CMYK
VINERI
Ziarul Vãii Jiului
Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!
31 august 2012 Anul V Nr. 1030 12+4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 06:44 Apus: 20:08
ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!
Tipar digital
Director: Cătălin DOCEA
Cel mai bun preţ din judeţ!
Curs valutar: 1€ = 4,4617 lei 1$ = 3,5544 lei 1₤ = 5,6253 lei
Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro
Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
R
MARCĂ ÎNREGISTRATĂ
De ieri,
Turbare în Vulcan O ştire de ultimă oră. Ieri, în Vulcan a fost declarat un focar de rabie. Cea de la care a pornit alerta este o pisică birmaneză în vârstă de 7 ani. Proprietarul pisicii a intrat la bănueli după ce a observat un comportament suspect la animal. După ce a stat, o perioadă de timp, ca bleaga şi s-a arătat suspect de afectuoasă, pisica a început, dintr-o dată, să-i muşte şi să-i zgârie pe cei din casă. În atare condiţii, omul s-a dus imediat cu ea la medicul veterinar.
Acesta l-a sfătuit s-o ţină sub observaţie timp de zece zile. Speriat, proprietarul pisicii a zis că, dacă animalul rămâne în apartament, vor fi ei nevoiţi să plece din casă. În atare condiţii, a solicitat eutanasierea animalului. Ulterior, cadavrul animalului a fost expediat la laboratorul din cadrul DSVSA din Deva, unde i-a fost efectuat testul de imunofluorescenţă directă. Rezultatul venit ieri la circa sanitar-veterinară din Vulcan: pisica era turbată. La animalele turbate, rabia are trei faze. În faza întâi animalul este exagerat de liniştit, pare bleg, cum se spune, şi solicită afecţiune maximă. În faza a doua, numită furioasă, el începe să
Prãvãlia cu istorii
Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X
Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul V Nr. 161 31 august 2012 4 pagini
După 23 august 1944…
Povestea decapitării Grupului Etnic German din Lupeni Fragment din volumul în lucru „Minorităţi în Valea Jiului” de Marian Boboc Din volumul cu titlul provizoriu, Minorităţi în Valea Jiului, la care lucrez, am ales un fragment despre decapitarea Grupului Etnic German (G.E.G.) din Lupeni, întâmplată după „întoarcerea armelor”, petrecută la 23 august 1944, când germanii din aliaţi s-au transformat în inamici. Povestea decapitării G.E.G. Lupeni este comună tuturor organizaţiilor G.E.G. din Valea Jiului, diferind doar personajele, fiind dublată şi de aceea a arestării fruntaşilor comunităţii maghiare din Lupeni. Voi puncta succint câteva coordonate ale Grupului Etnic German, care, dat fiind numărul populaţiei germane din zona noastră, a funcţionat şi în Valea Jiului 4 ani. La 21 noiembrie 1940, conform Legii nr. 830, comunitatea germană din România, bazată până atunci pe sistemul „Vecinătăţilor”, se transformă în Grupul Etnic German (G.E.G.). La 7 octombrie 1944, Legea nr. Francisc Hummel (fotografie din 1935) 485 (publicată în MoniUltimul şef al Grupului Etnic German din Lupeni torul Oficial nr. 253 din 6 octombrie 1944) abrogă legea in 1940, desfiinţând, practic, organizaţia Grupul Etnic German. În G.E.G. erau înscrise 3 categorii de cetăţeni: volkgenosse (membru în grup), parteianwärter (aspirant la partid) şi parteigenosse (membru de partid). În localităţile unde funcţiona, G.E.G. era organizat pe verticală astfel: organizarea locală pe comune (ortergruppe), celule (zelle) pe străzi şi cartiere, blocul (blok) pe mai multe gospodării. La Lupeni, organizarea pe orizontală cuprindea serviciul şcolar (schulwessen). În G.E.G. erau încadrate următoarele organizaţii având organizare verticală: Deutsche Manschaff (subdivizată în silbstschutze, formaţiuni de autoapărare, şi sicherheitchutze, formaţiuni de siguranţă şi informare), Deutsche Jugend (cu o organizare similară cu Hitlerjugens din Reich), Glaube und Schönheit (având ca membre fete între 18-21 ani), Deutsche Jugend Mädel (fete între 14-18 ani) şi Deutsche Jung-olk (copii între 10-14 ani), Frauenschaft (organizaţia femeilor germane), Deutsche Abeitschaft in Rumänien (D.A.R., care era organizată pe blocuri şi celule de întreprinderi). Cum ţăranii din Lupeni nu erau nemţi, ci… momârlani, organizaţia Deutsche Bauermschoft (Asociaţia ţăranilor germani din România) nu exista şi nici National Sozialistiche Deutsche Arbeiterartei (formată doar din supuşi germani aflaţi în România) Acolo unde erau tipărite ziare, propaganda G.E.G. se realiza prin intermediul presei, la Lupeni însă nu apărea nici un ziar. Întâlniri cu caracter propagandistic ale membrilor G.E.G. aveau loc la 30 ianuarie (era sărbătorită preluarea puterii de Adolf Hitler), la 20 aprilie (ziua de naştere a Führerului), la 1 mai (Ziua Muncii), la 18 mai (Ziua Mamei), în noaptea de 20-21 iunie (solstiţiul de vară), la 9 noiembrie (înfiinţarea N.S.D.A.T.) şi în noaptea de 20-21 decembrie (solstiţiul de vară). Bineînţeles că G.E.G. s-a aflat tot timpul cât a funcţionat, 1940-1944, sub lupa autorităţilor române. La fel şi minoritatea maghiară. (Marian BOBOC)
Pag inile I-IV
23 august liniştit, dar se cere vijilenţă Comisariatul de Poliţie Lupeni raportează Poliţiei de Reşedinţă Deva la 23 august 1944: „La ordinul dvs. verbal raportăm că în sectorul nostru este linişte”. Linişte, linişte, dar nota telefonică emisă în noaptea de 23 spre 24 august (ora 3,30) a şefului Poliţiei Deva, C. Albu, către poliţia lupeneană îndeamnă, totuşi, la vigilenţă: „Conform înaltei Hotărâri a Maestăţii Sale Regelui comunicată şi prin proclamaţie către ţară, că s-a schimbat guvernul. Organile de poliţie se vor încadra cu toată convingerea şi neprecupeţit noilor dispoziţiuni date de guvernul ţării. Luaţi măsuri vijilente pentru menţinerea ordinei, în special se recomandă populaţiei o atitudine demnă şi corectă faţă de trupele ce ne-au fost aliate până în prezent. Veţi raporta chiar în cursul nopţii starea de spirit a populaţiei şi orice mişcare din partea trupelor germane. Veţi împiedica orice încercare de dezordine, revoltă şi veţi ţine la curent cu toate evenimentele, această poliţie”.
Poliţiştii - în dispozitiv în coloniile Lupeniului Pe 23 august şi căpitanul Manea, de la Garnizoana Lupeni, atenţionează Comisariatul Lupeni: „Conf. Ord. teleg. No. 1357 de Corp 7 luaţi măsuri imediat ce personalul Dv. să fie în stare de alarmă pentru a putea coopera conf. planului de acţiune ord…”. Prin urmare, în aceeaşi zi, de la ora 23, personalul poliţiei lupenene intră în dispozitiv, fiind repartizat pe 4
Apropos de scandalul listelor electorale din anul 2012:
În urmă cu 115 ani, minerii petroşeneni nu aveau drept de vot! La recensământul din 1891, populaţia Petroşaniului număra 5.671 locuitori. Spre comparaţie, amintim că Deva avea 3.935 de locuitori, Orăştie - 5.451, Hunedoara - 2.303, Haţeg - 1.808. Dată fiind expansiunea industriei extractive a cărbunelui, fireşte că cei mai mulţi locuitori ai Petroşaniului erau mineri. Însă, curios, deşi în 1897 reprezentau majoritatea populaţiei, minerii nu aveau drept de vot. La şedinţa ordinară a reprezentanţilor comunali ai Petroşaniului din 13 septembrie 1897, desfăşurată sub preşedinţia judecătorului Jakabsy Rezso II, între discuţiile pe marginea unor iniţiative edilitare îşi fac loc şi unele luări de poziţie, foarte aprinse, referitoare la listele electorale, recent făcute publice. Motivul discordiei l-a reprezentat faptul că autorităţile locale nu au inclus minerii pe lista cetăţenilor cu drept de vot. Motivul principal al eludării electorale a acestora a fost de ordin fiscal. Conform legislaţie anului 1897, minerii nu plăteau niciun fel de taxe şi impozite, în afară de unele taxe aferente categoriei I de câştiguri. Prin urmare, în conformitate cu Legea din 1886, XXII, T.-ez, nu aveau drept de vot. Reprezentanţii comunali au întors problema pe toate părţile. Cel mai vehement a fost Floris Roth, care s-a arătat revoltat de absenţa minerilor de pe listele electorale, considerând că această situaţie „îi face pe mineri nişte simple slugi, nişte oameni de rang inferior”. Roth a arătat că, în urma intervenţiei reprezentanţilor minerilor, în alte zone miniere, Selmecz sau din Salgo-Tarjan, legislaţia locală le garantează dreptul la vot. Nedumerirea lui Rorh este cu atât mai mare, cu cât direcţiunea minelor şi-a exprimat fără echivoc acordul ca minerii să beneficieze de acest drept cetăţenesc. Prin urmare, nu ar exista nici un impediment din partea administraţiei minelor, ci doar o neimplicare şi delăsare a reprezentanţilor comunităţii minerilor. Poziţia lui Roth a fost susţinută şi de un alt reprezentant comunal, Jozsef Schreiner, care a pledat pentru eliminarea acestei nedreptăţi cetăţeneşti. În intervenţia sa, reprezentantul comunal Ulmann Lipot a arătat că un timp şi el a fost susţinătorul acordării dreptului la vot minerilor petroşeneni, dar, un „dar” foarte important: „,după ce a constatat că aceştia sunt controlaţi foarte din scurt şi nu au posibilitatea să-şi exprime opinia personală, ci doar votează după cum li se ordonă de către conducătorii lor, a ajuns la concluzia că, totuşi, listele electorale în forma în care au fost prezentate, ar fi soluţia corectă”. Şi Tribusz Antal a fost de acord cu punctul de vedere al lui Ulmann Lipot. După aceste puncte de vedere, judecătorul Jakabsy Rezso II, preşedintele de şedinţă, supune la vot modificarea listelor electorale, în sensul ca pe ele să figureze şi minerii. Din 9 reprezentanţi locali, 7 votează împotrivă. Listele rămân nemodificate. Rămâne cum s-a stabilit: minerii nu au drept de vot… Doar de muncă… Marian Boboc şi Adrian Catană
alerge kilometri întregi şi muşcă tot ce întâlneşte în cale. Faza a treia şi ultima este forma paralitică.
Proprietarul pisicii şi personalul sanitar veterinar care a efectuat eutanasierea pisicii au fost supuşi unui tratament de seroprevenţie. Medicii veterinari din Vulcan le recomandă posesorilor de câini şi pisici să se prezinte pentru a-i vaccina împotriva acestei boli. De fapt, încă de azi se va porni o campanie de vaccinare antirabică a tuturor animalelor din Vulcan. Gheorghe OLTEANU
La întâlnirea Asociaţiei Oraşelor din România,
Primarii Păducel, Dunca şi Buhăescu au spus prezent Din Valea Jiului au fost prezenţi Ilie Păducel - primarul Petrilei, Nicolae Dunca - primarul Aninoasei şi Dănuţ Buhăescu - primarul Uricaniului. Două au fost problemele larg discutate, care-i ard pe primarii oraşelor. Unul ar fi descentralizarea, dar şi Legea 215, privind administraţia publică. În primul rând, aşa cum ne-a relatat primarul Dănuţ Buhăescu, s-a pus problema autonomiei reale a administraţiilor locale. Cu toate că se pune din ce în ce mai des problema descentralizării, se pare că se trece mai În perioada 29 - 31 august, Asocidegrabă printr-un proces de centralizare. aţia Oraşelor din România şi-a Legea 215 a fost şi ea întoarsă pe toate părţile. Câtă inchemat primarii pentru alegerea fluenţă şi putere are un primar din perspectiva acestei legi, ce înseamnă această autonomie locală şi cum se noului preşedinte, dar şi pentru a poate îmbunătăţi funcţionalitatea administraţiei publice puncta câteva dintre proiectele relocale au fost subiectele aprig discutate. alizate de primari, sau în curs de Cei trei primari au trecut în revistă, alături de ceilalţi prezenţi la seminar, problemele cu care se confruntă realizare. Noul preşedinte al AOR oraşele mici la ora actuală, dar şi identificarea surselor este Nicolae Matei, primarul din de finanţare pentru proiectele comunitare. Năvodari. Nicolae Dunca a fost pro- S-a discutat, de asemenea, despre reprezentativitatea oraşelor la centru şi despre eforturile pe care deputaţii pus în consiliul director din partea şi senatorii trebuie să le depună pentru a susţine cauza Văii Jiului. administraţiilor locale. Lipsa finanţărilor s-a constatat a fi problema numărul unu a oraşelor mici. Primarul Dănuţ Buhăescu a menţionat că va trece, la întoarcerea spre Petroşani, pe la Tel. 0254.564 914 Ministerul Economiei, Ministerul Dez(din Timişoara) voltării şi Ministerul de Interne. Dacă la Ministerul de Interne am dedus noi imediat cam ce treabă ar avea, având în vedere ultimele evenimente din oraşul Uricani, la celelalte două ministere va discuta situaţia finanţării proiectelor de reabilitare din localitate. Alina PIPAN