a cărui absenţă din Parlament s-au obişnuit colegii săi (a fost prezent doar la 51,5% din voturile în plen) – nu părea prea preocupat de soarta celor din colegiul uninominal 1. Nicula se afla la Doha, în Qatar, unde participa la cea de-a VII-a sesiune ordinară a Comisiei mondiale de etică a ştiinţei şi tehnologiei. Nu ştim la ce a folosit treaba asta României, ori locuitorilor Văii Jiului în special, dar ştim sigur că pentru a se bronza precum tractoriştii (pentru că „era foarte cald”) numitul Vasile-Cosmin Nicula a decontat suma de 10.850,50 lei. Adică mai mult de suta de milioane din cele vechi. Chestionat de către evz.ro cu privire la deplasare, Nicula a declarat că nu s-a întors impresionat: "N-am apucat să văd mare lucru, nu ai ce să vizitezi. Este un oraş în continuă dezvoltare. Era foarte cald. (…) Ei nu au noţiunea de pieton. Toată lumea circulă cu maşina. Nu aveau trotuare". Care mai zice că s-a întors din Doha cu "un pachet de Marlboro, şi ăla greu găsit". Pfuu, şi noi care credeam că pe Nicula ar fi trebuit să îl impresioneze sau nu

Accident grav la Petrila

O fetiţă de 12 ani lovită pe trecerea de pietoni Luni după amiază, în jurul orei 15:35, un bărbat de 51 ani, domiciliat în Canada, a lovit un copil cu maşina. Bărbatul, în timp ce conducea un autoturism pe strada Republicii din Petrila, pe direcţia de mers PetrilaPetroşani, în momentul în care a ajuns la trecerea de pietoni situată în zona imobilului cu numărul 66, nu a acordat prioritate de trecere unei minore de 12 ani, din Petrila, pe care a accidentat-o grav. Şoferului i s-a întocmit dosar penal. Alina PIPAN

de țigări, Nicula susține că n-a venit cu nimic. Nici măcar în cap, din câte se pare. Și nu ne referim la vreo pălărie qatareză. Cam cât știe și cât e de preocupat Nicula de treaba cu UNESCO? Întrebați-l cu ce a sprijinit sau când a fost ultima oară la Cetatea Dacică de la Bănița, aflată pe lista patrimoniului mondial UNESCO din România și veți deduce cât se poate de lesne... La câți bani a aruncat țara asta pe te miri ce, aceste două exemple de bani publici irosiți pe confortul lui Nicula ar putea să pară precum o căcărează în groapa de gunoi de la Petrila. Nicula, pentru că-l doare-n cot, n-a dat un creion fără gumă unui elev din Valea Jiului (deși a promis de toate pentru toți), n-a dus un copil în excursie măcar până la Bănița (că de vizite organizate gratuite la Senat nici nu poate fi vorba) și nici nu știe, suntem preciși, că în general lumea l-a cam citit. Și asta nu e tot. Vom reveni. Cătălin DOCEA

lucrările comisiei pentru care a fost trimis în Qatar şi etica mondială în ştiinţă şi tehnologie. Stresat profund de soarele qatarez, senatorul chiulangiu s-a reîntors în ţară. Şi, în luna noiembrie 2011, participă la votul unui proiect de lege – iniţiat de el alături de mai mulţi senatori (inclusiv Cătălin Voicu, proaspăt întors dintr-un sejur de un an şi patru luni de arest preventiv) - pentru modificarea legii educaţiei naţionale în sensul ca toți ratații care n-au luat bacul din prima să fie admiși într-un an pregătitor la facultate. Proiectul pușcăriașului Voicu și al chiulangiului parvenit Nicula a fost atât de bun încât a fost respins de Camera Deputaților, iar ulterior, la finele lunii mai 2012, a primit și mesaj clar că nu va fi susținut de Tot din dragoste... dar pentru cine? Guvernul (USL al) României. De altfel, stupida inițiativă semnată de Nicula și Voicu n-a mai devenit, vreodată, Ieri, în jurul orei 13:15, Poliţia municipiului mutat în locuinţa socială inclusiv materiale să şi-o lege. Petroşani a fost sesizată cu privire la faptul că un renoveze, dar le-a vândut pentru băutură. Între 16 și 21 mai tânăr ce locuia într-o locuinţă socială din localiCând a auzit că va fi evacuat din locuinţă, şi nu va 2011, în calitate de tate s-a sinucis. Gheorghe Litianu este numele mai putea locui acolo cu noua concubină, bărbatul membru al Comisiei tânărului pe care-l ştie toată strada Cârja, acolo şi-a bătut un cui în cap şi s-a dus glonţ la primărie să permanente comune unde este situată locuinţa socială pe care o ameninţe şi să ceară, aşa cum era învăţat. A făcut scandal. Mai toţi funcţionarii l-au văzut în timp ce (Camera Deputaților primise de la primărie. ameninţa că-şi mai bate unul, şi îşi plimba cuiul prin – Senat) pentru Locuinţa i-a fost repartizată mai ales cap, să facă impresie. relația cu UNESCO, pentru faptul că avea patru copii minori şi un venit Ieri, echipa operativă din poliţie a identificat bărNicula a topit mic. Soţia acestuia avea grijă de copii, dar nu se batul şi a sigilat perimetrul în care acesta a fost găsit 5.641,40 de lei în putea înţelege deloc cu el, pentru că o bătea spânzurat cu o cordelină. Pe stradă vecinii Franța, la Paris. frecvent. În urmă cu câteva săptămâni şi-a dat povestesc că era supărat că l-a părăsit soţia şi a pleColeg de delegație nevasta afară din casă, cu copii cu tot, şi s-a mutat cat cu copii la tatăl ei, în Aeroport. Cadavrul i-a fost, printre alții, cu amanta. bărbatului a fost depus la morga Spitalului de Urdeputatul Ciprian Directorul SPADPP, Lucian Dragomir, a genţă din Petroşani în vederea efectuării necropsiei. Luca de la Arad, intervenit atunci şi l-a ameninţat că-i ia locuinţa, mai Din primele verificări nu sunt suspiciuni privind împreună cu care ales că i-o repartizase doar de dragul copiilor. În comiterea vreunei infracţiuni, poliţiştii continuând Nicula a văzut și plus, reclamaţiile la adresa lui, din partea vecinilor cercetările în vederea stabilirii cauzelor care l-au deQatarul. De unde, în erau multe. Omul se înhăitase cu tot felul de ciudaţi, terminat pe bărbat să recurgă la acest gest. afara de un pachet care numai bine nu făceau. A primit atunci când s-a Alina PIPAN

Un tânăr de 28 de ani din Petroşani şi-a pus capăt zilelor. Vecinii nu-l plâng deloc


2 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

miercuri, 24 octombrie 2012

Până-n iarnă,

Termopane la grădiniţă În şedinţa de îndată din 16 octombrie, Consiliul Local al municipiului Vulcan a aprobat un proiect de hotărâre care face posibilă înlocuirea cu termopane a actualelor ferestre de la Grădiniţa cu Program Prelungit şi Program Normal din localitate.

Înlocuirea acestora face parte din programul iniţiat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) "Îmbunătăţirea eficienţei energetice în gospodăriile şi comunităţile cu venituri mici din România", program la care primarul Gheorghe Ile a propus să adere şi municipiul Vulcan.

În Centrul civic al Petroşaniului,

Coşurile de gunoi vor fi montate săptămâna viitoare, băncile la anul După ce tocmai au fost recepţionate lucrările de modernizare a centrului civic, toată lumea se întreabă când va fi amplasat şi mobilierul stradal, deoarece în momentul de faţă nu există bănci şi mai ales coşuri de gunoi.

În calitate de partener local, prima investiţie realizată în Vulcan va fi cea de la grădiniţa de pe strada Vasile Alecsandri (vezi foto). Suma nerambursabilă pentru executarea investiţiei denumite "Înlocuirea ferestrelor de lemn cu

Guvernul Ponta

Mai dă sănătate la popor şi din noiembrie încolo Premierul Victor Ponta anunţa, în urmă cu o săptămână, că nu vor mai fi bani pentru spitale începând cu luna noiembrie. Premierul a dat vina pe fostul Guvern, care nu a prevăzut aceşti bani în buget. Ministerul Sănătăţii a anunţat printr-un comunicat că nu mai există riscul ca spitalele să rămână fără bani. La sfârşitul lunii septembrie au fost repartizate Caselor de Asigurări de Sănătate sumele reţinute conform prevederilor legale aflate în vigoare, asigurându-se prin acte adiţionale, efectuarea serviciilor medicale spitaliceşti, inclusiv pentru luna noiembrie. „Pentru luna decembrie 2012 serviciile medicale se asigură conform prevederilor art.6 din Contractul Cadru, plăţile urmând a fi efectuate în ianuarie

„Nu avem unde să aruncăm ambalajele de la anumite produse sau mucurile de ţigări, astfel că puţini le ţin în buzunare, să le arunce acasă sau la vreun alt coş de gunoi, de pe stradă, ori la vreun container, le aruncă pe jos. Vina este şi a celor care trebuie să se ocupe de asta, puteau pune câteva coşuri de gunoi pe tot perimetrul, care este mare”, ne-a declarat Vasile Iepăr, un pensionar aflat în zonă în momentul în care ne-a văzut că facem poze. Şi aşa este, omul are dreptate, nici un coş de gunoi deocamdată în Centrul civic. De la primarul Tiberiu Iacob-Ridzi am aflat că lucrurile se vor remedia, în sensul că foarte curând vor apărea şi acestea. Mai exact săptămâna viitoare. Iar băncile vor fi montate doar la anul, „pentru că este vorba de nişte bănci speciale, în ton cu imaginea noului centru civic”, după cum ne-a declarat luni Lucian Dragomir. Suntem curioşi să aflăm numele firmei care tărăgănează montarea băncilor în Centrul civic al Petroşaniului, văduvind cetăţenii petroşenaiului de plăcerea de a admira noua lucrare edilitară. Poate ne ajută cineva de pe la primărie… Corneliu BRAN

www.zvj.ro

tâmplărie din PVC şi geam termopan la Grădiniţa cu Program Prelungit şi Program Normal" este de 70,22 mii de lei. În plus, a precizat primarul Gheorghe Ile, "vom profita de ocazie, ca să izolăm termic pereţii ambelor clădiri ale grădiniţei". Costul acestei din urmă lucrări va fi suportat din bugetul local. Gheorghe OLTEANU

2013”, explică şeful CNAS, Doru Bădescu. Bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS) va fi suplimentat în vederea plăţii arieratelor înregistrate la nivelul spitalelor publice. „La finanţare vor avea prioritate unităţile sanitare regionale şi cele din zonele unde se rezolvă cazurile complexe. Sumele finale pentru fiecare unitate se vor stabili cu exactitate după finalizarea procedurilor de rectificare bugetară”, a declarat Raed Arafat, subsecretar de stat în MS. În prezent, restanţele unităţilor sanitare din subordinea MS reprezintă aproximativ 170 milioane lei, din care cu termen de plata mai vechi de 90 de zile, considerate arierate, sunt în valoare de 79 milioane de lei. Alina PIPAN


POLITICĂ 3

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 24 octombrie 2012

Vineri, la Vulcan

Se va face instalarea noului viceprimar În fine, vineri, în jurul orelor amiezii, vom afla cu certitudine răspunsul la întrebarea care-i frământă pe destui vulcăneni după ce Angela Stoica şi-a dat demisia din Consiliul Local al municipiului Vulcan.

degeaba a încercat el, în ultimele luni, să intre sub pielea lui Ile. Nu i-au fost de ajutor nici sârguinţa cu care a gravitat, mai abitir ca un satelit sovietic, în jurul primarului şi nici gesturile servile şi recunoscătoare pe care i le afişa acestuia. Toate visele de mărire în funcţia de vicepri-

Şi-o fi dat ea, Angela Stoica, demisia din consiliu, numai că aceasta este valabilă doar după ce, prezentată într-un proiect de hotărâre, ea a fost discutată şi aprobată într-o şedinţă ordinară a consiliului local. Or, fără un asemenea proiect de hotărâre şi fără votul "pentru" al consilierilor locali, vax demisie.

Şi, ca să duc problema până la capăt, trebuie să vă mărturisesc că sunt destui aceia care au stat în stand by în aşteptarea unui astfel de proiect de hotărâre. Fiindcă, dacă acesta nu ar fi fost pus pe ordinea de zi şedinţei de consiliu din ziua de vineri, 26 octombrie - a fost amânată cu o zi, fiindcă joi e Ziua Armatei -, s-ar fi putut construi fel de fel de variante interesante pe tema aceasta.

Nici nu se pune în discuţie că demisia viceprimăriţei Angela Stoica să nu fie aprobată de întregul Consiliu local vulcănean. Chestia a fost deja discutată şi între pesedişi, şi între liberali, şi între ei laolaltă. Întrebarea căreia cred că sunteţi curioşi să-i aflaţi răspunsul este următoare: cine va fi de acum încolo mâna dreaptă a primarului Gheorghe Ile?

Încă de pe când doar că se mirosea că Angela Stoica are numărate zilele de viceprimar au fost din cei care se visau pe funcţia deţinută de ea. Mai mult, cred că, în vis, îşi făceau şi poze în biroul acesteia. Primul şi cel mai hotărât în a-i lua locul a fost consilierul local Aurelian Enache. La al cărui nume, ca director al minei Vulcan, colegii de muncă îi adăuga "Cafeluţă Compresor". Pare-se că

www.zvj.ro

mar ale lui Aurelian Enache s-au năruit zilele astea - s-a observat bine şi în deplasarea la Bucureşti - când s-a auzit cine va fi propus şi cine va fi votat în şedinţa de vineri.

Bănuiesc că pe unii dintre dumneavoastră i-a dus gândul fie la domnul Petru Hodor, fie la domnul Simion Spiridon, decanul de vârstă al consilierilor locali vulcăneni. Niet. Domnul profesor Petru Hodor nu va da în veci traiul tihnit de la catedră, asezonat destul de bine financiar cu funcţia de consilier local, pentru trămbăleala pe care o cere funcţia de viceprimar. Şi, apoi, cum să fie ditamai inginerul doctor docent la ordinele primarului-inginer Gheorghe Ile? În schimb, mă gândesc că profesorul Simion Spiridon şi-ar fi călcat pe mândria de doctor, numai şi numai, ca să se vadă cum îi stă viceprimar. Dar nici dumnealui nu va fi cel care, vineri, va fi extras din joben. Nici consilierul local Pompiliu Barbu, pe care ex-

vicesa l-ar fi vrut în locul ei, nu a intrat în cărţi. Deşi, am impresia, lui Puiuţu i-ar fi surâs ideea.

În mod normal, ţinând seama că, şi la Vulcan, funcţionează coaliţia USL, funcţia de viceprimar ar fi trebuit să-i revină unui liberal. Iar numele liberalului aflat de multă vreme pe buzele celor care făceau supoziţii pe tema aceasta era cel al doamnei Alina Anamaria Cîrstoiu. Numai că, surpriză, nu dumneaei este norocoasa. Pare-se, din câte mi-a fost dat să aud, că nici mai marele liberalilor hunedoreni nu s-a strufocat să-i ţină partea. Fiindcă, la o adică, putea s-o facă. Să bată cu pumnul în masă şi să spună ceva de genul băi, băieţi, postul e al nostru, al liberalilor, şi i se cuvine fetei ăsteia.

Deci cine-i fericitul? Cel pe care unii s-au grăbit deja să-l felicite pentru norocul care a căzut pe el este consilierul local PSD Cristian Merişanu. Care, în mandatul trecut, până la trecerea în cora-

bia pesedistă a marinarilor pedelişti din Vulcan ai lui Băsescu, era un înverşunat critic al primarului. Desemnat, acum două luni, să fie numit în fruntea unei direcţii judeţene, omul şi-a băgat ordonanţa de la Enel şi, pentru că numirea în funcţie se îndepărta pe zi ce trece, a rămas şi fără serviciu. În atare situaţie, viitoarea alegere şi instalarea sa în funcţia de viceprimar pot fi socotite, pe lângă salariul sigur de bugetar, şi ca un pas mare făcut de el în ierarhia socială a Vulcanului. Rămâne, însă, de văzut ce va face Cristi Merişanu cu soţia sa. O va aduce înapoi la Primăria Vulcan? Fiindcă, se ştie, din cauza insistenţelor lui Gheorghe Ile a trebuit s-o ia de acolo şi să-i găsească serviciu în altă parte. Gheorghe OLTEANU


4 SPORT

Ziarul Vãii Jiului

miercuri, 24 octombrie 2012

Fotbal. Liga a IV-a

AJF Hunedoara a modificat scorul tot în favoarea petroşenenilor Universitatea Petroşani a rămas liderul Ligii a IV-a, chiar şi după decizia luată de AJF Hunedoara, care a schimbat scorul întâlnirii dintre CS Ghelari şi „U” Petroşani, 1-2, pe teren, cu 0-3, la „masa verde”. Asociaţia Judeţeană de Fotbal Hunedoara a schimbat rezultatul întâlnirii, „studenţii” ieşind învingători, după decizia forului prezidat de profesorul Mircea Sîrbu, care a hotărât ca echipa lui Ionuţ Stelescu să câştige cu 3-0, după ce gazdele au trimis în teren un jucător suspendat pentru acel joc. Universitatea Petroşani se află pe primul loc al clasamentului, în spatele ei se află la doar un punct distanţă Aurul Brad. În altă ordine de idei, memoriul depus de oficialii

Petroşeneni,

Puneţi mâna pe fluier! grupării feroviare ca urmare a evenimentelor nefericite petrecute, week-endul trecut, la Brad, în urma cărora portarul de 17 ani al Simeriei, Răzvan Gheaţă, a rămas fără un rinichi, va fi analizat de către Comisia de Disciplină din cadrul şedinţei de miercuri, 24 octombrie.

Comisia Judeţeană a Arbitrilor Hunedoara organizează un concurs de formare a arbitrilor, în perioada 26 octombrie 2012 15 februarie 2013.

Fotbal. Liga a IV-a

Astăzi la Uricani se joacă fotbal Pentru echipa de fotbal Minerul Uricani ziua de astăzi va fi una plină pentru că „minerii” nu vor avea liber ca alte formaţii. De la ora 16, Minerul va juca un meci restant pentru Campionatul Judeţean, cu Zarandul Crişcior. Pentru că celor din Crişcior li s-a defectat autobuzul la data la care ar fi trebuit să se joace meciul, partida a fost amânată pentru astăzi. Gazdele nu s-au arătat prea încântate de decizia AJF Hunedoara. În opinia lor ar fi trebuit să câştige la „masa verde”, dat fiind faptul că cei de la Criscior nu au ajuns la timp la meci, nefiind la prima întâmplare de acest gen.

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă: CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101)

Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.

IMPORTANT!!! Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

www.zvj.ro

Toţi cei care doresc să îmbrăţişeze această carieră o pot face adresându-se comisiei abilitate. „În ultima vreme tot mai mulţi tineri iau calea arbitrajului, un lucru bun pentru judeţul nostru, care are nevoie de tinere talente. În urmă cu un an am avut un număr de 16 cursanţi, care au trecut cu brio de examenul de arbitraj, ce a avut loc la Hunedoara”, a declarat Ionel Cîrstea, preşedintele subcomisiei locale din Petroşani.

La Deva

Festivalul gimnasticii juvenile Cele mai bune gimnaste junioare din ţară se vor întrece pentru medaliile puse în joc şi pentru o potenţială promovare în loturile naţionale la Campionatul Naţional Individual al Junioarelor, care va avea loc la finalul săptămânii la Deva. „Festivalul gimnasticii juvenile” va avea loc pentru al cincilea an consecutiv în oraşul de sub cetate şi va fi găzduit de Sala Sporturilor. Principalii organizatori sunt CNS CSŞ „Cetate” Deva şi Federaţia Română de Gimnastică. Programul competiţiei este următorul: vineri, 26 octombrie: 10.20-12.20 concurs individual compus junioare III – nivel III; 13.35-14.45 concurs individual compus junioare III – nivel IV; 16.00-17.20 concurs individual compus junioare II; 18.25-19.25 concurs individual compus junioare I; sâmbătă, 27 octombrie: 10.0012.30: finalele pe aparate la toate categoriile. Intrarea publicului este liberă. Vom reveni cu amănunte.


SPORT 5

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 24 octombrie 2012

Fotbalul mare

Portarul rămas fără un rinichi

Ex-lupeneanul Bălgrădean titular în derbiul bucureştean

Va renunţa la fotbal Tânărul portar al Simeriei, Răzvan Gheaţă, care la doar 17 ani este nevoit să renunţe la fotbal, după accidentarea gravă suferită acum o săptămână, n-a fost uitat de colegii săi.

pierzând, clar, 0-3, două dintre goluri fiind urmare a unor greşeli de portar. „Am jucat bine, ne-am creat multe ocazii şi sunt mulţumit. Ne menţinem acolo sus, dar trebuie să ne pregătim la fel ca până acum, pentru că avem un program mai dificil în următoarele runde, când vom întâlni, printre altele, Metalul Crişcior,

Echipa Dinamo Bucureşti a învins,pe teren propriu, cu scorul de 2-1 (1-1), formaţia Rapid Bucureşti, într-un meci restanţă din etapa a IV-a a Ligii I, disputat pe Arena Naţională şi în care "alb-roşii" au revenit de la 0-1. Golurile învingătorilor au fost marcate de Alexe, în minutele 45 şi 62 din penalti, în timp ce pentru oaspeţi a înscris Pancu, în minutul 30. Deşi a fost lamentabil la golul marcat de Pancu, Cristian Bălgrădean, portarul călit de petroşeneanul Ilie Botezatu, la Minerul Lupeni, şi-a revenit în repriza a doua.

Înot

Au strălucit în Serbia „Suntem alături de tine, Răzvan” a stat scris pe un banner înainte de startul jocului din campionat cu Dacia Orăştie. Absenţa sa s-a simţit din plin în teren, CFR

Gloria Geoagiu şi Universitatea Petroşani. Băieţii au înţeles însă că trebuie să pună osul şi să joace aşa cum ştiu ei mai bine, pentru că au numai de câştigat”, a spus antrenorul Orăştiei, Marius Ştefan.

Spectacolul are loc la Casa de Cultură a Sindicatelor Petroşani în data de 12 noiembrie 2012, ora 19. Preţul biletului este de 50 lei

Înotătorii de la CSŞ Hunedoara au fost pe val la ediţia a 20-a a Memorialului „Ante Lambasa”, cel mai puternic concurs internaţional de nataţie pentru juniori, derulat anual la Belgrad. Hunedorenii au cucerit 32 de medalii, clasându-se pe locul şase în ierarhia pe cluburi, iar patru dintre trofee au fost obţinute de Alexandru Ancuţa, sportiv revenit la club după o absenţă disciplinară de cinci luni. „Este pentru prima dată când participăm la acest renumit concurs de la Belgrad, iar rezultatele sunt peste aşteptări. Sportivii s-au mobilizat foarte bine pentru a răspunde adversităţii gazdelor şi au obţinut un număr neaşteptat de medalii. În plus, au avut şi timpi foarte buni, în contextul în care ne aflăm în perioada de acumulare şi încărcare a antrenamentelor, iar ei sunt relativ obosiţi”, a spus antrenoarea Anca Băjan. Următoarea competiţie la care vor participa înotătorii de la CSS Hunedoara este Campionatul Naţional în Bazin Scurt, care va avea loc în perioada 8-11 noiembrie la Hunedoara.

Handbal. Divizia A

Au defilat cu „lanterna” Handbalistele de la CSM Cetate Deva au făcut instrucţie cu ocupanta ultimului loc, Unic Târgu Jiu, câştigând cu 40-15 (22-3), chiar pe terenul adversarei, într-un meci contând pentru etapa a VII-a a turului Diviziei A, seria B. După acest succes facil, Cetate va susţine cel mai dificil meci al turului,

joi, 25 octombrie, tot în deplasare, cu CSM Slatina (locul 2 cu 13 puncte), principala rivală în lupta pentru revenirea în Liga Naţională. În continuare, Cetate Deva va mai juca cu Universitatea Timişoara (28 octombrie, acasă), cu U. Piteşti (pe 4 noiembrie în deplasare), cu CSŞ Caracal (pe 11 noiembrie, acasă), cu CS Argeş Piteşti (pe 15 noiembrie, în deplasare) şi cu CS Timişoara, la Deva, în ultima etapă a turului.

www.zvj.ro


CMYK

6 TURISM

Ziarul Vãii Jiului

miercuri, 24 octombrie 2012

Pentru a nu deveni victima timpurilor moderne,

Cabana Groapa Seacă se transformă În urmă cu mai bine de un an urcam la cabana Groapa Seacă să facem un reportaj cu onorabilul Bujor Bogdan, cel care a administrat această cabană, într-un mod admirabil, în concordanţă cu natura înconjurătoare.

Cabana era precum cele ale pădurarilor, numai piatră şi lemn, rece, cu utilităţi minime. Turiştii veneau ca la casa de vacanţă proprie, pregătiţi cu ce le trebuie, încântaţi de faptul că se pot retrage câteva zile, departe de civilizaţie. De când a fost preluată de omul de afaceri Romi Rîbu, lucrurile s-au schimbat. Cabana Groapa Seacă începe să facă paşi importanţi în virtutea rigorilor turismului modern. Cabana Groapa Seacă a fost ridicată aici pentru muncitorii care lucrau la drumul ce ducea spre baraj şi pentru cei care lucrau la baraj. O cabană simplă, fără curent electric, fără canalizare. A fost preluată de Bujor Bogdan, omul care a transformat-o în cabană turistică. Lângă construcţia

iniţială a ridicat o alta, a realizat camere noi. A iubit aceste locuri şi cabana ca pe ochii din cap. Cu atâta dragoste vorbeşte mereu despre aceste locuri, de parcă ar fi fost copiii dumnealui. În ultimii ani, domnul Bogdan a obosit să mai întreţină această cabană, astfel a fost preluată de Romi Rîbu. Omul de afaceri a acceptat provocarea de a

www.zvj.ro

transforma cabana Groapa Seacă. Asta nu înseamnă că intenţia lui Romi Rîbu ar fi aceea de a se renunţa la specificul Cabanei Groapa Seacă în peisajul turistic. Din contră, noul administrator face tot posibilul ca această cabană să-şi păstreze identitatea, dar să răspundă şi rigorilor turiştilor. Am revenit la Groapa Seacă pentru a vedea transformările realizate aici. La prima vedere locurile arată la fel. O cabană de poveste într-un peisaj asemenea. După ce ne punem la masă cu „şeful”, aşa cum îi spun şi angajaţii, aflăm că au avut loc transformări importante. „Când am preluat cabana, am preluat-o cu dorinţa de a face aici turism aşa cum trebuie. Suntem încă în proces de transformare. Este muncă multă. De cele mai multe ori nu ajung să-mi văd copiii decât dormind, pentru că plec de-acasă dimineaţa devreme când ei dorm, şi vin seara târziu, la fel, când dorm. Dar este o provocare şi un sacrificiu pe care le fac cu convingere, pentru că îmi doresc tare mult ca această cabană emblematică să fie preferată de cât mai mulţi turişti. Am investit prima dată în

bucătărie, am utilat-o, avem un meniu stabil şi, dacă aţi observat, avem şi meniul afişat la poartă. Acum, de exemplu, cum aţi văzut, avem şi în curte, la foc, pus un ceaun cu ciorbă de fasole. Am încercat să utilăm fiecare cameră, cu baie proprie, la unele am reuşit, la altele nu. Avem amenajat loc de joacă pentru copii afară, la iarnă vom avea sanie trasă de câini. Este un ciobănesc pe care copiii îl adoră, dar sunt şi ponei, de asemenea, atracţia principală pentru copii. În fiecare lună mai facem câte ceva, mai punem un geam termopan, mai achiziţionăm un ornament. Lucrurile se mişcă la Groapa Seacă, iar cei care doresc pot să vină să experimenteze. Avem turişti din Bucureşti, Timişoara, Arad, Cluj, Craiova. Oameni cărora chiar le place muntele şi vor o experienţă

unică”, ne povesteşte Romi Rîbu. Dacă noi nu v-am convins să daţi o fugă până la Cabana Groapa Seacă atunci poate vă conving imaginile de pe site. Aici găsiţi şi oferta pentru Revelionul 2013. Un meniu ca la carte, la care-ţi lasă gura apă numai când îl citeşti. www.cabanagroapaseaca.ro Alina PIPAN


CMYK

REPORTAJ 7

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 24 octombrie 2012

Teatrul Sub Pământ s-a întors în Hunedoara Spectacolul pus în scenă de echipa lui David Schwartz - cu şi despre Valea Jiului - ar trebui să fie „lectură obligatorie” prin părţile astea, pentru că ne arată Valea aşa cum e ea, fără să cadă în extreme sau să ne plângă de milă. Cei care n-au văzut piesa Teatrul SubPământ. Valea Jiului după 1989 au mai avut o şansă la sfârşitul săptămânii trecute, când turneul hunedorean al trupei (care a jucat la Deva, Brad, Haţeg şi Baru Mare) s-a oprit din nou la Petrila. Am profitat de ocazie ca să aflu de la actori şi de la iniţiatorii proiectului cum a fost primit spectacolul la reprezentaţiile din ţară şi cum i-a schimbat pe ei experienţa din Valea Jiului, unde, vă reamintesc, întreaga echipă s-a documentat timp de câteva luni.

Valea Jiului văzută de pe scenă Nu mai ţin minte dacă v-am spus data trecută, însă David Schwartz şi echipa lui nu sunt la primul spectacol de teatru documentar despre Valea Jiului. Tot ei au pus în scenă un spectacol impresionant, intitulat Capete înfierbântate, despre mineriada din 13-15 iunie 1990, în care Alex Potocean interpretează de excepţie personajele cheie ale întâmplărilor de-atunci. Ei bine, dacă au aflat direct de la surse ce-a fost cu

mineriada, tinerii care şi-au propus să cunoască şi să pună în scenă istoria recentă au documentat cât se poate de serios impactul mineritului în general asupra Văii Jiului şi au scos la iveală poveşti de demult, spuse de cei care le-au trăit, ori drame din ziua de azi ale celor care trăiesc din furturi, de cărbune ori fier vechi. Proiectul lui David e unul care pune în balanţă nostalgia vremurilor de altădată, rememorate de cei care au trăit în vremea când minerul era prototipul „omului de tip nou” cu sărăcia acută pe care o resimt cei care nu au un loc de muncă şi nici nu mai speră la aşa ceva, iar finalul spectacolului, în care copiii sunt cei ce spun cum ar vrea să arate Valea Jiului, ne lasă (încă) să credem că mai există speranţă. „Teatrul SubPământ. Valea Jiului după 1989 este un proiect de observaţie şi analiză a existenţei cotidiene a unor comunităţi afectate decisiv de schimbările politice şi sociale care au avut loc începând cu anii ’90. Proiectul îşi propune să documenteze situaţia economică, viaţa şi munca minerilor în postsocialism. Teatrul SubPământ este un proiect de reconstrucţie performativă a poveştilor-document care fundamentează istoria comunităţilor din Valea Jiului, aflate la limita dintre supravieţuire, migraţie, dispariţie şi posibilă reconstrucţie. Sub Pământ este un spectacolarhivă de poveşti-mărturii ale unor comunităţi pe cale de dispariţie. Spectacolul îşi propune revalorizarea poveştilor, a problemelor şi culturii unor categorii sociale deseori ignorate în teatrul românesc de după 1989: comunităţile muncitoreşti”, scriau iniţiatorii acestui proiect pe blogul spectacolului.

pot fi consideraţi concetăţenii noştri, mai ales că au reuşit să spună povestea Văii Jiului ca şi când ar fi trăi aici - ceea ce e cazul actorului Alexandru Potocean, care a copilărit la Petrila şi care chiar voia să se facă miner când era mic. Nu e cazul colegului său Andrei Şerban, care zice că nu s-ar face miner, dar ar lucra câteva zile într-o mină. „Eu am coborât în mină, unde am stat cam o oră şi când am ieşit ne consideram norocoşi că am trecut peste asta, deşi sunt oameni care lucrează de 25 de ani în subteran. Făr�� îndoială, mi-ar plăcea să lucrez câteva zile, ca să văd care-i senzaţia unui miner după un schimb de şase ore. Din toate oraşele în care am fost în Valea Jiului, la Aninoasa mi-ar plăcea să mă întorc şi sper să o fac cât mai curând, poate şi pentru o piesă de teatru pe care să o fac cu copiii de aici. Aş reveni şi în vacanţă, pentru că e un loc unde m-am simţit foarte bine şi de care sunt foarte ataşat, la modul cel mai sincer”, spunea Andrei. Şi pentru Alice Monica Marinescu mineritul e o meserie dincolo de cele obişnuite, dar ea crede că Valea Jiului se poate salva prin cultură. „În momentul acesta, singurul lucru care-mi dă puţină speranţă e activitatea culturală care se întâmplă şi faptul că copiii de-aici sunt plini de energie şi de dorinţa de a face aceste lucruri, precum şi existenţa casei I.D. Sîrbu. Toate astea aduc o rază de optimism, dar nu îmi dau seama cum vor evolua lucrurile. Cred că oamenii de aici vor găsi propriile metode pentru a supravieţui - din păcate, doar de a supravieţui.”, a spus Monica. Cum ziceam, Alexandru Potocean a copilărit la Petrila şi se visa miner, pe atunci asta fiind o meserie cool. Din fericire, a ajuns actor (unul foarte bun) şi, ajutat de experienţa personală (bunicul său a fost miner, iar el, copil fiind, a trăit ultimii ani de glorie ai mineritului), a pus în scenă câteva personaje ale căror tipare le veţi recunoaşte cu

siguranţă. Ce făcea actorul de acum în Petrila de-acum două decenii, cum vede David Schwartz viitorul Văii Jiului şi ce spune Mihaela Michailov despre rostul acestui spectacol aflaţi în reportajul difuzat de la ora 18 pe Kapital TV, reportaj care n-ar fi existat fără substanţiala contribuţie a lui Cornel, ştiţi voi care. Ilie PINTEA

„Vrei să te faci preot? Dar miner?” După ce au bătut Valea în lung şi-n lat câteva luni, ca să-i afle poveştile, tinerii care iau parte la acest proiect

www.zvj.ro


8 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

miercuri, 24 octombrie 2012

De multă vreme observ că specia din care facem parte mimează orice. Fericirea, îndrăgosteala, bunătatea, pioşenia, smerenia, ura şi orice altceva le vine la mână şi îi ajută la îndeplinirea scopurilor pe care le urmăresc la momentul respectiv. N-a scăpat nici... iubirea. E strigată peste tot, e scrisă pe toţi „pereţii” (chiar şi ăia de pe Facebook...), e invocată în orice situaţie (iubire faţă de oameni, de ţară, de parteneri, de bătrâni, săraci etc.), în orice loc sau circumstanţă, fie că e sau nu cazul. Bineînţeles că dacă nu te aliniezi trendului sau îţi permiţi să nu fii cel puţin ipocrit în unul (sau mai multe) dintre cazuri, obiectezi sau îndrăzneşti să argumentezi, eşti exclus din „elita îngâmfaţilor ipocriţi”. Se cheamă că eşti arogant, înfumurat, obraznic, lipsit de scrupule. Cu toate astea... nu vreţi voi să vă iubiţi şi să iubiţi mai discret... ?

Adevărul din spatele măştii Spectacolul „Mici crime conjugale” este exact despre problemele care pândesc fiecare cuplu simulant de fericire. Pierderea identităţii şi a celuilalt, oameni incapabili să audă o voce interioară, neşti-

Mici crime conjugale

Trendul... iubirii ind ce să răspundă. „Totul e permis în lupta asta: ticurile, bolile, surzenia, indiferenţa, răzgâierea. Câştigătorul e cel care îl va face pe celălalt să plângă”. Doi actori frumoşi şi talentaţi ai Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroşani, Ioana Florescu (în rolul Lisei) şi Dorin Zachei (în rolul lui Gilles), vă aşteaptă să vedeţi, să realizaţi şi să înţelegeţi adevărul din spatele măştii numită „fericire”. Duminică, 28 octombrie, ora 18, la premiera spectacolului „Mici crime conjugale”.

Concurs! Invitaţii la „Titanic Vals” Premiera spectacolului „Titanic Vals” (14 octombrie a.c.) a fost un real succes. Partea mai puţin senină a poveştii este faptul că biletele se terminaseră cu trei zile înaintea premierei, în condiţiile în care conducerea teatrului a suplimentat locurile. Astfel, mulţi dintre doritori n-au mai putut urmări celebra comedie a lui Tudor Muşatescu.

Drept urmare, fiecare spectator care-şi va procura bilet pentru premiera „Mici crime conjugale”, va putea câştiga una dintre cele zece invitaţii pentru două persoane, la următoarea reprezentaţie a spectacolului „Titanic Vals”, din data de 3 noiembrie. Mult succes! Oana Tuţu, secretar literar la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroşani

De Luminaţie

Primăria Petroşani a pregătit cum se cuvine Cimitirul Central După o muncă de peste două săptămâni, oamenii SPADPP-ului finalizează astăzi lucrările de curăţenie şi amenajare a Cimitirului Central. Tocmai la timp, deoarece peste câteva zile, la 1 noiembrie, cimitirul va fi vizitat de mii şi mii de oameni, cu ocazia Luminaţiei. De când au început lucrările şi până acum s-au scos zeci de tone de vegetaţie uscată, crengi şi mizerii, de lângă morminte, nu doar de pe aleile principale şi zona de intrare. „Acolo unde a fost vegetaţie crescută pe mormânt, semn că n-a trecut nimeni pe-acolo, din motive obiective sau nu, am intervenit noi. Credem că lumea va vedea şi va aprecia curăţenia din cimitirul mare, unde de mai bine de două săptămâni se munceşte. Aş vrea să cred că această curăţenie va fi şi întreţinută. Nu de altceva, dar e cimitirul oraşului, unde trebuie să fie la fel ca şi în oraş, curat şi totul la locul lui”, ne-a declarat directorul SPADPP, Lucian Dragomir. Acum că a venit vorba de cimitir, nu credem că ar strica

www.zvj.ro

să le facem o recomandare celor din administraţia locală: poate la anul s-or găsi ceva bani şi pentru asfaltarea drumului central care străbate cimitirul, de jos şi până sus, înspre capătul celălalt. La câte lucruri bune s-au făcut, parcă ar mai merge unul bun. Apoi, n-ar strica să se ia în considerare şi celălalt cimitir, aşa zis privat. Unde lucrurile nu stau bine deloc, chiar dacă din când în când SPADPP-ul mai intră şi pe-acolo. Trebuie găsită o cale, împreună cu parohia, pentru a se îmbunătăţi lucrurile şi la acest cimitir. Pe de altă parte, deşi este în regim privat, dăm o ştire bună şi despre Capela Bobocul, din apropierea Cimitirului Central (atât cât se poate da o „ştire bună” despre o capelă…): săptămâna trecută a început montarea unui acoperiş în curtea capelei. Asta va face ca lumea să nu mai stea în soare vara, în timpul slujbei de înmormântare, ori în ploaie sau ninsoare, toamna şi iarna. Un lucru binevenit, deşi ar fi bine să avem nevoie să mergem acolo, dacă s-ar putea, niciodată… Corneliu BRAN


ACTUALITATE 9

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 24 octombrie 2012

Înscrie-te la

La şedinţa ordinară de azi a CL Petroşani,

29 de puncte pe ordinea de zi Începând cu orele 15.00, sala de şedinţe a Primăriei Petroşani va fi gazda şedinţei ordinare a lunii octombrie. Pe ordinea de zi se află 25 de proiecte de hotărâre, trei proiecte suplimentare şi punctul „diverse”. Un total de 29 de puncte, din care 28 de proiecte de hotărâre. Aqualand la fosta Preparaţia Livezeni Consiliul Local Petroşani va hotărî astăzi asocierea cu Consiliul Judeţean Hunedoara în vederea construirii unui Aqualand în viitorul apropiat, mai exact în intervalul 2013-2016. Din surse apropiate primăriei, se pare că acest proiect zonal va fi implementat pe locul fostei Preparaţii Livezeni, pe bucata de teren ecologizată. Rămâne de văzut dacă marea majoritate a consilierilor locali vor vota „pentru” acest proiect, care se doreşte a fi o susţinere a turismului din Valea Jiului. Luna trecută, un proiect identic a fost aprobat şi la Lupeni, cel de-al

doilea municipiu unde se doreşte de către cei de la consiliul judeţean să se construiască un Aqualand, identic cu cel din Deva. La Lupeni spaţiul desemnat este în zona AgrementBrăiţa, în apropiere de punctul de pornire a telegondolei care urcă în staţiunea Straja-Vâlcan.

Alte proiecte importante Dintre proiectele mai importante, în afară de cel de sus, mai amintim câteva: proiect de hotărâre privind studiul de oportunitate pentru delegarea gestiunii serviciului public de salubrizare Petroşani (după cum aţi aflat din ediţiile trecute ale ZVJ, contractul cu firma RETIM s-a încheiat, iar autorităţile publice locale vor de data aceasta să scape de greoiul şi întortocheatul drum care ţine de procedura de licitaţie, prin delegarea unei firme); proiect de hotărâre privind rectificarea bugetului local; proiect de hotărâre privind conferirea titlului de Cetăţean de Onoare al municipiului Petroşani doamnei Sorana Georgescu Gorjan. În numărul viitor vom reveni pe marginea acestui subiect. Corneliu BRAN

„Parângul” şi „Parângul mic” Ansamblul Artistic „Parângul” al Casei de Cultură a Studenţilor din Petroşani şi-a reînceput activitatea. Se mai fac înscrieri atât pentru „Parângul” (studenţi şi elevi de liceu), cât şi pentru „Parângul mic” (elevi de gimnaziu). Începând cu data de 4 octombrie, înscrierile şi repetiţiile vor avea loc la Casa de Cultură a Studenţilor după următorul program, la sala de dans, la coregraful Nicolae Nicoară: - luni şi joi, ora 14,30: „Parângul”; - luni şi joi, ora 17: „Parângul mic”.

Azi la Petrila, şedinţa ordinară de consiliu local

Pe ordinea de zi - 12 puncte Şedinţa ordinară de Consiliu Local Petrila va avea loc astăzi, 24 octombrie 2012, începând cu orele 13.00 în sala de şedinţe a Casei de Cultură „Ladislau Schmidt”.

Şedinţă fără primar Consilierii locali petrileni vor dezbate 11 proiecte de hotărâri, din 12 puncte cât sunt incluse pe ordinea de zi (ultimul fiind punctul „diverse”). Toate proiectele de hotărâre sunt iniţiate de primarul Ilie Păducel, care însă nu se va afla în sală deoarece dumnealui se află în concediu de odihnă. Poate şi de aceea numărul scăzut de proiecte de hotărâre, la Petrila la astfel de şedinţe numărul proiectelor depăşind constant cifra 30. Dintre cele mai importante proiecte de hotărâri care se vor supune la vot, amintim câteva: proiect de hotărâre privind rectificarea bugetului local şi avizările de credit bugetare pe anul 2012; proiect de hotărâre privind aprobarea numărului de burse şi a cuantumului unei burse pentru elevii din învăţământul preuniversitar de stat; proiect de hotărâre privind aprobarea organigramei şi a statutului de funcţii; proiect de hotărâre privind hotărârea planului de ocupare a funcţiilor publice pe anul 2013; proiect de hotărâre privind aprobarea documentaţiei tehnico-economice pentru reparaţii la podul de peste Pârâul Moşici; proiect de hotărâre privind revocarea unor hotărâri de consiliu local.

7 proiecte vor trebui revocate Ultimul proiect de care am amintit mai sus, aflat la punctul 11 de pe ordinea de zi, vizează revocarea a nu mai puţin de şapte hotărâri de consiliu local aprobate din iunie, în intervalul de timp de după alegeri şi până acum.

În doar patru luni, şapte proiecte au scăpat de vigilenţa juriştilor din Primăria Petrila, fiind apoi aprobate şi de consilieri, dar n-au scăpat de vigilenţa juriştilor din prefectură! Cam multe proiecte votate aiurea, în sensul că s-au încălcat o serie de legi sau de hotărâri de guvern, semn că e nevoie pe viitor de mai multă atenţie la această primărie. Ca să dăm un exemplu la cele afirmate mai sus, una dintre hotărâri prevedea acordarea unui ajutor de urgenţă unui elev. Juriştii primăriei au spus da, primarul la fel, mai ales că era vorba de un gest umanitar, băiatul având nevoie de investigaţii medicale urgente. Numai că ajutoarele de urgenţă se dau prin dispoziţie scrisă de primar, dar cu respectarea criteriilor de acordare a ajutorului de urgenţă, stabilite de Consiliul Local Petrila. Cum unul dintre criterii nu era îndeplinit, prefectura a sancţionat imediat acest proiect. Oricum, într-un stat normal - şi aici nu mai e vina consilierilor şi primarului, care au vrut să facă un gest creştinesc, un astfel de ajutor ar fi fost acordat de Casa de Asigurări Sociale. Dar cum trăim în România, povara cade pe familie, care greu reuşeşte să RAPID plătească aceste investigaţii în cazuri grave din punct de IEFTIN vedere medical (care ţin şi de timp de multe ori!), încerCONFORTABIL cându-se de multe ori şi varianta de sprijin din partea autorităţilor locale. Vom reveni cu date de la şedinţă şi de la proiectele aflate în discuţie. Corneliu BRAN

TAXI COMSION RENT A CAR

0254 512512 0720 512000 0254 512500

Mâine

Audienţe la Avocatul Poporului Mâine, începând cu ora 10, hunedorenii care doresc au posibilitatea să se întâlnească cu reprezentanţi ai Biroului Teritorial Alba-Iulia a Instituţiei Avocatul Poporului. Acţiunea va avea loc la sediul Instituţiei Prefectului - judeţul Hunedoara şi va consta în asistenţă juridică pentru cetăţeni. Ea face parte dintr-o serie de întâlniri ce au avut loc de la începutul acestui an şi la care au participat până acum 270 de cetăţeni ai judeţului Hunedoara. Mihaela PETROŞAN

www.zvj.ro


10 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

miercuri, 24 octombrie 2012

Atribuit în septembrie,

Parcul din Colonie va fi reabilitat abia în primăvară Parcul din Colonia Petroşani, de pe strada Griviţa Roşie, a fost concesionat anul acesta firmei care patronează şi restaurantul La Belle Epoque, al cărei administrator este consilierul local Sorin Avrămescu. Administratorul a cerut în concesiune acest parc pentru a-l amenaja, în aşa fel încât zona restaurantului să aibă un aspect impecabil. În definitiv, o locaţie bine amenajată nu poate decât să revigoreze afacerea. Cu toate că până acum nu s-a mai auzit ca un parc de pe domeniul public să fie concesionat, nu putem decât să susţinem această

iniţiativă, mai ales că administraţia publică locală, nu avea un control riguros asupra distrugerilor repetate şi a hoţiilor din acest parc, amenajat în ultimul mandat al primarului Tiberiu Iacob- Ridzi de două ori, şi tot de atâtea ori terfelit chiar de localnici. Sătui să facă pe detectivii în căutarea băncilor şi jocurilor furate din parc, consilierii locali l-au dat în concesiune, cu precizarea că acest parc va fi totuşi deschis publicului larg, dar care va respecta investiţia privată. Numai că reabilitarea parcului întârzie. Procedurile de licitaţie, apoi atribuire, s-au terminat abia în luna septembrie. „Am achiziţionat un utilaj cu care

Ziua Porţilor Deschise la Curtea de Apel Alba Iulia Curtea de Apel Alba Iulia organizează mâine, de dimineaşă şi până la ora 16, la sediul acesteia, în municipiul Alba Iulia, strada I.C. Brătianu, nr.1, manifestarea anuală intitulată „Ziua Porţilor Deschise”. Evenimentul are ca scop asigurarea transparenţei actului de justiţie şi familiarizarea publicului cu aspectele specifice activităţii de judecată. Conform informaţiilor oficiale, agenda manifestării cuprinde în principal vizitarea compartimentelor din structura instanţei, prezentarea şi utilizarea echipamentelor electronice de tip infochioşc destinate justiţiabililor, informarea celor interesaţi cu privire la circuitul dosarelor, la modalitatea de accesare şi aflare a soluţiilor dosarelor aflate pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia sau a altor informaţii utile puse la dispoziţie pe site-ul Curţii de Apel Alba Iulia, precum şi difuzarea Ghidurilor de orientare pentru justiţiabili participanţilor la această manifestare şi a altor materiale informative. Curtea de Apel Alba Iulia invită elevi, studenţi, justiţiabili, reprezentanţi ai societăţii civile, jurnalişti şi pe toţi cei interesaţi să afle mai multe informaţii despre circuitul unui dosar şi etapele procesuale ce se parcurg până la soluţionarea unei cauze, despre condiţiile în care lucrează judecătorii şi personalul auxiliar, să participe la „Ziua porţilor deschise”. Această acţiune organizată cu ocazia „Zilei europene a justiţiei civile”, ce se sărbătoreşte în fiecare an în 25 octombrie, îşi propune să contribuie la consolidarea relaţiei de încredere între cei care înfăptuiesc actul de justiţie, magistraţii şi beneficiarii acestuia, justiţiabilii. Mihaela PETROŞAN

să strângem deşeurile şi gunoiul nu numai din parc, dar şi din jurul acestuia. Au rămas, dacă ştiţi dumneavoastră, resturi de materiale de construcţii şi gunoi lângă parc, pe unde se dorea construirea unei biserici, dar lucrarea a fost abandonată. Anul acesta curăţăm zona. De amenajarea efectivă ne vom ocupa abia la anul, în primăvară”, detaliază administratorul Sorin Avrămescu. Acesta şi-a propus să consulte şi un specialist în vederea amenajării parcului, astfel ca ansamblul să aibă un aspect unitar. Alina PIPAN N.R. Asupra acestui delicat subiect vom mai reveni.

În parcul de la teatru

Jocuri noi, dar inaccesibile La locul de joacă pentru copii, realizat din covor cauciucat, în cadrul parcului de la Teatrul „Ion D. Sîrbu”, au fost montate şi jocurile pentru copii. Trei seturi la număr, unele absolut adorabile. Un carusel cu căluşei, leagăne şi un tobogan. Acestea sunt legate cu bandă şi păzite de un paznic, pentru ca nimeni să nu umble la ele. Cel mai greu îi este paznicului să dea mereu explicaţii copiilor, care se strâng în jurul jocurilor şi se uită întrebători la el, neînţelegând de ce nu se pot juca cu ele. Numai că, până nu se face recepţia lor, jocurile vor rămâne încătuşate.

Odată cu intrarea în toamnă, sute de oameni au rămas fără venit

Lipsa finanţării proiectelor infrastructurale din Valea Jiului contribuie la creşterea şomajului Va fi o iarnă grea pentru Valea Jiului. Guvernul anterior a redus salariile şi numărul angajaţilor din structurile instituţiilor de stat. Pe de altă parte, în Valea Jiului, mulţi şi-au găsit loc de muncă după ce marile proiecte infrastructurale au demarat la Petroşani. Aşadar, demararea acestora a însemnat şi scăderea numărului persoanelor neangajate. Odată cu schimbarea Guvernului şi încetarea finanţării marilor proiecte, mulţi dintre cei care în sfârşit îşi găsiseră un loc de muncă s-au trezit peste noapte în stradă. Unii au apucat să lucreze un an, iar acum beneficiază măcar de o indemnizaţie de şomaj. Dar mulţi nici măcar de şomaj nu beneficiază, pentru că au fost angajaţi doar pentru câteva luni, în cadrul proiectelor, şi nu au dreptul acum la măsuri de protecţie socială. Marii angajatori, odată ce fondurile au fost suspendate, au rămas în expectativă. Lucrările au fost suspendate, numărul angajaţilor redus. Au fost nevoiţi să trimită acasă mulţi oameni. Aşadar, unii au intrat în toamnă şi vor da piept cu iarna, din postura de persoane fără venit. Dar la acest lucru nu s-a gândit nimeni când a fost vorba de suspendarea fondurilor pentru investiţii. Vorbim de sute de oameni nevoiţi să

www.zvj.ro

Ieri, în centrul Petroşaniului, muncitorii mai lucrau la amenajarea trotuarelor în dreptul trecerilor de pietoni, pentru a permite accesul cărucioarelor. Inaugurarea lucrărilor mai întârzie totuşi. Alina PIPAN

renunţe la locul de muncă: oameni care lucrau la proiectul din Parâng, alţii care lucrau la proiectele infrastructurale din oraşele Văii, la anvelopări sau lucrări de reabilitare. Toţi angajaţi în mediul privat. Aşa cum precizează surse din cadrul administraţiilor locale, toate aceste mari proiecte, care rămân nefinanţate, înghit la rândul lor bani importanţi. Este la fel de scump să conservi o lucrare mare, pe cât este de scump să o duci la bun sfârşit. Investiţiile realizate până acum trebuie protejate. Se punea la un moment dat, în faţa consilierilor locali din Petroşani, proiectul din Parâng, un proiect de hotărâre care viza concesionarea domeniului schiabil prin licitaţie publică, astfel ca investiţiile realizate până la momentul respectiv să fie ulterior întreţinute de un investitor. Proiectul s-a retras de pe ordinea de zi după câteva sesizări privind conţinutul contractului. Aşadar, rămâne să se cheltuiască alţi bani, pentru conservare. În Straja domeniul schiabil este concesionat investitorului principal, Comexim R. Comunitatea Văii Jiului pierde astfel din două motive. Odată pentru că rămâne fără locuri de muncă, în al doilea rând pentru că mulţi bani se vor irosi pe conservarea lucrărilor a căror finanţare a rămas în aer. Alina PIPAN


PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 24 octombrie 2012

IMOBILIARE

ANGAJĂRI

Vând apartament 2 camere, bloc F7, etaj 2, ap 10, str. Preparaţiei, Vulcan. Telefon 0737.580343

Complex Valahia din Lupeni angajează bucătar şi ospătar cu experienţă, cu domiciliu stabil în Lupeni. Relaţii la telefon: 0769.299303

Vând teren zona Rusu, electricitate şi apă, 1107mp, 19 euro/mp. Telefon 0722.138186 Vând garsonieră spaţioasă în Petrila, str. 8 Martie. Telefon: 0726.046735 Vând casă (are apă, canalizare, energie electrică etc., acces auto) + 600 mp teren, zona Peştera Bolii. Tel. 0725.068828 Vând casă + anexe şi 4.000 mp teren în Livadia. Preţ 30.000 euro. Telefon 0766.568419 Vând apartament 2 camere în Lupeni, zona Penny Market, Aleea Trandafirilor, bl. 12/41. Tel. 0728.980100 Vând apartament 2 camere, Lupeni, str. Viitorului, bl. K2, stare bună, termopane, uşă metalică, preţ negociabil. Telefon 0728. 272117 Vând apartament 3 camere în Dimitrov, situat la stradă, parter înalt, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, izolat exterior, balcon închis, bine întreţinut, 2 boxe. Ideal de transformat şi în spaţiu cu altă destinaţie. Preţ 43.000 euro. Rel. la tel. 0724.571408

AUTO Vând Ford Mondeo combi, 2004. Preţ 3700 euro. Telefon 0722.138186 Vând rulotă turistică, două dormitoare, baie, aragaz, dresing, foarte bine întreţinută. Preţ neg. Telefon 0760.922123 Vând Ford Fiesta model 2006, fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag, abs, închidere centralizată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxa mediu 300 euro. Un singur proprietar de nouă. Preţ 2890 euro. Telefon 0765.459316 Vând Ford Focus model 2002, 1.8 diesel, aer condiţionat, abs, geam el., închidere centralizată, radio cass original, 4 airbag, un singur proprietar de nouă, statul austriac, recent adusă în ţară. Preţ 1950 euro. Telefon 0765.459316 Vând Ford Focus Titanium, 1.6 TDCI 109 cp cu toate dotările, anul 2008. Preţ 6700 euro. Telefon +393279193894 Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8 benzină, airbag, radio cass original, închidere centralizată, stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusă în ţară. Telefon 0765.459316

SC Mito Edil SRL angajează şofer cu experienţă, deţinător al categoriilor C, E şi atestatele aferente. Relaţii la telefon 0769.299300 Societate comercială angajează mecanic auto cu experienţă în Petrila. Relaţii la telefon 0728.870065

SERVICII Vând grâu şi mazăre. Telefon 0767.557719

Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la: 0254.549020, 0254.549121, office@zvj.ro, publicitate@zvj.ro, zvj2008@yahoo.com sau direct la sediul redacţiei noastre. Sonorizări, filmări profesionale, fotografii - pentru diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private. Relaţii la telefon: 0723.788664 0768.688465 0762.695556

OFERTĂ SPECIALĂ Monitoare LCD 15”

second-hand la doar 99 lei la achiziţionarea oricărei unităţii P4. SCANNERE BENQ LA DOAR 69 LEI. Electronic Center 0765 459 316 Petroşani, Piaţa Centrală, Hală, Etaj 1

Angajăm sudori, lăcătuşi şi instalatori cu experienţă, pentru muncă în GERMANIA. Informaţii şi CV-uri la tel. 0254-712123, 0726100767, e-mail: office@intercominstal.ro

HOROSCOP Berbec (21 Mar - 20 Apr) Sunteţi nevoit să luaţi o decizie dificilă: acceptaţi sau nu un loc de muncă mai bine plătit, dar cu un program prelungit? Nu vă grabiţi să daţi un răspuns!

Taur (21 Apr - 21 Mai)

DECES Colectivul Colegiului Tehnic „Dimitrie Leonida” este alături de dr. Octavian Popescu în momentele grele pricinuite de trecerea în nefiinţă a soacrei sale. Dumnezeu să o odihnească! Condoleanţe familiei întristate.

ÎNCHIRIERE

Aveţi de făcut mai multe drumuri scurte. Este posibil să aveţi o discuţie aprinsă cu partenerul de viaţă, pentru că aţi cheltuit prea mult. Faceţi tot posibilul să evitaţi o ceartă!

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) S-ar putea să primiţi o veste proastă, care vă afectează viaţa sentimentală şi vă pune serios pe gânduri.

Rac (22 Iun - 22 Iul) S-ar putea ca şefii să vă reproşeze că nu v-aţi făcut bine treaba. Aveţi grijă să nu vă descărcaţi nervii acasă! Seara, vă regăsiţi calmul la o întâlnire cu prietenii.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Ofer spre închiriere garsonieră în Bucureşti, complet mobilată şi utilată. Vezi http://www.tocmai.ro/bucuresti-garsoniera33-mp-bd-timisoara-plaza-romania6394239.html Telefon 0724. 020975 Preţ: 220 euro

Aflaţi că trebuie să plecaţi urgent într-o delegaţie. Această schimbare de program nemulţumeşte întreaga familie. După-amiaza s-ar putea să fiţi indispus din cauza unui conflict cu o rudă mai în vârstă.

CURSURI DE DANS SPORTIV!

Se pare că aveţi probleme financiare. Din cauza lor, este posibil să nu vă simţiţi prea bine într-un grup de prieteni. Evitaţi discuţiile în contradictoriu!

Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi! Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din marile centre din ţara! Grupele de varstă în care te poţi înscrie sunt: 1) clasele I - VIII; 2) liceu - adulţi. Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cerere pregatire pentru “valsul mirilor”! Sălile de pregătire sunt în: Petroşani (Şcoala Generală Avram Stanca); Vulcan (Centrul „Şansa”) Petrila (Clubul Copiilor şi Elevilor) Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726 620 840

SC REALCOM SA PETROªANI Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile:

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente. Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Pentru că refuzaţi să mergeţi într-o vizită la rude, relaţiile cu partenerul de viaţă s-ar putea să devină încordate. Se pare că nu aveţi succes nici în afaceri.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Vă indispun schimbările de la locul de muncă. În general, astăzi, evitaţi discuţiile aprinse, pentru că pot degenera în ceartă.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Aveţi de luat o decizie dificilă. Dacă nu reuşiţi să vă faceţi timp şi pentru cei apropiaţi, riscaţi să ajungeţi la conflicte.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Sunteţi inventiv şi aveţi o imaginaţie debordantă. După-amiaza, relaţiile sentimentale pot fi excelente. Totul este să nu-i faceţi persoanei iubite reproşuri nemeritate.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) S-ar putea ca o vizită la prieteni să nu decurgă întocmai cum aţi dori. Nu luaţi decizii în grabă! Sunt şanse să primiţi o sumă mare de bani sau să vi se propună o colaborare.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Vă ambitionaţi să rezolvaţi o problemă complexă şi vă deranjează lipsa de interes a colegilor. După-amiază sunt şanse să vă simţiţi foarte bine printre prieteni.

www.zvj.ro


CMYK

12 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

miercuri, 24 octombrie 2012

Drumuri de legătură cu Transalpina

Drumul Jieţ - Groapa Seacă - Voineasa

A fost reabilitat. Numai o parte… De la Jieţ spre Groapa Seacă se circulă bine. Chiar ne-a surprins cât de bine urcă maşinile pe acest drum pe care-l ştiam, de la un capăt la celălalt, aproape impracticabil. Din fericire lucrările de reabilitare se văd. Lucrări pe Transalpina

Însă, acestea se opresc undeva în zona cabanei Groapa Seacă. În octombrie 2012, lucrările pe Transalpina se prezintă, conform În sus, drumul este exact aşa informaţiilor site-ului destinat acestei zone, astfel: cum îl ştim din totdeauna. Novaci - Rânca: 18 Km - integral asfaltat şi reabilitat; Rânca Crăpat şi plin de gropi. Abia Pasul Urdele: 10 Km - integral asfaltat, parţial executate marcaje, dacă se mai zăreşte asfaltul însă fără parapeţi şi indicatoare; Pasul Urdele - pod peste Lotru: pe alocuri, mai asfaltaţi 16 din 16 km, dar încă fără indicatoare parapeţi şi marcaje; Pod peste Lotru - Obârşia Lotrului: asfaltaţi 4,5 din 4,5 km, mult fiind scos la iveală dar încă fără indicatoare parapeţi şi marcaje; Obârşia Lotrului pământul şi Dobra: asfaltaţi 59 din 60 km (-1) fără indicatoare parapeţi şi marcaje, un podeţ în lucru la Obârşia Lotrului; între Lacul Oaşa şi pietrişul. Lacul Tău drumul e brăzdat de şanţuri pentru canalele de scurge- Este evident, dacă lucrările re a apelor de pe versanţi; Dobra - Jina: asfaltaţi şi reabilitaţi 7 sunt continuate, din 7 km iar la Jina - Salişte sunt asfaltaţi 27 km. beneficiul părţii În octombrie 2012 asfaltarea pe şoseaua Transalpina era realide Est a Văii zată pe aproximativ 119 din cei 120 de km dintre Novaci şi Jina Jiului ar fi fanunde drumul este în reabilitare. Drumul este încă în lucru, fitastic. În monalizarea tuturor lucrărilor fiind prevăzute la sfârşitul lunii ocmentul de faţă, tombrie 2012. Se pare însă că acest termen nu va fi respectat.

S.C. LASCĂR SERVICE COMPANY SRL

Gradul de asfaltare al acestora drumuri de legătură: 1. Şugag - Sebeş: asfaltaţi integral 25 km; 2. Obârşia Lotrului - Brezoi: 80 km, dintre care Obârşia Lotrului - Lacul Vidra, 17 km în mare parte asfalt nou. Drumul este încă în lucru; Lacul Vidra - Voineasa: 24 km asfalt vechi cu denivelări şi gropi mici pe alocuri. De la Voineasa - Brezoi sunt 39 km asfalt bun; 3. Petroşani - Obârşia Lotrului: 30 km asfaltat mai puţin în zona Groapa Seaca, nu se recomandă maşinilor cu garda foarte joasă.

spun oficialii, reabilitarea lui DN7A a ajuns doar la 30 de kilometri din drumul de mai bine de 35 de kilometri. Dacă păşiţi în teren îi vei contrazice. Lucrările, care s-au oprit undeva în luna septembrie, sunt realizate cam în proporţie de 70 la sută, maxim. Să nu mai punem la socoteală faptul că, după ce că asfaltarea nu este realizată pe toată porţiunea de drum, nu este realizată nici semnalizarea orizontală sau cea verticală. Iată însă care sunt ultimele date privind lucrările de asfaltare ale Transalpinei, în cazul în care vă tentează un drum de week-end. Alina PIPAN

Str. Dărăneşti, nr 36, Petroşani - Hunedoara Tel. 0254/545.522 şi 0254/540.931

Ziarul Vãii Jiului

www.zvj.ro zvj2008@yahoo.com office@zvj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0254.549 020 0254.549 121 (fax) 0737.575 582

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro Redactor şef: Marian BOBOC 0761.756840 Colectivul de redacþie: Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380; 0737352129 Corneliu BRAN 0766.728688 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0732.413134 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Colaboratori permanenþi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Valeriu BUTULESCU, Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2

www.zvj.ro


CMYK

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului  Anul V  Nr. 162  24 octombrie 2012  4 pagini

Astăzi se împlinesc 90 de ani de la

Pag inil e IIV

Explozia de la Lupeni din 24 octombrie 1922  Mina Elena  Secţia a III-a  Str. 3  Marţi  Ora 12,45  7 morţi  4 văduve  8 orfani S-a întâmplat în Valea Jiului în octombrie 1922 Vă prezentăm câteva ştiri din octombrie 1922 despre activitatea sindicatelor miniere socialdemocrate din Valea Jiului.  „Sindicatul minerilor din Petrila este cel mai agitat dintre toate sindicatele de pe Valea Jiului. Membrii acestui sindicat mic (600 membri) sunt dintre cei mai conştienţi. Acest sindicat a desfăşurat cea mai mare activitate culturală. Acolo aproape în fiecare miercuri, se ţine conferinţă. (…) Tovarăşul Molnar a ţinut conferinţa despre „Cooperative”. Tovarăşii şi acum ca întotdeauna ca întotdeauna au luat parte în număr mare la conferinţă”.  „În sindicatul minerilor din Petroşani, tov. Molnar a ţinut conferinţă despre dezvoltarea capitalului mare şi dispariţia industriei mici. Tovarăşii au asistat în număr mare la conferinţă. Sindicatul dispune de o bibliotecă frumoasă care e folosită foarte mult de muncitori”.  „Sindicatul minerilor din Lonea aranjează deseori conferinţe, care sunt vizitate foarte mult de membri. Mai are şi o bibliotecă foarte bogată, ceea ce însemnează prosperitatea organizaţiilor”.  „Sindicatul minerilor din Aninoasa, deşi e mai departe de drum, şi e mai greu de comunicat, totuşi aranjează conferinţe dese, la care iau parte tovarăşii Molnar şi Sârbu”.  „Sindicatul minerilor din Vulcan, din zi în zi îşi întăreşte cercul vechi cultural şi biblioteca şi-o îmbogăţeşte. Membrii frecventează foarte mult cercul cultural, găsind acolo diferite distracţii culturale”.  „Sindicatul minerilor din Lupeni, din lipsă de loc, stă mai rău. Ei au adunat o sumă considerabilă de bani, ca, din momentul ce vor ajunge la local, să-şi aranjeze o bibliotecă pe seama membrilor”.  La 1 octombrie 1922 are loc un meci de fotbal între VSC (din Vulcan) şi AMTE. Pentru deliciul limbii de atunci, reproducem întocmai cronica sportivă a unui meci încheiat la egalitate: 3-3 (2-1).  „Meciul de football pentru şampionat a decurs Dumineca pe un teren absolut udat şi în faţa unui mic număr de public. Trupa AMTE a intrat în joc cu oameni absolut noi, parte ca să-i încerce în joc, parte ca să facă experienţe şi parte fiind nevoită. Jocul însuşi a decurs între puteri cam egale, dintre care era cât p-aci să iasă biruitor Vulcanul, dacă norocul nu favoriza trupa AMTE. Vulcanul fu acela care atacă de mai multe ori şi creă poziţii mai periculoase dar nu avu norocul să ajungă la rezultate pozitive. Trupa însuşi are un cusur, pe care l-am observat în repetite rânduri şi anume până atunci joacă frumos până când e în superioritate, când însă sunt în strâmtoare atunci joacă mai prost sărind de aici acolo, cu un cuvânt - nu e luptătoare. Emulaţia ca atare a fost cam aspră şi în prima repriză trupele ne-au arătat un joc frumos între trupe cu aceeaşi capacitate de luptă. În repriza doua se arată superioritatea trupei AMTE, ca apoi să înceapă sistemul de luptă şi combinaţia trupei VSC de a lupta cu virtuţi individuale. Trupa AMTE urmăreşte simplu combinat şi numai din când în când succede trupa VSC să-şi arate virtuţile individuale de un joc concentric combinat nici poveste. Jocul devine apoi schimbăcios, atacuri din partea trupei AMTE. La AMTE: Stoffa, Vince şi Zazar, la VSC - Pittini, Pop, Mezner s-au distins. Raportul de cornere 6: 2, în favorulVSC.” Mai notăm şi numele arbitrului: Lengyel.  Câteva anunţuri de mică publicitate.  „În tipografia Globus se capătă gratuit hârtie pentru aprinderea focului în orice cantitate”.  „D-şoară inteligentă: dau ore de limba franceză română, franceză, germană şi italiană, preţuri convenabile, adresa la redacţie”.  „Ambolatoriu medical, str. Reg. Ferd. 42, telfon 34. prevăzut cu cele mai moderne unelte de dentistică electrotherapie aerotherapie. Tratament de raze ulta-violete şi venerologice. În fiecare Marţi şi Vineri analiză de sânge - zi de „Salvarzan”. Pentru femei, intrare separată”.  La 15 octombrie aflăm

„programul serbărilor încoronării în Petroşeni”.  „Serbările încoronării în comuna noastră vor decurge în următorul mod: la 15 Oct. Duminică înainte de amiazi la orele 11 se va serba câte un Te-Deum în fiecare biserică din localitate şi în acest răstimp clopotele tuturor bisericilor vor vesti cu glasul lor sărbătoresc punerea coroanei pe capul Majesăţilor lor, regele şi regina. După Te-Deum urmează o defilare a armatei împreună cu toate autorităţile şi corporaţiunile. La ora 4 d.m. matineu de gală în sala Apollo. Seara la orele 7 retragere cu muzică şi torţe când cortegiul şi mulţimea poporului cu strigăte de bucurie va aclama capetele încoronate”.  Rezultatul altui meci de fotbal: CAMP - Jiul AC 2:0 (1:0)  Presa petroşeneană nu putea lipsi de la un eveniment important ca încoronarea de la Alba-Iulia, trimiţându-şi un corespondent la faţa locului.  Iată şi relatarea acestuia: „Dangăte de clopote şi bubuituri de tunuri salutară pe regele Ferdinand la Alba Iulia. După cele mai pompoase ceremonii besericeşti aşezară coroana pe capul uns al regelui. În faţa unei mulţimi emoţionante a rostit mesagiul sărbătoresc. Desigur şi el era emoţionat. Laudă atot puternicului, care a lărgit hotarele ţării şi a mărit puterea regală. Serbările încoronării au decurs cu un fast şi o pompă strălucită. Coroana a fost adusă de primul ministru Ion C. Brătianu şi ministrul de război Mărdărescu în catedrala încoronării unde s-a sfinţit apoi s-a aşezat în palatul regal. Membrii guvernului sosiră seara în oraş. Trenul regal a sosit Duminică la ora 9 şi 15 minute, şi ceremoniile încep la ora 10. Oaspeţii invitaţi ocupaseră deja locurile în biserică înainte de sosirea părechei regale. Auguştii suverani au stat în tinda bisericei până ce metropolitul primat urmat de preoţime iese înaintea lor şi îi conduce sub „baldachinul” anume construit în faţa clopotelor. Sunară clopotele şi tunurile bubuiră şi puternicul popor al României mari cu lacrimi de bucurie ruga pe atotputernicul să le ţie întru mulţi ani regele iubit. Pe dinaintea tribunelor din faţa bisericii defilară trupele. Pe sub puternicul arc de triumf strada duce până la gară. E acelaşi drum, pe care odată cel mai mare erou naţional Mihai Viteazul a intrat în cetate. În parcul orăşenesc şi la casa oraşului s-a servit un prânz poporului adunat, dând fiecăruia câte o porţie friptură (250 gr.), caş (250 gr.), o jumătate pâine şi o litră de vin. Dineul de gală regal s-a ţinut în sala teatrului unde au luat parte cam 400 sute oaspeţi. Dintre oaspeţii străini au luat parte bătrânul prinţ Jork de Genova, Mareşul Foch, Generalii francezi Weigand şi Bertholdt, pe a cărui piept lucea decoraţia Mihaiu Viteazul, Infantul Spaniei Alfons cu soţia Beatrice, sora reginei Maria, Metropolitul grec Ghermanos, şi împuternicitul regelui suedez Urgens. După amiezi, la ora 4 augusta păreche pleacă înapoi”.  Finalul relatării aparţine redacţiei: „Şi noi, în Petroşeni, am sărbătorit încoronarea cu aceeaşi inimă şi acelaşi suflet, ca şi când am fi fost şi noi în Alba-Iulia şi ne-am îndreptat rugăciunile noastre către domnul ceriurilor cerândui: Ţine-ne Doamne mult iubita şi augusta noastră păreche regală şi întreagă dinastia. Trăiască regele încoronat al Românilor. Trăiască România Mare!  De la regalitate trecem la domnişoarele vremii care se întrec în „concursul de frumuseţă”.  Acesta „se termină la finea lunei Octombrie” şi „unul dintre premiile destinate concursului de frumuşeţă, o manta de damă modă cea mai nouă sosită se poate privi oricând privi în galanaterele magazinului de concurenţă a lui Lowi”.  Gazeta ne mai dă şi o ştire tristă, despre un suicid.  „În seara de 14 luna curentă tânărul Ştefan Hubert de 20 ani se împuşcă în tâmplă înaintea prietenului său din strada Împ. Traian. Cercetarea oficială a stabilit că sinuciderea s-a comis din decepţii amoroase şi fiindcă a fost dat afară din oficiu”.  Şi o ştire interesantă despre… „falşii detectivi.”  „Autorităţile noastre au fost avizate de câtva timp că în plasa noastră lucrează şi se obrăznicesc vreo câţiva inşi, care se dau drept detectivi. Marian BOBOC


II

PRĂVĂLIA CU ISTORII

miercuri, 24 octombrie 2012

Un agent de la siguranţa locală i-a succes să pună mâna pe un astfel de tânăr alor câteva găuri încărcate cu astralită. Răniţi în urma catastrofei nu sunt, lucrul rătăcit şi să-l pună în indisponibilitate - după ce înşelase câţiva meseriaşi şi la toate minele Societăţii merge fără întrerupere. comercianţi - prin ce a stricat foarte multe prestigiul celorlalţi. Săptămânalul Curierul Locul catastrofei sunt galeriile pregătitoare în startul al 3-lea în mina Ilona, Văii Jiului nu avea cum să rateze evenimentul explozia, deschizând ediţia cu: la care lucrări pe timpul exploziei erau ocupaţi cei 7 muncitori căzuţi victime. La galeriile menţionate, intenţionam a ajunge lucrările executate sub (…) galeriei Sf. Treime. În acest scop, până în prezent s-a săpat un plan înclinat cu o Noua catastrofă de la minele din Lupeni lungime de 130 m, pe stratul 3 şi pentru aerizarea lui o galerie de aeraj. Pentru aerizarea locurilor de lucru a fost instalat un ventilator parţial, care Marţi după amiazi începu a circula vestea că la Lupeni s-a repetat o altă pe timpul exploziei, s-a putut constata din cele văzute, a fost în funcţiune. Prin catastrofă ca şi cea din rândul trecut şi care e încă vie şi proaspătă în memoria măsurători de aer s-a constatat după catastrofă că prin galeria de aeraj trecea pe noastră - a explodat un puţ - oamenii vorbeau de 120 de morţi - şi numărul tot minută 200 m cubi aer, în consecinţă locurile de lucru au fost bine aerizate. creştea. Miercuri dimineaţa ne-am ţinut de datorinţă ca să ne prezentăm la faţa Conform declaraţiunilor făcute de acei muncitori care au lucrat în locului să luăm act ocular de această întâmplare sinistră. Gara şi Lupeniul are tot schimburile de lucru anterioare în aceste locuri, în galeria, care se sapă din galeria vechiul aspect. În gară, şeful poliţiei aşteaptă procurorul, care nu sosise încă. de aeraj, s-a putut constata puţin gaz metan despre galeria săpată din planul înclinat, nu declară muncitorii în privinţa gazului methan nimic. La direcţiune S-a constatat că în galeria săpată din planul inclinat au fost perforate vreo 8 Mă îndrept spre cancelaria direcţiunii, pe drumul greu de străbătut, din cauza găuri, dintre care 4 au fost explodate. ploaiei şi a neîngrijirei. Ochii mi se opresc pe steagul de doliu ce arbora pe zidirea Explodarea însă nu s-a executat de către măestrul artificier, ci de către un direcţiunei. Secretarul se declară în următorul mod despre catastrofă: Locul muncitor dintre cei 7 morţi. catastrofei a fost mina „Ileana” la secţia a treia. Timpul marţi, ora 1 d.a. Încă nu Probabil că acest om, înainte de a proceda la explodarea găurilor încărcate, s-a constatat pozitiv dar e crede că din vina maestrului de explodare. A explodat nu a vizitat locul de lucru în ce priveşte prezenţa gazului methan. gazul metan şi praful de cărbune. Maestrul de împuşcat a încredinţat maşina unui Găurile - pe cum s-a constatat la acelea, care nu au fost explodate - au fost ajutor, care nu se pricepea îndeajuns - şi din vina acestuia s-a întâmplat necorespunzător lucrate (gestopft). Probabil că în urma acestei împrejurări, una nenorocirea. dintre găurile explodate a fost suflătoare şi gazele din aceasta cu temperatura Dintre victimele acestei catastrofe, s-au scos până acum 7, între care unii atât înaltă au aprins gazul methan, ce se afla în acel loc, ce a adus cu sine şi aprinderea de mutilaţi încât abia se pot recunoaşte. Atât se declară direcţiunea. prafului de cărbune. Aprinzându-se praful de cărbune, s-a dezvoltat gaz methan în măsură mai mare, care apoi a explodat. La poliţie Conform rezultatului de până acum a anchetei, catastrofa se datoreşte Ducându-mă la poliţie, căpitanul Farcaşiu mă primeşte foarte amabil şi îmi artificierului, care contrar dispoziţiunilor în vigoare, a lăsat explozorul în mâinile stă la dispoziţie. Şi el îmi declară cam acelaşi lucruri: s-au început deja cercetările, muncitorilor, care nu erau încredinţaţi cu executarea explodărilor. (…) maestrul de împuşcat a fost arestat , nu s-a putut şti pentru ce părăsit locul său. Inspectoratul general minier Desigur, mare răspundere cade pe capul unui muncitor, care nu a stat la Iosif Iancu postul său, cauzând astfel de nenorociri pe capul familiilor. Soartă tristă. Soarta minerului.

Telegrame, telegrame La 25 octombrie, Inspectorul general minier I. Iancu expediază din Petroşani către Direcţiunea Generală a Minelor în Ministerul Industriei şi Comerţului Bucureşti telegrama: „Eri în douăzeci şi patru Octombrie la orele treisprezece în mina Ilona a Societăţii Uricani-Valea Jiului din Lupeni în stratul 3 în urma unei explozii locale de gaz şi de praf de cărbune au murit 7 muncitori. Stop. Cercetările s’au introdus imediat, stop. Raportul detailat va urma.” Tot către Direcţiunea Generală a Minelor, acelaşi inspector general trimite o altă telegramă: „Cercetările în chestia catastrofei întâmplată în Lupeni în 24 Octombrie s’au introdus. Stop. În urma exploziei locale din mina Ilona stratul trei, 7 muncitori şi-au pierdut viaţa. stop. Alţi răniţi nu sunt. Stop. Explozia a fost foarte brizantă cauzând mari distrugeri în galeriile minei. Stop. Pe cum se poate conchide din cele constatate până în prezent, explozia s’a întâmplat în urma explodării cu curent electric a lor câteva găuri încărcate cu astralit.” Dintr-o altă telegramă, din 28 octombrie: „înmormântarea celor şapte muncitori din Lupeni cazutzi victima catastrofei 27 octombrie stop la înmormântare au luat parte toate autoritazile stop ministerul muncii a fost reprezentat prin dl deputat tatarescu stop anchetarea în chestie a catastrofei este condusa de dl director albert stop muncitorimea lucrează linistită stop no 714 din 29 octombrie 1922 = inspector general minelor ing. Iosif iancu + identica.

„Explodarea însă nu s-a executat de către măestrul artificier, ci de către un muncitor dintre cei 7 morţi.” Direcţiunea Generală a Minelor în Ministerul Industriei şi Comerţului Bucureşti Cu telegramele noastre din (…) octombrie 1922, am avut onoare a că încunoştinţa despre catastrofa din 24 Octomvrie întâmplată la Lupeni în mina Ilona a Societăţii Uricani Valea-Jiului. La aceste telegrame am raportat cum că 7 muncitori au căzut victime acestei catastrofe. Am raportat apoi că explozia, precum se poate conchide din cele constatate până în prezent, s-a întâmplat în urma unei explodări cu curent electric

„Galeria principală (…) explozia a distrus-o într-o lungime de 50-60 m…”

23 Decembrie 1922 Ministerului de Industrie şi Comerţ Direcţiunea Generală a Minelor Bucureşti 2. (..) Anchetarea exploziei din luna Octombrie de la mina Elena, din motive în afară de mine încă nu s-a putut termina. Galeria principală (…) explozia a distrus-o într-o lungime de 50-60 m, tot asemenea a distrus şi suitoarea, care are un profil mic. La lucrările de restabilire în galeria principală, mai mult ca 2-3 persoane nu se pot ocupa din cauza terenului mic. Tot asemenea, din cauza terenului mic nu se poate restabili nici suitoarea până când nu se va prevedea cu armătură nouă galeria principală până la suitoare. Exploatarea face tot posibilul ca lucrările de restabilire să se termine cât mai curând, care împrejurare am constatat-o cu ocazia mai multor inspecţiuni. Gazul methan, care şi acum se strecoară în cantitate mare din fundul galeriei, intenţionând a-l aduna închizând galeria, de locul unde se strecura gazul methan în distanţă de 2-3 metri de la fundul capturii cu o pânză groasă, inexplicabil nu sa reuşit. Acest gaz, conducându-l în lampa de siguranţă, produce explozii de metan, documentând că conţine în procente urcate CH 4. Explozia care a cauzat accidentul a putut fi în 20% de metan, iar în 80 % de praf de cărbune volant. Praful de cărbune volant, care a luat parte în explozie, a ajuns în aer prin răscolirea cărbunelui din suitoarele de transport, care sunt prevăzute cu instalaţiuni de transport. Foarte uscat a trebuit să fie de praful de cărbune mai cu seamă în suitoare, deoarece ventilaţia a fost foarte tare. Puterea exploziei a aruncat două diguri de aeraj spre suitoarea care serveşte numai pentru umblat şi nu pentru transportul cărbunelui, adeverind că puterea distrugătoare a exploziei în suitoarea cu praf de cărbune a fost mai însemnată. Îndată ce ne vom putea urca din galeria principală în suitoare, voi inspecta şi aici efectul exploziei şi voi cerceta şi împrejurarea că în suitoare formaţiunile de cocs unde şi ce grad a exploziei adeveresc. Cu explozia de praf de cărbune, nu se explică şi împrejurarea de ce nu s-a extins explozia şi asupra părţii contrare mersului aerajului. Gravitatea accidentului în cazul prezent după cum se observă a urcat-o aerajul bun. Cu câteva zile mai înainte, am întrebat şeful exploatării, când se vor fi terminate lucrările de restabilire în locul accidentului. Am primit răspunsul că


miercuri, 24 octombrie 2012

numai la finea lunii februarie 1923. Am ordonat şefului de exploatare să facă tot posibilul ca lucrările să avanseze cât mai repede, însă să nu treacă cu vederea peste siguranţa personală care este mai presus ca toate. Cunosc împrejurările grele de a apropia locul accidentului şi îmi dau seama şi de împrejurarea că lucrările în unele locuri unde s-a întâmplat accidentul şi acum sunt foarte periculoase. Cu privire la siguranţa personală, nu se pot şi nici nu e voie a le forţa, deci conform părerii mele lucrurile de restabilire pot dura până la două zile.

„Se impune necesitatea unei analize a gazului metan, ce vom face-o în Bucureşti la Laboratorul Central de Studii şi Cercetări a Universităţii.” 31 Januarie 1923 Ministerului de Industrie şi Comerţ Direcţiunea Generală a Minelor Bucureşti Completând raporturile din 30 Oct. 1922, din 9 Noembr. 1922, din 13 Dec. 1922 în chestia exploziei de gaz metan întâmplată în mina Elena în ziua de 24 Octombrie anul trecut, am onoare a raporta următoarele: După cam o lună de zile, ieri (30 I) am ţinut o nouă inspecţie la faţa locului, unde s-a întâmplat accidentul susnumit, pentru a termina ancheta până acum neterminată. În galeria împărţitoare, care are o lungime de 82 m de la scoborâtoarea pentru aerul trecător, ventilaţia parţială nu s-a mai lăsat a funcţiona mai mult ca o lună de zile cu scopul ca gazul metan nu se adună în cantitate mai mare în această galerie împărţitoare care are o lungime de 8 m. Această galerie împărţitoare, care are o lungime de 8 m, a fost exclusă cu totul din circuitul de aeraj. Cu ocazia inspecţiei de aeraj asupra locului la vatra de unde se dezvoltă metanul, iar a fost adunată apa într-o înălţime de vreo 30 de centimetri. La suprafaţă, pe o întindere de aproape 1/2 metri pătraţi a acestui loc, s-a putut observa nu numai bulbuci în mare număr ca semnele de dezvoltare de gaz metan, ci s-a putut aude şi vede fierberea pe suprafaţa apei, ce a cauzat-o tot dezvoltarea de gaz metan. Această fierbere a făcut-o impresie similară, când în vas cu curmeziş mare se fierbe apa încet, şi pe urmă aburi jos dezvoltaţi prin depărtarea lor în apa cauza, ca suprafaţa apei din vas nu e lentă , ci pe aceasta se poate vedea mişcarea de mare sau mai mică extensiune după gradul dezvoltării aburilor de apă. Cu instrumente apte, gazul dezvoltat introdus în coş (coşuri) de lampa de siguranţă, s-a arătat asupra flăcării în timp o aureolă de 5% metan. Cu toate acestea spuse, în profilul galeriei împărţitoare nu s-a putut constata cu lampa de siguranţa CH 4, nici în tavan, nici la vatră, chiar nici imediat deasupra apei adunate în mai mare cantitate ca 3/ 4 - 1%, deşi conform măsurărilor făcute ar fi trebuit ca galeria împărţitoare să fie umplute cu gaz metan de 6-10% într-un timp de o oră. Aceasta, contrar praxei anterioare, nu s-a putut explica în mod destul de bine, deoarece se impune necesitatea unei analize a gazului metan, ce vom face-o în Bucureşti la „Laboratorul Central de Studii

PRĂVĂLIA CU ISTORII III şi Cercetări” a Universităţii. Mai curând, în zilele viitoare vom încerca a lăsa cu totul fără aerizare locul accidentului prin deschiderea uşei de aerizare, care e zidită în orizontul principal al puţului Ştefan. Probabil că atunci vom putea constata adunarea gazului metan la locul sus numit. Până vor fi necunoscute rezultatele analizei a gazului şi experimentelor făcute pe lângă uşa de aerizare deschisă, nu putem termina anchetarea în curs, mai presus nu putem stabili dispoziţiile, care trebuie eventual luate pentru evitarea asemenelor accidente. (…) Director Ing. Albert

Două relatări din Minerul 1. Alţi mineri asasinaţi la Lupeni Abia au trecut câteva zile de când am alarmat lumea întreagă că la minele din Lupeni se asasinează muncitorii mineri şi că pentru catastrofele ce se petrec acolo e vinovată direcţia: fiindcă terorizează lucrătorii, forţându-i să lucreze în locuri periculoase, neascultând plângerile lor, fiindcă legile miniere se aplică numai faţă de muncitori, însă nu se respectă de dispoziţiile ce privesc pe şefii şi ingineri de mină, fiindcă lipsesc cu desăvârşire instalaţiunile necesare pentru evitarea catastrofelor şi deja s-a repetat aceiaşi crimă, aceeaşi catastrofă, care a cerut aceleaşi jertfe. Anul curent Aprilie în 30 s-a produs o mare explozie la mina Aranka din Lupeni, unde 82 mineri, au fost arşi de focul produs de gaze şi de praful de cărbune. Toată lumea de bună credinţă de la noi şi chiar din străinătate s-a îngrozit de catastrofa aceasta şi a condamnat cu asprime neglijenţa societăţii. Presa întreagă s-a alarmat şi a cerut pedepsirea vinovaţilor. Oamenii de inimă au sărit în ajutorul orfanilor şi văduvelor cu puţinul lor, dovedind că înţeleg durerea lor. Cei de la conducerea au întins ajutoare mai mari, ca să astupe gura muncitorilor indignaţi şi să-i orbească să nu vadă jertfa mare ce au adus-o, pentru lăcomia după profit a capitalului şi să nu-şi înţeleagă soarta crudă ce o au. Încet, greoi, mai mult secret, s-au mişcat autorităţile, ţinând anchete, mai multe de formă, pentru a stabili cauzele exploziei şi a descoperi pe vinovat. Anchetele au decurs în linişte, s-au terminat, procesele verbale s-au încheiat şi dosarele, fără multă vorbă, s-au pus în sertarele judecătoriei, îngropânduse acolo la fel cu morţii carbonizaţi, despre care s-au luat, ca să învie odată cu aceştia. Iar vinovăţia a căzut pe cei morţi! Totul a fost ordine, ca şi când nu s-ar fi întâmplat nimic, munca s-a continuat şi mai departe, mersul ei nestingherit, goana capitalului după profit a fost şi mai mare, totul ce s-a petrecut a fost analog cu o moarte de muscă ce nu se ia în considerare. Abia au trecut 5 luni de zile de atunci, ţărâna încă e proaspătă pe mormintele celor sinistraţi, lacrimile încă nu s-au uscat pe obrajii orfanilor şi văduvelor şi altă catastrofă, la fel cu cea dinainte, alte jertfe, alţi muncitori mineri carbonizaţi, alţi orfani şi alte văduve, muritori de foame aruncaţi pe drumuri. De data aceasta, avem 7 morţi al căror nume îi dăm mai la vale: Petru Chrome - căsătorit, 3 copii; Ioan Zelenyak - căsătorit, 3 copii; Ioan Codrean - căsătorit, 1 copil; Ioan Lingurar - căsătorit, 1 copil; George Polak - necăsătorit;

Petru Faur - necăsătorit; Ioan Szillagy - necăsătorit. Aceşti lucrători minieri sunt noi victime ale despotismului capitalului hrăpăreţi de la Lupeni, care a înghiţit până acum nenumărate vieţi de om. În 19 septemvrie 1917, prin o explozie la mina Ştefan 59 muncitori (după alte surse - 51 n.a.) şi-au pierdut viaţa. În 30 Aprilie 1921 (de fapt, 27 Aprilie 1922 - n.a.), în urma unei explozii la Mina Aranka - 82 muncitori şi în 24 Octombrie, tot din cauză de explozie, la Mina Elena 7 muncitori şi-au pierdut viaţa. Numărul acestor victime îl înzeceşte nenorocirile aproape zilnice, când 1,2, 3 lucrători îşi pierd viaţa, fie că sunt arşi de vii de explozii mai mici, ori că-i zdrobesc stâncile ca să prăval pe ei, sau să cadă în puţuri de sute de metri adâncime, unde se nimicesc, altădată sunt nimiciţi de vreo maşină şi toate acestea din cauza dezordinii şi lipsei de măsuri de precauţiune, pentru a înlătura accidentele nenumărate. Înainte de ultima catastrofă şi după aceea în repetate rânduri am arătat că la mine se lucrează în locuri unde gazele se urcă până la 3, 4, altădată şi la 6 grade, cu toate că legea minelor prevede suspendarea lucrului unde gazele se urcă la 1 1/ 2 grade. Societăţile urmăresc stoarcerea, cu orice mijloace, a producţiei cât mai mari de la muncitori şi pentru aceea se stabileşte acord mic şi se dă premiu după cantitatea de producţie ca astfel muncitorul să fie silit să lucreze până la nebunie, pentru a ajunge la un salar corespunzător existenţei. Societăţile dau ordine stricte maeştrilor şi şefilor de mină, să forţeze lucrătorii să dea producţie cât mai mare, ca prin aceasta să ajungă la un profit cât mai mare. Scopul este: cu puţine cheltuieli, cât mai mare producţie. Aceasta o pretind de la muncitori, că pe ce cale se ajunge, nu le interesează, numai producţie şi câştig să iasă. Din goana asta nebună după producţie se nasc catastrofele, de care societăţile nu se înspăimântă, ci flegmatic şi cu dispreţ, răspund următoarele: de când există minele au existat şi catastrofele şi până vor exista minele vor exista şi catastrofele. Minele de la Lupeni totdeauna au fost pline cu gaze. Măsurile care se iau pentru curăţirea aerului sunt insuficiente. Lucrătorii şi acum au încunoştinţat şefii de mină că sunt gaze în cantitate mare. Aceasta ne-o dovedeşte lucrătorul Glovicska, declarând că sinistratul (decedatul - n.a.) Chrome, în repetate rânduri, i s-a plâns şefului de mină Gustav Gaidosch şi inginerului exploatării Schmith, care, în loc să-i dea ascultare, l-au alungat ca pe un neputincios. Asemenea declară lucrătorul Gerbert că sinistratul Ioan Codrean în fiecare seară se plângea că locul lui e plin cu gaze şi se teme de pericol. Muncitorii însă nu pot refuza locurile periculoase de lucru fiindcă inginerii, din pedeapsă, îi pune câte 2-3 luni la lucruri de suprafaţă, cu copiii şi salaorii la un loc, plătindu-i cu acel salar, sau îi trimite câteva săptămâni la preumblare, ca flămânzii reîntorşi înapoi să fie forţaţi a intra şi în fundul iadului. Minele nu sunt controlate de ingineri, altădată nici de 2 ori pe lună, deşi legea minieră prevede ca în fiecare zi să coboare la locurile de lucru şi să ia măsuri de precauţiune pentru a evita catastrofele. Aceasta nu o fac, ci şi acordurile muncitorilor le fac de la masa din birou, deşi regulile miniere prevăd că acordul să se dea la faţa locului. Dacă muncitorul se duce să-şi reclame acordul necorespunzător, sau locul rău de lucru, este scos cu piciorul pe uşă, iar dacă îndrăzneşte să mai zică vreun cuvânt, este denunţat poliţiei ca bolşevic şi a doua zi este chemat la poliţie unde îl aşteaptă bâtele sau, în cel mai bun caz, expulzarea. Muncitorii de pe Valea Jiului şi azi sunt sub


IV PRĂVĂLIA CU ISTORII stare de asediu ca şi altădată. Siguranţa şi poliţia ţin într-o spaimă nemaipomenită muncitorimea de acolo. Galbenii (sindicatele „naţionale”, adversarele sindicatelor „roşii”, social-democrate - care editau Minerul - n.a.) şi direcţiile zilnic fac denunţuri contra lucrătorilor şi pentru asta poliţia îi ţine în veşnică molestare. Organizarea muncitorilor este considerată de directorii societăţilor, de siguranţă şi poliţie drept crimă şi cei ce fac parte din sindicate, de oameni periculoşi care trebuiesc prigoniţi. Muncitorii nu îndrăznesc să se reţină în localul sindicatului, fiindcă în orice moment se pot aştepta la năvălirea Siguranţei sau Poliţiei în local, declarându-i deţinuţi, pe bază că au ţinut adunare secretă. De situaţia lor de la mine nu îndrăznesc să vorbească, căci aceasta se consideră drept instigare pentru care pedeapsa e sigură. Deci, iată, care sunt cauzele catastrofelor care se ţin lanţ una de alta. Presiunea Direcţiunilor asupra lucrătorilor prin care ţin într-o situaţie medievală, forţându-i ca prin orice pericole să dea o producţie cât mare, pe de altă parte, teroarea autorităţilor asupra muncitorilor, care dau tot concursul societăţilor, pentru a-şi ajunge scopul. Catastrofa aceasta s-a produs în urma exploziei cauzate de gaze şi de prafuri de cărbune. Aceasta nu s-ar fi întâmplat, dacă maestrul artificier Stoucsek şiar fi împlinit datorinţa şi el ar fi executat explodările. Deoarece maestrul artificier Stoucsek a încredinţat maşina şi executarea explodărilor lucrătorului Petru Chrome, din care cauză s-a şi întâmplat catastrofa. Deci, nu este altceva decât o călcare a regulamentului minier din partea maestrului artificier Stoucsek, din care cauză s-a întâmplat catastrofa pentru care sunt vinovaţi şefii de mină, care nu s-au conformat legilor miniere. Pe lângă catastrofele mari întâmplate la Lupeni, care au răpit viaţa la sute de lucrători, s-au întâmplat sute de catastrofe mai mici şi accidente, care au răpit până acum viaţa la mii de lucrători. De câte ori s-a întâmplat vreo catastrofă, s-au ţinut anchete, s-au încheiat Procese Verbale şi s-au pus în sertarele Judecătoriei, ca un lucru bine îndeplinit, la care nu trebuie să te mai gândeşti: vinovăţia căzând întotdeauna pe cei morţi. La anchete, însă, s-a dovedit că prima cauză a catastrofei se trage din lipsurile de precauţiune şi din nerespectarea regulilor miniere din partea Societăţii. Cu toate acestea, niciodată nu s-a adus sentinţa asupra vinovatului, nu s-au pedepsit, nu s-au luat măsuri de represiune şi nici, cel puţin, nu au fost constrânse societăţile să respecte legile miniere sau, cel puţin, să despăgubească pe urmaşii victimelor. Atâta vreme cât nu se vor lua măsuri stricte faţă de societăţi şi nu li se vor aplica pedepsele cuvenite, ele nu vor ştii să respecte legile miniere, nu vor ştii să ia măsuri de precauţiune, iar catastrofele se vor repeta şi de aici înainte şi încă mai des. Muncitorimea, însă, nu se poate aştepta la îndreptarea situaţiei sale din nici o parte, pentru aceea, în urma catastrofelor, atâta vreme va mai sângera, până când singură nu-şi va impune o situaţie demnă de om. (Minerul, noiembrie)

2. Altă explozie la Lupeni Mina Elena. Ora 12 şi 45 p.m. Marţi, 24 octombrie, 1922, la orele 12 şi 45 p.m., s-a produs o nouă explozie, de data aceasta la mina de cărbuni Elena a Societăţii Uricani-Valea Jiului din Lupeni. Explozia s-a întâmplat în stratul al III-lea. O detunătură puternică şi un zguduit de pâmânt îngrozitor i-au înspăimântat pe muncitorii mineri, care lucrau în

miercuri, 24 octombrie 2012

altă parte a minei, semn la care toţi minerii au ştiut că însărcinat maistrul artificier Stoucsek. Muncitorii altă catastrofă s-a petrecut, altă nenorocire şi alte jertfe trebuiau să pregătească găurile pentru puşcat. Aici, s-au petrecut pe altarul mineritului. însă, s-a petrecut altceva, maistrul artificier Stoucsek, în loc să execute puşcatul, a încredinţat aparatul şi 7 mineri carbonizaţi pe str. 3 executarea minerului Petru Chrome. Care a şi Era ora schimbului de lucru. Din toate minele, executat, iar din cauza acestuia s-a şi întâmplat lucrătorii ieşeau afară. Numai din stratul al treilea din catastrofa. mina Elena, în loc să iasă afară lucrătorii care Va rămâne pentru totdeauna un secret, pe ce dimineaţa au intrat cu toată speranţa de a vedea cale a ajuns aparatul de executat explozia la lucrătorul lumina zilei şi a-şi mai vedea soţiile şi copiii, nu mai Petru Chrome, deoarece regulile miniere interzic ieşeau. Focul produs de gaze şi de cărbune din cauza aceasta, iar din muncitorii, câţi au lucrat acolo nici exploziei i-a carbonizat pe toţi 7 mineri, câţi s-au aflat unul nu a rămas în viaţă pentru a da explicaţii, numai în galeria aceea. Explozia a ruinat galeria (...) şi a maistrul artificier Stoucsek, care în timpul catastrofei umplut-o cu gaze otrăvitoare. s-a aflat în altă parte a minei. Şi despre aceasta numai el poate da informaţii, fiindcă nimeni altul nu ştie ce Una bună din 12 (măşti) s-a petrecut acolo. Din această cauză, salvatorii nu se puteau Putem aştepta şi acum ca anchetele să-l apropia de locul exploziei, fără a fi dotaţi cu măşti descopere pe vinovat, căci precum în trecut nu a fost contra gazelor. Măşti nu se aflau la faţa, fiind nevoiţi descoperit, nici în prezent nu se va descoperi. să alerge după ele. După ce au găsit măştile şi au 27 octombrie. Ziua înmormântării. Muncitori încercat salvatorii să le tragă pe cap, s-a dovedit că din toată Valea din 12 bucăţi numai una a fost bună, iar celelalte nu La 27 octombrie, la orele 1 p.m., s-a început s-au putut folosi. Salvarea a întârziat din nou, căci fără înmormântarea celor 7 sinistraţi în Lupeni. măşti nu se putea face nici un pas. Timpul trecea, Coşciugele au fost puse pe catafalc în grădina indignarea între muncitori creştea tot mai mult, pentru unui ţăran, lângă Jiu. În ziua aceea, muncitorimea a că nu puteau să vină în ajutorul celor nenorociţi, iar încetat lucrul la orele 12, prezentându-se în întregime îngrijorarea de soarta celor ce se aflau în mină era tot la înmormântarea celor 7 mineri. La orele 1, erau deja mai mare. prezenţi toţi muncitorii, autorităţile şi alţi participanţi, care erau atraşi de măreţia acestei înmormântări. Din Inginerul + 3 ortaci voluntari intervin. partea muncitorilor organizaţi din Lonea, Petrila, Primul mort - la ora 5. Ultimul - la 12 noaptea Petroşani, Aninoasa şi Vulcan a venit câte o delegaţie, Într-un târziu, când s-a crezut că aerul s-a mai care a depus câte o coroană pe mormânt. Din Vulcan curăţat de gaze, inginerul Schmith, dotat cu masca de a luat parte la înmormântare şi muzica minerilor. gaze care se putea folosi şi minerii Francisc Gerbert, Ioan Paştic şi Mihail Glugorski - fără măşti, Deputatul Tătărescu nu promite nimic. Corul dezinteresaţi de persoanele lor, au pătruns prin minerilor infernul de gaze în adâncul minei unde s-a produs În ropot de ploaie, se începe ceremonia explozia. Aici, printr-o luptă cu viaţa şi cu moartea, la religioasă, cu cântecul funebru jai de bus, cântat de orele 5 au reuşit să scoată primul mort carbonizat. corul minerilor din Lupeni. După aceea. dl. deputat Salvatorii, în tot timpul muncii lor, unul după Tătărescu, în numele Ministerului Muncii, îi altul, otrăviţi de gaze, au căzut inconştienţi la pământ. îmbărbătează pe orfanii şi văduvele minerilor, Astfel, în loc să caute după sinistraţi, trebuia să se întrebându-se că până când va mai dura situaţia asta, scoată unul pe altul la suprafaţă. La munca de salvare ca minerii să lucreze pentru fericirea altora, pentru au dat ajutor alţi şi alţi muncitori pentru că, rând pe care îşi jertfesc viaţa! Declară pe faţă că nu îşi ia nici rând, deveneau incapabili de muncă din cauza gazelor un angajament în privinţa ajutorării orfanilor şi otrăvitoare. văduvelor. Se adresează muncitorimii, spunând că Salvarea era cu atât mai grea, cu cât locurile societatea omenească e datoare să se îngrijească ca, în unde trebuia căutaţi sinistraţii abia de aveau o viitor, orfanii şi văduvele să fie ajutoraţi. înălţime de un metru. Salvarea a durat până la orele 12 noaptea, când s-a scos ultimul mort. Ceremonia s-a încheiat cu Imnul Minerilor, intonat de muzica din Lupeni. Cortegiu - aranjat Minerii şi direcţiunea ştiau de gaze. după bresle. Ruşinea bătrânului miner Codrean Muzicile de la Lupeni şi Vulcan În mina Elena, întotdeauna au fost gaze în La orele 3 şi jumătate, muncitorii s-au înşirat cantitate mare şi praf de cărbune. Minerul Govicska în rânduri pe stradă, după bresle, înainte minerii, după declară că sinistratul Petru Chrome, în repetate aceea metalurgiştii, constructorii, lemnarii, rânduri, i s-a plâns că la locul lui de lucru sunt gaze şi funcţionarii, în frunte cu muzica minerilor din praf de cărbune şi că îi e teamă să lucreze acolo şi că Lupeni. A urmat muzica minerilor din Vulcan şi el a le-a adus, de mai multe ori, la cunoştinţă şefului coşciugele purtate de mineri până la mormânt. În de mină Gustav Gaidos şi inginerului de exploatare timpul parcurgerii cortegiului, muzicile au intonat al minei, Schmith. Şi Francisc Gerbert declară că la cântece funebre. fel i se plângea cumnatul său, sinistratul Ioan Victimele exploziei au fost îngropate în Codrean, în fiecare seară. Că sunt gaze unde lucrează cimitirul unde au fost îngropaţi şi ortacilor arşi în el şi se teme de pericol. La acestea, Gerbert i-a spus explozia din 1917 şi din aprilie 1922. lui Codrean să nu mai meargă la locul acela. Însă, La mormânt, după ce coşciugurile au fost lăsate Codrean spunea că îi e ruşine ca miner bătrân să în groapă, din partea Uniunii Minerilor a vorbit părăsească locul de lucru din cauza teamei. tovarăşul Buciumean, iar din partea Uniunii Metalurgiştilor a vorbit tovarăşul George Anton. Meşterul artificier Stoucsek lasă un miner la Înmormântarea a luat sfârşit prin intonarea de explozor cântece funebre şi a Imnului Minerilor din partea Munca decurgea cu o febrilitate mare, pentru a ambelor muzici. tăia o galerie care să răspundă în partea cealaltă a Pe mormântul victimelor, din partea Uniunii stratului al treilea. Cu executatea exploziei a fost minerilor, s-a pus o cunună.


Ziarul Vaii Jiului - nr. 1068- 24 octombrie 2012