__MAIN_TEXT__

Page 1

20 noiembrie - 3 decembrie - 2020

POP CULTURE MAGAZINE. SIBIU. 20 noiembrie - 3 decembrie - 2020 POP CULTURE MAGAZINE

MUZICĂ. ARTĂ. FILM. CULINARIA

Daniel Sandu

regizor „Bani negri” Povești de succes: Cidrul Clarcks Cover: Tu cum îți petreci timpul liber în pandemie? Cityzen: Crina Mareș, Ciprian Ciocan și George Mihalcea

www.zilesinopti.ro

PAGINA 

1


20 noiembrie - 3 decembrie - 2020

Salut, Sibiu

POP CULTURE MAGAZINE

De ce e Sibiul în carantină Cristina Bălău, redactor

P

oate simțiți că v-ați întors, cumva, în timp. Că suntem unde eram și în primăvară, când întreaga țară a fost în stare de urgență și am fost nevoiți să stăm cuminți în case și să ieșim doar când era necesar. Situația nu este deloc asemănătoare acum și vă spun și de ce – acum câteva luni, starea de urgență a fost impusă pentru ca numărul de cazuri să fie oprit din creștere înainte să scape de sub control. Acum suntem închiși tocmai pentru că prea mulți au fost cei care nu au înțeles să respecte un minim de măsuri, să se protejeze de un virus în care ei nu cred și să arate un 10% respect față de cei din jur care fac tot ceea ce le stă în putere să se ferească. Suntem în această situație dramatică și deloc flatantă pentru Sibiu, într-o poziție care pe mine, personal, mă dezamăgește. Sunt surprinsă în fiecare zi să găsesc nenumărate postări din județul nostru, județ cu care mă mândresc de fiecare dată când am ocazia, de la persoane care nu doar că anunță faptul că nu cred în coronavirus, dar ce este și mai grav este că încearcă să îi convingă pe cei mai slabi că e bine să nu se protejeze, să iasă în continuare și să caute

virusul dacă pot, să le demonstreze tuturor că nimic nu e adevărat, că spitalele nu sunt pline și oamenii nu mor pe capete. „Arată-mi tu mie un om pe care îl cunoști și care are coronavirus” – e mesajul pe care nu o dată l-am citit pe rețelele de socializare. Vă arăt eu nu unul, ci câteva zeci doar din cercul meu de cunoscuți. Sunt printre ei oameni care au trecut ușor prin boală, dar sunt alții, oameni tineri, sănătoși până de curând, care au zăcut prin spitale răpuși de această infecție, care acum, după ce au fost testați în sfârșit negativ, încă trag de pe urma complicațiilor. De ce vreți să ajungeți acolo? De ce insistați să mergeți împotriva curentului? De ce nu înțelegeți că pacienți mor în fiecare zi peste tot în lumea asta, că mor la Sibiu, că spitalele sunt pline și cadrele medicale aproape cad de epuizare? De ce aveți impresia că e totul o glumă proastă? Cum se poate ca nici atunci când vi se arată imagini reale de pe „frontul de luptă” voi tot nu puteți să acceptați și să arătați un minim de respect? Spălați-vă pe mâini cum trebuie. Purtați masca aia când sunteți în preajma altor oameni. Stați în casă și căutați în voi ceva ce, sper, se ascunde undeva, adânc în sufletele voastre – compasiunea.

Ediţia de Sibiu Apare bilunar - gratuit nr. 17 (357)  | 20 noiembrie - 3 decembrie - 2020

Redactori: Cristina Bălău | cristina.balau@zilesinopti.ro Răzvan Sădean | razvan.sadean@zilesinopti.ro

 Str Mărăști nr. 9, Sibiu  /zilesinoptiSibiu  zilesinopti.ro

Layout & DTP: Gabriela Hogea | hogea.gabriela@gmail.com

Ediţiile Zile și Nopţi în România: 235.000 exemplare lunar. (Bucureşti, Cluj, Timişoara, Braşov, Sibiu, Bacău, Piatra Neamţ, Galaţi, Oradea, Piteşti, Bistriţa, Tg. Mureş, Iaşi, Baia Mare, Satu Mare, Suceava) Pentru publicitate în ediţia tipărită sau online, vă rugăm să ne contactaţi: Publisher: Marius Dicoiu 0744 35 99 10 | marius.dicoiu@zilesinopti.ro

www.zilesinopti.ro

Dacă vrei să primeşti revista Zile şi Nopţi Sibiu te rugăm să contactezi departamentul de distribuţie: Alex Fălămaș | 0755 02 29 57 Administrativ-Vânzări: Mariana Cătană Trif 0755 02 29 55 | secretariat.sibiu@zilesinopti.ro Dacă doriţi să semanalţi un eveniment: e-mail sibiu@zilesinopti.ro. Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru modificările survenite ulterior. PAGINA 

3


CUPRINS

POP CULTURE MAGAZINE

Artă/pagina 27 ART STORE�������������������������������������������������������������������������������������� pagina 27 Michael Clark un dansator din altă lume PERFORMING ARTS ������������������������������������������������������������������ pagina 28 Judith State FESTIVAL������������������������������������������������������������������������������������������ pagina 31 Caleido | un festival multicultural

Film /pagina 32 RING STAR����������������� pagina 32 Eileen O”higgins PREMIERA�������������������� pagina 34 „Bani negrii”

Muzică/pagina 20 ALBUM�������������������������������������������������������������������� pagina 20 Drive-by truckers NOUTĂȚI DISCOGRAFICE DE TOAMĂ pagina 23

DIALOGURI FĂRĂ NOTE� pagina 24 Raul Kuşak

Eat&Drink JURNAL DE GURMAND

Snack gourmet în izolare �� pagina

40

ADVERTORIAL . . . . . . . . . . . . . . . . pagina 38 Noi suntem Maestro!

din Sibiu

/

pagina 3

SALUT SIBIU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pagina 3 De ce e Sibiul în carantină 3 TO DO . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pagina 6

PUB . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pagina 42 Aurul Mexicului într-o picătură POVEȘTI DE SUCCES . . . . . . . . . pagina 44 Cidru Clarks

COVER . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pagina 8

Tu cum îți petreci timpul liber în pandemie?

#HAILAȚARĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pagina 36 #movile LUCRURI PE CARE LE ȘTII DOAR DACĂ EȘTI . . . . . . . . . . . . . pagina 50

librar, cu Andreea Tărnăuceanu

POP-UP STORiEs

RAY BRADBURY� ........

pagina11

PAGINA 

4

www.zilesinopti.ro


20noiembrie-3decembrie-2020

RĂZVAN SĂDEAN

3 TO DO

Tom și Jerry 2.0 Nu e vorba despre celebrul desen animat, ci despre un film de acțiune în regia lui Florin Piersic Jr care îi aduce în prim plan pe actorii naționalului sibian Marius Turdeanu, Ali Deac și Ioan Paraschiv. Filmul e presărat cu situații limită, personaje ”badass”, adrenalină și multe întrebări, toate amintind de stilul regizorului american Quentin Tarantino. Ceea ce frapează spectatorul la vizionarea acestui film e felul în care niște criminali atât de sângeroși se strecoară pe sub pielea privitorului devenind până la final niște personaje atașante. ”Tom și Jerry 2.0” va fi difuzat online pe Scena Digitală a Teatrului Național ”Radu Stanca” Sibiu, în zilele de 25, 26 și 27 noiembrie, începând cu ora 19. Bilet: 30 lei. Concert simfonic Tiberiu Soare, noul dirijor al filarmonicii sibiene, dirijează Mozart! Concertul va fi transmis online joi, 26 noiembrie, începând cu ora 19, pe pagina de facebook a Filarmonicii de Stat Sibiu. Pe lângă Tiberiu Soare, pe scenă vor urca pianistul Dragoș Cantea și membrii orchestrei sibiene. Programul de o oră și jumătate include două lucrări semnate de Mozart: Concert pentru pian și orchestră nr. 27, KV 595 în Si bemol Major și Simfonia nr. 35 în Re major, K. 385 ”Haffner”. În prezent, concertele noii stagiuni s-au mutat în online ca metodă de prevenție împotriva noului coronavirus. Noaptea cercetătorilor

Cercetarea nu intră în izolare în 2020! Experimente trăsnite, fenomene curioase, știință interactivă, toate vor fi la dispoziția publicului pe data de 27 noiembrie, în cadrul celui mai așteptat eveniment științific al Sibiului, Noaptea cercetătorilor. Ediția din acest an va avea loc exclusiv în online, unde mințile curioase de toate vârstele vor putea urmări filme cu tematică științifică sau vor putea lua parte la webinarii. ”Publicul are ocazia să înțeleagă cum cercetarea și cercetătorii ne fac viața mai frumoasă. Vom arăta că știința e minunată și poate fi descoperită în cele mai originale modalități”, transmit organizatorii. Programul e disponibil pe cercetare. ulbsibiu.ro/nc. PAGINA 

6

www.zilesinopti.ro


COVER

Tu cum îți petreci timpul liber în pandemie? Pandemia ne ține, din nou, mai mult în casă, cu restaurantele, cluburile, sălile de spectacole și cinema închise. Acum nu ne mai ajută prea mult nici vremea, iar noile restricții par să ne apropie tot mai mult de un nou lockdown. Dacă în primăvară toată situația ne-a cam luat prin surprindere, de data aceasta suntem mai pregătiți. Pe final de toamnă ne putem bucura de o plimbare în inima naturii, de un film pe Netflix, de o sesiune de shopping online și de mici expoziții de artă în centrul Sibiului. Chiar dacă liniștea se așterne tot mai mult peste oraș, asta nu înseamnă că suntem privați de cultură. O găsim din plin în Muzeul ASTRA din Dumbrava Sibiului: 96 de hectare, 10 km de alei și peste 300 de monumente expuse. Un loc în care vă puteți satisface atât pofta de cultură, cât PAGINA 

8

RĂZVAN SĂDEAN

și pofta de mișcare în aer liber. În plus, la intrarea în muzeu puteți întreba de broșurile #quiz prin care puteți afla cum se modelau, pictau și apoi ardeau vasele de lut, cum se gospodăreau ciobanii la stână sau cum funcționa o moară. O oportunitate inedită, mai ales pentru cei mici, de a descoperi satul de demult. Dacă optați pentru o plimbare cu bicicleta sau cu trotineta pe aleile muzeului e important de știut că o puteți face dimineața, între orele 8 și 10, și la prânz, între orele 15 și 17. Muzeul e închis până la sfârșitul lunii noiembrie, dar mai apoi va reveni la programul de iarnă, de luni până duminică, între orele 8 și 17. Sibiul va fi nu doar mai gol iarna aceasta, ci și lipsit de spiritul sărbătorilor, mai ales pentru că www.zilesinopti.ro


20 noiembrie - 3 decembrie - 2020

centrul orașului nu va găzdui în acest an celebrul Târg de Crăciun. Și dacă tot stăm în casă și suntem cu ochii în ecrane, Netflix sare în ajutor cu câteva seriale și filme de sezon. Unul dintre ele e serialul ”Dash & Lily”, care arată cum sărbătoarea Crăciunului face miracole și face ca până și extremele să se atragă. Un alt serial care vă va aduce cât mai aproape de sărbătorile de iarnă este ”Holiday Home Makeover with Mr. Christmas”, în care decoratorul Benjamin Bradley lucrează cu o adevărată echipă de elfi pentru a ajuta mai multe familii să-și decoreze și să reinventeze locuințele pentru sărbători. Filmul ”Alien Xmas” prezintă misiunea unui mic extraterestru care vrea să fure de la Moș Crăciun, dar care odată ajuns la Polul Nord află ce înseamnă cu adevărat spiritul sărbătorilor, iar planul său e dat cu totul peste cap. Filmul ”The Christmas Chronicles” aduce în atenție o amenințare care răsună într-un întreg oraș din partea unui scandalagiu misterios, care vrea să pună capăt Crăciunului odată pentru totdeauna. Și dacă tot veni vorba de sărbători, nu putem să nu ne

POP CULTURE MAGAZINE

gândim și la Black Friday. Cu toate că este o ”sărbătoare” împrumutată de la americani, Black Friday e interpretată în stilul pur românesc. În America, ziua marilor reduceri are loc în vinerea de după Ziua Recunoștinței și e practic ziua în care se deschide sezonul de cumpărături de Crăciun. În România, Black Friday se desfășoară în toate formele posibile, de la magazin la magazin, și poate avea loc într-o zi de miercuri sau se poate întinde de-a lungul întregii luni. Black Friday-ul românesc are farmecul și identitatea sa, însă e o bună ocazie de a cumpăra diverse produse la reduceri, de la mobilă la electrocasnice, până la haine sau cărți. Doar că trebuie să urmăriți magazinul / magazinele de unde doriți să faceți achiziții și să aflați în ce zi / zile se va desfășura Black Friday. Pentru o sesiune de shopping în siguranță, în acest an e indicat să evitați magazinele fizice și să dați iama în online. Dacă aveți în vedere site-uri din afara țării, cele mai multe vor respecta întocmai ”sărbătoarea” reducerilor și vor organiza Black Friday pe data de 27 noiembrie.

Ochii merită puțină odihnă după vizionări de filme și sesiuni de shopping din fața ecranului, dar rămân în centrul atenției datorită fotografului Rareș Helici, care vă așteaptă în fiecare zi până în 29 noiembrie, între orele 12 și 16, în Piața Mică 3, să vă facă un portret în stilul său inconfundabil în cadrul celei de-a IV-a ediții a proiectului ”1000 portraits”. Miza acestui proiect e simplă: ”1000 este despre ce înseamnă să fii viu. Ca individ, ca personalitate, ca grup și comunitate”, explică Rareș Helici. În același spațiu, pot fi admirate și lucrările artistului sibian Alexandru Cînean, care compun expoziția ”Faust: Vanity and Despair”. Tot la capitolul artă, pe Tribunei 13, la noul spațiu ”Artă.nonstop”, se poate viziona, din exterior, în fiecare seară între orele 18 și 21, expoziția ”Aș vrea să ne vedem, dar nu cred că e safe”, cu lucrări care amintesc de izolare și singurătate. Dacă am început seria recomandărilor cu o plimbare în aer liber, o încheiem în aceeași notă, dar la înălțime.

Arena Platoș Păltiniș

se pregătește pentru deschiderea sezonului de iarnă 2020 - 2021, perioada estimată fiind sfârșit de noiembrie, început de decembrie. Asta înseamnă că distracția e gata să înceapă pe pârtiile de schi și asta la doar 30 de minute distanță de centrul orașului. Programul și condițiile le puteți afla accesând site-ul arenaplatos. ro.

www.zilesinopti.ro

PAGINA 

9


TEXT DE IOAN BIG

POP CULTURE MAGAZINE

POP-UP STORiEs

RAY BRADBURY Exerciţiu de rememorare din perspectiva Pop culture

N

e apropiem de finele unui an în care sărbătorim Centenarul Ray Bradbury, autor de Fantasy & SF vizionar, despre care s-a scris deja enorm ca scriitor, influencer şi, nu în ultimul rând, om extrem de pasionat de toate formele de expresie şi entertainment din cultura pop(ulară), aşa că mă voi mărgini să reamintesc doar câteva repere dintr-o viaţă fantastică dedicată “artei posibilului”, după cum îşi definea stilul literar chiar Ray Bradbury, cel care ne-a lăsat moştenire aproape 30 de romane şi 600 de povestiri, printre care binecunoscutele Fahrenheit 451 şi Cronicile marţiene. Referitor la Fahrenheit 451, dacă nu ştiţi romanul şi nici celebrul film al lui François Truffaut din 1966 cu Oskar Werner şi Julie Christie, despre temperatura la care ard cărţile vă puteti face o idee din adaptarea cinematografică modernizată a poveştii care e disponibilă pe HBO (cea din 2018, cu Michael Shannon şi Michael B. Jordan), iar în ce priveşte opus-ul The Martian Chronicles trebuie să puneţi negreşit mâna pe... carte, fiindcă obscura miniserie TV din 1980 cu

www.zilesinopti.ro

Rock Hudson este complet depăşită şi am dubii că veţi găşi uşor adaptarea sovietică a fixup-ului, Trinidasatyy apostol, nominalizată pentru cel mai bun film la Fantasporto în 1989. Ray Bradbury, despre care Steven Spielberg spunea că i-a fost “muză pentru perioada SF cea mai bună din cariera” lui, a iubit dintotdeauna comicsPAGINA 

11


20noiembrie noiembrie -3decembrie - 3 decembrie -2020 - 2020

urile, a fost fascinat de dinozauri, monştri şi magie, a vânat în adolescenţă autografe de la vedete patinând pe role prin L.A., a rămas fan până la moarte al scrierilor lui Jules Verne şi Edgar Rice Burroughs, a creat romane grafice şi benzi desenate, a fost prezent la San Diego Comic-Con încă de la prima ediţie din 1970 şi la convenţiile SF până în 2009, a condus două teatre şi a fondat fanzine, a ţinut morţiş ca vrăjitorul F/X de la Hollywood Ray Harryhausen să îi fie cavaler de onoare şi a fost prieten la cataramă cu Gene Roddenberry, creatorul Star Trek. Ray Bradbury a trăit pentru şi prin Pop culture! Ironia sorţii a făcut însă până la urmă ca un autor care s-a opus din răsputeri apariţiei cărţilor sale în format digital să piardă lupta cu editura iar distopia Fahrenheit 451, manifestul său pentru cuvântul tipărit, să ajungă publicată ca e-book cu doar cateva luni înainte de moartea lui, pe 5 iunie 2012. Who is this Bradbury? s-au întrebat uluiţi Billy Wilder, John Ford şi John Wayne, ce stăteau cuminţi la coadă aşteptând să facă cunoştinţă cu cineastul rus Serghei Bodnarciuk, prezent la Hollywood pentru o ceremonie de premiere - era probabil afterparty-ul de decernare a Oscarurilor din ’69 când Război şi pace a primit trofeul pentru cel mai bun film străin -, în momentul în care acesta a trecut indiferent pe lângă ei, l-a luat în braţe pe scriitor zbierând ‘Ray Bradbury, is that you?’ şi l-a invitat la masa lui cu o sticlă de Stolichnaya în faţă, lăsând starurile cu buza umflată. Adevărul e însă că Bradbury era, în mod miraculos, unul dintre autorii americani contemporani celebri deja în blocul comunist în anii ’60.

Fahrenheit 451 PAGINA 

12

POP CULTURE MAGAZINE

It Came from Outer Space

Moby Dick/Gregory Peck

În România, de exemplu, nu erau publicaţi autori contemporani de SF/Fantasy decât absolut accidental (cazul izolat din 1958 al povestirilor lui Robert Heinlein şi Philip K. Dick în Colecţia de Povestiri Ştiinţifico-Fantastice), fiind toleraţi doar bătrânii Jules Verne, H.G. Wells, Conan Doyle, E.A. Poe şi R.L. Stevenson. În aceste condiţii, lui Ray Bradbury i-au apărut două volume, 451 grade Fahrenheit (1963, Ed. Tineretului) şi culegerea Aici sunt tigri (R is for Rocket, 1974 Ed. Albatros), şi cel puţin o povestire în CPSF, Ucigaşul (The Murderer, 1965), ca să nu mai vorbim că după ’90 a fost publicat frecvent, inclusiv în Almanahul Anticipaţia. Explicabilă prin Cursa Spaţială ce opunea URSS-ul Statelor Unite, rămâne totuşi curioasă unda verde dată pe vremuri de comunişti publicării lui Ray Bradbury, date fiind temele disconfortante pe care acesta brodează critic, în special în Fahrenheit 451 (cenzura, corectitudinea politică, alienarea maselor, controlul şi manipularea prin mass-media) şi There Will Be Soft Rains (escaladarea înarmării nucleare, manifestul anti-tehnologie), dar tocmai relevanţa pe care continuă să şi-o conserve aceste teme în societăţile mileniale - sigur, într-o interpretare nuantat diferită, mai ales în privinţa minorităţilor -, fac din multe texte ale lui Ray Bradbury subiectul unei revizitări necesare. www.zilesinopti.ro


20 noiembrie - 3 decembrie - 2020

Something Wicked This Way Comes Jonathan Pryce

There Will Be Soft Rains

The Beast from 20,000 Fathoms

În 1982, acesta scria ‘People ask me to predict the Future, when all I want to do is prevent it’, confirmând astfel că este mai puţin preocupat de a descrie în mod credibil o societate a viitorului, decât de a imagina o alegorie satirică a prezentului. Ancorarea în prezent, chiar una ambalată ca Fantasy, Horror sau SF, în text paginat sau bulă de comics (pe filiera EC Comics), cea care l-a făcut un autor acceptat în mainstream-ul literar, îi este caracteristică lui Bradbury din anii post-WWII, căci înainte de a debuta ca scriitor, a fost scenarist de teatru radiofonic iar prima lui piesă, The Meadow, a fost difuzată în 1947, cu 4 luni înainte de apariţia primei sale cărţi, Dark Carnival, şi nominalizarea la O’Henry Awards a povestirii Homecoming, publicată la insistenţele unui june asistent de editor, pe numele său... Truman Capote. Subtextul dindărătul ambalajului consumerist l-a facut pe oscarizatul cineast John Huston să îi propună lui Bradbury să scrie scenariul pentru filmul Moby Dick (1956) după ce a citit The Fog Horn, în care ceva i-a amintit de romanul scris cu 100 de ani înainte de Herman Melville, şi asta în ciuda faptului că povestea monstrului marin atras de sirena de ceaţă a farului, apărută în ’51, fusese deja folosită ca premisă pentru Horror-SFul The Beast from 20,000 Fathoms (1953). Ray Bradbury nu era însă neapărat măgulit că unii îl consideră un scriitor “serios”, fiindcă pentru el poveştile de aventuri, comics-urile şi literatura SF erau la fel de importante ca Shakespeare sau Faulkner. www.zilesinopti.ro

POP CULTURE MAGAZINE POP-UP STORIES

Venind însă vorba de cinema, în anii ’50, deja experimentat în ale scrisului, Ray Bradbury n-a avut probleme în a se adapta cerinţelor şi a livrat un prim draft de scenariu, The Atomic Monster, materializat în 1953 ca It Came from Outer Space, doar că apoi, în afara colaborării cu John Huston, nu a mai scris decât pentru televiziune, cu o singură excepţie, Horror-ul Something Wicked This Way Comes (1983), care trebuia iniţial realizat de Sam Peckinpah pentru compania lui Kirk Douglas, dar a sfârşit măcelărit de către un script doctor năimit de Disney şi de un regizor englez obscur. La fel se întamplase cu The Illustrated Man în 1969, în care Rod Steiger nu avea cum să salveze o încropeală incoerentă redactată de un fost agent imobiliar, aşa că Bradbury s-a limitat doar la a mai scrie (sau a se lăsa adaptat) pentru proiecte mai mici, precum Alfred Hitchcock Presents sau The Twilight Zone. În an centenar, privind retrospectiv, realizăm că Ray Bradbury a anunţat în cărţile sale bancomatele, conceptul de ‘smart house’, televizoarele plate, Bluetooth-ul şi reţelele sociale, dar le-a asociat întotdeauna avertismentelor referitoare la consecinţele grave ale abuzului de tehnologie şi ale celui mare mare pericol pentru om: izolarea socială. Un om cade pradă unei capcane VR întinsă chiar de către copilaşii săi, deveniti dependenţi de “realităţi” mai îmbietoare decât viaţa de familie... în The Veldt (1950). Pentru Ray Bradbury, consumul excesiv de “virtual” este Horror. Un alt om se plimbă printr-un cartier aparent pustiu în care toţi sunt în case privind la televizor şi este arestat pentru că nu posedă şi el unul... în The Pedestrian (1951). Ray Bradbury se temea că televiziunea va schimba lumea. În rău. Într-un safari, un al treilea om calcă pe un fluture şi moartea insectei schimbă radical viitorul la o scară uriaşă... în A Sound of Thunder. În 1952, Ray Bradbury crease sintagma “efectul fluturelui”. Mai departe? Scrie-n carte. PAGINA 

13


CITYZEN

Plimbare „pe proprie răspundere”

Pe timp de pace, ne-am mutat de bună voie viețile în mediul virtual și ne-am alimentat de acolo existența, luând frumusețea din viața reală „for granted”, ca și când toată „normalitatea” noastră cotidiană va fi mereu acolo, neschimbată, la îndemâna noastră oricând avem nevoie de ea ca de un refugiu. Și iată-ne, pe timp de „război”, râvnind la ceea ce am ignorat, sau am desconsiderat atunci când credeam că suntem bine. Anii trecuți, parcul Sub Arini era o oază aproape sălbatică în inima orașului, animată doar de sportivi. Anul acesta e plin de amatori de plimbare

PAGINA 

14

TEXT DE CRINA MAREȘ

consideram importante și se pare că se poate și fără ele… Eram foarte ocupați și preocupați să dăm „tot ce în aer liber, doar că acum se plimbă „pe proprie răspundere” e mai bun din noi” crezând că asta ne ajută să fim bine, și respiră prin măști. E doar un exemplu din multele aspecte ale acum tot ce ne preocupă e să fim bine pur și simplu. vieții noastre cotidiene pe care Dintr-o dată nu mai avem acum le reconsiderăm. Acum nimic de demonstrat suntem condamnați să „trăim” nimănui. Am rămas cu în mediul virtual. Ironic, nu…? noi înșine reevaluânduDe fapt acum nu mai trăim ne prioritățile și deciziile ci vorbim despre cum ne-ar și realizăm cât de puține plăcea să trăim, adică despre lucruri contează cu adevărat. cum am fi putut trăi când luam Poate suntem în pragul unei totul de-a gata pentru că ni se schimbări de paradigmă, cuvenea. Ne lipsesc lucrurile mărunte pentru care înainte nu poate după o perioadă ne vom întoarce la „ale noastre”, găseam timp pentru că eram așa cum le știm… Oricum ar ocupați cu lucruri despre care eram convinși că sunt mult mai fi, poate nu vom uita cât de importante. Acum nu mai facem prețioasă e o plimbare prin parc. multe din lucrurile pe care le

www.zilesinopti.ro


20 noiembrie - 3 decembrie - 2020

www.zilesinopti.ro

POP CULTURE MAGAZINE

PAGINA 

15


CITYZEN

TEXT DE CIPRIAN CIOCAN

Demnitate peste toate Haideți să recunoaștem, suntem niște răsfățați. Trăim într-unul dintre locurile din România care se apropie ca standarde de viață cu Europa Occidentală. Ultimii 20 de ani ne-au priit foarte tare, dintr-o ruină, am devenit o capitală. Am urcat în topuri și am ajuns în multe titluri de ziare internaționale. Suntem la 2 ore distanță de Munchen, bem cafele de specialitate ca-n Berlin și avem festival de teatru ca la Edinburg. Ne-am obișnuit să considerăm că ni se cuvine. Până la urmă parcă am pus și noi umărul cumva la această renaștere, deci, merităm.

Însă asemeni celor care pornesc de jos și ajung foarte repede să stăpânească averi fabuloase, uneori dăm semne că eul nostru colectiv e mai fragil decât arată coaja. O comunitate puternică, așa cum o înțeleg eu, e una sigură pe sine și pe forțele ei. Iar încrederea în sine se vede mai ales în momentele de tensiune, nu în cele de pace și bunăstare. Felul în care reacționăm la situații de criză este o componentă culturală la fel de importantă ca numărul de spectatori sau bugetele puse anual în evenimente.

Răspunsul nostru la greu și capacitatea de a trece cu demnitate peste dificultăți proiectează vitalitatea unei comunități și avem nevoie să devenim conștienți de asta. Avem capacitatea să vedem dincolo de interesele imediate individuale sau de grup? Avem răbdarea să mai fim empatici și să ne creăm un bine comun care să fie dincolo de diferențe de viziune, de religie, vârstă sau politică? Suntem o comunitate, sau o adunătură de triburi?

povești șoptite meniul cu povești șoptite disponibil pe www.teatrulgong.ro

PAGINA 

16

www.zilesinopti.ro


CITYZEN

TEXT DE GEORGE MIHALCEA

SUPERMARKET, LUNI. ORA 19.30 Intru în supermarket să fac cumpărături pentru o plecare de câteva zile la țară. Îmi dau seama că n-am mai fost de multă vreme în supermarket. Programul de la job mi-a permis să ajung mai des în piață, unde acum, toamna, e o abundență de culori și arome ca-n povești. Am mâncat ca un haplea în perioada asta struguri – Hamburg, Ceasla, Victoria, Tămâioasă, nuci, pere, mere, ciuperci de toamnă, varză. Am avut vreo câteva zile la rând în care mi-am făcut la prânz un platouaș cu nuci, struguri și brânzeturi. Dezmăț culinar de toamnă. Aproape am uitat de supermarket. Merg în silă printre rafturi. Aici nu te îmbie nimeni – Hai la mama să-ți dea prune gustoase, puiule! Hai să guști din strugurii ăștia, te lingi pe degete, nu alta! Nu te poți tocmi cu nimeni – Îți mai pune tanti două roșii, să fie de zece lei?! Nu vezi nicăieri scris: PERE F.F.F. DULCI

PAGINA 

18

Supermarketul e distant, ca un ipohondru în pandemie. Te primește cu luminile lui reci de neon, te orientează cu etichete seci și indicații imperative. Până și casele de marcat sunt acum pe jumătate automate. Și, deodată, văd raionul pentru materiale școlare. Și rafturi de cărți. Fiindcă, nu-i așa, supermarketul are de toate. E chiar și librărie. Și-ntr-un colț, beletristică. Cartea cu Apolodor, de Gellu Naum. O deschid la întâmplare, ca-ntr-un vis din copilărie: Și ea simți un început De sentiment necunoscut, Ceva între alean și dor, O tulburare, un fior, Acel ceva, profund și mut, (în orice caz, foarte plăcut), Pe care îl numim amor. Are și supermarketul poezia lui, trebuie să recunoști.

www.zilesinopti.ro


ALBUM

TEXTE DE IOAN BIG

DRIVE-BY TRUCKERS: Un nou OK pentru USA

U

nde se regăseşte americanul de rând şi ale sale probleme cotidiene de familie sau de slujbă, în rapperul gălăgios, chitaristul de heavy metal sau cântăreţul de Country? Imposibil de spus. Unii muzicieni promit ceea ce publicul vrea să audă iar alţii insistă pe necesitatea luptei pentru o viaţă mai bună, unii oferă o evadare din realitate iar alţii, precum Drive-By Truckers, te fac să pătrunzi în ea. Aparţinând categoriei celor apropiaţi de americanii obişnuiţi, “fără facultate”, cărora le cântă şi Bruce Springsteen ori Willie Nelson, trupa de Southern-Rock formată în 1996 a arătat în ianuarie prin albumul The Unraveling o imagine sumbră a unui Upper South american în care democraţia, solidaritatea sindicală şi spiritul comunitar sunt ruinate de violenţa armată, demagogia politică, expansionismul corporatist, cinismul predicatorilor şi drogurile. “Men working hard for not enough at best / Women working just as hard for less / They get together late at night at bars / And bang each other like crashing cars.” sună amar piesa lui Patterson Hood, 21st Century USA. La doar 10 luni după The Unraveling şi o prelungă despărţire forţată de publicul de concert, trupa a lansat un nou disc, The New

PAGINA 

20

OK, în parte bazat pe un session de înregistrări din studioul Memphis Sun din toamna lui 2018. Departe de a fi un demers mercantil, The New OK este unul de revoltă frustrată în climatul caracterizat acum de o acută anxietate socială şi rasială, pentru că include două noi compoziţii ale lui Hood, participant la protestele Black Lives Matter din Oregon, care se transformă într-un “jurnalist” Rock. “We got mommies and vets taking fire from the cops on the beat and the occupiers... It gets bloody and it’s a mess, goons with guns coming out to play. It’s a battle for the very soul of the USA. It’s the new OK.” Cu toate rădăcinile sale Sudiste, Hood, cofondator a trupei împreună cu basistul Mike Cooley, a fost întotdeaua fan Clash, astfel încât nu surprind sonorităţile Reggae-Punk inserate în ţesătura “reportajului” său despre violenţele din Charlottesville (The Perilous Night) sau includerea pe disc a cover-ului Ramones, The KKK Took My Baby Away. Cât despre Cooley, acesta face indirect referire la Charlottesville într-un atac acid la adresa lui Sarah Palin (Sarah’s Flame). USA... ‘New OK’ sau ‘Nui OK’? Aceasta e în final întrebarea lansată de Drive-By Truckers, care nu protestează împotriva răului – a cărui prezenţă va continua să se manifeste - ci contra pericolului acceptării răului ca “noua normalitate”. www.zilesinopti.ro


TEXT DE GRUIA DRAGOMIR

POP CULTURE MAGAZINE

Muzică Noutăți discografice de toamnă

C

ând vine vorba de muzică, pandemia nu a anulat doar concerte și festivaluri, dar i-a făcut pe mulți artiști să-și amâne lansările albumelor care erau programate pentru acest an. Din această cauză, toamna asta avem mai puține noutăți discografice în comparație cu ce era anul trecut în aceeași perioadă. Totuși, există niște albume spre care merită (cu atât mai mult) să-ți îndrepți interesul și urechile în luna noiembrie.

„Plastic Hearts” Miley Cyrus (27 noiembrie) Ăsta-i un album care s-a lăsat așteptat timp de doi ani, dar nu pandemia i-a pus bețe în roate, ci întâmplările din viața personală a lui Miley Cyrus: divorțul, o serie de relații eșuate, operația la corzile vocale și reinventarea ca artist. „Plastic Hearts” este cel de-al șaptelea album al artistei și cel mai matur de până acum. Am avut ocazia să ascultăm deja super piesa „Midnight Sky”, cu versuri care vorbesc direct despre ea și un sound retro foarte cool, dar și coverurile extraordinare după „Heart of Glass” (Blondie) și „Zombie” (The Cranberries), toate incluse pe Acest LP. Va fi cu siguranță un album puternic și plin de surprize plăcute.

www.zilesinopti.ro

„Disco” Kylie Minogue (6 noiembrie) În 2018, Kylie a lansat un album cu influențe country („Golden”) și cu piese care vorbeau despre viața ei de până la 50 de ani, încărcate de regrete, speranță, de dor și melancolie. Un album okish, dar mai greu de digerat. În 2020, Kylie revine cu ceva fun, dansabil și sexy, cu influențe ale anilor ‘70-’80, așa cum îi spune și titlul: „Disco”. Cele 3 single-uri „Magic”, „Say Something” și „I Love It” îți arată cam ce coloratură va avea acest al 15-lea album, ce merită băgat în playlist-ul pentru orice (road) trip cu good vibes.

„Infinite Things” Paloma Faith (13 noiembrie) Vocea Palomei Faith este inconfundabilă, iar talentul ei a dat naștere multor piese puternice, cu mesaje emoționante și cu o execuție impecabilă. De exemplu, hit-ul din 2014 „Only Love Can Hurt Like This” încă mai are ecouri și atinge coarde sensibile în majoritatea ascultătorilor. În 2020, la 3 ani distanță de la albumul „The Architect”, Paloma Faith revine cu un nou LP plin de piese în care punctează pe marginea relațiilor, a dragostei, dar și a durerii și a pierderii. Single-ul „Better Than This” se învârte deja în playlisturile multor posturi de radio, iar „Gold” are grijă să-și injecteze ascultătorii cu acea senzație înălțătoare și care sigur va da dependență. În afară de acestea, alte 11 piese noi de la minunata Paloma așteaptă să fie învârtite în căști și difuzoare, începând cu 13 noiembrie. PAGINA 

23


DIALOGURI FĂRĂ NOTE

INTERVIU DE IOAN BIG

RAUL KUŞAK Crochiu de muzician îndrăgostit de teatru

A

surprinde în cuvinte farmecul discret al unuia dintre magicienii instrumentelor cu clape este realmente dificil întrucât naturaleţea ce a însoţit întotdeauna variile manifestări ale talentului său componistic şi performativ îl fac imun la etichetări formale. RAUL KUŞAK este un spirit ludic transfrontalier dezinteresat de primplanuri, care îşi conservă libertatea de a plana creativ peste diversele spaţii de exprimare sonoră, indiferent că e vorba de Pop, Rock, Folk, Jazz sau Blues, de muzică de film ori de teatru. Prin eterogenitate, colaborările sale cu Vama Veche, Aievea, Ştefan Bănică Jr., Alina Manole, Bluescore sau Iris ar putea crea impresia unui interpret animat de oportunism însă oricine a avut ocazia să îi aprecieze sinceritatea şi pasiunea în concertele intimiste de la Green Hours sau în marile festivaluri de Blues poate confirma fără ezitare falsitatea unei asemenea prezumţii. Poate cel mai pregnant însă, singularitatea harului lui Raul Kusak se relevă în activitatea sa teatrală, o constantă în viaţa lui artistică pre-pandemie. De luni de zile, teatrele ba se deschid, ba se închid şi inclusiv stagiunea asta pare compromisă. Cum ai traversat anul din perspectiva legăturii tale cu teatrul? În primul rând mi-am dat seama că dacă nu pun mâna pe pian e nasol, nu e ca mersul pe bicicletă, nu mai funcționează creierașul, mâna nu mai răspunde. Ori pentru mine, ca muzician, e extrem PAGINA 

24

de complicat fără artă. În teatru, am 5 spectacole în care cânt live şi trebuie să le reînvăț, exact ca un sportiv. Am Carousel, Omul cel bun din Seciuan, Richard al III-lea la Bulandra, am Mult zgomot pentru nimic la Comedie și Femeia, eterna poveste la Stela Popescu. Altfel, în Dragostea Celor Trei Portocale am muzica înregistrată, la fel și cu cealaltă piesă la Bulandra unde am făcut mici intervenții muzicale,

Zadarnicele chinuri ale dragostei. Deci sunt 5 spectacole live în care eu ar trebui să funcționez și să îmi reamintesc toată povestea, să mă antrenez ca la sport. Rămânem în termeni “sportivi”. Cum ai fost cooptat şi ai ajuns să joci titular în echipa antrenată de Andrei Şerban, dat fiind că 4 din cele 5 sunt puse în scenă de acesta? Îmi amintesc de cum am ajuns www.zilesinopti.ro


POP CULTURE MAGAZINE

acasă și am zis “Uite, m-a sunat Tudor [Chirilă] dacă vreau să lucrez cu un regizor de film sau de teatru, numele nu-l mai știu exact dar e un mare regizor, Șerban şi nu mai știu cum...” iar nevastă-mea m-a întrebat: „Andrei Șerban?”. “Da, da, da.”, zic. „Băi, ești nebun? Tu știi cine e ăsta?”. Nu ştiam... M-am întâlnit cu Andrei la mine la sală, la atelier, am povestit, i-am arătat variante, chestii, m-a pus și pe loc să fac tot felul de lucruri şi după două zile m-a sunat și mi-a zis „ Gata, Raul, n-o mai lungim, lucrăm împreună.”. Momentul ăla a fost unul dintre cele mai mișto din viața mea din punct de vedere profesional. Cât de frumoasă, utilă sau stresantă a fost prima ta experienţă ca muzician relocat din lumea pop-rock în cea a teatrului? Prima piesă era Omul cel bun din Seciuan. Era toamna lui 2013. Doamne! A început o întreagă poveste în capul meu, eu spunându-i clar lui Andrei de la

început că nu am lucrat muzică de teatru niciodată. Am încercat să îmi imaginez ce înseamnă, cum e, cu ce se mănâncă asta? Oricât ai căuta, te uiți la Nicu Alifantis cum a compus, ce a compus, te uiți la, nu mai zic, fostul meu coleg de formație, la Vlaicu Golcea... până la urmă am renunțat şi am zis să mă întâlnesc cu omul și vedem care e treaba. El venind din zona operei, a vrut să fie totul organic, să înțeleg perfect, să compun potrivit și just în raport cu intențiile lui și să pot să și interpretez și să particip la toate modificările de nuanță ulterior în scenă... ăsta-i lucrul cu teatrul, că pot vedea din primul moment cum se construiește fiecare personaj, intenția regizorului de la bun început și răspunsul actorului în raport cu intenția regizorului. Pentru mine nu a fost doar o lecție de creație muzicală, ci o şansă uriaşă de a intra în culisele, în sufletul acestui proces de creație mult mai complex și nu cu oricine, cu Andrei Șerban!

Carousel - foto © RoZa Zah

www.zilesinopti.ro

Odată creaţia materializată, ca performer în cadrul spectacolului nu există însă riscul intrării in rutină? Practic reiei compoziţiile în cadrul fiecărei reprezentaţii, nu? Nu există pentru că nu cânt același lucru. E ca la Jazz. Avem tema care e clară, pe lângă care ne jucăm, fiindcă niciodată - că asta e frumusețea live-ului -, niciodată un actor nu o să interpreteze cu aceeași intensitate, identic, şi atunci și intensitatea mea se duce împreună cu cea actorului și a personajului. Sunt diferențe minuscule, de nuanță, începând cu milisecunda dacă vorbim de timp, față de un spectacol pe care l-am avut ieri, același spectacol. Publicul nu simte, dar sunt diferite. Şi da, încerc și lucruri noi, că asta a fost și intenția lui Andrei. Pentru mine e un challenge fiindcă în procesul de creație a muzicii de teatru ai trei elemente de teatru: scoring-ul, coloana sonoră care merge sub povestea de pe scenă, apoi song-urile care sunt cântece vocalinstrumentale cântate de actori, de către personaje, şi efectele speciale... e ca și cum s-ar turna un film și eu fac muzica în timp real. Am de făcut pași, linguri, explozii, rampe care se deschid... ce mi se cere și unde sunt importante ca să sublinieze și să dubleze mișcarea scenică. Citiţi interviul complet cu RAUL KUŞAK pe www.zilesinopti.ro PAGINA 

25


ART STORE

TEXT DE IOAN BIG

Artă

TXT

MICHAEL CLARK, un dansator din altă lume

P

rin intermediul videoclipului la Ashes to Ashes, David Bowie îl resuscita în 1980 pe Major Tom, personajul său astronaut ce pătrunsese în universul Pop culture odată cu primul lui hit, Space Oddity. Şi o făcea printr-un concept vizual tributar începutului de carieră cu referirea discretă la fundalul coperţii celui de-al doilea album (David Bowie, 1969), realizat de pictorul Victor Vasarely, unul dintre pionierii mişcării Op Art, precum şi scurtmetrajul Pierrot in Turquoise din 1967 prin costumul mimului creat de coregraful Lindsay Kemp. Dar povestea nu e a felului în care Bowie şi-a îngropat astfel trecutul creativ ci a unuia dintre membrii exoticului său anturaj din Ashes to Ashes, îmbrăcat monahal, care execută periodic gestul

www.zilesinopti.ro

enigmatic de a-şi ridica braţul în faţă şi a-l lăsa apoi, cu palma în jos, spre pământ. Printre cei recrutaţi de muzician în Blitz, clubul de noapte în care s-a născut mişcarea New Romantics, se număra dansatorul Michael Clark (n. 1962), favorit al celebrului coregraf Richard Alston, care a creat pentru tânărul absolvent al Royal Ballet School, la începutul anilor ’80, roluri memorabile în cadrul influentei companii de dans contemporan Ballet Rambert. Deja parte a istoriei moderne a artelor performative, subiect de ample analize şi filme (precum cele în stil fauxcinéma vérité ale lui Charles Atlas), Michael Clark a fost în permanenţă ridicat în slăvi de critică pentru limpezimea cu care a invocat baletul clasic şi, în acelaşi timp, condamnat pentru absorbţia în coregrafiile sale a hedonismului specific muzicii Pop şi Fashion-ului, precum şi a elementelor aparţinând culturii Gay. Iconoclast ce

a colaborat cu “balerina

Michael Clark (Hail the New Puritan) foto © Alexander James

punk” Karole Armitage, performance artist-ul Leigh Bowery, cu avangardiştii de la Laibach, cu cineastul Peter Greenaway, trupa de Post-Punk The Fall sau cu label-ul de fashion BodyMap, cu aceeaşi lipsă de inhibiţii creative cu care a creat un nou vocabular al dansului pentru Igor Stravinsky, coregrafii pentru Mikhail Baryshnikov sau Deutsche Oper Berlin şi happening-uri pentru Tate Modern ori London’s Dance Umbrella, Michael Clark este un ‘Agent Provocateur’ obligatoriu de (re)descoperit de către iubitorii artei contemporane, iar Barbican Centre din Londra oferă un excelent punct de plecare prin retrospectiva Michael Clark: Cosmic Dancer, deschisă până pe 3 ianuarie 2021. Dacă aceasta vă rămâne inaccesibilă din motive ‘virale’, căutaţi să vedeţi documentarul realizat de Sophie Fiennes, The Late Michael Clark. Duce natural înapoi la David Bowie... ashes to ashes. PAGINA 

27


PERFORMING ARTS

INTERVIU DE IOAN BIG

JUDITH STATE “Nu cred că te poți seta să simți” Interpretarea remarcabilă a rolului principal din apreciatul film Monştri. care i-a adus anul acesta Premiul Gopo pentru cea mai bună actriţă precum şi prezenţa în distribuţia filmului lui Cristi Puiu, Malmkrog, ce va fi lansat, sperăm, luna aceasta, o asociază pe coregrafa şi dansatoarea JUDITH STATE îndeobşte cu cinematografia, însă această formă de expresie a talentului său performativ nu reprezintă decât vârful cel mai vizibil al aisbergului. Unul cu adevărat impresionant, menit să ne reamintească uriaşul potenţial creativ al unei personalităţi netemătoare în a explora şi experimenta fuziuni artistice interdisciplinare. Dansul, muzica, teatrul, instalaţia, filmul, toate se regăsesc în varii proporţii în demersuri conceptuale personale care devin prin intermediul artelor performative tot atâtea invitaţii memorabile la autocunoaştere sau descoperire adresate publicului de către Judith State. Ca spectator lipsit de experienţă pot avea dificultăţi în a sesiza demarcaţia dintre mişcare şi dans într-un performance contemporan. Prin ce se face diferenţa în plan artistic? Nu știu. Cred că răspunsul este la fiecare dintre noi. Pentru unii dansul va însemna doar forma aceea a celebrării și a ritualului, pentru alții - cum și citeam o postare acum ceva timp este condiționat de folosirea brațelor și a picioarelor în gesturi ample, în alternarea planurilor podelei și a verticalității corpului. Așa cum spuneam și la discuția PAGINA 

28

de după prezentarea noastră publică, deși sunt adepta fizicalității explicite, ca să spun așa, și îmi place extrem de mult să-mi mișc corpul până la epuizare în timp ce dansez, regăsesc și recunosc dansul, coregrafia, în tot ce ne înconjoară, în ceea ce numim “viața de zi cu zi”, în gesturile firești. Și această observație, curiozitate și recunoaștere m-a atras spre a aprofunda întrebarea “în ce măsură pot “trece” drept dans gesturile cotidiene, și muzică sunetele la fel de umane pe care le emitem în “normalitatea” noastră zilnică?”. Apoi, dincolo de estetică și aspectul stilistic, felul în care

foto © Liviu Ştefan

dansăm și ne mișcăm povestește despre noi în permanență, asemenea unei subtitrări. Traduce sau explică în mod foarte clar felul în care noi suntem, de multe ori contrar a ceea ce susținem în discursurile noastre verbale, foarte bine analizate și puse la punct înainte de a fi livrate. Cred deci că dacă suntem un pic atenți, atât la noi cât și la cei din jur, gesturile noastre pot fi o sursă inepuizabilă de cunoaștere și recunoaștere, de decodare și învățare despre sine și despre cei de lângă noi. Dar cum ar trebui să mă setez ca să-mi maximizez şansele ca www.zilesinopti.ro


POP CULTURE MAGAZINE

foto © Marius Şumlea

un happening în care dansul e o componentă esenţială sămi “vorbească” cu-adevărat şi nu doar, eventual, la nivel spectacular? Cred că felul în care ne conectăm, percepem și lăsăm să ne atingă un moment artistic, sau mai cuprinzător spus, arta, este total subiectiv și în legătură directă cu istoria personală, cu experiențele, cărțile citite, muzica ascultată, oamenii întâlniți și conversațiile avute, iubirile trăite, persoanele pierdute și tot așa. Nu cred că te poți seta să simți și cred că acest transfer, dintre artist și receptor, este mijlocit mai degrabă de emoțional decât de rațional. Cred că dansul și dansatorul “îți vor vorbi” în momentul în care te vor oglindi într-o măsură oricât de mică, atunci când vei reuși să recunoști ceva familiar în ceea ce vezi și la care te vei putea conecta instantaneu, fără gând. De multe ori nu este ceva concret, nu e ceva ce poți identifica și pe care poți pune degetul, ci mai degrabă o senzație în corp, www.zilesinopti.ro

o vibrație subtilă, organică, ce poate rămâne mult timp după încheierea spectacolului și care, de cele mai multe ori, generează sensuri și întrebări. Mai ales în primii ani de carieră, experienţele tale acumulate ca dansatoare şi coregrafă au fost variate, de la arta cultă la pop culture, de la colaborările cu Dragoş

PurpleRain foto © Liviu Ştefan

foto © Mihai Benea

Galgoţiu şi Răzvan Mazilu la X-Factor sau Surprize, surprize. Care ţi-au fost mai utile pentru evoluţia ta ulterioară ca artistă? Ordinea a fost ușor inversă, partea de televiziune, comercială, la debut - cred că aveam 19 ani la SurprizeSurprize - și-apoi MaziluGalgoțiu :) Nu exclud sau anulez absolut nimic din evantaiul acesta colorat, foarte mult timp înainte de a mă opri asupra dansului contemporan eram avidă de a încerca absolut tot ce-mi ajungea la îndemână. Și dacă nu îmi ajungea, înlesneam eu întâlnirea într-un fel sau altul. Cu siguranță, o sete venită din sentimentul amar că am ratat enorm, că am pierdut timp, și o nevoie pe măsură de a compensa, de a recupera. Consider că fiecare context, fiecare întâlnire este cu atât mai bogată și mai relevantă prin diversitatea ei cu cât m-a făcut mai versatilă, mai mobilă. Și n-o spun doar din punct de vedere stilistic, ci și din cel al deschiderii și modului de gândire în lucru, în adaptabilitate. Iar ăsta cred că este un mare câștig, mai ales în condițiile în care știu despre mine că, cel puțin în anumite aspecte, sunt foarte cimentată în poziția și convingerea mea. Și sunt conștientă că ăsta nu este neapărat un semn bun :) [...] Citiţi interviul complet cu JUDITH STATE pe www.zilesinopti.ro

PAGINA 

29


PAGINA 

30

www.zilesinopti.ro


TEXT DE DELIA MITRACHE

FESTIVAL

CALEIDO | Un festival multicultural

C

ea de-a IV-a ediție a festivalului multicultural de arte performative, Caleido, se va desfășura în perioada 27 noiembrie – 1 decembrie, în mediul online, iar accesul este gratuit. Din dorința de a promova diversitatea culturală și etnică, Festivalul Caleido ne invită să urmărim 20 producții independente de teatru, dans și performance, menite să ne pună pe gânduri și să ne facă să reflectăm asupra importanței dialogului între culturi și a interdisciplinarității. Șapte dintre spectacolele pe care le vom vedea sunt producții Caleido, iar patru dintre ele ne vor fi prezentate în premieră: Bildungswoman, Libretto Impostura, FărăTitlu2020 și Domnișoara Iulia.

Bildungswoman, un spectacol al Elenei Morar care ia forma unui colaj teatral, ne vorbește despre feminitate și feminism, comunicarea dintre generații și felul în care ne privim propriile frici și limite. Ana Covalciuc și Sorina Ștefănescu interpretează personajele prin intermediul cărora exploatăm transdisciplinar generații diferite de femei și particularitățile identitare transmise de acestea. „Ne dorim să coborâm feminismul - ca umanism upgradat și corectat - în mainstream și să ne putem interoga, confesiv și poetic, asupra felului profund în care <<a fi femeie>> rezonează cu fiecare din noi, prin raporturi femeie-femeie.” – Elena Morar Libretto Impostura de Matei Lucaci-Grunberg este un spectacol colectiv constituit într-un fals libret despre impostură, un spectacol în care este dezbătuta impostura, uneori necesară, alteori absurdă, printr-un periplu de la comic la tragic. Cu: Ștefan Huluba, Andrei Cătălin, Reka Szasz, Teodora Dincă, Kostas Mincu și Sever Bârzan. „Impostura există, sindromul imposturii există, iar spectacolul nu își propune să judece impostura, ci să o descopere și eventual să o înțeleagă și să o accepte.” - Matei Lucaci-Grunberg FărăTitlu2020, cu/de Irina Milan, Paul Dunca/ Paula Dunker, Waana Neagu, Raj Alexandru/ Ramya, Alex Bălă și Octavian, este un performance despre aprecierea pe care o merită icon-urile din sfera dansului și a artelor performative ca Benji Hart, Willie Ninja și Leiomy Maldonado. www.zilesinopti.ro

„Poți să cuprinzi într-un spectacol toată recunoștința și aprecierea eternă față de corpurile neconforme care prin rezistența dansului au clădit scena pe care te miști acum? E imposibil, dar cu siguranță va trebui să le aduci un tribut.” - Paul Dunca Domnișoara Iulia este un spectacol în viziunea regizorală a soților Grosu despre sentimente profunde, ambiguități și neliniști care ne privesc pe fiecare în parte, o eșalonare de stări, trăiri și emoții interpretate de Dana Rogoz și Richard Bovnoczki. „Pentru noi, în momentul acesta al vieții, Domnișoara Iulia e un text cu raze x care ajung până la oase. E despre cum se descompun oamenii în nopțile nedormite și despre mersul pe sfoară fără plasă de siguranță. Ne fascinează cel mai crud și mai devorator Strindberg. E un studiu care te trage adânc sub apă până când simți că nu mai vezi lumina.” - Andrei şi Andreea Grosu. PAGINA 

31


RISING STAR

EILEEN O’HIGGINS

şi al său bilet de loterie

T

ânăra actriţă irlandeză de film şi teatru Eileen O’Higgins, prietena în viaţa reală a lui Saoirse Ronan, alături de care aţi putut-o vedea deja şi pe marile ecrane în filme de Oscar precum Mary Queen of Scots sau Brooklyn, a atras atenţia încă de la debutul său din 2009 în Biopicul produs de BBC Enid (cu Helena Bonham Carter în rolul titular) astfel încât nu ne surprinde modul dezinvolt în care a intrat în pielea personajului Nancy Vickers, nepoata fotografului din Dead Still, miniseria cu accente de comedie neagră difuzată în premieră pe Epic Drama, a cărei acţiune este plasată în Irlanda sfârşitului de secol 19, în era Victoriană, când la modă devenise fotoportretele de familie postmortem. În fapt, Eileen intră cu o asemenea lejeritate în rol încât am devenit curioşi cât de mult se aseamănă personalitatea ei cu cea a personajului.

PAGINA 

32

INTERVIU DE IOAN BIG

Fictiva Nancy are ambiţia să devină actriţă. Tu eşti deja una. De succes. Când s-a născut această ambiţie în mintea ta? Dintotdeauna am avut ideea asta în mine... de fapt, nu chiar dintotdeaua. E o contradicţie în ce o să spun acum. Visam să devin actriţă dar am crescut în Irlanda rurală şi nu cred că asta a fost în copilărie o opţiune reală. Nu cunoşteam pe nimeni care să fie actor, deci nu aveam cum să cred că este pentru mine o carieră posibilă. Dar ulterior am început să capăt experienţă participând la diverse competiţii şi după aceea, eu fiind deja la o şcoală de dramă din Anglia, în Ţara Galilor, am început să întâlnesc oameni care lucrau cu actori deja experimentaţi. Am fost la audiţii şi am luat... ceea ce era un miracol în sine. A fost ca şi cum aş fi cumpărat un bilet de loterie câştigător. Aş spune că întotdeauna miam dorit să fac asta dar nici în visele mele cele mai nebuneşti nu mi-am imaginat că voi fi şi capabilă să o fac cu adevărat. Deci este, într-un fel, job-ul visurilor mele. Personajul tău iubeşte aventura. Cum stai tu în realitate cu spiritul de aventură? Oh, iubesc aventurile care se întâmplă în aer liber. Până la pandemia asta, nu îmi dădusem niciodată seama ce fire amatoare de spaţii libere sunt... tocmai am vâslit în canoe de-a curmezişul Scoţiei. Am navigat de pe coasta de vest până pe cea de est într-o www.zilesinopti.ro


POP CULTURE MAGAZINE DEAD STILL (Eileen O Higgins) foto © Viasat World

canoe! Deci iubesc aventura. Sunt foarte asemănătoare cu Nancy din acest punct de vedere. Dacă se întâmplă ceva, dacă e vreun munte de urcat sau dacă aud că pe undeva ar fi o nouă experienţă de încercat, eu sunt cea a cărei nume îl vei găsi pe listă, deja urcată în autobuz, gata de plecare. Deci mă potrivesc cu Nancy în privinţa asta. În fond, de ce nu? Viaţa e scurtă şi trebuie să încerci cât mai multe, trebuie să spui ‘Da’ la lucruri noi. Nancy Vickers este o femeie independentă, atipică pentru perioada Victoriană. Spuneai că ai fost deosebit de bucuroasă datorită acestei caracteristici a personajului... În cele mai multe cazuri, în dramele de epocă în care am jucat, protagonistele erau în poziţii nefavorabile faţă de personajele de sex masculin. Poveştile lor erau de obicei a unor persoane care servesc fără să crâcnească personajul bărbat, care se mărită ţintind www.zilesinopti.ro

la siguranţa unei existenţe casnice şi alte lucruri de felul ăsta. Ori Nancy nu este mânată de niciunul din aceste motive. Ea are trăsături şi ambiţii pe care mai degrabă le-ai regăsi într-un bărbat din vremea aia. Eu cel puţin mă regăsesc mai mult în ambiţiile ei decât în cele ale partenerilor mei bărbaţi din serial iar asta e foarte înviorător. Mai ales că - şi asta este documentat - au fost în acele timpuri o mulţime de femei implicate în teatru în Dublin, care se mişcau natural în această lume, şi e frumos să le vezi portretizate pe ecran. Ai interpretat deja în carieră destule roluri în filme de epocă, de la Emma la Mary Queen of Scots. Te-a ajutat în vreun fel experienţa de scenă, cea de la Old Vic sau de la English National Opera, ca săţi faci personajele credibile? Cred că da. Absolut. Cred că teatrul are o adorabilă calitate live care te obligă să gândeşti bine cu repeziciune şi să faci

fără ezitare pasul următor. Iar asta e ceva foarte preţios. Încerc să îmi păstrez la fel, pe cât se poate, modul de lucru şi atunci când filmez, cu toate că este un proces foarte diferit. Iubesc să joc în filme, cred că elementul adus de prezenţa camerei şi colaborarea dintre diferitele departamente sunt minunate, dar acea bucurie de a trăi pe care o ai pe moment, cea care se naşte din satisfacţia răspunsului imediat, reprezintă pentru mine magia actoriei şi ea provine din interpretarea pe care o faci în faţa unui public. Şi atunci trebuie să conştientizezi că şi atunci când eşti pe ecran tot pentru public joci. Doar că nu îl poţi vedea. Publicul tău este, într-un fel, camera de filmat. Dar care este rolul tău favorit? Nu pot răspunde la asta... sunt toate ca şi copiii mei. Sunt extrem de ataşată sentimental de fiecare rol pe care l-am jucat şi mă bucur şi azi nespus amintindu-mi de fiecare. Cred că sfârşeşti prin a culege câte puţin din fiecare rol pe care îl faci şi, nu ştiu, preiei pentru un timp nişte atribute pe care personajele le au iar tu ţi le-ai dori şi care ajung să te facă să îţi spui ‘Cred că aş vrea să fiu şi eu mai mult ca acel personaj’. Citiţi interviul complet cu EILEEN O’HIGGINS pe www.zilesinopti.ro

PAGINA 

33


Premiera HBO: 22 Noiembrie

„Bani negri (pentru zile albe)”, o oglindă a societății românești La o primă impresie, din trailerul și sinopsis-ul serialului, „Bani negri (pentru zile albe)” pare o comedie cu accente de dramă, cu spărgători de bănci balcanici și cu o poveste care se încâlcește ca unul din filme lui Guy Ritchie. De fapt, avem în față o oglindă cât se poate de bine lustruită în care esența societății românești se reflectă perfect: nimeni nu e vinovat, dar toți suntem complici. Sinopsis-ul pentru „Bani negri (pentru zile albe)” sună astfel: „Doru și Ionel, doi tehnicieni de semafor, glumesc într-un bar pe seama ideii de a manipula traficul pentru a jefui o dubă blindată. În cele din urmă, împotriva voinței lor, ajung să comită acest jaf. Speriați de consecințe ei caută ajutor, dar toate instituțiile la care se duc pentru dreptate se arată, de fapt, mai mult decât dornice să participe la înfăptuirea jafului și să primească o parte din bani. Cei doi eroi ghinioniști luptă să găsească o cale de mijloc între moralitate și dorința de a supraviețui.” Doru (interpretat de Alexandru Papadopol) nu a fost niciodată un tip ambițios, dar a reușit să ofere familiei sale un cămin stabil și o viață decentă. Păcatul său este că se consideră mult mai deștept decât este, de fapt, iar acest lucru nu face decât să-i aducă mai multe probleme, mai ales în toată această „afacere” cu consecințe dintre cele mai grave. La rândul PAGINA 

34

său, Ionel (interpretat de Cristian Bota) este o versiune mai tânără a lui Doru, crescut prea mult cu vorba „mentorului” în ureche, dar este și mai fricos și mult mai apăsat de sentimentul de vinovăție. Iată, deci, două tipare de personaje care, deși prea puțini ar recunoaște, se potrivesc de minune multora dintre români. Scris și regizat de Daniel Sandu, „Bani negri (pentru zile albe)” (care va fi tradus pentru export ca „Tuff Money”) este primul serial de autor produs de HBO Europe. Așa se face că din 22 noiembrie vom avea ocazia de a viziona o producție originală realizată în manieră clasică de auteur european și care va avea premiera în acelaşi timp în toate teritoriile HBO Europe. Însă, pentru a fi corecți până la capăt (lucru care nu se poate spune despre personajele din serial), nu va fi chiar o premieră absolută, deoarece câteva episoade ale acestei serii au fost disponibile pe 7 august la TIFF (Festivalul Internațional de Film Transilvania) 2020. Revenind, serialul își propune să vorbească și să jongleze cu conceptele de vinovăție și nevinovăție, de cele mai multe ori le și amestecă. De asemenea, cele 6 episoade își vor ține spectatorii la limita dintre comedie și dramă, vor avea deturnări de situație și întorsături imprevizibile, ceea ce cu siguranță va face din „Bani negri” un serial savuros. www.zilesinopti.ro


Daniel Sandu,

foto: facebook.com/danielsandu01

regizor „Bani negri”

Iată ce spunea și Daniel Sandu despre lumea pe care a creat-o pentru noua producție HBO: „Ne-am imaginat un oraș ca oricare altul, dar cu un univers kafkian în care aproape toți locuitorii sunt tentați să devină complici la o ilegalitate, iar puținii care nu vor să facă asta vor avea de suferit. Este un oraș în care binele nu învinge. Am construit premisele unui jaf ca-n filme, dar am răsturnat toate clișeele cu care am fost obișnuiți. Apoi am luat acest adevăr incomod și amar, care e de fapt o dramă, și l-am învelit într-un strat de comedie și pudră de zahăr, asemeni unei pilule amare, dar care la început e dulce. Și, astfel, telespectatorul e invitat să participe alături de personajele principale într-o aventură de tip pinball între consecințele unei glume care, de fapt, e mai serioasă decât ne-am aștepta”, a spus Sandu. www.zilesinopti.ro

Acest oraș românesc cu „univers kafkian” a fost creat prin combinarea de scene filmate în locuri descoperite în orașele Piatra Neamț și Onești. Sandu spunea că a ales aceste două orașe pentru că au un farmec aparte: „Primul pentru colinele urbane și apusurile spectaculoase, iar al doilea pentru geometria interesantă a străzilor și clădirilor. În aceste orașe am găsit niște locații foarte speciale, iar localnicii par încântați să participe și să ne sprijine.” Daniel Sandu este și unul dintre scenariştii serialului HBO Europe „Hackerville“, dar cea mai importantă realizare a sa de până acum este de departe „Un pas în urma serafimilor”, debutul său în lungmetraj, care a fost recompensat cu opt trofee la Gala Premiilor Gopo 2018. În prezent lucrează la cel de-al doilea lungmetraj, „Tata mută munții”, produs de Cristian Mungiu.

Pentru Alexandru Papadopol, „Bani negri (pentru zile albe)” este prima producție HBO în care va juca, dar nu și prima dramedie, având în portofoliu filme precum „Două lozuri”, „București Non-stop” sau „Love Building”. Cristian Bota a regizat scurtmetrajul „Karmasutra” și a avut un rol important în filmul „Un pas în urma serafimilor”, regizat de același Daniel Sandu. Din distribuție mai fac parte cunoscuta actriță Medeea Marinescu (care interpretează rolul principal feminin, Evelina), dar și actorii Gavril Pătru, Valeriu Andriuță, Adriana Irimescu Maruca Băiașu, Mălina Manovici, Iulia Dinu, Voica Oltean.

Așadar, cei care așteptau cu nerăbdare un nou serial care să aducă măcar puțin cu „UMBRE”, cu scene de acțiune, cu situații alambicate, dar românești, și cu personaje de care e ușor să te atașezi, chiar dacă nu sunt cele mai imaculate, vor avea o surpriză plăcută pe 22 noiembrie, când primul episod din „Bani negri (pentru zile albe)” va fi disponibil pe HBO și HBO GO. PAGINA 

35


20 noiembrie -3 decembrie -2020

#hailațară, la #movile

Demult, în vremuri tare-ndepartate, se spune că un uriaş trăia în Colinele Transilvaniei. Într-o zi, umbla de ici-colo cărând pământ şi nisip pentru a-şi construi gospodăria dar, din şorţu-i petecit, la fiece pas îi cădea câte un pumn de ţărână. Aşa se spune că s-au format o sută de movile de pământ. Peste veacuri, când coloniştii saşi s-au stabilit în zonă, ciudatele forme de relief i-au inspirat numindu-şi noua aşezare, Hundertbücheln – Satul celor o sută de coline. Mai târziu, în limba română a devenit Movile.

PAGINA 

36

TEXT DE ADELA DADU

În realitate, aceste movile de pământ s-au format în urmă cu 12.000 de ani, în urma unor alunecări de versant (glimee). Dincolo de aspectul lor şi poveştile cărora le-au dat naştere, glimeele şi zona înconjurătoare sunt renumite prin biodiversitatea lor floristică şi faunistică. Faceţi o drumeţie printre glimee şi vizitaţi satul cu biserica evanghelică. Movile, fostă comunitate multi-etnică şi multiconfesională, păstrează şi azi o parte din arhitectura săsească. Ridicată iniţial ca bazilică romanică în secolul XIII, biserica a fost fortificată cu turnuri şi ziduri de apărare în secolul XVI. De departe poţi zări silueta Turnului Prunelor (turnul în care sătenii îşi uscau prunele toamna) cu al său acoperiş în formă de coif de cavaler.

www.zilesinopti.ro


ADVERTORIAL

Noi Suntem Maestro!

De curând intrați în viața Sibiului, ne-am gândit că ar fi momentul să facem cunoștință în mod oficial. Noi suntem Maestro. Cei care au îndrăznit să viseze și să creeze ceva diferit. Din pasiunea noastră pentru mâncare și pentru un serviciu ireproșabil, s-a născut un brand care este astăzi îndrăgit și gustat de mii de oameni, în fiecare zi. O companie 100% românească, cu 7 locații în România și una ce se va deschide curând la Londra, Maestro este locul care împletește armonios dragostea și grija pentru fiecare client, profesionalismul și devotamentul pentru ceea ce facem, dar și gustul și aromele perfecte ale produselor noastre. Maestro este pentru cei ce își recunosc nevoia de calitate, de prospețime și își respectă alegerile. Maestro este clar potrivit pentru Sibiu și sibieni! Cu materie primă proaspătă, niciodată congelată, cu produse unice și patentate internațional precum “chifla specială Maestro cu pui” și “pizza senviș”, cu rețete proprii și o calitate extrem de ridicată a ingredientelor și a produselor finite, Maestro s-a consacrat rapid pe piața din România. Locațiile noastre din Târgoviște, Pitești, Craiova, Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu și București aduc zilnic zâmbetul pe buze pentru peste 7000 de oameni. Iar acum locația din Sibiu este

PAGINA 

38

aici, pentru voi, să facă exact același lucru: să vă bucure cu gustul perfect! Ne găsiți în fiecare zi pe pasajul pietonal în centrul istoric, Nicolae Bălcescu nr. 34, puteți comanda telefonic pentru livrare sau ridicare la 0374 30 40 30 iar meniul întreg de bunătăți este pe www. pizzeriamaestro.ro Familia Maestro reprezintă sute de oameni talentați și pasionați ce își dedică 100% din timpul lor de muncă pentru a crea produsele perfecte pe care clienții nostri să le iubească. Totul făcut cu dragoste, totul făcut pentru cei ce își doresc calitatea și gustul perfect de la Maestro. Familia Maestro vă salută! www.zilesinopti.ro


JURNAL DE GURMAND

CORINA GRUBER

Snack gourmet în izolare

C

u cinematografele închise de ceva vreme și cu recenta carantinare totală, devine din ce în ce mai greu să găsești o oază de liniște în tot stresul momentului. Deci, ce poți face pentru relaxare? Vizionezi filme online. Și ce merge bine cu un film? Popcorn! Gustul sărat și untos și textura jumătate crocantă, jumătate aerată sunt probabil două dintre constantele senzoriale ce recreează cel mai bine atmosfera unui film văzut la cinema. Multă vreme, miam cumpărat popcorn din magazine, la pungă, dar acesta nu reușește deloc să imite popcornul cald de la cinema. Apoi am încercat popcornul la microunde, mai apropiat, dar care tot nu reușește să surprindă acel gust. Apoi, am descoperit o rețetă surprinzătoare. Dacă în România popcornul

PAGINA 

40

a fost întotdeauna tratat drept un produs destinat mai degrabă copiilor și care nu merită atenție gastronomică, alte țări au inventat popcornul gourmet. În SUA există o tradiție îndelungată a preparării popcornului, încă din perioada pre-columbiană. Dar restaurantele contemporane l-au reinventat. La Squirl în Los Angeles, Chef Jessica Koslow, proprietar și bucătarșef, creează rețete gourmet de popcorn preparat pe foc, prăjit în ulei. Am încercat rețeta propusă de ea și am obținut un „comfort food” perfect pentru o seară de toamnă, numai bun pentru vizionat un film, cu un gust și o textură net superioare celor pe care le știam. Rețeta propune, în mod surprinzător, folosirea unei cantități de grăsime aproape egale cu cantitatea de boabe de porumb. După ce popcornul e prăjit, se adaugă topping-uri, după preferințe, însă ideea

principală e ca acestea să nu fie umede, pentru că, altfel, vor înmuia popcornul. Am folosit, pentru prăjire, un amestec de grăsimi, format dintr-o lingură de ulei de cocos și o lingură de unt. Pentru a testa temperatura, am pus 2 boabe de porumb, iar când acestea s-au desfăcut, am adăugat 3 linguri de boabe de porumb. Am acoperit recipientul, l-am îndepărtat de pe flacără vreme de un minut, apoi am repornit focul, pe nivel minim. Boabele s-au desfăcut rând pe rând, absorbind absolut toată cantitatea de grăsime. La final, am asezonat cu sare, o linguriță de piper cayenne, o linguriță de boia afumată și una de chimen măcinat, după care am amestecat. Sincer, a fost cel mai crocant și aromat popcorn pe care l-am mâncat vreodată. www.zilesinopti.ro


REA artist: Ilie MIT ță

Chitu dru Constantin curator: Alexan

EXPOZIȚIE LA FILARMONICĂ

The

BARON

ḮŇŢŖĚ

ṨĬ

LUNI-VINERI

Cum ar fi arătat Sa muel von Bacon, Sa Brukenth lvador Da al în portr li, Andy W ete realiza arhol, Alfo ns Mucha te de Fran Un exerciț sau Vincen ci iu de rein t Van Gogh sc terpretare cu prileju ? propus de l împliniri Ilie Mitrea i a 300 de Stațiunii Ca în tr-o expoziț ani de la m nașterea ie organiza îl înfățișea erale Brukenthal. Ex baronului tă ză pe inte poziția ined Brukenth meietorul ită include marilor pi al și a instituției ctori ai lum o se rie de tablou de cultură ii. ri ca din Sibiu, re după tehn icile

10:0016:00 THALIA SIBIU

Acces gratuit ŗěꞌ r ěçţầňđĂňôŗń ěļěĂ đěĂĭĝĭěňằĂçǔĂr ŗĭŵĭŗěĂļắĂ r ŗěŵěňĭŗěắĂÇôŵĭđ-19


PUB

TEXT DE HORIA GHIBUȚIU

Aurul Mexicului într-o picătură Dacă au trecut zece luni din anul ăsta lipsit de gust fără să bei tequila, încearc-o în noiembrie. Dacă ai băut, continuă. Prima mea amintire legată de tequila nu se referă la finalul unei guri din această băutură care concentrează aurul Mexicului într-o picătură - intens, complex și persistent. Ci la ritualul de socializare care însoțea îngurgitarea acestui elixir în cluburi. E greu să le explici celor care au făcut ochi în materie de alcool pe timpul pandemiei cum era să nu respecți distanțarea socială, să-ți lingi mâna pe care ai presărat sare, să iei o felie de lămâie cu degetele și să dai păhăruțul de shot peste cap, toate astea, fără pic de dezinfectant. A doua amintire, de pe la începutul anilor 2000, e legată de primul revelion la care am mers după ce am dat attending pe Internet. Dar fața locului, vorba aia, era umflată: nu cunoșteam aproape pe nimeni, cu excepția a două fete care se certau de mama focului, și nu se fuma înăuntru, ceea ce pe atunci era de neconceput. Așa că înainte de miezul nopții am găsit un taxi cu tarif normal, performanță PAGINA 

42

nemaiegalată de atunci, și am ajuns într-un restaurant mexican din zona Foișor, un revelion ratat s-a transformat într-un party memorabil și toată treaba a făcut-o tequila. O să-l pomenesc mereu pe regretatul om de gust Anthony Bourdain, care a spus cândva: „Cred - cel puțin, așa îmi amintesc - că am făcut repede greșeala clasică de a trece de la cocteiluri margarita la shot-uri de tequila pură. Îți e mai ușor să cunoști oameni noi”. În această lună, am plăcerea de a vă prezenta o licoare intitulată „Olmeca Tequila gold”. Dar înainte de asta, e bine să știți câteva lucruri, căci piața e mare și multe copii s-au strecurat în ea. Orice tequila cumsecade trebuie făcută 100% din agave. Și e musai să fie îmbuteliată în Mexic. Nu în ultimul rând, pe eticheta ei trebuie să scrie „Hecho en Mexico“. Așa scrie și pe eticheta sticlei pe care o scot din frigider, dar o bag repede la loc, pentru că e dimineață când scriu. Cele mai frecevent întâlnite tequile sunt blanco sau silver, ceea ce reprezintă indicatoare ale faptului că băutura a fost îmbuteliată imediat după distilare ori a fost maturată sub două luni. Tequila premium (Reposado sau Anejo), ca să trecem la următorul nivel, a fost înnobilată în butoaie de stejar în care s-a ținut înainte whiskey sau brandy cel puțin două luni. De remarcat că perioada de maturare nu e lungă, doar tequila Extra Anejo zăbovește în butoaie mai mult de trei ani. Dar vorba lungă, sărăcia omului. Luați de beți Olmeca Tequila gold. E o tequila cu 38% volum alcool, obținută prin dubla distilare a agavelor albastre. O găsiți pe rafturile reale sau virtuale ale supermarketurilor. E mișto conținutul, la fel e și recipientul: sticla pătrată are motive olmece și face trimitere, doh!, la străvechea cultură olmecă.

www.zilesinopti.ro


20 noiembrie - 3 decembrie - 2020

www.zilesinopti.ro

POP CULTURE MAGAZINE

PAGINAâ&#x20AC;&#x201A;

43


POVEȘTI DE SUCCES

TEXT DE GRUIA DRAGOMIR

CIDRU CLARKS

Primul producător de cidru autorizat din România Scoțianul Alan Clark a venit pentru prima dată în România în 2001 și s-a îndrăgostit de țara noastră, dar și de o româncă cu care s-a căsătorit. Așa a ajuns să prepare cidru pentru consum personal în Argeş, unde el şi soţia lui au o casă şi o livadă de meri. De aici până la o afacere cu cidru a mai fost doar un pas. A început să lucreze la acest proiect din 2012, iar în toamna lui 2015 au fost livrate primele sticle de cidru, asta într-o perioadă în care această băutură nu era foarte populară în localurile din România. Acum, la 5 ani distanță de acel moment, Cidrul Clarks se regăsește în multe magazine, lanțuri de magazine, baruri și restaurante din România și i-a inspirat și pe alții să-i urmeze exemplu. Cum a apărut Cidrul Clarks? Și cine sunt oamenii din spatele acestei afaceri? Alan Clark, fondatorul Clarks Cider SRL, locuiește în România din 2002 și făcea 50-100 de litri de cidru în fiecare an ca hobby, din livada proprie. Devenise o tradiție ca prietenii să vină toamna în weekend la țară, să culeagă merele, să facă must de mere și, cu ce a rămas, să facă cidru. Pentru că cidrul așa făcut a ieșit PAGINA 

44

www.zilesinopti.ro


20noiembrie-3decembrie-2020

POP CULTURE MAGAZINE

Ce vă place vs. ce nu vă place la consumatorii de cidru din România? Îmi place că, în România, consumatorii de cidru artizanal Clarks sunt, în general, oameni foarte simpatici și deschiși la minte, care sunt interesați de produse naturale și de calitate.

chiar bine, după câțiva ani, lui Alan i-a venit ideea să facă cidru ca afacere. Așa că în 20132014 am decis să facem și am pregătit cidru pentru producție, în Lerești, lângă Câmpulung Muscel. Clarks a devenit primul producător de cidru autorizat din România, nu a existat așa ceva până atunci. Cum se face că nu s-a mai gândit nimeni să facă asta până acum și care este rețeta succesului vostru? Oamenii din Argeș știu ce înseamnă cidrul de mere, unii fac acum cidru din livada proprie, dar românii în general nu au fost obișnuiți cu cidrul, până mai recent, și nu a fost cerere de cidru. Deci, nu s-au gândit antreprenorii români la cidru până când s-a creat piața, începând cu 2015. Cu ce se deosebește cidrul vostru de celelalte din comerț? Cidrurile Clarks artizanale sunt făcute doar din fructe de origine română, de preferință locale, adică din Argeș. Excepție fiind cidrul cu ghimbir, pentru că nu am găsit până acum ghimbir de origine română. Sunt făcute fără adaos de coloranți, de zahăr, de apă, de conservanți, de potențiatori de gust etc. Variantele mai dulci sunt îndulcite tot cu suc de mere. Cât de greu este pentru cidrul artizanal românesc să se impună pe o piață dominată de marii jucători? În România sunt multe produse numite cidru sau ceva similar care sunt făcute altfel. Cidrul Clarks reprezintă o mică proporție din

piața națională de aceste tipuri de produs. O mare parte din piață este închisă la Cidru Clarks, din cauza contractelor exclusive etc. Noi livrăm mai mult de 10.000 de sticle anual, dar piața se măsoară în zeci de milioane de sticle. Cidrul Clarks are 5 angajați permanenți. Care a fost cea mai mare provocare de care v-ați lovit? Supraviețuirea în perioada de pandemie a fost, de departe, cea mai mare provocare până acum. Care este impactul pe care vă doriți ca business-ul vostru să-l aibă? Cidrul Clarks este un exemplu foarte bun de produs local, care poate ajuta economia locală și mai mult decât acum. Este făcut din fructe locale, care sunt curățate, îngrijite, culese și transportate la noi la cidrărie de către localnici. România produce mere în mari cantități, dar mare majoritate de cidru consumat în România este importat.

Ce ne puteți spune despre produsele și sortimentele voastre? Noi am început cu cidru de mere în 3 sortimente: sec, demisec și demidulce, care este puțin mai îndulcit cu suc de mere. Apoi am testat multe produse locale și am făcut cidru pe baza de mere cu adaos de cele mai potrivite fructe: mure, vișine sau flori de soc. Știu, de exemplu, că ați avut și o colaborare cu cei de la Hop Hooligans? Ne cunoșteam bine cu berari de la Hooligans și cu ceilalți, pentru că am făcut împreuna festivaluri de bere și cidru artizanale în orașele mari din România. Ideea de a crea un cidru de mere aromatizat cu hamei a venit în 2019 și am colaborat cu prieteni de la Hooligans, care au fost consilierii noștri pentru alegerea hameiului potrivit. Ce planuri de viitor aveți? Ce urmează pentru Cidru Clarks? Vrem ca cidrurile Clarks să fie din ce în ce mai disponibile pe plan național, în toată România. PAGINA 

45


INTERVIU

20 noiembrie - 3 decembrie - 2020

POP CULTURE CRISTINA BĂLĂU MAGAZINE

R

Raul Opruț „înainte de meci ascult muzică și mă concentrez pe ce am de făcut în teren”

aul Opruț este cel mai bine cotat fotbalist de la FC Hermannstadt în acest moment. Tânărul sportiv și-a făcut junioratul în Italia, la Chievo Verona și este titular inclusiv în Echipa Națională U21. La echipa sibiană, fotbalistul în vârstă de 22 de ani joacă de un an și jumătate, pe postul de fundaș stânga. Raul ne-a povestit care sunt hobbyurile sale, unde îi place să își petreacă timpul liber în Sibiu, dar și care este ritualul lui înainte de meciuri. Pe lângă antrenamentele cu echipa merge și la sală, ca să se mențină în formă și spune că face tot posibilul ca să păstreze un echilibru între viața personală și cea profesională.

Ce ai fi fost dacă nu ai fi fost fotbalist? Sincer să vă spun nu știu, niciodată nu m-am gândit la ce aș fi fost dacă nu aș fi fost fotbalist, pentru că mereu am crezut că o să ajung un jucător profesionist. Probabil aș fi rămas în satul unde am copilărit și mă angajam undeva.

Cum arată o zi din viața unui fotbalist? Mă trezesc, mănânc micul dejun, după care mă duc la antrenament. După antrenament luăm prânzul cu echipa, apoi mă întorc acasă, mă odihnesc puțin și mă duc la sală. Fac puțină mișcare, apoi mă întorc înapoi acasă.

Care este locul preferat din Sibiu în care îți place să îți petreci timpul liber? Nu am un loc preferat, îmi place să ies pe la mall și prin centrul Sibiului.

Cum reușești să combini viața de fotbalist cu cea personală? Este ușor să le combin pentru că păstrez tot timpul un echilibru între cele două și în viață personală încerc să mă relaxez cât mai mult, să îmi petrec timpul cu familia și prietenii!

Care este ritualul tău înainte de meciuri? Nu am un ritual specific, îmi place să ascult muzică și să mă concentrez pe ce am de făcut în teren.

www.zilesinopti.ro PAGINA  46

Ce hobby-uri preferate ai? Îmi place să mă joc pe playstation, biliard și ping pong! www.zilesinopti.ro PAGINA  46


emilianservice.ro | e-mail: office@emilianservice.ro | 0263 21 36 37 | Sibiu - Č&#x2DC;elimbÄ&#x192;r, km 302+545


Charter TAROM în ANTALYA de 1 Decembrie, Crăciun & Revelion 2021 FĂRĂ TEST COVID PLECĂRI DIN SIBIU Plecări / Preț 27.11.2020 de la EUR 440 / pers. 23.12.2020 de la EUR 526 / pers. 30.12.2020 de la EUR 555 / pers. Sibiu

Aeroport Otopeni REZERVĂRI:

Antalya

sibiu@vacanta-mea.eu/ office@vacanta-mea.eu 0269 211 344


20 noiembrie - 3 decembrie - 2020

POP CULTURE MAGAZINE

Horoscop Berbec

Banii vor rămâne un subiect sensibil, în sensul că nu vor veni cu ușurință și s-ar putea să simți că muncești mai mult decât ești plătit. Aceste tensiuni și frustrări financiare te vor face să iei decizii importante legate de colaborările și proiectele în care ești implicat.

Taur

Financiar, în continuare lupți pentru stabilitate și a doua jumătate a lunii îți poate fi mai favorabilă. Totuși, în preajma eclipsei de Lună va trebui să ai grijă la negocieri și la tot ce ține de bani pentru că pot avea loc evenimente neașteptate și răsturnări de situație.

Gemeni

Este posibil ca luna aceasta să semnezi noi colaborări, să ți se deblocheze fonduri, să primești un credit sau un împrumut, mai ales că proiectele de grup sunt avantajate acum. Dacă aștepți o sumă de bani, poate chiar moștenire sau un beneficiu material și până acum ai întâmpinat obstacole, acum vei reuși. www.zilesinopti.ro

Rac

Din punct de vedere financiar, beneficiezi de energia necesară pentru a munci și a face bani, iar asta înseamnă că poți lua ore suplimentare sau că poți găsi un job extra care să-ți aducă mai mulți bani la buget. Banii sunt legați de cât de mult ești dispus să muncești.

Leu

Cei care-și caută un loc de muncă, acum se pot angaja cu ușurință. O serie de proiecte începute în primăvară acum se pot relua și consolida. Din punct de vedere financiar, veștile sunt bune și poți obține câștiguri importante dintr-un job/ proiect suplimentar sau poate dintr-o activitate extra. Fecioară

Este momentul să faci o analiză serioasă, să faci schimbări legate de modul în care-ți administrezi bugetul și să vezi cum îți poți îmbunătăți veniturile. Poți obține un credit sau poți primi ajutor din partea partenerului de viață. Dacă ai de dat datorii s-ar putea să fii constrânsă să le returnezi.

Balanță

Dacă te gândeai să începi o activitate cu cei dragi sau o afacere de familie, luna poți face acest pas. Financiar, resimți o nesiguranță, o teamă de a pierde un bun material sau poate chiar venitul stabil și asta îți aduce frustrări și tensiuni. Șansele de a-ți crește veniturile sunt mari, așa că urmărește mai atent ce oportunități apar. Scorpion

Vei face schimbări remarcabile în plan profesional cu impact pe termen lung și vei reuși să pui în aplicare tot ce nu ai reușit până acum. Proiectele și colaborările care s-au încheiat din primăvară sau care au fost puse în stand-by au mari șanse acum să se reia, astfel că situația financiară a ta se poate îmbunătăți. Săgetător

Sunt susținute proiectele de grup și poți avea șansa de a repune în funcțiune niște planuri, obiective profesionale. În plus, te poți bucura de sprijinul unor persoane importante, chiar și al prietenilor. Toate nemulțumirile, frustrările și blocajele financiare întâmpinate se vor dizolva, iar șansele săți îmbunătățești veniturile vor fi foarte mari.

Capricorn

Posibile tensiuni cu superiorii, iar eclipsa de Lună va fi definitorie pentru a te ajuta să vezi ce vrei să muncești, de fapt, pe mai departe. Din punct de vedere financiar resimți o nesoguranță, o nemulțumire care te va forța să faci tot ce-ți stă în putință să-ți stabilizezi veniturile. Poți achita o datorie, un credit. Vărsător

Financiar poate ai simțit că nu mai sunt șanse de îmbunătățire a situației, însă vei vedea că de luna aceasta se schimbă nu doar viziunea, ci și contextul și poți avea parte de îmbunătățiri remarcabile ale veniturilor, mai ales dacă ai proiecte de grup sau personale.

Pești

Dacă ai o afacere personală sau ești implicat într-un proiect de grup care ai simțit că a stagnat până acum, vei începe să observi îmbunătățiri și reconsolidări. S-ar putea să ai parte de noi asocieri favorabile, să reiei o colaborare sau un contract pe care-l credeai încheiat.

PAGINA 

49


CRISTINA BĂLĂU

20 noiembrie - 3 decembrie - 2020

Lucruri pe care le știi doar dacă ești librar, cu Andreea Tărnăuceanu Ce înseamnă să fii un librar bun? Să fii un librar bun înseamnă să îți placă foarte mult oamenii. Nu este vorba doar despre cărți, știi? E nevoie să fii un om orchestră, să reușești să dirijezi toate lucrurile pe care le știi pentru a le putea transmite în forma cea mai potrivită celui din fața ta. Poți spune că i te descoperi, într-un fel sau altul, fiecărui om în parte. Doar că există și o parte nevăzută, a operaționalului, poate nu atât de romantică, dar care coexistă cu toate celelalte. Și, nu, a fi librar nu înseamnă să stai toată ziua în librărie și să citești. Voiam să mai spun doar că ele, librăresele mele, sunt cele mai faine creaturi. Dacă Sibiul ar fi o carte, ce titlu i-ai da și ce gen ar fi? Nocturnal Asurzitor - probabil în zona realismului magic. Se pot face bani din meseria ta, în România? Sunt vremuri tulburi, nu mă mai pot raporta la „meseria” asta în felul în care o făceam acum câteva luni. Nevoia există și cerere este. Acum, poate, o să dezvoltăm un nou tip de „librar PAGINA 

50

pe timp de pandemie” varianta remote. Cuvintele cheie cred că sunt ''adaptare rapidă''. În ultima perioadă nu am mai simțit că putem ajunge la oameni la fel cum reușeam înainte. E clar că trebuie să ne exersăm empatia. Vorbim despre perspective diferite și chiar și cel mai mic gest poate leza sub o formă sau alta. Dar, da, se pot face și bani. Cât de apreciată e meseria ta în Sibiu? Zilele trecute mergeam la Cărtureștiul din mall-ul nou și pe scara rulantă erau doi adolescenți a căror conversație nu am avut cum să nu o surprind. „Radu, știi ce e iarăși foarte nasol la toată treaba cu pandemia asta? Că iarăși închid ăștia magazinele și nu mai putem merge la Cărturești după manga.” Nu știu dacă ține de apreciere au ba, dar pentru mine este o foarte mare bucurie. Ce te-a convins să devii librar? Nu cred că m-a convins nimic. Pur și simplu am simțit-o și încă simt în continuare. Am avut impresia că astfel pot să împărtășesc o bucățică foarte importantă din mine cu

Spune că simte că a fost librăreasă dintotdeauna. Oficial, e de vreo șase ani. E înflăcărată, blândă, deosebit de încăpățânată și destul de curioasă – toate, cuvintele ei. Andreea Tărnăuceanu are aproape 28 de ani și poate fi întâlnită la librăriile Cărturești din Sibiu, când la una când la cealaltă, mereu veselă și pregătită cu o recomandare nouă de carte. toată lumea. Pentru că așa cum spunea și Borges „..cuvintele sunt simboluri ce postulează o memorie împărtășită”. Care este cartea ta preferată și de ce? Întrebarea aceasta nu i se poate adresa unui librar! Nu cred că există o carte preferată. Consider că e posibil să fie câte o carte pentru fiecare anotimp, stare, gând. Au fost luni de zile în care am simțit că nu pot să citesc nimic, mai ales în perioada pandemiei. Apoi, un anume personaj mi-a revelat Autobiografia lui Mark Twain. Aproape m-a salvat la vremea respectivă. Nu m-am așteptat să găsesc o viață atât de aventuroasă, când la o extremă, când la cealaltă, presărată cu un umor absolut delicios. Iar acum, de câteva luni încoace, devorez cărți de copii. Urmăresc diverși ilustratori pe Instagram, am descoperit un întreg univers. Dețin deja o colecție impresionată și, mai presus de toate, mă face să mă simt și mai puțin vinovată, întrucât se citesc foarte repede și astfel nu mai ajung în teancul de pe noptieră... Ohoo, și poezie! Multă poezie. www.zilesinopti.ro


REA artist: Ilie MIT ță

Chitu dru Constantin curator: Alexan

EXPOZIȚIE LA FILARMONICĂ

The

BARON

ḮŇŢŖĚ

ṨĬ

LUNI-VINERI

Cum ar fi arătat Sa muel von Bacon, Sa Brukenth lvador Da al în portr li, Andy W ete realiza arhol, Alfo ns Mucha te de Fran Un exerciț sau Vincen ci iu de rein t Van Gogh sc terpretare cu prileju ? propus de l împliniri Ilie Mitrea i a 300 de Stațiunii Ca în tr-o expoziț ani de la m nașterea ie organiza îl înfățișea erale Brukenthal. Ex baronului tă ză pe inte poziția ined Brukenth meietorul ită include marilor pi al și a instituției ctori ai lum o se rie de tablou de cultură ii. ri ca din Sibiu, re după tehn icile

10:0016:00 THALIA SIBIU

Acces gratuit ŗěꞌ r ěçţầňđĂňôŗń ěļěĂ đěĂĭĝĭěňằĂçǔĂr ŗĭŵĭŗěĂļắĂ r ŗěŵěňĭŗěắĂÇôŵĭđ-19

Profile for Zile si Nopti

Zile și Nopți Sibiu 20 Noiembrie - 3 Decembrie 2020  

Zile și Nopți Sibiu 20 Noiembrie - 3 Decembrie 2020

Zile și Nopți Sibiu 20 Noiembrie - 3 Decembrie 2020  

Zile și Nopți Sibiu 20 Noiembrie - 3 Decembrie 2020

Advertisement