Ziarul Vaii Jiului - nr. 1012 - 7 august 2012

CMYK

Autoservice Căsuţa Albastră angajează MECANIC AUTO Relaţii la telefon 0723.347 852

Tipar digital Cel mai bun preţ din judeţ!

Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro

MARŢI

Ziarul Vãii Jiului

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

7 august 2012 Anul V Nr. 1012 12 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 06:16 Apus: 20:49

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

ORAŞUL LOR SRL

R

Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,5740 lei 1$ = 3,7285 lei 1₤ = 5,7589 lei MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

Tel. 0254.564 914

(din Timişoara)

Prin mijloace specifice, Serviciul Traduceri, Decriptări, In terceptări şi Manele din cadrul cotidianului nostru a reuşit decodificarea în timp record a unor discuţii ambientale purtate la Moscova între şeful poliţiei (în foto cu papuci maro, şliţ semidesfăcut, ţinându-se de pahar), şi omul de afaceri Simi, zis Simson, cunoscut drept ciomăgarul poliţiştilor. Precizăm că sunetele suspecte, gen “hâc” şi “pleosc”, au fost eliminate din transcriere.

“Nu mi-e frică, nici ruşine, să mă afişez cu tine / Mă mândresc şi mă simt bine, că eşti lângă mine / Cea mai mare bucurie, Doamne şi câtă mândrie / Se miră toată lumea, de mine şi de tine (bis) ...”

Nu ştim cum e pe la viloaca comandantului Brăgaru, ridicată în parcul din Lupeni, dar noi, cetăţenii municipiului Petroşani, care ne ducem blugii la scurtat, ne închidem şliţul şi - în general - evităm să asortăm papucii maro cu tricoul colorat, suntem realmente jigniţi de anturajul dumnealui.

Cu ce drept îşi permite acest Brăgaru să păteze imaginea municipiului Petroşani şi a României în lume prezentându-se la WISPA MOSCOW 2012 în halul în care îl vedeţi în fotografie? Cu ce drept îşi pemite acest individ să calce în picioare imaginea Poliţiei Române, prezentându-se la Moscova însoţit de Siminel Iordache, un individ care - dacă nu ştiaţi - şi-a petrecut tinereţea la puşcărie? Cu ce drept urinează acest individ pe onestitatea şi devotamentul colegilor săi din Poliţia Română invitând în delegaţia României la WISPA MOSCOW 2012 un individ care, în luna noiembrie 2010, l-a agresat pe poliţistul Geani Goşa (culmea, subordonat al lui Brăgaru), cel care l-a prins pe omul de afaceri Siminel Iordache, special guest-ul dele-

Am putut reproduce doar rândurile de mai sus pe motiv că, după ce a confundat vaza cu sticla, un delegat a aruncat aparatura serviciilor secrete ruse în frapieră...

gaţiei, beat mort (a se citi urinat pe el) la volan? Cu ce drept îşi permite comandantul Brăgaru să asocieze Poliţia Română cu numele unui individ amendat pentru construcţii ilegale, acuzat pentru participarea la licitaţii măsluite şi acuzat, de conducerea Apa Serv, de furt de apă potabilă din reţeaua publică?

Poliţiştii din România sunt mult prea demni ca numele lor să fie asociat cu al cuplului Brăgaru - Iordache, iar faptul că foştii pieţari Brăgaru (reţinut, şi el, o noapte la Poliţia Uricani pentru a dovedi provenienţa unor mărfuri) şi Iordache (reţinut pentru furt) au ajuns să ne reprezinte în lume e chiar culmea tupeului.

Cătălin DOCEA

Având în vedere importanţa furnizării agentului termic în municipiile Văii Jiului, SC Electrocentrale Paroşeni SA şi-a propus informarea corectă şi obiectivă, la zi, a populaţiei şi a tuturor factorilor de răspundere implicaţi. În acest sens SC Electrocentrale SA Paroşeni comunică faptul că după publicarea anunţului din data de 02.08.2012 referitor la programul de reabilitare a magistralei de termoficare, lucrări care trebuie coroborate cu cele de reabilitare a străzilor propuse de Consiliului Local al Municipiului Petroşani în adresa nr.3888/28.02.2012 a fi reabilitate în anul 2012, a fost declarat câştigător al execuţiei lucrărilor de reabilitare

a magistralei de termoficare SC Termoficare SA Petroşani.

Pentru definitivarea graficului de execuţie al lucrărilor cu câştigătorul licitaţiei SC Termoficare SA Petroşani, SC Electrocentrale SA Paroşeni a purtat discuţii cu reprezentaţii administraţiilor care vor fi afectate de aceste lucrări de reabilitare a magistralei de termoficare şi, datorită faptului că lucrările în zonele şcolilor trebuie finalizate înainte de începerea cursurilor şcolare, graficul de execuţie al tronsoanelor a fost modificat după următorul program: în perioada 06.08.10.09.2012 - tronson subteran de pe strada 6 August - dinspre strada 22 Decembrie şi tronsonul de pe strada Şt.O. Iosif în perioada 06.08.30.09.2012 - tronson subteran de pe strada General Dragalina dinspre str. Şt.O. Iosif şi până la intersecţia cu strada Tineretului în perioada 06.08.-

10.09.2012 - tronson subteran de pe strada 22 Decembrie din spatele capelei Bobocu până la intersecţie cu strada 6 August în perioada 06.08.10.09.2012 - tronson subteran de la căminul de racord PT 8 în zona Liceului Economic, iar tronsonul subteran de la poarta Liceului Economic până la racordul punctului termic Keops vor fi finalizate până în 30.09.2012.

Funcţie de stadiul lucrărilor, pe durata execuţiei acestora furnizarea agentului termic va fi oprită începând cu data de 13.08.2012, iar reluarea furnizării agentului termic va reîncepe cu data de 01.10.2012. Atât data opririi cât şi data reluării furnizării agentului termic vor putea fi modificate funcţie de stadiul execuţiei lucrărilor de reabilitare a magistralei de termoficare.

Director general, ing. Doru VIŞAN

2 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

marţi, 7 august 2012

Unor culegători de fructe de pădure le-a fermentat producţia prea repede şi s-au ales cu sancţiuni Anul trecut a fost, fără doar şi poate, anul rătăcirilor pe munţi. Nu trecea bine săptămâna că mai aflam de câte unul sau doi culegători de fructe de pădure cum că s-au rătăcit pe creste. Unii, crezând că-i de şagă, aveau şi nesimţirea să dea telefon la 112 şi pretindă că sunt pierduţi, doar pentru a-i determina pe jandarmi să urce cu autospecialele după ei şi ulterior să-i coboare, cu tot cu cantităţile de fructe de pădure culese.

Când s-au prins salvamontiştii şi jandarmii, şi au început să ofere instrucţiuni şi ghidaj telefonic, numărul apelurilor s-a micşorat. Un alt caz, am putea spune ilar, i-a pus pe drum pe jandarmi zilele acestea. De data asta, culegătorii erau alcoolizaţi.

Jandarmii montani au fost sesizaţi vineri cu privire la faptul că două persoane s-au rătăcit în zona Polatişte - Surpata. Cei doi bărbaţi plecaseră să culeagă fructe de pădure, iar în jurul orei 10:00 au solicitat sprijin, printr-un apel la numărul de urgenţă 112. Adică după maxim 4 ore de muncă.

Jandarmii i-au contactat telefonic şi pe baza descrierii făcute de cei doi au încercat să îi ghideze pentru a coborî. Aceste încercări au fost în zadar, cei doi refuzând să plece din acel loc şi solicitau în continuare prezenţa jandarmilor montani la faţa locului. Aşadar jandarmii s-au conformat şi s-au prezentat la faţa locului. În zadar! Cei doi erau pe drum, deci în niciun caz rătăciţi, la 150 de metri de microbuzul cu care au venit. Interesant de aflat ar fi fost dacă cei doi veniseră cu microbuzul la fel de beţi, sau le-au fermentat afinele în stomac, şi s-au îmbătat instant.

Au refuzat să mai coboare împreună cu jandarmii

www.zvj.ro

când s-au prins că le rămâne microbuzul pe munte, şi ar fi fost posibil să fie cercetaţi şi pentru conducere sub influenţa alcoolului.

Cei doi bărbaţi, Alexandru de 29 ani şi Cosmin în vârstă de 28 ani, ambii domiciliaţi în Vulcan, au refuzat să coboare însoţiţi de jandarmi către cursul Jiului, motivând că aşteaptă o altă persoană care să vină să îi ia din acel loc. Prea puţin impresionaţi, jandarmii i-au sancţionat contravenţional pe cei doi bărbaţi cu amenzi în valoare totală de 200 lei, pentru solicitarea intervenţiei jandarmilor la faţa locului, fără motiv întemeiat.

Alina PIPAN

Fluctuaţia şomajului hunedorean este nesemnificativă Conform ultimelor date oferite de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Hunedoara, faţă de luna iunie, rata şomajului în judeţul nostru a crescut cu 0,48 puncte procentuale, atingând la sfârşitul lunii iulie nivelul de 5,26 la sută.

Totuşi, în comparaţie cu luna iulie a anului trecut, se constată o scădere cu 0,53 la sută. În cursul lunii iulie, în evidenţele AJOFM Hunedoara au fost înregistraţi 2.921 de şomeri, dintre care 408 provin din disponibilizări curente de personal. La finele lunii iulie, numărul total al şomerilor din judeţul Hunedoara era de 10.242, din care 4.482 şomeri indemnizaţi şi 5.760 şomeri neindemnizaţi. Din numărul total de 5.760 şomeri neindemnizaţi, la un număr de 2.376 de persoane s-au eliberat adeverinţe, fiind beneficiari de prevederile Legii nr. 416/2001, privind venitul minim garantat. În Valea Jiului sunt înregistraţi 3.015 şomeri, respectiv aproape 30 la sută din totalul şomerilor din judeţ.

Mihaela PETROŞAN

ACTUALITATE 3

Ziarul Vãii Jiului marţi, 7 august 2012

CREDITE DE NEVOI PERSONALE

Suntem tot mai departe...

Au trecut 83 de ani, s-a amintit în faţa Uzinei Lupeni, de la ziua în care, aici, au fost seceraţi minerii grevişti.

Doar coroanele de flori depuse în fiecare an, pe vremea aceasta, fac să fie dusă mai departe amintirea jertfei lor din acea zi de 6 august a anului 1929. În rest,

Noroc cu

pare-se că tot ce ţine de ceremonialul de aducere aminte tinde să se deruleze tot mai în grabă.

Nu tu slujbă religioasă de pomenire a sufletelor celor ucişi atunci şi, dacă nu ar fi nici cele câteva relatări la obiect despre eveniment, oferite de scriitorul Ioan Velica, ai rămâne cu impresia că totul s-a derulat numai şi numai pentru ca acţiunea să fie bifată ca realizată.

lansările de carte care se petrec aproape anual, în această zi, în sala de raport a minei Lupeni. Ca şi cea de ieri, de altfel, care face subiectul unui alt articol de ziar, asemenea evenimente culturale aduc amănunte relevante fie despre ceea ce s-a petrecut la greva din 1929, la cea anticomunistă din 1977 sau despre viaţa deloc uşoară care le este dată să fie trăită chiar şi azi minerilor din Valea Jiului. Fapt pentru care cartea scrisă de Marian Boboc "Interzis în Valea Jiului. Convorbiri uitate" sau cea a lui Gheorghe Davidescu "Un drum atât de lung. Eu şi cărbunele" nu doar că merită să fie amintite în acest context, ci şi citite.

Gheorghe OLTEANU

Pentru cine nu ştia, după mintea baştanilor de la Apa Serv, un laboratorul de metrologie poate funcţiona şi în baia publică de la gară

Dobandă fixă: 11,9% Perioada de creditare: 12-60 luni Valoarea creditului: 1.000 - 20.000 RON Vârsta solicitantului: 21-69 ani (72 ani) Venit minim: 600 lei - salariat (se includ bonurile de masă) 500 lei - pensionar (pensie de boală, invaliditate) + indemnizaţii creştere copil Documente necesare: - fluturaşul de salariu / adeverinţa de salariu / talonul de pensie, copia BI/CI, după caz decizia de pensionare, factura de utilităţi, fişa fiscală.

TEL. 0737.550.812

Dacă nu ar scrie pe clădire că găzduieşte laboratorul de metrologie al SC Apa Serv Valea Jiului SA, n-ai ghici nici în ruptul capului că acolo trebuie să te prezinţi cu apometrele pentru verificare. Pentru că arată, dacă vă puteaţi închipui asta, chiar mai rău decât gara din Petroşani.

Laboratorul de Metrologie al SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani a trecut şi el prin momente grele. În aprilie 2010 era în postura în care trebuia să obţină o reautorizare.

Funcţiona fără autorizare şi emitea buletine de verificare metrologică încă din octombrie 2009, atunci când autorizaţia expirase. Bănuim noi că, în cinstea reautorizării, directorii Apa Serv au făcut ei o masă rotundă şi au decis să schimbe măcar uşa de la intrare, ca să nu le pice cu totul în cap inspectorilor veniţi în control. Înainte cu peste o lună de data expirării acestei autorizaţii, SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani a depus o adresă, însoţită de documentaţia necesară reautorizării, la Direcţia Regională de Metrologie Legală (DRML) Timişoara prin care s-a solicitat reautorizarea laboratorului. Li s-a solicitat refacerea anumitor documente, însă

esteticul şi integritatea clădirii nu au fost subiect de discuţie. Începând cu data de 11 octombrie 2010, laboratorul îşi reia activitatea. Victorie! Dar asta se întâmpla în acelaşi sediu jerpelit.

Tarifele pentru verificarea metrologică a contoarelor de apă rece erau între 26 şi 44 de lei. Deci, orice ar fi, dacă un apometru nu este verificat, se ignoră citirea lui şi se facturează în sistem pauşal. În decembrie 2011 activitatea este din nou între-

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă: CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101)

Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator.

Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

www.zvj.ro

ruptă la laborator, probabil din cauza faptului că angajaţilor le îngheţa şi sufletul verificând apometre. Doar la sfârşitul lui ianuarie 2012 s-a reluat activitatea. În fiecare zi, de luni până joi, cetăţenii din Vale se pot prezenta aici, de la ora 7:00 la ora 15:30, iar vinerea până la ora 13:00.

Tarifele au rămas aceleaşi.

La fel şi clădirea, la a cărei reabilitare pare că nu s-a gândit nimeni niciodată.

Evident, directorii şi directoraşii din Apa Serv au avut grijă ca fundul lor să stea în birouri reabilitate, modernizate, cu mobilă din pal, tâmplărie PVC şi scaune tapiţate. Însă niciunuia nu i-a dat vreodată prin minte să reabiliteze sediul muncitorilor de rând.

Poate totuşi se autosesizează Biroul Urbanistic al Primăriei Petroşani, pentru că această construcţie este un mare pericol atât pentru angajaţi, cât şi pentru cetăţeni.

Nici pereţii nu arată bine, şi nici acoperişul.

Această clădire ar merita o bulină roşie, precum cea care atârna odată pe fostul sediu al poştei. Măcar una a ruşinii, dacă nu una care să ne anunţe că structura imobilului este absolut nesigură. Domnule Avram, poate vi se face dumneavoastră milă de acest sediu, şi îl veţi face să arate mai bine. Nu chiar ca vila domniei voastre de pe Maleia, ci cât de cât...

Alina PIPAN

4 SPORT

Ziarul Vãii Jiului

marţi, 7 august 2012

Sărăcie lucie în sportul din Valea Jiului Tot mai mulţi sportivi merg în cantonamente sau la concursuri de anvergură pe banii părinţilor, care se tem pentru viitorul copiilor lor.

Din ce în ce este mai sărac sportul din judeţul nostru şi implicit cel din Valea Jiului. Noroc că din când în când mai scoatem capul în lume cu rezultate de senzaţie, dar care ascund în spate multe probleme, drame sociale şi multe scandaluri interne.

Se întâmplă de ani buni la popice, acolo unde în ciuda problemelor nu obosim să urcăm pe podium, se întâmplă şi la fotbal acolo unde juniorii merg la operaţii pe banii părinţilor, iar când sunt scoşi la vânzare cluburile emit sume fabuloase fără însă să investească mare efort în talentul jucătorului. Se întâmplă şi la tir cu arcul, unde sunt campioni pe bandă rulantă, dar cu marea contribuţie a părinţilor care scot bănuţ după bănuţ pentru ca celor dragi lor să nu le lipsească vitamine, medicamente şi cele mai bune cantonamente, ba mai scot

chiar şi bani pentru participarea la concursuri. „Este tragic ceea ce se întâmplă la unele cluburi. Noi părinţii suntem principalii sponsori ai copiilor noştri. De multe ori cluburile nu investesc nimic, noi ducem tot greul”, este semnalul de alarmă pe care îl trag puţinii părinţi curajoşi să iasă în faţă de teamă ca ai lor copii să nu fie traşi de urechi. Sigur că speranţa rămâne îndreptată tot spre factorii locali şi implicit spre bugetele primăriilor care dacă ar mai strânge puţin cureaua în ceea ce priveşte manifestări de tot felul, şi cu rost şi fără rost, poate că ar găsi o soluţie ca sporturile care ne aduc atâtea satisfacţii să nu mai fie la limita sărăciei. Popicarii, arcaşii, şahiştii, luptătorii sunt doar câţiva dintre sportivii care au nevoie de o mai mare atenţie. Se aude, domnilor primari????

Tragedie în fotbalul românesc Chinonso Ihelewere Henry, fotbalistul nigerian al echipei Delta Tulcea, s-a prăbuşit pe teren, ieri, în timpul meciului amical cu FC Baloteşti. Sportivul a murit, după ce medicii au încercat să-l resusciteze timp de aproximativ o oră. "La un sfert de oră după ce a intrat pe teren s-a prăbuşit fără să-l atingă nimeni", a declarat căpitanul echipei Delta Tulcea, Daniel Florea.

"Pacientul a fost tot timpul în stop cardiorespirator. El a fost găsit în stop cardiorespirator şi s-au făcut manevre de resuscitare de la ora 12.05 până la ora 13.12. Echipajul de prim ajutor a ajuns la 3-4 minute de la apel", a declarat medicul

Ioana Tănase, medic de la echipajul SMURD sosit la faţa locului. Potrivit martorilor, fotbalistul nigerian s-a prăbuşit pe teren în repriza a doua, cu puţin timp înainte de finalul meciului, la faţa locului ajungând imediat un cadru medical. Jucătorul nigerian Chinonso Ihelwere Henry avea 21 de ani şi evolua pe postul de atacant. El fusese adus în România de tehnicianul Ion Marin.

Şi s-a făcut dreptate AURUL gimnastei Sandra Izbaşa ne-a redat respiraţia, dar căzătura gimnastei Moroney în fund, pe mine una, m-a făcut să râd în hohote... hohote de teamă ca nu cumva arbitrele să ridice din nou gimnastele căzute în fund la rang de campioane... dar s-a făcut dreptate..

Gimnasta Sandra Izbaşa a câştigat medalia de aur în finala la sărituri, a opta pentru delegaţia României, la Jocurile Olimpice de la Londra. Sandra Izbaşa a intrat ultima în finala de la sărituri, având a doua notă în calificări.

Izbaşa a fost notată în finală cu 15.383 la prima săritură şi cu 15.000 la acea de-a doua, iar cu media de 15.191 a obţinut medalia de aur, care este a opta pentru România la actuala ediţie a JO. Pe podium au mai urcat McKayla Maroney (SUA, 15.083) şi Maria Paseka (Rusia, 15.050).

Sportiva canadiană Elisabeth Black, care a fost notată cu 0.000 la prima încercare, din cauza aterizării pe burtă, s-a accidentat şi nu a mai putut efectua a doua săritură.

“Este o mare bucurie, o mare realizare profesională şi pentru Sandra, dar şi pentru noi, antrenorii, care am convins-o cu greu să facă sărituri de finală. S-a dovedit că a meritat. Finalele pe aparate sunt finalele nervilor tari. Sandra venea cu şansa a doua, după americancă, dar ea a căzut în fund şi Sandra a avut nervii tari să-şi facă săriturile. A plâns de bucurie, nu se mai

oprea, încă nu am avut timp să vorbim, dar ne bucurăm mult pentru ea. Le mulţumim şi celor de acasă, pentru încurajări şi îi rugăm să o facă până la capăt, dar şi să încurajeze toţi sportivii români, şi pe cei care nu au astfel de rezultate, pentru că simpla calificare la Olimpiada înseamnă enorm", a declarat Mariana Bitang.

Gimnasta română a mai cucerit o medalie la JO de la Londra, bronz, în competiţia pe echipe. Sandra Izbaşa, în vârstă de 22 de ani, mai are în palmares încă un titlu olimpic, câştigat în 2008, la Bejing, la sol.

Celelalte finale individuale cu românce la start sunt: sol (Cătălina Ponor şi Sandra Izbaşa) şi bârnă (Cătălina Ponor, Diana Bulimar), ambele programate astăzi.

Rezultate modeste la maraton Sportiva Constantina Diţă, campioană olimpică în 2008, a încheiat pe locul 86 proba de maraton din cadrul Jocurilor Olimpice de la Londra, în timp ce cealaltă româncă din concurs, Lidia Şimon, a ocupat locul 45. Constantina Diţă a terminat maratonul după două ore, 41 de minute şi 34 de secunde. Şimon a încheiat cursa în două ore, 32 de minute şi 46 de secunde, cea mai bună per-

www.zvj.ro

formanţă a sa în acest sezon. Campioană olimpică la maraton a devenit etiopianca Tiki Gelana, care a încheiat proba în două ore, 23 de minute şi şapte secunde, urmată de sportiva din Kenya, Priscah Jeptoo (2 h 23:12), şi de rusoaica Tatyana Petrova Arkhipova (2 h 23:29).

Gelana, în vârstă de 24 de ani, este nepoata lui Gezahegne Abera, campion olimpic la masculin la maraton, la Sydney, în 2000.

SPORT 5

Ziarul Vãii Jiului marţi, 7 august 2012

A fost sau nu furat sportivul hunedorean Juratoni la Olimpiadă?

Boxul e un sport aparte la Olimpiadă, iar din cauza scandalurilor dese legate de arbitraj s-a şi pus la un moment dat problema scoaterii lui dintre disciplinele olimpice. În acest context putred, Bogdan Juratoni este campionul sufletelor noastre şi merită respectul şi felicitările tuturor.

Tânărul si talentatul pugilist devean a muncit onest şi titanic, a boxat frumos, inteligent şi eficient şi merita un arbitraj corect, în ciuda „războiului AIBA- FRB”. „Eu cred că am câştigat clar acest meci, toată lumea îmi spune asta, dar pe mine cu ce mă încălzeşte? Am părăsit deja competiţia. Sunt trist. Am muncit degeaba”, a declarat, cu tristeţe, Bogdan Juratoni.

Antrenorul deveanului, Napoleon Gheorghe, spune că elevul sau a câştigat meciul. „Cred că Bogdan a câştigat. Nu la

Majoritatea specialiştilor susţin că arbitrii l-au eliminat pe nedrept pe pugilistul devean Bogdan Juratoni (categoria 75 kg), unicul pugilist român şi singurul hunedorean prezent la Jocurile Olimpice de la Londra. Astfel, deveanul a fost declarat învins, scor 10-12 (r1: 4-6; r2: 4-3; r3: 2-3), deşi adversarul sau Abbos Atoev (dublu campion mondial, din Uzbekistan) nu a făcut altceva decât să fugă prin ring şi să încaseze loviturile lui Bogdan. Lovituri care, după cum s-a văzut pe toate reluările oferite de televiziunea britanică, au fost clare şi dure. diferenţă mare, dar a câştigat! Dar ce să-i faci dacă noi suntem vai de capul nostru, iar la AIBA sunt consideraţi duşmani”, a spus tehnicianul. „Boxerul Juratoni a fost mai bun decât adversarul său”, a spus şi Octavian Morariu, preşedintele COSR, şi a adăugat că nu e normal ca Rudel Obreja să se certe la infinit cu Federaţia Internaţională de Box. Pentru orice om cu bun-simţ scorul dat de arbitrii din Cuba, China, Ecuador, Coreea de Sud şi Marea Britanie este japcă la drumul mare. Iar pentru cei care cunosc situaţia boxului românesc, este evident că decizia reprezintă plata unei poliţe a Federaţiei Internaţionale de Box (AIBA)

pentru Rudel Obreja, preşedintele FR Box, cel care i-a acuzat public de hoţie şi s-a judecat cu ei prin tribunale. Meciul cu Abbos Atoev a fost primul şi ultimul pentru Bogdan Juratoni la J.O., deoarece în primul tur deveanul a avut tur liber, fiind cotat ca favorit trei al competiţiei. Să mai amintim că tot în optimi, la categoria 75 de kilograme, campionul mondial ucraineanul Ievgen Khytrov a fost eliminat cu scorul de 18-18 (la preferinţele arbitrilor) de anonimul reprezentant al gazdelor, Anthon Ogogo, care trebuia să se califice, şi avem o imagine clară a mizeriei de arbitraj din competiţia de box de la J.O. Londra 2012.

Federaţia Română de Fotbal a anunţat componenţa celor 6 serii ale Ligii a III-a pentru sezonul 2012-2013 care va debuta vineri, 31 august când sunt programate jocurile primei etape şi se va încheia anul viitor pe 31 mai fără a avea stabilit în program nicio etapă intermediară. Ultima etapă a turului este programată în 23 noiembrie urmând ca returul să înceapă în 8 martie 2013. Ţintarul seriilor va fi stabilit vineri, 10 august, la ora 11:00 la sediul FRF.

Echipe puţine în Liga a III-a, dar Jiul se menţine în acest eşalon

Jiul, nevoită să străbată ţara în lung şi-n lat S-a stabilit programul competiţional şi componenţa finală a Ligii a III-a. FC Hunedoara şi-au aflat colegele din seria a V-a. Din 96 de participante au rămas doar 78, cu 18 mai puţine decât în campionatul precedent. În ceea ce ne priveşte cele două reprezentante ale judeţului Hunedoara, Jiul Petroşani şi FC Hunedoara, rămân în seria a V-a însă au fost repartizate în zona de nord-vest a ţării alături de alte 11 echipe din judeţele Alba, Cluj, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad, „minerii”, fiind nevoiţi să bată sute de kilometri faţă de zecile de kilometri pe care le făcea în sezonul trecut.

Componenţa seriei a V-a Olimpia Satu Mare şi Plimob Sighetu Marmaţiei (ambele Maramureş), Tricolorul Alparea (Bihor), FC Zalău (Sălaj), Unirea Floreşti, Sănătatea Cluj, Unirea Dej şi Seso Câmpia Turzii (toate din Cluj), Europa Alba Iulia (Alba), FC Hunedoara şi Jiul Petroşani (Hunedoara), Naţional Sebiş şi Şoimii Pâncota (ambele Arad).

RAPID IEFTIN CONFORTABIL www.zvj.ro

Restaurantul VENEZIA (Petroşani, Complexul Parâng)

organizează mese festive la preţuri corecte, negociabile, pentru toate buzunarele, începând de la 45 lei/ meniu/ persoană.

Relaţii la telefon

0761.195971

S.C. EURO JOBS S.R.L vă oferă, la cele mai bune preţuri de pe piaţă, următoarele servicii: - măsurători topografice, trasări de construcţii civile şi industriale, intabulări, parcelări cu statul român, înscrieri în cartea funciară; - proiectare construcţii civile (proiecte de case, cabane, garaje la 5 euro/mp construit) (D.T.A.C., D.T.A.D., Studii de fezabilitate), modificări de proiect.

De asemenea, obţinem avize, acorduri şi autorizaţii de construire sau desfiinţare.

Ne puteţi contacta la nr. de tel.

0354.108.516, 0727.091.969, sau la adresele: Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1, lângă Capela Bobocul Petroşani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1 - Birou proiectare.

De acum, problemele dumneavoastră sunt şi ale noastre!

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

TAXI COMSION RENT A CAR

0254 512512 0720 512000 0254 512500

CMYK

6 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

marţi, 7 august 2012

Mai este mult până în Ungaria? Cam 15 ani...

Comparativ cu prinţul Varpalota, Petroşaniul este doar un cerşetor Două oraşe foste miniere, în curs de reprofilare, înfrăţite, dar atât de diferite. Care sunt diferenţele dintre cele două administraţii locale?

Mulţi dintre locuitorii Văii au avut parte de ieşiri în străinătate. Iar primul lucru pe care-l observă oricine merge spre Occident este lipsa cablurilor de pe stâlpi, a ţevilor de tot felul, care se întind pe orice stradă şi încarcă inutil peisajul. Îmi aduc aminte cum, un prieten care lucrează într-o altă ţară decât a noastră, spunea că în Petroşani cel mai mult urăşte ţevile galbene de gaz din scări şi apartamente, şi nu înţelege de ce în alte ţări ele pot fi mascate şi la noi ba.

Cam aceleaşi lucruri le-a constatat şi delegaţia care a fost în schimb de experienţă în Varpalota, în rândul căreia s-au numărat Lucian Dragomir, Aron Dumitrescu, Daniel Vişan şi Eduard Wersanski, toţi funcţionari în cadrul primăriei. Cea mai mare lecţie pentru cei patru a fost faptul că pentru această dezordine în peisajul urban este de vină, în primul rând, administraţia locală. Să nu uităm că executivul local,

prin Consiliul Local Petroşani, poate, dacă vrea, să schimbe estetica oraşului. Pentru că se poate. Unul dintre lucrurile imediat remarcate de cei patru muşchetari a fost faptul că toate blocurile din Varpalota erau anvelopate. Cu toate că ar însemna un efort financiar deloc de neglijat pentru cetăţeni, suntem siguri că avantaje de genul ,scutirea de la impozitul pe locuinţă a celor care investesc în anvelopare” i-ar impulsiona pe unii să susţină lucrările de anvelopare. Dacă proprietarului i-ar fi scutită această plată şi primăria ar veni în întâmpinarea acestor proiecte cu costul proiectării, şi facilitarea obţinerii avizelor, oamenii ar fi mai încrezători. Îngroparea cablurilor de pe stâlpi se poate face şi ea, în timp, în tot oraşul.

Doar că la acest lucru nu s-a gândit nimeni până la asfaltarea arterei principale din Petroşani. Pe viitor va fi mai greu.

Inspectorii merg zilnic în teren şi raportează problemele depistate. Probabil se lasă şi cu sancţiuni, inclusiv pentru persoanele fizice vinovate pentru distrugere.

Să nu mai vorbim de sistemul de salubrizare, care acolo este... parfum, iar la noi este varză. Aici tot autorităţile locale sunt cele mai vinovate pentru că refuză să facă eforturi pentru funcţionarea sistemului de colectare selectivă.

Alina PIPAN

Electrocentrale Paroşeni SA amenajează un lac de agrement în zona Aeroport din Petroşani Acesta va funcţiona în zona cuprinsă între OMV şi Lukoil, pe sensul de mers PetroşaniAninoasa. Credeţi că vorbim la mişto? Absolut deloc. Vă invităm în teren să vedeţi. Ţevile magistralei de apă caldă ce străbat zona s-au fisurat acum câteva zile. Şi, din ele, curge apă într-o veselie. O fisură a apărut chiar în spatele staţiei OMV, alta chiar în spatele staţiei Lukoil. Angajaţi ai celor două staţii de carburanţi spun că s-au făcut deja sesizări la Paroşeni, dar nu s-a primit niciun răspuns, iar băltoaca se extinde. În curând se va forma, de la cele două defecţiuni, un lac de toată frumuseţea, cu populaţie de broaşte şi tot ce trebuie, un lac concurent celui cu broaşte de la Keops.

Este adevărat, cam toţi angajaţii şi utilajele societăţii lucrează de zor la înlocuirea altei porţiuni din magistrală, în zona Şt. O. Iosif, unde, veţi vedea, deranju-i mare.

Dar, cu toate acestea, intervenţia din Aeroport este absolut necesară. Aceste situaţii repetate, în care ţevile se tot fisurează şi sunt peticite, scot la iveală un adevăr greu de evitat. Infrastructura de apă caldă şi căldură este uzată, şi moral şi fizic, şi este nevoie de investiţii importante pentru a o reabilita.

Alina PIPAN

Buşitură între un gorjean şi un momârlan Duminică, la ora 14:30, un gorjean în vârstă de 41 de ani, din Tg. Jiu, în timp ce conducea o autoutilitară pe DN 66A, pe raza Vulcanului, pe direcţia de mers Petroşani-Lupeni, a tamponat un autoturism condus de un bărbat din Baru.

Se vede că cei doi nu prea cunoşteau bine locurile. În timp ce gorjeanul manevra autospeciala prin Vulcan, ajuns la intersecţia străzii Nicolae Titulescu cu B-dul Mihai Viteazu, nu a acordat prioritate de trecere autoturismului condus de şoferul din comuna Baru, care circula regulamentar de pe strada Nicolae Titulescu. În urma impactului a rezultat rănirea uşoară a conducătorului auto din Baru, iar gorjeanul s-a ales cu dosar de cercetare penală.

Alina PIPAN

www.zvj.ro

CMYK

ACTUALITATE 7

Ziarul Vãii Jiului marţi, 7 august 2012

Ziua Minerului la Petroşani - prilej de bucurie dar şi de aducere aminte Zi emoţionantă în Sala de Marmură a Primăriei municipiului Petroşani şi apoi în Parcul Central „Carol Schreter” din Petroşani. Ziua Minerului a fost punctată foarte frumos şi la Petroşani, de data aceasta autorităţile locale întrecându-se pe sine. Şi spunem asta doar pentru că nu este un lucru simplu să faci 29 de persoane, toţi salvatori minieri cu mare experienţă, „Cetăţeni de onoare ai municipiului”. Bine, acest lucru nu s-a întâmplat ieri, 6 August - zi de aleasă sărbătoare pentru cei care scot aurul negru din măruntaiele munţilor noştri, ci s-a întâmplat la recenta şedinţă de consiliu local, acum câteva zile.

Unde, la propunerea primarului Tiberiu Iacob-Ridzi, printr-un proiect de hotărâre, 29 de salvatori minieri au fost făcuţi cetăţeni de onoare.

Bineînţeles, titlul acordat atunci le-a fost înmânat de către primar, într-un cadru festiv în sala de festivităţi a primăriei, acestor minunaţi oameni, care au poate cea mai grea meserie din lume, la fiecare intervenţie ei riscându-şi viaţa.

29 de „îngeri” ai minerilor au fost recompensaţi cu titlul de „Cetăţean de onoare”

Sala a fost din nou plină, alături de primarul Tiberiu Iacob-Ridzi fiind prezentă şi soţia dumnealui, deputatul Monica Iacob-

Ridzi, dar şi viceprimarul Dorina Niţă, precum şi aproape toţi consilierii locali, funcţionari, sau reprezentanţi ai unor instituţii locale. Nu în ultimul rând, relatăm că în sală au fost prezenţi şi mulţi prieteni de-ai celor 29 de salvatori minieri, rude, apropiaţi, precum şi reprezentanţi ai CNH-ului şi ai sindicatelor miniere din cadrul unităţilor care funcționează în Valea Jiului. „În primul rând vreau să vă mulţumesc celor care sunteţi prezenţi astăzi aici, la un eveniment foarte important pentru comunitatea noastră în general şi pentru mineri în mod special. Este 6 August, este Ziua Minerului şi vreau să urez tuturor minerilor şi familiilor lor multă sănătate, putere de muncă, NOROC BUN şi La Mulţi Ani! Să dea Dumnezeu să fiţi ocrotiţi în fiecare zi şi să puteţi să aveţi grijă de noi, în general, de familiile dumneavoastră, de copiii dumneavoastră şi de toţi cei dragi. Ziua Minerului, în ultima perioadă, din păcate zic eu, a devenit aproximativ o zi în calendar pentru unii, însă pentru noi cei din

urmărit Sute de cetăţeni, aflaţi în parc, au , sub elor oan cor a re festivitatea de depune or eril min acordurile fanfarei

Valea Jiului e mai mult decât atât. Şi pentru dumneavoastră, cei care ludepuneri de coroane în cinstea minerilor craţi în subteranele Văii Jiului, cu siguranţă căzuţi la datorie de-a lungul istoriei minecă această zi înseamnă mult mai mult decât ritului. Sute de oameni se aflau în parcul pentru oricine altcineva. Meseria de miner, mare al municipiului, începând cu orele din punctul meu de vedere şi nu numai, 13:00. Un soare năucitor şi o temperatură cred că a rămas una dintre puţinele meserii de peste 37 de grade a făcut ca mai toată din România, care în zilele noastre are un lumea să se adăpostească pe alei, la umbra grad foarte mare de pericol, iar cei care copacilor. Oficialităţile au găsit şi ele un practică această meserie trebuie să aibă strop de umbră, sub coroana deasă a unor nişte calităţi umane extraordinare. Sunt copaci, lângă Statuia Minerului, acolo puţine meserii de acest fel, le putem unde s-au depus aceste coroane. număra pe degetele de la o mână. Din păÎnainte de depunere, s-a cântat de către cate, în zilele noastre sunt tot mai rari oafanfara minerească Imnul de Stat şi Imnul menii care îşi riscă viaţa, acolo unde ei sunt Minerilor, după care au fost rostite scurte puşi să-şi facă treaba. Iar dumneavoastră, cuvântări cu privire la semnificaţia zilei şi salvatorii minieri şi minerii, în general, vă laude aduse, pe bună dreptate, minerilor riscaţi viaţa pentru a noştri. Toate scurte salva vieţi. Sunteţi şi la obiect, probabil nişte oameni deosebiţi şi din cauza căldurii şi când spun acest excesive. Rând pe lucru mă refer la faprând, locotenenttul că pentru a face colonelul în rezervă această meserie ai Sile Pop i-a chemat nevoie de ceva mai la microfon pe primult decât curaj, Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi oferind marul Tiberiu Iacobai nevoie de un diplomele salvatorilor minieri Ridzi, pe deputatul sentiment pe care Monica Iacob-Ridzi, probabil nu-l poţi pe senatorul Cosmin Nicula, pe viceexprima în cuvinte”, le-a spus printre alpreşedintele Consiliului Judeţean - Tiberiu tele, salvatorilor minieri prezenţi, primarul Balint şi pe directorul general al CNH SA municipiului, Tiberiu Iacob-Ridzi.

După înmânarea diplomelor de Cetăţean de - Nicolae Drăgoi. onoare al municipiului Petroşani, s-a trecut Apoi, toate sindicatele miniere de pe raza la fotografia de grup, care va rămâne astfel Petroşaniului - şi nu numai, precum şi reprezentanţi ai angajaţilor minieri, oficialîn istoria mineritului Văii Jiului, ca o pată ităţile prezente şi reprezentanţi ai instituţide culoare pe altarul jertfelor aduse de ilor de pe raza municipiului au depus câte aceşti oameni bravi şi demni, salvatori de o coroană, în mod simbolic, pentru sufletul vieţi omeneşti în cele mai dificile cazuri. celor dispăruţi pe altarul mineritului.

Odihnească-se în pace cu toţii şi Depuneri de coroane în Dumnezeu să-i ocrotească sub paza Parcul „Carol Schreter” Sa pe toţi!

De la Sala de Marmură s-a trecut la Corneliu BRAN

www.zvj.ro

8 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

marţi, 7 august 2012

Canicula se întoarce! Vara nu şi-a spus încă ultimul cuvânt

Credeam că numai James Bond, Batman şi Spiderman revin mereu în forţă, cu noi şi noi aventuri. Şi căldura se pare că are obiceiul să revină tocmai când începuserăm să ne răcorim puţin. Nu lăsaţi garda jos, ne reaminteşte Direcţia pentru Sănătate Publică (DSP) Hunedoara. Copiii, vârstnicii şi persoanele cu dizabilităţi sau boli cronice pot avea probleme, din cauza posibilităţii apariţiei lipotimiilor, problemelor cardiace sau respiratorii. ”Ieşitul din casă la orele prânzului, când asfaltul frige şi aerul pare de nerespirat, este imprudenţă curată”, spun reprezentanţii direcţiei.

Fără o hidratare corespunzătoare, care să menţină temperatura corpului în jur de 37 grade Celsius, pot apărea crampele de căl-

dură, insolaţie, epuizare sau şoc hipertermic.

“Crampele de căldură apar la nivelul abdomenului, braţelor, membrelor inferioare, mai ales atunci când transpirăm abundent în timpul unor activităţi fizice solicitante. În aceste condiţii, orice activitate fizică va fi sistată, iar pacientul va intra în repaos într-un loc răcoros”, mai arată un comunicat al DSP Hunedoara. Insolaţia este dată de expunerea directă şi prelungită a capului la soare. Se manifestă prin: dureri de cap violente, somnolenţă, greaţă şi eventual pierderea cunoştinţei, febră şi uneori arsuri ale pielii. Riscul de insolaţie este mult mai ridicat la copii. Şocul hipertermic este o urgenţă medicală. Apare ca urmare a incapacităţii organismului de a-şi menţine temperatura normală, aceasta crescând repede, depăşind 40 grade Celsius. Pentru a limita efectele temperaturilor ridicate în locuinţe, ferestrele expuse la soare vor fi închise, fiind trase jaluzelele sau draperii.

Ferestrele vor rămâne închise pe toată perioada cât temperatura exterioară este superioară celei din locuinţă şi vor fi deschise seara târziu, noaptea şi dimineaţa devreme, provocând curenţi de aer, pe perioada cât temperatura exterioară este inferioară celei din locuinţă.

Alina PIPAN

Săptămâna aceasta,

Fundaţia “Noi Orizonturi” organizează o excursie în Retezat În perioada 6-10 august 2012, un grup de 40 de tineri, cu vârste cuprinse între 12 şi 27 ani, desfăşoară o excursie în masivul Retezat. Tinerii sunt din zona Văii Jiului, iar excursia este organizată de Fundaţia „Noi Orizonturi”. Tinerii se vor deplasa pe traseul Cheile Buţii – Cabana Buta – Poiana Pelegii şi retur, urmând să petreacă câteva nopţi campaţi în zona montană.

Alături de ei vor sta mereu jandarmii montani. Membrii clubului au conceput în 2005 un proiect de mediu constând în amenajarea unei zone de campare destinată celor ce vizitează zona, în conformitate cu

normele de protecţie a mediului, ce are la bază câteva principii comportamentale menite să educe iubitorii de natură în sensul diminuării efectelor negative asupra mediului. Tinerii au amenajat locul de campare în zona situată la intrarea în Parcul Naţional Retezat, zonă aflată în afara rezervaţiei propriu zise. Deoarece până în prezent nu s-a pus problema amenajării unui loc pentru campare sau a amplasării de containere pentru depozitarea deşeurilor, ei au fost primii care au luat iniţiativa.

Alina PIPAN

A trecut în nefiinţă cel mai vârstnic momârlan din satul Jieţ Sâmbătă, 4 august 2012, locuitorii satului Jieţ, într-o tăcere semnificativă, au condus pe ultimul drum pe cel mai vârstnic locuitor al satului, pe numele său Gălăţan Nemeş Traian. Născut în anul 1917 (înainte de Marea Unire), în luna august atingea vârsta de 95 de ani şi era cel mai vârstnic din satul Jieţ. În perioada copilăriei mele, în acest sat existau cel puţin zece persoane care depăşiseră vârsta de 85-90 de ani.

Treptat, numărul acestora a scăzut, ca acum nimeni să nu mai poarte pe umeri această plăcere sau povară (depinde care jumătate a paharului o privim) a celor peste 90 de ani.

Indiscutabil, numărul longevivilor de la sate a scăzut în ultimele decenii. Aşa după cum sublinia în predica sa preotul satului, Dimitrie Jura, „nenea Traian a plecat pe drumul veşniciei mulţumit şi împăcat cu

Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad Centrul tutorial ID Petroşani Studii universitare de licenţă Cursuri ID 1. Facultatea de Ştiinţe Juridice Specializarea: Drept Durata: 4 ani 2. Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie, Educaţie Fizică şi Sport Specializarea: - Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar Durata: 3 ani Informaţii la telefon 0254-547.770.

Acreditată prin Legea nr. 240/2002

www.zvj.ro

Studii universitare de masterat 1. Facultatea de Ştiinţe Juridice Specializarea: 1. Instituţii de drept civil şi procesual civil Durata: 3 semestre 2. Instituţii de drept penal şi procesual penal Durata: 3 semestre 2. Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie, Educaţie Fizică şi Sport Specializarea: Management educaţional Durata: 4 semestre Informaţii la telefon 0254-547.770.

Acreditată prin Legea nr. 240/2002

sine, mulţumit şi încrezător în viitorul urmaşilor săi. Fiul Trăienică şi nora Mărioara au adăugat deja la strădaniile părintelui lor noi construcţii, aranjarea celor vechi, sporirea numărului de animale, aşa că gospodăria rămâne pe mâini bune, pe mâini harnice aşa cum îşi doresc toţi cei care îşi încheie socotelile cu această lume la vârste înaintate”.

Am remarcat încă o dată (dacă mai era nevoie) cât de benefic este faptul ca preotul satului să fie localnic. Preotului Dimitrie Jura, localnic, nu i-a trebuit nicio fiţuică alcătuită de familia defunctului pentru a evoca personalitatea dispărutului şi pentru a lua în numele lui iertăciunile. Ştia foarte bine trecutul, prezentul şi îndrăznesc să spun chiar şi „viitorul” celui dispărut.

Adică ceea ce îi va fi hărăzit la judecata de obşte, cunoscându-i faptele bune şi faptele rele, după viaţa de enoriaş pe care a dus-o în parohie. Acelaşi lucru mi-a fost confirmat cu ani în urmă şi de preotul Nicolae, momârlan din satul Cimpa, în împrejurimi similare.

Odată cu dispariţia lui „nenea Traian” din constelaţia figurilor de seamă a satului Jieţ a mai căzut o stea. Dumnezeu să-i aibă în pază sufletul ostenit pentru a-şi putea găsi veşnica odihnă.

Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ

CMYK

ACTUALITATE 9

Ziarul Vãii Jiului marţi, 7 august 2012

Ce să fie: o locomotivă, sau ceva reprezentativ? Întrebarea din titlu şi-o pune în aceste zile primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, care doreşte să instaleze în Piaţa Victoriei, după finalizarea lucrărilor, o locomotivă.

După aflarea veştii din media locală, mai mulţi cetăţeni şi-au exprimat punctul de vedere în legătură cu această locomotivă.

Au fost voci care au salutat ideea, în sensul că vizavi de locul respectiv se află un ansamblu istoric reprezentativ pentru Petroşani, gara CFR, a cărei clădire de bază a fost dată în funcţiune încă din anul 1870.

E drept, clădirea a ajuns astăzi o ruină, după ce de 22 de ani ministerul de resort tot amână sau tot promite reabilitarea. Alte voci, mai vehemente, n-au fost de acord cu

această propunere, subliniind faptul că locomotiva respectivă n-ar avea de-a face cu nimic reprezentativ pentru localitate, mineritul şi salvatorii minieri, relieful, flora şi fauna, alpinismul sau parapantismul, momârlanii şi tradiţiile populare sau urme ale dacilor şi ale istoriei lor pe aceste meleaguri fiind singurele teme care ar putea avea creat un simbol în centrul municipiului.

Aceeaşi discuţie a avut loc şi în momentul în care primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a decis să pună un avion utilitar, acum câţiva ani, în intersecţia de lângă spital, atunci primarul motivând că pune avionul în mod simbolic, la intrarea în Cartierul Aeroport, lucru care va da bine din punct de vedere al imaginii. Şi atunci au fost o serie de comentarii, pro sau contra, dar şi destule bancuri pe tema

asta, iar pe internet au apărut mai multe filmuleţe cu „avionul de la Petroşani”, filmate de şoferi aflaţi în tranzit prin zonă.

Cum primarul Petroşaniului nu mai doreşte o polemică pe această idee, ne-a declarat că va cere o dezbatere publică în acest sens, o dezbatere care va fi anunţată din timp în presa locală, care va avea loc, probabil, la primărie, în Sala de Marmură, unde cetăţenii vor putea merge să-şi spună punctul de vedere. „Din

această dezbatere publică va rezulta ce vom pune în Piaţa Victoriei. Eu rămân la opţiunea mea iniţială, o locomotivă, deoarece avem una dintre cele mai vechi gări din ţară, la fel şi linii ferate, vizavi de Piaţa Victoriei. Dar dacă marea majoritate a oamenilor va dori altceva, bineînţeles şi ţinând cont de bugetul local, atunci vom pune acolo altceva. E bună şi ideea domnului Docea, cu parapanta şi Munţii Parâng, Tomy Coconea aducând rezultate excepţionale Văii Jiului, Petroşaniului, României, m-am gândit la asta pentru un alt scuar de la altă intersecţie, unde doream să pun un ceas, dar poate vom pune ceva semnificativ în acest sens, mai ales că ne dorim un oraş turistic. E bună şi ideea cu dacii sau cu mineritul, rămâne să vedem ce va fi după dezbatere, mai bine spus ce idei rezultată din discuţii”, ne-a declarat primarul Tiberiu Iacob-Ridzi.

Corneliu BRAN

SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani anunţă restricţii în furnizarea apei potabile pentru astăzi, 7 august 2012, în oraşul Petrila, între orele 8:00-16:00, în cartierul Lonea, Dobreşti, Cimpa, Valea Cimpei, Birăoni şi blocurile turn 12 – 27 de pe str. Republicii.

Motivul restricţiei îl reprezintă cuplare reţea distribuţie nouă din zona Popi-Dobreşti la aducţiune.

www.zvj.ro

10 EVENIMENT

Ziarul Vãii Jiului

marţi, 7 august 2012

Ziua Minerului - sărbătorită foarte frumos şi decent la Lupeni EM Lupeni şi municipiul Lupeni nu se dezmint! Anul acesta, ca de fiecare dată în ultimii 22 de ani, în cel mai din vest municipiu din Valea Jiului au fost organizate ca la carte o serie de manifestări dedicate Zilei Minerului. De altfel, Lupeniul şi municipiul Petroşani sunt localităţile care cinstesc prin acţiuni de înaltă ţinută, an de an, această zi importantă pentru cetăţenii de aici, o zi de comemorare, cinstire şi de aducere aminte a celor care şi-au pierdut viaţa pe altarul mineritului, una dintre cele mai grele şi mai interesante meserii din lume. Dar şi o zi de bucurie şi de mare însemnătate pentru cei care trăiesc, dar care îşi aduc ori şi-au adus contribuţia la scoaterea celei mai de preţ comori din subteranele noastre, huila.

Anul acesta, sala de protocol a EM Lupeni a fost din nou plină, zeci de specialişti minieri şi apropiaţi ai lor, dar şi mulţi oficiali şi personalităţi politice hunedorene ţinând să participe la acţiunea dedicată Zilei Minerului. Cu această ocazie au fost lansate două cărţi, mai mult decât interesante şi despre care vom vorbi mai jos, dar şi un videoclip cu Imnul Minerilor, interpretat de folkistul nostru de aur, lupeneanul Florin Paul Camen.

Spuneam că a fost multă lume în sala de festivităţi a minei, aşa cum se întâmplă de fiecare dată de Ziua Minerului, pe data de 6 August.

Pregătită de sărbătoare, sala i-a „înghiţit” până la urmă pe toţi invitaţii şi, cum n-a mai fost loc pe scaune, mulţi au stat şi în picioare.

Invitaţii au onorat cu prezenţa, în cinstea ortacilor noştri dragi Cu cinci minute înainte de ora 10:00, ora de start, cam toată lumea era prezentă. Astfel, i-am putut zări în sală pe primarul Lupeniului, Cornel Resmeriţă, cu nelipsitul tricolor pe piept la astfel de ocazii festive, dar şi pe viceprimarul Cornel Lungan, precum şi o serie lungă de consilieri locali sau judeţeni.

Din partea Parlamentului României au fost prezenţi senatorul Cosmin Nicula, precum şi deputaţii hunedoreni Laurenţiu Nistor şi Cristian Resmeriţă.

Prefectul Sorin Vasilescu a răspuns din nou prezent, semn clar că nu se poate dezlipi de Vale şi de oamenii ei.

Din partea partidelor politice din Lupeni au fost prezenţi în sală mai mulţi, reprezentanţi de la toate partidele, chiar şi de la cele care nu fac parte din Consiliul Local Lupeni. Un semn bun, am zice noi, care demonstrează aprecierea faţă de mineri şi de munca lor grea.

Până şi de la Petroşani am zărit o trupă a PSD-ului destul de consistentă, în fruntea ei aflându-se preşedintele organizaţiei, Ioan Rus, şi prim-vicepreşedintele Costel Postolache.

Am lăsat la urmă ca să dăm Cezarului ce-i al lui.

Sala a gemut de specialişti minieri şi de oameni dedicaţi acestei meserii. I-am văzut acolo pe directorul general al CNH, Nicolae Drăgoi, dar şi pe fostul director general Constantin Jujan, actualmente director al minei Petrila.

Pe post de amfitrion nu putea să lipsească directorul minei din Lupeni, inginerul Sorin Sandu, un om într-adevăr deosebit, care a organizat totul ca la carte şi foarte decent. Directorul minei Uricani, Adrian Petrar, precum şi alţi directori din cadrul CNH, inclusiv de la mai toate minele din Vale şi, bineînţeles, de la EM Lupeni, se aflau de asemenea în sală.

Cam toate sindicatele miniere au fost şi ele reprezentate, pe lângă liderii de la sindicatele din Lupeni i-am zărit şi pe liderii Ion Temneanu, Tiberiu Cozma, Adrian Jurca veniţi tocmai de la

www.zvj.ro

Petrila, Lonea sau Petroşani - Livezeni împreună cu alţi colegi din sindicatele pe care ei le reprezintă.

Lucru oarecum curios, au lipsit reprezentanţi din partea sindicatelor „Muntele” sau LSMVJ, tocmai cei doi lideri, Bebe Nica şi Zoltan Lacataş, altădată nelipsiţi de la astfel de acţiuni. Dacă Zoli Lacataş a declarat că „nu se duce unde nu este invitat”, Bebe Nica nu ştim de ce n-a fost în sală, mai ales că acţiunea se petrecea exact la mina unde acesta activează.

Imnul Minerilor, în interpretarea folkistului Florin Paul Camen... ...a răsunat în sala de protocol a celei mai mari mine de huilă din ţară. Timp de 50 de minute lucrurile s-au petrecut cu repeziciune, în sensul că parcă timpul a zburat.

După vizionarea clipului cu „Imnul Minerilor”, interpretat extraordinar de Florin Paul Camen, un clip excelent, de înaltă ţinută şi pe care vă recomandăm să-l vizionaţi, a luat cuvântul „generalul” Nicolae Drăgoi. „Vă mulţumesc tuturor că sunteţi astăzi alături de noi, de Ziua Minerului, o zi în care ne comemorăm eroii noştri din grevele din Valea Jiului, precum şi eroii noştri căzuţi în accidentele de muncă în subteranele minelor noastre.

Văzând acest videoclip sunt puţin emoţionat şi cred că managementul Companiei, împreună cu Consiliul Judeţean Hunedoara şi cu toţi factorii politici, vor face tot ce este posibil pentru continuarea activităţii şi un pas înainte pentru mineritul nostru. Vreau să vă citesc un pasaj din această carte, care ne va fi prezentată de domnul Marian Boboc, despre aceste două evenimente care s-au produs la Lupeni: greva din `29, din 5-6 august, grevă la care şi-au pierdut viaţa 30 de mineri şi greva din 1977, începută în 4-5 august, cu maximul ei, din 6 august, când preşedintele de-atunci a fost în mijlocul minerilor. Greva minerilor, desfăşurată la Lupeni, în acele zile de august ale anului 1977, nu trebuie uitată. Ea a însemnat primul strigăt de libertate exprimat de zeci de mii de români într-un sistem închis, opresiv. Prin urmare, greva minerilor a fost nu doar o mişcare muncitorească, ci, prin zecile de mii de participanţi din toată Valea Jiului, şi una civică” (nota red.: pasaj din cartea colegului nostru, Marian Boboc, „Interzis în Valea Jiului. Convorbiri uitate...”), le-a spus celor prezenţi directorul general al CNH Nicolae Drăgoi. „Un drum atât de lung Eu şi cărbunele” Cu acest cuvânt al „generalului” s-a făcut practic trecerea la partea a doua a evenimentului, lansarea celor două cărţi, ambele legate, printr-un fel sau altul, de minerit. „Un drum atât de lung - Eu şi cărbunele”, scrisă de inginerul minier pensionar Gheorghe Davidescu, apărută la Editura Măiastra din Tg. Jiu, este cartea care descrie lungul drum al unui inginer minier, ajuns director, de la angajare şi până la pensionare, ea prezintă toţi paşii parcurşi de acesta până la maturizarea în meserie, precum şi aportul decisiv al specialistului minier şi al colegilor lui la realizarea ridicării mineritului românesc din anonimat, prin introducerea tehnicii miniere în abatajele minelor noastre, în special între anii 1975-1989. Inginerul de care vorbim este tocmai Gheorghe Davidescu, stabilit în Valea Jiului împreună cu soţia dumnealui, de pe hotarele Ploieştiului şi Bucureştiului, acum 57 de ani. Această a douăsprezecea carte scrisă de inginerul pensionar Gheorghe Davidescu se poate numi, fără să greşim, cartea de căpătâi a autorului, o carte bine scrisă, cu multe sentimente amestecate, cu multe date care vor rămâne în istoria mineritului de-a pururi, apărută în condiţii grafice excelente.

Scriitoarea şi jurnalista Adriana Radu Mocanu a făcut un scurt comentariu în sală, legat de această carte: „Rolul meu este mai mult decât copleşitor, acela de a spune câteva cuvinte despre viaţa unui om absolut excepţional, care a muncit alături de mineri şi a trăit alături de ei mai mult de 50 de ani şi care şi-a scris viaţa în această carte (…). Mulţi dintre dumneavoastră vă regăsiţi în acest volum, dacă nu dumneavoastră, părinţii dumneavoastră sau bunicii. Practic, în această carte s-au adunat cu toţii, ca pentru a spune: nu ne uitaţi niciodată, suntem şi noi aici!”. „Cartea domnului Davidescu acoperă un gol foarte important, unul foarte mare în istoriografia Văii Jiului, acela al memoriilor miniere.

Noi, din păcate, avem mărturii dinainte de 1900, de la 1970, dar avem foarte puţine mărturii scrise despre ceea ce s-a întâmplat în subteranele minelor cu periodicitate din timpurile mai apropiate. Domnul Davidescu reuşeşte să lase o carte de antologie în istoriografia minelor, reuşeşte să ne introducă în viaţa lupeneană a anilor `50, mai exact din 1954 şi să ne aducă până aproape de zilele noastre, undeva în anii `90, bineînţeles cartea fiind legată strict de viaţa minieră şi de realizările din subteran ale specialiştilor minieri”, a completat scriitorul şi jurnalistul Marian Boboc, colegul nostru şi redactorul-şef la Ziarul Văii Jiului.

La finalul prezentării cărţilor a vorbit şi inginerul Gheorghe Davidescu, îmbrăcat în vechiul costum mineresc de protocol, unul de înaltă ţinută înainte de 1989. „Toată lumea se întreabă de ce am scris această carte. Am scris-o la cererea unor cititori, care anul trecut mi-au spus la o lansare de carte: Scrieţi, domnule, şi ceva despre Valea Jiului, eventual o carte cu date de când aţi lucrat dumneavoastră. Aşa că m-am apucat de scris această carte şi am început în amănunt cu anii 19541955, practic perioada de când am venit aici la mina Lupeni, conti-nuând cu toată activitatea mea până după Revoluţie. Această carte este expresia unei persoane, adică a mea, o persoană care a participat personal la tot ce se scrie în carte. Tot ceea ce am realizat, împreună cu colaboratorii mei, în cei 36 de ani cât am lucrat în Valea Jiului, este descris în această carte”. „Interzis în Valea Jiului.

Convorbiri uitate...”

Marian Boboc, vizibil emoţionat, şi-a prezentat cartea, “Interzis în Valea Jiului. Convorbiri uitate..”. Ea continuă ciclul de cărţi documentate impecabil şi bine transmise cititorului, unele scrise împreună cu colegul Mihai Barbu, legate strict de greva minerilor din august 1977: „Lupeni 77”, „Sfânta Varvara versus Tanti Varvara” şi „Strict Secret. Lupeni 1977. Filajul continuă!”.

În această nouă carte, Marian Boboc scoate la lumină mărturiile unor participanţi la grevă, întâlniţi pe stradă, în general în Lupeni, unii care astăzi mai trăiesc şi care au scos la iveală noi date şi amănunte legate de această grevă, o

grevă deloc obişnuită dacă ţinem cont de proporţiile ei şi de ce cutremur a adus ea sistemului comunist de-atunci. Această carte este o nouă dovadă că greva de la Lupeni n-a fost o grevă obişnuită, ea a fost de fapt prima grevă anticomunistă, cu mult înainte de greva din 1986 din Braşov, sau de Revoluţia din 1989 de la Timişoara, Bucureşti şi apoi din toată ţara.

Merită subliniat şi ajutorul dat de ziaristul Eugen Popa, „nea Popică”, care a pus umărul la găsirea acestor interlocutori pe străzile Lupeniului, fapt pentru care Marian i-a mulţumit public luni dimineaţa.

Dar iată câteva din cuvintele rostite de Marian Boboc în sala de festivităţi, la lansarea acestei recente cărţi, apărută la Editura MJM din Craiova: „Volumul Interzis în Valea Jiului.

Convorbiri uitate... este al treilea pe care-l lansez. În această carte am adus la vedere o mare parte dintre mărturiile participanţilor, pentru că greva până la urmă nu a fost doar a greviştilor ci şi a zecilor de mii de participanţi.

Pentru a reconstitui atmosfera am făcut vreo cincisprezece convorbiri, fiecare interlocutor şi-a adus aminte de un mic amănunt, toate acestea, puse cap la cap, redau o parte importantă a atmosferei greviste. Am mai trecut programele de revendicări, deoarece ele au fost până la urmă mai multe, precum şi măsurile întreprinse de organele represive, fapt care demonstrează fără tăgadă caracterul anticomunist al grevei. În încheiere vă invit să citiţi cartea, dar nu vreau să termin fără a sublinia bucuria de a întâlni la mina Lupeni un colectiv mineresc care, dincolo de rezultatele de la locul de muncă, este preocupat de recuperarea istoriei. Până la urmă istoria aceasta reprezintă de fapt o avere importantă a acestei unităţi industriale”.

Depuneri de coroane la Uzina Electrică a EM Lupeni şi la monumentul „Lupeni `29” După aceste momente, s-a plecat în coloană, pe jos, spre Uzina Electrică a EM Lupeni. Acolo unde în 5-6 august 1929 şi-au pierdut viaţa 30 de mineri, împuşcaţi de gloanţele puterii de atunci, nemulţumită de faptul că ortacii protestau. După intonarea Imnului, s-a trecut la depuneri de coroane. Toţi cei amintiţi mai sus dar şi alţii, din cadrul sindicatelor miniere, a angajaţilor minelor ori a CNH-ului, din cadrul tuturor partidelor politice, din cadrul unor instituţii publice de pe raza localităţii (jandarmerie, spital etc.) au depus câte o coroană, pentru a onora şi omagia astfel pe cei căzuţi sub tirul gloanţelor acum 83 de ani. Şi din partea noastră, „Fie-le ţărâna uşoară şi Dumnezeu să-i odihnească pe toţi, în pace şi linişte!”.

Apoi, tot în coloană şi în ritmul fanfarei minereşti, s-a mers pe străzile Lupeniului până la monumentul „Lupeni `29”, sculptat de marele Ion Irimescu şi dezvelit în 1969, unde, de asemenea, s-a depus câte o coroană de flori.

Un fapt emoţionant, pe tot parcursul drumului, a fost că nimeni nu a părăsit coloana, iar cetăţenii din Lupeni s-au strâns la „statuia de lângă spital”, mai mulţi parcă ca niciodată. Semne clare de cinste şi onoare adresate de oamenii simpli acestor eroi care au făcut istoria mineritului.

Corneliu BRAN

PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului marţi, 7 august 2012

IMOBILIARE Vând casă (are apă, canalizare, energie electrică etc., acces auto) + 600 mp teren, zona Peştera Bolii.

Tel. 0725.068828 Vând casă + anexe şi 4.000 mp teren în Livadia. Preţ 30.000 euro.

Telefon 0766.568419 Vând apartament 2 camere în Lupeni, zona Penny Market, Aleea Trandafirilor, bl. 12/41.

Tel. 0728.980100 Vând apartament 2 camere, Lupeni, str. Viitorului, bl. K2, stare bună, termopane, uşă metalică, preţ negociabil.

Telefon 0728. 272117 Vând apartament 3 camere în Dimitrov, situat la stradă, parter înalt, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, izolat exterior, balcon închis, bine întreţinut, 2 boxe. Ideal de transformat şi în spaţiu cu altă destinaţie.

Preţ 45.000 euro neg.

Rel. la tel. 0724.571408

AUTO Vând rulotă turistică, două dormitoare, baie, aragaz, dresing, foarte bine întreţinută. Preţ neg.

Telefon 0760.922123 Vând Ford Fiesta model 2006, fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag, abs, închidere centralizată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxa mediu 300 euro. Un singur proprietar de nouă. Preţ 2890 euro.

Telefon 0765.459316 Vând Ford Focus model 2002, 1.8 diesel, aer condiţionat, abs, geam el., închidere centralizată, radio cass original, 4 airbag, un singur proprietar de nouă, statul austriac, recent adusă în ţară. Preţ 1950 euro.

Telefon 0765.459316 Vând Peugeot 308, 1,6 HDI, mai 2010, 35.000 km, confort pack dublu climatronic volan reglabil, oglinzi electrice şi încălzite, 2 geamuri electrice, 4 airbaguri, computer bord, preţ 9900 euro.

Telefon 0728.696889 Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8 benzină, airbag, radio cass original, închidere centralizată, stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusă în ţară.

SERVICII Telefon 0765.459316 Asigur transport cu autoutilitară 3,5 t. Preţ minim/ km - în funcţie de distanţă.

Relaţii la telefon 0760.922123 non-stop.

ANGAJĂRI SC SA angajează: GEAMGIU/TĂIETOR PRODUSE STICLĂ 1 post Cerinţe: GEAMGIU/TĂIETOR STICLĂ - Experienţă profesională cu sau fără calificare Persoanele interesate sunt rugate să depună un CV relevant la adresa din strada Independenţei nr. 5 Petroşani sau să-l transmită la adresa office@visa-prod.com până la data de 10 august 2012.

Hotel Rusu angajează muncitor necalificat pentru spalat vase CV-urile se trimit la info@hotelrusu.ro sau la fax. 0354.108510.

Informaţi suplimentare la telefon 0742.087221 sau 0742.087222.

OFERTĂ SPECIALĂ Monitoare LCD 15”

Primeşti informaţia de care aveai nevoie pentru a trece la etapa următoare a unui proiect de anvergură. E un demers de lungă durată şi ai nevoie de ajutor în acest sens.

SCANNERE BENQ LA DOAR 69 LEI.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Electronic Center - 0765 459 316 Petroşani, Piaţa Centrală, Hală, Etaj 1

Societate comercială angajează bucătar cu experienţă, şi ajutor bucătar.

Relaţii la telefon 0751.199101

Problemele de acasă te preocupă mai mult decât cele profesionale, şi vei încerca să te ocupi prioritar de ele.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Suferi din amor, pentru că persoana iubită a făcut un gest care te-a descumpănit. Nu mai ştii ce să crezi, ai impresia că dragostea ei a pălit.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Nu mai ştii cum să mulţumeşti pe toată lumea, pentru că apar disensiuni în casă iar tu eşti la mijloc, pe post de arbitru.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Starea ta psihică este extrem de vulnerabilă la orice afront încât poţi reacţiona greşit. Crizele de orice natură planează în aer.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Minciuna îşi poate atinge uneori scopul, dar nu înseamnă că va rămâne nedescoperită şi nepedepsită.

Relaţii la telefon: 0372.764439 sau 0254.542472

Sonorizări, filmări profesionale, fotografii pentru diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon: 0723.788664 0768.688465 0762.695556

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Spaţiu de închiriat (DEPOZIT), str. Lunca, nr. 100. Preţ foarte avantajos.

SERVICII

Dacă reuşeşti să menţii un echilibru normal între vechi şi nou, între a porni sau a sta pe loc, între acţiune şi prudenţă, vei avea parte de rezultate excelente.

Unde apari tu, se rezolvă toate, pentru că ai întotdeauna soluţii practice la orice. Tu nu-ţi pierzi timpul cu lamentări inutile, ci pui mâna pe unelte ca să repari defecţiunea.

ÎNCHIRIERI

Informaţii la telefon 0761.282342

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

second-hand la doar 99 lei la achiziţionarea oricărei unităţii P4.

Vila Melinda angajează ospătar şi cameristă.

Oferă condiţii de muncă avantajoase.

CV-urile se pot trimite la fax 0254.545842 sau la office@vilamelinda.ro

Închiriez spaţiu industrial cu teren aferent în municipiul Petroşani, str. Dărăneşti (vizavi de Lascăr Service), pretabil ca depozit, spaţiu de producţie etc., acces direct din DN 66, apă, curent etc.

HOROSCOP

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

SC REALCOM SA PETROªANI Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente

mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la: 0254.549020, 0254.549121, office@zvj.ro, publicitate@zvj.ro, zvj2008@yahoo.com sau direct la sediul redacţiei noastre.

Nu îţi place cum ţi se adresează unii cu care ai avut până acum relaţii amiabile. De data aceasta te iau la rost pentru tot felul de fapte de care poate nici nu te faci vinovat, dar tensiunea pluteşte în aer cu fiecare vorbă pe care ţi-o aruncă în spate!

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Eşti copleşit de o stare de apatie şi pasivitate de parcă nimic din ce se petrece în jurul tău nu te atrage şi se vede că eşti obosit.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Redu tonul, dacă ai de criticat pe cineva astăzi, pentru că eşti cam aspru în exprimare şi poţi răni profund pe cei mai sensibili din fire. Chiar dacă ai dreptate, nu trebuie să o faci pe durul cu ei, pentru că îi poţi convinge şi prin alte metode.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Trebuie să fii alături de cineva drag într-un moment dificil pe care numai datorită încurajărilor tale îl poate depăşi. Ştiind că cineva îl sprijină şi îl înţelege, va găsi soluţiile eficiente pentru a rezolva problema cu brio.

www.zvj.ro

CMYK

12 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

marţi, 7 august 2012

După nicio oră,

Tot ce s-a petrecut la Statuia Minerul din Vulcan era pe net Ceremonialul de depunere de coroane, desfăşurat, ieri dimineaţă, la Statuia Minerului din faţa clădirii Poştei, a diferit doar printr-un singur aspect de ceremonialul care a avut loc anul trecut.

Tiberiu Balint. Făcut, de câteva ori, pe nedrept, consilier judeţean de către primarul Gheorghe Ile.

Ah, da, a mai fost unul, într-adevăr, dar care putea fi foarte uşor trecut cu vederea. În ultima clipă s-a anunţat că, din cauza unor probleme de moment, domnul Ioan Mircea Moloţ, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, nu a putut fi prezent. În aceste condiţii, coroana de flori trimisă de domnia sa a fost depusă de vicepreşedintele

În lipsa viceprimăriţei Angela Stoica, de nevăzut, de ceva vreme, la manifestaţii care adună mulţi oameni, oficiile de gazdă au fost făcute de primarul Gheorghe Ile. S-a descurcat cu toate primarul. Şi cu cuvântul de deschidere, şi cu surprinzătorul citat din I.D. Sîrbu, cu care a dat pe spate asistenţa, şi cu partea de închidere, în care invitaţiile la masa festivă de la Căprişoara au fost făcute pe sprânceană. Şi, ce i-a uimit pe unii care nu au fost acolo, dar care sunt tari la mânuit netul, după nici o oră pozele de la statuie erau deja postate pe Facebook.

Gheorghe OLTEANU

În rest, totul a fost cam la fel. Aceeaşi slujbă de pomenire a minerilor morţi în subteranul Văii Jiului, aceeaşi asistenţă şi nelipsitele coroane de flori. Depuse, scuze că nu am respectat ordinea, din partea sindicatelor, a conducerilor exploatărilor din Vale, a deputaţilor, a CNH, a primăriei, a unor instituţii ale statului şi a partidelor politice reprezentate sau nu în consiliul local.

Ziarul Vãii Jiului

www.zvj.ro zvj2008@yahoo.com office@zvj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0254.549 020 0254.549 121 (fax) 0737.575 582

Director: Cătălin DOCEA

Contract pentru asigurarea de servicii între Primăria Petroşani şi Asociaţia Umanitară şi Etnografică Sf. Varvara În urma acestui contract asociaţia se obligă se ofere persoanelor în nevoie asistenţă socială iar Primăria Petroşani suportă în fiecare lună câte 2.000 de lei pentru aceste servicii. Asociaţia a cerut sprijinul primăriei pentru plata cheltuielilor cu utilităţile şi hrana persoanelor asistate la cantina socială pe care o administrează de ani de zile. În anul 2002, când asociaţia a câştigat primul proiect cu finanţare europeană, a fost şi prima dată când beneficiarii au primit hrană, mai precis 2400 de pachete cu alimente şi 300 de gustări zilnice. În 2003 s-a deschis şi cantina şi a fost un proiect cu succes. În acel an au fost servite 10.000 de porţii. În 2010, Asociaţia Sf. Varvara a primit o altă finanţare, în cadrul unui miniproect. Această finanţare a fost capabilă să acopere, pe lângă alte facilităţi, şi acordarea a 4.300 de porţii de hrană. În prezent, centrul social şi cantina asigură aproximativ 200-250 de porţii pe lună. Beneficiarii sunt locuitori cu probleme sociale din Aeroport, cei mai mulţi de pe străzile Venus şi Saturn, selectaţi de personalul centrului în urma unor anchete sociale. Aceştia s-ar putea încadra pentru masa la cantina socială din Colonie, dar este prea departe. Aşadar, serviciile sunt preluate zilnic de cantina de la Biserica Sf. Varvara, care este situată chiar în zona de domiciliu a beneficiarilor. Cu toate că de doi ani proiectul nu mai este finanţat, asociaţia nu a renunţat la a oferi servicii. Însă punga s-a golit.

Contractul între cele două părţi contractante se încheie pe o perioadă de 5 luni, din data de 1 august până pe 31 decembrie.

Valoarea contractului este de 10.000 de lei şi se vor plăti câte 2.000 de lei pe lună.

Alina PIPAN

www.zvj.ro

docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC 0761.756840 Colectivul de redacþie: Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380 Corneliu BRAN 0766.728688 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0732.413134 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Colaboratori permanenþi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Valeriu BUTULESCU, Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2