Zi de zi creat in mures decembrie 2015

Tr

busi ansilvania ness

Susținem agricultura transilvană! Supliment al revistei Transilvania Business. Interviuri și reportaje cu și despre agricultori.

WW WW W.T W.F RAN AC SILV EB AN OO IA K.C BU OM SIN / A ES GR S.R OT O B

Scrie-ne pe publicitate@zi-de-zi.ro, sună la numărul 0265-215.613 sau vino la sediul cotidianului Zi de Zi!

AGRO TB

Mica publicitate la Zi de Zi!

Informația care dă putere!

16 pagini, săptămânal, de anchete, interviuri, reportaje inedite.

AGRO TB. Anul 2, nr. 5, aprilie - iunie 2015. Apare trimestrial. Supliment al revistei Transilvania Business. www.transilvaniabusiness.ro susţinut de

Ai un subiect interesant?

Scrie-ne pe adresa de email redactia@zi-de-zi.ro sau sună-ne la numărul de telefon 0265-215.612!

Ziarul de Mureș

Zi de zi

Transilvania Business Revistă economică lunară | Conținut regional exclusiv | Distribuție națională | Tendințe internaționale | 5 ani de apariție

MUREȘ o parte din viaţa ta Decembrie 2015

Ediţie specială a proiectului

Creat în Mureş 80 pagini

apare în judeţul Mureş director fondator Aurelian GRAMA

www.zi-de-zi.ro Adresa redacției: Str. Primăriei nr. 1 Tg. Mureș, Tel: 0265 215 612 redactia@zi-de-zi.ro publicitate@ zi-de-zi.ro Abonamente: Pentru abonamente îți stăm la dispoziție la sediul redacției sau la telefon 0265 215 613

“100” - Centennial!, o lucrare de excepţie

Abonează-te la Zi de Zi, Ziarul de Mureş şi Transilvania Business!

Cauți un dar deosebit pentru un partener din străinătate? Dorești să le dăruiești unor prieteni dragi un cadou care să te reprezinte ca mureșean?

Ai nevoie de Albumul

“100” - Centennial!

Albumul “100” - Centennial este o lucrare cu conținut și grafică excepționale, dedicată Culturii și Istoriei județului Mureș, în limba engleză. 120 de pagini de super fotografii și texte relevante despre construcții valoroase destinate actului de cultură, bisericuțe de lemn, castele nobiliare, oameni de excepție, evenimente etc.

Albumul face parte din Colecția Maecena, patronată de Transilvania Business, și poate fi achiziționat de la redacția Transilvania Business, Târgu-Mureș, strada Primăriei nr. 1, sau folosind datele de contact: publicitate@zi-de-zi.ro și telefon 0755-044.852.

Prețul/unitate: 50 lei (TVA inclus).

Comenzile pot fi făcute la adresele de e-mail publicitate@zi-de-zi.ro, gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro sau abonamente@ transilvaniabusiness.ro sau prin fax la numărul 0265-215.613.

De asemenea, abonamentele poti fi făcute și la sediul cotidianului Zi de Zi din Târgu-Mureș, strada Primăriei nr. 1.

Informaţii proaspete şi exclusivităţi din toate domeniile de interes.

www.zi-de-zi.ro ,

cel mai bun site de ştiri din judeţul Mureş!

89.363 de vizitatori unici, în noiembrie 2015!

Mediakitul Zi de Zi pe anul 2016, disponibil la adresa web

www.zi-de-zi.ro/publicitate.

Publicitate şi pe site-ul Zi de Zi! Persoană de contact: Ionuţ Ţîrdea, telefon 0754-600.843.

2

partener decembrie 2015

Tradiţia mezelurilor de calitate, expusă în atelierul Petry

Petri Zalan Endre şi Varga Pal Petri Zsolt, administratori ai firmei Atelier de prezentare a modului de preparare a mezelurilor

Clienţii, întâmpinaţi cu ospitalitate

Muzeul familiei, punct de atracţie

Proprietarii societăţii Primacom Târgu-Mureș, deţinătoarea brandului Petry, au inaugurat miercuri, 21 octombrie, un complex multifuncţional, alcătuit dintr-un magazin, un atelier de prezentare unde procesul de prelucrare și producere a mezelurilor poate fi urmărit pe viu de clienţi, și un muzeu al familiei.

Acesta funcţionează în locaţia primului magazin din istoria modernă a firmei, pe strada Scăricica, în apropiere de scările Rakoczi din Târgu-Mureș. În ceea ce privește atelierul de prezentare, acesta va funcţiona interactiv, clienţii având posibilitatea de a veni cu reţete diverse de acasă, care vor fi transformate în produse de maeștrii mezelari ai societăţii Primacom.

Descendenţi ai Breslei măcelarilor Povestea existenţei Breslei măcelarilor în TârguMureș a fost trecută în revistă de Petri Zalan Endre, administrator, fondator și co-proprietar al firmei, care a subliniat că documentul de liberă practică a meseriei, care atestă activitatea Breslei măcelarilor în actualul „Oraș al trandafirilor” a fost întocmit de viceguvernatorul Transilvaniei în anul 1493. „Această breaslă era cel mai bine organizată dintre toate breslele din Evul Mediu și, totodată, cea mai bogată dintre celelalte bresle. Membrii breslei și-au asumat un rol important în dezvoltarea economică și socială a localităţii Târgu-Mureș, dacă era nevoie chiar și-au vărsat sângele apărând cetatea, fiind proprietarii celui mai puternic bastion. Istoria familiei noastre este strâns legată cu cea a breslei măcelarilor”, a afirmat Petri Zalan Endre, care a mulţumit atât familiei, cât și colegilor, clienţilor și partenerilor pentru susţinerea arătată de-a lungul timpului.

MUREȘ

o parte din viaţa ta www.zi-de-zi.ro

Business reinventat după 1990 Redeschisă după evenimentele din decembrie 1989, după ce în 1948 fabrica de mezeluri a familiei a fost naţionalizată, societatea Primacom a crescut de la cinci angajaţi în 1990 la aproximativ 375 în prezent. „Am făcut printr-o investiţie o nouă fabrică de prelucrare a cărnii, dotată cu o tehnică modernă, care produce anual 1.000 de tone de produse finite, mezeluri”, a punctat Petri Zalan Endre. „Lanţul nostru de desfacere cuprinde 24 de magazine și se bazează pe o politică de amabilitate și respect faţă de cumpărător. „Noul gust al tradiţiei” a devenit popular, câștigând încrederea clienţilor noștri”, a adăugat Petri Zalan Endre.

Au mai luat cuvântul: Varga Pal Petri Zsolt - director executiv al societăţii Primacom, Vasile Pop - președintele Camerei de Comerţ și Industrie Mureș, Soos Zoltan - directorul Muzeului Judeţean Mureș și Zsigmond Barna Pal - consul al Ungariei la Consulatul de la Miercurea Ciuc, are au transmis felicitări și succes atât familiei Petri, cât și echipei Primacom.

Alex TOTH

MUREȘ

o parte din viaţa ta www.zi-de-zi.ro

DE CE ZI-DE-ZI.RO? • Cotidianul Zi de Zi este liderul presei mureșene, atât pe Print, cât și pe Online • Zi-de-Zi.ro are peste 20.000 de cititori unici săptămânal • Postările de pe pagina de Facebook Zi de Zi sunt văzute de peste 30.000 de persoane săptămânal, iar peste 5.000 dintre ele le apreciază sau le distribuie.

PUBLICITATE PE ZI-DE-ZI.RO

· Bannere cu link către site-ul promovat pe o perioadă determinată, stabilită de comun acord. · Articole de prezentare a produselor sau a serviciilor, realizate pe principii SEO și marketing online. · Branding: Articole de prezentare a companiei / a firmei, realizate de un specialist în marketing online și Social Media. · Zi de Zi dă voce Brandului dumneavoastră. · Organizarea de concursuri (Zi-de-Zi.ro și Social Media) pentru promovarea unor produse/ oferte / promoții etc. în perioade speciale și nu numai. · Social Media: distribuirea și promovarea de articole / produse / servicii pe www.facebook.com/zidezi

Vizitați www.zi-de-zi.ro/Publicitate pentru detalii suplimentare!

Cotidianul Zi de Zi oferă servicii de mare publicitate adaptate profilului fiecărui client. Suntem flexibili la dorințele dvs.!

Nr. de telefon MARE publicitate: 0365 – 882.415 sau puteți consulta Mediakit-ul Zi de Zi aici - www.zi-de-zi.ro/publicitate

partener decembrie 2015

3

Pilonii de dezvoltare a Mureșului Perioada comunistă a adus și în județul Mureș o industrializare puternică, forțată după cum o caracterizează unii analiști ai epocii respective. Au apărut zeci de noi fabrici pe lângă cele din perioada interbelică și care și-au continuat existența. A venit apoi tăvălugul postdecembrist și mare parte din industria mureșeană s-a prăbușit sau s-a restrâns. Deşi marcat de restructurări masive, judeţul Mureş îşi păstrează un profil industrial semnificativ, prin dezvoltarea unor ramuri precum industria energetică, industria chimică și farmaceutică, industria alimentară, industria mobilei.

Cum arată astăzi economia mureșeană, în punctele cheie, vă invităm să citiți mai jos.

Încă din primii ani după 1900, zona Mureșului dispunea de zăcăminte bogate de gaz metan. E unul dintre motivele de naștere a industriei chimice mureșene.

Această ramură industrială avea un pilon în Tîrgu Mureș și unul în Târnăveni.

Combinatul Chimic târgumureșean a fost funcțional din 1962, producția fiind axată prima dată pe fabricarea de îngrășăminte azotoase. Azomureș a fost achiziționată de compania elvețiană Ameropa A.G. în 2012. Atunci, noul proprietar și-a asumat un plan ambițios de investiții, de peste 200 de milioane de euro, prin care să fie protejat mediul, să fie majorate capacitățile de producție și să scadă consumul de energie. Astăzi, pe platforma Azomureș mai funcționează următoarele instalații: Amoniac III, Amoniac IV, Acid Azotic II, III si IV, Uree, Melamină, NPK, CET I și II, Azotat I-II și III. Combinatul chimic se menține drept cea mai profitabilă companie mureșeană, cu un profit în anul 2014 de 122 de milioane de lei.

Industria alimentară, transformată Fabrica de Zahăr avea o istorie de peste 100 de ani atunci când, în 2010, majoritatea clădirilor a dispărut, în locul lor rămânând un teren viran.

O istorie continuă să aibă însă fabrica Zahărul Luduș, preluată în urmă cu trei ani de francezii de la Tereos care au achiziționat pachetul de acțiuni de la Franco Roumanie de Sucrerie, subsidiară a frupului francez Sucreries du Marquenterre Group. Noii proprietari au investit în retehnologizarea fabricii și îi sprijină pe cultivatori să nu renunțe la producția de sfeclă de zahăr, într-un declin accentuat după 1990.

Nici industria laptelui nu s-a simțit prea bine după Revoluție, mai ales că fabricile au ajuns în proprietatea unor corporații străine. Cel mai mare jucător rămâne Hochland-ul sighișorean, iar la Tîrgu Mureș activează Friesland Foods care a cumpărat SCIL, fosta societate de stat de prelucrare a laptelui.

Alţi producători care mai activează în industria de lactate sunt Indlacto Mureș SRL, Therezia Prodcom SRL Pănet, Mirtadod Ibănești sau Sanlacta SA Sântana de Mureș. În domeniul alimentar, locul fostelor întreprinderi de stat a fost luat de companii private precum Dona Impex SRL Voiniceni, Eldi Brutăria, Bere Mureș Ungheni (preluată de grupul Heineken prin Brau Union AG), Darina Com SRL, Palas Com SRL, Primacom etc. printre ai căror furnizori, pe diferite paliere, se numără Semtest BVN SA Sângeorgiu de Mureș – activităţi auxiliare pentru creșterea animalelor, Sanagra SA, Sântana de Mureș –

ANUNȚURI PENTRU MONITORUL OFICIAL

MUREȘ

MUREȘ

o parte din viaţa ta o parte din viaţa ta

www.zi-de-zi.ro

www.zi-de-zi.ro

MUREȘ Cotidianul Zi de Zi preia anunțuri pentru Monitorul Oficial.

Scrieți-ne pe publicitate@zi-de-zi.ro sau sunați la numărul 0265-215.613 sau veniți la sediul cotidianului Zi de Zi, strada Primăriei nr.1 pentru mai multe detalii.

creșterea bovinelor de lapte, Ceragrim SRL, Ungheni –activităţi in ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creșterea animalelor, producţie de furaje), Moragroind SRL Tîrgu Mureș – cultivarea plantelor ș.a.

Județul Mureș cunoaște o activitate bogată și în turism, construcții sau pe zona medicală, domenii care aduc valoare adăugată zonei.

De la mărire, la decădere, spre reprofilare Industria textilă era bine reprezentată în mai multe puncte din județ. Cele mai importante rămân, în viziunea noastră, Tîrgu Mureșul și Sighișoara.

Industria constructoare de mașini, echipamente sau piese necesare industriei textile are o istorie care începe în primii ani de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Metalotehnica, spre exemplu, a fost fondată în 1952. Matricon, noul nume pe care, în primii ani postrevoluționari, compania l-a primit, a fost privatizată și i-a fost schimbat obiectul de activitate, și anume trecerea

Vrei să cumperi o mașină?

Nu știi cui să îi vinzi frigiderul vechi? Îți dorești să îți schimbi garsoniera cu un apartament cu două camere?

1,5 lei /cuvânt sau 2 lei/cm e oferta noastră pentru tine!

*prețurile nu includ TVA

imediat! Orice anunț de angajare dați, www.zi-de-zi.ro

OFERTE SPECIALE COMPOSESORATE

MUREȘ

o parte din viaţa ta www.zi-de-zi.ro

Doriți să vă găsiți cei mai buni angajați?

Cu Zi de Zi dacă îi căutați, îi descoperiți

o parte din viaţa ta

la turnare sub presiune aluminiu și zinc, execuţie de matriţe și ștanţe, piese de schimb pentru industria auto. În 2006, compania își schimbă din nou proprietarul – spaniolii de la CIE AUTOMOTIVE -, dar și numele – devine CIE Matricon SA. O altă companie care absorbea o mare parte din forța de muncă târgumureșeană era Imatex SA, companie care a fost înființată în 1948, specializată la începuturi în domeniul fabricării utilajelor pentru industria textilă. Profilul s-a menținut până la privatizare, în 2003, când a devenit o afacere de familie. Imatex este relocat, de câțiva ani, în Sântana de Mureș.

La Sighișoara, din multele companii din industria textilă s-a ales în mare parte praful, printre cele care s-au menținut și după Revoluție numărânduse Târnava SA, companie specializată, la începuturi, în producția de cămăși, iar astăzi și-a diversificat oferta de produse și fabrică inclusiv uniforme pentru corporații, aeroporturi, licee naționale sau cabinete medicale.

Calificată în industria ușoară, în industria textilă, forța de muncă din Sighișoara a fost absorbită după 1989 de către noile companii ce s-au dezvoltat în domeniul automotive.

1,5 lei /cuvânt sau 2 lei/cm achitați!

Cotidianul Zi de Zi are oferte speciale pentru composesorate și ocoale silvice private!

Câștigați, dacă le aflați!

Scrieți-ne pe publicitate@zi-de-zi.ro sau sunați la numărul 0265-215.613 sau veniți la sediul cotidianului Zi de Zi, strada Primăriei nr.1 pentru mai multe detalii.

4

partener decembrie 2015

PARAT RO a început, în 1998, cu producţia de huse de protecţie pentru decapotabile, a continuat cu produse noi precum corturile, iar în 2001 s-a luat hotărârea să producă airbaguri, prima linie de producţie, de altfel, din România. În 2006, partea de airbaguri a fost vândută, inclusiv clădirile, către Global Safety Textiles (GST) și a rămas partea de producţie de huse de protecţie pentru mașinile decapotabile, genţi de scule și corturi de rulotă, a căror fabricare a fost mutată într-o nouă hală de producţie, ridicată în 2007 pe strada Baraţilor.

Peste 170 de persoane au fost angajate de Sefar, o companie cu capital elvețian, ce produce țesătură de precizie pentru procese de filtrare în diferite domenii precum: auto, medicină, farmacie, minerit, morărit, arhitectură.

Istorii paralele Industria constructoare de mașini și cea producătoare de piese și accesorii auto pentru autovehicule și motoare de autovehicule și de articole turnate din fontă și oțel s-a concentrat în municipiul Reghin, unde au fost înființate două fabrici mamut – IRUM, respectiv Republica. Societățile au avut până la un moment dat același drum, post-Revoluție, doar că pentru una privatizarea sa a însemnat o nouă viață, pe când pentru cealaltă a însemnat apusul unei istorii industriale de zeci de ani.

Fondată în 1953, IRUM este o companie specializată în construcţii de mașini și utilaje care a fost privatizată în 1999, având ca și principal acționar compania Mavripod, motiv pentru care de atunci s-a dedicat în principal industriei forestiere, mai multe modele de TAF-uri fiind brevetate aici.

Dacă o parte din industria constructoare de mașini și piese a dispărut, s-a dezvoltat în schimb producţia de componente auto (cablaje auto și senzori de parcare).

Hirschmann România SRL, membru al grupului austriac Hirschmann Automotive, furnizează, de

la Sânpaul și Ungheni, cablaje auto pentru Bosch, Daimler, Mercedes etc.

Seducția piețelor externe O industrie în care județul Mureș a excelat a fost și cea a prelucrării lemnului și a fabricării mobilei și mobilierului. Întreprinderea de Prelucrare a Lemnului (IPL) 23 August Tîrgu Mureș a fost înființată încă din 1948.

După 1990, IPL și-a schimbat denumirea în Mobex SA și a fost privatizată. Societatea a reușit să supraviețuiască și continuă să producă cu cei 700 de salariați ceea ce managementul numește „mobilă adevărată”.

La Reghin funcționa, de asemenea, în perioada comunistă, mai exact din 1966, o Întreprindere de Prelucrare a Lemnului, specializată însă pe realizarea de instrumente muzicale, de la viori la chitare și xilofoane.

Din IPL s-a desprins Hora SA care este acum o societate cu capital sută la sută românesc, cu 290 de angajaţi, care exportă aproape întreaga producție.

De asemenea, oameni care au învățat acolo meșteșugul lucrului în lemn și-au dezvoltat propriile companii, cum a făcut-o Vasile Gliga care a fondat alături de soția sa Gliga Instrumente Muzicale, business targetat, de asemenea pe export. În Reghin, care a beneficiat de avantajul zonei împădurite atât de pe Valea Mureșului cât și de pe Valea

Gurghiului a funcționat și cel mai mare combinat de prelucrare a lemnului, Prolemn, astăzi Kastamonu.

Compania a început să producă după 1990 produse stratificate din lemn din Reghin și a fost privatizată în 1998, pachetul majoritar fiind achiziționat de compania turcă Kastamonu Entegre, una dintre companiile din Hayat Holding, cel mai mare jucător din domeniul exploatării forestiere din Turcia.

Pe butuci și o renaștere din cenușă Cel mai mare dezastru post-revoluționar, din punct de vedere al numărului de salariați care s-au trezit

PARTENER GOLD decembrie 2015

fără un loc de muncă a fost, cu siguranță, generat de privatizarea Electromureș. Fabrica, moștenitoarea fostei cooperative Ciocanul, a fost fondată în 1949 pentru a asigura pieței românești și la export necesarul de aparate electrocasnice mici, radiatoare cu ulei, convectoare electrice și de matriţe. După 1990, fabrica a fost divizată în mai multe companii privatizate ulterior. În domeniul producţiei de conductori și cabluri electrice merită să menționăm că au mai apărut și alte companii, precum Bata Rom SRL, Omni Cable SRL, Italoptica SRL, Flashrom Company SRL, Nicolay România SRL, iar reprezentativi pentru ramura industriei de echipamente electrice, electronice și optice sunt și Aages SRL Sângeorgiu de Mureș, Top Electro SRL Sângeorgiu de Mureș, Fa.Ro. Tec. SRL Ungheni sau Nakita Prod Comimpex SRL. De asemenea, alte companii care au concurat firmele desprinse din defunctul Electromureș, înființate după 1990, sunt Allstar Prod SRL, Plasmaterm SA, Primex Mureș SRL, Viva Com SRL.

Ceramică pentru export Înfiinţată în 1957, Întreprinderea de sticlărie și faianţă Sighișoara din judeţul Mureș producea o gamă diversificată de produse. După Revoluție, întreprinderea s-a spart în trei companii mai mici, din cea care face față cu succes economiei capitaliste este Cesiro SA, o companie ambițioasă care exportă mare parte din producție spre piețele de desfacere din Anglia, Austria, Bulgaria, Cehia, Estonia, Elveția, Franța, Germania, Grecia, Italia, Olanda, Polonia, Serbia, Spania și Ungaria. Pentru Cesiro lucrează peste 1500 de salariați, compania fiind cel mai mare angajator local.

Nici Stimet SA care a rămas cu producția de ambalaje de sticlă nu a renunțat la producție. Compania privatizată în 1996 este activă și azi. În schimb, cea de-a treia companie desprinsă din mamutul Întreprinderea de sticlărie și faianţă – Artfil SA, specializată pe producția de obiecte din porțelan – și-a dat obștescul sfârșit în 2011.

Atunci, Cesiro a cumpărat hala, pavilionul administrativ și terenul aferent, pentru a-și extinde producția.

Industria farma, modele de succes O industrie care s-a dezvoltat, a evoluat chiar spectaculos uneori a fost, în mod cert, cea farmaceutică, fie că vorbim despre producția de medicamente, generic scris, fie că vorbim despre distribuție. SC Armedica SA, singura întreprindere chimică de medicamente care producea tablete și tuburi de unguente, a fost cumpărată de către de către grupul multinațional Gedeon Richter Plc. A fost o privatizare de succes deoarece a însemnat investiții în modernizarea facilităților de producție, precum și creșterea numărului de angajați, de la 323 de salariați în 1990 la 540 în 2014. Cu o investiție de 7 milioane de euro, Gedeon Richter a înființat în anul 2007 un centru logistic în Corunca, iar în 2015 a inaugurat un nou centru de cercetare-dezvoltare la Târgu Mureș, realizat în cadrul unui proiect cofinanţat prin POSCCE din Fondul European de Dezvoltare Regională.

Industria farma este reprezentată și de fabrica Sandoz, tot din Tîrgu Mureș, o companie târgumureșeană la începuturi. PharmaTech Tîrgu Mureș, o companie fondată în 1995, a fost achiziționată de slovenii de la Lek pentru ca apoi aceștia să fie cumpărați de către corporația elvețiană, la origine, Sandoz. Din fuziunea Lek, Lek Pharmatech, Biochemie și Hexal a rezultat Sandoz România.

Companii importante pe piața farma – producție și/sau distribuție – pot fi considerate, de asemenea, Bio Eel SRL, Aesculap Prod (deținută în totalitate de Ropharma) și Vim Spectrum SRL. Ligia VORO Surse foto: www.multihobby.ro, fototeca.iiccr.ro, orasevechi.ro – Albumul Old Târgu Mureș

5

6

PARTENER GOLD decembrie 2015

Viva Com, o poveste de succes creată în Mureş Într-o economie mureșeană dominată de comerț, Viva Com SRL este una dintre puținele companii care au răzbit în zona de producție. Și nu numai că a supraviețuit, dar performanțele reușite an de an o situează în topul celor mai activi agenți economici, din zona prelucrărilor mecanice de precizie și a confecțiilor metalice, la nivel național.

La ora actuală, de administrarea și dezvoltarea diviziei de transporturi se ocupă Rodica Bîndilă, la rândul ei premiată la categoria “cele mai bune femei manager”. Rodica Bîndilă ne-a explicat că profiturile companiei sunt reinvestite în producţie și cercetare.

Conform unui plan de dezvoltare pe termen mediu, anual sunt achiziționate utilaje de ultimă generaţie,

majoritatea din fonduri proprii. “Dezvoltarea pe termen mediu este discutată inclusiv cu partenerii din afară și o facem pas cu pas, investim cât permite dezvoltarea și cât se poate investi fără fie afectată în nici un fel producţia, care este prioritară”, a subliniat Rodica Bîndilă.

Deși echipamentul modern necesită mai degrabă o pregărire bună în zona cunoștințelor teoretice, fiind extrem de automatizat, directorul companiei spune că profesionalismul oamenilor e la fel de important: “Am achiziționat multe utilaje cu comandă numerică, dar, de exemplu, am cumpărat și strunguri tradiționale noi. Sunt lucrări ce pot fi executate doar pe aceste strunguri. De aceea, consider că principalul nostru atu este un colectiv bine pregătit și bine structurat.

Am oameni cu o experienţă vastă, de la care au ce învăța mai ales cei tineri.

Referitor la forța de muncă tânără, calificată, trebuie să spun că aceasta este o problemă pe care o resimţim și noi. În ce ne privește, facem mari eforturi în acest sens. Am făcut prezentări la universităţile Sapienția și “Petru Maior”, la Liceul Electromureș, cu ceea ce putem oferi. Încercăm să luăm din studenţii anilor terminali tineri pe care să îi formăm. Nu e ușor, deoarece mulți dintre cei mai buni vor să plece în străinătate. Am studiat ce se întâmplă în Brașov (unde funcţionează, prin parteneriat public-privat, o școală profesională de înaltă performanţă n.r.) și am comunicat că am fi chiar dispuși să investim pentru unul sau mai multe nivele care ar aduce o serie de oameni formaţi”, a subliniat directorul general al societăţii. În ceea ce privește dezvoltarea economică a firmei, atât Grigore Duma cât și Rodica Bîndilă consideră că atâta timp cât societatea se pliază pe cerinţele clienţilor, de la cel mai mic la cel mai mare, dezvoltarea va continua. “Societatea pune mare bază pe calitate și în acest sens a implementat sistemul de management integrat, ISO 9001, ISO 14001 și ISO 18001. Altfel nu poţi ţine pasul. Știm că trebuie să respectăm termenele de livrare, să respectăm calitatea produselor pe care le livrăm. Dacă suntem serioși în relaţiile cu clienţii, beneficiem de încredere și de recomandări bune ”, a concluzionat Rodica Bîndilă, oferind în aceste cuvinte și rețeta succesului Viva Com. Edith VEREȘ

alezat (BOHRWERK) / Mașini de găurit și alezat în coordonate / Maşini de frezat ARBORI CANELAŢI / Maşini de rectificat ARBORI CANELAŢI / Maşini de frezat roţi dinţate / Mașini de rectificat roţi dintaţe / Mașini de rectificat universale / Mașini de rectificat

plan / Mașini de rectificat profile (Jugner) / Mașini de rectificat în coordonate / Mașini de prelucrat prin eroziune cu fir / Mașini de prelucrat prin eroziune cu electrod masiv / Prese mecanice /Prese hidraulice / Mașini de sudat sub CO2 (pentru construcţii metalice)

Viva Com și-a început activitatea în anul 1994, în domeniul produselor de feronerie, iar mai apoi și-a extins producția în aria confecţiilor metalice, a mobilierului urban și de grădină, precum și a prelucrărilor mecanice de precizie. Colaborând cu firme de prestigiu din Europa de Vest, compania mureșeană a reușit să crească permanent gama de produse oferite clienţilor interni și externi, dar și calitatea produselor. Spre exemplu, puțini mureșeni cunosc faptul că la Viva Com este fabricat mobiler folosit în lanțul de magazine McDonald’s, ca urmare a unui contract semnat cu o firmă din Franța, colaborare care a început în urmă cu 10 ani. La ora actuală, un mare număr de unități ale celebrului lanţ de restaurante folosește pentru terase piese de mobilier realizate de specialiști ai firmei mureșene.

Societatea s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, crescând atât numărul de angajaţi cât și diversitatea produselor oferite. “Toate aceste lucruri sunt posibile datorită calităţii produselor executate, a seriozităţii cu care sunt trataţi toţi clienţii noștri și, nu în ultimul rând, datorită priceperii și înaltei calificări a personalului societăţii. Aici ar fi de menționat că mulți dintre angajații noștri au lucrat înainte de 1990 în Electromureș. Au provenit, practic, din rândurile celor mai buni meseriași din renumita fabrică mureșeană”, ne spune Grigore Duma, directorul general al societăţii Viva Com SRL.

Criza, oportunitate şi provocare Reţeta pare simplă. Seriozitate și profesionalism. Așa trebuie să fie, de vreme ce faptele, însemnând cifre de afaceri, clasări în diferite topuri, vin să confirme performanțele realizate de SC Viva Com. “În ultimii 4-5 ani poziţia firmei este una de vârf, inclusiv la nivel naţional. Am reușit ca în ultimii 4 ani să avem distincţii inclusiv la nivel național pe codurile CAEN specifice activității societății - respectiv prelucrări mecanice; locurile 1 și 2 obținute la topurile organizate de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România venind ca o recunoaștere a evoluției activității societății și la nivel național. Asta nu este puţin lucru”, e de părere Grigore Duma. Și are dreptate, mai ales că vorbim de o perioadă în care multe companii și-au redus drastic activitatea.

“Am ajuns aici pas cu pas, prin creșteri progresive, chibzuite, dar și prin decizii inspirate. În 2010, când activitatea de transporturi a cunoscut o scădere drastică, pentru noi a fost o perioadă de dezvoltare, deoarece am investit în acest domeniu. Ne-am transportat propria marfă și am putut presta servicii de transport, în același timp, și pentru alte companii”, a subliniat managerul Grigore Duma. Acesta a Viva Com

ADRESA 540566 - Târgu Mureș, str. Livezeni, nr. 79/A Punct de lucru: Târgu Mureș, str. Livezeni nr. 69 tel/fax: +40-(0)265-255373 e-mail: office@vivamures.ro web: www.vivamures.ro

explicat că investiția într-o flotă auto a fost necesară, ţinând cont că Viva Com avea de efectuat livrări la termene extrem de precise, pentru partenerii externi.

“Pe lângă marea problemă de imagine, de încredere, financiar ar fi fost un dezastru să nu putem onora comenzile. Atunci am decis să achiziționăm propriile camioane și să angajăm șoferi. Văzând ulterior că este un segment pe care îl putem stăpâni, l-am dezvoltat în continuare”, a explicat directorul Viva Com.

Colectivul, principalul atu

Produse şi servicii • Prelucrări mecanice CNC şi clasice, ŞTANŢE şi MATRIŢE • Confecţii metalice • Parcuri de joacă pentru copii • Mobilier urban şi de grădină • Produse specifice companiilor Romgaz, Transgaz, Petrom • Tăiere de precizie CNC cu plasmă şi oxigaz • Ştanţare şi ambutisare piese din tablă • Servicii de transport intern şi internaţional • S.C. Viva Com S.R.L. acordă o atenţie deosebită sistemului de management al calităţii, având implementat Sistemul de Management Integrat Calitate – Mediu - Sănătate și Securitate Ocupatională, conform standardelor SR EN ISO 9001:2008, SR EN ISO 14001:2004 si OHSAS 18001:2007. Pentru aceasta, dispune de personal calificat precum și de aparatura necesară controlului materiei prime care intră în componenţa produselor realizate precum și aparatură modernă pentru verificarea produselor finite.

• Principalele dotări ale societăţii sunt : Instalaţie automată de tăiat în coordonate numerice cu plasma si oxigaz EASYCUT 6001.25 PG / Centru de prelucrare CNC tip MMC-760 / Centru de prelucrare CNC SAMSUNG LCV-500 / Centru de prelucrare CNC orizontal OKUMA MA-60HB / Strung CNC tip TNL100AL / Strung CNC 2D / Strung carusel / Strunguri universale / Mașini de frezat în coordonate MICROMAT / Mașini de frezat universale / Mașini de frezat si

PARTENER GOLD decembrie 2015

7

Metode moderne de educație, la AMA Learning Center Cursuri de limba engleză și limba germană, ateliere de pian, pictură, șah, balet, dans modern, dans popular unguresc, dans popular românesc, handmade, activități interactive de socializare, jocuri ale copilăriei, ateliere de lectură și bune maniere, dar și petreceri cu prilejul zilelor de naștere. De toate acestea au parte, pentru copiii lor, părinții care aleg Centrul educațional AMA Learning Center din Târgu-Mureș. Situat pe strada Călărașilor nr. 12, centrul pune la dispoziția învățăceilor o gamă largă de activități menite să acopere o parte cât mai mare din ceea ce au nevoie aceștia în materie de educație, scopul centrului fiind să ofere educație în mod inteligent prin metode moderne. Într-un interviu, Alina Oprea, administrator AMA Learning Center, ne dezvăluie care sunt metodele de educație utilizate în cadrul atelierelor, ce program au acestea, dar și cum va arăta anul 2016.

Reporter: Care au fost gândurile și planurile cu care ați pornit la drum, anul trecut, când ați deschis acest centru? Căror copii vă adresați?

Alina Oprea: Când am plecat la drum în urmă cu un an, am făcut-o clar cu gândul de a face altceva decât exista atunci în Târgu-Mureș. Ideea a venit în momentul în care eu mi-am dorit mai mult pentru copiii mei și mi-am dat seama că nu prea am de unde alege. Ideea de bază este aceea de a oferi o gamă cât mai largă de activități pentru copii, cu personal bine pregătit și totul într-un mediu cât se poate de primitor. Noi ne adresăm tuturor copiilor, de toate vârstele. Avem atât activități pentru copii de un an, cât și pentru elevii de liceu. Constat însă un mare interes din partea copiilor de 5-6 ani.

Rep.: Care sunt metodele de educație pe care le utilizați în cadrul acestor ateliere?

A.O.: Mereu am fost interesată de diferitele modele de educație de peste tot din lume și astfel am studiat despre fiecare în parte sau despre o mare parte, în încercarea de a vedea ce se potrivește aici la noi. Eu apreciez alternativele la sistemul nostru actual de educație, dar, personal, consider că atâta timp cât nu există continuitate nu vor avea succes. Metodele noastre de educație sunt adaptabile la sistemul de învățământ de stat. Mai mult decât atât, suntem atenţi la ritmul copilului, la capacitatea acestuia de acumulare și orice metodă am aplica, aceasta trebuie să i se potrivească. Consider foarte important ca elevul care iese din centrul nostru să poată folosi cunoștințele dobândite aici. Suntem într-o goană nebună după altceva, fără să încercăm să fructificăm ceea ce avem deja.

Rep.: Care este programul atelierelor?

A.O.: Atelierele noastre se desfășoară zilnic, între orele 16.00 și 20.00. Fiecare curs ține o oră, iar grupele sunt împărțite pe categorii de vârstă. Există și activități la care se lucrează individual. În acest moment, în centrul nostru se desfășoară cursuri de limba engleză, limba germană, pian, pictură, șah, balet, dans modern, dans popular unguresc, dans popular românesc, handmade, activități de socializare, gen „Buburuza veselă” (1-3 ani), „Licuricii

Centrul pune la dispoziția învățăceilor o gamă largă de activități

Alina Oprea, administrator AMA Learning Center

isteți” (3-5 ani), dar venim și în ajutorul celor care învață tainele literelor prin Club ABC. Atelierul de lectură și bune maniere a fost și el binevenit și apreciat în rândul copiilor.

Rep.: Pe lângă ateliere, organizați și evenimente speciale, cum ar fi, spre exemplu, petreceri cu ocazia zilelor de naștere sau serbări?

A.O.: Da, pe lângă ateliere organizăm permanent diferite evenimente. Fiecare sfârșit de saptămână este marcat de zile de naștere pentru copii. Într-o lume atât de agitată, în care tehnologia ne-a invadat viata, când trăim zile în care nu mai putem sta măcar o clipă fără a privi la un ecran, noi dorim ca zilele de naștere în centrul nostru să fie exact pe dos, să zic așa. Noi ne dorim ca acești copii să fie mai puțin agresivi, să stea măcar acele trei ore, pentru că atât durează o petrecere la noi, să se privească cu ceilalți, să construiască ceva împreună, să creeze ceva pentru sărbătorit, să cânte, să danseze împreună, să socializeze în adevăratul sens al cuvântului. Sigur, avem alternative și pentru cei care preferă un joc pe TV, dar le oferim doar în cazul în care

părintele își exprimă dorința pentru așa ceva. Pentru a dezvolta această idee a noastră, sâmbătă dimineața, între orele 9.00 și 12.00, oferim ocazional o activitate numită sugestiv „Jocurile copilăriei” (copilăriei noastre). Aici facem de toate sau tot ce făceam noi în copilăria noastră. În primul rând, învățăm să ne jucăm, da, învățăm, pentru că mulți copii nu știu să se joace: coasem, lipim, sărim coarda, sărim elasticul etc. În luna decembrie, aceste sâmbete le dedicăm lui Moș Crăciun, pentru că trebuie să-l așteptăm cum se cuvine, nu? Deci, în 12 și 19 decembrie, între orele 9.00 și 12.00, vă așteptăm la Atelierele Moșului.

Rep.: Câteva cuvinte despre taberele pe care le organizați în timpul vacanțelor și ce le-ați pregătit copiilor în vacanța de iarnă?

A.O.: Deja se știe, nicio vacanță fără tabără la AMA! Aceste tabere vin în sprijinul părinților care nu au unde să ducă copiii pe perioada vacanțelor. În plus, este o altenativă sănătoasă, să-i spunem așa, pentru că timpul copilului este folosit în mod benefic. Fiecare zi de tabară include o mulțime de activități. Limba

engleză se face zilnic și este inclusă în prețul taberei.

Următoarea tabără va fi organizată în perioada 4-8 ianuarie 2016.

Rep.: Care sunt obiectivele pentru anul 2016?

Aveți în vedere extinderea centrului sau a gamei de activități?

A.O.: Avem planuri mari pentru anul 2016. În primul rând, dorim să ne mutăm într-un spațiu mai mare. Și cel în care ne desfășurăm momentan activitatea este mare, vorbim de aproape 300 mp, dar sunt zile în care este neîncăpător. Spațiul în care ne vom muta este mult mai generos, are 700 de metri pătraţi și o curte interioară doar a noastră. Vom avea aproximativ 10 săli de cursuri, plus un loc pentru serbarea zilelor de naștere și organizarea diferitelor evenimente.

Această nouă locație se afla la doar câteva minute de cea existentă, pe aceeași stradă. Dar până vom finaliza totul vă așteptăm în continuare la sediul nostru de pe strada Călărașilor nr. 12.

A consemnat Teodora MÎNDRU

PARTENER GOLD decembrie 2015

9

Expoziție de legume și fructe pentru fermierii mureșeni

Peste 9 milioane de euro ajunse în agricultura mureșeană, prin CAJ Mureș Una dintre instituțiile reprezentative pentru agricultura județului Mureș este Camera Agricolă Județeană (CAJ) Mureș, condusă în acest moment cu pricepere de ing. Ileana Gușatu, unul dintre specialiștii mureșeni în acest domeniu.

Ing. Ileana Gușatu, directoarea CAJ Mureș

Importanța CAJ Mureș este dată de principalele sale activități: pregătește profesional fermierii și angajații acestora în diferite specialități din domeniul agricol și nu în ultimul rând, elaborează proiecte din fonduri europene din PNDR, destinate în special micilor ferme agricole din județ. Mai multe informații le oferă directorul executiv al CAJ Mureș, într-un interviu care nu trebuie ratat de nici un fermier mureșean. În ultimii opt ani, de la intrarea României în Uniunea Europeană, s-au finanțat prin intermediul specialiștilor Camerei Agricole 875 de proiecte în valoare totală de 9.232.377 euro, de care au beneficiat fermierii mureșeni.

Reporter: Ce reprezintă CAJ Mureș și care sunt principalele sale atribuții și activități?

Ing. Ileana Gușatu: CAJ Mureș este instituție publică cu personalitate juridică, finanțată din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, în subordinea administrativă a Consiliului Județean (CJ) Mureș și în coordonarea tehnico-metodologică a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Instituția își desfășoară activitatea în Târgu-Mureș, Piața Mărășești nr.13, într-o locație al cărui proprietar este CJ Mureș. Instituția este organizată pe două niveluri, unul județean și altul local. La nivel județean ne desfășurăm activitatea, cu un număr de 7 angajați, iar la nivel local avem în componență 10 centre locale de consultanță agricolă, unități fără personalitate juridică, care își desfășoară activitatea în sediile primăriilor Breaza, Brâncovenești, Cristești, Fântânele, Miercurea Nirajului, Sâncraiu de Mureș, Sărmașu, Suplac, Sighișoara și Rușii Munți. Obiectivul principal al CAJ Mureș este de a oferi consultanță agricolă gratuită pentru fermierii mici și mijlocii care dețin peste 80% din suprafața agricolă a județului Mureș, în vederea îmbunătățirii cunoștințelor și aptitudinilor necesare pentru a-i face capabili să ia decizii eficiente într-un context economic concurențial. Marii fermieri pot să-și angajeze propriile servicii de consultanță, însă și aceștia apelează la serviciile noastre uneori în ceea ce privește serviciile de calificare a personalului.

Rep.: Care sunt principalele activități și proiecte pe care le-ați avut în ultima perioadă?

I.G.: Ținta noastră este sprijinirea micilor fermieri.

Astfel, în vederea creșterii competențelor profesionale, organizăm pentru aceștia cursuri de inițiere și calificare în domeniu, acreditate de Direcția Muncii.

Aceste cursuri se desfășoară, atât la sediul nostru județean, cât și la centrele camerelor agricole locale din județ. Tematicile abordate la aceste cursuri privesc în general optimizarea tehnologiilor agro-zootehnice în vederea aplicării tehnologiilor performante din

Expoziție de taurine domeniu, managementul și marketingul produselor agricole și profitabilitatea fermei. Absolvenții acestor cursuri de formare profesională sunt capabili de a sesiza tendințele și cerințele pieței de produse agricole și de a se orienta spre producția de piață.

Certificatele obținute pot fi folosite de fermieri la angajare în țară sau chiar în străinătate, respectiv în țările membre UE. Rezultatul acestei activități se concretizează prin calificarea a 6.250 de fermieri.

Totodată, alături de aceste cursuri, specialiștii noștri organizează cursuri tematice privind agricultura ecologică, eco-condiționalitatea, protecția mediului împotriva poluării din surse agricole, tehnologii agricole performante, produse tradiționale etc.

Cursurile sunt susținute de către specialiști din cadrul CAJ Mureș, doar în cazuri excepționate se apelează la specialiști din exterior.

Prioritare în activitatea noastră sunt și acțiunile de extensie și popularizare care se materializează prin organizarea de târguri si expoziții agro-zootehnice, de loturi demonstrative, vizite de lucru și de documentare la ferme. O altă latură a activității noastre este aceea de elaborare de proiecte din fonduri europene. Pe vechiul PNDR 2007-2013, am reușit să-i sprijinim pe micii fermieri pentru a-și transforma fermele de semi-subzistență în ferme mai mari, profitabile prin elaborarea de proiecte, în special pe două măsuri: Măsura 1.4.1 - ”Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistență” și Măsura 1.1.2. - ”Instalarea tinerilor fermieri”. În urma acestor finanțări mulți fermieri mureșeni au reușit să-și crească afacerile pentru că aceste fonduri i-au folosit în modernizarea fermelor, în achiziția de utilaje agricole, terenuri, animale, reușind să crească și să-și diversifice producția agricolă.

Având în vedere că fermierii noștri s-au dezvoltat, a crescut dimensiunea economică a exploatației, iar

cerințele pentru viitor sunt din ce în ce mai mari, în noul PNDR 2014-2020 au apărut proiecte care pun accentul pe fermele economice, orientate înspre piață și care să producă mai mult decât cele de semi-subzistență. Au apărut astfel două submăsuri solicitate frecvent de fermieri, respectiv: Submăsura 6.1. - adresată tinerilor fermieri unde se pot accesa în funcție de valoarea producției standard, până la 50 mii de euro, precum și submăsura 6.3 care se adresează fermierilor mici și care pot accesa 15.000 de euro. Pentru ambele submăsuri sprijinul este nerambursabil și se acordă în două tranșe: 75% în prima tranșă și diferența în cea de-a doua tranșă, dacă fermierii și-au îndeplinit condițiile prevăzute în planul de afaceri.

Rep.: Care este procedura prin care fermierii pot accesa acești bani?

I.G.: Fermierii trebuie să se adreseze specialiștilor noștri din teritoriu sau să vină la sediul nostru județean pentru a obține informații privind documentația necesară obținerii acestor finanțări. Conform ghidului solicitantului, ei trebuie să fie în primul rând autorizați ca persoană juridică, apoi să fie înregistrați la APIA, DSVSA, Registru agricol. Este necesar ca toate suprafețele de teren pe care le au, inclusiv cele sub 30 ari, să fie declarate la APIA chiar dacă nu primesc subvenții pentru acestea. Cei care dețin familii de albine trebuie să le înregistreze la DSVSA și Registru agricol, să aibă plăcuțe cu numere de identificare pentru fiecare familie. Fermierii care dețin terenuri în proprietate, trebuie să le aibă întabulate, iar cei care dețin terenuri în arendă trebuie să prezinte contracte de arendă valabile și înregistrate la Primăria de care aparțin. Pe lângă cele menționate mai sunt necesare următoarele documente: certificate fiscale, copii după certificat/diploma de calificare în domeniul

agricol, copie registrul agricol etc. Solicitanții, prin planul de afaceri, trebuie să justifice întreaga sumă pe care o solicită prin proiect. În baza documentelor depuse și după ședințele de consiliere a fermierului, specialiștii noștri întocmesc planul de afaceri și cererea de finanțare, documente conforme necesare obținerii sprijinului nerambursabil.

Rep.: Căror solicitanți se adresează submăsurile despre care vorbiți?

I.G.: Aceste submăsuri de sprijin se adresează doar fermierilor care deja au activitate în domeniul agricol. În acest moment, pe noul PNDR, vorbim de o unitate de dimensionare a fermei, numită valoare producție standard (SO). În vederea accesării fondurilor europene, solicitanții trebuie să aibă un anumit număr de astfel de unități de măsură, în funcție de valoarea proiectului. Aceste fonduri sunt destinate pentru dezvoltarea fermei deja existente.

Pentru aceste tipuri de finanțări nu trebuie să ai bani efectiv, deoarece nu sunt proiecte care necesita cofinanțare, sunt suficiente terenurile sau animalele are fac obiectul proprietății/folosinței din patrimoniul fermei. Există submăsuri și pentru înființarea unei activități agricole. Este vorba de submăsura 4.1. în care nu este necesară o activitate agricolă anterioară, însă trebuie să deții fonduri pentru a cofinanța proiectul. Potrivit ghidului, rata sprijinului public nerambursabil variază între 30 și 90%, în funcție de dimensiunea economică a fermei. Fermierul trebuie să dovedească printr-un extras de cont că deține suma necesară cofinanțării proiectului. Pe măsură ce se derulează investiția se depun cereri de plată prin care se justifică cheltuielile efectuate, urmând apoi să se efectueze decontarea.

A consemnat Ionel ALBU

10 2015, anul investiţiilor majore la Sărmaşu partener

decembrie 2015

Sediul secundar al Primăriei

Moment de reculegere în cinstea eroilor sărmăşeni Anul 2015 a fost unul cât se poate de fast pentru autorităţile locale din orașul Sărmașu, care au bifat numeroase investiţii importante pentru comunitatea locală. Detalii despre importanţa acestora am aflat de la ing. Ioan Mocean, primarul orașului Sărmașu.

Reporter: Cum apreciaţi că a fost anul 2015 pentru orașul Sărmașu?

Ioan Mocean: Din punctul meu de vedere, ca primar al orașului Sărmașu, și cred că și cetăţenii orașului au simţit acest lucru, anul 2015 a fost unul dintre cei mai buni ani sub aspect investiţional. Bugetul anului 2015 a fost într-o creștere continuă faţă de anii precedenţi, am încheiat anul la ultima rectificare cu un buget total de 13.333.000 de lei, acest buget de venituri fiind echilibrat la capitolul „Cheltuieli” cu aceeași sumă. La acest buget în anul 2015 se mai adaugă și un capitol de credit, deoarece în anul 2014 orașul Sărmașu a contractat un credit bancar pe o perioadă de zece ani, în urma avizului obţinut de la Ministerul Finanţelor, de la Comisia Naţională de Autorizări Credite și Împrumuturi Locale. Dacă ar fi să discutăm sub aspectul celor două secţiuni din buget, cea de „Funcţionare” și cea de „Dezvoltare”, procentele sunt relevante, deoarece în acest an secţiunea de „Dezvoltare” depășește 30% din valoarea bugetului.

Având în vedere și creditul bancar care în anul 2015 a fost de 3,2 milioane de lei, la secţiunea de „Dezvoltare” acest procent depășește 40%, ceea ce înseamnă că în 2015 partea investiţională a fost cea mai mare din ultimii zece ani. Și pentru a face o comparaţie completă, am putea spune că din bugetul local al orașului Sărmașu o treime este dedicat capitolului „Învăţământ”, adică peste 4 milioane de lei, capitol care are o pondere ridicată în cadrul secţiunii de „Funcţionare”.

Rep.: Care sunt principalele investiţii realizate în acest an?

I.M.: La un asemenea buget investiţional am putut să ne îndeplinim anumite proiecte care de-a lungul timpului au stat nefinanţate și din pricina bugetului mai sărac și a banilor pe care trebuia să îi primim de la bugetul de stat pentru anumite investiţii începute cu ani în urmă. Astfel, la capitolul „Autorităţi publice” am reușit pe plan investiţional să demarăm proiectul de reabilitare, recompartimentare, mansardare pentru sediul Primăriei orașului Sărmașu. Acest proiect era necesar a fi realizat deoarece va îmbunătăţi considerabil relaţia dintre funcţionarii publici și cetăţeni, prin reașezarea în spaţiul nou creat a compartimentelor, birourilor și serviciilor. Am reușit să închidem, cu resursa financiară alocată anul acesta, partea de mansardare, faţade exterioare și instalaţii termice și actualmente se lucrează la recompartimentările interioare. Sperăm ca la mijlocul

Lucrări de asfaltare şi consolidare anului 2016 să ne mutăm într-un sediu nou, care va da valoare acestei clădiri atât din punct de vedere urbanistic, cât și ca instituţia numărul 1 din oraș. Un alt capitol important în ceea ce privește investiţiile este „Învăţământul”. Școlile de pe raza administrativă au fost reabilitate din fonduri locale și guvernamentale.

Am iniţiat în anul 2008 un proiect, iar în anul 2009 a început construirea unei grădiniţe cu program normal în Sărmașu, lucrare rămasă în conservare prin nefinanţare de la Ministerul Educaţiei, la nivel de fundaţie și parter. Cu toate demersurile făcute, inclusiv prin Programul Operaţional Regional - Regio, nu ne-am încadrat deoarece proiectul nostru se numea „grădiniţă” și nu se numea „școală”. Consider că a despărţi în cadrul educaţiei școala de grădiniţă sau grădiniţa de școală este o aberaţie. Am decis să alocăm o sumă de bani din bugetul local, reușind să realizăm etajul clădirii, lucrările de structură de rezistenţă, șarpanta din lemn și acoperișul și tâmplăria din termopan. Astfel, putem spune că la ora actuală grădiniţa e finalizată „în roșu”...

Rep.: Ce ne puteţi spune despre Piaţa Agroalimentară?

I.M.: Piaţa Agroalimentară a fost un proiect închis în anul 2014, dar această clădire pe care o aveam în domeniul public al orașului, provenită din fosta popicărie a Cooperaţiei Meșteșugărești ne-a picat ca o mănușă, deoarece am reușit să o transformăm în sediu secundar pe perioada executării lucrărilor de mansardare și recompartimentare a Primăriei. Actualmente folosim clădirea ca birouri pentru compartimentele de specialitate ale Primăriei. Această clădire, după ce ne vom muta în sediul nou, va deveni piaţă de zi sau piaţă agroalimentară permanentă a orașului Sărmașu.

Rep.: Ce fel de investiţii au fost realizate din creditul bancar?

I.M.: Am reușit, după ce am investit în reţelele de alimentare cu apă în anii anteriori, în reţelele de canalizare ale localităţii de reședinţă, să trecem la pasul următor și am pornit modernizarea infrastructurii rutiere, așa cum este normal să se realizeze aceste lucrări într-un flux logic. Am reușit să asfaltăm opt

Sediul Primăriei, în renovare străzi, iar proiectul va fi definitivat în primăvara anului 2016. Avem 8 kilometri realizaţi, urmând ca alţi 4 kilometri să fie realizaţi în anul 2016, dintr-un alt credit bancar, de 2 milioane de lei, cu cofinanţare din bugetul local. Pe capitolul de „Mediu” am continuat pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală cu o finanţare avută în continuarea Ordonanţei 7, și am realizat încă aproximativ 4 kilometri de reţele stradale de canalizare și trei staţii de pompare, în Sărmășel și în paralel, în localitatea de reședinţă, înainte de a demara lucrările de asfaltare am realizat 800 de racorduri de canalizare. Putem spune că localitatea de reședinţă la ora actuală este cu reţea de canalizare funcţională în procent de aproximativ 80%. Ca o completare, aș dori să precizez că s-a luat decizia contractării acestui credit bancar având în vedere faptul că în exerciţiul financiar încheiat, 2007-2013, ca de altfel și în actualul exerciţiu financiar 20142020, așa cum am susţinut în nenumărate ocazii, orașele mici și mijlocii din România - cele 7 orașe din judeţul Mureș care au sate componente - au fost și vor fi văduvite de accesarea fondurilor europene prin neîncadrarea în rigorile ghidurilor de eligibilitate, atât pe PNDR cât și pe POR. Rep.: Ce vă propuneţi pentru anul 2016?

I.M.: Pentru anul viitor trebuie să aprobăm și să votăm bugetul local, să vedem în funcţie de noile impozite și taxe locale, în funcţie de noul Cod Fiscal, care vor fi veniturile proprii și veniturile din cote defalcate și alte resurse de la bugetul de stat și apoi calculăm secţiunea de „Funcţionare”, dobânzile și comisioanele la credit și din ceea ce va rămâne vom continua să dezvoltăm alte investiţii. Din nefericire, din bugetul anului 2015, din cauza procedurilor foarte greoaie de achiziţie publică nu am reușit să începem un proiect foarte important, de asfaltare a Drumului Comunal 104 Balda - Vișinelu, dar dorim ca acest lucru să se întâmple în anul bugetar 2016.

De asemenea, avem două proiecte multianuale, de

Capela din Vişinelu

construire a două capele mortuare. Una se va finaliza până la finele anului, prin transformarea Bisericii de lemn din Vișinelu, iar cea de-a doua capelă va fi construită la Balda, lângă cimitirul Bisericii ortodoxe din localitate.

Rep.: Primăria orașului Sărmașu a fost, în 2015, printre cele mai active primării din judeţul Mureș în ceea ce privește susţinerea activităţilor culturale...

I.M.: Am vorbit mai mult despre investiţii, chestiuni care sunt vizibile cu ochiul liber. Celelalte secţiuni din capitolul de funcţionare, inclusiv „Cultura”, au decurs normal, ca și în anii anteriori. Am susţinut acel program de activităţi cultural-artistice care a fost publicat în anuarul Consiliului Judeţean Mureș. În anul 2015, în orașul Sărmașu s-a înregistrat o activitate culturală bogată, cu oaspeţi de seamă ai culturii mureșene și chiar naţionale, atât în cadrul Bibliotecii Orășenești „Liviu Rusu”, cât și la Casa de Cultură, în colaborare cu autoritatea publică locală, Liceul Teoretic „Samuil Micu” și bisericile ortodoxe de pe raza administrativă. În încheiere, doresc să transmit felicitări corului „Belcanto” din Sărmașu care în 2015 a împlinit un deceniu de activitate, moment sărbătorit cum se cuvine cu ocazia Zilelor Orașului.

A consemnat Alex TOTH

partener

calitate și experiență în industria curățeniei

decembrie 2015

11

de Florin Marcel SANDOR Compania mureșeană Gliana Impex a împlinit în această toamnă 21 de ani de la înființare.

Specializată în vânzări, se ocupă cu importul și comercializarea de produse cosmetice auto profesionale, aparatură profesională pentru întreținerea curățeniei, precum și diferite accesorii și consumabile. Gliana Impex are experiența și produsele necesare pentru a fi considerată un punct de reper în industria în care activează.

Gliana Impex, firmă cu capital privat 100% românesc, a fost înființată în 1994. Are ca principal obiect de activitate importul și comercializarea de produse cosmetice auto profesionale, aparatură profesională pentru întreținerea curățeniei, precum și diferite accesorii și consumabile.

Firma, cu sediul în Târgu Mureș, asigură livrarea, montajul, întreținerea și service-ul pentru o gamă largă de echipamente, în domeniul curățeniei, atât în zona auto cât și pe segementul HORECA și nu numai. Gliana Impex oferă, de asemenea, consultanță de specialitate, livrarea și montajul echipamentelor, precum și punerea lor în funcțiune și pregătirea personalului. “Deținem logistica necesară pentru a asigura distribuția prin livrarea la punctul de lucru al clientului, pentru toate produsele pe care le comercializăm, cu personal bine pregătit. În domeniul nostru de activitate, trebuie să lucrăm cu oameni bine pregătiţi, care cunosc produsele și tehnicile de vânzări, pentru a putea oferi clienților noștrii soluții optime. Din acest motiv, am trimis oamenii la diverse specializări și ne aflăm permanent într-o strânsă legătură cu producătorii”, a spus Ana Gliga, administrator al firmei, cea care, împreună cu Ioan Gliga, conduce destinele companiei mureșene de mai bine de 21 de ani.

Gliana Impex asigură, cu logistică proprie, distribuția de produse și aparatură în 26 de județe, și prin intermediul unor parteneri, încearcă să-și extindă aria de activitatea în întreaga țară.

Gliana Impex colaborează cu importanți producători de cosmetice auto din Europa, care au fost de acord ca în România produsele să fie vândute sub sigla GLIANA Dr. Cleaning.

Începând din 2007 Gliana este dealer Karkher, un important producător de aparate de curățat profesionale, este importator de accesorii (lavete, sisteme de spumare, flacoane, pulverizatoare, piese de schimb pentru aparatură etc), importator Celtex, un alt nume de referință în industria de profil. Pentru aparatură, Gliana Impex oferă service și mentenanță în garanție și post garanție.

Domeniile de activitate cărora li se adresează produsele cosmetice furnizate de Gliana Impex sunt extrem de variate (pe lângă cel casnic): auto, hotelier, industrie, agricultură, construcții, transport, ferme de creșterea animalelor, firme de curățenie și administrare/gospodărire a domeniului public etc.

Referitor la atuurile companiei, Ana Gliga a precizat: “În primul rând e vorba despre calitate, calitatea serviciilor, calitatea produselor și nu în ultimul rând respectul față de clientul nostru . “Un client care se respectă alege calitatea”. Instruim personalul pentru a putea oferi clienților noștri cele mai bune soluții în dezvoltarea afacerii. Nu în ultimul rând, aș spune că avem o relație bazată pe corectitudine, cu fiecare client și cred cu tărie că nu am fi putut străbate drumul acesta de 21 de ani de activitate, fără ajutorul lui Dumnezeu. Am avut și multe momente dificile, dar cu multă muncă, perseverență și credință am reușit să ajungem aici.”

Ana Gliga speră ca alături de cei 15 angajați ai firmei să își continue cu succes activitatea, în anii care vin, pentru a putea furniza produse și servicii de calitate în întreaga țară.

!

Creat în Mureș, de peste 50 de ani Clarks Geox S.Oliver Otter Ara Gabor Botta

Marco Tozzi Cromia

Rieker

Ripani

Arcadia

Badura Coryllus

SC GLIANA IMPEX SRL Târgu Mureș, județul Mureș str. Decebal nr. 6 tel/fax: 004 0265 312065 email: contact@gliana.ro web: www.gliana.ro

Din inimă,

pentru fiecare client al nostru!

Gilda Tonelli

Gianni Conti

Ne respectăm și vă respectăm folosind ingrediente naturale!

Frumos! Gustos ! Sănătos!

Magazin Poșeta - Tîrgu Mureș, Piața Trandafirilor 19

12

partener decembrie 2015

ACS Speranța, noi perspective pentru fotbalul mureșean Clubul de fotbal ACS Speranța Târgu-Mureș a fost înființat în urmă cu cinci ani, la inițiativa managerului firmei Retacom, Szász Mihály, pasionat de fotbal, și a lui Eduard Bota, care este și antrenorul uneia din grupe.

ACS Speranța și-a început activitatea cu două grupe, iar în prezent activează cu cinci grupe de fotbaliști.

Pregătirile au loc pe terenurile din Ivănești, care aparține de comuna Livezeni, teren luat în administrare de club pe o perioadă de 20 de ani. Antrenamente se desfășoară și la Livezeni, pe un teren închiriat.

Pe perioada iernii, grupele de copii se pregătesc pe diverse terenuri sintetice pe raza municipiului Târgu Mureș. Pentru deplasare la pregăriri, copiii de la grupele mari au la dispoziție mijloace de transport

asigurate de către club. Contribuția părinților este importantă, dar sponsorizările sunt principala sursă de venit a clubului. Cel mai important susținător, în acest sens, este compania Retacom.

Pentru copiii talentați care provin din familii cu posibilități financiare limitate, clubul are mijloace de susținere speciale.

Pe plan sportiv, obiectivele ACS Speranța vizează pregătirea bună a copiilor, într-o atmosferă propice performanței și promovarea cât mai multor jucători la echipe de seniori. În cei cinci ani de activitate, cel mai valoros rezultat l-a obținut anul trecut grupa jucătorilor de 17-18 ani, pregătită la acea vreme de Alexandru Varro, care a ocupat locul 4, pe țară, la turneul final disputat la Mogoșoaia, unde mureșenii au fost devansați de

540566 - Târgu Mureş, str.Livezeni, nr.79/A 

Academia „Gheorghe Hagi”, Dinamo București și Concordia Chiajna.

Un obiectiv care poate fi considerat de bază este asigurarea continuității jucătorilor care trec de perioada junioratului. În acest sens, o adevărată rampă de lansare este considerată echipa ACS Miercurea Nirajului, care face parte din plutonul fruntaș al seriei mureșene din Liga IV, unde antrenor este același Eduard Bota. Aici au fost deja „aruncați în luptă” câțiva jucători de doar 15-16 ani. Obiectivul echipei este promovarea în Liga a III-a.

Grupele sunt pregătite de: Daniel Ungur și Marius Florea (la cei mai mici), Márton Lászlo (la 2002 și 2004), Sorin Istrate și Constantin Lungu (2003), Eduard Bota (1999-2000).

Un jucător reprezentativ pentru școala de fotbal ACS

Speranța este Feketics Norbert, care face parte din lotul ASA, marcator constant la echipa secundă de Liga IV, fiind component al lotului ASA de Liga I. ACS Speranța se mândrește, de asemenea, cu cei cinci jucători selectați în cadrul Centrului de Excelență Târgu Mureș. Aceștia sunt: Claudiu Negru, Kristof Márton, Grito Attila, Csegöldi Otto și Sergiu Blaga. Sunt de reținut aceste nume deoarece este foarte posibil să auzim de ei, nu peste mult timp, la echipe din Liga I. Mihai VEREȘ

540566 - Târgu Mureş, str.Livezeni, nr.79/A 

PRODUSE ŞI SERVICII  Prelucrări mecanice CNC  Tăiere de precizie CNC cu plasmă şi oxigaz  Ştanţare şi ambutisare piese din tablă

 Confecţii metalice  Mobilier urban şi de grădină 

Parcuri de joacă pentru copii

 Servicii de transport intern şi internaţional





Tel/Fax: +40-(0)265-255373, Internet: http://www.vivamures.ro

Tel/Fax: +40-(0)265-255373, Internet: http://www.vivamures.ro

partener decembrie 2015

13

Geiger România, calitate şi seriozitate “made in Germany” Prezentă în România încă de la începutul anilor 90, firma Geiger reprezintă una din investiţiile germane de succes din ţara noastră. În prezent, Grupul Geiger deţine patru sucursale, la TârguMureș, Sibiu, Iași și București, unde își desfășoară activitatea aproape 300 de profesioniști în construcţii, infrastructură și tehnologii de mediu.

De asemenea, experţii Geiger au o reputaţie pozitivă și în ceea ce privește exploatarea responsabilă vis a vis de mediul înconjurător a resurselor naturale și transformarea acestora în materii prime pentru construcţia de drumuri și clădiri. Detalii despre activităţile din anul 2015 am obţinut de la ing. Gabriel Pîncă, director executiv agregate și betoane în cadrul Geiger Transilvania Cristești.

Reporter: Cum a fost anul 2015 pentru Geiger Transilvania?

Ing. Gabriel Pîncă: Anul 2015 a fost un an dificil, dar cu rezultate satisfăcătoare.

Rep.: Ne puteţi spune câteva lucrări de referinţă aflate în portofoliul dumneavoastră, în anul 2015?

G.P.: Cel mai important proiect al nostru, început în anul 2014 și care va fi finalizat în 2016, este Proiectare și execuție de lucrări aferente Proiectului ”Reabilitarea sitului poluat istoric - iaz batal 30 hectare Târgu-Mureș”. O altă lucrare de referință este în comuna Praid, unde se execută lucrări de canalizare și asfaltare străzi. Anul acesta are loc și reabilitarea străzii Gheorghe Marinescu din TârguMureș, precum și lucrări de întreținere periodică covoare bituminoase pe drumurile județene, iar la Luduș se execută lucrări de modernizare străzi prin metode alternative.

Staţia de la Petelea are o capacitate de 125 tone/oră Rep.: Ce fel de materii prime furnizaţi de la staţia din Petelea și care sunt caracteristicile acestora din punct de vedere al calităţii?

G.P.: La stația de sortare de la Petelea se furnizează: materii prime pentru lucrări de infrastructură, sorturi pentru fabricarea betonului, agregate concasate pentru producerea asfaltului. Toate produsele noastre sunt certificate privind controlul producției în fabrică.

Rep.: Care este capacitatea staţiei de la Petelea?

G.P.: La punctul de lucru de la Petelea avem o stație de sortare/concasare cu o capacitate de 125 tone/ oră și o stație de betoane cu o capacitate de 45metri cubi/oră.

Rep.: Ce ne puteţi spune despre portofoliul de clienţi al staţiei de la Petelea?

G.P.: În proporție de 90 - 95%, clienții stației de la Petelea sunt clienți privați, majoritatea fiind firme de construcții, iar principalii beneficiari ai stației sunt stațiile de asfalt, stațiile de betoane și persoanele fizice.

Rep.: Care sunt perspectivele anului 2016?

G.P.: Perspectivele pentru anul 2016 sunt bune, firma având un portofoliu satisfăcător pentru anul care urmează.

A consemnat Alex TOTH

Produse de calitate, marca Geiger Transilvania

Arome și gusturi desăvârșite, într-o multitudine de preparate tradiționale asiatice!

O sărbătoare gastronomică în fiecare zi!

Specialități din pui, porc, vită, rață, pește supe * legume * deserturi

Meniul zilei * Rezervări și comenzi la domiciliu Tel: 0265-269.401, 0741-664.303 www.chinablue.ro

Restaurant China Blue, Tg. Mureș, Str. Bolyai 10 și în Mureș Mall (Etaj 3)

CESIRO CE RA M I C P RO D U CE R

cel mai mare producãtor de ceramicã de menaj din Europa Cu o experienta de 55 de ani in industria ceramicii de menaj Cesiro produce lunar aproximativ 4,5 milioane de produse, cu preponderenta farfurii, platouri, cesti si boluri si intr-o cantitate mai mica produse complementare precum, ceainice, cafetiere, cani si canite, suporturi pentru servetele, suporturi de oua, untiere, solnite, doze, scrumiere si obiecte decorative precum vaze, ghivece, cosuri de fructe, suporturi de lumanari. In anul 2011 a realizat o cifra de afaceri de 96 mil. lei (~22 mil. de euro).

Peste 85% din productie este comercializata in urmatoarele tari din Europa: Anglia, Austria, Bulgaria, Cehia, Estonia, Franþa, Germania, Grecia, Elvetia, Italia, Moldova, Olanda, Polonia, Serbia, Spania si Ungaria; fiind astfel prezenti in aproape toate lanturile mari de magazine din Europa.

La nivel local, produsele Cesiro sunt distribuite prin firma Cesiro House All cãtre principalele lanþuri de magazine: Carrefour, Cora, Auchan, Kaufland, Rewe XXL, Selgros, Penny Market cat si cãtre clienþii mai mici tradiþionali si catre utilizatori finali din HoReCa. Cesiro creaza si decoreaza si produse speciale, de serie scurta, care inglobeaza manopera calificata si inalt efort artistic creativ.

De asemenea, Cesiro poate personaliza, la solicitarea specifica a clientilor, oricare dintre produsele sale de serie lunga, prin aplicarea de decoruri sau inscriptii simbolice specifice.

Varietatea de produse, de marimi, de culori si decoruri, unicitatea datorata unor procedee tehnice manuale de fabricatie, pretul accesibil fiecarui buzunar sunt doar cateva dintre tresaturile caracteristice produselor noastre care conving cumparatorul.

SC CESIRO SA Str. Mihai Viteazu 96, Sighisoara, Jud. Mures Tel:0040/265-771.530, www.cesiro.ro

Ferestre şi uşi de ultimă generație

partener decembrie 2015

15

BluEvolution

Alegerea ferestrelor și ușilor termopan este importantă pentru confort și siguranță. Fiind vorba de investiții pe termen lung, trebuie făcute alegeri inteligente. Celor care vor să investească inteligent în tâmplărie durabilă și confortabilă, de ultimă generație, li se adresează firma mureșeană Partner Alu Plast SRL, condusă de Florin Muntean.

Reporter: Activați pe piața termopanelor de 12 ani. E o piața cu o concurență acerbă. De ce e bine să aleagă clienții firma pe care o reprezentați?

Florin Muntean: Suntem recunoscuți drept o firmă care niciodată nu face rabat de la calitate, fie că e vorba despre materialele folosite sau despre execuție.

Respectarea contractelor și o viteză bună de reacție sunt, de asemenea, atuuri ale noastre. Având atelier propriu, putem onora orice comandă în scurt timp. În ultimii ani ne-am axat în special pe produse de top, pe care nu le poate furniza oricine.

Rep.: Pentru clientul obișnuit calitatea este de obicei sinonimă cu un preț ridicat. Așa este? Care e politica firmei dvs în acest sens?

F.M.: Aș spune și da și nu. Concurența de pe piața produselor de top presupune folosirea materialelor de calitate maximă, dar la prețuri corecte. Calitatea în ce privește termopanele este foarte importantă. De la calitatea profilelor și până la montaj, fiecare pas poate face diferența între o locuință încălzită, uscată și liniștită și una în care condensul și, ca urmare, mucegaiul, crează multiple probleme.

Noi lucrăm cu cei mai buni furnizori din domeniu, spre exemplu : profile PVC Salamander produse exclusiv in Germania, feronerie Siegenia si Maco si sticla Saint Gobain.

Rep.: Ce înseamnă asta pentru beneficiari ?

F.M.: Principalul avantaj îl reprezintă izolarea termică și fonică, mult superioară geamurilor obișnuite. Durabilitatea, este, de asemenea un element important, iar aspectul poate să facă uneori diferența. Un geam termopan de calitate are o durată medie de viaţă de peste patruzeci de ani. Și montajul este unul de top. Pentru a preîntâmpina formarea mucegaiului noi folosim banda precomprimată specială de la Greenteq. Un beneficiu real pentru clienți. În plus, ferestrele realizate de noi pot fi într-o gamă variată de culori, care corespund oricăror cerințe estetice. Oferim tot pachetul.

Aceeași politică o aplicăm și în cazul ușilor, unde venim în întâmpinarea necesităților clienților cu o mare varietate de modele.

Și pentru ca pachetul de produse să fie complet, oferim clienților noștri rulouri exterioare dar și accesorii precum pervaze și plase împotriva insectelor.

Rep.: În aceste condiții, cine poate fi client al firmei dvs?

F.M.: Printre proiectele noastre se regăsesc atât instituții publice cât și construcții industriale, dar ne adresăm în special proprietarilor de locuințe care vor să aibă tâmplărie extrem de performantă, cu beneficii și pe latura estetică. Practic, putem oferi cele mai noi și igenioase sisteme. În același timp, pentru cei care nu pot investi mult în tâmplărie de ultimă generație, avem și sisteme obișnuite, de calitate, la prețuri accesibile oricui.

Ca o noutate, pentru a veni în întâmpinarea clienților, în ianuarie vom deschide un show room unde clienții

Ferestre Partner Str. Livezeni nr.4 (în curte la Coop. Metalul) Tel/fax: 0265.256.274 Mobil: 0744.201.848 office@ferestrepartner.ro

!

vor putea vedea toată gama de produse, care pe lângă ferestre include uși, rulouri, tot ce ține de sistemele de închidere. Spațiul de expunere va fi situat la sediul firmei, strada Livezeni 4, în curtea fostei cooperative ”Metalul” (în spate la Club Jo).

A consemnat Edith VEREȘ

16

decembrie 2015

BC Mureș, performanță la înălțime

Lotul BC Mureș: Polyák László Yurii Fraseniuk Ousmane Barro Adrian Oprea Dimitris Rasty Petzalis Lázár László Alhaji Mohammed Ivan Ivanovic Goran Martinic Țibîrnă Lucian Jakab Cristian Jurevicus Mareks

Cu două medalii de argint și una de bronz obținute în ultimele trei sezoane competiționale, echipa de baschet masculin BC Mureș este, fără îndoială, un etalon în sportul românesc și unul dintre cele mai importante branduri ale județului Mureș.

Goran Gajovic Willie Kemp Florin Ilicov Barabási Csongor

Conducerea executivă: Cornel Lungu - președinte Beres Lorant - vicepreședinte Lorencz Lajos - administrator Conducerea tehnică: Antrenor principal: Audrius Prakuraitis Antrenor secund: Szaszgaspar Barnabas Medic: Gabriel Koszorus, Răzvan Melinte Preparator fizic: Liviu Dumitru, Makkai Ferenc

De mai bine de 8 ani, BC Mureș adună un număr mare de spectatori în tribunele Sălii Sporturilor, iar o parte dintre suporterii echipei sunt prezenți și la meciurile din deplasare. Tineri iubitori de baschet, vârstnici, dar și copii vin în Sala Sporturilor să urmărească un spectacol de excepție, într-o atmosferă frumoasă, civilizată.

Este și motivul pentru care multe instituții și companii mureșene sprijină acest fenoment numit BC Mureș.

Deși multă lume cunoaște istoria performanțelor obținute de gruparea mureșeană, trebuie amintite câteva dintre coordonatele legate de BC Mureș.

Clubul a fost înfiinţat în anul 2000. La finele sezonului 2004-2005 echipa a promovat în Divizia A, iar din 2005 este una dintre formațiile valoroase ale primei

Teatrul Pentru Copii și Tineret ARIEL prezintă:

• •

spectacole și evenimente în limba română și maghiară spectacole pentru mai multe categorii de vârstă: - bebeluși (0-4) - preșcolari - școlari - adolescenţi - tineri și adulţi

•

proiecte și programe educaţionale - ateliere dramatice pentru copii și tineri - programe educaţionale pentru copii cu nevoi speciale - spectacole lectură și dezbateri cu publicul

•

evenimente teatrale și culturale - lansări de carte - expoziţii de artă plastică și scenografie - proiecţii - conferinţe teatrale - prezentări și dezbateri tematice

Vizionare plăcută! www.teatrulariel.ro

Restaurantul Lyra din Tîrgu-Mures este locul potrivit atât pentru întâlniri şi mese de afaceri, cine romantice, aniversări, cocktail-uri dar şi pentru orice eveniment important din viaţa dumneavoastră ca de exemplu botezuri, mese festive. Într-o atmosferă distinsă,amenajat rustic, vă puteţi bucura zi de zi de preparatele noastre delicioase, tradiţionale. Pentru a vă putea bucura de preparatele noastre delicioase, vă aşteptăm într-un decor rustic, amenajat cu multa caldură, pentru că vrem să vă simţiţi ca acasă.

Informaţii contact : Târgu Mures - DN13,Calea Sighişoarei 209G (zona VAŢMAN) Tel.0265-333-090 0751-585-105 contact@restaurantlyra.ro https://www.facebook.com/restaurantlyra/

divizii de baschet. Mureșenii au terminat pe locul 5 sezonul 2010-2011 și pe 6 sezonul 2011-2012. În sezonul 2012-2013 BC Mureș a obținut titlul de vicecampioană națională, fiind învinsă greu de CSU Ploiești! În prima parte a sezonului 2013-2014, BC Mureș a evoluat și în cupele europene, cu rezultate bune. În sezonul 2013-2014, echipa a câștigat medalia de bronz în campionat, învingând pe U. Mobitelco Cluj, în 2 meciuri disputate, în Cupa României a cucerit medalia de argint, iar în sezonul 2014-2015, BC Mureș a obținut titlul de vicecampioană, jucând în finală cu Asesoft Ploiești.

Clubul a înființat mai multe grupe de copii și juniori, care participă cu succes în campionatele naţionale. În 2011 echipa Under 14 BC MUREȘ a ieșit vicecampionă națională, iar în 2012, formația Under 15 BC MUREȘ a cucerit titlul național. Echipa Under 18 a ieșit vicecampioană națională în sezonul 2012-2013.

BC Mureș folosește culorile tradiţionale din baschetul târgumureșean, culori care se regăsesc și în steagul municipiului, alb și albastru.

Așadar, rezultatele au răsplătit sprijinul și încrederea acordate de public și sponsori. Cornel Lungu, președintele grupării mureșene ne-a spus câteva lucruri despre ce reprezintă BC Mureș și care e secretul succesului: “Performanțele au la bază munca jucătorilor și antrenorilor, sprijinul publicului și al sponsorilor. Cred însă că cel mai important atu al nostru este faptul că reușim să creăm în fiecare sezon, indiferent de componența lotului, o atmosferă bună. Nu este totul perfect, avem, ca orice echipă, și momente grele, avem uneori și dificultăți finanaciare, dar reușim întotdeauna să trecem cu înțelepciune peste greutăți.

Ne dorim mult să obținem titlul național. Am fost foarte aproape în fiecare dintre ultimele trei sezoane și credem în continuare în acest vis. Nu este ușor, dar cu sprijinul celor care sunt lângă noi de mai mulți ani, cu acest public minunat și cu aportul tuturor celor care vor să susțină echipa finanaciar și de acum încolo, beneficiind de o expunere mediatică foarte bună la nivel local și național, cred că le-am putea face o mare bucurie numeroșilor iubitori de baschet din județul Mureș”.

Florin M. Sandor

Brandul Casa Mureșană

Brand tânăr, dar deja bine conturat, Casa Mureșană și-a găsit un loc aparte în ceea ce am putea numi peisajul gastronomic de referință al Mureșului. Din 2009 până astăzi, Casa Mureșană a făcut pași fermi, an de an, spre zona de top a unei industrii în care nimic nu te poate propulsa mai sigur către vârf decât calitatea. A fost mai întâi o mică poveste în cartierul Mureșeni, apoi Pizza la comandă, cu pionierat în Pizza uriașă, pentru târgumureșeni, ca apoi două restaurante în cartierul Tudor și, în final, unul în centrul orașului, la Romarta One, să facă din Casa Mureșană un nume rostit cu admirație de localnici sau turiști. Mihaela Negrea, managerul companiei, a sintetizat în câteva cuvinte această poveste de succes: “Suntem mureșeni, legați sufletește de aceste meleaguri. A început totul în cartierul Mureșeni și ne-am adresat în primul rând mureșenilor. Deci nu putea fi altceva decât Casa Mureșană. Am crescut pas cu pas. Ca urmare a unor cursuri de specialitate pe care le-am făcut în domeniul artei culinare, am înțeles ce este important în această activitate. Consider că am ridicat standardul de calitate la nivel de artă și astfel am ajuns să fim apreciați. Le mulțumim tuturor pentru încredere și promitem să nu coborâm ștacheta. Dimpotrivă, ne vom perfecționa în continuare”. Casa Mureșană înseamnă, în primul rând, bucătăria specific ardelenească, dar deliciile culinare vin și din gastronomia modernă internațioanlă etc. Toate asezonate cu servicii de calitate, impuse de respectul față de client. Vă invităm să vă convingeți!

/ casamuresana

www.romartaone.ro

cel mai atractiv centru de entertainment

Renumitul magazin Romarta Tineretului, un vechi brand mureșean, ce părea să nu își mai găsească drumul în peisajul economic modern al județului, a devenit, grație unei investiții importante, un centru de entertainment extrem de apreciat. Sub brandul Romarta One, complexul din Piața Victoriei, din Târgu Mureș, este acum atractiv atât pentru cei care vor să se bucure de specialități culinare de excepție, în restaurantul Casa Mureșană, cât și pentru amatorii de sport, biliard ori jocuri pe simulatoare. Un spațiu de joacă pentru copii și o cafenea cochetă sunt, de asemenea, atracții ale complexului, gândit și realizat de o familie tânără care a extins prin acest demers deja consacratul proiect Casa Mureșană.

Pentru că bucătăria s-a dovedit a fi punctul forte al conceptului Casa Mureșană, proiect demarat acum 6 ani de familia Negrea, ponderea cea mai mare în cadrul Complexului Romarta One o are restaurantul ce poartă același nume, Casa Mureșană. Cu o bucătărie remarcabilă, validată de numărul mare de clienți, fie că este vorba despre meniul zilei sau diverse evenimente, Casa Mureșană este o gazdă primitoare pentru localnici și un motiv de revenire pe meleaguri mureșene pentru cei care vin ca musafiri din alte păți ale țării sau din străinătate.

Conceptul rustic al restaurantului, bucatele tradiționale, dar și cele aparținând gastronomiei moderne, spațiul de joacă pentru copii Disney Party, aflat chiar alături, deci o mână de ajutor întinsă părinților care vor să stea relaxați, taraful Casa Mureșană, cu ale lui virtuozități muzicale, recomandă acest restaurant pentru oricine vrea să mânânce bine și să se simtă în largul lui.

Space One Game Land este, de asemenea, un motiv de a petrece momente agreabile în Romarta One. Zona este destinată divertismentului cu simulatoare pentru mașini de curse, baschet, air hockey, box, fotbal și multe altele. Nu lipsesc nici consolele pentru jocuri de tip X-BOX.

La câțiva pași, salonul de biliard cu mese noi îi așteaptă pe jucătorii împătimiți sau pe amatori, la fel cum și saloanele de darts, tenis de masă ori zona de slot machines sunt pregătite pentru orice fel de provocări.

Matrix One Gym este un alt motiv de popas în Romarta One. Nu e puțin lucru să ai o sală de fitness cu aparate noi, performante, marca Matrix, în centrul orașului. Altfel spus, e un privilegiu să privești centrul Târgu Mureșului, în timp ce arzi calorii pe banda de alergare. În plus, o sală alăturată poate fi închiriată pentru dansuri, streetdance, aerobic, zumba etc. Și dacă tot ați decis să arătați mai bine, puteți completa schimbarea de look cu o vizită la zona de înfrumusețare din Romarta One. Atât doamnele, cât și domnii sau copiii pot beneficia de serviciile centrului de înfrumusețare ori ale frizeriei de aici.

Odată ce v-ați pus la punct look-ul, sunteți pregătiți de o seara pe cinste în Clubul The One, care s-a redeschis în aceste zile. Pentru seri memorabile alături de prieteni.

Chiar dacă o cafea bună este, de regulă, un tabiet de zori de zi, Atelierul de Cafea, de la parterul Complexului Romarta One, este primitor la orice oră a zilei și numai bun pentru o poveste cu gusturi și arome unice. Într-un ambient inedit, care trebuie văzut, nu descris.

Cam așa sună, pe scurt, povestea Romarta One, una care merită ascultată de cei care nu s-au bucurat încă de farmecul ei. Aceia care i-au trecut pragul au devenit ascultători fideli...

MUREȘ 18

o parte din viaţa ta www.zi-de-zi.ro

partener decembrie 2015

Campanie de vaccinare a câinilor și pisicilor inițiată de DSVSA și CMV Mureș

Una dintre instituțiile importante din județul Mureș, Colegiul Medicilor Veterinari (CMV), este instituția responsabilă atât de sănătatea animalelor cât și de cea a oamenilor. Profesia de medic veterinar are ca obiective apărarea sănătăţii animalelor, sănătăţii publice, protecţia consumatorului și a mediului înconjurător, în scopul ameliorării efectivelor de animale, al asigurării siguranţei alimentare a populaţiei, al facilitării relaţiilor comerciale și al păstrării echilibrului ecologic.

De ce e bine să ne vaccinăm animalul de companie Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Mureș împreună cu CMV Mureș a început din luna octombrie a acestui an o largă campanie de vaccinare antirabică a câinilor și pisicilor.

Pentru a se putea realiza acest important demers medical, în conformitate cu legislația actuală corelată cu legislația europeană, pentru vaccinarea acestor animale acestea trebuie obligatoriu microcipate de către medicii veterinari. ”Avem rugămintea către cetățenii proprietari de câini și pisici să îi ajute pe medicii noștri în această campanie de vaccinare, pentru a preveni una dintre cele mai grave boli atât pentru animalele dumneavoastră cât și pentru populație. Rabia este o boală transmisibilă de la

animale la om, incurabilă cu efecte letale”, a declarat dr. Petru Sorin Moga, președintele CMV Mureș.

Proprietarii de animale neidentificate riscă amenzi de până la 1.000 de lei!

În conformitate cu legislația în vigoare respectiv Ordinul nr. 1 din 7 ianuarie 2014 pentru aprobarea Normelor privind identificarea și înregistrarea câinilor cu stăpân, la articolul 7 - Obligațiile proprietarilor se precizează: (1) Proprietarii câinilor au obligația să identifice și să înregistreze animalele în RECS în termen de 90 de zile de la fătare sau înainte de vânzarea, donarea cu titlu gratuit sau scoaterea în spații publice a acestora.

(2) Proprietarii de câini cu vârsta mai mare de 90 de zile la data intrării în vigoare a prezentelor norme au obligația de a identifica și înregistra animalele în RECS până la 1 ianuarie 2015 sau înainte de vânzarea,

Microciparea, obligatorie pentru realizarea vaccinării antirabice donarea, vaccinarea contra rabiei sau scoaterea în spaţii publice a acestora.

(3) În vederea înregistrării câinilor, proprietarii au obligația de a solicita identificatorului și operatorului RECS identificarea electronică cu microcip aprobat conform prezentelor norme, efectuarea acțiunilor sanitar-veterinare obligatorii conform prevederilor legale, înregistrarea în RECS, eliberarea carnetului de sănătate și a pașaportului, după caz. Și în acest caz, specialiștii din cadrul DSVSA Mureș îi sfătuiesc pe proprietarii de animale să respecte instrucțiunile medicilor veterinari. ”Neprezentarea de către deținătorii animalelor pentru efectuarea operațiunilor sanitare veterinare obligatorii, la locul, data și ora stabilite și comunicate de medicul vete-

rinar, precum și refuzul acestora de a supune animalele acțiunilor sanitar veterinare obligatorii sau neacordarea sprijinului necesar de către deținătorii animalelor pentru efectuarea operațiunilor de depistare, vaccinare și administrarea unor produse biologice se sancționează conform Hotărârii Guvernului nr. 984/2005 cu modificările și completările ulterioare, articolul 5, litera J, punctul 3 și 4 cu amenda de la 400 lei la 800 lei în cadrul faptelor săvârșite de persoanele fizice, respectiv cu amenda de la 400 lei până la 1000 lei în cazul faptelor săvârșite de persoanele juridice”, a afirmat dr. Liviu Drăgan, vicepreședintele CMV Mureș, șef Serviciu Control Oficial Sănătate Animală din cadrul DSVSA. Ionel ALBU

Distribuitorul STIHL pentru Mureş, Makona SRL, la 24 de ani Produsele celui mai puternic brand de pe piaţa motoutilajelor pot fi regăsite alături de vestita rigurozitate germană în magazinul de pe strada Lăcrămioarei al firmei Makona. În magazin se acordă consultanţă de specialitate în achiziţionarea și exploatarea motoutilajelor marca STIHL, sunt comercializate accesorii și piese de schimb originale, iar în atelierul de service se asigură garanţia utilajelor și service post garanţie. Co-fondatoarea firmei, Makkai Erzsébet, relatează despre istoria de 24 de ani a companiei mureșene.

Rep.: Povestiţi-ne vă rugăm despre începuturile firmei!

Makkai Erzsébet: În 1991 lucram cu soţul meu, Makkai Dan Ernest la IFET Reghin, el fiind inginer silvic, eu inginer constructor. Tocmai începea privatizarea întreprinderilor de stat. Probabilitatea ca și IFET să fie scoasă la mezat era destul de mare. Am ajuns la concluzia că ar fi oportună înfiinţarea unei firme particulare. Tatăl meu, Nagy József, se pensionase în acea perioadă de la Electromureș, unde fusese șeful serviciului de salarizare. Înţelegea ca atare glasul vremurilor, și ca proaspăt pensionar ni s-a alăturat cu toate resursele. El cunoștea toate implicaţiile înfiinţării unei firme și ne-a ajutat să ne ducem la bun sfârșit planurile. De acolo și numele firmei, Makona, compus din numele Makkai și Nagy. De la început ne-am stabilit planuri pe termen lung. Am inclus o serie de domenii de activitate în statutul firmei, considerând că nu se știe de unde poate să apară o oportunitate, vreo ofertă de afaceri. Ne-am gândit să nu fim prinși nepregătiţi și să facem faţă în cadru legal la orice provocare. Am început cu alimentaţia publică în 1991, când erau puţine snack-baruri la nivel înalt. Am închiriat un spaţiu pe strada Republicii, l-am amenajat și în scurt timp a ajuns foarte îndrăgit de clienţi. Mulţi își amintesc și acum de localul Tutti Frutti, unde aveam prăjituri de casă, pizza, clătite, alături de o cafea ,,adevărată ‘’.

Rep.: Când și cum aţi ajuns în legătură cu brandul STIHL? Makkai Erzsébet: Am luat legătura cu reprezentanţa brașoveană a firmei în 1994 când am și încheiat un contract pentru a fi reprezentanţi pe Mureș. O realizare importantă pentru acele vremuri. Eu văd și acum momentul ca pe un noroc fantastic. Firma STIHL este lider mondial în producţia și distribuţia motoferăstraielor. Andreas Stihl a creat primul motoferăstrău acţionat de un motor electric pentru tăierea buștenilor în 1926, iar firma este și astăzi în proprietatea familiei. Au fabrici peste tot în lume iar produsele, de atunci foarte mult diversificate, sunt vândute exclusiv prin distribuitori autorizaţi. Asta este mai important decât ar părea. Clientul STIHL este

instruit încă de la cumpărare despre toate amănuntele legate de utilizarea utilajelor. El nu mai este expus nici unei surprize odată ajuns acasă. Așa ceva nu se face în hipermarketuri. Acolo se pune produsul în mâna clientului și e îndrumat către casele de marcat. Iar ca să continui istoricul, sediul firmei Makona a fost mutat în imobilul de pe strada Lăcrămioarei nr. 15 în anul 2000. Aici, având spaţiu suficient, am putut expune nu doar motoferăstraie, dar și motocoase, suflante, pulverizatoare, emondoare de înălţime, tocătoare cu sac colector, curăţătoare, foarfeci pentru tuns gard viu, mașini de debitat și burghie, o întreagă gamă de produse. Firma s-a dezvoltat pas cu pas de atunci și o face în continuare. Ne străduim să facem faţă așteptărilor liderului mondial. Angajaţii

noștri, mecanici – vânzători, sunt trimiși frecvent la cursuri de perfecţionare unde învaţă atât tehnici de vânzare cât și modalităţi de reparare.

Criza nu a ocolit nici firma Makona. Prin seriozitate și perseverenţă am reușit să ne menţinem la suprafaţă și să ne păstrăm clientela celor 20 de ani de activitate precum și atragerea de noi clienţi. Chiar foști clienţi din urmă cu 16 – 20 de ani se întâmplă să ne trimită noi clienţi. “Acest gen de utilaje se pot achiziţiona doar de la Makona”, li se spune. În plus noi comercializăm consumabile originale STIHL, piese de schimb, uleiuri pentru motoarele în doi și patru timpi, lanţuri originale STIHL și multe altele. Oferim și o serie de servicii, care vin în ajutorul utilizatorilor. Efectuăm schimburi de ulei, ascuţim lanţuri, curăţăm și întreţinem utilajele, ba chiar putem să oferim consultanţă pentru exploatările forestiere. La toate acestea se adaugă și gama variată de discounturi în perioada sărbătorilor. Magazinul nostru este deschis între orele 9 și 17. Putem fi contactaţi telefonic la numerele 0265 - 219-002 și 0745-366-700 și electronic pe makona_makona@ yahoo.com. Servim cu plăcere și pe acei clienţi care au nevoie urgent, în afara programului, de accesorii, consumabile și altele cu condiţia unei programări telefonice.

Rep.: Nu demult aţi diversificat domeniul de activitate al Makona SRL. Makkai Erzsébet: Da, în 2013 am deschis la aceeași adresă, Lăcrămioarei 15, primul magazin de cadouri vintage din oraș, pe care l-am numit Atelierul de basme. Vizitatorii pot regăsi aici atmosfera vremurilor bune de altă dată. Bijuterii unicat, păpuși, clovni, iepuri cu urechi lungi sau pe cei 7 pitici. Fotografii care evocă orașul de altă dată în rame speciale cu aspect antic. Multe suveniruri și cadouri deosebite.

Magazinul poate fi regăsit și Facebook, la adresa https://www.facebook.com/mesebolt.fairyshop. atelierdebasme.

APIA Mureş, partener de încredere al fermierilor

PARTENER GOLD decembrie 2015

19

Înfiinţată pe baza Legii nr. 1/2004 cu modificările și completările ulterioare, Agenţia de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultură (APIA) funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și deţine un portofoliu extins de atribuţii, din care amintim derularea operaţiunilor financiare legate de gestionarea fondurilor europene și naţionale alocate fermierilor. Detalii despre principalele noutăţi ale anului 2015 am aflat de la Ovidiu Săvâșcă, directorul executiv al APIA Mureș.

Reporter: Care sunt noutăţile anului 2015 în ceea ce privește mecanismele de susţinere a fermierilor?

Ovidiu Săvâșcă: Anul 2015 este foarte important deoarece în acord cu începerea unui nou ciclu al Politicii Agricole Comune 2014-2020, a fost nevoie de modificarea fundamentală a legislaţiei interne care a condus la implementarea cererii unice, adică fermierii solicită în această cerere scheme de plată atât pentru sectorul vegetal cât și pentru sectorul zootehnic, legislaţia naţională aplicabilă fiind Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 și Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 619/2015. Prima schimbare majoră este introducerea conceptului de fermier activ. Orice fermier care dorește să obţină subvenţii de la APIA trebuie în primul rând să fie fermier activ.

Rep.: Vă rog să detaliaţi conceptul de fermier activ.

O.S.: Sunt mai multe situaţii. Fermierul care în anul anterior depunerii cererii a beneficiat de plăţi directe care nu au depășit cuantumul de 5.000 de euro și care desfășoară cel puţin o activitate agricolă minimă în cadrul exploataţiei, este considerat fermier activ.

Fermierii, persoane fizice, care au depășit plafonul de 5.000 de euro au două opţiuni: fie își modifică forma de organizare prin înregistrare la ONRC ca: PFA, II, IF, potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.

44/2008 cu obiect principal activitatea agricolă sau își înfiinţează societate comercială cu obiect de activitate în domeniul agricol, cu coduri CAEN, acceptate de

APIA. Persoanele fizice care nu optează să devină PFA, II, IF, sau să își înfiinţeze societăţi comerciale sunt consideraţi fermieri activi dacă îndeplinesc una dintre următoarele condiţii: plăţile directe primite în anul anterior reprezintă cel puţin 5% din veniturile sale totale obţinute din activităţi neagricole în ultimul an fiscal și veniturile totale obţinute în cadrul exploataţiei din activităţi agricole reprezintă cel puţin o treime din veniturile totale obţinute în ultimul an fiscal. Pentru verificarea îndeplinirii oricăreia dintre cele două condiţii se solicită de către APIA documente eliberate de ANAF. Persoanele juridice care au depășit plafonul de 5.000 de euro și nu sunt înregistrate la ONRC cu obiect de activitate agricolă acceptat de APIA, trebuie să demonstreze una dintre condiţiile specificate mai sus cu privire la proporţia plăţilor directe sau a veniturilor din activităţi agricole raportate la veniturile neagricole, respectiv la veniturile totale. Restul persoanelor juridice, care nu sunt înregistrate la ONRC, trebuie să demonstreze prin statut că desfășoară activitate agricolă.

Rep.: Care sunt schemele de plăţi începând cu anul 2015?

O.S.: Conform noii Politici Agricole Comune, acestea sunt: schemele de plăţi directe, ajutoare naţionale tranzitorii și Măsurile delegate de Dezvoltare Rurală - agromediu și zonele defavorizate. Noutăţile au apărut în cadrul schemelor de plăţi directe. Astfel, pe lângă plata unică pe suprafaţă - SAPS s-au introdus: plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu - plata pentru

aproximativ 46 euro/hectar. Pentru suprafaţa care depășește 30 de hectare nu se mai acordă plăţi suplimentare în cadrul acestei scheme.

Ovidiu Săvâşcă, directorul executiv al APIA Mureş înverzire/greening, plata pentru tinerii fermieri, schema de sprijin cuplat pentru sectorul vegetal și sectorul zootehnic, și schema simplificată pentru micii fermieri.

Rep.: Ce înseamnă plata redistributivă și în ce constă aceasta?

O.S.: Plata redistributivă încurajează fermierii să-și creeze ferme medii, până în jurul a 30 de hectare, prin următorul mecanism: se acordă ca și plată suplimentară pentru primele 30 de hectare ale unei exploataţii, diferenţiat, astfel: de la 1-5 hectare circa 5euro/hectar, de la 5 la 30 de hectare o sumă de

Rep.: Ce înseamnă plata pentru înverzire despre care se interesează foarte mulţi fermieri?

O.S.: Ca să poată beneficia de această plată suplimentară, fermierii trebuie să aplice în mod obligatoriu, pe toate hectarele eligibile, următoarele practici, în funcţie de specificul terenului exploataţiei: diversificarea culturilor - prin existenţa mai multor culturi pe terenul arabil, menţinerea suprafeţelor de pajiști permanente - care implică interdicţia de a converti/ara pajiștile permanente, prezenţa zonelor de interes ecologic. Fermierii în ale căror exploataţii terenul arabil este mai mare de 15 hectare trebuie să se asigure că minim 5% din terenul arabil include zone de interes ecologic, pe care le și enumerăm: terase, elemente de peisaj - garduri vii, arbori izolaţi, fâșii împădurite, margini de câmp, iazuri, rigole, zone cu strat vegetal, zone cu culturi fixatoare de azot, de exemplu lucernă, soia, mazăre, fasole, trifoi.

Cuantumul acestei plăţi suplimentare ar fi aproximativ 53euro/hectar.

A consemnat Alex TOTH

MUREȘ

o parte din viaţa ta www.zi-de-zi.ro

Oferte special croite pentru executori și lichidatori judiciari!

Zi de ZI vă așteptăm să ne vizitați / contactați și ofertele speciale să le aflați!

Transilvania Business

Revistă economică lunară | Conținut regional exclusiv | Distribuție națională | Tendințe internaționale | 5 ani de apariție | www.transilvaniabusiness.ro facebook.com/transilvaniabusiness Adresa:

Tîrgu Mureș, str. Primăriei nr. 1 Tel. redacție: 0265-215.612 Tel./fax publicitate: 0365-882.415

*Revista este auditată de Biroul Român de Audit Transmedia

MUREȘ

o parte din viaţa ta www.zi-de-zi.ro

FORMULAR DE COMANDĂ* Firma: Denumire: Adresa: Cod fiscal: Nr. de ordine la Registrul Comertului: Banca: IBAN: Persoana de contact: Tel./Fax./Mobil: Email: servicii solicitate:

Data comenzii: _____/______/2016

1. Abonament ZI de ZI: 1 lună , 3 luni , 6 luni , 12 luni Persoane fizice: 300 lei/an Persoane juridice: 500 lei/an

Semnătura……………………………..

Ștampila

ABONEAZĂ-TE, AZI, LA ZI DE ZI! TRIMITE-NE formularul de comandă pe email la: publicitate@zi-de-zi.ro, gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro sau abonamente@transilvaniabusiness. ro sau prin fax la 0265-215.613 sau vino la sediul cotidianului Zi de Zi, Tîrgu Mureș, strada Primăriei nr. 1.

20

partener gold decembrie 2015

Retacom. Tot ce ține de fier, de 16 ani

DATE CONTACT SC RETACOM • Târgu Mureș, str. Dezrobirii Nr 13 • Tel. 0265-253739 • E-mail: office@retacom.ro • www.retacom.ro

Firma mureșenă Retacom, important jucător pe piața materialelor siderurgice, este un furnizor de bază a produselor din fier, pentru multe firme din Transilvania, dar și pentru persoane fizice. În ultimii ani, Retacom și-a mărit aria de activitate intrând și pe zona de construcții metalice.

“Am început în 1999 cu un mic business în zona recuperării materialelor feroase, iar 2 ani mai târziu am decis să schimbăm profilul activității. Așa a apărut depozitul nostru de materiale siderurgice necesare pieței construcțiilor”, își amintește Szasz Mihaly, administrator și manager al firmei.

Prețurile atractive și atitudinea corectă față de clienți au așezat firma Retacom pe un drum bun, așa că următorii ani au adus o creștere treptată a volumului de materiale feroase comercializate și o diversificare a gamei de produse. De aici și noul slogan al companiei mureșene: “Tot ce ține de fier”.

Ultimii 6 ani nu au fost ușori nici pentru Retacom, însă firma mureșeană și-a consolidat poziția pe piața de profil din județul Mureș, cu ecou și în județele învecinate.

Anual, de la Retacom pleacă spre diverși clienți aproximativ 6000 de tone de materiale din fier, necesare pieței construcțiilor. Și echipa a crescut constant. De la 5 oameni în 1999 a ajuns acum la 30 de oameni.

Legat de performanțele companiei, managerul Szasz Mihaly a spus: “Am avut o creștere constantă.

Lucrăm și cu firme mari, dar și cu mulți clienți persoane-fizice. Cred că principalul nostru atu este corectitudinea. Clientul față de care ești corect se întoarce și data viitoare. Sigur, nu e deloc ușor, dar dacă muncești serios poți face față. Suntem printre puținele firme de profil din zonă care au rezistat concurenței marilor companii naționale. M-aș bucura să văd că un client alege să lucreze cu noi sau cu altă firmă locală, atunci când prețul la un produs nu este

mai mare decât în alte companii venite din diverse județe ale țării. Cred că ar fi bine să gândim cu toții așa, pentru a sprijini economia locală.”

Cei de la Retacom au investit în ultimii ani și în utilaje de debitare și îndoire, iar recent au format și o echipă care poate efectua lucrări de construcții metalice. O hală nouă, de mari dimensiuni, a fost ridicată în acest sens. Este un domeniu în care compania mureșeană intenționează să se dezvolte. De asemenea, investițiile din ultimii ani au vizat serviciile. Astfel, mai multe mașini de diverse mărimi stau la dispoziția celor ce vor să transporte marfa cumpărată.

Managerul companiei Retacom, Szasz Mihaly, a spus că este mulțumit cu evoluția firmei și cu ceea ce reprezintă aceasta în piața de profil din Transilvania.

El susține că are de gând să mențină nivelul vânzărilor și să dezvolte activitatea de confecții metalice.

A consemnat Florin Marcel Sandor

Pe i ru e Aur

Cele mai frumoase evenimente

DARINA DACIA PE I

0 lei

RU DE AUR 200 lei

DARINA UNGHENI 60 lei Pre

e iu er

Cele mai plﾄツute momente de relaxare

Revelion

D ri

U

e i

Muzic i e i i i e uzic u r e cu re ii ur rize cu e

Rezervﾄビi: 0757570767

www.darina.ro

22

partener decembrie 2015

MUREȘ

ZIARUL DE MURES Informația care dă putere!

o parte din viaţa ta www.zi-de-zi.ro

Doriți să vă găsiți cei mai buni angajați?

Cu Zi de Zi dacă îi căutați, îi descoperiți imediat!

Orice anunț de angajare dați,

1,5 lei /cuvânt sau 2 lei/cm achitați!

*prețurile nu includ TVA

16 pagini săptămânal de anchete, interviuri, reportaje inedite.

Caută-l în fiecare vineri la chioșcurile de difuzare a presei din județ!

Adresa: Tîrgu Mureș, str. Primăriei nr. 1 | Redacția: 0265-215.612 Administrația: 0265-215.613 (și fax) Mare publicitate: 0365-882.415 (și fax)

Calitatea mediului, unitatea de măsură a activității APM Agenția pentru Protecţia Mediului Mureș (APM) este reprezentantul în teritoriu al Ministerului Mediului, Pădurilor și Schimbărilor Climatice, având atribuții de elaborare avize, autorizații, de monitorizare a calității mediului, de urmărire a modului de administrare a ariilor protejate ș.a.

Principala activitate a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureș este emiterea de acte de reglementare. În 2015, APM a emis 123 de autorizaţii, 2093 de clasări ale notificărilor (se emit pentru activităţile care nu au impact asupra mediului), 57 de acorduri de mediu, 25 de transferuri de autorizaţie. În ceea ce privește monitorizarea calității factorilor de mediu, activitatea APM a decurs fără probleme, cu unele excepții. “Din punct de vedere al dotărilor am reușit să le menţinem în funcţiune pe toate, deci mă refer la staţia de monitorizare a radiaţiilor, a radioactivităţii, întreţinerea sa este scumpă, dar am reușit să o menţinem în funcţiune tot timpul pentru a putea trimite la București date de calitate despre radioactivitatea aerului. Suntem dotaţi foarte bine pentru măsurarea radioactivităţii tuturor factorilor de mediu - sol, aer, vegetaţie, apă - brută și potabilă.

Unde am avut anumite lipsuri sunt la aceste staţii fixe de monitorizare a calităţii aerului care sunt în proprietatea Ministerului Mediului, Pădurilor și Schimbărilor Climatice și care fac parte din reţeaua naţională de monitorizare a calităţii aerului. Nu au fost bani pentru mentenanţa lor și pentru reparaţii. În urma vizitei doamnei ministru (n.a. fostul ministru - Grațiela Gavrilescu) la Târgu-Mureș, în acest an, s-a introdus în regim de urgenţă repararea acestor staţii care vor fi în funcţiune până la sfârșitul anului”, precizează Dănuț Ștefănescu.

Aceste staţii sunt urmărite de Uniunea Europeană, în principal, în marile aglomerări urbane. O aglomerare urbană înseamnă minim 250.000 de locuitori. “În ceea ce privește unitatea mobilă de măsurare a

Dănuț Ștefănescu, directorul executiv al APM Mureş concentraţiei de amoniac avem un autolaborator care este cel mai modern din România la ora aceasta, a funcţionat cel mai mult în acest an, am avut foarte puţine defecţiuni pe care le-am remediat destul de repede”, completează directorul executiv.

Principala realizare a conducerii APM Mureș este modernizarea și aducerea clădirii în care își are sediu la un standard normal, cu toate dotările și cu toate avizele, inclusiv cel al PSI. “Din acest punct de vedere ne-am îmbunătăţit foarte mult mediul de lucru, avem toate condiţiile și lucrăm acum într-o clădire mult mai prietenoasă atât pentru angajaţi cât și pentru cei care beneficiază de serviciile noastre”, susține directorul executiv al APM Mureș, Dănuț Ștefănescu.

La execuţia lucrărilor de modernizare s-a avut în vedere și eficienţa energetică a imobilului, astfel încât clădirea este izolată termic foarte bine, cu BCA și polistiren expandat, iar consumul de gaz a scăzut foarte mult.

Ligia VORO

PARTENER GOLD

Sântana de Mureş, comuna florilor

decembrie 2015

23

Sântana de Mureş, pepiniera de flori a României Proiecte de succes Cel mai important proiect al mandatului început în 2012 a fost implementat în decursul anului 2014, și are trei componente: „Modernizare străzi în comuna Sântana de Mureș”, „Construire grădiniţă cu program prelungit în localitatea Sântana de Mureș”, „Reabilitare, extindere și modernizare așezământ cultural în localitatea Bărdești” și „Înfiinţare și dotare centru de îngrijire pentru bătrâni și persoane cu nevoi speciale în comuna Sântana de Mureș.”

Lotul I, „Modernizare străzi în comuna Sântana de Mureș” a avut valoarea de 7,11 milioane lei, fără TVA, și a constat în modernizarea următoarelor străzi: Suseni - 1.600 metri, Pârâului - 900 metri, Viilor 1.500 metri, Sportivilor - 1.200 metri, Cimitirului1.300 metri (în Sântana de Mureș), Morii - 700 metri, Noua - 350 metri (în Curteni), Principală - 600 metri (în Chinari) și DC 137 pe o lungime de 2.200 metri (în Bărdești). De asemenea, lotul II, „Construire grădiniţă cu program prelungit în localitatea Sântana de Mureș” a avut valoarea de 775.449 lei, fără TVA, iar lotul III, „Reabilitare, extindere și modernizare așezământ cultural în localitatea Bărdești” a avut o valoare de 263.496 lei, fără TVA. „Aceste realizări sunt foarte importante pentru comunitatea din Sântana de Mureș și un imbold necesar pentru alte proiecte viitoare de succes”, a declarat primarul Raduly Gheorghe.

Zis și făcut, autorităţile locale din Sântana de Mureș depunând, recent, alte două proiecte pentru care se speră că vor obţine finanţare în vederea implementării. „Principalul proiect pentru care a fost depusă finantare este “Modernizarea unor străzi în comuna Sântana de Mureș”, a cărui valoare estimată este de 1,4 de milioane euro din care 400.000 de euro cofinanţare. În proiect sunt cuprinse următoarele străzi, cu o lungime totală de 4.800 de metri: Morii, Tonorog, Nouă, Păstorilor - în Sântana, Mica, Cărămizilor, Cărămizilor Mici, Viilor, Scurta, Veche - în Curteni și Cimitirului - în Chinari. Celălalt proiect are valoarea de 150.000 de euro și constă în dotarea căminelor culturale din localităţile Sântana de Mureș, Curteni și Chinari”, a afirmat viceprimarul Viorel Cazan Sabadi. „Am depus pentru asfaltări un proiect. Până acum am avut în vedere arterele principale, aici incluzând și drumul care duce către cimitir, strada Suseni și până în Curteni, în continuare cu strada Sportivilor. Acum facem legăturile între cele două artere principale modernizate, iar în Curteni și Chinari străzile intens circulate”, a completat primarul Raduly Gheorghe.

Flori şi legume de calitate Cei doi interlocutori au subliniat apoi tradiţia comunei Sântana de Mureș în ceea ce privește cultura și comercializarea florilor și a legumelor. „Noi dorim să devenim un fel de „grădină” a orașului, o zonă verde a orașului, deoarece aici în comună avem foarte mulţi florari, care produc pentru toată ţara. O bună parte din necesarul de plante se produce la noi în comună, iar florile ajung până în Moldova, Bucovina, București, Satu Mare, Cluj, Bistriţa, Alba și alte judeţe, iar anul acesta expoziţia de flori pe care o organizăm a ajuns la cea de-a 15-a ediţie”, a subliniat primarul Raduly

Situată la 4 kilometri de municipiul Târgu-Mureș, comuna Sântana de Mureș are circa 5.600 de suflete și reprezintă un model pozitiv pentru alte unităţi administrativ - teritoriale din judeţul Mureș.

Rezultatele foarte bune se datorează, incontestabil, echipei de la nivelul Primăriei din Sântana de Mureș, condusă de primarul Raduly Gheorghe și viceprimarul Viorel Cazan Sabadi.

Căminul cultural din Bărdeşti

Viorel Cazan Sabadi (stânga) şi Raduly Gheorghe (dreapta)

Gheorghe. „Chiar dacă nivelul la care se cultivă acum legume e sub cel din anii 90, totuși există o mare tradiţie în acest sens. Primăria ia în calcul deschiderea, în viitor, a unei pieţe de zi de legume, de unde târgumureșenii să achiziţioneze legume de calitate, direct de la producători”, a adăugat viceprimarul Viorel Cazan Sabadi.

Sprijin pentru activităţi culturale şi spirituale Un alt aspect considerat foarte important de cei doi interlocutori este cel referitor la activităţi culturale și spirituale, domeniu susţinut de Primăria comunei Sântana. „Avem un cor bisericesc la Curteni, la Biserica reformată, care în fiecare an este invitat să cânte în Olanda și în Belgia și care ne face cinste comunei. De asemenea, vrem să facem o tradiţie de împodobire a bradului satului. Deja în Curteni va fi a patra ediţie când copii din Curteni și Chinari se adună înainte de Crăciun și participă la un atelier în incinta căminului cultural. 70-80 de copii fac diverse podoabe, învaţă colinde noi, cântă colinde mai vechi și împreună cu părinţii socializează. Tradiţia va fi preluată și de copii din Sântana și din Bărdești”, a afirmat primarul Raduly Gheorghe. „Se pun bazele înfiinţării unei asociaţii non-profit, Comunitatea Bărdești. Membrii fondatori sunt circa 24 de persoane, iar obiectul principal de activitate va fi reprezentat de susţinerea activităţilor culturale, educative și religioase. Anul 2015 a fost bogat și din prisma evenimentelor duhovnicești și spirituale, pe care le-am sprijinit. Au fost sfinţite bisericile din Sântana și din Bărdești, evenimente la care au participat și Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Ortodox al Alba Iuliei. Totodată, având în vedere directivele Uniunii Europene am realizat, prin forţe proprii, o capelă în Sântana. Tot prin contribuţia enoriașilor, dorim să construim câte o capelă în Curteni și în Bărdești”, a menţionat viceprimarul Viorel Cazan Sabadi.

Eveniment religios cu participarea lui IPS Irineu

GAL „Poarta Câmpiei”, în pregătire Și proiectele nu se opresc aici. Susţinuţi de comunitate, pe care o consultă și informează periodic prin intermediul unor înștiinţări scrise, primarul și viceprimarul comunei Sântana de Mureș sunt optimiști în privinţa inventarierii bunurilor imobiliare de pe teritoriul localităţii, dar și atunci când vine vorba despre proiecte finanţate din bugetul local. Unul din acestea prevede reabilitarea fostei școli românești din Chinari, unde va fi amenajat viitorul sediul al Grupului de Acţiune Locală (GAL) „Poarta Câmpiei”. „Avem și un proiect care vizează modernizarea căminului cultural din Curteni, cu mansardare. Proiectul este din fonduri proprii și prevede asigurarea unei spaţiu al Primăriei unde să fie oferite, conform competenţelor legale, serviciile noastre, fără ca locuitorii din comunitate să fie nevoiţi să se deplaseze la sediul Primăriei”, a

explicat viceprimarul Viorel Cazan Sabadi. „De asemenea, la Chinari avem o clădire care va intra în reparaţie, fosta școală românească, care momentan e impracticabilă. Acolo vrem să facem o sală pentru pensionari, care se întâlnesc din două în două săptămâni. Va fi o sală pe care o vom da în chirie pentru organizarea unor conferinţe, simpozioane și alte evenimente asemănătoare. Aici va fi și sediul unui viitor GAL, „Poarta Câmpiei”, pe care îl vom înfiinţa împreună cu alte patru comune, Ceuașu de Câmpie, Șincai și Mădăraș. Sperăm ca până la finalul lunii decembrie 2015 acest GAL să fie înregistrat la Tribunal. Avem un proiect comun pentru dezvoltarea celor patru comune, iar în Sântana de Mureș unul din obiective este mărirea gradului de siguranţă al cetăţenilor și reducerea infracţionalităţii prin instalarea de camere de luat vederi. De asemenea, intenţionăm să achiziţionăm un utilaj multifuncţional, pentru deszăpezire și curăţire șanţuri”, a subliniat primarul Raduly Gheorghe.

Alex TOTH

MUREČ˜ 24

o parte din viaĹŁa ta www.zi-de-zi.ro

?? decembrie 2015

MUREȘ 26

o parte din viaţa ta www.zi-de-zi.ro Reporter: Cum apreciaţi mandatul actual de primar al comunei Batoș?

Dumitru Cotoi: După încă un mandat la conducerea Primăriei Batoș, am rămas la concluzia că funcţia de primar este o „meserie” pe care mulţi ar vrea să o facă, însă atunci când ajungi s-o practici, realizezi că nu este așa de simplu cum pare din afară. Spun asta pentru că așa credeam și eu înainte de a fi primar. Nu este foarte simplu de administrat o comună mare cum este Batoșul, cu patru sate mari, cu peste 4.300 de locuitori și cel puţin tot atâtea probleme, mai ales în aceste vremuri.

Când spun despre aceste vremuri, mă refer și la faptul că pretenţiile, atât ale oamenilor cât și ale diferitelor instituţii, sunt mai mari, iar administraţia locală trebuie să ţină pasul cu nevoile și solicitările tuturor. Ca și într-o familie, la fel și o comunitate se confruntă cu fel de fel

parteneri decembrie 2015

Batoş, model de realizări pentru comunitate

Omul sfințește locul spune un vechi proverb românesc, lucru adeverit întocmai pe Valea Luțului în cazul lui Dumitru Cotoi, primarul comunei Batoș. Acesta ne-a făcut o radiografie a rezultatelor la nivelul comunei din actualul mandat. de probleme, din diferite domenii de activitate și anume: economic, social, infrastructură, învăţământ, sănătate, cultură, sport și multe altele. Păstrând termenul de comparaţie dintre comunitate și familie, în niciuna dintre acestea treaba nu poate merge bine dacă nu există înţelegere și colaborare, de unul singur nu poţi reuși. Astfel, pot spune, cu bucurie, că împreună cu viceprimarul Ioan Gliga, cu membrii Consiliului Local, cu echipa din Primărie și mai cu seamă cu sprijinul și implicarea cetăţenilor din comuna Batoș am reușit să rezolvăm o parte dintre problemele comunităţii.

Rep.: Care au fost realizările din actualul mandat?

D.C.: S-au făcut multe lucruri și lucrări bune în comuna noastră, oamenii sunt mulţumiţi și se bucură de ele.

Aș enumera câteva dintre acestea: construirea unei

școli și a unei grădiniţe în Goreni, reabilitarea școlii din satul Dedrad, realizarea unui acoperiș nou pe sala de sport, precum și pe căminul cultural din Batoș, pietruiri străzi, trotuare, cumpărarea și modernizarea căminului cultural din satul Uila, amenajarea unui popas - Izvor Ciurgău la Batoș, cumpărarea unui buldoexcavator, a unei freze pentru cosit șanţuri și a unei autospeciale de stins incendii, extinderea și amenajarea sediului primăriei, extinderea reţelelor de apă și energie electrică, amplasarea unor monumente ale eroilor, modernizarea centrului Batoș - asfaltare, dalarea șanţurilor, trotuare - dotarea cu mobilier a școlilor, a căminelor culturale și multe alte lucrări.

Dumitru Cotoi, primarul comunei Batoş D.C.: Desigur, pe lângă toate acestea, există lucrări care nu se văd și anume întocmirea unor studii de fezabilitate și proiecte pentru diferite lucrări care urmează să fie realizate în satele aparţinătoare comunei, întabularea unor proprietăţi ale comunei Batoș, pășuni, păduri, susţinerea financiară a diferitelor activităţi culturale sau sportive, etc. Poate că nu sunt multe, dar cu siguranţă nu sunt nici puţine.

Rep.: Ce urmează?

D.C.: Împreună cu echipa de lângă mine, nu ne vom opri. Vom continua să muncim pentru a realiza în continuare lucrări mai mari sau mai mici, precum și pentru a rezolva din problemele comunității.

Rep.: Ce alte reușite contabilizați în acest mandat de primar?

A consemnat Alin ZAHARIE

Investiții de 7 milioane de euro la Gorneşti

Comuna Gornești se poate lăuda că în ultimii an a reușit să atragă aproximativ 7 milioane de euro pentru investiții. Despre cum au fost derulate aceste investiții precum și despre planurile de viitor ne-a vorbit primarul localităţii, Kolcsar Gyula.

asfaltul de la Periș până la Petrilaca unde am reușit să legăm două sate izolate la centrul de comună.

Consider că în secolul XXI, într-o țară civilizată, în primul rând trebuie să ai acces la informație, dar și la căile de acces puse la punct, la infrastructură. Iar acest drum este un bun exemplu în această privință.

Reporter: Cum ați găsit comuna Gornești când ați preluat funcția de primar?

Kolcsar Gyula: Am găsit lucrurile la locul lor, fără nicio problemă. Pot spune asta cu mâna pe inimă, de parcă ar fi fost ieri momentul când am intrat pentru prima dată în biroul de primar, și iată că de atunci au trecut șapte ani și jumătate. De atunci am pornit motoarele la maxim și tot așa o ținem. Din fericire pentru comunitate, tot ținem pedala apăsată la maxim și mergem înainte. Per total am reușit în șapte ani, în ce privește investițiile, să atragem undeva la 6,5-7 milioane de euro pentru comună. Au fost programe guvernamentale, pe fonduri de mediu, dar majoritatea au fost programe oferite de fondurile structurale europene.

Rep.: Cum se prezintă situația unităților de învățământ din comună?

K.G.: În ce privește școlile stăm chiar bine. În mandatul meu a fost finalizată Școala Generală din comună, clădirea a fost extinsă, supraetajată, pusă la punct din toate punctele de vedere. Multe școli din mediul urban nu arată precum școala din Gornești. La nivelul comunei avem trei centre școlare, cu grădiniță și clasele I-VIII, iar în restul satelor funcționează grădinița și clasele I-IV, cu excepția satelor Mura Mică, Mura Mare și Ilioara, în care numărul copiilor este foarte mic încât nu justifică menținerea unei săli de școală.

Putem afirma că la ora actuală Perișul este un centru deosebit de elegant și modern, în aceeași locație

Kolcsar Gyula, primarul comunei Gorneşti Rep.: Care au fost cele mai mari realizări în acești ani?

K.G.: Cea mai mare realizare este cea pe care o lași în urma ta comunității care te-a ales. Aici mă refer la

funcționează grădinița cu program prelungit, școala generală clasele I-VIII. Acolo avem și o sală de sport la îndemâna copiilor, un teren sintetic.

Rep.: Ce alte proiecte mai aveți în exercițiul financiar 2014-2020?

K.G.: Mergem tot pe linia asfaltărilor, a investițiilor în infrastructură, următorul pas fiind drumul Iara-Ilioara. Încercăm să facem studiul de fezabilitate pentru depunerea acestui proiect. Vom încerca să facem o pistă de biciclete, să legăm Perișul de Gornești, să ne modernizăm și în acest sens, prin care să fim un exemplu pentru alte comune, pentru a scoate bicicliști de pe drumul național. Nu ne putem hazarda să promitem lucruri extraordinare, număr de locuri de muncă și așa mai departe, dar încercăm să pedalăm și în acest sens. Dorim să depunem un proiect pentru asfaltarea drumurilor de câmp, pentru a scoate un pic din trafic tractoarele și utilajele agricole pe pe DN 15.

Pentru noi este foarte important evitarea accidentelor și nu în ultimul rând fluidizarea traficului pe această arteră de drum foarte circulată.

Strategie de dezvoltare aprobată la Solovăstru

Ioan Ciorba, viceprimarul comunei Solovăstru

Consilierii locali din comuna Solovăstru au aprobat marți, 20 octombrie, strategia de dezvoltare locală a comunei pentru perioada 2014-2020. Despre proiectele care urmează să fie puse în aplicare la nivelul comunei ne-a vorbit Ioan Ciorba, viceprimarul comunei Solovăstru.

Reporter: Sunteți la al doilea mandat de datează de prin 1963. Căminul din Solovăstru este I.C.: În cadrul ședinței Consiliului Local de marți, 20 viceprimar. Care au fost proiectele derulate la reabilitat, dotat cu tot ce trebuie, urmează doar să-i octombrie, am aprobat strategia de dezvoltare locală facem o igienizare. pentru perioada 2014-2020, unde avem în vedere nivelul comunei? construirea unui pod de beton peste râul Gurghiu, în Ioan Ciorba: Printre realizările ultimului mandat se numără reabilitarea școlilor din comună. În luna Rep.: Veșnica problemă a drumurilor. Ce proiecte localitatea Jabenița. E nevoie de această investiție pentru a putea fluidiza circulația. În Jabenița avem septembrie am recepționat lucrările la grădinița nouă aveți în vedere la acest capitol? din localitatea Solovăstru. La nivelul comunei avem I.C.: Avem semnat un contract cu Ministerul Dezvoltării doi agenți economici importanți și dorim ca traficul două școli gimnaziale, la Solovăstru și Jabenița, în valoare de 500.000 euro, derulat pe o perioadă greu să-l scoatem din sat grație acestui pod nou care care sunt puse la punct, izolate termic, acoperișuri de trei ani pentru asfaltare drumuri comunale. În urmează să fie construit. De asemenea, în strategia noi, geamuri termopan, parchet melaminat, încălzire momentul de față au fost realizați 2 kilometri, în cele de dezvoltare am cuprins restul de suprafață de drumuri comunale care urmează să fie asfaltate. centrală, practic toate condițiile pentru desfășurarea două localități, Jabenița și Solovăstru.

Până în 2020, dacă vom avea bani, teoretic nu ar în cele mai bune condiții a procesului de învățământ. mai trebui să fie niciun metru de drum neasfaltat.

La acestea se adaugă grădinița din Solovăstru, Rep.: Dar în ce privește canalizarea? care arată foarte bine, o investiție realizată în I.C.: Foarte important pentru comună este că avem Principalele priorități la nivelul comunei pentru acest mandat. Tot la capitolul realizări importante făcută canalizarea. În 14 mai 2013 am reușit să următorii ani sunt asfaltările, construcția de parcuri se numără capelele din Solovăstru și Jabenița. De facem recepția finală, realizarea după foarte multă pentru copii, terenuri de sport, săli de sport. În asemenea, săptămâna trecută am fost la Compania muncă și probleme. strategia de dezvoltare am cuprins cam tot ce ține Națională de Investiții, dorim să reabilităm căminul de bunăstarea locuitorilor, proiecte ce sperăm să le cultural din Jabenița. Este vorba de un proiect mai Rep.: Ce proiecte aveți în vedere pentru perioada ducem la bun sfârșit. mare, extrem de necesar deoarece acest cămin următoare?

A consemnat Alin ZAHARIE

Strategie de dezvoltare pentru Deda

PARTENER GOLD decembrie 2015

27

Toamna anului 2015 găsește comuna Deda în plin proces de dezvoltare, asfaltările fiind realizate în procent de 80%, dacă ar fi să ne referim doar la drumuri. Despre celelalte proiecte derulate în ultimii trei ani ne-a vorbit Lucreția Cadar, primarul localităţii.

Reporter: Care au fost realizările din actualul mandat la nivelul comunei Deda?

Lucreția Cadar: Cel mai mare proiect realizat în perioada ultimului mandat este darea în funcțiune a stației de epurare a comunei Deda, precum și realizarea unei rețele de canalizare pe o lungime de 10 kilometri. Este o investiție începută în anul 2008, pe Ordonanța de Guvern 7, care însumează aproximativ 6,5 milioane de lei, o lucrare mare care s-a realizat în localitatea de reședință. Dispunem la ora actuală de o stație de epurare modernă, care face față la 15.000 de locuitori din zonă. Deda în momentul de față are toate utilitățile, începând de la apă, canalizare, asfaltare de drumuri finalizate în proporție de 80% la nivelul întregii comune, la care se adaugă trotuare, sală de sport, bază sportivă, teren de fotbal, școli și cămine culturale puse la punct. În ce privește asfaltările de drumuri, am realizat un proiect pentru 7 kilometri de asfaltare, la care se adaugă încă 3 kilometri de drum asfaltat. Iată că în trei ani de zile am realizat în întreaga comună 10 kilometri de asfaltări de drumuri. Cei 3 kilometri vor fi finalizați în perioada imediat următoare pe Valea Pietrișului, unde nu a fost asfalt niciodată. Totodată, la trecerea

pe Valea Pietrișului am realizat patru poduri care asigură trecerea dintr-o parte în alta a pârâului Valea Pietrișului. În acest moment realizăm acolo asfaltarea a 2 kilometri de drum, al treilea fiind realizat în satul Deda, pe Valea caselor, un drum care de asemenea necesita asfaltare.

Rep.: În ce stadiu se află planul de dezvoltare locală al comunei Deda, pentru perioada 20162020?

L.C.: Am încheiat un contract în ce privește strategia de dezvoltare a comunei, la care am lucrat împreună cu conducerea Liceului ”Vasile Netea”, cu conducerile celorlalte instituții din comună. Am analizat foarte bine posibilitățile de dezvoltare ale comunei, și în momentul de față este în lucru, urmând să facem o dezbatere în Consiliul Local. Până la finele anului o vom finaliza, urmând ca să o punem în aplicare.

Rep.: Care ar fi ținele majore pentru dezvoltarea comunei în această strategie?

L.C.: Ținta cea mai înaltă o reprezintă asfaltarea procentului de 20% rămas din cei 30 de kilometri ai comunei, respectiv terminarea tuturor străduțelor

Lucreția Cadar, primarul comunei Deda comunei, continuarea canalizării comunei pe celelalte sate. Aici sperăm într-o finanțare pe fonduri europene. De asemenea, mergem pe o aducțiune de apă și pentru Bistra Mureșului, o captare a izvoarelor existente pe Valea Bistrei.

Satele Bistra Mureș și Pietriș în momentul de față au apă dintr-o aducțiune care face parte din Asociația Comunitară Aquaserv Mureș și costurile apei sunt foarte ridicate. Aceasta esta o nemulțumire a cetățenilor din cele două sate, plătesc apa cu 4 lei pe metru cub, în condițiile în care cei din Deda și Filea plătesc 1 leu. Dorința noastră este să găsim o soluție, până în 2020 să rezolvăm problema apei la Bistra Mureșului. De asemenea, prin realizarea Muzeului etnografic la Deda, dorim să continuăm activitatea culturală și cea sportivă în comună, deoarece tineretul are nevoie de acțiuni organizate la nivel local, de locuri în care să facă sport.

A consemnat Alin ZAHARIE

Investiții în grafic la Rușii Munți Investițiile la nivelul comunei Rușii Munții au prins contur în ultimii ani, lucru subliniat și de primarul Chiș Bălan Ilie, care a făcut o trecere în revistă a realizărilor din actualul mandat.

Reporter: Care au fost proiectele derulate la nivelul comunei în actualul mandat?

Chiș Bălan Ilie: În ultimi trei ani și jumătate comuna Rușii Munți poate să fie mulțumită de proiectele care le-am derulat. Am finalizat proiectul cu finanțare europeană pe Măsura 125 B, modernizare drum forestier pe o lungime de 7,5 kilometri. A fost turnat asfalt pe 2,5 kilometri, macadam simplu, cu podețe și alte lucrări, în partea extravilan, drumul care duce în pădurile comunei Rușii Munți, unde avem 1.540 de hectare în zona respectivă. Mai sunt acolo cam 700 de hectare de fânețe ale oamenilor. Practic, s-a creat o infrastructură de transport bună pentru a se dezvolta turismul în acea zonă. Tot în cursul actualului mandat am finalizat o capelă în Rușii Munți, valoarea fiind de 200.000 de lei. Era un „rău necesar” această investiție care în cele din urmă a fost finalizată.

Aflat la primul mandat de primar al comunei Suseni, Mircea Mariș a încercat să aducă un suflu nou în ce privește dezvoltarea comunei. Dacă a reușit sau nu, ne spune în interviul următor.

Rep.: Aveți un sediu nou de primărie. Cât avantaj aduce acest lucru?

C.B.I.: În acest mandat a fost dat în funcțiune noul sediu al primăriei, o lucrare în valoare de 800.000 de lei, plus TVA. Înainte, primăria avea doar un singur nivel, o construcție de o sută de ani, din 1900, și era necesar să avem și un sediu pus la punct. Având în vedere că fiecare serviciu are acum birou separat, oamenii nu se mai îngrămădesc, sunt condiții foarte bune, atât pentru funcționarii de la primărie cât și pentru populația comunei. Nu mai sunt nevoiți să stea în frig, înghesuiți. Avem acum o clădire cu etaj, plus o mansardă, la care se adaugă o cameră de oaspeți, când musafirii care vin la primărie să aibă unde să se cazeze. Plus o sală nouă de ședințe de consiliu și o sală de festivități, respectiv starea civilă. Practic noul sediu îndeplinește toate condițiile pentru derularea în bune condiții a activităților administrației locale.

Rep.: Cum stați cu drumurile?

C.B.I.: Am început în 2013 o lucrare care va fi finalizată în acest an, respectiv asfaltarea a 2,3 kilometri de drum

în satul Sebeș. Astfel, s-a făcut legătura de asfalt de la Târgu-Mureș, pe drumul județean 154 cu această localitate. Am rezolvat acolo infrastructura, asfalt, apă, urmează în perspectivă și canalizarea. În strategia comunei pentru 2016-2020 am cuprins și extinderea rețelei de canalizare la Sebeș, pentru că sunt acolo 50 de familii. Tot în această toamnă vom finaliza un proiect important de 500.000 lei, asfaltarea a 1,8 kilometri în localitatea Maiorești. Cu această investiție terminăm și cu această localitate, unde avem pusă la punct toată infrastructura, apă, canal și asfalt.

Rep.: Dar în ce privește canalizarea?

C.B.I.: Canalizarea la nivel de comună însumează o lungime de 22 de kilometri de rețea, plus 3 kilometri conductă de refulare. Noi avem la nivelul comunei șapte stații de pompare și o stație de epurare. Practic, numai Sebeșul nu este racordat, ceea ce înseamnă 3 kilometri de magistrală de extins. La sistemul de canalizare sunt racordate până acum 550 de gospodării, asta și datorită faptului că, Consiliul Local a finanțat racordarea canalizării până la proprietatea omului, de la rețeaua

Chiș Bălan Ilie, primarul comunei Rușii Munți de colectare. Este vorba de o investiție de un milion și ceva de lei pe care a aprobat-o Consiliul Local, finanțată din fonduri proprii. Este o mare ușurință, cu această finanțare a racordării la canalizare, altfel nu se racordau 150 de oameni, iar canalizarea nu poate funcționa.

A consemnat Alin ZAHARIE

Proiectele, cartea de vizită a Primăriei Suseni

Reporter: Sunteți la primul mandat de primar.

Sub ce auspicii ați început această muncă pentru comunitatea din Suseni?

Mircea Mariș: De fiecare dată când vine un primar nou, el vine cu proiecte ambițioase. La fel am venit și eu în anul 2012, cu dorința de a schimba, de a îmbunătăți lucrurile în Suseni. Parțial am reușit să le rezolv, altele urmează să le putem duce la îndeplinire.

Cartea de vizită a unui primar este că trebuie să ai o comună frumoasă, o primărie pusă la punct, o școală dotată, la fel și în cazul bisericilor, căminelor culturale.

Mircea Mariș, primarul comunei Suseni

Rep.: Care au fost proiectele la nivelul comunei din ultimii ani?

M.M.: În ce mă privește, am început cu ce era mai necesar. Și anume școala din Suseni. Ea a fost reabilitată în cursul anului 2012, a fost schimbat acoperișul, iar în 2013 a fost izolată termic. Tot în anul 2012 a fost schimbat iluminatul public la Luieriu. Fiind un iluminat care consuma destul de mult și slab, am

decis să creștem calitatea și numărul corpurilor de iluminat. În 2013 am început reabilitarea căminului din Suseni. Era începută o reabilitare a interiorului, am continuat cu parchetarea, dotarea cu mobilier pentru sala de mese și cu veselă. În paralel cu aceste investiții am înfrumusețat comuna, am făcut parcul de lângă primărie. De asemenea, am amenajat podurile și podețele din comună, unele dintre ele fiind

practic impracticabile, fapt ce a necesitat reabilitarea lor urgentă. În 2014 a venit rândul Suseniului să-i fie schimbat iluminatul public, atât pe strada principală cât și pe străduțele laterale. La căminul din localitatea Luieriu am schimbat o parte din geamuri și uși și am făcut încălzirea centrală. Anul 2015 a fost de asemenea unul destul de ambițios, cu multe proiecte, printre care terenul de sport sintetic din Suseni.

7.2., și anume reabilitarea grădiniței din Suseni, proiect în valoare de 280.000 de euro. De asemenea, suntem în curs de finalizare a dosarului pentru depunerea proiectului ”Extidere reţea de apă și înfiinţarea reţea de canalizare în Suseni”, în valoare de 1,7 milioane de euro. Ulterior celor două proiecte, dacă se vor finanţa și implementa, va urma asfaltarea străzilor, dar acest proiect face obiectul unui alt mandat.

Rep.: Ce alte proiecte ați bifat?

M.M.: Am elaborat Planul Urbanistic General, care în mare parte este realizat. Este un proiect care costă destul de mult și care nu e vizibil, dar este unul extrem de necesar pentru comună. Toate cheltuielile cu acest PUG se ridică la peste 100.000 lei care, pentru Primăria Suseni reprezintă o sumă mare. Suntem o primărie destul de săracă, acesta este adevărul, dar din puținul pe care îl avem trebuie să ne gospodărim.

Rep.: Sunteți mulţumit de ce s-a realizat în Suseni?

M.M.: Întotdeauna este loc și de mai bine. Mi-aș fi dorit o echipă mai închegată să putem face mult mai multe lucruri la nivelul comunei Suseni. Nu ne-a favorizat nici politicul, perioada începutului de mandat a fost una destul de grea. Pe final suntem puţin mai bine, mi-aș fi dorit să fim așa de la început, pentru a se putea vedea realizări mai mari și mai multe.

Dar pentru anul viitor, poate că vom construi o altă echipă pentru a face ca lucrurile să meargă și mai bine pentru Suseni.

A consemnat Alin ZAHARIE

Rep.: Ce urmează pentru perioada următoare?

M.M.: Este vorba de două proiecte ambițioase. Unul am reușit să-l depunem pe fonduri europene, pe Submăsura

28

PARTENER GOLD decembrie 2015

Bucuria sportului și performanță, cu Lucky Dragons

Deși este un club tânăr, Clubul Sportiv Lucky Dragons din Târgu Mureș a atras o mulțime de copii sub panourile de baschet și se poate mândri cu rezultate bune. Bucuria jocului este principalul obiectiv al tânărului staff care pregătește aproape 150 de copii.

Clubul Sportiv Lucky Dragons a fost înfiinţat în luna octombrie 2013, în scopul dezvoltării baschetului juvenil la nivel local, fiind un proiect dedicat atât sportului de performanţă, cât și copiilor care își doresc să practice baschetul în scop recreativ. Încă de la înfiinţare, s-a bucurat de prezenţa unui număr foarte mare de copii, în prezent având înscriși peste 145 de sportivi.

Clubul are echipe de babybaschet (copii născuţi 2006-2007), minibaschet (20042005), iar de anul acesta s-a înscris în Campionatul Naţional U13 masculin cu o echipa formată din 13 sportivi. În fiecare an, Lucky Dragons a participat la Liga Naţională de Babybaschet și Minibaschet, organizată de Federaţia Română de Baschet, aceasta fiind organizată în 2014 la Craiova, iar în 2015 la Mangalia.

Pe parcursul anului, copiii dispută meciuri atât pe plan local, cât și naţional, participând la următoarele turnee: Cupa Transilvania – Tîrgu Mureș, Cupa Together – Tîrgu Mureș, Cupa For You – Cluj Napoca, Cupa Irbis – Bistriţa. Pe lângă turneele la care clubul este invitat, acesta își organizează și propriile turnee, unde sunt invitate echipe din toată ţara: Cupa Recunoștinţei – In memoriam Nicolae Viciu, organizată an de an în preajma Sf. Nicolae, Cupa Mărţișor și Cupa 1 Iunie. Cu Moș Crăciun

la joacă și Jocurile Copilăriei sunt alte activități pe care clubul Lucky Dragons le organizează pe plan intern, la care participă toţi copiii clubului împreună cu părinții acestora. De asemenea, în fiecare vară, sportivii se pregătesc timp de o săptămână, la Borzont, în cadrul taberei “Fun for now, skills for life”.

Asociaţia Sport Club Lucky Dragons își desfășoară activitatea în sălile de sport ale Liceului Tehnologic Electromureș, Gimn. de Stat Romulus Guga, Gimn. de Stat Mihai Viteazul, Gimn. de Stat A.I.Cuza, Liceului Gheorghe Șincai și în localitatea Nazna. În prezent, la clubul Lucky Dragons activează 3 antrenori voluntari, dintre aceștia doi fiind foști jucători de performanță la nivel național. Antrenorii Nicolae-Emil Ștețca și Zenaida Mărginean sunt posesori ai licenței C, eliberată de către Federaţia Română de Baschet pentru categoria de vârstă U13, Minibaschet și Babybaschet și au participat la diferite cursuri de specializare și formare atât în România, cât și în străinătate. Antrenoarea Elena-Corina Ceaușu, este fostă jucătoare de baschet, divizia A și este în curs de obținere a licenței, urmând a susține examenul în cursul anului viitor.

“Activitatea pe care o desfășurăm în cadrul clubului reprezintă pasiunea noastră, iar atmosfera pe care dorim să o imprimăm este de prietenie între copii și antrenori. Ne implicăm în educaţia copiilor, iar în cadrul antrenamentelor și deplasărilor încercăm să le dezvoltăm copiilor atât abilităţile fizice cât și psihice, simţul responsabilităţii, disciplina și lucrul în echipă. Cei care doresc să se alăture proiectului nostru sunt bineveniți oricând” a declarat președintele clubului, Emil Șteţca.

ÎNSCRIERI: 0751 348 847

nti eu • Reumatism • Gonartroz • o artroz • rtroz enera izat • rtrit • o iatrrt reumatoi • eriartrita um ru ui • on i it an i ozant • on i oz er u a • on i oz orsa • on i oz om ar • is o atie • ernie e is • ntorse • u a ii • Ru tur e i ament • i ente • ureri mus u are • ntin eri mus u are • t m ri mus u are

•

ut a re u erea ureri or i in ama ii or arti u are e e t antireumati antiin amator i ana ezi • ut a re u erea ureri or e s ate i e o oan • ut a re u erea ureri or mus u are • a orizeaz re a erea i onso i area arti a u ui arti u ar • ut a sto area ero rii arti a u ui eteriorat • iminueaz senza ii e e ri i itate a ni e arti u ar • rote eaz arti a u arti u ar e a iunea su stan e or no i e e a ioneaz a ni e u arti u a iei • m un t e te rezisten a i mo i itatea arti u a ii or i a o oanei erte ra e • arti i a sinteza o a enu ui • ut a men inerea s n t ii ie ii un ii or i a ru ui • ut a men inerea e i i it ii mem ranei e u are • re te rezisten a a ri • ut a eto i ierea or anismu ui n enera i a i atu ui n mo s e ia • re ro riet i imunomo u atoare i antio i ante

ti

e t

• entru s ri inirea mo i it ii i s n t ii arti u a ii or i a o oanei erte ra e • n azu eterior rii arti a u ui arti u ar • n azu ureri or i in ama ii or arti u are artriti e reumati e • n azu ureri or e s ate e o oan i e mu i • n azuri e su raso i itare izi a arti u a ii or entru s orti ii e er orman a ersoane e o eze sau e e are resteaz mun izi so i itant • n erioa a e re u erare u a i ente i eziuni a e sistemu ui osteoarti u ar

Un comprimat de AntireumatiX Expert contine: 500 mg sulfat de glucozamina complex cu clorura de potasiu, agenti de incarcare (izomalt si fosfat dicalcic), 300 mg MSM metilsulfonilmetan, 20 mg extract uscat din radacini de Gheara diavolului (Harpagophytum procumbens) (in baza de maltodextrina si dioxid de siliciu coloidal). Un comprimat contine 20 mg Vitamina C care reprezinta 25% din valoarea nutritionala de referinta.

OM Ă MI I T P O P IO Ă MI IM I P T I I Ă OPTIMĂ

OM

2 cutii + unguent

IT

T T

O I

I I

O M O M

PARTENER GOLD decembrie 2015

29

Soluția GPL la Autocomplet, sau cum să circuli mai ieftin cu mașina Montajul unei instalaţii GPL a devenit o necesitate.

Din considerente financiare, GPL a devenit cea mai bună soluţie economică la nivel mondial. Zeci de milioane de autovehiculele sunt convertite în lume pe GPL. Landi Renzo, liderul mondial al instalaţiilor GPL, cu o experienţă de peste 60 de ani în domeniu, a dus în România ultimele modele de instalaţii GPL. La Târgu Mureș, reprezentantul Landi Renzo este firma Autocomplet.

Cu gândul la banii ce pot fi economisiți, mureșenii sunt tot mai interesați de montarea sistemelor GPL pe autoturisme. În județele din sudul țării sistemele GPL funcționează pe multe mașini, iar cei care le folosesc spun că economiile făcute, comparativ cu ceea ce ar fi cheltuit pe benzină sau motorină, ajung la aproximativ 30-40 %.

Pentru cei nefamiliarizați cu termenul, GPL (Gaz Petrolier Lichefiat) este un amestec de hidrocarburi format predominant dintr-un amestec de propan și butan, obţinut prin rafinarea petrolului sau direct din

extracţie, după ce a fost separat de gazele naturale sau petrolul cu care acesta este în amestec în zăcămintele petrolifere.

Dorin Lazăr, directorul firmei Autocomplet, care deține în Târgu Mureș un service unde pot fi montate sisteme GPL, spune că avantajele obținute justifică investiția: “În funcție de traseu și stilul de condus al șoferului, economia cu un sistem GPL, față de folosirea carburanților clasici, se situează undeva între 30 si 40 %. Investiţia din montarea unei instalaţii de gaz se amortizează într-un timp relativ scurt (aproximativ 10.000-15.000 km), numai din diferenţa de cost Benzina-GPL. GPL-ul este un excelent combustibil și pentru autovehiculele care sunt nevoite să se încadreze în normele de poluare devenite din ce în ce mai stricte, deoarece arderea GPL-ului produce cu până la 15-20 % mai puţin CO2 faţă de motoarele care folosesc benzina. GPL-ul emite de asemenea cu 97% mai puţin benzen decât benzina fără plumb.

Noi, la Autocomplet Service, lucrăm cu Landi Renzo, lider mondial cu o cotă de piaţă ce depășește 30%

SOLUŢIE DE REDUCERE A COSTURILOR

• în domeniul componentelor și sistemelor alternative ce folosesc drept carburant GPL și Metan,” a spus Dorin Lazăr.

Costul unui sistem GPL montat la Autocomplet Service este de aproximativ 1800 de lei + TVA, iar în preț este inclus și montajul.

Ar mai fi de spus că cei care își montează un sistem GPL pot folosi gaz sau benzină, în funcție de opțiune.

Administrarea ultimelor sisteme de motorizări duale (gaz – benzină), se face astfel încât performanţele să fie la fel de bune, indiferent de combustibilul utilizat.

Spațiul ocupat de instalație nu este mare, existând și opțiunea unui rezervor toroidal (amplasat în locul roții de rezervă) iar avantajele economice justifică efortul.

Specialiștii din domeniu spun că temerile legate de siguranță sunt nejustificate, deoarece sistemele GPL produse de companii serioase sunt sigure și eficiente.

A consemnat Florin Marcel SANDOR

MUREȘ

GPL a câștigat teren în ultima vreme, după ce liderul mondial al instalaţiilor GPL Landi Renzo a dezvoltat proiecte de montaj GPL direct din fabrică cu foarte mulţi producători auto. Pentru România, GPL a devenit necesitate.

Când poţi călători cu mașina la jumătate de preţ, sau în cazul flotelor, poţi reduce foarte mult costul cu parcul auto, atunci nu trebuie să ratezi ocazia.

Investiţia în montajul unei instalaţii GPL se amortizează în primii 10 - 12.000 km parcurși ! Este domeniul în care există o soluţie de reducere a costurilor cu aproapre 50% ! Poate singurul.

DATE CONTACT AUTOCOMPLET SERVICE • Tg. Mureș, Str. P. Chinezu nr. 10 • Tel. 0265-212081, 0743009148

V-ați pierdut diploma de agrochimist?

Nu disperați, la Zi de Zi apelați!

1,5 lei/cuvânt sau

o parte din viaţa ta www.zi-de-zi.ro

2 lei/cm ca să anunțați!

*prețurile nu includ TVA (mai micuț)

MUREȘ

o parte din viaţa ta www.zi-de-zi.ro

Asociațiile, fundațiile și organizațiile neguvernamentale sunt ai noștri aliați!

Vă așteptăm, Zi de ZI, să ne vizitați/contactați și ofertele speciale să le aflați!

FORMULAR DE COMANDĂ* Firma: Denumire: Adresa: Cod fiscal: Nr. de ordine la Registrul Comertului: Banca: IBAN: Persoana de contact: Tel./Fax./Mobil: Email: servicii solicitate:

Data comenzii: _____/______/2016

Abonament Transilvania Business: 125 LEI 6 luni , 250 LEI 12 luni ;

Semnătura…………………………….. Ștampila ABONEAZĂ-TE, AZI, la revista Transilvania Business!

TRIMITE-NE formularul de comandă pe email la: gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro sau abonamente@transilvaniabusiness.ro sau prin fax la 0265-215.613 sau vino la sediul Transilvania Business, Tîrgu Mureș, strada Primăriei nr. 1.

MUREȘ 30

parteneri

Primar din anul 2004, Ördög Ferencz și-a pus amprenta asupra dezvoltării comunei Brâncovenești, intensificată în special în ultimii ani. Despre acestea, precum și despre proiectele de viitor ale Brâncoveneștiului ne-a vorbit în interviul următor.

decembrie 2015

Apa potabilă la Idicel, prioritate la Brâncovenești o parte din viaţa ta www.zi-de-zi.ro

Ördög Ferencz, primarul comunei Brâncoveneşti

Reporter: Care sunt proiectele cele mai importante din ultimii ani la nivelul comunei Brâncovenești? Ördög Ferencz: Cel mai mare proiect, început în mandatul anterior este introducerea apei potabile în Idicel Sat și Idicel Pădure. Am intrat în acest proiect în urma discuțiilor purtate cu oamenii din cele două sate, cu ocazia adunărilor generale, în care am întrebat cetățenii dacă solicită introducerea apei potabile. La aceste adunări, 80% din oameni au fost de acord, restul au spus că se mai gândesc, dar având în vedere faptul că majoritatea au fost de acord, am demarat acest proiect. Din păcate acest proiect se derulează de vreo patru - cinci ani, dar sper ca anul viitor să-l și terminăm, să dăm drumul apei la Idicel. De doi ani de zile, de când cu aceste secete cumplite, toată lumea solicită introducerea apei potabile în Idicel Pădure și în Idicel Sat. Este foarte benefic și necesar acest proiect pentru locuitorii celor două sate.

Rep.: De unde vin banii pentru acest proiect?

O.F.: În ce privește finanțarea acestui proiect, am început cu Legea 577, iar acum cu Ordonanța 28, deci vorbim de sume guvernamentale.

Costul total al acestui proiect se ridică la suma de 4,3 milioane lei. În momentul de față cu acest proiect suntem cu execuția finalizată în proporție de 7580%. Am speranța că anul viitor, indiferent dacă voi mai fi sau nu primar, că în vară, spre toamnă să dăm drumul la apă în Idicel. Din păcate, vor mai rămâne în Idicel Pădure câteva case unde nu are cum să ajungă apa, având în vedere așezarea localității. În rest, la Idicel Sat toată populația va beneficia de apă potabilă, iar în Idicel Pădure 95% din populație va beneficia de apă potabilă.

Rep.: Ce urmează?

O.F.: Am și depus în aceste zile un proiect pentru continuarea asfaltării străzilor laterale, atât în Idicel Sat cât și în Idicel Pădure, Văleni și Brâncovenești.

Ce am realizat din bugetul propriu este bine făcut, dar pentru anul viitor, am depus un proiect POS Mediu, sub Măsura 7.2. Suntem aproape cu punctajul și sper să reușim să-l accesăm. Este vorba de asfaltarea a 11 kilometri de străzi laterale în comună. Sper ca până de Crăciun să aflăm rezultatul la acest proiect, pozitiv sau negativ, asta

rămâne de văzut. Dacă în această sesiune nu vom intra, suntem înregistrați și la următoarea sesiune și avem speranța că vom fi acceptați. Un alt aspect la care lucrăm în prezent este studiu de fezabilitate și proiectul tehnic pentru o sală de sport în centrul de comună la Brâncovenești. Dacă nu vom reuși să accesăm un proiect pe fonduri europene, vom începe lucrarea din fonduri proprii și sperăm să li putem termina acest priect, valoarea acestuia fiind de 5 milioane de lei. Este foarte utiă această sală de sport la nivelul comunei, atât pentru școală cât și pentru tinerii din comună care vor să facă sport.

La nivelul comunei avem terenuri sintetice dar nu avem sală de sport. Tocmai de aceea am pus această sală de sport lângă școală, ca să fie utilă și pentru elevi. Sperăm la acest proiect să prindem ceva bani europeni, cofinanțare există, dar nu e tot una dacă finanțezi total investiția din bugetul local sau primești o sumă de la Guvern sau din fonduri europene, la care se adaugă desigur partea de cofinanțare.

A consemnat Alin ZAHARIE

Canalizarea, proiect finalizat cu brio la Pogăceaua Finalul de an aduce locuitorilor comunei Pogăceaua o veste cât se poate de bună, finalizarea lucrărilor la canalizare. Despre acest proiect, și nu numai, ne-a vorbit Viorel Șuteu, primarul comunei Pogăceaua.

Reporter: Care au fost proiectele importante derulate în ultimii ani la nivelul comunei Pogăceaua?

Viorel Șuteu: În 2010 am semnat un contract pentru un proiect pe fonduri europene pe Măsura 322 în valoare de 2,5 milioane de euro, un proiect integrat care a avut în vedere asfaltări, canalizare, și o grădiniță. Până în luna decembrie trebuie să finalizăm lucrările care, au constat în 11 kilometri de asfalt la drumuri laterale în comună, o canalizare pe o distanță de 6,8 kilometri cu două stații de pompare și una de epurare și o grădiniță nouă în centrul de comună, la Pogăceaua.

De asemenea, avem un proiect derulat prin Grupul de Acțiune Locală, respectiv reabilitarea Căminului cultural din comună. Prin Programul Operațional Regional am reabilitat școala din localitatea Văleni, lucrare finalizată. Am mai lucrat la iluminatul stradal,

l-am și terminat, am schimbat toate becurile stradale cu lămpi ecologice, cu un consum mai scăzut. Am introdus apa în localitatea Văleni, suma fiind de 2,2 milioane de lei, bani veniți pe Ordonanța 7 de la Guvern.

Am finalizat lucrarea, e făcută recepția, iar oamenii de acolo folosesc conducta de apă de doi ani.

Rep.: Ce ați realizat din ce v-ați propus?

V.Ș.: La începutul mandatului nu ne-am propus atât de multe proiecte, dar faptul că am reușit să le facem este un lucru extraordinar pentru comună.

Rep.: Ce mai este de făcut?

V.Ș.: O problemă cu care ne confruntăm este cea a sediului administrativ. E revendicat, nu este în proprietatea noastră. În acest sens, am cumpărat un imobil în comună pentru a putea face acolo un sediu administrativ. Idei sunt destule, multe proiecte se pot face, dar problema o reprezintă finanțarea.

Rep.: Ce proiecte aveți în plan pentru perioada următoare?

V.Ș.: Prioritar pentru noi, ca și proiect, este cel legat de sediul administrativ. Am înțeles că s-ar putea obține ceva fonduri guvernamentale în această privință, deoarece sunt puține comune la nivel de țară care au astfel de probleme. Încercăm toate variantele, astfel s-ar putea să și obținem ceva.

Dorim să depunem ceva proiecte pentru reabilitarea de drumuri, un proiect pentru căminul din localitatea Văleni, proiect prin GAL. Rep.: Trageți linie peste anul 2015. Ce contabilizați?

V.Ș.: Încheiem anul cu bine, dar cu lipsuri financiare.

Pentru proiectele pe fondurile europene am primit banii. Fără acești bani nu poți să faci nimic, deoarece bani guvernamentali nu prea sunt. Ne-am limitat la ce am avut, am făcut cât am avut, nu am sărit calul deloc. Câți bani am avut, atât am făcut, nu am luat împrumuturi, nu am mers pe datorii. În ce privește canalizarea, se lucrează doar la stația de epurare.

Cele două stații de pompare sunt făcute, am introdus curentul. Mai avem foarte puțin de lucru la stația de epurare, care e aproape terminată. Sperăm ca

Viorel Șuteu, primarul comunei Pogăceaua până în 15 decembrie să facem recepția finală la canalizare, cu stația de epurare și stațiile de pompare. În ce privește apa, este dată în funcțiune deja de doi ani, funcționează pe toată comuna, pe toate satele aparținătoare comunei. Până de sărbători vom da drumul și la canalizare în comuna Pogăceaua.

A consemnat Alin ZAHARIE

Alimentarea cu apă, realizare de succes la Șăulia Comuna Șăulia a reușit să-și ducă la îndeplinire proiectele propuse, cea mai mare reușită fiind introducerea apei potabile. Despre aceste proiecte precum și despre cele viitoare ne-a vorbit Dorel Vancea, primarul comunei Șăulia.

Dorel Vancea, primarul comunei Şăulia

Reporter: Care au fost proiectele derulate la nivelul comunei Șăulia începând cu anul 2012, când ați fost ales primar?

Dorel Vancea: Primul proiect cu care am început a fost împrejmuirea școlii vechi din Șăulia cu gard de metal, urmat de împrejmuirea celor două cimitire din comună. Situația lor era un dezastru, practic erau ale nimănui. Le-am amenajat, le-am împrejmuit și le-am pus la punct. Erau practic în paragină, pline de buruieni, fapt pentru care le-am împrejmuit. De asemenea, am renovat cele două școli din comună.

Atât în interior cât și în exterior.

Rep.: Dar în ce privește investițiile cu impact social?

D.V.: Am reușit renovarea Clubul Tineretului din comună, interior și exterior, precum și renovarea Căminului Cultural din Șăulia. Am pus la punct grupurile sanitate, am făcut încălzirea centrală, am renovat exteriorul, interiorul, totul exact așa cum trebuie să arate un astfel de imobil căruia îi putem spune Casă de cultură, la modul cum arată și condițiile care le oferă.

Rep.: Revenind la proiectele majore, un factor important îl reprezintă alimentarea cu apă. Cum stă Șăulia la acest capitol?

D.V.: Cea mai mare și cea mai eficientă investiție la nivelul comunei este introducerea apei, o investiție extraordinar de mare și de importantă pentru locuitorii comunei. Este vorba de un proiect pe Ordonanța 28, o investiție realizată din fonduri guvernamentale, valoarea proiectului fiind de aproximativ 5,9 milioane lei. Am început cu acest proiect în anul 2011, iar în primăvarea acestui an el a fost finalizat. În prezent problema apei este rezolvată în comună, beneficiari sunt în jur de 530 de case, racordate la rețeaua de apă, întinsă pe o distanță de 25 de kilometri de rețea.

Rep.: Ce alte proiecte ați mai derulat în comună?

D.V.: Tot la capitolul realizări se numără și asfaltarea a 800 de metri de drum în zona centrală a comunei, proiect realizat prin PNDL, prin Ordonanța 28.

Recent am demarat construcția unei capele în comună și în toamna asta sperăm să o ridicăm la

nivelul acoperișului, iar în primăvara anului viitor să fie finalizată. Alt proiect mai măricel, pe fonduri europene a fost demarat prin Asociația GAL Zona de Câmpie și anume achiziția unui tractor plus utilaje pentru serviciul de gospodărire comunală. Este vorba de un tractor John Deere, cu vitanjă pentru fosele septice, o sărăriță, pentru lucrările de dezăpezire și o freză pentru curățirea șanțurilor.

Un alt proiect de a fost restaurarea Monumentului Eroilor din comună, la care se adaugă un proiect drag sufletului meu și anume renovarea Bisericii Ortodoxe din comună, care a primit chiar de sărbătoarea hramului bisericii, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril sfințirea din partea Înaltpreasfințitului Irineu, Mitropolitul de Alba Iulia. Lucrările de renovare au cuprins acoperișul, exteriorul, interiorul, pictură, iconostas, practic a fost o reabilitare totală a bisericii.

Nu în ultimul rând, este vorba de inițierea sărbătorii ”Fiii Satului Șăulia”, prima ediție având loc în acest an pe 30 august.

A consemnat Alin ZAHARIE

Proiect de succes de 1 milion de euro la Cucerdea

PARTENER GOLD decembrie 2015

31

Ioan Oltean, primarul din Cucerdea Comuna Cucerdea a fost atestată documentar în secolul XIII, satul Cucerdea fiind menţionat pentru prima dată în anul 1278. Comuna este așezată în centrul Podișului Transilvaniei, între râurile Mureș și Târnava Mică, fiind situată pe DN 14A, la 10 kilometri nord de municipiul Târnăveni și 6 kilometri la sud de orașul Iernut, pe valea Pârâului Cucerdea. Locuitorii acestor meleaguri se pot mândri cu realizările lui Ioan Oltean, un primar bun și gospodar care, prin perseverență și eforturi considerabile, a adus un plus valoare în dezvoltarea și prosperitatea comunei.

Reporter: De câți bani a dispus Primăria Cucerdea în urma realocării sumelor de la Guvern?

Ioan Oltean: Sunt foarte interesat de primărie și de Cucerdea și cred că așa voi rămâne toată viața. Aici am dat tot ce am avut mai bun până la acești ani și, poate de aceea este un an cu foarte multe realizări din punct de vedere al unităţii administrativ-teritoriale Cucerdea. În bugetul pe care l-am avut prin modul de realocare a sumelor de la guvern pentru primăriile mici cu venituri mici, adică diferența între veniturile proprii până la nivelul de 15 milioane de lei, noi am primit suma 950.000 de lei, pentru echilibrare. Un sprijin foarte important, de altfel, care, în conformitate cu strategia pe care o avem în dezvoltarea locală până în 2020, ne-a permis să ne punem în practică câteva din proiectele cuprinse în această strategie.

Rep.: Care este primul proiect câștigat pe fonduri europene din anul acesta?

I.O.: Un proiect câștigat pe fonduri europene pe GAL Podișul Târnavelor ne-a ajutat la achiziţionarea unui buldoexcavator, în urma procesului de licitație valoarea lui fiind în jur de 250.000 de lei, sumele au fost achitate de noi integral, Alba Iulia ne-a și dat înapoi suma, mai puțin TVA-ul, pe care urmează să îl primim. Tot prin GAL Podișul Târnavelor am reușit să depunem un proiect de reabilitare și modernizare a sediului Primăriei care s-a și finalizat, valoarea eligibilă și valoarea finanțată din fonduri europene estimându-se la 150.000 de euro. Recepția a fost făcută la terminarea lucrării, am și depus cererea de plată, iar o plată din sumă ne-a și intrat.

resurse proprii, lucrare amplă cu asfaltare, rigole.

Am depus și suntem în MasterPlan la nivel de județ cu alimentare cu apă în localitatea Bord, studiul de fezabilitate este depus la Aquainvest Mureș.

Rep.: În urmă cu patru ani ați început lucrările unei alei pietonale...

I.O.: Așa este, în anul 2011 am început lucrările unui trotuar pietonal, care s-au întrerupt din cauza faptului că firma respectivă a intrat în faliment. În acest an am reluat aceste lucrări, echipa va lucra atâta timp cât condițiile meteo vor fi favorabile, din dorința de a finaliza cât mai repede acest tronson de 460 de metri în Cucerdea. Am licitat pe 4 kilometri de modernizare prin asfaltarea drumului DC 84 care face legătura între DN 14 și localitatea Bord, lucrare contractată în urma procedurii de licitație în valoare de 3 milioane 477.000 lei sursa de finanțare fiind din

Rep.: Care este cea mai mare nemulțumire pe care o resimțiți de când sunteți primar?

I.O.: Una din nemulțumirile mele este legată de drumul național DN 14, porțiunea care face legătura cu Mediaș - Sibiu este sub orice critică în ceea ce privește traficul intens care periliclitează siguranța caselor care se mișcă, se clatină, nu mai vorbesc de disconfortul creat și praful care poate afecta sănătatea cetăţenilor din zonă. Am făcut în nenumărate rânduri sesizări la minister, la Direcția Drumuri Brașov, Consiliul Județean, Prefectură, s-au făcut plombări, s-au mai cârpit, dar rămâne în continuare un drum extrem de dificil.

Rep.: Care este situația modernizării iluminatului public în comună?

I.O.: Avem o firmă care face un studiu de prefezabilitate care vizează iluminatul public, la ora actuală avem 200 de becuri la nivel de comună, numărul lor va fi dublat la 456 de becuri, fapt care va determina nu doar mărirea siguranței cetățeanului, dar și scăderea la jumătate a cheltuielilor, finanțarea se face 50% din fonduri proprii. Totodată, vom promova și un proiect ce are în atenție Capela în parohia din Șeulia.

Lucrările de pe trotuarul pietonal au fost reluate Rep.: Care este cea mai mare realizare de când sunteți primar?

I.O.: De departe cel mai mare succes în perioada de când sunt primar, este proiectul depus pe măsura 72, linia de finanțare deschisă online, în valoare 1 milion de euro. Acesta a fost înregistrat la Alba Iulia, urmează ca Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale să analizeze următoarele etape și sper să se finalizeze, pentru că presupune asfaltarea a 7 kilometri în cele două localități Cucerdea și Șeulia, practic un procent de 70% din străzi.

A consemnat Amalia VASILESCU

Elemér Balog, primarul care a modernizat Găneştiul Situată în Podișul Transilvaniei, comuna Gănești e străbătută de râul Târnava Mică și dealurile Păucii, Corniș, și Dealul Viilor, ceea ce îi conferă un pitoresc deosebit. Localnicii de aici se bucură de vecinătatea comunelor Cucerdea și Ogra la nord, Mica la est, Băgaciu la sud și municipiul Târnăveni la vest. Pentru că și-a dorit o comună frumoasă, bogată, modernă și cu o personalitate și identitate proprie, primarul Elemér Balog și-a propus să creeze condiţii de viaţă și de trai moderne și civilizate, astfel încât în viitorul cât mai apropiat cetăţeanul din Gănești, omul de rând din comună, să aibă asigurate condiţii similare de viaţă și de trai cu locuitorii orașelor din zonă. Din cele ce și-a propus, peste 90% a realizat.

Reporter: Domnulele primar Elemér Balog, cu ce gânduri încheiaţi anul 2015?

Elemér Balog: În mandatul meu de la bun început am vrut să arăt că voi fi primarul tuturor, indiferent de naţionalitate, religie, sex sau convingeri politice, fiind dispus permanent să răspund prezent la orice îndatorire obștească, astfel încât la sfârșitul mandatului să pot sta cu fruntea sus în faţa oricărui cetăţean din comună sau faţă de orice alt colaborator, așa după cum a afirmat marele istoric, poet și om politic al acestui neam, Nicolae Iorga: „Să fi mândru să stai sus, numai atunci când nu ţi-e rușine să-ţi aduci aminte cine te-a adus acolo.”

Rep.: Sunteți primar deja de mulți ani, care este cea mai mare realizare de până acum?

E.B.: Cea mai mare realizare este în curs de finalizare, vorbesc despre rețeaua de canalizare în comuna noastră, satele Gănești și Seuca. Am 24 de kilometri de canalizare, 123 stații de pompare plus

Iulia un răspuns pentru finanțare din fonduri europene, pentru reabilitarea și modernizarea unei grădinițe cu program prelungit pentru 60 de copii, care va avea în dotare cantină, paturi și toate utilitățile necesare.

Dosarul l-am depus de curând, avem un punctaj foarte bun, sperăm că la anul în această perioadă va fi gata.

Tot prin fonduri europene POR, vom moderniza și școala, o vom extinde și vom băga încălzire centrală.

Elemer Balog, primarul comunei Gănești 11 subtraversări pe drumurile județene 142 A. Tot ce ne-am propus în procent de 93% am realizat, lucrările vor continua până la jumătatea lunii decembrie și vor fi finalizate în primăvară. În vara anului 2016, rețeaua va fi funcționabilă și vom începe racordarea.

Rep.: Care este situația străzilor din Gănești?

E.B.: Am reușit asfaltarea străzilor, în anul 2013 în satul Păucișoara 1,2 kilometri, în 2014 satul Gănești 2 kilometri, acestea fiind finanțate din bugetul local.

Printr-un program european de dezvoltare rurală GAL Podișul Dealului, anul acesta am asfaltat două străzi, una în Gănești și alta în Seuca, și, tot aici, urmează strada Gorga de 1,7 kilometri, din bugetul local.

Am realizat 2 kilometri de trotuare și, dacă facem un raport pe ultimii trei ani și jumătate, în total 4,5

4,5 kilometri de trotuare noi nouțe kilometri trotuar nou nouț.

Rep.: Comuna a optat la eficientizarea iluminatului stradal?

E.B.: Modernizarea sistemului de iluminat este în fază de implementare, am înlocuit 230 de lămpi cu corpuri de iluminat stradal cu led și, în final, în timp, le vom schimba în toată comuna. În fază de implementare sunt este și montarea camerelor de supraveghere, în primă etapă vom instala 10 camere, deoarece atât ne permite din bugetul, deocamdată.

Rep.: Care sunt condițiile învățământului din Gănești?

E.B.: În urmă cu doi am depus o cerere iar anul acesta am primit un microbuz școlar Opel cu 17 locuri, care deservește satele Abuș și Mica. Așteptăm de la Alba

Rep.: Care este cea mai mare mulțumire ce vă încearcă?

E.B.: La sesizarea conducerii Primăriei Gănești cu privire la starea deplorabilă în care se află podul situat pe drumul județean DJ142, zona Gănești - Podul Dracului, un reprezentant al Direcției Drumuri și Poduri din Cadrul Consiliului Județean Mureș, în urma unei inspecții, a constatat că starea fizică a acestui pod este destul de precară, fiind deteriorat atât de traficul intens din zonă cât și de viiturile de apă din amonte, din zona Rozsamaj, prezentând mai multe crăpături.

Pentru că prezenta un risc iminent de prăbușire, ceea ce paraliza traficul rutier din zonă, s-a impus luarea unor măsuri urgente pentru consolidarea podului, conducerea primăriei solicitând în acest sens sprijinul autorităților competente și intervenția acestora în timp util în vederea evitării agravării stării podului, motiv pentru care țin să le mulțumesc.

Rep.: Ce proiecte intenţionaţi să implementaţi în viitorul apropiat?

E.B.: Alte proiecte de viitor vizează asfaltarea tuturor străzilor din Gănești, Seuca, Păucișoara, iar pentru asigurarea condițiilor necesare desfășurării activităților culturale, reabilitarea căminelor culturale.

A consemnat Amalia VASILESCU

MUREȘ 32

partener

Echipa de paramedici SMURD

decembrie 2015

o parte din viaţa ta www.zi-de-zi.ro

Luduș, exemplu perfect al trendului de urbanizare

Oraș cu perspectivă, binecuvântat cu cetăţeni credincioși, Ludușul s-a schimbat vizibil la față anul acesta, înregistrând o dezvoltare fructuoasă pe toate planurile. Situat pe ambele maluri ale râului Mureș, pe drumul național DN15, între Turda și Târgu-Mureș, orașul inspiră încredere și atrage nu doar turiști, ci și investitori.

Proiecte de asfaltări, finalizate În anul 2015, două străzi intens circulate, Policlinicii și Pieței, au fost modernizate integral, prin realizarea unei noi structuri rutiere și refacerea integrală a trotuarelor, iar până la sfârșitul anului lucrările de modernizare a altor două străzi, Avram Iancu și Florilor, vor fi finalizate. Tot anul acesta au fost demarate lucrările de modernizare a unor străzi periurbane prin metode alternative. Proiectul constă în realizarea unei structuri rutiere de 11,4 kilometri, cu un strat de rulare din îmbrăcăminte bituminoasă, pe străzile Magnoliei, Mioriţei, Grădinilor, Brusturului, Pajiștei, Viorelelor, Castanilor, Nouă, Salcâmilor, Dobrogei, Mărășești, Aurel Vlaicu, Viilor, Frăgarilor, Dorului, Izvorului, Câmpului, 8 Martie - parţial, Școlii, Fundătura, Dosului, Dahu, Avrămești. În momentul de față, mai multe străzi se află în curs de modernizare, urmând ca până la sfârșitul anului 2015, toate aceste lucrări începute din zona de nord a orașului să fie și finalizate. Cele două mari proiecte de modernizare a străzilor din orașului Luduș se derulează prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, sub egida Ministerului Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice, având ca sursă de finanţare atât bugetul local cât și bugetul de stat.

Bazin de înot didactic În data de 27 iulie 2015, pe strada Pieței a fost dat în folosință Bazinul de înot didactic, administrat de Primăria Orașului Luduș. Bazinul are dimensiunile de 25 x 12,5 metri și o adâncime între 120 și 185 centimetri, este divizat în cinci culoare de înot, la capătul cărora sunt montate blocstarturi, apa are temperatură între 28-31 grade Celsius și este permanent oxigenată și tratată.

Tarifele sunt cele practicate și la alte bazine de înot din România, iar orarul de funcționare este de luni - vineri, între orele 9.00 - 21.00, sâmbăta și duminica între orele 10.00 - 22.00. Spre deosebire de alte bazine de înot, ludușenii beneficiază și de o saună findlandeză. Complexul Bazinului didactic de înot este format din vestiare separate pentru fete,

băieți și instructori, grupuri sanitare, spații tehnice, sala bazinului, spațiu de prim-ajutor, spațiu pentru depozitare și o sală de așteptare pentru însoțitori.

La Bazin sunt organizate cursuri de înot pentru copii și adulți, cu instructori de înot. “Bazinul de înot este pentru noi ludușenii, un vis devenit realitate, o realitate plăcută, în primul rând pentru copiii noștri, care începând din acest an nu vor mai fi nevoiți să meargă la Târgu-Mureș sau la Turda pentru a face înot. Vor avea această posibilitate la Luduș și în cele mai bune condiții. Toți cei care cred în sport, care cred că acest bazin de înot trebuie să funcționeze, pot să-și facă abonamente și să contribuie cât de puțin pentru a susține activitatea sportivă și înotul la Luduș.

Cheltuielile de funcționare a bazinului sunt mari și ne dorim foarte mult să acoperim o mare parte din ele”, a declarat primarul Cristian Moldovan.

Peste 600 de locuri de muncă În luna iulie 2015, primarul orașului Luduș, Cristian Moldovan, a aflat că Leoni, compania bistrițeană numărul 1 în Europa în domeniul cablajelor, intenționează să se extindă prin înființarea unui punct de lucru în altă localitate.

Primarul i-a contactat și i-a invitat pe reprezentanții Leoni la Luduș pentru a purta o discuție în vederea înființării unui punct de lucru aici. Marius Cotor, managerul Leoni Bistrița, și Teofil Păcurar, responsabilul campaniei de recrutări, au răspuns acestei provocări și s-au prezentat în Luduș. Aici au fost însoțiți de primar în toate zonele unde ar fi putut să închirieze un spațiu cu hală, au studiat piața și fiecare ofertă în parte, iar în data de 14 iulie 2015 au semnat deja contractul pentru închirierea unui imobil în zona industrială.

Leoni este o companie de primă clasă în tot ceea ce ține de fire, cabluri, sisteme de cablare și produse conexe, utilizate la nivel global în industria de automobile, dar și în sectoarele industriale cheie, cum ar fi telecomunicațiile, IT, sănătate și energie. Astfel, compania bistrițeană a deschis un punct de lucru la Luduș care se axează pe fabricarea de echipamente electrice, electronice și motoare pentru autovehicule BMW și asigură locuri de muncă unui număr dublu de angajați, față de cât se preconizase iniţial.

Până în momentul deschiderii punctului de lucru Leoni la Luduș, cel mai mare angajator din oraș era Tereos Zahărul Luduș, cu aproape 150 de angajați. ”Sosirea companiei Leoni la Luduș a fost una dintre cele mai importante realizări ale mandatului meu. Am reușit, fără niciun fel de ajutor din partea altor autorități, să-mi respect cea mai importantă promisiune electorală și pentru mine asta contează enorm. Dar planurile noastre privind reducerea șomajului din Luduș nu se opresc aici, de aceea am ținut neapărat să fac o vizită la punctul de lucru de la Luduș, deschis de curând de compania Leoni, pentru a avea o imagine cât mai clară cu privire la desfășurarea activității și la condițiile de muncă oferite ludușenilor. Am ajuns la concluzia că facilitățile pe care compania le pune la dispoziția angajaților vin să întâmpine nevoile unor locuri de muncă moderne și la standarde europene, iar angajatorul Leoni are un plan de dezvoltare pentru a ajunge la 643 de angajați până la sfârșitul anului.

Modernizare prin metode alternative

Mă bucur că Leoni nu e doar un simplu investitor, ci un investitor strategic pentru Luduș, fiind în momentul de față cel mai mare angajator din oraș”, a subliniat Cristian Moldovan.

SMURD Luduş - șansă la viață pentru 40.000 de suflete În data de 22 august 2015 la Luduș a fost inaugurat un nou punct de lucru destinat intervenţiei în situaţii de urgenţă SMURD. Având în responsabilitate o zonă de aproximativ 15 20 de kilometri, echipajul de la Luduș este al 14-lea echipaj SMURD din judeţul Mureș, subordonându-se operativ Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) „Horea” al judeţului Mureș. Decizia de a deschide punctul SMURD de la Luduș a fost motivată de faptul că pe DN15 - E60, între Iernut și Turda, se produc frecvent accidente de circulaţie care necesită intervenţia rapidă a echipajelor medicale.

Noul punct de lucru, dotat cu o mașină de salvare nouă, complet utilată, de la ISU „Horea” al judeţului Mureș, o mașină de descarcerare și mașina de pompieri deja existentă deservește în momentul de față orașul Luduș și alte nouă comune limitrofe, însumând un număr de peste 40.000 de oameni.

Spaţiile destinate punctului SMURD de la Luduș sunt puse la dispoziţie de Primăria Luduș, care alături de alte cinci primării din comunele învecinate suportă toate cheltuielile legate de personal și utilităţi.

Personalul este format din 14 paramedici, care au urmat cursuri de specializare și o contabilă, care vor oferi servicii complete pentru toate situaţiile de urgenţă ce vor apărea în zonă. Ca iniţiator al proiectului, Primăria orașului Luduș a depus eforturi deosebite pentru înfiinţarea acestei subunităţi SMURD la Luduș, începând încă din toamna anului 2014, când a semnat cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice un contract de finanțare de 415.000 de lei, pentru etajarea spațiului de pe strada Vânătorilor, astfel încât să devină funcțional.

La începutul anului 2015 s-a reușit înfiinţarea unei asociaţii, în urma unor discuţii avute, de primarul orașului Luduș, Cristian Moldovan, cu cei zece primari interesaţi să intre în parteneriat. În final, doar cinci reprezentanţi ai localităţilor învecinate au agreat participarea, respectiv Ilie Șuta din Cuci, Marius Cucerzan din Chețani, Levente Varo din Papiu Ilarian, Halmagyi Zoltán din Aţintiș, Mihaly Ferencz Attila din Bichiș, localităţi care au făcut un pas important pentru binele cetăţenilor pe care îi reprezintă și au crezut în realizarea acestui proiect. Asociaţia Salvita-

SMURD, specializată în acordarea primului ajutor de urgenţă, în resuscitarea, descarcerarea și transportul victimelor, va finanţa în totalitate funcţionarea acestei subunităţi SMURD, prin contribuţia de 1,5 lei/lună pentru fiecare locuitor al Unităţilor Administrativ Teritoriale, membre ale asociaţiei. ”Cu toții ne dorim ca intervențiile Serviciului pentru Situații de Urgență să nu fie necesare, dar, de asemenea, cu toții știm că accidentele neplăcute apar și sunt prezente în viața noastră de zi cu zi. Avem convingerea că existența acestei unități ISU - SMURD la Luduș va reduce timpul de intervenție, pierderile umane și pagubele materiale produse”, a afirmat Cristian Moldovan.

Relaxare, liniște și sport în aer liber Ludușenii și toți amatorii de sport au acum un motiv în plus să vină în parcul central amenajat de curând de Primăria orașului Luduș, pe platforma unde se desfășoară piața săptămânală. În acest an, în strada Pieței din Luduș, în zona unde se găsește Sala de Sport și Bazinul de Înot Didactic a fost amenajată o zonă de recreere pentru toți cei care doresc un strop de liniște sau vor chiar să practice un sport. A fost pavată platforma de 8.024 de metri pătraţi, unde se desfășura piața săptămânală, marțea. Au fost amenajate o fântână arteziană cu Zonă de recreere - parc de joacă

leduri și un parc de joacă modern și sigur pentru copiii de toate vârstele din oraș. Tot pe această platformă au fost instalate mese de tenis de masă, aparate pentru gimnastică, bănci, leagăne rustice de lemn, au fost plantați copaci și gazon, au fost realizate o pistă pentru biciclete și role, un teren de fotbal, un teren de tenis cu piciorul și un teren de volei și batminton. Ca o noutate pentru ludușeni, Primăria s-a gândit în acest an și la iubitorii de sporturi de iarnă și începând cu data de 1 Decembrie și până la sfârșitul lunii februarie, în această zonă de promenadă va funcționa și un patinoar artificial cu o suprafață de 450 de metri pătraţi. Patinoarul va funcționa de luni până vineri între orele 10.00 - 21.15 și sâmbăta și duminica între orele 10.00 - 22.30. Tarifele la patinoar sunt: pensionari, elevi și studenți - 5 lei/oră, adulți 10 lei/oră, de aici pot fi închiriate și patine 5 lei/ oră. „Pentru că ne place să venim în fiecare an cu ceva nou, în acest an am luat hotărârea să amenajăm această zonă din centrul orașului, astfel încât să fie dedicată tuturor copiilor și amatorilor de sport, dar și celor care caută o zonă de promenadă”, a conchis Cristian Moldovan.

Amalia VASILESCU

20

DE ANI

DE CONSTRUIM ÎMPREUNĂ! www.nordenlor.ro

Materialele de construcții NORDENLOR au ridicat din 1995 pâna astăzi

1000 DE CASE sau

150 DE BLOCURI sau

80 DE ȘCOLI Vă mulțumim pentru încredere!

Mergem mai departe...

DEPOZIT CENTRAL SÂNGEORGIU DE MUREȘ Str. Transilvaniei, Nr:185, Jud. Mureș Tel: 0265319732 , Fax : 0265319732, Mobil: 0726233931 Email: office@nordenlor.ro

DEPOZIT REGHIN Str. Pandurilor nr. 136 Tel: 0265-511.422 Mobil: 0729-618.239 Email: reghin1@nordenlor.ro

DEPOZIT REGHIN 2 Str. Gurghiului nr. 63, Jud. Mureș Tel: 0365-730784 Mobil: 0732-141761, 0732-141755 Email: reghin2@nordenlor.ro

34

partener gold decembrie 2015

ACS Kinder, excelență în fotbal de 11 ani La 11 ani de la înființare, ACS Kinder este un nume de referință pe harta școlilor de fotbal din România. Aproape 200 copii sunt inițiați aici în tainele celui mai iubit sport al planetei. Munca și condițiile de pregătire au adus multe rezultate notabile grupării mureșene.

CIFRELE ACS KINDER Clubul ACS KINDER își desfășoară activitatea cu sprijnul grupului EON România, alături de care organizează, anual, începând din 2007, Cupa EON KINDER, turneu la opt categorii de vârstă.

La competiție participă peste 100 de echipe, fiind unul din cele mai mari și puternice turnee din România.

Clubul ACS Kinder organizează selecții pentru copii născuți în anii: 2003, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009 și 2010.

Pentru informații suplimentare contactați antrenorii: • 2003, 2007 - Pop Lupu Coriolan jr., tel 0740963274 • 2004 - Moldovan Dan, tel. 0747708221 • 2005 și 2006 - Kalo Geza, tel. 0744597822 • 2008-2010 - Moldovan Codruț, tel 0741074758

ACS Kinder a luat ființă în 10 septembrie 2004 la inițiativa a trei asociați: Pop Lupu Coriolan, Pop Lupu Coriolan Jr. și Simon Zsolt. Ideea de bază, după cum ne povestește Pop Lupu Coriolan Jr., a fost aceea de a putea fi pregătiți copii într-un cadru organizat, cu profesori competenți, astfel încât după terminarea junioratului, mulți dintre ei să poată face saltul la o echipa de seniori și să devină jucători profesioniști. “Am putea afirma că suntem făuritorii de vise ai acestor copii, care vin cu entuziasm la antrenamente. Cred că antrenorii și conducerea clubului le pot răsplăti încrederea acordată, oferindu-le cele mai bune condiții de pregătire”, spune Pop Lupu Coriolan jr.

Referitor la condițiile de pregătire, președintele clubului a precizat că A.C.S. Kinder beneficiază de o bază sportivă proprie, cu teren de fotbal gazonat de dimensiuni normale, cu tribune, teren sintetic 40x20m, teren sintetic

30x12m, un teren de iarbă de dimensiuni 40x40m, sală de fitness, 3 vestiare pentru sportivi, spațiu de cazare, microbuz propriu, precum și alte anexe necesare. Pe timp de iarnă ACS Kinder pune la dispoziția sportivilor săli de sport pentru antrenamente. Pregătirea este asigurată de antrenori calificați, cu toate atestările și examenele la zi . În momentul de față la ACS Kinder are aproximativ 180 de fotbaliști legitimați la 11 categorii de vârstă, copii născuți între anii 2000-2010.

Conducătorii clubului consideră că se află pe un drum bun: “Ne mândrim cu jucătorii promovați de clubul nostru către cluburi profesioniste care au debutat în fotbalul mare: Kovacs Lorant – Universitatea Cluj, Pușcaș Cristian – Steaua București, Tudor Sbârcea – Empoli (Italia), ASA Tg Mureș - momentan; Keresztes Robert, Răzvan Greu – Universitatea Cluj, Andrei Ludușan – CSM Râmnicu

Opera N 1/2

Vâlcea, Sebastian Bucur– Dinamo București”, apreciază Pop Lupu Coriolan jr.

Președintele ACS Kinder consideră că numărul mare de jucători promovați la echipe de seniori este o consecință a valorii pregătirii, a talentului copiilor: “Din punct de vedere al performanțelor pe plan național și internațional suntem de departe lideri în județul Mureș, în domeniul nostru. Ne mândrim cu 38 titluri de campioni ai județului, la diferite categorii (trei la categoria 1993, trei la 1994, cinci la 1995, trei la 1996, patru la 1997, șase titluri la 2000, cinci la 2001, două la 2002, trei la 2003, două la 2004 și două la 2006). Turneele zonale au fost câștigate de grupele noastre de 17 ori (de două ori de grupa 1993, de două ori de grupa 1994, de trei ori de grupa 1995, de două ori de grupa 1996, de două ori de grupa 1997, de trei ori de grupa 2000, o dată de grupa 2002 și de două ori de grupa 2003). Am disputat 5 semifinale naționale (1993, 1994, de două ori 1997 și o dată 2000), două finale naționale (grupa 1995-1996 și grupa 1996-1997) și două finale mici (grupa 1997).

“Aceste rezultate demonstrează atât valoare, cât și pasiune, seriozitate, sacrificiu. Fără aceste elemente nu se pot face lucruri frumoase. Chiar dacă nu toți jucătorii noștri vor ajunge mari fotbaliști, suntem convinși că prin sport copiii vor fi mai frumoși, mai sănătoși și mai educați“ a mai precizat Pop Lupu Coriolan jr.

PARTENER SILVER decembrie 2015

Alexandru Iurian, primarul comunei Zau de Câmpie Comuna Zau de Câmpie se află în grafic în ceea ce privește proiectele de dezvoltare, reliefate în interviul care urmează de primarul Alexandru Iurian.

Reporter: Care au fost proiectele derulate la nivelul comunei Zau de Câmpie în ultimii trei ani și jumătate?

Alexandru Iurian: În actualul mandat am continuat proiectele inițiate în perioada 2008-2012, toate finalizate în perioada celui de-al doilea mandat. Cel mai important proiect a fost pe Măsura 322, proiect care a avut în vedere înființarea primei rețele publice de apă potabilă, primei rețele publice de apă uzată, modernizarea unui cămin, construirea unei grădinițe cu program prelungit, precum și asfaltarea unui drum în comună. E vorba de un proiect integrat, semnat în vara anului 2009, valoare lui fiind de 2,3 milioane de euro, finalizat în anul 2013. În prezent suntem sub monitorizare, am fost verificați

Proiecte de dezvoltare prind viață la Zau de Câmpie

de două ori până acum, dacă investiția e funcțională și dacă și-a atins țelul pentru care a fost făcută. Un alt proiect început în anul 2009, asfaltarea a șase kilometri la drumul care leagă Zau de Bărboși. După șase ani de zile am reușit să-l finalizăm în această toamnă cu mari greutăți, datorate în special lipsei fondurilor, priectul fiind finanțat prin fonduri guvernamentale. Un alt proiect aflat pe Ordonanța 7, modernizare bază sportivă la Zau a fost și el finalizat în anul 2014, la care se adaugă și investițiile din bugetul local, respectiv pietruire străzi și drumuri comunale, trotuare pe o lungime de trei kilometri în comună, amenajarea pieței din comună, care urmează în curând să primească autorizația pentru târgul de animale.

Rep.: Care este situația în cazul canalizării la nivelul comunei?

A.I.: Canalizarea este funcțională, este finalizată în anul 2013. În acest an am avut un proiect prin Asociația

35

GAL Zona de Câmpie, declarat eligibil, fiecare primărie având 96.000 de euro, bani care ne-au permis să facem racordurile la canalizare, de care au beneficiat 325 de imobile. Solicitările au fost mult mai mari și atunci diferența am suportat-o din bugetul local, astfel ca toată lumea să beneficieze de același tratament.

Rep.: Ce proiecte aveți în vedere pentru perioada următoare?

A.I.: Am așteptat cu mare nerăbdare deschiderea finanțărilor care sunt pentru perioada 2014-2020.

Am pregătit documentația pentru un un proiect de modernizare a drumurilor comunale din localitățile Zau de Câmpie și Gaura Sângerului, pe o lungime de 8 kilometri. Din păcate, din cauza unor probleme care au apărut nu am reușit. Sperăm să mai fie o perioadă în care să reușim să-l depunem, dacă nu va fi sesiunea din ianuarie-martie unde vom intra sigur și nu vom mai

scăpa. Alt proiect pe care dorim să-l depunem are în vedere modernizarea căminului din localitatea Bărboși, unde există o comunitate de peste 600 de locuitori care nu au un loc unde să-și desfășoare o activitate culturală. De zeci de ani practic e această situație pe care dorim să o remediem. De asemenea, am făcut un studiu privind modernizarea școlilor și utilarea lor cu materiale didactice, precum și construirea unui teren sintetic pentru baza sportivă care va funcționa la școală. Așteptăm să se lanseze această măsură prin Programul Operațional Regional, pentru că în perioada 2008-2012 sumele au fost epuizate și nu am mai putut depune proiectul. Avem pregătit totul, doar să depunem proiectul când se va deschide această măsură.

A consemnat Alin ZAHARIE

Investițiile prind contur la Beica de Jos

Maria Moldovan, primarul comunei Beica de Jos

Aflată la al doilea mandat de primar al comunei Beica, Maria Moldovan a reușit în ultimii ani să intensifice proiectele de dezvoltare, punctele forte fiind proiectele de apă-canal și asfaltările de drumuri.

capelă nouă în localitatea Beica de Jos, inaugurată pe 1 decembrie, de Ziua Națională a României. Este vorba de o investiție realizată din fonduri proprii. Totodată, am reabilitat cimitirul eroilor de la Nadășa, sfințit tot de Ziua Națională.

persoanele defavorizate de etnie rromă. Primăria nu s-a implicat financiar în acest proiect, ajutorul din partea noastră la acest proiect a fost garanția personală că mă voi ocupa ca acești cetățeni să muncească, una din condițiile proiectului.

Reporter: Care au fost proiectele mari derulate la nivelul comunei în ultimii ani?

Maria Moldovan: În primul rând este vorba de proiectul apă-canal pentru Beica de Jos, derulat prin Fondul de Mediu, o investiție de 8,7 milioane de lei. La acest proiect, Primăria Beica de Jos vine cu o cofinanțare de 20%, restul fiind de la Ministerul Mediului. În prezent, suntem cu execuția în proporție de 70%. De asemenea, anul trecut am pornit cu asfaltarea drumului DC 11 Beica - Șerbeni, reușind să facem 1,5 kilometri de asfalt. În momentul de față suntem în licitație cu diferența de 5,8 milioane de lei. Am semnat contractul în acest an pentru totalul investiției cu asfaltarea, este în faza de licitație, pentru a putea contracta și a ne apuca de lucru. Drumul Beica Șerbeni aparține comunei noastre și ne-a fost foarte greu să-l întreținem. Contractul de finanțare pentru această investiție este deja semnat cu Ministerul Dezvoltării.

Un alt proiect pe care am reușit să-l realizăm a fost o

Rep.: Ce alte proiecte au fost derulate la nivelul comunei?

M.M.: Pe lângă cele două proiecte mari la nivel de comună, se adaugă și altele mai mici, dar la fel de necesare. Aici mă refer la reabilitarea tuturor căminelor culturale din comună, a Școlii Generale din Beica de Jos, lucrare efectuată în cursul anului trecut. A fost o investiție de 4,5 milioane lei, bani guvernamentali prin Ministerul Dezvoltării. Toate școlile arată bine, sunt toate avizate, nu avem niciun fel de problemă în această privință. De asemenea, am reușit să punem la punct sediul primăriei grație fondurilor primite prin același minister. În ce privește canalizarea și apa potabilă, 70% din lucrare este finalizată. Toate conductele de apă-canal sunt introduse, bazinul de apă este montat, mai avem partea electrică, de montat pompele și de făcut branșamentele. Un alt proiect derulat la nivelul comunei este cel al Fundației FAER, construcția a trei case și 21 de băi pentru

Rep.: Ce proiecte aveți pe ordinea de zi a Primăriei Beica de Jos? M.M.: Dorim să depunem un proiect pentru reabilitarea căminului cultural din Șerbeni, să schimbăm acoperișul, să izolăm interiorul și exteriorul. De asemenea, avem în vedere asfaltarea drumului DC 14 Beica-Habic, a drumului DC 10 Căcuci - Sânmihai și a străzilor din comuna Beica de Jos. Valoarea acestui proiect este de 1 milion de euro.

Rep.: Sunteți mulțumită de ce s-a realizat până în prezent la nivelul comunei?

M.M.: Sunt foarte mulțumită de ce-am realizat până în acest moment. M-ar bate Dumnezeu dacă aș spune că nu. Doar anul trecut s-au adus investiții în comună cât nu s-au făcut în 25 de ani. Sperăm să mergem și mai bine în perioada următoare.

A consemnat Alin ZAHARIE

Proiect de extindere pentru ştrandul din Ideciu de Jos În vara anului 2014, Mihail Petruț prelua funcția de primar al comunei Ideciu de Jos, moment care a adus o intensificare a proiectelor de dezvoltare ale comunei. Detalii despre strategia de dezvoltare prezentă și viitoare a comunei, în interviul care urmează.

Reporter: Sub ce auspicii ați preluat funcția de primar în vara anului 2014?

Mihail Petruț: Când am preluat a doua jumătate a acestui mandat, aveam în vedere două proiecte mari pe Ordonanţa 28. Era vorba de canalizarea la Ideciu, care la vremea respectivă era adusă undeva pe la jumătate, acum ea fiind realizată în proporție de 90%.

De asemenea, în ultimul an am reușit să realizăm un proiect de pietruire a 12 kilometri de ulițe la nivelul celor trei sate ale comunei. Zic eu că a fost un mare pas înainte, s-a tot pus piatră dar nu avea aspectul unui drum. În prezent, s-a ajuns la calitatea unui drum pietruit ca atare. E prima dată când primăria are ceva bani pentru derularea unor proiecte importante pentru comună. Aici mă refer la pietruirile de drumuri,

acum am posibilitatea să folosesc o sumă de 80.000 lei pentru finalizarea acestora.

Rep.: Una din problemele comunei Ideciu de Jos este cea a patrimoniului...

M.P.: A trebuit să clarific o serie întreagă de lucruri din primărie, chestiuni de recuperare a patrimoniului, lucruri extraordinar de sofisticate, care necesită o muncă de documentare. Am demarat niște procese de recuperare a unor bunuri pierdute pe niște căi care mie mi se par incorecte. Este vorba de clădirea școlii din Ideciu de Jos. Din nu știu ce motive această chestiune a fost ignorată de-a lungul timpului, iar în acest scurt timp pe care l-am avut la îndemână, nu am avut timpul necesar să aprofundez această chestiune, una destul de sofisticată și grea. Acum sunt în situația de a clarifica această problemă, doar că și aici trebuie să vin cu o documentare. Clarificarea problemei constă în a aduce în patrimoniul primăriei toate terenurile și construcțiile pe care le deține școala, printre care și construcția care există de mulți ani și nefinalizată. Datoria mea, cu toate că nu eu am

concurat la crearea acestei situații, este să clarific această problemă, indiferent că am moștenit-o sau nu.

Rep.: Una din atracțiile comunei o reprezintă ștrandul cu apă sărată. Ce proiecte aveți în vedere pentru acesta?

M.P.: O problemă mare la nivel de comună este extinderea și renovarea ștrandului cu apă sărată de la Ideciu de Jos. În acest an am reușit să facem din fonduri proprii o corecție a ceea ce era acolo.

Am și cheltuit mulți bani, dar am și și câștigat, asta și cu ajutorul lui Dumnezeu care ne-a dat zile bune, fapt pentru care am reușit să acoperim toate cheltuielile. Pentru anul viitor ne gândim la un proiect pe fonduri europene, măsură pe care încă nu am putut-o identifica. Am abordat această problemă cu o persoană avizată pe acest gen de proiecte, și anume extinderea ștrandului. Asta ar însemna încă un bazin cu apă sărată, un bazin cu apă dulce. E nevoie de un studiu de fezabilitate, astfel să vedem dacă proiectul este sustenabil, în condițiile unui bazin acoperit cu

Mihail Petruț, primarul comunei Ideciu de Jos apă încălzită, iar costurile să nu afecteze bugetul comunei.Trebuie făcut cu foarte mare grijă, pentru ca această investiție să atragă turiști. Avem speranța că anul viitor se va deschise submăsura în care să se încadreze acest proiect de extindere a ștrandului.

A consemnat Alin ZAHARIE

36

partener decembrie 2015

Soluțiile Ani-Co Trade pentru respectarea normelor P.S.I. Compania târgumurșeană ANI-CO TRADE este cunoscută în special pentru sutele de piscine de polipropilenă construite de-a lungul a 15 ani de activitate. Beneficiarii au fost clienți din întreaga țară, dar și din alte țări europene.

Evenimente petrecute recent în România au adus în actualitate bazinele de apă P.S.I., unde ANI-CO Trade oferă soluțiile cele mai potrivite. Detalii despre acest produs am aflat de la Pal Ignac, directorul firmei mureșene.

ANI-CO TRADE S.R.L.

Rep: Ce alte tipuri de rezervoare de apă construiți, în afară de cele cunoscute generic sub numele de piscină?

Pal Ignac: Suntem cunoscuți în special pentru piscine, dar am construit un număr însemnat de rezervoare și recipienţi, tot din polipropilenă, cu o diversitate foarte mare, de la rezervoare pentru procesarea și păstrarea vinului, până la separatoare de hidrocarburi, fose septice ecologice, bazine piscicole sau vase pentru linii de galvanizare. În ultima perioadă, ca urmare a evenimentelor nefericite de la clubul Colectiv, au apărut tot mai multe solicitări pentru bazine rezervă de apă P.S.I. Este trist faptul că a trebuit să moară tineri nevinovaţi, pentru ca niște norme – de altfel prevăzute de lege – să fie respectate. Rezervoare diverse pentru stocarea apei în scopuri P.S.I. am construit într-o varietate mare în anii trecuţi, însă în 99% din cazuri, acestea erau destinate pentru echiparea unor construcţii noi, în cazul cărora rezervele de apă pentru stingerea incendiilor au fost prevăzute deja din faza de proiect.

ADRESA Bd. 1 Decembrie 1918, nr. 287/c Târgu Mureș DATE DE CONTACT Tel. 0265 257 347; 0722 555 118; 0744 559 018 e-mail: anicopiscine@yahoo.com anicopiscine@gmail.com www.piscineanico.ro

Rep.: Vă rog să ne prezentați mai în detaliu câteva modalităţi de stocare a rezervelor de apă în scopul stingerii incendiilor, precum și avantajele realizării acestor rezervoare/bazine din polipropilenă.

Pal Ignac: Bazinele pentru stocarea rezervelor de apă P.S.I. pot fi construite din beton armat, din elemente metalice sau din mase plastice. Aceste bazine pot fi plasate în interiorul clădirilor sau, în cazul celor cu un volum mai însemnat, în exterior.

Avantajul bazinelor realizate din polipropilenă, propuse de noi, este că acestea pot avea aproape orice formă, aspect deosebit de important, mai ales în cazurile în care se impune instalarea lor ulterioară, după finalizarea clădirilor, undeva în interiorul acestora. În aceste cazuri, pe lângă faptul că spaţiile sunt limitate, mai apare și problema imposibilităţii introducerii în clădire a unui rezervor, de regulă cu un gabarit însemnat.

Aici se evidenţiază cel mai mult avantajul rezervoarelor din polipropilenă, deoarece, acestea pot fi construite la faţa locului, mult mai rapid și cu costuri mai reduse faţă de bazinele din beton armat. În cazul bazinelor de stocare cu un volum mare, de 15 – 25 mc, sau chiar mai mare, acestea sunt construite de regulă în exterior, undeva în apropierea obiectivului pentru care sunt destinate. Puţini știu că aceste bazine, în mod legal, pot avea diverse întrebuinţări, pe lângă cea de rezervă P.S.I., cum ar fi piscinele, fântânile arteziene sau iazurile artificiale, putând fi instalate și în clădiri deja finalizate (malluri, cinematografe, cluburi, etc.). De asemenea, rezervoarele pot fi dimensionate astfel încât să permită îmbunătăţirea alimentării cu apă potabilă a imobilului, (ex. Hoteluri, spitale, școli).

Oricum, apa din aceste rezervoare trebuie să fie păstrată în condiţii adecvate, pentru prevenirea infestării cu alge sau a îngheţului, aspecte care sunt rezolvate automat în cazul piscinelor sau a fântânilor arteziene. Mai mult, în aceste cazuri, în dotarea instalaţiilor aferente, există una sau mai multe pompe, care cu modificări minime pot fi folosite la alimentarea furtunurilor pentru stingerea incendiilor.

Exemplu de multiculturalitate la Ceuaşu de Câmpie Vorbind despre multiculturalitate și europenism trebuie să aruncăm privirea la nici 15 kilometri de municipiul reședinţă de judeţ, în special la comuna Ceuașu de Câmpie. O comună poate chiar atipică în peisajul autohton în ce privește suprafaţa și poziţia geografică. Demnă de subliniat este însă faptul că românii și maghiarii sunt reprezentaţi în mod aproape egal, împreună Reporter: Aţi devenit primar în 2004 la abia 27 de ani și sunteţi în continuare susţinut de către comunitate. Care este secretul?

Szabó Levente: Nu a fost ușor.

Este o comună mare și ca suprafaţă și ca număr de locuitori.

Din fericire în cadrul consiliului local avem o atmosferă de lucru foarte sănătoasă. Nouă dintre ei sunt de la UDMR, patru sunt de la PSD și doi de la PDL, dar atmosfera este atât de bună încât deosebirile de ordin politic nu se fac văzute. Lucrăm cu toţii pentru rezolvarea problemelor comunităţii, lucru pentru care le mulţumesc și cu această ocazie.

Investiţiile nu se fac funcţie de culoarea politică a consilierilor ci de priorităţile locale.

Szabó Levente, primarul comunei Ceuaşu de Câmpie

Rep.: Ce realizări importante aţi depus în faţa locuitorilor comunei?

totalizând aproximativ 90 de procente din cei 6.300 de locuitori.

Un adevărat exemplu de bună convieţuire și colaborare pentru interesul comun. O colaborare fructuoasă susţinută și de către primarul Szabó Levente, unul dintre primarii tineri ai judeţului și aflat poate nu întâmplător la al treilea mandat.

S.L.: Raportat la ultimii ani, 2015 a fost un an deosebit de fructuos, chiar fără să avem investiţii noi de amploare. Am reușit să ne îndeplinim una dintre dorinţele noastre mai vechi și să depunem în sfârșit la proiectul canalizării comunei pe care îl vom realiza prin fonduri europene. Realizarea dosarului a fost un proces deosebit de laborios pentru că a implicat măsurători topografice, analiza mostrelor de sol și apă, un dosar complex.

Suntem bucuroși că am primit confirmarea că proiectul este eligibil deci va fi realizat întrun termen previzibil. Am reușit să asfaltăm în proporţie de 95 de procente cea mai importantă stradă a comunei Ceuașu de Câmpie și deocamdată un kilometru în Săbed, aici însă avem certitudinea că până în 2017 vom reuși să ajungem cu asfaltul până în centrul satului Bozed. Străzile care nu au putut primi asfalt acum au fost însă pietruite din nou, am distribuit 120 de mașini de piatră.

Consilierii locali mi-au fost de mare ajutor și în această acţiune.

Rep.: Comuna Ceuașu este un caz fericit, cu o populaţie relativ tânără. Cum reușiţi să îi păstraţi în comună?

S.L.: Dacă le creem condiţii de nivel european,

drumuri, școli, case de cultură, ei rămân. Și am reușit și în acest an să facem investiţii importante la școlile din Voiniceni și Herghelia.

Casele de Cultură din Voiniceni și Săbed au trecut printr-o renovare integrală, de la izolarea clădirilor și zugrăvit până la încălzire centrală și acoperișuri. Casa de cultură din Ceuașu a primit o bucătărie nouă și încălzire centrală, iar cea din Herghelia o nouă bucătărie, la fel lucrări au fost și la cea din Săbed. În Porumbeni am renovat casa de cultură și am construit o scenă care poate fi folosită pentru diferite manifestări.

Rep.: Primarul poate avea realizări doar împreună cu comunitatea...

S.L.: Așa este. De aceea am intrat și în programul LEADER, în cadrul căruia am câștigat deja un proiect de informare și conștientizare a localnicilor și modalităţile prin care aceste vine în sprijinul lor. Eu cred că nu se pot obţine rezultate cu forţa. Eu cel puţin așa simt că nu gura mare face primarul bun ci colaborarea cu comunitatea. Și nu în ultimul rând răbdare și toleranţă. Și desigur puterea și dorinţa de muncă. Eu cel puţin în asta cred.

A consemnat Edith VEREȘ

PARTENER GOLD decembrie 2015

Stimați mureșeni, Sănătatea este, pe lângă starea de bine fizică/psihică și absența bolii, așa cum este definită de Organizația Mondială a Sănătății, un drept prevăzut inclusiv de Constituție. În campania electorală din 2012 spuneam că educația și sănătatea sunt prioritățile personale pe care le voi avea în calitate de deputat, asta și datorită formării profesionale, aceea de medic, și activității desfășurate, aceea de cadru didactic la Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș. În calitate de președinte al Comisiei de sănătate și familie din Camera Deputaților, for decizional pentru domeniul sănătate, acum la sfârșit de an îmi permit să trec în revistă câteva acțiuni pe acest domeniu.

Finanțarea sistemului de sănătate este unul din principalele subiecte dezbătute pentru că ne afectează pe toți, atât pacienți dar și profesioniști ai sistemului de sănătate. În cursul anului 2015, prin modificările aduse în Parlament, 2% din încasările provenite din taxele de autorizare ale jocurilor de noroc vor merge către Ministerul Sănătății pentru programul de reabilitare al spitalelor.

De asemenea, 20% din încasările provenite din valorificarea bunurilor confiscate au fost direcționate către Ministerul Sănătății și 20% către Ministerul Educației, prin amendamente introduse în Parlament.

La discutarea prevederilor codului fiscal au fost introduse prevederi de deducere fiscală pentru cei care încheie asigurări suplimentare de sănătate și pensie, în

37

Florin Buicu, președintele Comisiei pentru Sănătate şi Familie din Camera Deputaților limita maximă de câte 800 de euro anual pentru sănătate și 800 de euro pentru pensie suplimentară, suma fiind împărțită în mod egal între angajat și angajator.

Sunt onorat de asemenea că o propunere legislativă personală, de reglementare a activității de dietetician a devenit lege fiind promulgată de președintele României. Și nu în ultimul rând, Ordonanța de Urgenţă a Guvernului nr. 35, de creștere a salariilor din sănătate cu 25% a fost modificată în comisiile de sănătate și muncă din Camera Deputaților, de creșterea salariilor

beneficiind tot personalul din sistemul de sănătate dar și din sistemul de asistență socială, personalul bugetar beneficiind de asemenea de o creștere a salariilor de 10% începând cu 1 decembrie 2015, și această lege fiind promulgată de președintele României. În urma acestor măriri putem spune că, în cursul anului 2015, sănătatea și educația au beneficiat de cele mai mari creșteri salariale, de 25% într-un an. Nu este suficient, cu siguranță, trebuie mai mult, dar aceste proiecte în a căror realizare m-am implicat activ reprezintă un pas important, o promisiune îndeplinită.

Cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă vă doresc un Crăciun Fericit, cu sănătate și împliniri și un An Nou mai bun!

Cu deosebit respect, Deputat PSD de Mureș, Conferențiar Universitar Doctor Corneliu Florin BUICU Președintele Comisiei pentru Sănătate si Familie din Camera Deputaților

Politicile de sănătate, dezbătute Institut de pregătire pentru situaţii la Palatul Cotroceni Proiect de lege iniţiat de parlamentarii PSD de Mureş

de urgenţă, la Târgu-Mureş

Deputatul târgumureșean Florin Buicu, președintele Comisiei de Sănătate a Camerei Deputaţilor, a participat luni, 5 octombrie, la lucrările seminarului internaţional cu tema „Resursele umane în sănătate - Dialog asupra politicilor de sănătate”, desfășurat în incinta Palatului Cotroceni din capitală.

Parlamentarii social-democraţi Vasile Gliga, Alexandru Petru Frătean și Florin Buicu lucrează la un proiect de lege pentru înfiinţarea la TârguMureș a Institutului Naţional de Pregătire pentru Situaţii de Urgenţă din România.

Model de formare al personalului din România Detalii despre iniţiativa parlamentarilor PSD de Mureș au fost furnizate de deputatul Florin Buicu, președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaţilor. „Acest proiect vine pe de o parte ca o recunoaștere a municipiului Târgu-Mureș în formarea personalului implicat în situaţiile de urgenţă, ca leagăn de formare al SMURD la nivel naţional. Modelul de formare al personalului din Târgu-Mureș devine astfel model de formare al personalului din România pentru toate palierele implicate în rezolvarea situaţiilor de urgenţă, nu numai a personalului medical. Modelul de la TârguMureș a devenit de-a lungul timpului, model pentru

Târgu-Mureş, model pentru servicii de urgenţă servicii de urgenţă din multe ţări europene și nu numai.

Ne dorim, în calitate de iniţiatori, sprijinul autorităţilor locale, atât al Primăriei Târgu-Mures, dar și al Consiliului Judeţean Mureș în vederea realizării acestui deziderat, al mediului academic, al Universităţii de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș, dar și al Universităţii „Petru Maior”, astfel încât să putem dezvolta la TârguMureș un centru european, și nu numai, de pregătire a specialiștilor”, a declarat deputatul Florin Buicu.

Alex TOTH

CE PREVEDE INIŢIATIVA „Articolul 1 (1) Se înfiinţează Institutul Naţional de Pregătire pentru Situaţii de Urgenţă din România, denumită în continuare INPSUR, ca for naţional, metodologic, de pregătire și consacrare știinţifică, care reunește personalităţi reprezentative ale știinţelor implicate în pregătirea pentru situaţii de urgenţă din România, cu sediul în Târgu-Mureș, strada Gheorghe Marinescu nr. 50.

(2) INPSUR este instituţie de interes public, cu personalitate juridică de drept public, autonomă.

(3) INPSUR este continuatoarea în drepturi și preia tradiţiile SMURD - Serviciul Mobil de Urgenţă Reanimare și Descarcerare.

b) propune iniţierea, elaborarea și îmbunătăţirea unor proiecte de acte normative, evaluări, puncte de vedere și opinii pentru situaţii de urgenţă; c) evaluarea asupra fenomenelor situaţiilor de urgenţă și realizarea unor studii de impact privind aplicarea actelor normative; d) alte atribuţii stabilite prin statutul propriu.

Articolul 3 În realizarea atribuţiilor sale, INPSUR colaborează cu Parlamentul României, Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educaţiei și Cercetării Știinţifice, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Apărării, Articolul 2 Ministerul Justiţiei, autorităţi ale administraţiei publiINPSUR are următoarele atribuţii principale: ce locale, cu instituţiile și organizaţiile știinţifice a) promovarea, dezvoltarea, sprijinirea și protejarea academice, de cercetare și învăţământ implicate în știinţelor și a învăţământului pentru situaţii de situaţiile de urgenţă din ţară și din străinătate și cu urgenţă, sub toate formele, acţiunile și metodele organizaţiile profesionale ale profesioniștilor implicaţi directe și indirecte; în situaţii de urgenţă.”

La seminar au participat nume importante din domeniul sănătăţii şi al educaţiei din România

Salarizarea personalului, în atenţia oficialităţilor Manifestarea a fost organizată de Biroul pentru România al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, iar pe lista invitaţilor s-au aflat reprezentanţi ai autorităţilor din România, experţi și invitaţi din alte ţări europene, reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii din Republica Moldova și din Italia, experţi ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, de la Bruxelles, reprezentanţi ai Centrului pentru Politici de Sănătate, consultanţi și experţi privind politicile de sănătate și nu în ultimul rând Klaus Iohannis, președintele României. „Într-un cadru frumos reprezentat de Muzeul Cotroceni, discuţiile s-au axat pe situaţia în care ne aflăm, care ar fi propunerile de îmbunătăţire a situaţiei actuale, cu propuneri concrete și direcţii prioritare de intervenţie pe termen scurt, dar și pe termen mediu și lung. În cadrul acestor prezentări, am constatat ceea ce știe toată lumea, că în ultimii 25 de ani și mai ales după anul 2007 vorbim de o migraţie a personalului medical, indiferent că sunt medici sau asistenţi medicali din România, către alte ţări

europene. În cadrul evenimentului au fost prezentate ţările să le spunem „donatoare” de personal medical și ţările „primitoare” de personal medical. Concluziile la care s-a ajuns în urma discuţiilor au fost că direcţiile prioritare de intervenţie ar fi necesare pe mai multe planuri”, a declarat deputatul Florin Buicu.

Un alt subiect important care a fost dezbătut s-a referit la salarizarea personalului din sănătate. „Salarizarea personalului din sănătate a fost la urma urmei unul dintre punctele importante ale întâlnirii și analiza nivelului de salarizare al medicilor faţă de alte profesii publice în ţările europene, precum și reașezarea Legii salarizării pe baze neegalitariste, unul dintre subiectele intens discutate. Ce înseamnă asta? Înseamnă că pornind de la exemple din ţări europene în care să zicem că medicul are raportat salariul sau venitul la salariul mediu din economia ţării respective. Și am făcut de fapt o analiză a ţărilor europene, dar și din alte state ale lumii, vorbim de Canada, Japonia, Australia, astfel încât să vedem care este cel mai bun model”, a subliniat deputatul Florin Buicu.

Alex TOTH

38

partener decembrie 2015

Realizări pentru comunitate, la Bichiş

Situată la 15 de kilometri de orașul Luduș, pe valea pârâului Aţintiș, comuna Bichiș a fost atestată documentar în anul 1296, fiind domeniul nobiliar al familiei Kemeny, în localitate păstrându-se conacul familiei. Detalii despre realizările din acest an am aflat de la Mihaly Ferencz Attila, primarul comunei Bichiș.

28 pentru asfaltări infrastructură, sper că la primăvara Reporter: Care sunt principalele investiţii realizate anului viitor ne apucăm de asfaltat, proiectul fiind parţial în comună în ultimi doi ani? aprobat, chiar și contractul de execuţie fiind semnat, Mihaly Ferencz Attila: În anul 2014 am reușit să facem dar foarte probabil vom demara asfaltarea a circa 12,5 două cămine culturale și am obţinut la finele anului kilometri de drum comunal doar în primăvara anului 120.000 de lei pentru alimentarea cu apă, pe Ordonanţa viitor. De la Consiliul Judeţean Mureș am obţinut, pe 28, investiţie care a fost finalizată anul acesta, iar acest tronson de drum judeţean, asfaltarea unui sector acum suntem în faza de racordare a locuinţelor la de 1,3 kilometri, lucrare ce va demara deasemenea la reţeaua de apă. Suntem foarte mulţumiţi de investiţie începutul anului viitor și aici contractele de finanţare pentru că în sfârșit avem și noi apă în comună, dar și execuţie fiind semnate, urmând a se obţine avizele probabil din cauza condiţiilor meteorologice nu o să necesare. Tot în această perioadă am reușit să reușim să racordăm la reţea toate locuinţele, urmând întabulăm, să facem planul parcelare, aproximativ ca anul viitor în primăvară toţi locuitorii comunei să 2000 de hectare pe raza comunei Bichiș care ne ajută beneficieze de această investiţie. Tot în anul 2014 la identificarea terenurilor, la depunerea cererilor pentru am depus un proiect, prin GAL “Podișul Târnavelor”, subvenţie la APIA, în același timp ne ajută la întocmirea pentru achiziţionarea unui buldoexcavator. Urmare a titlurilor de propietate care nu au fost întocmite încă. acestui proiect primăria din Bichiș are un utilaj nou, foarte performant dotat cu lamă de zăpadă, încărcător Rep.: Locuitorii comunei Bichiș vor avea apă frontal multifuncţional, cupă de șanţ, cupă de taluzare curentă, pe când canalizarea? inclusiv și de vegetal pentru a tăia acostamentele și M.F.A.: Momentan, locuitorii comunei vor beneficia doar părţile laterale ale șanţurilor. de apă, canalizare nu este și nici nu este prevăzut ca în

Mihaly Ferencz Attila, primarul comunei Bichiş

viitorul apropiat să fie și aceasta din cauza numărului mic de locuitori, 845 de persoane, numărul minim de locuitori pentru a putea accesa fonduri europene fiind de 2.500 de persoane.

Rep.: Cum susţineţi învăţământul local?

M.F.A.: Am adus un microbuz școlar, dar din păcate am fost nevoiţi să comasăm școlile din lipsă de elevi, în acest moment avem două școli pe raza comunei, la Gâmbuţ și Nandra școlile fiind închise, cu ajutorul microbuzului încercăm să ajutăm copii să ajungă la timp la școală să poată să-și continuie studiile. La Bichiș avem secţia română, clasele 0-8 și secţia maghiară deasemenea clasele 0-8 și grădiniţele care sunt doar la Bichiș, secţia română și la Ozd, secţia maghiară, deoarece în celelalte sate aparţinătoare nu mai sunt atâţia copii.

Rep.: Ce alte proiecte aţi derulat sau derulaţi?

M.F.A.: Avem demarate câteva proiecte pe Ordonanţa

Rep.: Ce v-aţi propus pentru perioada imediat viitoare?

M.F.A.: Pentru anul viitor doresc să finalizez investiţiile demarate, racordarea la reţeaua de apă a tuturor locuitorilor comunei, asfaltarea drumurilor comunale și finalizarea planului de parcelare având în vedere că aproximativ 70% din titlurile de proprietate din satul Gâmbuţ nu au fost emise. Pentru primăvara anului viitor mi-am propus un proiect prin care fosta școală din satul Nandra să o transformăm în cămin cultural printr-o investiţie din fonduri proprii.

A consemnat Marius MORAR

Localitatea se află la 15 kilometri de oraşul Luduş

Proiect integrat de 9,7 milioane lei finalizat la Cozma

Transilvania Business

Revistă economică lunară | Conținut regional exclusiv | Distribuție națională | Tendințe internaționale | 5 ani de apariție | www.transilvaniabusiness.ro facebook.com/transilvaniabusiness

Printre cele mai mici comune la nivelul județului Mureș se numără și Cozma, localitate la conducerea căreia se află Petru Ormenișan. Acesta ne-a vorbit despre investițiile efectuale în actualul mandat, precum și planurile de viitor ale comunei în interviul următor.

Reporter: Care au fost proiectele de investiții majore din ultimii trei ani și jumătate la nivelul comunei Cozma?

Petru Ormenișan: Suntem în curs de finalizare a unui proiect integrat pe fonduri europene pe Măsura 322, proiect început în anul 2009. Am depus studiul de fezabilitate în acel an, iar un an mai târziu, pe 18 noiembrie, am semnat contractul de finanțare. Valoarea acestui proiect se ridică la suma 9.730.000 lei.

Rep.: Ce prevede proiectul?

P.O.: Acest proiect prevede asfaltări de drumuri pe o distanță de 7 kilometri, construirea unui cămin de bătrâni și dotări la căminul cultural, cu costume naționale, mobilier și aparatură tehnică. Din cei 7 kilometri de asfalt, 2,7 kilometri au fost asfaltați la Socol, restul în localitatea de reședință a comunei. În ce privește căminul de bătrâni, el beneficiază de o clădire nouă, capacitatea fiind de 24 de locuri. Nu știu dacă din comună vor fi doritori să meargă la acest cămin, dar cu toate aceste este unul binevenit. Vedeți că acum sunt tot mai mulți vârstnici, copii lor au serviciul lor și nu pot să-i îngrijească și atunci apare această posibilitatea a căminului de bătrâni. Acest proiect a fost unul integrat, nu puteai să faci asfaltări fără alte investiții. Pe infrastructură erau apa, canalizarea și drumurile, pe partea socială era construcția unei grădinițe, creșe sau un cămin de bătrâni, iar la partea culturală a fost acea dotare pentru căminul cultural cu costume populare.

Adresa:

Tîrgu Mureș, str. Primăriei nr. 1 Tel. redacție: 0265-215.612 Tel./fax publicitate: 0365-882.415

*Revista este auditată de Biroul Român de Audit Transmedia

Petru Ormenişan, primarul comunei Cozma Rep.: Ce proiecte aveți în plan pentru perioada următoare?

P.O.: În funcție de bani care vor fi alocați pentru anul 2016, o să vedem ce proiecte vom derula la nivelul comunei. Printre proiectele la care ne gândim sunt cele legate de asfaltarea celorlalte străzi de pe raza comunei, pe o distanță de aproximativ 8 kilometri, care să acopere cu asfalt întreaga comună.

Suntem cuprinși într-un Masterplan cu Aquaserv și Consiliul Județean Miureș pentru introducerea apei și canalizării, proiect care se derulează până în anul 2020. Va fi trasă o conductă din comuna vecină de la Fărăgău, la care se vor racorda locuitorii comunei. În acest MasterPlan este cuprins și canalizarea pentru comuna Cozma. De asemenea, pentru anul viitor am în vedere schimbarea acoperișului la școala din Cozma, și construirea unei anexe, respectiv a unei magazii de lemne. La acesta se adaugă un alt proiect la AFIR pentru asfaltarea restului de străzi din comună.

A consemnat Alin ZAHARIE

MUREȘ

o parte din viaţa ta www.zi-de-zi.ro

Lume, lume să se știe, avem mare întâlnire!

Zi de Zi mijlocește convocarea ședințelor Adunării Generale a Acționarilor companiilor publice și private, prin publicarea convocatoarelor!

Scrieți-ne pe publicitate@zi-de-zi.ro sau sunați la numărul 0265-215.613 sau veniți la sediul cotidianului Zi de Zi, strada Primăriei nr.1 pentru mai multe detalii Oferta noastră*:

1,5 lei/cuvânt

sau

2 lei/cm dați și acționarii

sunt informați! *prețurile nu includ TVA

partener decembrie 2015

TuriČ™tii care iubesc sporturile de iarnă, natura, muntele Č™i aerul curat trebuie să Č™tie că sunt aČ™teptaČ›i din nou, ĂŽn această iarnă, la TopliČ›a, pentru a schia pe pârtiile Bradul Č™i MăgheruČ™, pentru a ĂŽnota Č™i a se relaxa la Centrul Wellness de la Băile Banffy, dar Č™i pentru a se plimba Č™i admira peisajele din TopliČ›a Č™i de pe Valea MureČ™ului, care te lasă fără cuvinte. Municipiul TopliČ›a se remarcă prin varietatea de obiective naturale cu valenČ›e turistice, ce sunt incluse ĂŽntr-un cadru peisagistic deosebit de atractiv. Fără ĂŽndoială, oraČ™ul ĂŽnconjurat de MunĹŁii Călimani, Gurghiului Č™i Giurgeului poate oferi vacanČ›a de iarnă pe care o aČ™teptăm cu toČ›ii.

Centru Wellness la Băile Banffy Inaugurat la ĂŽnceputul acestui an, Centrul Wellness de la Băile Banffy TopliĹŁa a fost realizat la cele mai ĂŽnalte Č™i moderne standarde. ĂŽncă de la inaugurare, acesta s-a bucurat de mare succes, iar vestea i s-a dus repede Č™i ĂŽn oraČ™ele Č™i judeČ›ele ĂŽnvecinate, motiv pentru care a devenit una dintre cele mai căutate locaČ›ii. Atât localnicii, cât Č™i turiČ™tii Č™i-au petrecut aici timpul liber, au ĂŽnotat Č™i s-au relaxat. Aflându-se

TopliĹŁa, destinaĹŁia vacanĹŁelor de vis ĂŽn drumul spre pârtiile de schi, un drum de creastă, asfaltat, centrul este la ĂŽndemâna turiČ™tilor care, după o zi de schi, se opresc aici la saună, ĂŽnot, liniČ™te Č™i relaxare. InvestiĹŁia, realizată de municipalitate din fonduri proprii, a adus acea oază de relaxare vizitatorilor prin bazinul acoperit de 400 de metri pătraĹŁi, sala de fitness, salina, trei saune Č™i un salon de masaj.

Primarul municipiului TopliČ›a, Stelu Platon, declara, la inaugurare, că investiČ›ia este realizată, ĂŽn primul rând, pentru localnici, ca mijloc de a face miČ™care Č™i de a-Č™i petrece timpul liber, dar Č™i pentru turiČ™tii care vin ĂŽn număr mare la schiat. „Acest centru Wellness a costat ĂŽn jur de 1,2 milioane euro Č™i a fost realizat după toate standardele moderne. ĂŽn primul rând, această investiĹŁie este realizată pentru localnici prin care le oferim un mijloc de a face miČ™care Č™i ĂŽn acelaČ™i timp un mijloc de a petrece timpul ĂŽntr-un mod plăcut, un loc ĂŽn care copiii din TopliĹŁa pot să ĂŽnveĹŁe cu un antrenor să facă ĂŽnot. Dar, ĂŽn acelaČ™i timp, se adresează Č™i turiČ™tilor, ĂŽn special pe timp de iarnă, când avem foarte mulĹŁi turiČ™ti care vin la schiat. Iată că TopliĹŁa oferă, ĂŽn acest moment, ĂŽn afară de schi, Č™i posibilitatea ca după o zi de schiat să faci ĂŽnot, să

Compania de constructii

Produc ie si montaj t mpl rie PVC i ALUMINIU or i, garduri, balustrade metalice u i garaj jaluzele, pervaze exterioare glafuri interioare u i culisante cabine duČ™ produc ie, montaj, mentenan

Construc ii

finisaje n construc ii Str. C l ra ilor nr.63, Targu Mures, T

Tel: 0265-217165

www.lobava.ro

faci o saună. Prin acest centru, prelungim sezonul de vară, iarna avem schiorii care vin la TopliĹŁa pentru care le oferim un serviciu ĂŽn plusâ€?, a precizat primarul municipiului TopliĹŁa.

FacilitÄƒĹŁile centrului se traduc printr-un bazin acoperit de 395 de metri pătraĹŁi, unul descoperit de 200 de metri pătraĹŁi, care va fi folosit pe timp de vară, un jacuzzi, o saună uscată finlandeză, o saună umedă turcească, o cameră de salină Č™i un cabinet de masaj.

La toate acestea se adaugă o sală modernă de fitness unde cei doritori pot face miČ™care. Tot acest pachet costă 20 de lei pentru adulĹŁi, respectiv 10 lei pentru copii, elevi, studenĹŁi, pesionari, pentru patru ore.

Pârtia de schi, tot mai căutată Alături de topliČ›eni, mureČ™enii sunt ĂŽndrăgostiČ›i iremediabil, iarna, de pârtia de schi de la TopliČ›a, care arată tot mai bine de la un an la altul, oferind astfel toate facilitÄƒČ›ile. Având o lungime de 1.200 de metri Č™i practicând poate cele mai mici tarife din Č›ară, pârtia este de ani buni ĂŽn topul preferinČ›elor schiorilor

39

avansaČ›i sau amatori, care sunt prezenČ›i la schi la fiecare sfârČ™it de săptămână. De asemenea, vin foarte mulČ›i turiČ™ti din Piatra NeamČ›, IaČ™i Č™i BistriČ›a.

AceČ™tia animă oraČ™ul Č™i duc mai departe vestea că TopliČ›a are ce oferi ĂŽn materie de turism.

Centru NaČ›ional de Informare Č™i Promovare Turistică Centrul NaČ›ional de Informare Č™i Promovare Turistică din TopliČ›a, situat ĂŽn zona centrală a municipiului, ĂŽn faČ›a Casei de Cultură, oferă turiČ™tilor care ajung la TopliČ›a, prin personalul specializat, informarea cu privire la oferta turistică locală Č™i atracČ›iile turistice locale, naČ›ionale Č™i regionale; informare privind oferta locală de cazare; informare cu privire la posibilitÄƒČ›ile de rezervare a biletelor de transport, precum Č™i cu privire la ghizi turistici locali, naČ›ionali Č™i specializaČ›i; consiliere cu privire la alegerea diverselor produse turistice locale, regionale Č™i naČ›ionale; oferă informaČ›ii cu privire la autoritÄƒČ›ile competente ĂŽn soluČ›ionarea reclamaČ›iilor care se ĂŽnregistrează pe plan local cu privire la calitatea serviciilor turistice.

Teodora MĂŽNDRU

MUREȘ

o parte din viaţa ta www.zi-de-zi.ro

Noapte de noapte, tipărim cel mai influent ziar din Mureș.

ZI DE ZI

!

Cel mai influent cotidian din judeţul Mureş! director fondator AURELIAN GRAMA aurelian@zi-de-zi.ro 0744 664660 publicaţie editată de S.C. TRANSILVANIA GRUP BUSINESS S.R.L. Cluj-Napoca, Str. E imie Murgu 18/6 Târgu Mureş Str. Primăriei nr. 1

Redacţia

MUREȘ o parte din viaţa ta www.zi-de-zi.ro

Tel. 0265-215.612 email: redactia@zi-de-zi.ro www.zi-de-zi.ro, www.facebook. com/zidezi redactor şef Alexandru TOTH alextoth@zi-de-zi.ro 0757 036 968 senior editor Ligia VORO ligia.voro@zi-de-zi.ro 0740 686 015 editor, redactor sănătate Teodora MÎNDRU teodora.mindru@zi-de-zi.ro 0756 930 603

www.facebook.com/zidezi

redactor cultură Alin ZAHARIE alin@zi-de-zi.ro 0759 022 320 redactor social Amalia VASILESCU amalia.vasilescu@zi-de-zi.ro 0746 400 964 redactor învățământ Edith VEREȘ edit.veres@zi-de-zi.ro 0745 959 072 redactor sport Mihai VEREŞ mihai@zi-de-zi.ro 0759 022 321 desktop publishing: ATOMO

contabilitate Lia PAMFILIE contabilitate@zi-de-zi.ro 0770 481 653 agent vânzări Gabriela BELEAN abonamente @transilvaniabusiness.ro 0759 022 324 difuzare GÖRÖG László - Târgu Mureș CZISZER Ferenc – Târgu Mureș Vasile CIOLOCA – Reghin responsabil difuzare A¸ila SZANTO 0755 044 851

Administraţia

tel./fax 0365 882 415

Publicitate

director publicitate

Ionel ALBU ionel.albu@zi-de-zi.ro 0756 641 581 director dezvoltare

Nicolae POP nicupop@zi-de-zi.ro 0740 115 167 publicitate Reghin

Ştefan BRUMAR

brumarstefan123@yahoo.com

0745 868 558

director publicitate online

Ionuț TÎRDEA 0754 600 843

ionut.tirdea@zi-de-zi.ro

director marketing tel./fax 0265 215 613 publicitate@zi-de-zi.ro Florin Marcel SANDOR Un produs tipărit de tipografia director resurse umane fmarcel@zi-de-zi.ro Compania de Producție Tipografică SRL Anamaria GRAMA 0740 075 219 www.cptip.ro 0365 882 415 director publicitate trafic manager publicitate Regia de publicitate Marius MORAR VERES Emő MIDAS MEDIA marius@zi-de-zi.ro publicitate@zi-de-zi.ro AD READY 0755 044 849 0755 044 852 ABONAMENT: Persoane fizice 300 LEI/AN sau 150 LEI/6 LUNI, Persoane Juridice 500 LEI/AN (TVA inclus)

• irmă de transport internaţional angajează coordonator transport cu experienţă. Telefon: . .

• Caut femeie serioasă pentru a ţine companie unei văduve la ţară. Ofer cazare şi recompensă, relaţii la telefon: 0265-319.337, 0737-126.765, 0749-385.581.

• Societate comercială angajează băiat pentru depozit en-gros. Telefon: 0732-530.730, între orele 10-16.

• Angajez personal cu experienţă pentru bar şi magazin alimentar n cartierul nirii. Aştept oferte serioase. Se acordă salariu atractiv și tichete de masă. Telefon: 0744504.468.

• Salon nc iriez scaun pentru frizer. Telefon: 915.515.

• Angajez la patiserie, gogoşerie, situată n Tudor, persoană cu experienţă n domeniu, curată, ordonată.

Se lucrează maxim ore pe săptăm nă, salariu foarte bun şi la timp plătit, n funcţie de performanţă. Telefon: 0757- 671.300.

• Companie cu capital privat englez, cu activitate de peste de ani n Rom nia, doreşte să angajeze Inginer Textile n domeniul confec iilor. escriere job: Principala responsabilitate a Inginerului este de Coordonare,

Supervizare și Control. Cerințe și aptitudini: Familiaritate cu proiecte similare și specificațiile standard, Disponibilitate de a călători în țară, Competențe calculator (Excel, Word, Outlook), Engleză nivel avansat. Beneficii: carieră pe termen lung, pachet salarial generos. Informații la : 0745-142.345.

• SC ROCA A SERV SRL angajează: Mecanic utilaj terasament buldozerist .

CV urile se depun la sediul societăţii din Tîrgu Mureș, str. Podeni, nr. 10. Tel. 0746535.050.

• SC ROCA A SERV SRL angajează: Conducători auto profesionişti. CV urile se depun la sediul societăţii din T rgu Mureş, str. Podeni, nr. 10. Tel. 0746-535.050.

• Compania S ITC SOLAR angajează electrician autorizat. Cerințe: seriozitate, loialitate, sinceritate, experiență în domeniu. Oferim în schimb salariu atractiv. Informații suplimentare la următoarele nr. de telefon, între orele : şi : , irector te nic/Lovasz

ambor oltan: . , Project manager/Tot Levente: . .

CV urile se pot depune personal la sediul Firmei, în Corunca nr. 14B, sau se trimit la următoarea adresă de e-mail: switchsolarsrl@gmail.com.

• abrică nou nfiin ată din T rgu Mureş angajează operatori injectare mase plastice cu experiență. Informații la 0757062.702.

• V nd viori foarte vec i, italiene. Pre 1000 euro-5000 euro bucata. Telefon 0744-156.053, între orele 8-23.

• V nd c itară clasică, cu usă. Pre negociabil. Telefon: 0745-948.408.

• V nd pian coardă scurtă Remen i Mi al 7 octave, placă bronz, coadă scurtă.

Telefon: 0724-974.229, între orele 16-20.

• e v nzare orgi electrice , , euro, 5 octave. Telefon: 0749-348.564.

• e v nzare set complet de tobe ama a Cinele Sabian, cu preț negociabil. Telefon: 0742-984.674, între orele 20-22.

• V nd saxofon cu diplomat, eventual schimb cu lemne de foc. Preț 800 lei.

Telefon: 0766-559.578, între orele 8-22.

• e v nzare pianină, produc ie engleză, tip Challen, sonoritate deosebită, marcă căutată.

Preț negociabil. Telefon: 0746-597.419.

• V nd scară cu trepte din lemn, pentru interior, nu pentru zugrav, este extensibilă și ușoară. Preț ieftin. Telefon: 0770339.034.

• V nd uică de prune de de grade.

Preț convenabil. Telefon: 0753-880.626.

• V nd foarte ieftin două lustre de cameră.

Preț negociabil. Telefon: 0728-944.425, între orele 10-20.

• V nd porumb recolta anului , porumbul este pe ştiule i, se sfăr mă la comandă. Preț 0,90 lei/kg. Telefon: 0744764.603.

• V nd criptă. Telefon: . , între orele 8-20.

• V nd soia de calitate, uscată şi fără impurități. Preț negociabil. Telefon: 0741381.498.

• V nd sirop de coacăze negre, pre lei/ L. Telefon: . .

• Cumpăr pat de masaj. Telefon: 498.798.

• V nd lucernă n balo i dreptung iulari circa bucă i, n jur de g, inu i sub acoperiș, neplouați. Preț negociabil.

Telefon: 0743-389.992, între orele 8-20.

• e v nzare foarfecă de grădină. Telefon: 0741-695.421.

• e v nzare cazan cu abur Ioos, Aleea Carpați, str. Zăgazuluinr. 14, Tîrgu Mureș.

Telefon: 0723-604.807, între orele 8-20.

• Cumpăr lemne de foc cu transport la domiciliu, tăiate 25-30 cm. Preț negociabil.

Telefon: 0747-417.792, între orele 9-21.

• V nd p rlitoare, n stare foarte bună, cu motor. Preț negociabil. Telefon: 0743630.276, între orele 8-20.30.

Foto: Cristina GÂNJ • V nd canapea extensibilă de persoane, cu ladă, exclus burete, tapi erie Relaxa, confortabilă, ca nouă, culoare maro, adusă din Germania; o vitrină din lemn de fag din trei piese; două fotolii tapițate 60 lei/buc; un fotoliu acționat cu motor electric și telecomandă ce se modelează după dorință. Telefon: 0749-917.796.

• V nd igle din demolare de T rnăveni, stare excelentă, bare drepte, cu diametru între 10 și 25 cm, lungime între 100 și 150 cm rotunde, circa 500 kg, 1,5 lei/kg, motor trifazic 7,5 kw, menghină 150 mm.

Telefon: 0749-917.796.

• V nd cuşti metalice pentru găini, iepuri, animale mici. Preț convenabil. Telefon: 0741-583.856.

• V nd sicrie mici şi mari, uşi şi geamuri complete, mese scaune și canapele, borhot din pere pentru uică, maşini de t mplărie, butoaie din stejar, c ntar de masă. Telefon: 0265-213.678, între orele 10-18.

• V nd un butoi din lemn de litri.

Telefon: 0743-866.258.

42

partener decembrie 2015

ADI „Aqua Invest Mureş”, de la asociere la dezvoltare regională Prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, România și-a asumat obligația respectării Directivei Europene 98/83/CE cu privire la calitatea apei potabile și epurarea apei uzate.

valoare de 110.875.965 de euro, din care 84.518.530 de euro din fondul de coeziune UE, aprobate prin Hotărârea nr.7/28 noiembrie 2010, iar prin Hotărârea nr. 8/28.11.2010 a fost aprobat planul de evoluție a tarifelor aferent acestui proiect.

Studiile efectuate la nivelul unităților administrativteritoriale au evidențiat faptul că respectarea indicatorilor de calitate impuși de Uniunea Europeană implică investiții importante în infrastructura aferentă serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare ce depășesc în mod considerabil capacitățile financiare ale acestora, termenele de conformare fiind anul 2015 pentru aglomerările urbane cu peste 10.000 locuitori, respectiv anul 2018 pentru aglomerările urbane cu un număr de locuitori între 2.000 și 10.000.

300.000 de beneficiari

Interesul oamenilor, pe primul loc În acest nou context, pentru promovarea și realizarea în comun a investițiilor în infrastructura aferentă serviciilor de apă și de canalizare și gestionarea în comun a acestora, era necesar crearea cadrului instituțional adecvat procesului de regionalizare. Ca urmare, în data de 7 aprilie 2008, prin asocierea în baza legii a județului Mureș, a municipiilor, orașelor și a 29 comune din județul Mureș, precum și a orașului Cristuru Secuiesc din județul Harghita s-a constituit Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Aqua Invest Mureș” ca persoană juridică de drept privat cu statut de utilitate publică. În vederea respectării unei părți din obligațiile asumate, România beneficiază de finanțare din partea Comunității Europene prin Fondurile de Coeziune în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu, axa prioritară 2007-2013, și în cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare 2014-2020. La baza constituirii

În prezent, ADI „Aqua Invest Mureş” deserveşte 300.000 de beneficiari Asociației stă interesul locuitorilor, de pe raza unităților administrativ-teritoriale membre, pentru îmbunătățirea calității serviciului de alimentare cu apă și de canalizare în condițiile unor tarife care să respecte limitele de suportabilitate ale populației, atingerea și respectarea standardelor europene privind protecția mediului, precum și creșterea capacității de atragere a fondurilor pentru finanțarea investițiilor aferente acestui serviciu.

Investiții de peste 110 milioane de euro Astfel, pentru realizarea scopului și obiectivelor Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Aqua

Invest Mureș”, între aceasta, în numele și pe seama unităților administrativ- teritoriale membre și operatorul regional SC „Compania Aquaserv” SA s-a încheiat, în data de 5 martie 2011, „Contractul de delegare a serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare”. Asociația este principalul interlocutor al operatorului regional ca interfață de discuții și cu rol de coordonare în ceea ce privește serviciile de alimentare cu apă și de canalizare, respectiv strategia de dezvoltare, monitorizarea contractului de delegare, politica tarifară, controlul activității și performanțelor operatorului regional. În noiembrie 2010, a prezentat adunării generale studiul de fezabilitate, indicatorii tehnico-economici și cofinanțarea proiectului pe POS Mediu „Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Mureș”, proiect în

Perioada de implementare este 2011-2015, iar beneficiarii sunt aproximativ 300.000 de locuitori din zona de operare a operatorului regional SC „Compania Aquaserv” SA. Pentru proiectul „Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Mureș”, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Aqua Invest Mureș” a avizat contractul de finanțare nr. 121172/8 aprilie 2011, încheiat între Ministerul Mediului și Pădurilor în calitate de autoritate de management pentru Programul Operațional Sectorial Mediu și SC „Compania Aquaserv” SA în calitate de beneficiar. Termenul de realizare a lucrărilor conform POS Mediu este decembrie 2015, iar localitățile în care se realizează investiții sunt: Târgu-Mureș, Sighișoara, Reghin, Luduș, Iernut, Târnăveni din județul Mureș și Cristuru Secuiesc din județul Harghita, cât și aducțiunile Valea Nirajului, Band-Pănet, Voiniceni - Sărmaș. Investițiile au în vedere extinderea și modernizarea rețelelor de apă și canalizare, construirea și modernizarea stațiilor de tratare a apei potabile și a stațiilor de epurare, precum și creșterea calității serviciilor publice de apă și de canalizare. Lucrările finanțate vor aduce o contribuție importantă la conformarea cu standardele europene de mediu și vor avea un rol important în dezvoltarea localităților respective.

Sandu TUDOR

PARTENER GOLD decembrie 2015

Sânger, comuna unde

43

proiectele prind viaţă

Alexandru Măgheran, primarul comunei Sânger Reporter: Cu ce auspicii încheiaţi anul 2015?

Alexandru Măgheran: Din fericire, la noi GAL-ul a funcţionat foarte bine în anul 2015, toate comunele din zona de câmpie care sunt înscrise în GAL am beneficiat de un buldoexcavator și am reușit să realizăm 1 kilometru de asfalt, în valoare de 8,7 miliarde de lei vechi. Dacă analizăm bine, comuna Sânger este cea mai întinsă comună din judeţul Mureș, are 86 de kilometri de drumuri pietruite. Încheieim anul satisfăcător, fără restanţe la plăţi, am plătit în totalitate arieratele, am achitat și asfaltul, suntem în stadiul de finalizare a plăţii și anul 2016 îl vom începe cu un bonus de 4,6 miliarde de lei vechi care ne vin înapoi.

Rep.: Unde s-a realizat asfaltarea respectivă?

A.M.: Asfaltarea respectivă s-a făcut în satul Cipăieni.

Rep.: Pentru ce era necesar buldoexcavatorul?

Așezată în partea de vest a judeţului Mureș, în Câmpia Transilvaniei, la 12 kilometri de orașul Luduș, comuna Sânger este administrată de o echipă de gospodari condusă cu pricepere de primarul Alexandru Măgheran. Care au fost realizările anului 2015, dar și despre perspectivele anului 2016, în interviul următor.

A.M.: Achiziţionarea acestuia e o realizare, deoarece cu buldoexcavatorul întreţinem localitatea, mă refer la drumuri și șanţuri, tot ce apare în domeniul public și privat al comunei Sânger. E un lucru benefic pentru comunitate, deoarece buldoexcavatorul e multifuncţional, are lamă de zăpadă, cupă și gheare, nu mai trebuie să facem contracte cu firme private pentru deszăpezire și nu mai suntem nevoiţi, cum am fost în alţi ani, să închiriem utilaje.

Rep.: Ce alte realizări aţi bifat în anul 2015?

A.M.: Am pus în funcţiune un dispensar uman în satul Cipăieni. Imobilul beneficiază de încălzire centrală și are laboratoare de consultaţii și farmacie.

Rep.: Cum sprijiniţi unităţile de învăţământ din Sânger?

A.N.: Suntem la zi cu plata abonamentelor, dotările

sunt moderne, iar condiţiile sunt conform cerinţelor europene, cu grupuri sanitare, apă potabilă și curent, precum și cu bibliotecă școlară și calculatoare. Avem o școală și grădiniţe atât la Sânger, cât și la Cipăieni. În anul 2016 intenţionăm să modernizăm grădiniţa din Sânger, cu izolaţie și încălzire centrală.

Rep.: Ce proiecte aveţi în pregătire pentru anul 2016?

A.M.: Avem în pregătire un proiect prin care dorim să asfaltăm drumuri comunale pe o lungime de aproximativ 10 kilometri. Documentaţia este întocmită, așteptăm rezultatele evaluării și ulterior finanţarea. Avem asigurări că, până în august 2016, lucrările se vor face. Tot la capitolul proiecte de viitor amintesc dezvoltarea reţelei de canalizare în Sânger și Cipăieni. Sperăm să realizăm acest obiectiv în anul 2016, pe Măsura 322.

Rep.: Care e în prezent situaţia în ceea ce privește apa și canalizarea?

A.M.: De apă potabilă beneficiază 450 de familii care sunt racordate la reţeaua de apă. Am făcut extinderi, de circa 4 kilometri, la reţeaua de apă, chiar și la casele îndepărtate, iar pe viitor sperăm să începem canalizarea și asfaltarea.

Rep.: Cum aţi colaborat cu Consliul Local și cu consilierii?

A.M.: La noi, Consiliul Local funcţionează foarte bine, stăm la masă, analizăm priorităţile și alegem proiectele care sunt cele mai utile pentru comunitate.

A consemnat Alex TOTH

Implicare pentru comunitate, la Coroisânmărtin Având în componență patru sate, Coroisânmărtin (reședință), Coroi, Odrihei și Șoimuș, comuna Coroisânmartin se întinde pe râul Târnava Mică, la 15 kilometri de Târgu-Mureș și aproximativ 30 de kilometri de Târnăveni, pe drumul județean Bălăușeri - Târnăveni. Comuna se poate mândri că are un edil care știe ce înseamnă administrarea banului public, în cele patru mandate, primarul a dat dovadă de seriozitate și implicare, răspunzând de fiecare dată nevoilor comunității pe care o reprezintă. Care sunt principalele realizări și proiectele de viitor ne spune, în următorul interviu, primarul din Coroisânmartin, Dumitru Aldea.

Dumitru Aldea, primarul comunei Coroisânmărtin

Reporter: Ce a însemnat anul 2015 pentru dumneavoastră și comunitatea în fruntea căreia sunteți?

Dumitru Aldea: Conduc destinele comunei în al patrulea mandat, am destule realizări de care mă mândresc, sunt și unele proiecte pe care nu am putut să le finalizez, altele sunt în lucru. Pentru că am în atenție și partea de cult, bisericile din localitățile comunei indiferent de orientarea religioasă, în centrul de comună, în

localitatea Coroisânmartin, am obţinut prin Programul de Dezvoltare a Satului Românesc, fonduri europene pentru modernizarea Căminului cultural. Urmează să avem recepția finală, practic Căminul a fost renovat din temelii, de la fundație până la acoperiș, totul este nou, cu încălzire centrală și grup sanitar interior. Investiția a fost de 66.000 de euro, finanțare din fonduri europene, plus o parte de contribuție din bugetul local, 24.000 de euro, lucrări neeligibile. Lucrările au început în luna aprilie, anul acesta am finalizat partea eligibilă, urmează să mai facem împrejmuirea, un trotuar și o parcare.

Rep.: Știu că ați avut nepăceri legate de asfaltarea drumului Coroisânmartin...

D.A.: Cu asfaltarea drumului Coroisânmartin - Șoimuș mă lupt încă de la instalarea mea în acest scaun. Anul trecut am făcut partea dintre localități, chiar dacă banii au fost puțini, am reușit asfaltarea a 1,5 kilometri, pe drum comunal 63, Coroisânmartin - Șoimuș - Seleuș. În vara anului acesta ne-a fost alocată suma care ne va fi îndestulătoare pentru terminarea și în localitatea Șoimuș a drumului, șanțurilor și trotuarelor, respectiv 4.800.000 lei. Cel mai târziu în primăvară vom începe lucrările.

Drumul acesta a fost reparat de foarte multe ori, au intrat bani mulți și nu prea se vedeau acești bani, pentru că mașinile de tonaj mare ale Romgazului, străbătând zilnic acest traseu, distrug repede drumul de piatră, chiar și casele au început să crape din această cauză.

Desigur, drumul care traversează comunele Viișoara, Zagăr și Coroisânmărtin și face legătura cu judeţul Sibiu, realizat prin intermediul primului proiect postaderare accesat de Consiliul Judeţean Mureș este de o calitate a cărei valoare este recunoscută de toată lumea.

Rep.: Care este cea mai mare dorință a dumneavoastră ca primar?

D.A.: Fiind la al patrulea mandat, vreau să rămână ceva în urma mea, motiv pentru care îmi propun să finalizez ceea ce am început, adică asfaltarea drumului comunal din Șoimuș și Căminul cultural cu toate dotările așa cum a fost precizat în proiect. În fiecare an am reabilitat școlile, sunt dotate cu mobilier aproape nou, grupuri sanitare, uși și geamuri termopan, astfel încât să-și poată deschidă porțile elevilor.

A consemnat Amalia VASILESCU

Iosif Șipoș, un primar care predă ștafeta celor tineri Teritoriul administrativ al comunei Adămuș este situat în partea de sud-vest a municipiului Târnăveni și în nord-estul judeţului Alba, în plin centru al zonei cu domuri gazeifere, dealuri acoperite cu păduri de foioase, cu un microclimat și relief ce favorizează cultivarea viţei de vie.

Turiștii găsesc pe aceste meleaguri puncte de atracție ce demonstrează existenţa continuă și pemanentă a vieţii și locuirii pe meleagurile comunei, monumente și ansambluri de arhitecură, unele înscrise pe lista Monumentelor declarate și cuprinse în „Lista monumentelor istorice și de arhitectură” din 1992 a C.N.M.A.S.I: în satul Adămuș - Biserica unitariană sec. XVI-turn 1694 și poarta de lemn 1794, în satul Dâmbău - Biserica Ortodoxă din lemn, în satul Cornești - Monumentul Eroilor căzuţi în al doilea Război Mondial renovat în anul 2005. Aflat în fotoliul de primar de patru mandate încoace, Iosif Sipoș vrea să-și ducă la bun sfârșit toate proiectele ce țin de dezvoltarea comunei, înainte de a preda ștafeta celor mai tineri.

Rep.: Care este cea mai recentă realizare din anul acesta?

I.Ș.: Reabilitarea căminului cultural printr-un proiect finanțat cu fonduri europene nerambursabile prin Programul Național de dezvoltare rurală, lucrările au costat 66.000 de euro, plus dotările 25.000 de euro, scaune noi, mobilă și sonorizare, acoperiș schimbat, izolare, pardoseală nouă scenă, bibliotecă, grup sanitar interior, dușuri, centrală termică, practic, doar zidurile au rămas cele vechi. Lucrările au demarat în luna mai, iar în luna septembrie s-au încheiat. La ora actuală asfaltăm strada Șoimilor, 1.200 de metri, în satul Adămuș, lucrările vor fi încheiate tot anul acesta, cu finanțare din bugetul local.

Rep.: Care este cea mai mare realizare de-a dumneavoastră?

I.Ș.: Faptul că în procent de 99% am reușit introducerea apei potabile în toată comuna. În plus, întreaga comuna este electrificată cu becuri cu leduri, motiv pentru care consumul este redus cu 55%, investiția

o vom amortiza în următorii cinci ani, tocmai din economiile făcute.

Rep.: Ce proiecte de viitor aveți?

I.Ș.: Am depus un proiect pentru accesare fonduri europene pentru construcția unei grădinițe noi, cu program prelungit în valoare de 500.000 de euro.

Clădirea în care funcționează grădinița de acum a fost retrocedată Parohiei, aici vin 54 de copii.

Totodată, am depus un proiect pentru reabilitarea a două școli, în Dâmbău și Adămuș, acestea fiind vechi din anii 60, în stare de degradare. Am depus un proiect de 1 milion de euro pentru reabilitarea drumurilor forestiere și drumuri de câmp, în scopul pietruirii a 20 de kilometri.

abordare, de un stil tineresc și de un edil care să demontreze curaj și responsabilitate pentru a lua decizii în interesul comunității.

Rep.: Veți mai candida la următoarele alegeri locale?

I.Ș.: Închei al patrulea mandat și voi preda ștafeta viceprimarului Miklos Tibor, am toată încrederea în experiența lui, comuna are nevoie de o nouă

Rep.: Ce mesaj le transmiteți cetățenilor?

I.Ș.: Le doresc ca sărbătorile de iarnă să fie cât mai plăcute alături de familie și de cei dragi, sănătate deplină, viaţă lungă și frumoasă.

A consemnat Amalia VASILESCU

Iosif Șipoș, primarul comunei Adămuș

MUREȘ 44

învăţământ decembrie 2015

O triadă de succes: Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş - Mediul de afaceri - Unităţi şcolare din învăţământul profesional şi tehnic

o parte din viaţa ta www.zi-de-zi.ro Prioritate a ISJ Mureş Toate ţările care înregistrează rate mici ale șomajului în rândul tinerilor au câteva caracteristici comune: sistemul de învăţământ este orientat pe practică și preocupat să identifice din timp aptitudinile elevilor pentru a le putea trasa un parcurs profesional, cei care rămân fără loc de muncă au înţeles că uneori trebuie să meargă într-un alt oraș pentru un nou contract, chiar dacă știu de la început că este pe o perioadă determinată, iar statul îi sprijină pe antreprenori. Este un sistem de învăţământ orientat pe nevoile pieţei forţei de muncă. Copilul, tânărul trebuie să înveţe la școală, acele lucruri de care are nevoie pentru a ocupa cu succes un loc de muncă după aceea. Pentru asta și companiile, sectorul privat trebuie să se implice în sistemul educaţional, inclusiv financiar. Toate ţările unde șomajul este mic au un învăţământ orientat pe practică, un sistem în care abilităţile copiilor sunt identificate din timp astfel încât sunt ghidaţi către acea formă de învăţământ care e potrivită pentru ei. În clasa a V-a, a VI-a, trebuie să fie identificate abilităţile lor.

Percepţia de la care pornește personal domnul inspector școlar general este una cât se poate mai adaptată realităţilor noastre de zi cu zi și anume: “Mai bine mergi la o școală profesională și înveţi o meserie pe care o vei face cu plăcere decât să accepţi presiunea socială de a lua bacalaureatul, de a merge la facultate și de a obţine o diplomă, iar apoi să nu îţi găsești un loc de muncă”. În România, unul din patru tineri între 15 și 24 de ani (24%) este șomer, numărul lor crescând și pe fondul rezultatelor slabe obţinute la bacalaureat începând cu 2011. Este din păcate o problemă de mentalitate în România, aspiraţia, presiunea socială de a trimite copilul la liceu, să termine o facultate, să găsească un loc de muncă, să întemeieze o familie și, eventual, să iasă la pensie din locul unde ne-am angajat la 25 de ani.

Inspectoratul Șolar Judeţean Mureș tratează cu mare atenţie problema învăţământului profesional și tehnologic, fiind o necesitate majoră în pregătirea forţei de muncă. În 2013, s-au reînfiinţat școlile profesionale de doi ani, iar în 2014 s-au reînfiinţat și școlile de 3 ani. Creșterea numărului de clase și de elevi la „profesională” este cerută inclusiv de agenţii economici, care au observat că se pot confrunta, în timp, cu diminuarea forţei specializate de muncă. Astfel, agenţii economici reprezentativi din judeţ, mediul de afaceri în general, au cerut sprijinul Inspectoratului Școlar Judeţean Mureș, încheind inclusiv contracte de colaborare cu instituţiile de învăţământ cu profil tehnologic, în timpul cărora elevii vor urma stagii de practică în acele unităţi economice semnatare ale protocolului. Tinerii se vor familiariza cu exigenţele specifice unui loc de muncă, prin instruirea practică pe care o urmează, cei mai buni dintre ei urmând să încheie contracte de muncă cu agenţii economici. Era nevoie de așa ceva, cu atât mai mult cu cât forţa de muncă a specialiștilor, din domeniul tehnic dar și al serviciilor, în general „meseriași” – este îmbătrânită, media de vârstă fiind în jurul a 50 de ani.

Proiectarea Curriculum-ului de Dezvoltare Locală s-a realizat în concordanţă cu contextual socio-economic al județului Mureș, conform specializărilor la care școlarizează unitatea școlară și căutate pe piaţa forţei de muncă, proiectare care a vizat demersul

Inspector şcolar general Prof. Ştefan SOMEŞAN didactic prin realizarea unor planificări calendaristice în concordanţă cu cerinţele programelor școlare și specificul fiecărei clase în parte.

Apoi trebuie amintit faptul că în Proiectul de dezvoltare instituţională este formulată clar viziunea, misiunea, analiza mediului intern și extern, scopurile și opţiunile strategice, în conformitate cu obiectivele strategice și politica Ministerului Educaţiei și Cercetării Știinţifice și cu obiectivele Inspectoratuui Școlar Judeţean Mureș.

S-au consultat permanent factorii de răspundere la nivel local astfel încât resursele necesare să fie stabilite în concordanţă cu resursele comunităţii locale, s-a urmărit îmbunătăţirea modalităţilor de monitorizare, evaluare și comunicare. Practica comasată a elevilor s-a organizat atât la agenţii economici, cât și în laboratoarele școală, una dintre prioritățile urmărite a fost îmbunătățirea permanentă a relațiilor cu mediul de afaceri și întărirea parteneriatelor existente, precum și atragerea de noi firme în procesul de pregătire al elevilor, pentru stagiile de practică.

Pe baza studierii aprofundate a pieţei forţei de muncă din judeţ, a implicării directe a inspectorului școlar general prof. Ștefan Someșan, precum și a chestionării atente a absolvenţilor învăţământului gimnazial, ISJ Mureș a propus 44 de clase cu 1.232 de locuri pentru diverse meserii.

Numărul de elevi înscriși în învăţământul profesional a crescut considerabil pe parcursul ultimilor trei ani.

Astfel, dacă pentru anul școlar 2012 - 2013, cifra era de 11.368, în anul școlar 2013 - 2014 a început să crească ușor la 12.693, ajungând pentru anul școlar

2014 - 2015 la 35.740, de aproape trei ori mai mult ca în anul anterior. În învăţământul profesional cu durata de 3 ani, cele mai căutate domenii de pregătire, conform numărului de elevi care s-au înscris, sunt: Mecanică (9.636 elevi), Turism și alimentaţie (2.460 elevi), Industrie textilă și pielărie (2.394 elevi), Construcţii, instalaţii și lucrări publice (1.578 elevi). Calificările profesionale cele mai căutate de elevii care s-au înscris la învăţământul profesional cu durata de 3 ani sunt: Mecanic auto (5.075 elevi), Confecţioner produse textile (2.136 elevi), Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie (1.400 elevi), Tâmplar universal (1.205 elevi), Comerciant vânzător (1.003 elevi). În învăţământul profesional cu durata de 2 ani, cei mai mulți elevi au optat pentru următoarele domenii de pregătire: Mecanică (5.697 elevi), Turism și alimentaţie (1.286 elevi), Construcţii, instalaţii și lucrări publice (861 elevi), Industrie textilă și pielărie (854 elevi). Calificările profesionale cele mai căutate de elevii care s-au înscris la învăţământul profesional cu durata de 2 ani sunt: Mecanic auto (3.408 elevi), Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie (826 elevi), Confecţioner produse textile (798 elevi), Tâmplar universal (551 elevi).

Din păcate, nu există cerere pe piaţa muncii, în domeniul construcţiilor, al industriei ușoare și al industriei lemnului, domenii cu tradiţie în Mureș, în care au fost pregătiţi ani la rândul generaţii întregi de elevi. Într-un memoriu adresat primarului municipiului, dr. Dorin Florea, precum și tuturor directorilor de unităţi școlare din învăţământul profesional și tehnic din Târgu-Mureș și din judeţul Mureș, prof. Ștefan Someșan, inspector general școlar al I.S.J. Mureș, exprimă punctul de vedere oficial al Inspectoratului Școlar, privind organizarea de campusuri școlare/ școli profesionale de tip dual /școli de arte și meserii pentru mediul economic din municipiu și judeţ.

Potrivit I.S.J., criteriul esenţial de selecţie a școlilor care să devină reale centre de pregătire profesională presupune, ca aspecte obligatorii, următoarele elemente: existenţa unui cămin /internat pentru elevi / profesori; cantină și bibliotecă dotate și utilate corespunzător; minimă bază de instruire practică pentru meserii și specializări cerute de particularitatea zonei: bază sportivă – terenuri de sport; resurse umane calificate (ingineri, maiștri, instructori). În municipiul Târgu-Mureș, din cele

nouă unităţi școlare de învăţământ tehnic, aproape toate îndeplinesc criteriile enunţate, neimplicând resurse financiare importante. Potrivit autorilor, se constată existenţa infrastructurii materiale, a dotărilor și a resursei umane calificate la liceele tehnologice „Ioan Vlasiu”, „Constantin Brâncuși”, „Gheorghe Șincai”, „Aurel Persu” și la Colegiul Agricol „Traian Săvulescu” . Aceste elemente se regăsesc doar parţial la liceele tehnologice „Traian Vuia”, „Avram Iancu”, „Electromureș” (unde lipsesc atelierele școală), precum și la Colegiul Economic „Transilvania”, unităţi la care se impune o evaluare în vederea reașezării din punct de vedere al dezvoltării unor calificări cerute. Astfel – se arată în memoriu – la Liceul tehnologic „Traian Vuia”, la numărul mare de elevi în meseria estetică și îngrijirea corpului omenesc se impune amenajarea a cel puţin 3 spaţii de instruire practică, prevăzute cu dotări specifice unui salon de înfrumuseţare, iar la Colegiul Economic „Transilvania”, pentru calificările ospătar-bucătarpatiser este nevoie de o dotare modernă.

Un real succes pentru dezvoltarea economico-socială a judeţului, este cel al încurajării permanente privind dezvoltarea a conceptului de firmă de exerciţiu ce în judeţul Mureș a cunoscut o extindere benefică, ca o o metodă interactivă de învăţare pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, o concepţie modernă de integrare și de aplicare interdisciplinară a cunoștinţelor, o abordare care asigură condiţii pentru probarea și aprofundarea practică a competenţelor dobândite de elevi în pregătirea profesională și de viitor. În funcţie de infrastructura și resursa materială existentă, putem vehicula și suma necesară demarării proiectului, ca fiind cuprinsă între 7 și 260 milioane de euro. Din studiul și analiza financiară a centrelor existente în ţară la acest moment, realitatea demonstrează faptul că un astfel de proiect poate avea sorţi de izbândă doar dacă finanţarea provine obligatoriu de la: Consiliul local /Primăria Târgu-Mureș, organisme internaţionale, agenţi economici (cel puţin șapte) și de ce nu de la întreg mediul de afaceri.

Fundamentarea și argumentarea unui parteneriat care să aibă în vedere investiţia de lungă durată în educaţie au sorţi de reușită dacă comunitatea locală se implică, are resurse financiare suficiente, lasă la o parte interesele partizane și, mai presus de orice, este dominată de PERSEVERENŢĂ” Sandu TUDOR

mica publicitate decembrie 2015

• V nd Audi A , an fabrica ie , climatronic, 10x airbag, volan și scaune reglabile, geamuri și faruri și oglinzi electrice, închidere centralizată, înmatriculat în februarie, singur proprietar, taxă plătită și nerecuperată, eu l-am adus din Germania. Preț 7100 euro, negociabil.

Telefon: 0720-128.985.

• e v nzare Audi A , motor , cmc, TDI, an fabricație 2003, limuzină, este înmatriculat, stare foarte bună. Telefon: 0745-424.641.

• e v nzare Citroen Berlingo, autoutili tară, motor 1,9 cmc, recent adus, numere roșii. Preț: 1400 euro. Telefon 0758483.082.

• e v nzare acia Logan, an de fabrica ie 2005, având 40.000 km, preț 2500 euro.

Telefon: 0740-257.333, între orele 12-20.

• e v nzare ae oo orlando x , motor pe benzină. Preț: 2200 euro. Telefon: 0744-187.189.

• V nd ord Mondeo, an de fabrica ie 1996, TD, acte la zi, în stare foarte bună, mă interesează și schimb cu combi sau mai mare la același preț. Preș: 1100 euro.

Telefon: 0741-978.166 între orele 9-20.

• V nd Lancia andra, an de fabrica ie 1993, motor 1,6 ccmc, motor de Fiat, închidere centralizată, VT 2017, stare foarte bună, cu acte la zi, cauciucuri de iarnă și vară. Preț negociabil. Telefon: 0748-217.145, între orele 8-20.

• e v nzare Opel Astra, an de fabrica ie 2005, scurt, 4+1 uși, motor Diesel, 1,7 cmc, Euro 4, full. Telefon 0742-078.451.

• V nd Opel Astra , an fabrica ie septembrie, Euro 4, recent adus, taxă de înmatriculare mică, motor 160 cmc benzină, culoare albatru perlat. Dotări: climă, ABS, airbag, închidere centralizată, mahon, comenzi pe volan, 2 chei, carte service, 2200.000 km la bord. Preț 8500 lei. Telefon: 0745-824.175.

• V nd Seat Cordoba, an fabricaţie 2003, motor 1.4 cmc benyină, euro 4, climatronic, 4 uși, jante aluminiu, consum mic, înmatriculat MS, proprietar. Preţ 1700 euro. Telefon 0744-955.724.

• V nd V olf III, motor , cmc benzină, culoare roșie, an fabricaţie 1993. Preţ: 950 euro, negociabil. Telefon: 0758483.082.

• Cumpăr orice autoturism pentru fier vechi, indiferent funcţional sau nefuncţional, ofer preţ negociabil și transport gratuit pe raza orașului. Telefon: 0742432.530, între orele 8-21.

• Cumpăr autoturism de preferinţă marca Skoda 120, cu ITP valabil. Telefon 0740094.067, între orele 8-22.

• Cumpăr iat ucato, motor cmc, de persoane, înscris autoturism, ofer până la 1200 euro. Telefon: 0740-569.630.

• Cumpăr autoutilitare, autoturisme, utilaje agricole (presă de balotat mică, disc cu 9 talere, coasă, greblă) la schimb cu animale (70 oi, 4 viţei de 200 kg, 2 juninci de 400 kg). Telefon: 0742-165.826, între orele 8-21.

• Cumpăr orice fel de maşină nmatriculată.

Telefon: 0758-541.284, între orele 9-21.

• Cumpăr auto pentru dezmembrări cu plata pe loc. Telefon: 0736-087.200.

• V nd placă de bază, marca Asus, A88Xm A Socket FM 2+, defect, are încă doi ani de garanţie. Preţ 30 lei negociabil.

Telefon: 0724-395.133.

• V nd Laptop Lenovo i , este n stare foarte bună. Preţ: 590 lei. Telefon: 0749358.175 • V nd calculator Pentium III. Preţ negociabil. Telefon: 0754-987.974.

• V nd tabletă to de , prevăzută cu husă de piele cu tastatură. Preţ 1500 lei. Telefon: 0747-046.820.

• Aveţi ceva probleme cu calculatorul Sunaţi-mă. Sunt expert în reparaţii calculatoare hardware și software, reinstalez Windows XP, 7,8, recuperez date, instalez drivere, fac partiţionare HDD, configurare resetare și optimizare Bios, curăţare fizică pentru Desktop PC, laptopuri etc., servicii profesioniste la preţ convenabil! Telefon: 0756-514.850.

• Persoană cu ani n domeniu, repar orice tip de calculator, configurez sisteme, ofer consultanţă, devirusez, upgrade componente cu preluarea pieselor vechi, vând componente vechi și second-hand, mă deplasez la domiciliul clientului pe raza orașului. Telefon: 0745-356.565.

• Centrul de nfrumuseţare Elig t, str.

Brăila nr. 2-4 parter, vă așteaptă cu drag la remodelare și tratamente corporale, tel. 0734-287.008, coafură tel. 0747856.156, cosmetică tel. 0747-043.933 și manichiură tel. 0748-533.925.

• Servicii de coafură la cel mai bun pteţ din Tîrgu Mureș cu produsele L’Oreal Professionnel și pachete promoţionale la salonul Elight din str. Brăila nr. 2-4 . Tel. 0747-856.156.

• Caut femeie pentru ngrijirea unui bolnav la domiciliu în Tîrgu Mureș. Informaţii la telefon 0721-743 212. sau 0745-377.578.

• Vindem pentru amatori mobilă vec e: masă sufragerie din esenţă de nuc, masivă, de 12 persoane, cu 4 scaune tapiţate, fabricaţie 1955-1960. Preţ: masa 400 lei + cele 4 scaune 400 lei. Telefon: 0722-365.077.

• V nd cuier de ol x cm, culoare bej, cu suport de pălării. Preţ: convenabil.

Telefon: 0749-425.152.

• V nd dulap cu uşi, n stare bună, nou.

Preţ: negociabil. Telefon: 0365-800.414, 0770-654.728.

• V nd urgent n Luduş mobilă de bucătărie, dulap de bucătărie cu vitrină, canapea cu ladă, fotoliu. Preţ: negociabil.

Telefon: 0740-421.469, între orele 8-20.

• V nd din lic idarea unui magazin rafturi tip gondolă, raft de pâine, de legume, de fructe, lada frigorifică, trimit poze la cerere. Preţ: negociabil. Telefon: 0740650.416.

• e v nzare canapea rabatabilă, ideală pentru garsonieră, cameră de zi sau cameră de copil 170/200 cm, culoare crem-maro, stare foarte bună, ideal pentru 2 persoane. Preț 350 lei. Telefon: 0741-912.701, între orele 8-20.

• V nd recamier cu ladă pentru aşternut, în stare foarte bună și dulap de bucătărie cu vitrină și sertare. Preţ 350 lei și 100 lei.

Telefon: 0365-418.326, 0751-254.203, între orele 8-20.

• V nd pătuţ bebe, n stare foarte bună, cu saltea cu iarbă de mare. Telefon: 0748141.624, 0748-141.625, între orele 8-21.

• e v nzare mobilă de sufragerie. Este compusă din: vitrină, servantă, masă cu șase scaune, o canapea, un colţar, o masă rotundă cu două fotolii, un recamier, dulap cu vitrină. Preţ negociabil. Telefon: 0770-226.740, între orele 17-22.

• PREŢ E IARN V nd Bicicletă Vintage, Retro din 1930, verificat în catalog. Marca CCCP AB3. Soviet. Recondiţionat. Ideal și în muzee, pentru colecţionari sau/și de mers în oraș. Mai multe informaţii pe FB: Molnar Lorand sau pe telefon. Nu accept schimburi! Telefon: 0756-614.594.

• e v nzare undiţă elveţiană. Telefon: 0741-695.421.

• V nd costum special pentru speologi, echipament pentru pescuit subacvatic, compus din: neopren, butelii scafandru, arbaletă cu săgeţi, toate sunt la jumătate de preţ. Telefon: 0722-404.685, între orele 8-22.

• e v nzare bocanci de sc i nr. .

Telefon: 0741-762.813.

• e v nzare armă cu aer comprimat, cu lunetă, calibru 5,5 mm, marca Gamo Socom 1000. Preţ: negociabil. Telefon: 0265-411.247.

• Profesoară cu multă experienţă şi răbdare, meditez matematică pentru gimnaziu, liceu, examene de bacalaureat și admitere la facultate. 0723-304.660.

• Meditez limba engleză la orice nivel. Ofer materiale didactice gratuit. Ajut persoanele cu probleme în învăţarea limbii prin plan de studii personalizat. Solicit maximă seriozitate și frecvenţă. Meditaţiile au loc în Dâmbu Pietros. Preţ: 30 lei/ ședinţă de 2 ore. Telefon: 0742-195.021.

• Predau Biblia, manualul de credinţă al fiecărui creștin. Posibil și în limbi străine, engleză, franceză, germană, italiană, programări la telefon: 0724477.599, 0772-490.450, email: bisericaluihristostargumures@gmail.com, între orele 8-20.

• Profesor experimentat, meditez mate matică, orice nivel. Telefon: 0756246.917.

• Meditez matematică, clasele V II. Mă deplasez la domiciliul elevului. Menţionez faptul că am experienţă și multă răbdare cu elevii. Transportul este inclus în preţul ședinţei. Preţ începând de la 30 de lei pe ședinţă. Telefon: 0751-409.139.

• Meditaţie de vioară, violă, solfegiu, orice nivel, pentru toate vârstele (de la 4 ani) în limba română și maghiară. În anumite condiţii performanţă internaţională. Link de referinţă pe outube. Pentru ncepători și pian orgă și violoncel, pregătesc și preșcolari pentru admitere în clasa a I-a, la Liceul de Artă, mă deplasez la domiciliu.

Telefon: 0749-932.559.

• V nd colecţie monezi de argint, ntre anii 1680-1930. Preţ negociabil. Telefon 0733-469.543.

• V nd statuetă unicat din bronz veritabil, Mihai Viteazu de Theodor Aman, turnată în 1932 la Atelierele V.V. Răscanu – București, preţ 10.000 euro sau variante.

Telefon: 0744-156.053, între orele 8-23.

• V nd sobă din fontă pe lemne şi gaz, ran dament mare, 1,5m înaltă, rotundă cu ornamente foarte frumoase, ieșire laterală la horn, bună și elegantă. Preţ: 1850 lei negociabil.

Telefon: 0766-243.070, între orele 8-22.

• e v nzare maşină de cusut Verias, veche. Preţ 100 lei. Telefon: 0265261.175, 0755-655.182.

• Pentru iubitorii de artă, v nd, n Reg in, canapea din coarne de cerb, deosebită, cu sculpturi florale la capete, dimensiune 3 locuri, formată din 12 coarne de cerb. Pret 4700 euro. Informaţii la telefon 0755044.850.

• V nd n Reg in, casă cu etaj, zona centrală, la subsol - pivniţă mare, la parter - bucătărie, baie, hol mare, cămară, camera de zi, garaj, la etaj - 3 dormitoare, hol mare, baie, debara, 2 balcoane, unul lung de 12 m, cel mic de 3 m, suprafața construibilă – 200 mp, curtea 150 mp, singur în curte, magazie, toate utilităţile.

Preț: 110.000 euro. Informaţii la tel. 0755 044 850.

• e v nzare o roc ie de seară făcută de o croitoreasă. Culoare verde închis, pentru fete subţiri, are și un fular tot din materialul rochiei și tot aceeași culoare. A fost purată o singură dată, nu are defecte. Este simplă și elegantă. Este culoare elegantă și este din mătase, subţire de vară. Vă rog sunaţi doar în intervalul de ore specificat. Preţ 50 lei negociabil. Telefon: 0754-895.606, între orele 17-20.

• e v nzare sacou de damă, mărimea S/M, culoare verde pepitat. Fără defect.

Preţ 15 lei. Telefon: 0754-895.606.

• V nd un palton negru, lung, pentru femei, este nou, mărimea 46-48, bonus alte haine în mărimile respective. Preţ negociabil. Telefon: 0728-994.425, între orele 10-20.

• V nd costum popular mag iar de fete.

Preţ negociabil. Telefon: 0745-380.358.

• V nd mbrăcăminte şi ncălţăminte second-hand, de calitatea I. Preţ 3,5 lei/ kg. telefon: 0742-223.419, între orele 8-20.

• e v nzare pantofi, mărimea , fără toc de gală. Telefon: 0741-695.421.

• e v nzare geacă, roc ie, pantaloni de catifea, de mătase. Telefon: 0741695.421.

• Suntem o familie nevoiaşă şi am primi n dar haine de copii pentru băieţelul nostru de 4 ani. Telefon: 0742-604.440, între orele 8-20.

• V nd colecţia Mănăstiri Ortodoxe de Agostini, de la numărul 1 la 140, puse în biblioraft, colecţie nouă. Preţ: 1070 lei.

Telefon: 0770-339.034.

• V nd cărţi de literatură vec i, n limba maghiară. Preţ 2 lei/buc., telefon: 0787549.660, între orele 9-21.

• V nd clasoare cu timbre cu tot, cărţi tehnice și de literatură. Preţ negociabil.

Telefon: 0761-231.111, între orele 9-20.

• V nd cărţi: Istoria Transilvaniei, vol. I 1889, vol. II 1891, Enciclopedia vol. III din 1904 – Sibiu, liturghii de Blaj – 1905, Note politice de Al. Marghiloman – 5 volume.

Telefon: 0265-522.105, 0751-569.346. între orele 8-20.

• oresc să ngrijesc om bătr n sau bolnav, am experienţă. Sunt o doamnă serioasă, nefumătoare, vorbesc limba română și limba maghiară. Rog cei interesaţi să mă contacteze, neserioșii să nu mă deranjeze.

Telefon: 0752-210.649, între orele 12-22.

45

• oamnă serioasă sunt dispusă să îngrijesc copii în timpul săptămânii.

Telefon: 0770-468.103, între orele 15-20.

• oamnă ani, caut copii şi oameni n vârstă pentru îngrijit și noaptea, nefumătoare, serioasă. Telefon: 0757-964.840.

• Studentă la Medicină n anul VI, serioasă, nefumătoare, vorbitoare de limba română și maghiară, doresc să îngrijesc copii sau persoane în vârstă, inclusiv în weekend.

Preț negociabil. Telefon 0735-198.283, între orele14-22.

• Căutăm bonă pentru un băie el de luni, cunoașterea limbii maghiare, experiența și recomandările reprezintă un avanaj.

Telefon: 0741-092.407, între orele 18-20.

• oamnă n v rstă, din T rgu Mureş caut o familie sau o doamnă tânără, maxim 40 ani, care să aibă autoturism, solicit aceasta contra moștenire apartament cu 2 camere, foarte bine dotat, doresc foarte mare seriozitate. Telefon: 0770-590.527, între orele 10-20.

• omn serios, ani, cu familie, nefu mător, antialcoolic, carnet de conducere categoria B de foarte mulţi ani, fără antecedente, experienţă tehnician reţele calculatoare, amenajări interioare de la A la Z, caut loc de muncă. Astept doar ofertele serioase. Telefon: 0740-162.873.

• oamnă serioasă şi cinstită caut loc de muncă pe post de barman sau vânzătoare, sunt calificată în aceste domenii și am experienţă 1989-2015, cine are ca preferinţă aspectul fizic foarte plăcut să nu mă contacteze. Telefon: 0745288.705, între orele 8-22.

• Băiat serios, ambiţios, v rsta ani, caut loc de muncă în orice domeniu.

Telefon: 0745-295.402.

• Inginer, posesor de brevet n mana gementul turistic și experienţă de 18 ani în conducerea unei organizaţii cu activitate hotelieră, servicii culturale și alimentaţie publică cu atestat și experienţă în contabilitate, caut loc de muncă adecvat pregătirii și experienţei acumulate. Telefon: 0755-753.622, între orele 8-20.

• oamnă serioasă, de ncredere şi cu răbdare, caut loc de muncă la un azil de bătrâni sau cămin de copii ca femeie de serviciu, sau la un chioșc de ziare vânzătoare, sau agent de pază, în Târgu Mureș sau în Luduș. Rog seriozitate.

Telefon: 0758-975.790, între orele 8-20.

• Angajăm administrator ebsite. Telefon: 0752-873.941.

• Salonul de nfrumuseţare Belle Amie renovat și utilat modern, cu activitate de 12 ani și clientelă formată, închiriază avantajos post de lucru în domeniul manichiură – pedichiură. Experienţa și clientela formate reprezintă un avantaj.

Telefon: 0745-024.023.

• Angajez persoane indiferent de v rstă, full sau part-time, job ca agent imobiliar.

Cerinţe: abilităţi de comunicare și putere de convingere. Program flexibil de lucru. Cer și ofer seriozitate. Trimite CV pe adresa de e-mail: ferooconection@ yahoo.ca.

• irmă de transport internaţional angajează coordonator transport cu experienţă. Telefon: 0756-417.017.

• Caut femeie serioasă pentru a ţine companie unei văduve la ţară. Ofer cazare și recompensă, relaţii la telefon: 0265319.337, 0737-126.765, 0749-385.581.

MUREȘ 46

PARTENER GOLD decembrie 2015

o parte din viaţa ta www.zi-de-zi.ro CASTEL VINUM S.R.L.

Villa Vinea - Reinventarea vinurilor premium ADRESA Str. Principala No.243 RO-547400 Mica Județul Mureș, ROMÂNIA DATE DE CONTACT Tel. 00 40 365 505107 Fax. 00 40 365 505103 Email: wine@villavinea.ro

?

Tehnoredactarea este făcută de

Iulian Haba, Mihai Armanca și Răzvan Matei

ȘTIAȚI CĂ...

• • • •

Viţa-de-vie e cultivată în zona Târnavelor încă din epoca fierului (sec. V î.H)?

Denumirea de “vin” vine din sanscrită, de la cuvântul “vena” care înseamnă “a iubi”? În orașul german Speyer a fost descoperită cea mai veche sticlă cu vin, datând din anul 325 d.Hr? România ocupă locul 12 în clasamentul mondial al producătorilor de vinuri?

”

Filosofia noastră este simplă: vrem să demonstrăm că scoatem vinuri premium și superpremium din această podgorie care dispune de condiții ideale! Începutul, vedeți medaliile din ultimii 2-3 ani, cred că este elocvent! Și e doar începutul!”, Cristian Podar, manager Castel Vinum

La doar șase luni de la lansarea pe piaţă, în 2012, vinurile Villa Vinea, produse de compania Castel Vinum în Podgoria Târnave-Târnăveni, obţinuseră șapte Medalii de Aur și patru Medalii de Argint la concursurile de profil din România. Au urmat multe, multe altele! Villa Vinea este un brand tânăr, dar dintre cele mai viguroase ale Mureșului!

Proiectul Castel Vinum a apărut datorită atracţiei lui Heiner Oberrauch, proprietarul companiei Salewa, fabrica de echipamente exclusiviste outdoor și de munte, aflată în Târgu Mureș, faţă de zona Târnavelor. Astfel, începând cu 2001, Oberrauch a început să cumpere terenuri în zonă, iar bazele primei plantaţii au fost puse în 2006. A fost o muncă titanică să achiziționeze terenuri de la mai mulți proprietari și să le comaseze, astfel încât să obțină cele 32 de hectare dorite. „Bunicul meu era cultivator de viţăde-vie și avem vie și în Italia, așa că vinul e în ADN-ul familiei”, povestește Oberrauch.

Desigur, înainte de a se apuca să cumpere terenuri pentru o podgorie, a adus experți care să analizeze solul și clima din zona Mica, care i-au confirmat că locul este ideal pentru un asemenea business: “un sol bogat în minerale, ce se aseamănă cu cel din Toscana”. „Pentru un vin bun, reușești să produci cam zece mii de sticle la hectar, iar la suprafața cultivată de noi ținta e să producem 200250.000 de sticle”, explică investitorul.

Oberrauch crede că România, o țară cu tradiţie în viticultură, e destinația perfectă pentru acest business, deoarece consumul intern de vin va crește substanțial odată cu creșterea nivelului de trai.

Pionierii vinurilor roșii Cu ajutorul fondurilor europene, în 2010, au fost plantate noi hectare de vie, iar în același an a început și construcţia cramei. Investiția totală în cramă, care are o capacitate de aproximativ 5.000 de hectolitri, și în vie s-a ridicat la peste 5 milioane de euro, din care jumătate au provenit din surse proprii. „De pe la 1700 vorbim de vinuri pe această vale. Villa Vinea are, în proporţie de 80%, vinuri albe. Ca și soiuri albe de struguri, noi plantăm Fetească

Regală, Fetească Albă, care sunt tradiţionale românești, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Gewurztraminer, Riesling de Rhin și un soi pe care numai noi îl avem în România, Kerner, care vine din Germania, iar în 2006, când am început să plantăm, am fost pionieri pe Valea Târnavei Mici pentru soiuri roșii. A fost Feteasca Neagră, soi tradiţional românesc, apoi Pinot Noir, Merlot și un soi specific Austriei de Sud, Zweigelt, pe care, din 2013 îl facem, la fel ca și Kerner-ul, ca și DOC, denumire de origine controlată”, explică Cristian Podar, managerul companiei Castel Vinum.

Vinurile sunt realizate cu ajutorul consultantului Celestino Lucin, oenolog la Abbazia di Novelo, Bresanone, cel care în 2009 a fost numit „vinificatorul anului“ de către publicaţia italiană Gamberro Rosso, dar și cu sprijinul altor oenologi de renume internaţional.

Cea mai galonată cramă Pentru brandul Villa Vinea, anul 2014 a fost unul care a confirmat calitatea vinurilor sale. Podgoria mureșeană a câștigat șapte medalii în cadrul competiţiei ”International Wine Contest Bucharest 2014”, mai precis trei de aur și patru de argint. Medalii au primit Diamant Selection 2011 (aur), Rhine Riesling 2012 (aur), Sauvignon Blanc 2013 (aur), Smarald Selection 2012 (argint), Kerner 2013 (argint), Kerner 2012 (argint) și Fetească Regală 2013 (argint). „Aceste rezultate de anul trecut ne-au transformat în cea mai galonată cramă de pe Valea Târnavei Mici și ne-au plasat pe locul doi pe ţară, după Cotnari, ca număr de medalii câștigate. A fost un concurs foarte puternic, cu competitori valoroși și cu un juriu pe măsură, care a testat peste 700 de probe, alcătuit din peste 700 de

persoane, iar ceea ce ne bucură referitor la această competiţie este faptul că am evoluat pozitiv de la an la an. Filosofia noastră e simplă: vrem să demonstrăm oamenilor că putem să facem pe Valea Târnavei Mici vin premium și vin superpremium, sortimente albe, dar și roșii”, susține Cristian Podar.

Concursul Internaţional de Vinuri București 2014 (IWCB 2014) a fost organizat la iniţiativa Oficiului Naţional al Viei și Produselor Viti-Vinicole (ONVPV), de către Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România (ADAR), în parteneriat cu ASER Wineconsulting, sub patronajul Organizaţiei Internaţionale a Viei și Vinului (OIV).

Contessa – primul vin dulce al Târnavei Mici Tot în 2014, în septembrie, podgoria mureșeană a lansat vinul special “Contessa”, primul vin dulce produs vreodată pe Valea Târnavei Mici. Managerul companiei Castel Vinum, Cristian Podar, spune că pentru producerea acestui vin strugurii sunt culeși la maturitate deplină și așezaţi apoi în cutii din plastic, pe un singur rând, pe terasa cramei, în perioada octombrie - februarie. „E un proces aparte. Strugurii se stafidesc, se elimină apa, rămâne foarte mult zahăr și arome, după care îi stoarcem. Randamentul la această metodă este de maximum 20%”, susține Cristian Podar.

Potrivit acestuia, condiţiile meteorologice din zona comunei Mica sunt ideale pentru păstrarea aromelor. „Avem o temperatură foarte bună pentru realizarea unor vinuri premium și superpremium, avem o diferenţă de temperatură mai mare de 15 grade între zi și noapte, ce ne ajută foarte mult, avem ceţuri, atât în dimineţile de vară, dar mai ales toamna, care ne ajută în păstrarea aromelor, avem ore de soare suficiente. Apoi, solul argilos are o mineralitate extraordinară, care ne ajută să facem vinuri deosebite la Villa Vinea”, mai spune Cristian Podar.

partener decembrie 2015

47

Valea Largă își rezolvă pe cont propriu problema apei curente Comuna Valea Largă, aflată la granița județului Mureș cu județul Cluj, are proiecte importante finalizate sau în curs de finalizare. Vorbim aici de 7,5 kilometri de drumuri asfaltate, școli reabilitate, dispensar medical, cămin cultural, rețea internă de apă curent. În curând, se va finaliza cel mai important proiect, respectiv rețeaua de apă curentă a comunei, care va fi alimentată de la sistemul din județul Cluj. Mai multe amănunte în interviul următor, cu primarul Beniamin Pădurean.

Reporter: Cum stă comuna Valea Largă cu infrastructura rutieră?

Beniamin Pădurean: În ultima perioadă am reușit să asfaltăm drumuri comunale pe o lungime de 7,5 kilometri, din satele Valea Largă, Valea Urieșului, Poduri, investițiile fiind făcute din fonduri locale. Pe raza comunei am mai beneficiat de o reabilitare de drumuri importantă, vorbesc aici de drumul județean 151C care trece prin comună, care a fost asfaltat de Consiliul Județean Mureș între Zau de Câmpie și limita de județul Cluj pe o lungime de 4,5 kilometri.

Acest proiect a fost deosebit de apreciat de cetățeni, mai ales că foarte mulți dintre ei au locuri de muncă în județul vecin. Am reușit să pietruim celelalte drumuri comunale și sătești din comune, avem 45 kilometri de astfel de drumuri și 2 kilometri de trotuar pavat.

Rep.: În ce situație se află școlile din comună?

B.P.: În comună avem Școala Generală Valea Largă I-VIII, Grădinița Valea Largă, Școala Valea Frăției I-IV și Grădinița Valea Frăției. De la momentul în care am ajuns primar am investit în toate unitățile de învățământ din comună sume destul de mari din bugetul local. La Școala Generală Valea Largă I-VIII am reușit să facem reabilitarea termică, geamuri termopan, acoperiș, grupuri sanitare moderne, la fel și la Grădinița Valea Largă. La celelalte unități chiar anul trecut am reușit să punem uși noi, geamuri termopan, și pe anul viitor vrem să investim și în grupuri sanitare. Pe lângă școli, la nivel cultural, am reușit reabilitarea Căminului Cultural din comună la

www. danubiushotels.ro sovatahotel@szovata.ro tel: + 40 265 570151 + 40 265 570506

desfășura cum trebuie. Am relocat terenul de fotbal din comună, cu vestiar nou pentru că fostul teren a fost retrocedat, avem o echipă locală care participă în divizia județeană, îi sprijinim cât putem de mult. Pe viitor avem în proiect să construim și un teren sintetic pentru diferite sporturi, sper că în anul 2016 să îl terminăm de construit.

standarde moderne, locuitorii comunei îl folosesc pentru diferite evenimente festive din viața lor, plus evenimentele școlare sau de sărbători.

Rep.: Ce perspective de angajare au locuitorii comunei dumneavoastră?

B.P.: La noi în zonă agricultura este una dintre principalele activități economice, oamenii încă trăiesc din munca pământului. În plus, profităm foarte mult de apropierea de Cluj, mulți tineri din comună lucrează la diferite fabrici din acest județ, cu salarii decente și perspective mai mari. Mai avem și câteva firme locale în domeniul serviciilor comerciale care oferă locuri de muncă, care prind foarte bine pentru viața economică a comunei.

Rep.: Dar în sănătate, sport, culte și alte domenii importante cum stați?

B.P.: Avem un dispensar funcțional pe care l-am modernizat corespunzător în ultimii ani, cu centrală, izolație, geamuri, etc, cu doi medici de familie care se ocupă de toți cetățenii comunei. Este foarte important ca oamenii să aibă acces la servicii medicale cât mai apropiate de domiciliul lor, medicii noști fac vizite la domiciliu, dau rețete compensate, consultă pacienții și le fac trimiteri la medici specialiști din oraș. Mai ales pentru persoanele mai în vârstă, acest serviciu este extrem de util, pentru că nu mai au posibilitatea să se deplaseze atât de ușor spre oraș. Oferim sprijin financiar tuturor cultelor din comună, atât pentru bisericile ortodoxe, cât și pentru celelalte culte:

Beniamin Pădurean, primarul comunei Valea Largă penticostal, baptist etc. Încercăm să fim cât mai imparțiali, să oferim în funcție de numărul enoriașilor, așa încât viața spirituală a cetățenilor să se poată

Rep.: Ce proiecte de viitor mai doriți să faceți?

B.P.: Cea mai acută problemă a comunei noastre este introducerea apei curente în localitățile comunei.

De la primul meu mandat m-am zbătut să rezolv această doleanță a oamenilor, care trebuie să fie o normalitate pentru orice localitate rurală din țara noastră. Am reușit să construim deja 20 kilometri de rețea de apă curentă, dar problema a fost lipsa sursei de apă. Pentru asta am amenajat patru puțuri de mare adâncime, unul dintre ele la 150 m, pentru că speram să rezolvăm problema apei la nivel local.

Din păcate, după ce s-a forat am descoperit că apa care provine din pânza freatică nu poate fi adusă la parametri pentru a fi folosită pentru consumul uman.

Așa încât, am hotărât schimbarea strategiei și ne-am adresat companiei clujene Someș-Tisa pentru a ne aproba un debit suficient pentru nevoile locuitorilor, aproximativ 5l/s. Am făcut toate demersurile pentru a ne putea conecta la magistrala clujeană, aflată la 11 kilometri de bazinul de colectare, inclusiv avem o hotărâre a Consiliului Județean Cluj în acest sens, în acest moment proiect se află la stadiu de licitație a lucrărilor de aducțiune. În acest moment avem construită rețeaua de apă internă la 60% din total, vrem ca până în vara anului viitor să dăm drumul la robinete. Mai avem încă 15 kilometri de rețele interne care sunt intrate la licitație pe care le vom construi din surse de la bugetul local.

(I.A.)

www.danubiushotels.ro

MUREȘ 48

PARTENER SILVER decembrie 2015

o parte din viaţa ta www.zi-de-zi.ro Durkopp Adler SRL România este membru al concernului Durkopp Adler AG, producător mondial de mașini de cusut. Importantă investiție germană în Transilvania, fabrica din Sângeorgiu de Mureș are 18 ani de activitate, oferind una dintre cele mai bune modele de lucru în materie de tehnologie performantă și pregătire profesională. ȘTIAȚI CĂ...

•

• •

Încă din anul 2007 Durkopp Adler România asigurără calitatea produselor pe baza standardului ISO 9001. Acest standard nu este impus de lege, dar reprezintă o siguranță pentru beneficiari. Certificarea Durkopp Adler România este făcută de AFAQ (AFNOR Certification - Franța) În fiecare an se face o supaveghere a certificării, iar din trei în trei ani se face recertificarea sistemului implementat Durkopp Adler România are și un laborator de metrologie unde se face verificarea instrumentelor de măsurat. Dacă sunt depistate aparate sau instrumente necorespunzătoare se trece la repararea sau înlocuirea acestora.

Investiții mari în calitate și eficiență la Durkopp Adler România Durkopp Adler SRL și-a început activitatea în 1997, având ca principale obiecte de activitate producția de mașini de cusut până în 2008 inclusiv, respectiv piese de schimb pentru mașini de cusut și subansamble automate, dar și sisteme de transport. În anul 2000, ca urmare a creșterii capacității de producție, a fost ridicată prima hală la actualul sediu al firmei din Sângeorgiu de Mureș.

Nivelul producției a crescut în fiecare an, iar de la 100 de angajați, în 1998, fabrica a ajuns acum să implice în producție, vânzări și administrație peste 300 de oameni.

Anul 2014 a adus o creștere de aproximativ 20 % a activității, iar pentru acest an conducerea companiei așteaptă creșteri similiare.

“Continuăm să câștigăm piețe, mai ales în zonele netradiționale, cum ar fi Asia sau America de Sud, cu produse care sunt calitativ foarte ridicate și au prețuri moderate. Prin achiziția a încă doi foști competitori, care s-au integrat în cadrul concernului, sarcina noastră a devenit aceea de a le furniza și lor piese, astfel încât exporturile au crescut foarte mult”, explică Johann Hermann, administratorul Durkopp Adler SRL. Renumele mărcii Durkopp Adler, un producător de mașini de cusut care se bucură de mare apreciere la nivel mondial, dar și propriile exigențe, au obligat fabrica din Sângeorgiu de Mureș să lucreze la un nivel de calitate foarte ridicat. Experiența și profesionalismul echipei, dar și un ritm intens de investiții, făcute în domeniul creșterii

MUREȘ

MUREȘ

o parte din viaţa ta www.zi-de-zi.ro

o parte din viaţa ta www.zi-de-zi.ro

Pentru cooperativele meșteșugărești, cotidianul Zi de Zi, oferte speciale vă croiește!

Cotidianul Zi de Zi preia anunțuri privind autorizațiile de mediu.

MUREȘ

Oferta noastră*:

1,5 lei/cuvânt sau

o parte din viaţa ta

2 lei/cm dați

*prețurile nu includ TVA

www.zi-de-zi.ro

Scrieți-ne pe publicitate@zi-de-zi.ro sau sunați la numărul 0265-215.613 sau veniți la sediul cotidianului Zi de Zi, strada Primăriei nr.1 pentru mai multe detalii.

productivității și calității produselor, le-au permis celor de la Durkopp să facă față cu brio exigențelor. “La ora actuală producem aproape exclusiv pe mașini cu comandă numerică, facem aproape exclusiv programarea prin digitalizare, măsurarea produselor se face prin digitalizare-comandă numerică, în așa fel încât influența erorii umane să fie minimă. Personalul calificat este greu de găsit pe piață, mai ales la programatori sau reglori, care sunt oameni cheie, dar am încercat să atragem, prin diverse facilități, forța de muncă existentă pe piață și să calificăm noi acest personal,” a spus Johann Hermann.

Despre investițiile mari făcute pe partea de producție ne-a oferit detalii și Vajda Ibolya - Finance Manager / director economic în cadrul Durkopp Adler România: “Pe lângă creșterea volumului de producție, ne-am străduit să creștem calitatea și competitivitatea produselor. În acest scop, am achiziționat și dotat secțiile de producție cu o serie de mașini și utilaje noi, performante, cum ar fi: 3 strunguri CTX Alpha 300 Gildemeister, Mașină de șlefuit Smart, 5 centre de prelucrare verticală de mare viteză HAAS, Mașină de marcat cu laser Trumark, centre de prelucrare micron etc. Am reușit să modernizăm și secția de tratamente termice cu un cuptor CBUT (cu bazin integrat de ulei și masină de spălat), costul investiției ridicându-se la peste 170.000 de euro.

Cele mai recente investiții constau în achiziționarea unor utilaje de ultimă generație - două centre de prelucrare

verticale HAAS și un strung CNC de mare precizie Nakamura, totalul investitiilor preconizate pentru anul 2015 fiind de 600.000 euro. Datorită creșterii volumului de producție, în primele luni ale acestui an. Durkopp Adler a făcut un val de angajări, urmând ca în a doua jumătate a anului să fie mărit din nou numărul de angajați. În ultimii patru ani, volumul total al investițiilor făcute de Durkopp Adler s-a ridicat la peste 4,7 mil. lei, din care investiții în mașini și utilaje 2,9 mil. lei din resurse proprii, prin leasing financiar si operațional.

Creșterea permanentă a producției le-a adus angajaților o serie de bonificații, tichete de masă, tichete cadou de sărbători, decontarea cheltuielilor cu transportul la și de la locul de muncă, premii, ajutoare sociale. Firma asigură asistență medicală de specialitate angajaților: cardiologie, oftalmologie, EKG, verificarea nivelului glicemiei etc.

Legat de nivelul de tehnologizare de la Durkopp Adler România, ar mai fi de spus că toată fabrica este legată intranet prin fibră optică, în așa fel încât transmisa de date de la programator la mașinile de prelucrare, de la cele de prelucrare la mașina de măsurat automată tridimensională, etc, să poată fi făcute optim, cu maximă eficiență. Acest circuit închis a dus la reducerea timpilor de fabricație de la 32-34 de zile (pentru un produs, de la intrarea în fabricație până la expediere), până la 12-14 zile.

Asociațiile, fundațiile și organizațiile neguvernamentale sunt ai noștri aliați!

Vă așteptăm, Zi de ZI, să ne vizitați / contactați și ofertele speciale să le aflați!

PARTENER GOLD decembrie 2015

49

MUREȘ 50

PARTENER GOLD decembrie 2015

o parte din viaţa ta www.zi-de-zi.ro CIFRELE CITADIN PREST

20 40 34 900

de ani de la înființarea Citadin Prest mil. cifră de afaceri în 2014

mil. euro contractul cu OMV Petrom mil. euro hotelul ”picătură de apă” din Dubai

Citadin Prest. Două decenii de construcții „Povestea brandului Citadin Prest este abia la început”, îi place să spună antreprenorului Iancu Costin, tânărul de 29 de ani care a preluat afacerea după decesul tatălui său și a crescut-o de 14 ori în aproape doi ani. Pornită de la zero în urmă cu două decenii, compania are astăzi o reputație ireproșabilă în domeniul construcțiilor civile și de infrastructură rutieră.

Istoria companiei se confundă cu numele omului de afaceri Laurean Costin, cel care, în anul 2000, a avut curajul să preia, alături de câțiva prieteni, fosta ramură de construcții a Regiei Autonome a Administrației Domeniului Public (RAADP) Mureș, divizată în 1995 și redenumită Citadin Prest.

Compania, ajunsă inițial, în 1997, în proprietatea SIF Transilvania, a început efectiv să se dezvolte odată cu preluarea ei de către Laurean Costin. O nouă imagine, o nouă abordare în business, reînoirea parcului auto și de utilaje, specializarea angajaților, contracte noi – au fost principalele măsuri impuse riguros de noul proprietar. În numai doi ani, compania avea un sediu ultramodern, o investiție absolut necesară pentru imaginea Citadin Prest.

Începuturile

!

Echipa redacțională actuală: Ligia Voro, Amalia Vasilescu, Teodora Mîndru, Edith Vereș, Alex Toth, Alin Zaharie, Mihai Vereș, Nicu Balint, Laura Pop, Alice Micu

Mai bine de un deceniu, cu mână de fier, fără experiență în construcții, dar cu viziune, Costin Laurean a construit un business sănătos, cu un nume respectat în tagma constructorilor din regiune.

Citadin Prest a realizat o mulțime de lucrări importante în Târgu Mureș, dar și în alte zone din județ.

Printre clienții care au avut încredere în acești ani în profesionalismul Citadin Prest sunt Primăria Târgu Mureș, Consiliul Județean Mureș, primăriile și consiliile locale ale mai multor localități din Mureș, Compania Naţională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România etc.

Privind la cifrele companiei din perioada 2000-2012, totul mergea bine, stabil, previzibil, Citadin Prest consolidându-și întruna poziția de lider la nivel local, dar fără ambiții de extindere în afara Mureșului.

În ultimul deceniu, în fiecare an, compania a fost distinsă cu Diploma de excelență în afaceri și Diploma Topul Firmelor, de către Camera de Comerț și Industrie a Județului Mureș.

A doua viață Momentul de cumpănă în dezvoltarea companiei s-a petrecut în 2013, când, după decesul lui Laurean Costin, conducerea afacerii a fost preluată de tânărul său fiu, arhitectul Iancu Costin. Sosit de la Cluj, povestește Iancu, în primele săptămâni s-a simțit depășit de situație, chiar cocheta cu ideea de a vinde compania. Apoi, încet, supervizat de mama sa, a preluat frâiele. A pornit aproape de la zero, așa cum pornise și tatăl său în urmă cu 15 ani.

“Au fost clipe dificile, trebuia să acumulez într-un timp scurt foarte multe lucruri. Aveam contracte în derulare care trebuiau respectate, facturi care trebuiau încasate, furnizori care veneau să fie plătiți, angajați care își așteptau salariile. Atunci am descoperit că am moștenit și eu ceva important de la tata: flerul și capacitatea de a mă descurca sub stres. La scurt timp, după ce am studiat dosarele firmei, mi-am dat seama că nu e atât de grea situația. Lăsase în urmă un business sănătos, care trebuia doar continuat. Și asta a urmat. Am continuat ce a început el și, mai nou, am început să-mi pun și eu amprenta venind cu proiecte noi”, spune tânărul manager al Citadin.

Deși puțini îi dădeau o șansă de a ține corabia pe linia de plutire, Iancu s-a dovedit un manager iscusit. Nu numai că a redresat firma aflată în pragul prăpastiei odată cu dispariția proprietarului ei, ci a reușit, în numai un an, să

”

schimbe viteza Citadin Prest într-una mult superioară. De la o cifră de afaceri de cca. 3 milioane euro în 2013, Iancu a produs surpriza în 2014, când a reușit afaceri de peste 40 de milioane euro.

Cel mai mare contract din istoria companiei, cu OMVPetrom, în valoare de 34 milioane euro (plus TVA), a fost semnat de Iancu în toamna anului trecut și este în plină derulare. Alte proiecte mari, alte licitații - care promit ieșirea fără timiditate a Citadin, pe piața națională a constructorilor - sunt în desfășurare.

Tânărul școlit la Cluj vede altfel viitorul companiei decât fondatorul acesteia. “Vrem să devenim dintr-un brand local un brand regional, sau chiar național. Vom putea câștiga licitații și să derulăm contracte în orice colț al țării. Ce ne recomandă în fața altora? Lucrările de calitate premium, prețurile cumsecade și bunul simț ardelenesc!” susține Iancu.

Un alt proiect al managerului Citadin este efectuarea unui pas mai hotărât spre construcțiile rezidențiale în Cluj. Apoi, prin fonduri europene, managerul vrea să construiască un centru de cercetare pe acumulatori și energie, tot la Cluj.

Arhitect de talent, propria-i casă din Cluj stând mărturie, Iancu a visat mereu să deseneze o clădire impresionantă.

Nu a participat niciodată la vreun concurs de arhitectură, dar mereu a așteptat să aibă o șansă mare de a arăta ce poate. Și aceasta a venit acum. În Dubai trebuie construite 200 de hoteluri până în 2020, dacă acolo se vor ține Jocurile Olimpice. Unul dintre ele ar putea avea semnătura lui Iancu Costin. “Am decis să intru în competiție cu alți arhitecți din lume cu un proiect special.

Am gândit un hotel cu 110 etaje, în formă de picătură de apă, construcția lui fiind evaluată la 800-900 de milioane euro. Proiectul a trecut de fazele preliminare de selecție”, spune Iancu Costin.

Vrem să devenim dintr-un brand local un brand regional, sau chiar național.

Vom putea câștiga licitații și să derulăm contracte în orice colț al țării.

Ce ne recomandă în fața altora? Lucrările de calitate premium, prețurile cumsecade și bunul simț ardelenesc!”

Iancu Laurean Costin, proprietarul Citadin Prest

PARTENER GOLD decembrie 2015

Dafcochim

51

brandul ce crește odată cu fermierii

Înființată în anul 1994 de Liviu Cojoc și Radu Fodor, compania Dafcochim are ca obiect principal de activitate comerțul cu produse chimice. Exportatoare, importatoare și distribuitoare pentru numeroase firme de prestigiu naționale și internaționale, compania este azi unul dintre principalii jucători de pe piața produselor chimice, industriale și pentru agricultură. din județele Mureș, Harghita, Covasna, Brașov, Sibiu, Divizia Chimice a fost începutul Cluj, Maramureș și Alba achiziționează input-uri pentru Încă de la apariția ei, acum peste două decenii, Dafcochim agricultură de la compania mureșeană și beneficiază s-a specializat în comerțul cu produse chimice pentru de consultanță tehnică pentru managementul culturilor, industrie. Astfel, produsele comercializate sunt destinate de soluții personalizate pentru creșterea eficienței în special combinatelor de producere a îngrășămintelor economice, de vizite în câmp din partea specialiștilor chimice, fabricilor de celuloză și hârtie, combinatelor Dafcochim. de produse clorosodice, fabricilor de sticlă și ceramică. “Acest lucru se datorează faptului că de la un an la altul Aceste produse se pot clasifica în produse chimice ne-am diversificat gama de produse comercializate, anorganice de bază (hidroxid de sodiu, acizi anorganici, în prezent fiind distribuitori autorizaţi ai celor mai mari sodă calcinată, apă oxigenată, săruri anorganice) și producători de produse de uz fitosanitar din lume, produse chimice organice (glicoli, polioli, acizi organici, oferind întreaga gamă de produse: erbicide, insecticide, săruri ale acizilor organici, glicerină, monomeri organici, fungicide, îngrășăminte complexe și cu azot. O creștere deosebită a acestui sector a avut loc în ultimii ani și se polistiren, solvenţi organici).

De o importanţă deosebită în portofoliul companiei datorează în special dezvoltării fermelor mici și mijlocii, se bucură produsele chimice destinate tratării apelor precum și a creșterii suprafeţelor cultivate, ca urmare a industriale. În acest sens, Dafcochim oferă soluţii tehnice folosirii de tehnologii și produse performante. Dafcochim complete și produse pentru tratarea apelor de consum este un model prin felul în care iși aproprie fermierii, prin din industria energetică, având ca principali clienți relaţiile de afaceri, prin modul prietenesc de a trata Complexele Energetice, Compania Națională a Uraniului, fermierul și, ceea ce este mai important, prin produse Centrala nucleară de la Cernavodă, operatorii regionali de excepţie,” explică Silvia Oprișcan, reprezentant al pentru obţinerea apei potabile și epurarea apelor uzate. top-managementului Dafcochim. „Am plecat la drum în 1994, am stat alături de fermieri Divizia Agro, segmentul prin produsele și facilitățile pe care li le oferim, vom rămâne lângă ei și în viitor. Dafcochim are astăzi o cu creșteri spectaculoase Divizia Agro a Dafcochim a apărut natural, ca o ne- infrastructură în depozite, logistică rapidă de procesare cesitate la dezvoltarea consistentă a fermelor agri- a comenzilor, agenţi de vânzări și o colaborare bună cole din Transilvania. În prezent, această ramură a cu multinaţionale ce pot oferi soluţii pentru toate companiei acoperă jumătate din cifra totală de afaceri problemele fito-sanitare. Dezvoltăm parteneriate pe și are perspective serioase. Peste 400 de fermieri mari termen lung cu clienţii și cu furnizorii noștri și suntem

preocupaţi de performanţele economice ale fermierilor, cărora încercăm să le oferim soluţii economice, în ceea ce presupune costul și finanţarea inputurilor.

Cifra noastră de afaceri nu este doar stabilă, ci este în creștere constantă, iar acest lucru nu se datorează doar nouă și echipei noastre, ci și fermierilor, cu care am crescut împreună”, susține Silvia Oprișcan .

Principalii parteneri-furnizori ai Dafcochim – Divizia Agro – sunt: Adama, Azomureș, BASF, Bayer, Belchim, Caussade semences, Dow AgroSciences, Du Pont, Groupe Euralis, Holland Farming Agro, KWS, Limagrain, Luvena, Masadour Semences, Monsanto, Nufarm, Pioneer, Saaten Union, SumiAgro, Syngenta.

Simpozioane cu valoare adăugată În demersul ei de a ține aproape de fermieri, Dafcochim organizează de mai multe ori pe an simpozioane, unde își prezintă partenerii importanți, își explică oferta de produse și facilitățile de ordin financiar acordate agricultorilor. Poate cel mai important dintre aceste evenimente, ajuns la a treia ediție, este cel care are loc în Ungaria, la început de an. Două sute de fermieri din opt județe ale Transilvaniei și reprezentanţi de top ai multinaţionalelor producătoare de input-uri au participat și în 2015, în perioada 13-16 ianuarie, la tradiţionalul deja simpozion, în splendida locație a Hotelului Saliris Resort din Egerszalok – Ungaria. La final, în calitate de gazde, proprietarii Dafcochim, Liviu Cojoc și Radu Fodor, s-au declarat foarte mulţumiți de desfășurarea evenimentului. Discuțiile dintre fermieri și producătorii de input-uri au fost fertile, ca de obicei, iar agricultura din Transilvania se află pe drumul cel bun.

CIFRELE DAFCOCHIM

1994 151.714.696 46 3 Anul fondării Dafcochim

lei Cifră de afaceri în 2014

Angajaţi

Depozite, cu o suprafață totală de 5.167 mp

IONUȚ OPREA a condus ziarul ZI de ZI vreme de un an între 2007 și 2008

?

MUREȘ 52

PARTENER GOLD decembrie 2015

o parte din viaţa ta www.zi-de-zi.ro PERSONALITĂȚI MEDICALE CARE AU MARCAT ISTORIA SCJU La ctitorirea acestui spital și-au adus contribuția personalități marcante ale vieții medicale mureșene cum ar fi: Prof. Dr. Ioan Muntean - director al Direcției Sanitare, Dr. Trozner Francisc - director adjunct, Dr. Mirela Becu - director DSM: 1977-1990, Prof. Dr. Puskas Gheorghe, Prof. Dr. Fenke Francisc, Prof. Dr. Kerestely Ioan, Prof. Dr. Cornel Dudea, Prof. Dr. Mulfaly Vasile, Prof. Dr. Fodor Francisc, Dr. Emil Căpâlna, Prof. Dr. Mody Eugen, Prof. Dr. Liviu Popoviciu, Prof. Dr. Gh. Emilian Bancu, Prof. Dr. Doczi Pall, Prof. Dr. Cornel Ciugudeanu, Prof. Dr. Berdj Asgian, Prof. Dr. Radu Deac.

!

Orice companie știe:

Nu apari în Zi de Zi, nu exiști.

Abonează-te

cu 500 lei pe an.

Anatomia unui spital de elită Cu o istorie de 32 de ani în spate, Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) Târgu Mureș este azi unul dintre cele mai prețioase branduri ale județului. Pacienți din toata țara bat zilnic la porțile SCJU în căutarea medicilor de elită despre care au auzit atâtea lucruri minunate. Cum a crescut această notorietate și cum poate fi ea valorificată? Răspunsurile le dă dr. Claudiu Puiac, managerul spitalului.

Rep.: Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) reprezintă unul dintre brandurile valoroase ale Mureșului. Peste 30% dintre pacienți provin din alte județe ale României. Pe ce se bazează această notorietate?

Dr. Claudiu Puiac, manager al Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) Târgu Mureș: În lumea medicală, vorbim mai puțin despre notorietate și mai mult despre prestigiu și reputație. Dacă prestigiul este dat de calitatea lucrărilor științifice publicate sau prezentate la congresele și reuniunile științifice, reputația este rezultatul calității muncii medicale și manageriale. SCJU este cea mai mare unitate sanitară publică din Transilvania, de interes local, judeţean și regional. De asemenea, este un important centru de pregătire postuniversitară, unde, sub îndrumarea atentă a medicilor seniori, tinerii rezidenţi sunt iniţiaţi în tainele specialităţilor pentru care au optat. Adresabilitatea din punct de vedere chirurgical, dar nu numai, este foarte mare spre Târgu Mureș, pentru că suntem cel mai mare spital de urgenţă din regiune, iar complexitatea cazurilor rezolvate aici este foarte mare.

Preluăm cazuri grave și de la alte spitale, noi fiind un fel de „capăt de linie” în ceea ce privește tratarea pacienţilor. Acest lucru înseamnă că nu trimitem pacientul mai departe, ci îl vindecăm. În anul 2014, au fost externați aproape 42.000 de pacienţi, care au beneficiat de îngrijiri medicale în cadrul SCJU Târgu Mureș.

Rep.: Ce le oferă Mureșul acestor pacienți, concret, în materie de medicină? Care sunt punctele forte ale SCJU? C.P.: În cadrul SCJU se face medicină de performanţă, se fac lucruri extraordinare care nu numai că merită spuse, ci trebuie spuse. Vorbim de transplant, de operaţii foarte delicate și complicate pe creier, pe coloana vertebrală, operaţii care includ patologia malformativă, traumatică, tumorală a nou-născutului. Vorbim despre clinici care

PREMIERE MEDICALE RECENTE ÎN CADRUL SCJU Transplant de ligament încrucișat cu fixare prin metoda Press-fit Aprilie 2014. Profesorul universitar doctor Tiberiu Bățagă, medic primar ortoped în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) Târgu Mureș, împreună cu profesorul doctor Andrei Nica, consilier la Autoritatea Națională de Transplant și responsabilul băncii de țesut a Spitalului Clinic Colentina din București, au realizat în aprilie 2014, la Târgu Mureș, o premieră națională în timpul unui transplant de ligament încrucișat anterior, a cărui fixare s-a făcut prin metoda Press-fit.

Cinci implante cohleare de ultimă generaţie, implantate intraoperator Octombrie 2014. O echipă de medici din cadrul Clinicii ORL a SCJU Târgu Mureș, condusă de Dr. Adriana Neagoș, coordonatoarea programului naţional de endotrotezare la SCJU Mureș, sub îndrumarea Prof. Dr. Rovo Laszlo, invitat de la Universitatea din Szeged, au poziţionat intraoperator, la sfârșitul lunii octombrie, 5 implante cohleare. Medicii din cadrul Clinicii ORL au înregistrat și o premieră la

ISTORICUL SCJU

reprezintă centre de excelenţă și de referinţă la nivel naţional pentru specialităţile lor, vorbim despre cercetări și studii știinţifice realizate care se publică în reviste internaţionale de prestigiu. Bineînțeles, vorbim de medici extrem de bine pregătiţi și supraspecializaţi și tehnologie de top în cadrul clinicilor în care își desfășoară activitatea.

De asemenea, SCJU Târgu Mureș este unitate regională de management pentru Regiunea Centru în cadrul programului de screening pentru cancerul de col uterin. În plus, din 2012, UPU-SMURD este cea mai modernă unitate de primiri urgențe din țară.

Rep.: Spitalul și actul medical de aici s-au îmbunătățit continuu în ultimii 15 ani. În calitate de manager al SCJU, spuneți-ne la ce nivel se află acum această unitate?

C.P.: Conform ordinului Ministerului Sănătăţii 1408/2010, SCJU este clasificat în Categoria I, și pentru asta a trebuit să îndeplinim niște condiţii minime obligatorii în ceea ce privește structura organizatorică, serviciile medicale furnizate, dotarea cu aparatură medicală, organizarea asistenţei medicale spitalicești și ambulatorii, desfășurarea de activități de învăţământ și cercetare știinţifico-medicală, precum și diferite proporţii referitoare la bolnavi internaţi care au domiciliul în alte judeţe, bolnavi externaţi care se reinternează în alt spital, bolnavi externaţi care se reinternează în același spital într-un anumit interval de 48 de ore, bolnavi transferaţi într-un alt spital. Aș vrea să amintesc, de asemenea, de proiectul de Ordin al Ministerului Sănătăţii privind măsuri de organizare și funcţionare a spitalelor regionale de urgenţă și a unităţilor funcţionale regionale de urgenţă, prin care SCJU Târgu Mureș este desemnat Centru Regional de Urgenţă. Îmi doresc foarte tare ca în următorii ani să dobândim statutul oficial de Spital Regional de Urgență.

nivel naţional cu ocazia implantării celor 5 dispozitive, întrucât a fost pentru prima oară în România când s-a efectuat testarea intraoperatorie a implantului prin sistem wireless. Adică, s-a verificat și determinat poziţia topografică a implantului montat, s-a verificat numărul de electrozi activi, precum și activitatea fiecărui electrod activ în parte. Clinica ORL a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureș este unul dintre cele 5 centre la nivel naţional pentru implant cohlear, celelalte centre de implant cohlear sunt București, Cluj, Iași și Timișoara.

Istoria Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureș începe în anul 1975, când, prin Hotarârea Consiliului de Miniștri Nr. 141 din 22 februarie 1975, se aprobă construcţia instituției.

Lucrările au fost desfășurate în perioada 1975-1981, iar punerea în funcțiune s-a făcut treptat. În data de 23 septembrie 1983, instituția a fost inaugurată oficial sub denumirea de Spitalul Clinic Judeţean Mureș, primul director fiind Dr. Mircea Târnăvean, director adjunct al Direcției Sanitare și coordonator al noului spital. Prima secție clinică a noului spital a fost Secţia Obstetrică Ginecologie, condusă de Prof.

Dr. Boga Coloman. Din anul 2003, spitalul își schimbă denumirea în „Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureș”, această denumire păstrându-se până astăzi.

vaselor de sânge arteriale care irigă prostata, folosind catetere și microcatetere, sub control radioscopic, urmată de injectarea de microparticule neresorbabile (de ordinul micronilor), care duc la blocarea acestor vase și, implicit, suprimarea alimentării cu sânge a prostatei bolnave. Astfel, prostata, care este mărită în volum, în 2-3 săptămâni își reduce semnificativ dimensiunile cu ameliorarea și dispariţia simptomelor și îmbunătăţirea calităţii vieţii pacientului.

Embolizare prostatică – prima intervenţie într-un spital public

Primul anevrism cerebral tratat prin implantarea unui dispozitiv modern

Octombrie 2014. În cadrul Compartimentului de Radiologie Intervenţională a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureș s-a realizat o embolizare prostatică, prima intervenţie de acest gen realizată într-un spital public. Intervenţia a fost realizată de Dr. Lucian Mărginean, coordonatorul Compartimentului de Radiologie Intervenţională din cadrul SCJU Târgu Mureș, în colaborare cu medicul urolog Dr. Daniel Porav, din cadrul Clinicii de Urologie a Spitalului Clinic Judeţean Mureș, unui pacient în vârstă de 58 de ani, din Târgu Mureș, care suferea de adenom de prostată de mai bine de un an. Intervenţia, care a durat aproximativ o oră, este o metodă minim invazivă și a constat în identificarea și cateterizarea

Februarie 2015. În cadrul Compartimentului de Radiologie Intervenţională a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureș a fost tratat primul anevrism cerebral prin implantarea unui dispozitiv modern, recent apărut pe piaţa mondială, fiind prima intervenţie de acest gen din România. Intervenţia a fost realizată de Dr. Lucian Mărginean, coordonatorul Compartimentului de Radiologie Intervenţională din cadrul SCJU Târgu Mureș, în colaborare cu Dr. Ștefăniţă Dima, de la Institutul de Boli Cerebrovasculare din București, asistaţi de doi reprezentanţi ai companiei producătoare a dispozitivului, unei paciente în vârstă de 53 de ani, din București, care suferea de anevrism cerebral la nivelul unei bifurcaţii greu de tratat și cu riscuri majore.

PARTENER GOLD

Sânpaul, pol de dezvoltare al judeţului Mureş

decembrie 2015

53

Inaugurarea Căminului „Casa Providenţei”

Situată într-o zonă strategică, în vecinătatea Aeroportului Internaţional „Transilvania”, a parcului industrial și a viitoarei autostrăzi care va tranzita judeţul Mureș, comuna Sânpaul a cunoscut o dezvoltare extrem de spectaculoasă în ultimii ani, cu perspective foarte optimiste de viitor. Principalul „vinovat” pentru transformarea comunei Sânpaul într-un pol de dezvoltare al judeţului Mureș este Simon István, primarul localităţii, care alături de echipa sa a atras în ultimii ani finanţări în valoare de 12,5 milioane de euro pentru dezvoltarea comunităţii.

Reporter: Cum încheiaţi anul 2015 din punct de vedere al proiectelor europene?

Simon István: Un proiect implementat cu succes a fost derulat prin PNDR, pe Măsura 322, și a avut obiectiv asfaltarea și îmbunătăţirea reţelei de canalizare, care a continuat un proiect depus la Fondul de Mediu. Am asigurat o finanţare proprie de 35%. Cele două proiecte au o valoare cumulată de 5,6 milioane de euro. De asemenea, amintesc și despre alimentarea cu apă a localităţii, proiect în cadrul căruia au fost făcute branșamentele la toate casele, și dincolo de Mureș.

Rep.: Cu ce rezultate s-au încheiat aceste proiecte?

S.I.: Alimentarea cu apă e rezolvată acum în proporţie de 100% în comuna Sânpaul, iar la canalizare suntem acoperiţi în procent de 85% din populaţie. În cadrul proiectului, au fost asfaltaţi 6,5 kilometri de drumuri, s-a realizat o reţea în lungime de 47,8 kilometri de conducte de canalizare nouă, s-au construit două staţii de epurare și 12 staţii de repompare.

Rep.: Ce alte proiecte au mai fost finalizate în anul 2015?

S.I.: Proiectul cel mai frumos pentru mine este construirea podului peste râul Mureș, care ajută foarte mult cetăţenii care locuiesc dincolo de râul Mureș și care avea la dispoziţie doar un bac pentru a trece Mureșul. E un proiect foarte important, prin care cetăţenii din două sate au acces la civilizaţie.

Proiectul a fost depus pe Măsura 125 A, modernizarea terenurilor agricole, și a avut o valoare de 1.240.000 de euro, bani care au fost decontaţi de Uniunea Europeană. Noi am participat cu o sumă simbolică, de 250.000 de lei. Podul a fost construit în șase luni de firma Dacia Faber din Cluj, de activitatea căreia mă declar foarte mulţumit. Un alt proiect european finanţat cu bani europeni, prin POR, a fost construirea unui cămin pentru vârstnici la Valea Izvoarelor,

împreună cu Asociaţia Caritas din Alba Iulia, organizaţie cu care noi avem o colaborare mai veche.

Prin intermediul lor, în comuna Sânpaul se făceau îngrijiri la domiciliu pentru persoanele vârstnice. În ghidul de finanţare aveam nevoie de un partener care să aibă acreditare și așa am făcut un parteneriat pentru căminul pentru vârstnici din Valea Izvoarelor, unde condiţiile de îngrijire sunt foarte bune, iar dotările de ultimă generaţie. Proiectul a avut valoarea de 1.045.000 de euro, din care 4% a fost finanţare din resurse proprii. Suprafaţa construită utilă este de 1.200 de metri pătraţi, iar gradul de ocupare este de 100%. În prezent avem 18 locuri, dar pregătim un proiect de extindere a căminului. Mai avem finalizat un proiect european, prin Grupul de Acţiune Locală, care a vizat reabilitarea căminului cultural din Valea Izvoarelor, unde finanţarea europeană a fost de 120.000 de euro, iar noi am contribuit cu aproape 60.000 de euro.

Rep.: Câte proiecte de succes aţi bifat în calitate de primar al comunei Sânpaul?

S.I.: În total, de când sunt primar, am atras și accesat proiecte în comuna Sânpaul în valoare de 12,5 milioane de euro.

Rep.: În afară de proiecte, aveţi și numeroși agenţi economici în Sânpaul...

S.I.: Din fericire așa e, avem agenţi economici și avem în continuare ambiţii mari. După părerea mea, singurul lucru pe care o administraţie locală trebuie să îl arate unui investitor este că într-adevăr găsește în acea administraţie un partener adevărat.

Nu vorbim de interese personale, ci de interesele comunităţii și în momentul în care agentul economic este convins că ceea ce discutăm rămâne valabil, atunci vine. De exemplu, în prima parte a lunii noiembrie am avut o întâlnire cu un viitor investitor care dorește să investească 10 milioane de euro în Sânpaul și să creeze cam 120-150 de locuri de

Simon István, primarul comunei Sânpaul muncă. A cumpărat deja terenul, iar pasul următor e emiterea certificatului de urbanism. Deja se lucrează la PUD. Noi am cuprins în PUG 150 de hectare pentru industrie, logistică și tot ce înseamnă dezvoltare.

Astăzi, la nivelul comunei Sânpaul avem cam 2.800 de locuri de muncă. O altă iniţiativă pe care dorim să o derulăm se referă la o colaborare pe care dorim să o iniţiem cu licee și școli profesionale din TârguMureș, prin care elevii care învaţă diverse meserii să aibă posibilitatea să facă practică la societăţi, unde să înveţe meserie și ulterior chiar să se angajeze.

Consider acest demers foarte util atât pentru elevi, cât și pentru agenţii economici din Sânpaul. E mare nevoie de strungari, frezori, sudori, meserii de bază în dezvoltarea industrială.

Rep.: Ce proiecte aveţi în pregătire pentru anul 2016?

S.I.: Noi deja avem trei proiecte depuse pentru noua sesiune. Pe POR, pe infrastructura rutieră în Sânpaul, Valea Izvoarelor și Chirileu am depus un proiect pentru care am primit punctajul necesar. Avem și un proiect pentru realizarea unei grădiniţe noi în Valea Izvoarelor și un proiect pentru modernizarea și reabilitarea căminului cultural din Chirileu. Așteptăm, de asemenea, apariţia ghidurilor pentru a putea depune un proiect pentru eficientizarea energiei, ceea ce

ar însemna să folosim leduri în școli și la iluminatul public, ceea ce ar reduce foarte mult cheltuielile din prezent. Totodată, pentru anul 2016 avem în vedere și modernizarea tuturor școlilor din comună, proiect care a fost depus și așezat pe lista de finanţare.

Așteptăm noul ghid de finanţare, pentru a-l depune din nou. Tot pe POR dorim să depunem un proiect pentru un centru de recreere, cu bază sportivă și parc.

Rep.: Aveţi foarte multe proiecte eligibile, de succes. Care e cheia succesului?

S.I.: Am o echipă la Primărie care a înţeles că fără fonduri europene nu putem dezvolta această comună. În anii 2005-2006, noi când am mers la cursuri de scriere proiecte am mers să învăţăm, nu să chefuim. De asemenea, monitorizăm și căutăm să ne informăm mereu pentru a fi la curent în privinţa liniilor de finanţare disponibile.

Rep.: Cum e relaţia cu Consiliul Local?

S.I.: E normală, e bună, colegii mei din Consiliul Local au înţeles necesitatea atragerii de fonduri europene și au mai înţeles că noi nu facem politică în Consiliul Local. Când intrăm în sala de ședinţă, toată lumea vorbește despre comunitate, nu despre politică.

A consemnat Alex TOTH

Biblioteca Județeană Mureș

vă pune la dispoziție un fond de carte de aproape 1 milion de documente din toate domeniile cunoașterii, pentru toate vârstele, precum și o gamă variată de servicii.

Trebuie doar să vă înscrieți și puteți beneficia de acces liber la toate secțiile și filialele bibliotecii sau să vă bucurați de liniștea sălilor de lectură.

Servicii oferite: • •

• • • • • • •

acces liber la raft sau studiu individual la sălile de lectură (cărți și periodice); acces la o gamă variată de documente: - în format tradițional - carte veche românească și străină; - noutăți editoriale; - colecții de ziare și reviste; - suport electronic - colecții de filme documentare; - muzică pentru toate gusturile; - filme și desene animate pentru copii; - Biblioteca Digitală - cărți full-text din producția editorială proprie sau ale unor autori consacrați; - Biblioteca Video - imagini de la evenimentele organizate la sediul Bibliotecii sau în județ; acces la baza de date - Catalog online - www.bjmures.ro acces la internet; wireless; acces la baza de date eLibrary USA; audiții, vizionări de filme; activităţi culturale, ateliere de creaţie; cursuri gratuite de lucru manual; cursuri pentru utilizarea calculatorului și internetului destinate pensionarilor; realizarea de programe și workshop-uri culturale și educaționale.

Sediul Central Palatul Culturii, strada George Enescu, nr. 2, Tîrgu Mureș Tel. 0265 / 262631; fax: 0265 / 264384; secretariat@bjmures.ro www.bjmures.ro

MUREȘ 54

o parte din viaţa ta www.zi-de-zi.ro Dezvoltarea sistemului de alimentare cu apă din Tîrgu-Mureș a început în urmă cu peste 100 de ani. Drumul parcurs de la fântâna cântătoare a lui Bodor Peter din centrul municipiului TîrguMureș, la prima Uzină de Apă a orașului construită în 1908 și până la Operatorul Regional Compania AQUASERV de astăzi ilustrează setea oamenilor de a trăi mai sănătos și mai confortabil.

Compania AQUASERV S.A. deţine încă din 2006 licenţa clasa I pentru serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, fiind în prezent unul dintre cei mai importanţi operatori regionali în domeniul serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare din România și singurul operator regional licenţiat în domeniu din judeţul Mureș. Dezvoltarea continuă a sistemului de alimentare cu apă a reprezentat și reprezintă, în continuare, o sursă de civilizaţie și dezvoltare pentru comunităţile din aria de operare AQUASERV. Compania operează în orașele Tîrgu-Mureș, Reghin, Sighișoara, Târnăveni, Cristuru Secuiesc, Luduș și Iernut precum și în 80 de localităţi rurale din judeţele Mureș, Harghita și Bistriţa Năsăud. Serviciile furnizate populaţiei sunt indispensabile pentru desfășurarea activităţilor zilnice și includ: producerea și distribuţia apei potabile, colectarea și epurarea apelor uzate, colectarea și managementul apelor pluviale.

Pe lângă acestea, Compania AQUASERV mai oferă și următoarele servicii conexe: emiteri/ reactualizări avize, branșări/ racordări la reţeaua de apă / canalizare, separare punct de consum apă, desfundare canale interioare, spălare canale interioare, vidanjare ape uzate, verificare, reparare, reglare contoare, analize de laborator.

CIFRE CHEIE

Lungimea sistemelor de alimentare cu apă potabilă operate în prezent este de peste 1.150 de km, iar cele de canalizare depășesc 800 de km, deservind aproximativ 300.000 de locuitori, printre clienţii ei numărându-se și 4.000 de agenţi economici și instituţii publice, respectiv 3 distribuitori pentru zonele rurale.

Cifra de afaceri netă înregistrată de Compania AQUASERV în anul 2014 este de 78,4 milioane lei, în creștere cu aproape 10% faţă de 2013.

Cantitatea de apă potabilă facturată anual este de 15 milioane m3, iar cantitatea de apă uzată facturată anual este de aproximativ 16 milioane m3. Cifrele de mai sus plasează Compania AQUASERV S.A. între primii 10 operatori regionali ai serviciilor de alimentare cu apă potabilă și de canalizare din România, fiind unul dintre cele mai apreciate companii din acest domeniu.

!

Cei ce se respectă citesc cotidianul mureșean

ZI DE ZI

3 lei - ziarul la chioșc

PARTENER GOLD decembrie 2015

S.C. Compania AQUASERV S.A. Tîrgu-Mureș,

Sediul central: Tîrgu Mureș, str. Kós Károly, nr. 1, cod 540297 Telefon: 0265 208800, Fax: 0265 208881 e-mail: office@aquaserv.ro

Furnizor de civilizație

Programe de investiții derulate Compania AQUASERV, în calitate de operator în domeniul apei potabile și apelor uzate, are drept obiectiv principal satisfacerea cerinţelor clienţilor săi și o cât mai bună gestionare a resurselor umane, printr-un management competitiv. În atingerea acestui ţel, un rol important îl reprezintă Programele / Proiectele de finanţare externe și interne derulate de către organizaţie, în valoare totală de peste 50 de milioane de euro.

Primul proiect implementat în perioada 1995-2001 a fost MUDP I, în valoare de 6,6 mil USD și a avut ca obiectiv reabilitarea infrastructurii de apă - canal. Alte două proiecte importante au fost implementate în perioada 1998-2000, cu ajutorul Guvernului Olandez. ”Programul Olandez Apă potabilă”, în valoare de 1,1 mil.

USD și ”Programul Olandez Ape uzate”, în valoare de 1 mil. USD au avut ca obiective reducerea emisiilor de CO2 prin reducerea consumului de energie electrică.

Cel mai important proiect implementat în perioada 2000 – 2006 este proiectul ISPA, în valoare de 27,9 mil. euro. Valoarea proiectului a fost constituită din 20,9 mil. euro finanţare nerambursabilă din partea Uniunii Europene și 7 mil. euro credit BERD, iar obiectivul acestui proiect a fost dezvoltarea infrastructurii de apă-canal la nivelul cerinţelor UE. Au mai fost implementate proiectele EcoLinks, 49.456 USD, Ciocârlia, 50.000 guldeni olandezi și Dezvoltarea competenţelor și abilităţilor profesionale în administraţia publică locală, 64.645 euro.

Investiții în derulare În prezent, Compania Aquaserv implementează proiectul ”Ex tinderea si reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată în judeţul Mureș”. Valoarea totală ȘTIAȚI CĂ...

AQUASERV se află în prezent, cu 3,86 lei/ m3, la mijlocul unui clasament al tarifelor pentru apă potabilă din România? Mai exact, la 1 ianuarie 2015, compania se situa în topul naţional al tarifelor, pe locul 23 din 45 de companii de profil din ţară.

a proiectului este de 110.875.965 Euro, perioada de implementare 2011-2015, iar beneficiarii direcţi ai proiectului sunt aproximativ 300.000 de locuitori din zona de operare a companiei Aquaserv.

Proiectele cu finanţare europeană finalizate, ISPA și SAMTID, reprezintă argumente solide în favoarea atragerii altor fonduri europene destinate dezvoltării zonei în care operează AQUASERV, iar pentru a atinge standardele Uniunii Europene sunt necesare investiţii în valoare de aproximativ 1,2 miliarde de euro, conform Master Planului realizat. Prin proiectul POS Mediu, ”Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată în judeţul Mureș”, cofinanţat de către Uniunea Europeană prin Fondul de Coeziune și implementat în perioada 2011 – 2015, aproximativ 111 milioane de euro sunt investiţi în sistemele de alimentare cu apă și cele de canalizare din zona de operare a Companiei AQUASERV SA. Acest proiect permite Companiei AQUASERV să extindă și să modernizeze reţelele de apă și canalizare în 7 orașe - Tîrgu Mureș, Sighișoara, Târnăveni, Luduș, Reghin, Iernut și Cristuru Secuiesc - precum și în 57 de comune din judeţele Mureș și Harghita. Tot în cadrul acestui proiect, peste 160 de km de reţele de apă potabilă și aproximativ 90 de km de reţele de canalizare sunt construite sau reabilitate, iar 6 uzine de apă potabilă și 5 staţii de epurare a apelor uzate vor fi construite de la zero sau modernizate.

Proiectul implementat de către Compania AQUASERV

S.A. reprezintă cea mai importantă investiţie de până acum din judeţul Mureș, în domeniul infrastructurii de apă potabilă și canalizare.

Practic, cu ajutorul fondurilor europene, la finalizarea acestui proiect majoritatea populaţiei din regiunea deservită de AQUASERV va avea posibilitatea să se conecteze la reţele publice de apă și canalizare, iar mediul înconjurător va fi protejat prin creșterea gradului de epurare a apelor uzate.

Mai multe detalii cu privire la proiectul POS Mediu puteţi găsi pe pagina noastră de web https://www.aquaserv.ro/index.php?page=110

Investiții în pregătire În acest moment Compania AQUASERV pregătește documentaţia necesară pentru accesarea programului de finanţare - ”Programul Operaţional pentru Investiţii Majore – POIM 2014-2020”. Valoarea iniţială propusă a proiectului este de 143,14 milioane euro, iar obiectivul urmărit este cel de investiţii în sistemele de apă/canal din localităţile rurale cu peste 2000 de locuitori.

Prin implementarea acestui proiect Compania Aquaserv își propune extinderea ariei de operare, accesarea și controlul unor resurse de apă pe o arie geografică mai extinsă precum și accesarea fondurilor structurale și de coeziune post aderare.

PARTENER SILVER decembrie 2015

55

Hotel Privo Visul unei familii de antreprenori Investițiile omului de afaceri Emil Morariu sunt foarte bine așezate pe paliere: energie, turism și comerț, logistică, imobiliare, construcții, industria mobilei, agricultură. Investitorul mureșean și familia sa au mizat în paralel pe toate aceste ramuri, iar pariul lor s-a dovedit în mare parte unul câștigător.

Exitul de la Bere Mureș, din 2008, când a încasat 35 de milioane de euro după vânzarea către Heineken, a fost momentul de cotitură în viața lui Emil Morariu. Nu e ușor să deții o asemenea sumă de bani fără să te gândești în fiecare clipă ce-o să se aleagă de ei, unde să-i plasezi? E clar că depunerea lor într-o bancă, în ciuda unei dobânzi mici, ar fi fost soluția cea mai simplă și mai sigură. Nu se potrivea, însă, cu viziunea lui Morariu. Când ai crescut aproape de la zero un business precum Bere Mureș, știi că poți face investiții care să-ți aducă profituri serioase.

Așa a gândit și Morariu, consultându-se și cu tinerii din familie, pe care i-a implicat din ce în ce mai tare în business. Au decis să nu rateze oportunitățile care se întrevedeau pe zona de energie alternativă, pe turism și comerț, pe logistică, imobiliare, construcții, industria mobilei și, mai nou, agricultură.

Paleta de business Producția de energie electrică din surse regenerabile părea că va fi afacerea viitorului și familia Morariu a investit multe milioane de euro în câteva parcuri eoliene.

Modificările legislative din 2014, privind amânarea acordării certificatelor verzi pentru investitorii din acest domeniu, au zdruncinat puțin încrederea familiei în acest business. “Avem 2-3 milioane euro blocați în certificate verzi. Sunt investiții pe care le-am încetinit din cauza faptului că nu putem vinde certificatele verzi și nu ne

putem recupera măcar o parte din investiție”, spune Emil Morariu, îngrijorat de lipsa de susținere pe care guvernanții o arată față de investitorii serioși.

Diversificarea afacerilor a fost însă cea mai înțeleaptă mutare a familiei Morariu. Fabrica de mobilă Mobex, unde Morariu deține cca 11% din acțiuni, se descurcă rezonabil, Hotelul Privo, de 4 stele, inaugurat în vara lui 2014 în Târgu Mureș, și-a câștigat deja o mulțime de fani, parcul logistic din Târgu Mureș e în plină dezvoltare, clădirea de birouri din același oraș are chiriași importanți, afacerile derulate la Brașov merg bine – existând acolo chiar un proiect tip Privo, afacerea Supercoop Târgu Neamț, una dintre cele mai importante societăți în regim cooperatist ca volum de investiții, este o surpriză plăcută. În plus, Emil Morariu a ochit un domeniu din nou drag sufletului său, agricultura. Familia sa deține 15% din societatea Fruvinus SA, care are în patrimoniu 500 de ha de teren la Isaccea, în județul Tulcea, și care a avut în 2013 o cifră de afaceri de 1,2 milioane lei. De aproape toate aceste afaceri, grupate în mai multe companii, au grijă cele două fete ale lui Emil Morariu, Adina și Ramona, alături de soții lor, Alin Plopeanu, respectiv Răzvan Neamțu. Bineînțeles, cu sfatul neprețuit al fostului acționar de la Bere Mureș. De pe domeniul de la Bărdești, unde-și hrănește marile pasiuni, porumbeii și caii de rasă, Emil Morariu coordonează cu pricepere tot acest lanț de business.

Generația Privo Să predai ștafeta către tânăra generație nu este ușor, iar majoritatea oamenilor de afaceri preferă să facă acest lucru treptat, transferând practic business-uri la cheie către moștenitorii lor. Emil Morariu a avut o altă abordare și a dat mână liberă copiilor să își creeze propriile business-uri, după propriile idei, el asigurând doar finanțarea. „Toată viața am lucrat în echipă, iar acum familia este noua mea echipă”, spune Morariu. O investiție ce părea doar un vis a fost inaugurată oficial în 2014 la Târgu Mureș: Hotelul Privo. Ambiția Adinei Plopeanu, una dintre fetele lui Morariu, de a construi un resort turistic unic poate în România, a stat la baza acestui proiect. Ansamblul hotelier Privo îmbină într-un mod original diferite spații de cazare, clasificate la patru și cinci stele. În peisajul pieței hoteliere din Târgu Mureș, care numără peste 800 de camere clasificate la două, trei și patru stele, ansamblul Privo – compus din Hotelul Privo (40 de camere), o clădire nouă cu arhitectură futuristă, și Vila Csonka (6 camere), o clădire istorică în stil Art Nouveau, ambele amplasate într-un parc de 3.500 mp – poartă o notă distinctivă de originalitate. De asemenea, Privo are un restaurant cu o capacitate de 160 locuri, 3 săli de conferințe (120/60/14), lobby-bar, terasă, cramă, centru SPA. “Proiectul Privo a început în urmă cu 6 ani, având la bază necesitatea unei noi abordări a ofertei turistice locale și este un nou concept la standarde internaționale cu servicii exclusiviste. Este o afacere de familie, ca și celelalte pe care le avem, iar rezultatele obținute până acum mă îndreptățesc să cred că în 2015 vom realiza o cifră de afaceri de aproape 1 milion de euro. Spiritul antreprenorial l-am moștenit de la tatăl meu”, susține Adina Plopeanu.

Tânăra antreprenoare coordonează, împreună cu soțul ei, mai multe afaceri, printre care compania de construcții Construct Mapcom, clădiri de birouri și un parc logistic, toate în orașul Târgu Mureș.

Hotelul Privo este un refugiu minimalist pentru business și relaxare, unde designul propune un dialog cald și primitor cu ansamblul format din hotelul modern, Vila Csonka și parcul cu o suprafață de 3.500 mp.

Arhitectura și amenajarea hotelului au fost gândite minimalist, cu suprafețe calme și întinse, cu o serie de materiale naturale și high-tech, precum piatra, betonul aparent, sticla, serigrafiile sau corianul. Restaurantul, enoteca, sălile de conferințe și spa-ul sunt câteva dintre elementele prin care hotelul caută să ofere oaspeților simbioza perfectă între muncă și relaxare. În centrul conceptului Privo a stat de la început Vila Csonka, una dintre puținele clădiri Art Nouveau ale orașului.

Restaurată integral în perioada 2011-2013, Vila Csonka reprezintă nucleul în jurul căruia a fost construit noul hotel și poate fi admirată din toate holurile interioare ale hotelului.

CIFRELE PRIVO

35 7 1 500

mil. euro a încasat Emil Morariu la vânzarea Bere Mureș

milioane euro a fost investiția în Hotel Privo

milion de euro cifra de afaceri estimată de Privo în 2015 hectare teren agricol are societatea agricolă unde Morariu e acționar

Difuzare și abonamente

ZI DE ZI:

Gabriela Belean, Attila Szanto, Feri Csiszer, Vasile Cioloca, Gheorghe Goia

!

56

partener decembrie 2015

TÎRGU MUREȘ - FRUMUSEȚILE TRANSILVANIEI ÎN LOCURI ȘI OAMENI Renumit prin frumusețe, curățenie, prin echilibrul oamenilor care trăiesc aici, municipiul Tîrgu Mureș rămâne în sufletul tuturor celor care ajung în acest loc aparte din inima țării. Numeroase edificii culturale, Platoul Cornești cu a sa Grădină Zoologică, Cetatea Medievală, Complexul de Agrement și Sport Mureșul, centrele universitare, obiectivele din domeniul medical sunt doar câteva dintre realitățile care pun municipiul Tîrgu Mureș pe harta cu cele mai atractive locuri ale României.

DORIN FLOREA – PRIMAR MUNICIPIUL TÎRGU MUREȘ

CLAUDIU MAIOR – VICEPRIMAR MUNICIPIUL TÎRGU MUREȘ

Vorbind despre orașul nostru aș spune, în primul rând, că locul târgumureșenilor, al copiilor și al nepoților lor este la Tîrgu Mureș. Ei trebuie să știe că aici, și nu în altă parte, se pot realiza din punct de vedere profesional și personal, să aibă încredere că orașul rămâne unul cu parcurs ascendent.

Adresându-mă celor care nu cunosc bine acest oraș, pot spune că Tîrgu Mureș este locuit de o comunitate care, în ultimii ani, a reușit să consacre un model de conviețuire interetnică și multiculturalism, exemplu invocat tot mai des, nu numai în România ci și în multe alte țări din Europa.

Ne mândrim cu realizările orașului în domeniul ocrotirii sănătății, ne simțim mândri cu gândul la numeroasele obiective istorice și culturale ale orașului, cu gândul la zonele de agrement atât de îndrăgite de localnici, dar și de cei care vizitează acest oraș.

Toate acestea și multe altele fac din Tîrgu Mureș un oraș care este, cu certitudine, un reper pozitiv, demn de urmat, pentru orice administrație din România.

Tîrgu Mureș este, fără îndoială, un oraș primitor, care impresionează prin curățenie și frumusețe.

Sunt convins că cei care ajung să ne cunoască revin cu drag în orașul florilor.

TÎRGU MUREȘ – PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE Infrastructura rutieră Municipiul Tîrgu Mureș își propune, pe lângă eficientizarea traseelor rutiere din oraș, construirea a două poduri peste râul Mureș. Unul va face legătura cu cartierul Unirii, în apropiere de zona Week-end și va contribui la decongestionarea fluxului de trafic de pe podul mare, iar celălalt ar urma să fie realizat în apropiere de Azomureș. În vederea dirijării traficului greu și al celui de tranzit în afara orașului, municipiul Tîrgu Mureș își propune realizarea unui inel exterior de circulaţie care să funcţioneze ca o centură ocolitoare și să facă totodată legătura cu viitoarea autostradă Transilvania. De asemenea, acesta va facilita accesul în principalele zone economice, ca și spre aeroport, din judeţele învecinate (Cluj, BistriţaNăsăud, Harghita, Sibiu).

Infrastructura feroviară Municipiul Tîrgu Mureș urmărește crearea unei căi ferate care să corespundă standardelor moderne.

Acest obiectiv se poate realiza prin devierea căii ferate pe un traseu cu mai puţine intersectări cu circulaţia rutieră - pe malul stâng al râului Mureș.

De asemenea, municipalitatea intenţionează să realizeze o legătură mai bună, mai rapidă și mai confortabilă între Aeroportul „Transilvania”, municipiul Tîrgu Mureș și municipiul Reghin, pentru a încuraja deplasarea forţei de muncă în aria de influenţă a Tîrgu Mureșului și pentru a crește accesibilitatea investitorilor și a turiștilor în zonă.

Orașul științific Dezvoltarea unui Oraș Știinţific pentru Cercetare și Informatică Medicală presupune realizarea a două componente: un parc tehnologic și un cartier rezidenţial.

Parcul tehnologic va fi un cartier business axat pe cercetare și informatică medicală, format din clădiri de birouri și facilităţi comune pentru corporaţiile în domeniu.

Alături de acesta va fi construit un cartier rezidenţial la cele mai înalte standarde de calitate și confort. Cele două elemente vor forma un oraș în adevăratul sens al cuvântului, care va genera mii de locuri de muncă.

Diferitele facilitaţi de care au nevoie majoritatea companiilor implicate în cercetare vor fi realizate de administraţie în regim public-privat. Serviciile acestor facilităţi (supercomputing, datacenter etc.) vor fi oferite la preţuri competitive, în așa fel încât existenţa și costul lor partajat să atragă cât mai mulţi investitori.

De asemenea, alte argumente care vor atrage investitorii în Tîrgu Mureș sunt: unicitatea în lume a unui

Ar trebui spus că o mare parte din farmecul acestor locuri se datorează oamenilor emancipați care locuiesc aici. Oameni gospodari, echilibrați care sunt preocupați de bunăstarea comunității în care trăiesc. Datorită lor, eforturile pe care administrația le face în permanență pentru dezvoltarea orașului dau roade. Cu alte cuvinte, curățenia și frumusețea orașului sunt rezultatul bunei colaborări dintre administrație și comunitate. Ar fi multe de spus despre ceea ce este atractiv și plăcut în Tîrgu Mureș, dar am să îi las pe cei care vin în acest oraș să aprecieze strădaniile noastre. Aș mai adăuga că noi, cei din administrație, facem tot ce ne stă în putință pentru a le oferi târgumureșenilor un trai mai bun și o atmosferă prielnică, benefică, cordială în care să se simtă ca acasă toți cei care vin în Tîrgu Mureș. asemenea proiect dedicat cercetării medicale, farmaceutice și informaticii medicale; existenţa unui cadru universitar și de cercetare larg; expertiza medicală recunoscută la nivel internaţional; succesul deja dovedit al unor iniţiative pornite din Tîrgu- Mureș și extinse la nivel naţional (SMURD și serviciul 112).

Turism și agrement În privinţa proiectelor turistice, Tîrgu Mureșul beneficiază de un atu important: Cetatea Tîrgu Mureș. În acest sens, în interiorul unui proiect turistic legat de mitul lui Dracula, Cetatea ar putea fi inclusă, alături de locaţii clasice precum Bran ori Sighișoara, într-un „Circuit Dracula” care să fie oferit ca produs turistic.

De asemenea, prin susţinerea cercetării medicale și prin dezvoltarea proiectului Orașului știinţific, într-un termen relativ scurt (4-7 ani), Tîrgu Mureșul (care a dobândit, încă din 1999, statutul de Centru Medical de Excelenţă) se va transforma într-un puternic centru de turism medical.

Realizarea Complexului de Agrement și Sport Weekend 2, investiţie care va fi demarată în cartierul Tudor Vladimirescu și a cărei valoare totală este estimată la aproximativ 11,78 milioane euro, este unul dintre proiectele importante de dezvoltare a agrementului și turismului.

Investiţia va putea fi realizată în etape, pe o perioadă

de 36 de luni. Municipalitatea are în vedere obţinerea și de fonduri extrabugetare privind realizarea acestei investiţii.

Complexul va avea o suprafaţă de circa 60 de hectare, va cuprinde terenurile situate între Calea Sighișoarei, Universitatea „Dimitrie Cantemir” și Jandarmerie și va avea în componenţă un bazin olimpic de înot de 50 x 25 metri, un bazin pentru copii de 25 x 24,5 metri, un Aquapark de 250 metri pătraţi, o tribună cu teren sportiv de 354 de locuri, două terenuri sintetice de minifotbal de 40 x 20 metri, două terenuri sintetice de minibaschet de 40 x 20 metri, un amfiteatru de 1.025 de locuri, patru clădiri auxiliare, un skatepark de 772 metri pătraţi și 147 de locuri de parcare.

Se mai are în vedere extinderea Complexului de Agrement ”Week-end” I spre bucla veche a Mureșului, pe un areal de circa 20 de hectare, unde se dorește amenajarea unui complex olimpic și a unui parc municipal.

Alte proiecte sunt: realizarea telegondolei care să facă legătura dintre Complexul de Agrement ”Week-end” și Platoul Cornești și extinderea bazei de agrement de la Platoul Cornești, cu noi obiective: amfiteatru în aer liber, parc pentru skateboarding și rollerblading dotat cu instalaţii specifice practicării sporturilor extreme, traseu off-road pentru mountain bike, pistă de alergare sintetică, fântână arteziană etc.

PARTENER GOLD

Investiţiile în oameni, prioritare la

Sângeorgiu de Mureş Aflat la conducerea Primăriei comunei Sângeorgiu de Mureș din anul 2008, Sófalvi Szabolcs a demonstrat, împreună cu echipa administrativă pe care o conduce, veridicitatea proverbului potrivit căruia “Omul sfinţește locul.” Cea mai mare comună a judeţului Mureș după numărul de locuitori a cunoscut o dezvoltare în ritm accelerat, iar proiectele de infrastructură, pentru susţinerea învăţământului și cele sociale au devenit o obișnuinţă pentru sângeorzeni.

Proiecte de infrastructură Din punct de vedere al proiectelor realizate, anul 2015 a fost unul de succes pentru echipa de la Primăria din Sângeorgiu de Mureș. „În 2015 au apărut proiectele mari de infrastructură finanţate din fonduri europene și astfel am făcut studii de fezabilitate și proiecte tehnice și ne pregătim să depunem noi proiecte. Pe lângă acest lucru, am reușit să ducem la îndeplinire un proiect din fonduri europene care prevedea asfaltarea a 15 străzi și dotarea Căminului Cultural cu costume populare, în 2015 fiind finalizată una dintre cele mai importante componente, cea de construire a unei creșe noi, care a fost inaugurată în toamna acestui an. Avem foarte mulţi copii și numeroși sângeorzeni au ales această

decembrie 2015

57

Sófalvi Szabolcs, la inaugurarea creşei din Sângeorgiu de Mureş grădiniţă care oferă condiţii la nivel european. Pe lângă deschiderea acestei creșe am încercat să întreţinem toate străzile din comună. Menţionez că fiind cea mai mare comună din judeţul Mureș, avem peste 140 de străzi din care cea mai mare parte sunt pietruite, întreţinerea lor fiind o mare provocare pentru Primărie.

De asemenea, am modernizat și iluminatul public și am folosit în acest sens ultima tehnologie de iluminat prin becuri de tip led”, a declarat primarul Sófalvi Szabolcs. „În 2015 am câștigat proiecte noi pentru extinderea reţelei de apă și canalizare. Am reușit să introducem reţeaua publică de canalizare pe trei străzi și în prezent se lucrează la extinderea reţelei de apă în satul Tofalău. Proiectele sunt finanţate din fonduri mixte, guvernamentale și locale”, a completat edilul șef al localităţii.

Castelul Máriaffy, readus în circuitul turistic Un alt proiect foarte important pentru comunitatea din Sângeorgiu de Mureș vizează modernizarea castelului Máriaffy, obiectiv aflat pe lista monumentelor istorice. „Scopul proiectului este modernizarea castelului și introducerea acestuia în circuitul turistic. Fiind un monument istoric, vom realiza acolo un muzeul al

satului, cu săli de expoziţii permanente și ocazionale, cu muzeu etnografic român, maghiar, rom. Practic, locaţia va deveni o perlă a comunei. Noi, din fonduri proprii am reușit să reparăm acoperișul clădirii, iar acum din fonduri europene vom continua lucrările de modernizare în 2016. În paralel, dorim ca și în parcul aferent acestui castel să realizăm un parc frumos, accesibil tuturor”, a menţionat primarul Sófalvi Szabolcs.

Activităţi de suflet Totodată, Sófalvi Szabolcs a subliniat că o prioritate a autorităţilor locale, în afară de dezvoltarea comunei din punct de vedere al infrastructurii, este reprezentată de investiţia în oameni. „Organizăm mai multe tipuri de evenimente care au scop educativ, intelectual și spiritual.

Mă refer aici la „Întâlnirile tinerilor sângeorzeni”, care se organizează din două în două săptămâni, în incinta Căminului Cultural. În cadrul acestora, încercăm ca în această lume plină de provocări, mai ales pentru tineri, să discutăm despre diverse teme actuale și să găsim împreună răspunsurile, precum și calea către adevăratele valori, inclusiv cele creștine și să încercăm, noi, autoritatea locală, să formăm o comunitate frumoasă. De asemenea, la nivelul comunei funcţionează și un Club al vârstnicilor, unde aceștia socializează și

au parte de prelegeri pe diverse teme. Încercăm ca la evenimente să participe, împreună, români, maghiari și romi, iar la începutul anului viitor intenţionăm să organizăm întâlnirea tinerilor familii care au trei sau mai mulţi copii”, a afirmat edilul șef al comunei.

Atenţie la problemele comunităţii La capitolul probleme, primarul localităţii Sângeorgiu de Mureș a amintit cea a câinilor fără stăpân și parapetul care împarte în două drumul naţional care tranzitează comuna. „Aplicăm, începând din decembrie 2015, un proiect de sterilizare a câinilor fără stăpâni și avem un proiect de realizare a unui azil pentru acești câini. Printre alte probleme aș mai aminti parapetul de pe drumul naţional. Avem, în medie, un accident săptămânal pe trecerea de pietoni. Nu o să mă las, degeaba ni se spune să stăm liniștiţi, voi continua demersurile pentru înlăturarea acestui parapet și în acest sens comunitatea a strâns până în prezent mii de semnături pentru înlăturarea acestora. În opinia noastră, parapetul este principalul motiv pentru care a crescut nejustificat viteza în localitate și implicit numărul de accidente”, a conchis Sófalvi Szabolcs.

Alex TOTH

Casa Corpului Didactic Mureș, instituție fanion a învățământului mureșean Una dintre cele mai importante instituții de educație din județul Mureș este cu siguranță Casa Corpului Didactic (CCD) Mureș. Obiectivul principal al activităţii CCD Mureș este formarea continuă a personalului din învăţământul preuniversitar prin programe de formare continuă, activităţi cu caracter știinţific, metodic și cultural. În acest mod, CCD Mureș își asumă rolul de centru de resurse și asistenţă educaţională și managerială pentru cadrele didactice și didactice auxiliare din judeţ.

Activităţi de interes CCD Mureș derulează programe de formare continuă proprii, acreditate de Ministerul Educaţiei și Cercetării Știinţifice (MECȘ), programe de formare ale altor instituţii, acreditate de MECȘ și derulate prin CCD, programe în concordanță cu obiectivele strategice în domeniul resurselor umane ale MECȘ, organizate prin CCD, programe de formare continuă din oferta de programe a CCD, avizate de MECȘ. Derulează programe pentru pregătirea debutanților în vederea susținerii examenului național de definitivare în învățământ, programe pentru pregătirea cadrelor didactice încadrate cu statut de suplinitor în vederea participării la susținerea concursului național de ocupare a posturilor vacante și activități de formare a cadrelor didactice din unități de învățământ preuniversitar din județ în vederea dezvoltării competențelor de evaluare a lucrărilor scrise din cadrul examenului național de definitivare în învățământul preuniversitar sau a concursului național de ocupare a posturilor vacante. Organi-

Echipa CCD Mureş: • • • • • • • • • • zează acţiuni în domeniul informării, documentării și consultanţei, activităţi știinţifice, metodice și culturale și parteneriate (activităţi, proiecte, burse internaţionale). Coordonează activitatea celor șapte filiale în județ, coordonează activitatea a 44 de Centre de Documentare și Informare și a 135 de biblioteci școlare.

Ionel ALBU

58

partener decembrie 2015

Toamna se numără proiectele finalizate la Aluniș Toamna anului 2015 se anunță una prolifică pentru comuna Aluniș, proiectele aflate la capitolul priorități fiind bifate cu succes de conducerea administrației locale. Despre aceste investiții ne-a vorbit primarul localităţii, Kristóf József- Lóránt.

Reporter: Toamna se numără investițiile finalizate la Aluniș?

Kristóf József- Lóránt: Se poate spune că da. Am avut la început de an o listă de investiții pe care am încercat să le ducem la bun sfârșit. Din aceste proiecte avem deja lucrări care au fost finalizate, restul urmând a fi finalizate în acest an.

Rep.: Care ar fi aceste investiții?

K.J.L.: Am avut o investiție la un parc în fața Școlii Gimnaziale din Aluniș care a fost finalizată, lucrările urmând a fi recepționate miercuri, 21 octombrie. Am construit, tot aici în fața școlii, separat de parc, și o parcare pentru cei care deservesc această școală.

E vorba de aproximativ 350 de metri pătraţi, lucrare finalizată recent.

Rep.: La sediul primăriei se lucrează. Despre ce este vorba?

K.J.L.: Avem în derulare actele, ne apucăm de lucru la modernizarea sediului primăriei. Avem în vedere construirea unui birou și a unui hol, casa de scări pentru amenajarea spațiului de la etaj, care va face obiectul unui proiect pentru anul viitor. Dorim să amenajăm spațiul nefolosit de la mansarda primăriei.

Acolo dorim să aducem biblioteca comunală.

Momentan va fi construită o sală de 36 metri pătraţi care va fi și biroul primarului și totodată va fi o sală de ședințe pentru Consilulul Local, lucru care ne lipsește la momentul actual. Clădirea primăriei în

momentul actual are doar un nivel, și am dorit în așa fel să se poată mansarda clădirea, astfel încât să poată găzdui biblioteca comunală, iar sala de ședințe și biroul primarului vor fi la parter. Prin asta sperăm să ne desfășurăm mult mai bine activitatea, deoarece actuala încăpere funcționează undeva la 20 de metri pătraţi, iar suplimentarea până la 36 metri pătraţi consider că este una suficientă să ne desfășurăm în bune condiții activitatea.

Rep.: Ce alte proiecte mai aveți la nivelul comunei?

K.J.L.: Am finalizat, de asemenea, construcția unui parc de joacă în satul Fițcău, în centru localității, o lucrare în valoare de 50.000 lei, cu tot cu TVA. Ne-am apucat deja, de la începutul lunii octombrie, la asfaltarea dumurilor comunale, respectiv strada Veres din Aluniș și strada Sportului, spre terenul de sport, iar în Lunca Mureșului alte două străzi. Aceste patru străzi vor fi asfaltate până la sfârșitul lunii octombrie, începutul lunii noiembrie, în funcție de vreme. Avem, de asemenea, un contract încheiat și va începe amplasarea de un trotuar în centru comunei Aluniș până spre Căminul Cultural, pe o distanță de o jumătate de kilometru. Totodată, mai lucrăm la introducerea apei potabile în Căminul Cultural din Fițcău, la care se adaugă canalizarea. Bucătăria din cămin nu avea apă curentă, plus că am și canalizat zona. Mai mult decât atât, vrem să pavăm toată zona din fața căminului, lucrare care urmează să fie finalizată în perioada următoare.

Kristóf József- Lóránt, primarul comunei Aluniş Infrastructură model pentru alte localităţi

Rep.: Veșnica întrebare: cu ce bani ați reușit aceste investiții?

K.J.L.: Toate aceste investiții sunt realizate din bugetul local, valoarea totală a acestora fiind de 650.000, fără TVA, și aici mă refer la toate proiectele,

parcare, asfaltări. Astea sunt proiectele pe care leam propus pentru acest an și cu voia lui Dumnezeu reușim să ne ținem de treabă și să le finalizăm.

A consemnat Alin ZAHARIE

Rețeta succesului Nakita în protecția muncii:

calitate și experiență ȘTIAȚI CĂ...

•

„Putem oferi o gamă largă de produse, începând de la cele din segmentul Economy, până la echipamente produse de cele mai renumite companii din lume. În funcție de bugete, putem oferi produse ieftine, dar de calitate, sau produse de top.

Toate produsele noastre au certificate de calitate.”

Gamă largă de produse

Nakita oferă o gamă largă de de produse de protecția muncii precum: mănuși, îmbrăcăminte, încălțăminte, ochelari și viziere, antifoane, căști de protecție, echipamente de sudură, semimăști și măști etc. Echipamentele au specific în funcție de natura activității (sudură, industria chimică, industria farmaceutică etc), de la protecția uzuală împotriva riscurilor mecanice artificiale, riscuri termice, riscuri electrice, până la protecția chimică complexă.

Cu o experiență de peste 20 de ani pe piața echipamentelor de protecția muncii, Nakita Prod Comimpex produce și distribuie echipamente și oferă consultanță pentru securitatea și sănătatea în muncă. Prin resurse proprii și dezvoltarea de proiecte europene, Nakita a crescut în permanență. Este una dintre puținele firme mureșene care a ajuns cu activitatea în toate județele țării.

Nakita este un important jucător pe piața produselor de electrosecuritate, destinate sistemului energetic național, și în domeniul echipamentelor de protecția muncii.

Activitatea firmei condusă de Lucian Cueșdeanu, alături de Alin și Lygia Cueșdeanu a început în anul 1992, cu vânzarea de echipamente de lucru la înălțime, pentru ca în anii următori Nakita să devină un important furnizor de echipamente și instrumente de electrosecuritate, pentru sistemul energetic național. În paralel, firma din Târgu Mureș și-a dezvoltat activitatea de import și producție de echipamente de protecția muncii, ajungând în câțiva ani să acopere întreaga țară.

Lucian Cueșdeanu consideră că performanțele bune pe care le-a reușit Nakita se bazează pe calitatea produselor și a oamenilor: “O parte dintre produsele noastre sunt importate de la furnizori de marcă, iar restul sunt fabricate chiar de noi la fabrica din Târgu Mureș. Aici am investit foarte mult în utilajele necesare atât procesului de fabricație, cât și celui de testare a echipamentelor și produselor. Indiferent că vorbim despre electrosecuritate sau despre protecția muncii în general, siguranța utilizatorilor este pe primul plan. Din acest motiv, noi oferim produse sigure și, în același timp, fiabile.”

Director al firmei Nakita, Alin Cueședeanu susține că serviciile și produsele de calitate nu înseamnă neapărat costuri ridicate pentru beneficiar. “Avem produse de top, dar avem și produse din categoria

economic, cu un preț mai accesibil. Și acestea din urmă sunt produse de calitate, testate și certificate după normele europene în vigoare și cu perioadă mare de garanție”.

Managerii firmei mureșene consideră că valoarea echipei pe care o conduc este, de asemenea, foarte importantă, deoarece oamenii sunt cei care construiesc relații bune cu furnizorii și clienții, iar serviciile oferite în domeniul echipamentelor de electrosecuritate trebuie să fie la standarde înalte de calitate.

Produsele Nakita ajung acum în întreaga țară, printre companiile mari care beneficiază de produse sau servicii ale firmei mureșene numărându-se, Electrica, Nuclearelectrica, Hidroelectrica, E-ON, Enel, CEZ, Arcelor Mittal, Apa Nova București, Petrom, Rompetrol.

Anul trecut, Nakita a pus în funcțiune o nouă hală de producție, la sediul din Târgu Mureș, dotată cu utilaje moderne și performante în domeniul prelucrărilor pentru zona electrosecuritate. Valoarea investiției se ridică la peste 1 milion de lei, o parte din sumă provenind din fonduri europene.

Legat de zona de electrosecuritate, ar mai de amintit faptul că Nakita deține un laborator de încercări electrice și dielectrice acreditat RENAR, unde pot fi făcute diverse măsurători necesare.

Compania mureșeană mai are în lucru un proiect unic în România, care vizează ridicarea unui laborator complex de testare a echipamentelor de protecția muncii .

ELECTROSECURITATE

•

Echipamentele tehnice de electrosecuritate reprezintă, de asemenea, unul dintre atuurile firmei Nakita. De peste 18 ani, compania mureșeană furnizează echipamente de electrosecuritate pentru sistemul energetic național, necesare pentru lucrul în instalații și linii electrice.

Nakita pune la dispoziție echipamente din baza proprie de producție, dar și din colaborarea cu firme consacrate.

PARTENER SILVER decembrie 2015

59

CIFRELE CABLETEAM

Cableteam Sighișoara mizează pe piața automotive Compania sighișoreană Cableteam, ce activează primordial în domeniul producţiei de cabluri electrice, s-a dezvoltat în cei 12 ani de la înfiinţare împrumutând rigurozitatea și seriozitatea patronatului său german. Astăzi, vorbim de o afacere de peste 25 de milioane de euro, cu un potenţial de creștere de 30 % prin extinderea în sectorul automotive.

Acum 12 ani, pașii îl purtau pe Johann Wilms, investitor german, spre Sighișoara. Atras de potenţialul de dezvoltare a unei afaceri în România, acesta vizitase Banatul, sudul ţării, ajunsese în Transilvania, trecând și prin Târgu-Mureș, pentru a se opri la poalele singurei cetăţi medievale locuite din Europa de Sud-Est. Fusese sfătuit să investească în Sighișoara din două motive: locuitorii vorbeau limba germană și forța de muncă specializată nu reprezenta o problemă pe atunci.

Mai întâi, a cumpărat fosta fabrică de mobilă Ilefor, aflată într-o stare deplorabilă. A reabilitat clădirile aflate într-o stare avansată de degradare, a ridicat hale noi și le-a dotat cu utilaje aduse din cadrul grupului din Germania. Investitorul a dorit de la bun început trei activităţi: producţie de cabluri, construcţie de tablouri electrice de automatizare și prelucrări mecanice. O gândire strategică, am spune, și o afacere ce avea să se clădească, treptat și meticulos. „Producţia de cabluri necesită o infrastructură complexă, ceea ce presupunea mai mult timp până putea fi pusă în funcţiune și o instruire prealabilă a personalului, dar pentru prelucrări mecanice era în zonă personal calificat, de la fosta Nicovala, spre exemplu”, povestește, azi, Karl Martin Schuster, administratorul Cableteam SRL Sighișoara, compania patronată astăzi de Wilms.

Afacerea din România a început cu producția de subansamble pentru firmele din grupul german de care aparţinea. Apoi a fost dezvoltată a doua activitate,

cea de producţie de tablouri electrice, în urma deciziei patronatului de centralizare a producţiei, răspândită până atunci în toate companiile grupului. „Ne trimiteau schemele și piesele și noi numai le asamblam”, spune Schuster. Meticulos, așezat, și această activitate a crescut, astfel că, azi aprovizionarea componentelor se face în regie proprie, iar angajaţii Cableteam concep ei schemele de automatizare și programează tablourile electrice.

Forţa afacerii “Mai dificil a fost cu producţia de cabluri electrice.

Pentru o asemenea fabrică, infrastructura este destul de complexă, întâi trebuia realizată reţeaua de alimentare cu energie electrică pentru că un astfel de business e mare consumator de energie. A fost o investiţie de la zero, întreaga reţea electrică fiind reconfigurată pentru a corespunde cerinţelor producţiei de cabluri. A urmat construirea circuitului de răcire a utilajelor, de asemenea foarte complex.

Infrastructura a fost dezvoltată, iar apoi au trebuit asanate clădirile”, rememorează Karl Schuster.

Referitor la producţia de cabluri electrice, și aici patronatul și conducerea companiei au imprimat acestei activităţi o gândire strategică, ţinând cont că materiile prime se importă din Germania, iar produsele finite trebuie livrate tot acolo, ceea ce implică costuri de transport ridicate. În consecinţă, Cableteam și-a croit

drum încă de la începuturi specializându-se în producţia de cabluri complexe, care presupun manoperă multă și greutate redusă, adică cabluri cu conductoare multe de secţiuni mici, simple sau ecranate, cum sunt cablurile de semnalizare și comandă pentru automatizări industriale.

Calitate înaltă și termene scurte În afară de siguranţa unei pieţe de desfacere, respectiv predictibilitatea unei cifre de afaceri și a unor venituri constante – pentru că doar cotaţiile cuprului pe piaţa internaţională mai pot influenţa indicatorii economici - marele avantaj competiţional al Cableteam este producţia integrată. „Secţia proprie de trefilare cupru ne permite producerea unei game variate de conductoare și liţe, iar în staţia noastră de granulare PVC producem materiale de izolaţie pentru cele mai diverse aplicaţii: rezistente la uleiuri industriale, la diferite game de temperatură, radiaţii UV, cu întârziere la propagarea flăcării etc. Astfel suntem în măsură să asigurăm o calitate constantă la un nivel înalt, să satisfacem toate cerinţele clienţilor la termene extrem de scurte”, explică administratorul Cableteam.

Așa se face că, în prezent, compania are în portofoliu nu mai puţin de 2.500 de tipuri de cabluri electrice. ”În afara transferului permanent de know-how, apartenenţa noastră de grupul german ne oferă și posibilitatea livrării, la cerere, a oricărui tip de cablu: de alimentare de joasă, medie, înaltă și ultraînaltă tensiune, de telecomunicaţii, cu fibre optice, pentru căile ferate, precum și orice alt tip de cablu special”, explică administratorul Cableteam SRL Sighișoara.

”

În viitor ne dorim să devenim un furnizor important pentru industria de cablaje auto, avem foarte mulți potenţiali clienţi. În acest sens, am obţinut în 2012 certificarea ISO-TS 16949 pentru furnizori în această industrie.

Aici vedem noi o extindere substanţială” Karl Schuster, manager Cableteam

25 2.500 12

mil. euro cifră de afaceri de tipuri de cabluri la Cableteam

ani pe piața din România

Licitații, tranzacții, convocatoare, anunțuri – mică publicitate cu 1,5 LEI CUVÂNTUL

!

60

partener decembrie 2015

Centrul Medical MEDIAB Consultații gratuite în contract cu CAS Mureș

(cu bilet de trimitere) pentru următoarele specialități:

- diabet zaharat, nutriție, boli metabolice - endocrinologie - cardiologie - neurologie - medicină internă - consiliere psihologică (gratuită pentru pacienții cu diabet zaharat și afecțiuni neurologice)

Adresa: Str. Ghe. Marinescu nr. 8A/II Tirgu-Mures Mures 540142

Consultații cu plată: -dermatologie (cosmetologie, botox etc.)

-obstretică ginecologie -psihiatrie - asigurăm consiliere nutrițională pentru păstrarea unui stil de viață sănătos într-o gamă largă de patologii cu rezultate deosebite: obezitate și controlul greutății, diabet, hiperlipidemii, hiperuricemii, gută, boli ale aparatului cardiovascular, boli ale aparatului digestiv, anemii, carențe vitaminice, intoleranțe (gluten, lactoză etc.), dietă în sarcină, lăuzie, lactație

PROGRAMĂRI la: 0365-430.501 | 0265-210.480 | 0770-467.899 E-mail: info@centrulmedicalmediab.ro http://www.centrulmedicalmediab.ro

Florin Urcan „Deputatul dintre noi” La vârsta de 40 de ani, Florin Urcan (PNL) este deputat de Mureș în Parlamentul României, din anul 2012, fiind la primul mandat. În perioada 2008-2012 acesta a îndeplinit funcţia de primar al orașului Luduș care, așa cum ne-a mărturisit, l-a ajutat și îl ajută foarte mult în activitatea sa actuală, fiind membru în Comisia de administraţie publică și amenajarea teritoriului a Camerei Deputaţilor. „Motorul României este reprezentat de comunităţile locale. Avem nevoie de legi noi care să „elibereze” comunitatea locală și pe cetăţeanul care se află în centrul ei, de tot ceea ce înseamnă birocraţie excesivă, lipsă de pragmatism, centralism.

Avem cea mai mare nevoie de un Cod administrativ, simplu și eficient. Nu mai trebuie să fim o Românie a „ghișeului”, a declarat parlamentarul mureșean.

Activitatea parlamentară a deputatului Florin Urcan constă în munca din cadrul comisiei parlamentare din care face parte, precum și din plenul Parlamentului, la grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal unde se iniţiază proiecte de legi, dar și munca în teritoriu, la întâlnirile permanente cu cetăţenii sau cu reprezentanţii comunităţilor din zona Colegiului nr. 4 Mureș, Târnăveni, Luduș, Iernut și comunele învecinate. „Sunt iniţiator sau co-iniţiator a multor acte normative, proiecte de legi care vizează diverse domenii: îmbunătăţirea situaţiei economice, priorităţi în educaţie, asistenţă socială, am formulat sute de amendamente la legile bugetului de stat, tocmai pentru a sprijini comunitatea pe care o reprezint.

Uneori reușești, alteori nu. Un lucru este cert: alocările de fonduri publice de la bugetul de stat nu mai trebuie să facă obiectul practicilor politicianiste pentru că

Florin Urcan, deputat PNL de Mureş într-adevăr cineva „câștigă”, dar în același timp cineva „pierde”. Nu este corect, deoarece trebuie să vorbim despre cetăţeni cu aceleași drepturi”, a mai spus Florin Urcan.

Deputatul Florin Urcan a avut o intensă activitate și într-un sector de importanţă maximă: securitatea statelor în faţa noilor ameninţări, în special a terorismului. În acest sens a participat la multe reuniuni internaţionale, organizate sub egida unor instituții de prestigiu, cu un rol edificator în ceea ce privește drepturile și libertățile fundamentale cetățenești, una dintre acestea fiind și plenara aniversară ONU, din septembrie 2015 de la New or , unde a participat alături de Preşedintele României, Klaus Iohannis. Cel mai important lucru însă, ne spune Florin Urcan, este despre Reclădirea Națională, un important proiect pe care și l-a asumat: ”nu mai putem irosi timpul în defavoarea României.

Este nevoie de o cu totul altă abordare a politicului în raport cu societatea, tocmai pentru a construi ceva pentru care să simțim mândria. Este nevoie despre acest proiect denumit simplu, România. O Românie în care cred și pentru care trebuie să oferim totul.”

Sandu TUDOR

PARTENER SILVER decembrie 2015

PARAT RO,

liderul european al genților profesionale pentru scule

„Meșteșugul tradiţional și tehnica inovatoare – combinaţia perfectă”, Sub acest slogan s-a născut în 1998, la Sighișoara, PARAT RO, parte a concernului Parat din Germania. Din 2002, compania a preluat producţia de genţi profesionale pentru scule de la compania soră din Cehia. O afacere bună, constantă, dar astăzi PARAT RO vrea mai mult: un rol important în liga furnizorilor pentru industria automotive.

Mutarea producției de genți din Cehia în România a fost o decizie radicală, dar corectă a managerilor concernului Parat. Din 1998, fabrica din Sighișoara producea huse de protecție pentru autoturisme decapotabile, corturi pentru rulote și, din 2001, airbaguri pentru industria auto. Gențile profesionale pentru scule și laptopuri au completat, însă, perfect gama de produse ale PARAT RO și au dus la o creștere consistentă a afacerii. În câțiva ani, unitatea din Sighișoara a ajuns cea mai bună filială a concernului pe această zonă de echipamente industriale. În 2006, partea de airbaguri a fost vândută, inclusiv clădirile, iar activitatea firmei a fost mutată într-o nouă hală de producţie, ridicată în 2007 pe strada Baraţilor.

Investiţia în hala de 4.500 mp a fost de 2,2 milioane de euro, iar în luna decembrie a aceluiași an a început producţia. Mutarea s-a făcut etapizat, într-un timp record de doar două săptămâni, iar producţia a fost întreruptă doar timp de două ore.

61

Inovațiile PARAT “Astăzi, genţile de scule fabricate la Sighișoara sunt produse dintr-un material plastic special, foarte rezistent, același material pe care firma mamă din Germania îl folosește în industria auto din care se fabrică capotele pentru rulote, măștile pentru camioane”, explică managerul general Siklodi Denes. Genţile de ultimă generaţie fabricate la PARAT RO Sighișoara au fost prezentate și apreciate la târgurile internaționale de profil. Acolo, cei interesaţi au putut vedea la standul demonstrativ al companiei care este diferenţa dintre o geantă de scule produsă sub brandul PARAT RO și una “no name”, din tablă, spre exemplu. Materialul rezistă la lovituri puternice, la temperaturi extreme, de la – 40 de grade Celsius la 40-45 de grade, fără să se deformeze.

De altfel, soluţia inovativă a primit recunoaștere internaţională în 2012 când o geantă de scule marca PARAT RO, o combinaţie între o geantă și un dulăpior, a fost distinsă cu RED Dot Design Award.

Iar în domeniul inovaţiei, lucrurile nu se opresc aici. „Fiind tot timpul în căutarea de materiale inovative, cât mai performante, am găsit un material nou, pentru care avem și exclusivitatea, este un material indestructibil, este, hai să îi spunem, un plastic la o grosime de 1 mm, pe care, cu toată bunăvoinţa, dacă încerci să îl spargi cu un ciocan nu ai nicio șansă, este mai ușor cu aproximativ 60-70 % decât actualul, ceea ce va fi un alt avantaj extrem de important”, a arătat Denes Siklodi.

Viitorul sună... automotive Producţia de genți profesionale a companiei sighișorene s-a dus la export în ultimul đeceniu, direct către firma mamă, PARAT Beteilingungs GmbH. De ceva vreme însă, PARAT RO participă și la târgurile de profil din România, atacând astfel și piața locală, care e din ce în ce mai tentantă. „Am creat o alternativă pentru piaţa românească, o gamă de genţi cu preţuri mai accesibile, care sunt vândute la un preţ de 40-60 de euro, dar care au aceeași calitate. De asemenea am intrat pe piața locală cu altă gamă de produse - lanternele profesionale pentru medii periculoase, certificate ATEX. În viitor, o atenție deosebită din partea noastră va avea industria automotive, unde vrem să fim din nou foarte prezenți ca furnizori!”, spune Siklodi Denes.

”

Noi avem planuri destul de îndrăzneţe.

Eu am declarat mereu că sunt adeptul paşilor mărunţi, dar şi siguri.

Vom aborda mult mai îndrăzneț industria auto, domeniu unde noi avem tradiţie!”

Siklodi Denes, manager PARAT RO ISTORIA INTERNAȚIONALĂ A CONCERNULUI PARAT

ISTORIA PRODUSELOR PARAT

1945 1952 1961 1973 1990 1994

– producția de genți de piele și diverse articole cusute

– business principal: genți de scule din piele – echipamente și accesorii pentru Poșta germană, Armată, căile ferate

– debutul ca furnizor în industria auto

– începerea producției de genți pentru industria IT

1.000 lei pe luna

– fondarea companiei Remscheid – Lennep

– startul producției în Neureichenau

– reformarea producției de genți pentru scule

Billboard pe site www.zi-de-zi.ro de la

1945 1961 1993 1998 2001 2002 2014

!

– deschiderea fabricii din Cehia (activă în 2003) – deschiderea fabricii din România – deschiderea fabricii din Austria – deschiderea fabricii din SUA (activă până în 2008)

– deschiderea unui centru de vânzări la Remscheid

MUREȘ 62

PARTENER SILVER decembrie 2015

o parte din viaţa ta www.zi-de-zi.ro

Hirschmann România,

respect pentru angajaţi, respect pentru calitate Hirschmann România și-a schimbat sloganul odată ce a devenit furnizor pentru marii producători de vehicule. Platzhirsch, ce semnifică în argoul german “cel mai bun” dintr-un domeniu, definește esenţa unei companii mureșene ce a ajuns în topul industriei automotive, deoarece a construit în stil propriu și a impus un sistem de management diferit.

Paul Ilea (stânga) și Virgil Traian Roman directori Hirschmann România ȘTIAȚI CĂ...

• •

•

Întreaga echipă de management este recrutată din România și dintre persoane care nu au mai deţinut funcţia de manager? În 2014, Hirschmann România a făcut cele mai multe angajări din judeţul Mureș – 1.000 de contracte noi, iar anul acesta a ajuns la peste 2.000 de angajaţi, ceea ce o plasează în topul angajatorilor privaţi?

Printre clienţii companiei se numără: Continental, Bosch, Daimler, BMW?

Clădit pe respectul faţă de angajaţi și pe îmbunătăţirea continuă a activităţii, acest sistem individualizează compania mureșeană, una dintre cele mai importante investiţii austriece din ţara noastră, în peisajul industriei automotive. “Sistemul în care lucrăm se bazează pe managementul de calitate, pe respectul faţă de angajaţi”, ne povestește Virgil Traian Roman, directorul general al Hirschmann România, filosofia unei firme aparte.

Până să ajungă aici, din 2007, când s-a stabilit în Parcul Industrial Mureș, a fost însă nevoie de profesionalism, de încredere și de un mod unic de a gândi și clădi compania. „Deosebirea aici a fost că, practic, toată echipa de management a fost recrutată din România, dintre persoane care nu au mai fost manageri înainte, o echipă tânără. Eu când am venit în firmă aveam 28 de ani, toţi eram de aceeași vârstă, directorul de producţie de atunci era mai în vârstă cu 10 ani decât noi. A fost viziunea directorului general de atunci. Avea o energie extraordinară și vroia să se înconjoare de oameni la fel și pe care să îi poată modela în modul în care avea el viziunea companiei. Apoi, nu a vrut să ia oameni de la alte companii locale, pentru a nu le destabiliza, 90 % din echipa de management nu era de aici”, își amintește directorul general.

Fiecare a venit astfel cu bagajul său de cunoștinţe, le-au pus cap la cap și au construit pe sistemul Kaizen, ce se centrează pe îmbunătăţirea continuă a activităţii, o firmă solidă, în care au fost aplicate ca principii eliminarea pierderilor și nu aplicarea de tăieri, identificarea valorii și eliminarea non-valorii. „Firmele, când încep să nu mai aibă vânzări, se pornesc și aplică tăieri, să spunem 10% din tot. Dar

s-ar putea să tai și din cercetare, care e posibil să îţi adauge valoare în viitor. Dacă tai, de asemenea, 10% din instruiri, asta înseamnă că oamenii o să fie mai puţin instruiţi, deci pierderi mai mari. Atunci ce faci?

Identifici valoarea și elimini pierderile. Toate acestea le-am pus într-un sistem și a rezultat sistemul de producţie Hirschmann”, ne explică Virgil Traian Roman.

De asemenea, echipa de manageri a pariat pe instruirea angajaţilor efectuată intern, de către proprii instructori acreditaţi CNFPA. „Procesul de instruire durează două săptămâni, e o combinaţie de teorie cu practică, după care, timp de două luni, angajatul nou e sub supravegherea unui instructor. Apoi se primește certificarea, dar se reinstruiește. Pentru personalul suport, ingineri, am început de un an de zile un program prin care fiecare este instruit timp de o săptămână teoretic, apoi practic, ca operator. După aceea, în funcţie de viitoarea poziţie, timp de o lună, parcurge toţi pașii, să cunoască toată evoluţia prin firmă, pentru ca în momentul în care ajunge în birou să știe ce producem acolo.

Perioada lui de instruire nu durează doar o lună, se intră apoi în pregătirea specifică postului”, descrie Virgil Traian Roman perioada de training.

O altă latură importantă în viaţa fabricii constă în implicarea angajaţilor de la toate cele trei niveluri în procesul de producţie. „În primul rând, îi implicăm pentru că le facem introducerea aceasta în proces, ceea ce este util și organizaţiei, deoarece acea persoană vede cum funcţionează compania, dar vede și lucruri pe care eu nu le mai văd, pentru că sunt zi de zi acolo și mi se par

COMPANIA CABLAJELOR AUTO

!

O echipă de 30 DE JURNALIȘTI ȘI PUBLICITARI profesioniști media creează zilnic PESTE 60-70 de informații locale pentru dumneavoastră!

ZI DE ZI

La început, compania realiza cablaje auto pentru senzorii de parcare, acum merge pe realizarea produselor bazate pe procesarea de cabluri multifilare (aplicaţii utilizate, în special, pentru sistemele ABS ale automobilelor), a produselor care integrează componente electronice și senzori (diverse aplicaţii pentru deschiderea haionului, acceleraţia asistată electronic, senzori de poziţie etc.), a aplicaţiilor speciale bazate pe fire (cablaje pentru oglinzi, cutie de viteză automată), precum și aplicaţii speciale (conector pentru modulul SCR de reducere a noxelor, conectică pentru sistemul audio, aplicaţii pentru automobile hibrid și electrice).

Toate acestea presupun procese mult mai tehnologizate și care au generat o instruire foarte serioasă a angajaţilor, precum și crearea unui departament de control a calităţii care să nu dea greș.

normale. În formularul de colectare a feedback-ului de la el, are și o rubrică în care își trece obser vaţiile, adică ce crede că ar putea să aducă îmbunătățiri”, explică Virgil Traian Roman.

Are acest sistem impactul pe care îl așteaptă echipa de manageri a Hirschmann? Răspunsul vine rapid și ferm: da. „Dacă într-o zi o persoană din zece ne dă un feedback, suntem cu un pas înainte faţă de ieri.

Acea idee mică creează motivare în om, pentru că altul, care observă că este preţuită ideea colegului său, vine și el cu o idee și se adună. Sunt panouri în fabrică, iar oricine poate pune acolo ideea, care e studiată. Sunt 10 zile de analiză și vine răspunsul. În momentul în care angajatul are o idee și eu o implementez, simte că o parte din el e acolo, are mai mult respect faţă de locul de muncă”, crede Virgil Traian Roman.

Modul direct de comunicare este căsuţa de mesaje, fiecare manager având o căsuţă poștală. Cine vrea, poate să le scrie managerilor și aceștia răspund.

De asemenea, un alt mod de a comunica în mod direct este politica ușilor deschise, „biroul meu nu e undeva ascuns în fabrică, e la etajul 1, iar ca să ajungi la biroul inginerilor trebuie să treci pe la ușa mea, care este deschisă tot timpul”, subliniază directorul general. În sistemul de management pe care îl practică Hirschmann România, structura nu este piramidală cu managementul în vârf, ci o piramidă răsturnată, adică rolul managementului este de a susţine valoarea angajaţilor. „Rolul meu ca manager general este de a facilita și de a crea un mediu propice, astfel încât angajaţii să producă. Eu sunt acolo în slujba lor, ca să le creez un mediu, ca ei să poată să producă, ca ei să stea liniștiţi, să își facă treaba, să știe că au siguranţa zilei de mâine, că au parte de respect ș.a.m.d.”, încheie Virgil Traian Roman o expediţie în filosofia unei companii care de la an la an dă roade tot mai bune în practică.

Sovata - brand național, cu atracții unicat în lume Cu o frumusețe aparte, cu un potenţial balnear și terapeutic recunoscut în ţară si în străinătate, cu o infrastructură modernă, orașul-stațiune Sovata este una dintre principalele atracții turistice ale Transilvaniei. Stațiunea are servicii hoteliere la nivel occidental, baze de tratament, SPA, săli moderne de conferințe, sute de pensiuni, vile și case de vacanță.

Localitatea Sovata este situată în zona nord-estică a În apropiere de Lacul Roșu se află și Muntele de sare. bazinului Transilvaniei, la o altitudine de 530 m pe ver- În urma infiltraţiilor de apă și a ploilor torenţiale, deposantul sudic al munţilor Gurghiului. Orașul se află la o zitele deluviale din această parte a masivului au fost distanţă de 60 km de reședinţa de judeţ, municipiul afectate de alunecări de teren superficiale , în urma Târgu-Mureș, fiind legat de reţeaua de localităţi a ţării căruia a fost decopertat versantul, blocuri de sare apăprin drumul naţional DN 13-Bălăușeri–Târgu Mureș, rând în lumina zilei. într-o direcţie, și Odorhei–Miercurea Ciuc în cealaltă, Anii premergători primului război mondial au însemnat respectiv DN 13A și DJ 153, drum ce realizează o perioadă de dezvoltare dinamică, Sovata ajungând în legătura Sovata–Eremitu–Reghin. rândul celor mai renumite și vizitate staţiuni balneare Prima menţiune a așezării datează din 13 septembrie din din Austro-Ungaria.

1578, anume în actul privilegial al principelui Cristofor Sovata a cunoscut o nouă etapă de dezvoltare în perioaBathory acordat paznicilor exploatărilor de sare de la da interbelică, devenind cea mai cunoscută staţiune cu Sovata, act confirmat mai târziu și de Sigismund Bathory. băi sărate din România.

Apele izvoarelor și lacurilor sărate erau folosite pentru În 1925, datorită solicitărilor de tratamente reumatobăi încă din vremurile premergătoare secolului al logice și ginecologice, au fost construite baze de traXVIII–lea, apele sărate fiind utilizate iniţial mai ales de tament lângă Lacul Ursu și Lacul Negru. Până în 1939 către populaţia locală. peste 100 de vile au fost construite de către investitori În 1872 au fost puse bazele primei băi publice din particulari. localitate, denumită “Gera”, autorizată ca și baie tera- În anul 1952, localitatea a fost declarată oraș. Între peutică în 1876. anii 1960-1980 staţiunea a beneficiat de dotări investiÎn perioada 1875-1881 s-a format Lacul Ursu, cel mai ţionale majore, fiind construite 5 hoteluri și o nouă bază mare lac sărat helioterm din Europa, în urma prăbușirii de tratament, care i-au permis dezvoltarea capacităţii terenului deasupra unei dizolvări subterane enorme și turistice la cote maxime, creându-se astfel numeroase acumulării apei a două pârâiașe în golul rezultat. locuri de muncă în sectorul serviciilor. În urma efectuării unor studii complexe asupra pro- După 1990, staţiunea și implicit și orașul au fost marprietăţilor curative ale apelor noului lac, situat într-un cate de perioada de tranziţie, dotările din zona balneară peisaj pitoresc, fondatorul staţiunii moderne - Sofalvi fiind afectate de evidentul proces de îmbătrânire moIllyes Lajos - a decis să valorifice resursele naturale rală, favorizat și de legislaţia din domeniul turismului. unice, Staţiunea de Sus fiind întemeiată oficial în anul Un amplu proces de restructurare, după transferul de 1900. În 1902 el a cumpărat și Băile Gera, unificând proprietate, a dat o nouă direcție stațiunii Sovata. astfel cele două băi.

Anul 2006 a marcat începutul unor investiţii majore în În decursul timpului au mai apărut în zonă, prin procese infrastructură. Municipalitatea a realizat reabilitarea de dizolvare, prăbușire, acumulare lacurile Aluniș (9.000 drumurilor urbane din staţiune și a aleilor din jurul mp), Verde (5.000 mp), Negru, Roșu, Mierlei și Șerpilor. lacurilor sărate, reabilitarea și extinderea retelei de apă Pe fundul acestor lacuri s-a format un nămol sapropelic și canalizare, modernizarea uzinelor de apă și a staţiei cu efecte terapeutice deosebite. de epurare.

PARTENER SILVER decembrie 2015

63

În același timp, investițiile private în turism au ridicat mult standardele de cazare, masă și agrement. Astfel, acum Sovata este una dintre cele mai atractive stațiuni din România.

Astăzi, conform H.G. nr. 852/2008, Sovata este atestată ca Staţiune Turistică de Interes Naţional, conform O.U.G. nr.142/2008. Orașul Sovata figurează ca unitate administrativ - teritorială cu resurse naturale antropice mari și foarte mari, iar prin H.G. nr. 2151/2004, Lacul Ursu și arboretele de pe sărături – în suprafaţa de 79 ha – au fost incluse în categoria rezervaţii și monumente ale naturii.

Primarul orașului Sovata, Peter Frenc, cel care a reușit să aducă stațiunea la un nivel european, spune că acest loc are o particularitate aparte: “Sovata este o stațiune turistică unică în lume. Nicăieri pe globul pământesc nu există o vegetație atât de abundentă lângă un lac sărat, helioterm. Datorită acestor aspecte, dar și frumuseții zonei, investițiilor majore, Sovata este un brand al județului Mureș, dar și un brand național. Cu posibilitățile curative ale apei și nămolului sapropelic, putem să ne considerăm un exponent de marcă al turismului românesc.”

Peter Ferenc susține că pe lângă turism în Sovata merg bine și alte ramuri de activitate, cum ar fi: industria lemnului, industria laptelui, industria alimentară, serviciile. În ultimii 6-7 ani investițiile în domeniul public, dar și cele din domeniul privat au avut o anvergură foarte mare.

Administrația publică locală a găsit un partener bun în mediul privat. S-a investit foarte mult și s-au creat astfel multe locuri de muncă.

Numai în infrastructura de transport, sisteme de apă și canalizare s-au investit peste 20 de milioane de euro în ultimii ani. Dacă sunt luate în calcul toate investițiile făcute în ultimii 10-12 ani cu săli de sport, blocuri ANL etc, se poate vorbi de peste 40 de milioane de euro.

Primarul orașului Sovata consideră că infrastructura bună este un fel de magnet pentru investitorii privați.

Peter Ferenc spune că pe lângă sumele amintite vin investitițiile private care se ridică la nivelul a câtorva zeci de milioane de euro.

“Din păcate, trebuie să menționez și un lucru oarecum negativ. Majoritatea investițiilor sunt făcute din proiecte europene, ceea ce nu e rău, într-un fel, dar aici trebuie să spun că sistemul de finanțare al localităților este făcut incorect. O localitate ca Sovata care produce mulți bani pentru buget primește foarte puțin înapoi. Foarte greu suntem înțeleși că fără a investi nu putem să ținem pasul cu ceea ce este pe piață. În această ramură a turismului și servicilor, dacă nu ții pasul cu ceea ce se întâmplă în Uniunea Europeană este foarte greu să atragi turiștii.

Cred că Guvernul României ar trebui să fie foarte atent cu stațiunile turistice, pentru că acestea pot face față concurenței din piață doar dacă sunt sprijinite, considerate priorități în ceea ce înseamnă investiții“, a mai spus Peter Ferenc, despre situația frumosului oraș Sovata.

ȘTIAȚI CĂ...

• • •

firma mamă, cunoscută astăzi ca Grupul WESSLING a fost fondată în 1983 de Dr. Erwin Weßling în Altenberge, Germania, iar astăzi funcţionează în întreaga Europă? primul client al WESSLING Romania a fost Gedeon Richter Romania, care și-a modernizat o staţie de epurare? este unul dintre puţinele laboratoare din ţară abilitate de Ministerul Sănătăţii pentru analizele complexe de indicatori ai calităţii apei potabile. Practic, poate oferi toate cele 50 de analize chimice cerute de Legea apei potabile și de Legea apelor minerale

„Suntem acolo unde clientul nostru are nevoie”, filosofia câştigătoare a WESSLING Romania

Au lucrat pentru branduri cu rezonanţă internaţională precum OMV, Petrom, Gedeon Richter și nu numai. Este vorba de echipa profesionistă a companiei târgumureșene WESSLING Romania, specializată în recoltare de probe pentru mediul înconjurător, analize chimice pentru probe de sol, ape, aer, deșeuri, analize ale surselor de poluare a aerului și a calităţii aerului (emisii, imisii), analize de alimente, consultanţă de mediu, cooperare în cercetarea știinţifică.

De sorginte germană, compania mureșeană care oferă servicii pe principiul QSHE (Quality, Safety, Health & Environment – Calitate, Securitate, Sănătate, Mediu înconjurător), WESSLING Romania și-a construit un Curriculum Vitae redutabil, de la contractarea primului client în august 2003 – Gedeon Richter România – și până la numeroșii parteneri actuali, deoarece nu a abdicat de la valorile pe care conducerea firmei și le-a stabilit din prima zi de funcţionare. Independenţă, ofertă completă de servicii acreditate, servicii de calitate superioară, experienţă și performanţă, disponibilitate și confidenţialitate sunt valorile prin care WESSLING și-a cucerit clienţii în cei 12 ani de activitate.

Sufletul acestei companii, primul și la începuturi singurul angajat este Ioan Hașegan, directorul general

al WESSLING Romania, un om care transmite calm, deși vine din complicata și învolburata lume a vânzărilor și marketingului.

Drumul a fost greu, recunoaște astăzi acesta, pentru că au făcut pionierat în multe domenii, deoarece până atunci nimeni nu făcuse analizele pentru care WESSLING avea know-how-ul german al firmei mamă, logistica și resursele să le facă. Așa s-a întâmplat, spre exemplu, cu analizele de mediu, mai ales că la orice transfer de proprietate era necesară o investigaţie de mediu. „Nu exista noţiunea de analize complexe pentru protecţia mediului, eram pionieri”, recunoaște Ioan Hașegan.

Această activitate le-a asigurat, mai ales începând cu 2005, o prezenţă consistentă pe piaţă și a determinat extinderea naţională, prin înfiinţarea în 2007 a unui

punct de lucru în București. WESSLING putea oferi în acest domeniu inclusiv consultanţă pre- și post-vânzare diferiţilor clienţi – de la agenţiile pentru protecţia mediului și până la orice firmă care are nevoie de autorizaţie de mediu pentru a funcţiona.

Un alt eveniment important în autobiografia firmei este legat de același an 2007. Atunci, OMV a decis să ridice, la Străulești, sediul central al companiei din România, denumit Petrom City, pe un sit contaminat. La acea oră a fost un proiect pilot și cel mai mare proiect de ecologizare a unei zone contaminate din ţara noastră, zona contaminată se întindea pe 20 de ha, iar WESSLING a fost contractată pentru analize.

“Am participat la proiecte cu care ne mândrim, am recoltat probe din foraje de observație, pânza freatică era plină de petrol, apa se aduce din pânza freatică într-o instalaţie, se separă poluanții și apoi se reinjectează în pământ, aceste ape freatice se monitorizează încă și azi. Solul a fost decontaminat și a fost pus înapoi pe amplasament, la apa freatică încă se lucrează. Apa freatică trebuie curăţată, adică decontaminată, astfel încât să poată fi băută.

Toate aceste operațiuni sunt verificate prin laboratorul WESSLING”, explică Ioan Hașegan. În portofoliul WESSLING se află și alte proiecte ce au vizat remedierea de situri poluate, cum sunt cele de pe șantierele de autostrăzi. Astfel, un alt contract ce a reprezentat o provocare este cel pentru Autostrada Transilvania, unde WESSLING a lucrat ca laborator subcontractat pentru analize cu firma de construcții Euroconstruct, pe zona Turda, unde era un spaţiu contaminat cu pesticide și mercur. În 2009, WESSLING Romania mai face un pas mare în acest business și își dezvoltă și partea de control alimentar, pentru ca în 2013, când activitatea se putea autosusţine să fie achiziţionat un laborator existent de analize de alimente în București. Opţiunea pentru Capitală a fost determinată de piaţă - acolo sunt retailerii și tot acolo producătorii își au depozitele. În 2014, laboratorul din București își extinde activitatea pe sectoarele microbiologie și control fizico-chimic al alimentelor și furajelor.

Deoarece, de-a lungul timpului, WESSLING și-a demonstrat imparţialitatea, independenţa și incoruptibilitatea, astăzi Laboratorul companiei efectuează analize pentru Direcţia Naţională Anticorupţie și Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, clienţi care se adaugă portofoliului extrem de diversificat al WESSLING Romania.

64

partener silver

Sediul central OrtoProfil Târgu-Mureș 540253, str. Podeni, Nr. 44/A Tel.: 0265-264.834, -208.500, Mobil: 0721-100.013 Fax: 0265-210.576 Email: ortoprofil@ortoprofil.ro www.ortoprofil.ro

decembrie 2015

Protezele de sân, ideale pentru păstrarea feminității

ÎNTREBĂRI FRECVENTE Cât de repede se poate purta proteză după intervenţia chirurgicală?

Pacienta poate purta o proteză după vindecarea completă a plăgii operatorie (cca. 2 luni), sau după vindecarea completă a tegumentului post radioterapie.

Cancerul de sân este cea mai frecventă formă de cancer întâlnită în rândul femeilor din România. În cele mai multe cazuri, pacientele sunt depistate într-o fază avansată a bolii și ajung să-și piardă total sau parțial unul sau ambii sâni, musculatura și nodulii limfatici afectați. O astfel de intervenție chirurgicală poate avea efecte negative asupra psihicului și fizicului pacientelor, de aceea protezele mamare externe sunt indicate de îndată ce plaga operatorie de la nivelul sânului s-a vindecat complet.

Protezele mamare sunt destinate corecției estetice a sânului în vederea recâștigării simetriei corporale, după mastectomii radicale (îndepărtarea sânului, ganglionilor limfatici și a musculaturii afectat), mamectomii (îndepărtarea selectivă a glandei mamare) sau tumorectomii.

disponibilă în exclusivitate la OrtoProfil, ce cuprinde trei tipuri de proteze cu o structură ușoară și un strat exterior mat, similar țesuturilor naturale ale pielii.

Protezele de sân se adaptează perfect sutienelor elegante, special concepute pentru confortul pacientelor care le utilizează.

Produsă de compania franceză Thuasne, gama de proteze de sân, comercializată de OrtoProfil, cuprinde proteze confecționate din silicon gel, pentru uz medical, ce imită perfect anatomia sânului, redându-le pacientelor feminitatea și naturalețea. O noutate o reprezintă gama de proteze mamare Silima,

Protezele de sân și sutienele speciale pentru acestea pot fi achiziționate de la cele 42 de filiale OrtoProfil din întreaga țară, precum și la sediul central din Târgu-Mureș, unde personalul specializat le oferă pacientelor informațiile și ajutorul de care au nevoie în alegerea modelului și mărimii potrivite.

Din 2015 protezele mamare sunt decontate de către Casa de Asigurări de Sănătate, astfel fiecare pacientă, care are nevoie de o proteză de sân, va putea primi compensat un astfel de dipozitiv medical.

Evaluată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, compania OrtoProfil are contracte de furnizare a dispozitivelor medicale încheiate cu toate Casele de asigurări de sănătate judeţene din ţară. Acest lucru le permite pacienţilor, să beneficieze de subvenţia oferită de CNAS.

Se va observa că port o proteză de sân?

Nu. Dacă veți alege o proteză potrivită, nimeni nu va observa prezenţa acesteia.

Ce este limfedemul și ce recomandă specialiștii în acest caz?

Una dintre cauzele limfedemului este îndepărtarea chirurgicală a ganglionilor limfatici. Fără drenajul limfatic normal, lichidele se acumulează la nivelul brațelor și picioarelor, determinând apariția limfedemului. Pacienții care se confruntă cu apariția limfedemelor pot încerca benzile speciale anti-edem, confecționate din bumbac, neiritante pentru piele, disponibile la sediul din Târgu-Mureș al companiei OrtoProfil. Folosirea bandajului mobilizator Mobiderm îmbunătăţește drenajul limfatic, contribuie la redobândirea rapidă a mobilităţii ţesuturilor subcutanate și la recâștigarea factorilor fiziologici optimi la nivel de microcirculaţie.

Ce efect are proteza asupra durerilor coloanei vetrebrale?

Purtarea protezei de sân este foarte importantă pentru menținerea unei posturi adecvate, prevenind astfel apariţia durerilor coloanei vertebrale. De asemenea, proteza de sân previne și diminuarea mobilităţii articulaţiei umărului.

eveniment decembrie 2015

65

Banii publici, investiţi cu pricepere la Iernut În condiţiile în care întreaga societate se zbate în criză economică, Ioan Nicoară, primarul orașului Iernut, încearcă să facă tot posibilul ca din banii bugetului Primăriei pe care o conduce de aproape opt ani încoace, să ofere Iernutului imaginea unui oraș european.

Reporter: Cu ce realizări iese în faţă Primăria Iernut în anul 2015?

Ioan Nicoară: Realizările anului 2015 sunt practic o altă „cărămidă” la tot ceea ce, în calitate de primar, mi-am propus să construiesc în comunitate, pentru comunitate. Trecerea dintre mandate a fost ocupată de asfaltarea străzilor din orașul vechi, și încă de pe atunci ne gândeam deja la următoarele. Exceptând cele din cartierul Mihai Eminescu, să ai toate străzile din orașul vechi asfaltate este o mare realizare, fără lipsă de modestie, cu atât mai mult cu cât noi nu am avut bani de nicăieri și am fost nevoiţi să ne gospodărim singuri. Am reușit astfel să asfaltăm 11 străzi, dar și să amenajăm parcări - aproape 100 locuri de parcare - în fiecare cartier, inclusiv parcări acoperite. Reușim prin eforturi proprii să dăm comunităţii ce e al comunităţii, adică imaginea unui oraș din ce în ce mai frumos. În 2015, cu banii din bugetul local și cu un credit bancar, am demarat un nou proiect în care sunt cuprinse și celelalte străzi din oraș. Astfel, am reușit anul acesta, sș organizăm o noua licitaţie pentru alte nouă străzi din oraș, și să demarăm lucrările de reabilitare la două dintre acestea, într-un termen destul de scurt. În total vor fi asfaltaţi 4.358 de metri, și vor fi reabilitate, sau create noi trotuare pe marginea acestor străzi. Pe parcursul anului am avut de asemenea și numeroase lucrări de reparaţii și de întreţinere străzi și drumuri comunale. Reabilitarea străzilor din satele aparţinătoare a fost realizată anul acesta tot din bugetul local, și am avut în vedere absolut toate satele aparţinătoare: Sălcud, Deag, Cipău, Lechinţa, Sf. Gheorghe, Oarba de Mureș. În toate aceste sate, o preocupare permanentă a noastră este canalizarea și asigurarea de apă curentă la fiecare casă. Îmi doresc și mi-am propus să fac tot posibilul ca fiecare cetăţean să ajungă să trăiască în condiţii decente, iar datoria mea este să sprijin toate proiectele ce au finalitate beneficiul cetățeanului.

Ceea ce ne îngreunează în demararea de proiecte este birocraţia de care ne lovim: procedura greoaie de achiziţii, termenul foarte lung de obţinere a avizelor, dar trecând peste toate, marea problemă în regenerarea urbană de care Iernutul merită să beneficieze, este lipsa banilor, lipsa sprijinului prin măsuri concrete pentru orașe mici ca al nostru.

Ioan Nicoară, primarul oraşului Iernut Lucrări de consolidare pentru reabilitarea acesteia. Investiţia a început în 2008, bazându-ne pe fondurile alocate de Ministerul Învăţământului, dar alocarea s-a sistat pe parcursul lucrărilor, iar lucrarea a rămas nefinalizată. În 2014, în urma apelului de proiecte pe Axa 3.4, această lucrare a îndeplinit condiţiile de eligibilitate și astfel, în urma depunerii cererii de finanţare, a fost avizat și semnat contractul de finanţare aferent. Astfel, s-a reabilitat întreaga clădire a școlii pentru a îndeplini noile cerinţe de calitate și confort la nivel european.

Marea majoritate a unităţilor noastre de învăţământ au avizul de funcţionare de la DSP Mureș și suntem în căutarea de soluții optime pentru serviciile de pază și protecţie în școli, precum și supraveghere video, pentru a menţine siguranţa elevilor. Reabilitarea curților fiecărei clădiri de învățământ, și dotarea cu mobilier a claselor sunt alte priorități ale noastre ca administrație publică, și sperăm să le realizăm prin fonduri europene.

Rep: Ce alte proiecte au fost demarate în anul 2015?

I.N.: Am avut ceva bani puși deoparte după rectificare și am dat drumul la investiţii pentru o serie de trotuare, alei și asfaltarea drumului de la Lechinţa care face legătura cu Dătășeni, la limita unităţii administrativteritoriale Iernut. Ei au asfaltat până la jumătate, a rămas neasfaltată cealaltă jumătate, pentru care așteptăm rezultatul licitaţiei. Desigur, mai sunt multe de făcut. Orașele sunt pentru oameni, de toate felurile, cu diverse nevoi și interese. A schimba un lucru în bine are mai multă valoare decât a încerca să explici de ce alte lucruri nu sunt așa cum ar trebui să fie.

Datoria mea este ca tot ceea ce întreprindem să fie în beneficiul întregii comunități.

Rep.: S-a reușit asfaltarea drumului DC 86 Iernut - Sălcud?

I.N.: Asfaltarea drumului DC 86 a fost și a rămas o altă prioritate a orașului nostru. Din 2008 s-a depus în fiecare an proiectul de asfaltare a drumului DC 86 la Ministerul Dezvoltării Regionale însă, din păcate, nu am obţinut fondurile necesare. În ultimii ani, am reușit doar să reparăm acest drum, din fonduri proprii, de la bugetul local: am realizat frezarea stratului asfaltic vechi și aducerea la cota de înălţime cu un strat de piatră de râu. Asfaltarea acestui drum este o investiţie de anvergură, un efort financiar enorm, dar ne-am decis să nu mai așteptăm fonduri de la București. Așa cum ne gospodărim în Iernut, unde exclusiv din bugetul local am făcut străzi și parcări din bugetul local, așa vom face pentru fiecare sat al nostru. Mulţumesc fiecărui locuitor din comunitate pentru înţelegere și sprijin. Doar împreună vom reuși să ridicăm această comunitate.

Rep.: Care ar fi prioritatea numărul unu în ceea ce privește învăţământul?

I.N.: Prioritatea noastră sunt copiii, condiţiile în care aceștia învață. În fiecare an alocăm sume consistente din bugetul local pentru reabilitarea clădirilor, atât aparținatoare Liceului Tehnologic Iernut, Școlii Gimnaziale Iernut, a Grădiniței cu Program Prelungit și a Grădiniței cu Program Normal din oraș, dar și a grădinițelor și școlilor din satele aparținătoare. Încet, încet, am reușit din bugetul local să reabilitam termic o mare parte din clădiri, să punem geamuri termopan, să schimbăm ușile, să reabilitam interioarele. Școala Generală din Sălcud a fost cuprinsă între octombrie 2014 - octombrie 2015 într-un proiect european

Rep.: De ce procesul accesării fondurilor europene merge atât de greu?

I.N.: Suntem oficial consideraţi zonă urbană, deși avem în componenta șase sate care sunt la limita existenţei, nu au apă, canalizare, drumuri asfaltate, probleme grave ale cetăţenilor nerezolvate. Fiind doar 8.705 de locuitori, ani la rând nu am fost eligibili pe fonduri europene datorită faptului că unul din criteriile de eligibilitate pentru infrastructură a fost „oraș cu peste 20.000 locuitori”. Cu toate acestea, la Sălcud de exemplu, reușim să introducem apa, prin POS MEDIU, lucrările începând din 2007, dar avem partea de canalizare pentru care nu avem încă fonduri. Nu avem altă soluție astăzi decât să continuăm să facem

Asfaltări finalizate cu succes

Parcări acoperite tot ce putem prin forţe proprii, doar pe ele ne putem baza cu adevărat.

Rep.: Ce proiecte de viitor aveţi?

I.N.: Avem foarte multe proiecte la care dorim să obţinem și finanţare din fonduri europene, pentru că Iernutul are mare nevoie să se dezvolte. Cu banii europeni ne dorim regenerarea urbană a orașului, anveloparea de blocuri, pista de biciliști și locuri de joacă pentru copiii din cartiere, dar și din satele aparținătoare, reabilitarea Casei de Cultură, crearea de atracții turistice și asigurarea infrastructurii pentru acest scop. Îmi doresc să atrag investitori care să asigure locuri de muncă la câți mai mulți cetățeni din comunitate. De asemenea, am solicitat construirea a încă două blocuri ANL, pe terenul pe care-l deţinem, și avem în pregătire și un proiect de construire de locuințe sociale pentru romi. O altă prioritate pentru mine sunt satele, pentru care vom depune toate eforturile, pentru că locuitorii acestora merită pe deplin să trăiască în condiții decente. Sunt multe de făcut și îmi doresc ca fiecare cetățean din comunitate

să simtă că noi, cei din administrația locală, suntem aici pentru ei, și tot ceea ce facem, facem în beneficiul lor. Îmi doresc ca implicarea și spiritul civic să existe la maximum de potențial, pentru ca doar prin comunicarea dintre primărie și comunitate orașul nostru evoluează, și reușim împreună să ne păstrăm copiii în comunitate, să asigurăm un viitor cert tinerilor ce vin în urma noastră.

Ca în orice gospodărie, este mereu câte ceva de făcut. Având însă alături cetățenii, încrederea lor, sunt convins că lucrurile vor merge pe făgașul dorit de noi toți. Și dacă tot se apropie sfintele sărbători, dacă îmi permiteți, aș dori să urez tuturor locuitorilor din Iernut „Sărbători Fericite!”. Să deschidem ușa pentru oaspeţi dragi, și inima pentru speranţă, bucurie și lumină. Să fim mai buni și să privim înainte cu încredere, știind că dacă avem credinţă, drumul din faţa noastră va fi presărat cu împliniri.” Pentru un oraș care știe să se valorifice și să-și impună imaginea și personalitatea, viitorul este unul singur: cel european.

A consemnat Amalia VASILESCU

MUREȘ 66

PRIMĂRIA REGHIN decembrie 2015

o parte din viaţa ta www.zi-de-zi.ro Puține orașe din România au avut șansa de-a lungul istoriei să-și bazeze existența pe atâtea resurse naturale și umane ca și Reghinul și drept urmare să aibă un traseu așa de viu și de bogat și o perspectivă atât de fericită. Prin brandurile sale, unele cunoscute chiar la nivel mondial, Reghinul a devenit el însuși un brand, cu o poveste solidă și captivantă, care merită intens promovată.

Breslele săsești, statutul timpuriu de târg, companiile de exploatare și prelucrare a lemnului, industriile speciale (construcția de mașini forestiere și agricole, construcția de instrumente muzicale, confecționarea de obiecte de artizanat, industria pielăriei, industria berii), întinsele livezi de pomi fructiferi, tradiția viticulturii, a agroturismului, intensa lume culturală și religioasă a urbei – toate acesteau au concurs la ceea ce este astăzi Reghinul: un oraș vibrant, cochet, care și-a împăcat de minune trecutul cu prezentul pentru a creiona un viitor cât se poate de optimist.

Prima atestare documentară datează de la 1228, așezarea fiind pomenită sub numele de Regun, în legătură cu o donație de terenuri. Istoria urbei merge însă mult în urmă, arheologii descoperind aici obiecte din perioada neoliticului, dar și un tezaur monetar roman. Poate că șansa cea mare a așezării a fost în secolul XV, când regii maghiari ai vremii au decis colonizarea zonei cu populație de origine germană, din Bavaria, care a primit mai multe privilegii din partea Coroanei. Economia locului a crescut rapid pe trei ramuri – agricultură, comerț și meșteșuguri – iar, în câteva decenii, așezarea a ajuns la rangul de târg. Breslele meșteșugarilor, autonome sau afiliate celor din Bistrița, erau atât de importante încât centrul urbei s-a dezvoltat în jurul lor, pe locul de târg, și nu în jurul bisericii evanghelice cum ar fi fost firesc.

Reghinul a cunoscut de mai multe ori măreția și decăderea, mai ales din cauza războaielor și a molimelor, capacitatea de apărare a orașului fiind scăzută. Mereu însă târgul a renăscut, mai viguros parcă, datorită mai multor etape de recolonizare cu populație germană din alte zone

Reghin – balansul perfect între istorie și modernitate ale Transilvaniei. Coabitarea vreme de opt secole a cel puțin patru etnii a generat tradiție și a creat moșteniri culturale și spirituale specifice. Zestrea comună este tocmai orașul, târgul, pe unde au trecut regi și împărați, unde s-au născut sau au trăit principi, episcopi, cardinali și patriarhi.

Oameni și lucruri care poartă faima orașului Reghinul de astăzi este în mare parte o imagine a orașului de după reconstrucția care a urmat distrugerii sale de la 1848. Clădirile din centru, formând un ansamblu unitar și bine închegat stilistic și volumetric, au fost construite între anii 1850-1910 în stil neobaroc, neoclasic, eclectic și secession. Multora dintre ele li s-au adus modificări prin realizarea unor spații comerciale la parter.

Reghinul de astăzi este municipiul care face pași repezi în direcția modernizării infrastructurii pentru a deveni o zonă de interes pentru investitori și care, în același timp, face eforturi pentru a-și întări și promova identitatea și tradițiile.

Datorită specificului acestui loc și încărcăturii istorice pe care el o poartă, a te numi cu adevărat reghinean astăzi nu înseamnă doar a trăi prezentul urbei, ci și a cunoaște frumosul ei trecut. Asumarea încă de timpuriu a unei identități multiculturale și multietnice a condus la un oraș în care diversitatea e unul dintre pilonii dezvoltării și îmbogățirii comunității locale. Personalități remarcabile precum eminența sa Cardinalul Alexandru Todea, Petru Maior, Josef Haltrich, compozitorul Rudolf Wagner - Regeny, scriitorul Virgil Onițiu și mulți alții, au purtat cu mândrie numele Reghinului în lume, înscriindu-l pentru totdeauna în istoria universală prin activitatea și operele lor.

Reghinul de astăzi a ajuns să aibă un cuvânt greu de spus din punct de vedere economic în județul Mureș,

iar lumea întreagă cunoaște urbea datorită industriei de instrumente muzicale, de utilaje agricole și industriale și industriei lemnului.

Primăria schimbă fața Reghinului Încă de la preluarea mandatului, primarul Reghinului – Maria Precup, și-a stabilit ca obiectiv promovarea și susținerea unor proiecte de dezvoltare a orașului precum și elaborarea de strategii de investiții coerente și corelate cu nevoile de dezvoltare ale comunității, pe termen lung. Însă nu se poate discuta cu adevărat despre dezvoltarea Reghinului și despre atragerea de investiții atâta timp cât nu sunt rezolvate în totalitate problemele de infrastructură, utilități, etc. Tocmai de aceea în Reghin, autoritatea locală a pus accentul pe modernizarea și reabilitarea străzilor. În această vară au demarat lucrările de modernizare pe 3 dintre cele mai mari și circulate străzi (Gurghiului, Dedradului și Gării) care fac legătura cu drumurile județene, lucrări ce se vor finaliza la sfârșitul lunii decembrie a acestui an.

Astfel numărul străzilor asfaltate în Reghin în perioada 2012-2015 ajunge la 34. Doar în 2014, investițiile în infrastructură au fost de 3.450.000 lei. Printre lucrările realizate de primărie în acest an amintim: reabilitarea podului peste Mureș (proiect finanțat din fonduri guvernamentale), modernizarea bazei sportive Avântul, asfaltarea străzilor Pietroasei, Pășunii și Orizontului (valoare totală 1.030.000 lei), construirea Centrului de Informare Turistică. Una dintre cele mai mari investiții realizate în acest an a fost cea aferentă extinderii rețelei de apă și canalizare, proiect în urma căruia mii de cetățeni au fost racordați la utilități. Spațiile de cultură și școlile au fost și ele în atenția administrației locale, Casa Municipală de Cultură “Eugen Nicoară” fiind complet renovată

printr-un proiect care a obținut finanțare de la Guvern, proiect în valoare de 545.000 lei.

S-au demarat de asemenea procedurile pentru ca în primăvara anului viitor să se construiască sensul giratoriu la intersecția străzilor Iernuțeni și Gurghiului, investiție necesară pentru a fluidiza traficul din zonă. Printr-un alt proiect cu finanțare guvernamentală, s-a demarat construcția unui corp nou la una din școlile municipiului.

S-au modernizat în paralel spațiile de joacă, parcurile (investiție recentă în Parcul Tineretului), zonele de agrement ale orașului, urmând ca în primăvara anului viitor Parcul Central să intre în reabilitare. S-a încheiat licitația pentru înființarea unei creșe în Municipiul Reghin, proiect în valoare de 1.500.000 lei, din fonduri norvegiene. S-a atribuit contractul de lucrări către executant pentru ca în primăvara anului 2016 să fie demarate lucrări de modernizare pe alte 8 străzi ale municipiului. La începutul anului viitor se va construi un bloc de 36 de locuințe sociale de care vor putea beneficia 124 de persoane, în valoare de 900.000 lei finanțat de Ministerul Dezvoltării. În luna noiembrie a fost aprobată de către Consiliul Local Strategia de Dezvoltare Locala a Reghinului 2015-2020 - proiect amplu realizat cu implicarea cetățenilor prin calendarul de consultări publice sectoriale și pe cartiere, precum și prin aplicarea de sondaje de opinie. În urma acestor consultări s-au conturat direcții clare pe care administrația locală să le aibă în vedere în viitoarele proiecte de dezvoltare pe termen mediu și lung a comunității reghinene. Unul din marile proiecte ale administrației locale – Construcția unei hale agroalimentare - în valoare de 9.379.000 lei, a primit finanțare prin CNI și Ministerul Dezvoltării, urmând ca lucrările să demareze la începutul anului viitor. Tot în 2016 va intra în reabilitare și cinematograful Patria proiect în valoare de 7.000.000 lei.

Sunt două proiecte la care se lucrează de mai bine de un an de zile, iar primarul municipiului Reghin este mândră că ambele proiecte au obținut finanțare.

”

Odată ajuns în scaunul deciziilor, alegerile pe care le faci afectează toți locuitorii, iar responsabilitatea acestui fapt nu e întotdeauna cea mai ușoară povară. În momentul în care ești investit în funcție, din punctul meu de vedere, devii primarul tuturor: al celor care te-au ales, dar și al celor care au avut altă preferință. O alegere făcută nu va fi niciodată pe placul tuturor, dar ca primar trebuie să îți asumi asta și să prioritizezi astfel lucrurile încât tot ceea ce faci să aibă un impact pozitiv, pe termen mediu și lung asupra comunității. Menținerea și crearea de noi locuri de muncă este pentru mine, și cred că pentru orice primar care înțelege responsabilitatea unei comunități, o prioritate! Tocmai de aceea, eforturile mele au fost în a aloca surse bugetare și a atrage fonduri pentru investiții în infrastructură, pentru a putea oferi investitorilor din Reghin condițiile propice desfășurării activității lor și pentru a fi pregătiți în a atrage noi investiții”

Maria Precup, primarul municipiului Reghin.

PARTENER GOLD decembrie 2015

67

Noul Centru de comandă al combinatului

Azomureş, investiţie istorică finalizată cu succes Povestea de succes de jumătate de secol a Azomureș continuă. Cel mai important producător de îngrășăminte chimice din România, partener de încredere al fermierilor români și cu o contribuție importantă în ceea ce înseamnă agricultura României a finalizat, în luna noiembrie 2015, un program investițional amplu, în valoare de 240 de milioane de euro, care asigură viitorul Azomureș, asigură viitorul orașului, asigură viitorul județului și asigură și viitorul țării, după cum sublinia directorul general al companiei, Mihai Aniței. Iar investițiile nu s-au încheiat aici. “Acesta nu este sfârșitul, acesta este doar începutul, ne-am încălzit doar și vom continua, veți vedea în următorii cinci ani”, a mărturisit Jan Kadanik, CEO al Ameropa Group. Compania elvețiană Ameropa este acționarul majoritar al producătorului de îngrășăminte chimice mureșean.

Inima și creierul AZO Prima parte a evenimentului de inaugurare a avut loc la sediul Azomureș, la noul centru de comandă, unde au fost prezenți partenerii celui mai important producător de îngrășăminte chimice din România în acest proiect uriaș de investiții, managerii de proiect din partea AZO, top managementul companiei și alți invitați.

Mihai Aniței, directorul general al companiei, le-a mulțumit invitaților pentru suport, iar angajaților și partenerilor pentru implicarea pentru a finaliza această investiție. Centrul de comandă a fost descris de acesta ca inima sau creierul celor patru instalații care vor fi coordonate de aici.

Detalii despre investiție a oferit Vasile Stan, directorul departamentului de investiții din cadrul Azomureș.

“Centrul de comandă este proiectat de firma din Ploiești în anul 2014, pentru execuția obiectivului de investiții am selectat firma CON-A din Sibiu, pentru partea de construcție, pentru partea de ventilație, sistem de HVAC am ales firma TIAB București. Sunt două companii foarte puternice, fiecare pe domeniul ei, cu care am lucrat foarte bine și am reușit să terminăm în opt luni de zile această cameră de comandă care va fi locul de unde se vor conduce procesele tehnologice a patru instalații, două instalații de amoniac, una de uree și una de melamină. Imediat ce am semnat contractele a apărut această necessitate pentru că Azomureș avea camere de comandă separate pentru fiecare instalație și a fost nevoie să le unificăm pentru a avea mult mai ușor control al acestora. Contractorii noștrii au implementat DCS-ul, controlul electronic al proceselor și aceste procese vor fi conduse de aici, din această încăpere”, a prezentat Vasile Stan proiectul finalizat.

Fiecare instalație va fi operată de către trei operatori, ceea ce va însemna 12 operatori pe fiecare tură care vor lucre în patru schimburi.

Jan Kadanik, CEO Ameropa Group

Mihai Aniţei (stânga) şi Excelenţa SA Jean-Hubert Lebet (dreapta) “Instalațiile erau înainte controlate pneumatic, acum s-a trecut la electronic, deci a necesitat o pregătire a operatorilor foarte bună, pentru că, într-adevăr, este ceva nou pentru ei, am contractat un simulator pentru aceste două instalații - amoniac și uree - cu câteva luni înainte, în așa fel încât operatorii au putut să se antreneze, să învețe noul sistem, fără a provoca daune instalației. Acum sperăm să fie pregătiți ca să poată prelua live cele două instalații care pornesc acum în decembrie”, a mai explicat directorul departamentului de investiții din Azomureș.

Comanda centralizată va mai permite managementului să țină sub control, inclusiv, comunicarea dintre instalații.

Clădirea care găzduiește centrul de comandă mai dispune de două săli de training, săli de ședințe, birouri, bucătărie, vestiar, bibliotecă și câteva camere auxiliare. Investiția s-a cifrat la 1,8 milioane de euro.

Unind trecutul cu prezentul într-o poveste de succes După scurta vizită la centrul de comandă, invitații au trecut strada, motorizați, la Complexul “President” unde a fost reconstruită istoria Azomureș, de la înființare până astăzi și i s-a conturat viitorul.

Povestea de succes a AZO a alunecat, încet, spre trecutul recent, spre prezent și spre viitorul companiei. Directorul general al AZO, Mihai Aniței, a recunoscut că a fost o mare provocare să gestioneze acest proiect investițional. “Mulțumesc foarte mult că sunteți aici, la un eveniment important în istorie.

Domnul Opriș a spus de câteva ori 50 de ani, acum 50 de ani nici nu eram născut. Această investiție de 240 de milioane de euro, care va continua, asigură,

de fapt, viitorul Azomureș. Și vă spun asta ca simplu inginer, asigură viitorul orașului, asigură viitorul județului și pot să afirm că asigură și viitorul țării prin ceea ce facem pentru agricultură. Sunt mândru că sunt contemporan cu acest eveniment, sunt mândru că fac parte din echipa Azomureș, AZO cum îi spunem noi, sunt mândru că sunt român. Conduc o companie românească, doar banii sunt elvețieni, care contribuie la valoarea adăugată a României. Când am venit în AZO, acum trei ani, am văzut un munte de probleme, ne-am minunat, dar nu prea mult și ne-am apucat de treabă. Investiția a fost de mare anvergură, teoretic, nu putea fi realizată în trei ani, însă, iată-ne aici, după trei ani, gata să apăsăm butonul de pornire.

Dacă mă întrebați dacă a fost greu, da, a fost foarte greu, a fost o provocare, în special pentru mine, a fost cea mai mare provocare a vieții mele și vă spun că am experiență, chiar dacă încă nu am 50 de ani. Am reușit să ajungem în această zi datorită angajaților de la Azomureș, datorită acestor oameni minunați care astăzi sunt pensionari, datorită oamenilor minunați care astăzi sunt angajați, datorită echipei de proiect, și cu pasiune, cu dăruire și cu mult profesionalism am ajuns în această zi. Practic, acest succes este al tuturor, al autorităților locale, al Primăriei, al Consiliului Județean, este un succes al nostru, al tuturor, al orașului nostru”, a fost mesajul directorului general al AZO, Mihai Aniței.

Noile investiții în creuzet De la ceremonia de inaugurare nu a lipsit o delegație a acționarului majoritar, compania elvețiană Ameropa.

Reprezentant al Board-ului Ameropa Group, CEO

Jan Kadanik, a prefigurat viitorul companiei și un nou program investițional pentru următorii cinci ani. “Vă mulțumesc că ați venit astăzi aici pentru a sărbători acest moment important cu noi. Am venit, pentru prima oară, în Târgu-Mureș în martie 2012, am petrecut trei luni în acest oraș frumos și mi-am promis că acest proiect va fi un succes. Am fost norocoși să găsim o echipă de oameni minunați care conduși de Mihai Aniței să realizeze cea mai mare investiție din istoria Azomureș într-un timp record.

Suntem pe deplin dedicați și promitem să fim un partener bun municipiului Târgu-Mureș, județului Mureș, agriculturii românești și României. Cred că astăzi am făcut un pas mare pentru a deveni un partener mai bun al celor anterior menționați.

La finalul discursului meu aș vrea să vă ofer o informație: acesta nu este sfârșitul, acesta este doar începutul, ne-am încălzit doar și vom continua, veți vedea în următorii cinci ani”, a anunțat Jan Kadanik, CEO Ameropa Group și membru al Boardului Ameropa.

Povestea merge mai departe Printre invitații speciali ai evenimentului s-a numărat Ambasadorul Confederației Elvețiene în România, Jean-Hubert Lebet. Mesajul său a fost unul elegant și onorant pentru angajații Azomureș cărora li se datorează o mare parte a acestei reușite. “Sunt fericit că sunt alături de dumneavoastră, că am șansa să urmăresc povestea a Azomureș, a fost o experiență plăcută. Vreau să felicit autoritățile locale, regionale, naționale pentru sprijinul acordat Azomureș. Dar ca ambasador doresc să insist asupra părții române în această investiție, datorită dumneavoastră, a românilor, a angajaților, această investiție a fost posibilă, datorită respectului pentru mediu, respectului față de resursa umană, când spui ceva și faci”, a transmis Ambasadorul Confederației Elvețiene în România, Jean-Hubert Lebet.

Ligia VORO

MUREȘ 68

PARTENER SILVER decembrie 2015

o parte din viaţa ta www.zi-de-zi.ro DESPRE MÂINE

Lotus Life - trup și suflet pentru pacienți Centrul de Medicină Integrativă Lotus Life din Târgu Mureș trece într-o nouă etapă de dezvoltare.

După cinci ani de creștere în piața medicală locală, centrul fondat de dr. Carmen Nicolau are o nouă țintă: aceleași servicii de calitate, însă pentru pacienți din toată Transilvania!

Ce înseamnă astăzi Lotus Life, ca infrastructură umană și materială?

Dr. CARMEN NICOLAU: Înseamnă o echipă unită de patru medici apreciați și personal auxiliar și administrativ, oameni care au investit ani din viața lor în acest centru, rămânând atașați valorilor propuse. Înseamnă o unitate sanitară superbă din punct de vedere estetic, care oferă pacienților un echilibru psihic unic. Înseamnă echipamente medicale de ultimă generație, unele unice în Mureș.

Ce va însemna mâine Lotus Life?

Dr. CARMEN NICOLAU: Aceeași echipă unită, dar sporită numeric, o unitate și mai bine dotată, cu specializări multiple pe medicină clasică, dar și alternativă. Același echilibru psihic, compasiune și optimism.

!

O medie de peste

60.000

de cititori unici pe lună pe site

www.zi-de-zi.ro

Ideea, aparent ”trăznită”, de a deschide un centru de sănătate într-o casă frumoasă din cea mai râvnită zonă a Târgu Mureșului aparține dr. Carmen Nicolau. Specializată în medicină internă și gastroenterologie, dar cu experiență minimă în antreprenoriat, Carmen Nicolau a lansat acum cinci ani un concept vizionar pe piața medicală a orașului: nu o clinică obișnuită, ci o casă primitoare, nu doar medicină clasică, ci și alternativă, nu doar terapia trupului, ci și a sufletului. Proiectul, care probabil a stârnit multe zâmbete la acea dată, mai ales medicilor dintr-o generație superioară de vârstă, este astăzi unul dintre cele mai căutate centre de sănătate din Mureș.

“Am pornit să construim de la zero. Știam ce vrem să facem, dar nu și cum să ajungem acolo. Niciunul dintre componenții echipei de medici care a decis să se alăture proiectului nu avea experiență în management sanitar și asta ne-a costat foarte mult de-a lungul vremii. Am plătit cu vârf și îndesat lucruri care puteau fi rezolvate mai ieftin. Am respectat principiul calității și ne-am focalizat mai târziu pe raportul optim calitate-preț. Dar, tot răul spre bine, ne-am adaptat, am învățat din mers, ne-am călit și iată-ne astăzi în fața unei noi provocări: vrem să dăm Centrului Lotus Life o nouă dimensiune!”, explică dr.

Carmen Nicolau.

Loc special, pacient special În cei cinci ani de existență, Lotus Life și-a câștigat un renume, care a devenit argumentul de bază în procesul de promovare a centrului: Lotus Life e un loc special, unde tu, ca pacient, te simți special. Ce înseamnă însă noua dimensiune pe care managerii vor s-o dea centrului? Dr. Carmen Nicolau ne oferă detalii: “Suntem la nivelul la care am investit foarte mult în infrastructură, continuăm să o facem în echipamente medicale, în personal, am dobândit o anumită vizibilitate locală, avem pacienți care ne asigură un flux rezonabil al activității, dar... rămânem aici, sau facem un salt la nivelul următor al jocului?”. Și decizia a fost simplă, unanimă: Lotus Life vrea să joace la nivelul următor.

Noul Lotus Life De la mijlocul anului 2014, Lotus Life a încheiat un prim contract, pe gastroenterologie, cu Casa de Asigurări de Sănătate, care permite pacienților să beneficieze și de servicii decontate prin asigurările obligatorii de sănătate.

Din acel moment, dr. Nicolau a renunțat la postul pe care îl avea la spitalul județean pentru a-și dedica tot timpul pacienților care vin la Lotus Life. Bineînțeles, pacienții care o căutau și o apreciau la spital au urmat-o și

acum vin la centru. “Această situație este una normală și, în momentul în care fiecare medic va avea puterea să aleagă, va dispărea concurența neloială”, crede dr.

Nicolau.

Un alt pas spre noul Lotus Life este demersul de integrare în structurile de învățământ și de cercetare; atât studenții de la Nutriție din cadrul UMF Târgu Mureș, cât și studenții de la Psihologie din cadrul Universității Dimitrie Cantemir din Târgu Mureș se bucură de toată atenția cadrelor specializate de la Lotus, într-un program de pregătire pe care îl desfășoară aici.

O altă schimbare majoră la Lotus este crearea unui Departament de Marketing, care să conducă la creșterea numărului de pacienți pe zona de Ambulator, dar și dezvoltarea componentei de Spital, prin introducerea spitalizărilor de o zi. “Noi așa am gândit de la început această unitate, să includă și servicii de spitalizare, însă momentul oportun s-a ivit abia în acest an. Cu siguranță, prin aceste măsuri interne, dar și datorită contractului cu Casa de Asigurări vom crește numărul pacienților, oferindu-le o paletă mai mare de servicii. Sigur, există și un dezavantaj referitor la colaborarea cu Casa, pentru că statul acoperă, în cele mai multe cazuri, doar o mică parte din costuri. Ca medic, însă, nu îți poți permite să te oprești din investigații acolo unde se termină banii alocați de stat. A lucra doar cu Casa nu este, deci, fezabil, pentru un business în domeniul sanitar. Echilibrul se produce totuși prin faptul că există pacienți care vin aici regulat să-și facă toate analizele, vin dimineața, sunt investigați «din cap până în picioare» și în aceeași zi pleacă cu rezultatele și tratamentul recomandat pe baze stiințifice solide. Oamenii sunt mulțumiți că la sfârșitul unei zile au rezultatele pe care de obicei le au după o săptămână de spitalizare și sunt dispuși să plătească sumele care depășesc plafonul primit de la Casă”, explică dr. Nicolau. În planul de dezvoltare a centrului există și ideea de a mai aduce trei medici, specialiști în Cardiologie, Gastroenterologie și Pneumologie, care să completeze echipa care funcționează în prezent. Carmen Nicolau crede că specializările care au mare potențial de creștere la Lotus Life sunt Pneumologia, Cardiologia, Psihologia și Nutriția, dar loc de dezvoltare mai au și specializările deja clasice: Gastronterologia, Internele, Neurologia, Kinetoterapia sau din zona medicinei alternative Homeopatia, Biorezonanța, Reflexoterapia, Ozonoterapia.

Pe planul investigațiilor, centrul oferă și servicii unice, care nu se regăsesc în oferta altor unități private din Mureș, cum ar fi electroneurograma (ENG) și electromiograma (EMG), investigația cu capsula endoscopică, precum și terapii unice, precum ablația tumorilor cu radiofrecvență.

Ozonoterapia este, de asemenea, o procedură care nu mai poate fi găsită în altă parte în județ.

Lotus Life are în derulare și câteva proiecte pe fonduri europene, în cel mai important dintre ele fiind parte a unui consorțiu alături de alt spital privat și două universități. Acesta are drept scop dezvoltarea unui prototip de corectare a dezechilibrelor metabolice din diverse boli de metabolism și nutriție: diabet, obezitate etc. printr-o procedură exclusiv endoscopică.

PARTENER GOLD decembrie 2015

69

CIFRELE KASTAMONU ROMÂNIA

50 20 renașterea unui Kastamonu Romania brand cu istorie 3.000 După 16 ani de investiții continue, Reghinul se poate lăuda astăzi producătorilor de PAL brut și melaminat. Acesta este rezultatul cu o platformă industrială de prelucrare a lemnului modernă și de succes al preluării în 1998 a Prolemn SA de către grupul 900 complexă și cu o poziție recunoscută la nivel regional în rândul turcesc Kastamonu Entegre.

123 30

ha – suprafața platformei de la Reghin

ha – spații construite (hale, depozite) mp – spații de birouri

de angajați

La începutul anilor ‘90, „IFET” Reghin (Intreprinderea de Exploatare și Transport) se transformă în societate privată cu capital de stat schimbându-și denumirea în Prolemn. În fabrica de la Reghin se producea la momentul respectiv panel, placaje, furnir și cherestea.

Anul 1998 găsea societatea într-o stare critică – cu multe datorii la stat și restanțe salariale, fapt care a determinat scoaterea sa la vânzare pentru privatizare. În luna iulie, după mai multe încercări nereușite, are loc o negociere directă între F.P.S. (Fondul Proprietății de Stat) și reprezentanții Kastamonu Entegre din Turcia care va avea ca rezultat achiziția de către turci a pachetului majoritar de acțiuni (98%), cu promisiunea unei investiții de 70 de milioane de dolari în următorii 8 ani.

Imediat după preluarea conducerii, noul management a creat un program de investiții începând modernizarea unor linii existente cum ar fi fabrica de placaj, cherestea și panel, precum și a liniei automate de uscare / aburire. În afară de aceasta, conducerea a hotărât să facă o investiție unică în Europa Continentală prin începerea în 1999 a construcției fabricii de fețe de uși - un produs foarte cunoscut în SUA și în partea de sud-est a Asiei. Fabrica de fețe de uși și-a început activitatea

la sfârșitul lui 2001, fiind echipată cu o tehnologie de ultimă oră, complet computerizată.

Parte a grupului Kastamonu Entegre A.S., Prolemn a continuat în următorii ani să ofere produse la cele mai înalte standarde de calitate încercând să satisfacă cele mai diverse nevoi ale clienților. În acest sens, în 2003 la Prolemn a fost implementat în sistem de management al calității fiind obținută în scurt timp cer tificarea I.S.O.9001.

Forța de munca locală cu tradiție în exploatarea și industrializarea lemnului coroborată cu potențialul financiar semnificativ al grupului Kastamonu, a facilitat abordarea unei game variate de produse, în funcție de evoluția și cerințele pieței de profil. Pe parcursul anilor 2009-2010 s-a renunțat definitiv la producția de furnire, panel, placaj și cherestea, iar în 2012 au fost inaugurate unitățile de producție de PAL brut și PAL melaminat – reorientând astfel producția pentru a acoperi cu succes cererea clienților din industria mobilei și a amenajărilor interioare.

Pentru a marca valul de inovație și schimbări adus de la preluarea companiei și pentru a se alinia cu politica grupului din care face parte, în aprilie 2012 Prolemn S.A. devine Kastamonu Romania S.A. Campania de rebranding a fost sincronizată cu dezvoltarea propriei echipe de vânzări astfel încât, din 2012, produ-

sele fabricate la Reghin se comercializează atât pe piața internă cât și pe piețele străine sub brandul Kastamonu Romania.

Kastamonu Romania produce PAL brut pe intervalul de grosime 8-40 mm, producția fiind destinată atât vânzării cât și consumului propriu pentru fabricarea PAL-ului melaminat.

PAL-ul brut se utilizează în principal în industria mobilei pentru piesele de mobilie tapițate (canapele, fotolii, colțare, etc.), în construcții și ambalaje.

Plăcile de PAL melaminat sunt realizate din plăci de PAL brut ale căror suprafețe sunt acoperite cu hârtie decor impregnată cu rășini melaminice, prin presare în anumite condiții de temperatură și presiune.

Kastamonu Romania comercializează PAL melaminat într-o varietate de 120 de decoruri și 7 structuri diferite. Colecția de decoruri a fost creată pentru a satisface cele mai diverse gusturi – de la decoruri rustice, naturale și tradiționale de lemn, până la culori uni și decoruri fantezie potrivite amenajărilor moderne, originale sau avangardiste.

Linia de blaturi de lucru este cea mai tânără parte a plat formei de la Reghin, fiind finalizată anul trecut, după o investiție de 8 milioane de euro.

Blaturile de lucru TECHNOTOP sunt produse de top, cu proprietăți deosebite de rezistență și durabilitate des-

mil. euro – cifra de afaceri in 2014

de țări în care face export

Echipa publicitară

ZI DE ZI:

Emo Vereș, Florin Marcel Șandor, Marius Morar, Nicolae Pop, Ștefan Brumar, Ionuț Oprea, Alin Bolbos, Ionuţ Ţîrdea.

!

tinate multiplelor utilizări în amenajarea bucătăriilor, băilor, birourilor și nu numai. Blaturile sunt disponibile în 70 de decoruri din categoriile lemn, fantezie și uni, în 7 structuri diferite, complementând perfect gama de decoruri de PAL melaminat.

MUREȘ 70

PARTENER SILVER decembrie 2015

o parte din viaţa ta www.zi-de-zi.ro Oprea Avicom este cea mai importantă companie mureșeană din domeniul avicol . În cei 21 de ani de activitate, firma a crescut în permanență, făcând din “Puiul de Crăiești” un brand solid, cu ecouri în mai multe județe transilvănene. Anii 2014 și 2015 au adus noi investiții, al căror scop este dublarea capacității de producție.

Istoria Puiului de Crăiești a început în 1993, în județul Mureș. Familia Oprea a achiziționat o fermă în localitatea Crăiești și a făcut primele investiții pentru orientarea afacerii către producția de carne de pasăre. După multă muncă și mai multe etape de dezvoltare, în 1998, prin intermediul unui program FAER, Oprea Avicom a construit un abator modern. Emanuel Oprea, director executiv al firmei, unul dintre cei patru membri ai familiei implicați activ în activitatea companiei mureșene susține că anii de început au fost foarte dificili: “Am muncit cu toții foarte mult și am avut nevoie de multă chibzuință pentru a orienta corect investițiile. Coeziunea familiei și faptul că fiecare dintre noi ne-am ocupat de ceea ce am știut mai bine să facem ne-au ajutat să mergem pe un drum bun. Nu a fost deloc ușor, dar am reușit să creștem treptat, de la an la an.”

Achiziționarea unei stații de incubație la Sighișoara, în anul 2000, urmată de lucrări de modernizare, au

Oprea Avicom consolidează brandul “Puiul de Crăiești” reprezentat o nouă etapă în dezvoltarea activității firmei. A urmat achiziționarea unei ferme în localitatea Pogăceaua din județul Mureș, iar apoi a fost făcută o nouă extindere a abatorului, printr-un proiect SAPARD, în anul 2005.

Munca și investițiile au dat roade, generând creșteri de vânzări. În acest context, familia Oprea a considerat că este oportun să deschidă și magazine proprii. Astfel, în momentul de față o parte din producție este comercializată în 27 de magazine proprii, iar cealaltă parte merge către clienți din Mureș si din zona Transilvaniei.

Pentru a putea crește considerabil capacitatea de producție, anul trecut a fost făcută o nouă investiție importantă. Oprea Avicom a construit două hale de câte 1.800 mp fiecare, pentru reproducție rase grele, și le-a dotat cu tehnologie de ultimă generație. Acest lucru a dus la dublarea capacității de reproducție.

La sfârșitul anului trecut a fost făcut încă un pas către mărirea producției, prin achiziționarea unei ferme cu 24 de hale, în localitatea Solovăstru, județul Mureș, care va fi destinată creșterii puilor și funcționării unei stații de incubație.

“Sperăm că toate aceste investiții vor duce la creșterea considerabilă a capacității de producție în următorii ani.

Noi considerăm că am făcut investiții bune, necesare, dar este cert că în orice afacere ai nevoie și de șansă.

Nu știu care este rețeta succesului în afaceri, însă cu siguranță este nevoie de multă muncă, intuiție și noroc. Până acum, am avut parte de toate aceste ingrediente. Sper să meargă totul bine și în continuare”, a spus directorul executiv Emanuel Oprea, care nu uită să precizeze că un rol important îl are și experiența oamenilor care lucrează în firmă.

La Oprea Avicom muncesc acum 270 de angajați, angrenați într-o fermă modernă de reproducție, în activitatea de la stația de incubație, la fermele de creștere, la abator și în magazinele proprii.

Sub marca Puiul de Crăiești sunt abatorizate lunar aproximativ 600 tone de carne de pasăre.

Referitor la prețul și calitatea produselor, Emanuel Oprea susține că Puiul de Crăiești, care folosește ca slogan expresia “un pui bine crescut”, are un raport calitate-preț foarte bun.“Nu ne-am dorit niciodată să fim cei mai ieftini, pentru că acest lucru ar însemna compromisuri la calitate. Începând de la reproducţie,

trecând prin incubație, creștere și abatorizare, menținem un standard de calitate ridicat, pentru ca în final produsele din magazine să fie foarte bune. Avem condiții optime de creștere, într-un mediu curat, cât mai apropiat de mediul natural al păsării, iar hrana este, de asemenea, de bună calitate.”

Referitor la recentele măsuri de scăderea a TVA de la 24 la 9% la alimente, inițiate de guvern, Emanuel Oprea susține că este o decizie salutară: „Este, fără îndoială, un ajutor pentru mediul de afaceri din România.

Măsura reducerii TVA duce, în mod normal, la scăderea evaziunii fiscale și la creșetrea consumului. Apreciez că și activitatea intensă din domeniul combaterii fraudelor fiscale, din ultima vreme, este o măsură foarte bună pentru descurajarea evaziunii. E foarte bine că au fost făcute controale și îmi doresc să continue această activitate de control.” În ceea ce privește atributele care caracterizează parcursul bun al firmei, directorul economic al Oprea Avicom a mai spus: “pot defini activitatea noastră în termeni precum - plan de afaceri bine gândit, calitate la un preț corect, dinamism, stabilitate, onestitate și seriozitate în relația cu partenerii și clienții.

PARTENER GOLD decembrie 2015

71

CIFRELE NATÜRLICH

Natürlich

magazinul nemțesc cu suflet românesc

Născut în inima Transilvaniei, brandul Natürlich are în prezent o rețea de 10 magazine, în Alba Iulia, Baia Mare, Bistrița, Brăila, Cluj-Napoca, Mediaș, Oradea, Pitești, Sibiu, Târgu Mureș și magazinul online www.naturlich.ro.

Conceptul de magazin, produsele și serviciile anexate comerțului de mobilier și decorațiuni sunt dezvoltate după 20 de ani de experiență în colaborări cu parteneri străini. “În tot acest timp am învățat despre rigoarea serviciilor germane, la care am dorit sa adaugăm căldura caracteristică românilor și astfel să oferim clienților noștri un spațiu în care să se simtă ca acasă și unde își vor putea satisface toate dorințele de mobilare și decorare a locuinței. Împreună, schimbăm fața industriei de mobilier, scoatem «nu» din conversațiile cu clienții și îl înlocuim cu Natürlich!” susține Zsolt Bereczki, directorul general al companiei Larix, proprietarul brandului Natürlich.

Medalie de aur pentru brandul Natürlich Brandul Natürlich a fost creat în 2011 pentru Larix de către Brand Tailors, companie de strategie și design de brand, proiectul fiind recompensat în anul 2012 cu distincţia Merit, în cadrul competiţiei internaţionale de rebranding Rebrand 100 Global Awards, și cu Aur la categoria „Cea mai bună strategie creativă de brand” în cadrul competiţiei de transformare de brand Transform Awards.

Conceptul de retail “Natürlich - mobilier und decoraţiuni”

a fost lansat de către compania Larix la începutul anului 2012 și înseamnă în primul rând spaţii generoase pentru show-room, unde sunt expuse piese mobilier de interior pentru living, dinning, dormitor, mobilier de bucătărie și de grădină. Diferenţiatorul acestor linii de produse este tehnologia unică de furniruire a plăcilor de pal și de îmbinare cu elemente de lemn masiv. „Când vine vorba despre mobilier și decoraţiuni, vom răspunde mereu «Natürlich!» la toate solicitările clienţilor noștri. Viziunea noastră urmărește schimbarea imaginii serviciilor din această industrie, printr-o abordare diferită a relaţiilor cu clienţii. Mizăm pe înţelegerea dorinţelor celor care ne calcă pragul și pe faptul că, indiferent de solicitare, noi vom putea veni cu răspunsul potrivit.

Vrem să arătăm că lucrurile se pot face altfel, mult mai orientat înspre consumator. Vrem, totodată, să asigurăm o mai bună vizibilitate pe piaţă produselor Larix, dar, mai presus de orice, vrem să oferim consumatorului român mobilierul și experienţa de cumpărare pe care și le dorește!” explică Zsolt Bereczki.

“Dorim să oferim clienţilor produse de calitate, la cel mai bun preţ de pe piaţă. Vom miza pe a oferi mereu mai mult decât concurenţa, în cazul oricărui produs ori serviciu. Ne dorim ca toţi cei care ne trec pragul să trăiască o experienţă frumoasă de selectare și achiziţie a pieselor de mobilier sau a decoraţiunilor și sperăm să se simtă ca acasă în magazinele noastre!”, mai spune Bereczki.

”

Când vine vorba despre mobilier şi decoraţiuni, vom răspunde mereu «Natürlich!» la toate solicitările clienţilor noştri. Viziunea noastră urmăreşte schimbarea imaginii serviciilor din această industrie, printr-o abordare diferită a relaţiilor cu clienţii” Zsolt Bereczki, proprietarul Larix și Natürlich

10 20.000 7.000 90 20.000 magazine Natürlich

mp în showroom

de articole la vânzare

de furnizori români și străini de piese de mobilier exportate lunar în țări din Europa

ABONEAZĂ-TE

cu 25 lei pe lună

ZI DE ZI

la prin Poșta Română

!

MUREȘ 72

partener gold decembrie 2015

o parte din viaţa ta www.zi-de-zi.ro CIFRELE IRUM

1953 400 175.000 60

anul fondării companiei IRUM

de angajați în anul 2014 de metri pătrați este suprafața fabricii

milioane lei cifră de afaceri în anul 2014

!

ZI DE ZI

Cel mai influent cotidian din județul Mureș PENTRU FIRME:

500 lei abonamentul pe an

IRUM REGHIN

ADRESA str. Axente Sever nr. 6 545300 Reghin Mureș, România DATE DE CONTACT Tel: 0040 265 512 639 Fax 0040 265 511 405 www.irum.ro ȘTIAȚI CĂ

• • • • •

Primul vehicul autopropulsat utilizat în agricultură, înzestrat cu motor cu aburi, a fost construit în 1849? În 1891, John Freelich a construit primul tractor echipat cu un motor Otto (inventat în 1876 de germanul Nicolaus Otto)?

Termenul de „tractor” a fost introdus în 1900 și se referea la un motor de vehicul autopropulsat, cu petrol, brevetat de H. Edward, din Chicago? În 1917, uzinele Ford din S.U.A. demarează construcția de tractoare ca ramură a industriei?

Primul tractor românesc, numit IAR-22, a fost realizat în 1946, la la fostele uzine IAR, devenite “Tractorul”, din Brașov?

IRUM Reghin. Trage și face!

IRUM, cu sediul în Reghin, un oraș cu tradiţie în prelucrarea lemnului, a fost fondat în 1953 cu scopul de a construi și repara utilaje pentru industria forestieră. În 1969, după o perioadă dedicată cercetării în domeniu, s-au construit primele tractoare articulate forestiere. Dezvoltarea gamei de produse și fiabilitatea utilajelor a dus la extinderea întreprinderii și exportarea acestora pe 4 continente în anii ‘80.

O dată cu anii ‘90 a început o perioadă grea în cadrul companiei. Din lipsa investiţiilor în tehnologii competitive și în infrasctructură, IRUM mergea în pierdere cu datorii semnificative, iar condiţiile de lucru erau precare în hale deteriorate. În anul 1999 prin achiziţia pachetului majoritar de acţiuni, IRUM devine membră a grupului MAVIPROD, și implicit o companie cu capital 100% românesc, sub conducerea familiei Oltean. În 2002 MAVIPROD a devenit Unic Distribuitor al motoarelor Perkins în România, fapt ce ne-a permis să dotăm utilajele românești cu renumitele motoare englezești.

Odată cu împlinirea a 50 de ani, în 2003, din pasiune pentru rezultate de succes am continuat programul de dezvoltare și retehnologizare început în 1999.

Am dezvoltat secţia de turnătorie, acum una dintre cele mai moderne din ţară. Aici producem toate piesele turnate din oţel, fontă și bronz ce intră în construcția utilajelor. În același timp, diferiţi clienţi beneficiază de piese turnate la o calitate deosebită.

Secţia de debitare a fost dotată cu tehnologie germană de ultimă oră, punându-se accentul pe reducerea volumului de deșeuri și a consumului de energie. Această echipare asigură totodată calitatea superioară a semifabricatelor și implicit o productivitate crescută în sectorul prelucrărilor mecanice.

Pe lângă echipamentele tradiţionale, care conferă o flexibilitate ridicată în prelucrarea pieselor, departamentul de prelucrări mecanice IRUM, asigură un nivel de calitate ridicat și maximă eficiență prin mașinile cu comandă

numerică de ultimă generatie.

Secţia noastră de tratamente termice este dotată cu echipamente moderne prevăzute cu soluţii de monitorizare și reglare a parametrilor de lucru de ultimă generație, asigurând un nivel calitativ de excepţie în timpul proceselor de cementare și îmbunătăţire.

Bazat pe aceste posibilităţi extinse de productie, și pe profesionalismul angajaţilor, fiecare produs este asamblat manual cu grijă și atenţie în hale special amenajate. Folosind conceptul de “Acţiune” și “Rezultat”, evoluţia tehnologică continuă la care e supusă compania se reflectă în produsele sale.

Cu experiența acumulată în mai mult de jumătate de secol, am creat o gamă de utilaje proiectate ingenios și de calitate, cum ar fi tradiţionalul Tractor Articulat Forestier TAF, și mai noul Tractor Agricol TAG. Tractoarele noastre sunt practice, robuste și funcționale fără elemente inutile și extravagante, proiectate să lucreze în orice condiții.

Designul este caracterizat ca o îmbinare omogenă între formă și funcție, ceea ce înseamnă că în spatele fiecărei forme există o funcție - fără forme inutile. Produsele noastre corespund normelor stricte impuse de Uniunea Europeană iar cheia succesului este dată de fiabilitatea și calitatea acestora oferite la un preț accesibil.

Ca și marcă a grupului Maviprod, am avut avantajul de a beneficia de experiența grupului și a unor companii de renume mondial cu care colaborăm.

Indiferent de conditii, și la orice oră, clienţii IRUM au la dispoziţie serviciul de asistenţă tehnică la standarde ridicate. Acest serviciu are acoperire naţională dispunând

de mai multe echipaje de service, dotate cu echipamente (aparatură) de diagnosticare și intervenţie specifice. Se oferă: asistenţă în caz de urgenţă, logistica intervenţiilor, control și coordonare, precum și specialiști calificaţi și cu o vastă experienţă.

IRUM dispune de întreaga gamă de piese de schimb cu livrare imediată. Toate piesele sunt originale, având calităţile și caracteristicile pieselor montate iniţial.

Suntem o companie de ingineri, idei, specialiști ce caută constant îmbunătăţirea produselor noastre. Susţinem protejarea naturii, credem în familie, în muncă cinstită și în faptul ca totul ţine de client și nu de tractor. Motivaţi de dorinţa de a satisface clienţii și respectul faţă de mediu, ne continuăm evoluţia cu același entuziasm și responsabilitate.

Noi credem în fapte și rezultate, de aceea putem spune că produsul nostru Trage și face!

PARTENER GOLD decembrie 2015

73

Str. Nicolae Iorga, nr. 1, 540088, Tîrgu Mureș, România Tel/Fax +40-265-262275 www.upm.ro

Universitatea „Petru Maior”, o universitate pentru comunitate Înfiinţată în anul 1960, Universitatea “Petru Maior” din Tîrgu-Mureș, componentă a sistemului educaţional din România, este instituţie de stat pentru învăţământ superior acreditată de Ministerul Educaţiei Naţionale și de Guvernul României. Semnatară, în anul 2005, a Magnei Charta Universitatum de la Bologna, Universitatea “Petru Maior” din Tîrgu-Mureș a aderat de-a lungul timpului, la organizaţii internaţionale, precum: European University Association (EAU/2008), Internaţional Association of Universities (IAU/2003), Agence Universitaire de la Francophonie (AUF/ 2007), Heads of University Management & Administration Network in Europe (HUMANE/2004 ) și Global University Network For Innovation (GUNI /2009). Pentru calitatea învăţământului, Universitatea “Petru Maior” din TîrguMureș a fost acreditată la nivel naţional de către ARACIS cu calificativul „Grad de încredere ridicat”.

De la fondarea sa, în 1960, asigurându-și continuitatea instituţională și permanenţa culturală, Universitatea „Petru Maior” se prezintă în deplina sa maturitate și reputaţie ca o autentică și generoasă „Universitate pentru comunitate”. Deviza universităţii „Universitas pro bono publico”, în traducere „O universitate pentru comunitate”, certifică deschiderea universităţii spre slujirea prin știinţă și educaţie a comunităţii publice.

Universitatea „Petru Maior” din Tîrgu-Mureș înfiinţată ca Institutul Pedagogic din Tîrgu-Mureș, a trecut prin mai multe etape organizatorice: Institutul Pedagogic de trei ani Tîrgu-Mureș (1960-1977), Institutul de Învăţământ Superior Tîrgu-Mureș (1977-1984), Institutul de Subingineri Tîrgu-Mureș (1984-1990), Institutul de Învăţământ Superior Tîrgu-Mureș (19901991), Universitatea Tehnică din Tîrgu-Mureș (19911995), Universitatea din Tîrgu-Mureș (1995-1996) și Universitatea „Petru Maior” din Tîrgu-Mureș (din 1996).

Structura academică și de cercetare a Universităţii „Petru Maior” din Tîrgu-Mureș este constituită din componente ce asigură desfășurarea activităţilor didactice și de cercetare. În cadrul universităţii funcţionează Facultatea de Inginerie (din 1990), Facultatea de Știinţe și Litere (Facultatea de Știinţe - din 1993, transformată în Facultatea de Știinţe și Litere - din 1995) și Facultatea de Știinţe Economice, Juridice și Administrative (Facultatea de Știinţe Economice și Administrative - din 2002, transformată în Facultatea de Știinţe Economice,

Juridice și Administrative din 2005). În 2007, Universitatea „Petru Maior” din Tîrgu-Mureș a devenit Instituţie Organizatoare de Studii Universitare Doctorale, în domeniul Filologiei. Școala doctorală este o structură instituţională aflată în subordinea Universităţii „Petru Maior” și reunește toţi conducătorii de doctorat din domeniul filologiei. La nivelul Școlii doctorale s-a constituit un Consiliu Știinţific, care e responsabil pentru organizarea și desfășurarea întregii activităţi de pregătire. În cadrul Școlii Doctorale funcţionează și un Laborator de studii literare doctorale, unde sunt finalizate proiecte de cercetare, sunt pregătite volume colective ale doctoranzilor, se desfășoară activităţi știinţifice.

Echipa de studenţi ai Universităţii „Petru Maior” din Târgu-Mureș a câștigat în 2015 locul I la etapa naţională a concursului de drept internaţional public „Telders International Law Moot Court Competition” disputat între Universitatea București, Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj –Napoca și Universitatea Petru Maior calificându-se la faza internaţională a competiţiei, desfășurată la Haga, în incinta Curţii Internaţionale de Justiţie, în perioada 6 - 8 mai a.c. Telders International Law Moot Court Competition este cel mai prestigios concurs de drept internaţional public din Europa aflându-se anul acesta la cea de-a XXXVIII-a ediţie. Anual, echipe din peste 40 de universităţi din Europa se întrec în rundele naţionale urmând ca echipele câștigătoare să își reprezinte ţara în faza internaţională a competiţiei.

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE, JURIDICE ŞI ADMINISTRATIVE În anul 1993 s-a constituit în structura Facultăţii de Știinţe și Litere a universităţii mureșene, specializarea Managementul firmei, în anul 1995 specializarea Administraţie publică, în anul 2000 specializarea Contabilitate și informatică de gestiune, în anul 2003 specializarea Drept, iar din anul 2004 specializările Economia comerţului, turismului și serviciilor și Finanţe și bănci, toate specializările facultăţii fiind acreditate.

Evoluţia pozitivă a acestor specializări, consolidarea colectivului de cadre didactice, din profilul economic și juridico-administrativ, a făcut posibil ca începând cu anul universitar 2002 - 2003 cele trei specializări să fie reunite în cea de-a treia componentă a Universităţii „Petru Maior” din Tîrgu-Mureș cu învăţământ de lungă durată, Facultatea de Știinţe Economice, Juridice și Administrative.

După o perioadă de consolidare în care a dobândit recunoaștere naţională și internaţională, facultatea se află în faza de pregătirea unei noi strategii de dezvoltare, care vizează o diversificare a ofertei educaţionale prin introducerea unor programe de licenţă și masterat în limba engleză și prin dezvoltarea unor programe de masterat interdisciplinare (Dreptul Sănătăţii) care să contribuie la consolidarea colaborării la nivelul Consorţiului Universitar Tîrgu Mureș.

Facultatea funcţionează în prezent cu un număr impresionant de studenţi la cursul de zi, repartizaţi pe cele șase programe de studii, respectiv: Management, Economia comerţului, turismului și serviciilor, Contabilitate și informatică de gestiune, Finanţe și Bănci, Administraţie publică și Drept.

La învăţământul cu frecvenţă redusă, facultatea asigură prin intermediul Departamentului IFR pregătirea unui număr mare de studenţi, la specializările Management, Contabilitate și informatică de gestiune și Drept.

De asemenea, în cadrul facultăţii sunt organizate cursuri masterale de zi: Managementul afacerilor (2 ani), Managementul resurselor umane (2 ani), Contabilitate și audit (2 ani), Masterat profesional european în administraţia publică (2 ani), Gestiune financiar bancară (2 ani) și Instituţii judiciare și profesii liberale (1 an).

FACULTATEA DE INGINERIE În cadrul Facultăţii de Inginerie funcţionează două departamente, Inginerie Industrială și Management, respectiv Inginerie Electrică și Calculatoare și oferă următoarele programe de studii de licenţă acreditate: Ingineria sistemelor electroenergetice, Tehnologia construcţiilor de mașini, Automatică și informatică aplicată, Inginerie economică industrială și Ingineria și protecţia mediului în industrie.

De asemenea, Facultatea de Inginerie oferă și următoarele masterate: Managementul sistemelor de energie (2 ani, IF), Sisteme automate de conducere a proceselor industriale (2 ani, IF), Managementul sistemelor calităţii (2 ani, IF/IFR) și Proiectare și fabricaţie asistată de calculator (2 ani, IF), precum și două cursuri postuniversitare, Evaluator de riscuri și auditor în domeniul Securităţii și Sănătăţii în Muncă și Gestiunea energiei și bilanţuri electroenergetice. În Tîrgu-Mureș, învăţământul superior ingineresc are o tradiţie de peste 50 de ani. Membrii corpului profesoral

și ai personalului didactic auxiliar din Facultatea de Inginerie, precum și baza materială adecvată oferă cunoștinţe de actualitate - teoretice și practice de specialitate - în cinci domenii și cinci specializări inginerești de vârf. Specializările inginerești în care sunt pregătiţi studenţii Facultăţii de Inginerie își găsesc corespondent și compatibilitate cu specializările recunoscute pe plan european.

Corpul profesoral este alcătuit din cadre didactice titulare, marea majoritate având titlul știinţific de doctor și se bucură de un cert prestigiu în comunitatea știinţifică naţională și internaţională. În vederea pregătirii practice a studenţilor, facultatea are încheiate peste 40 de contracte de colaborare cu firme de specialitate din arealul mureșean. Întregul proces de învăţământ din facultate se desfășoară după planuri de învăţământ și după programe analitice actualizate - similare cu cele ale facultăţilor de profil din ţară și străinătate.

”

Întreaga activitate a universităţii este structurată în jurul clienţilor noştri: studenţi şi societate, împreună cu ei, pentru a edifica viitorul acestora.

Principala noastră preocupare şi responsabilitate este aceea de a oferi cu consecvenţă servicii de calitate prin educaţie şi pregătire profesională de calitate, contribuind în acest fel la dezvoltarea economică şi socială a ţării, în vederea integrării europene.

Universitatea „Petru Maior” se defineşte ca o universitate pentru comunitate, o instituţie de educaţie şi cercetare ştiinţifică, care transferă cunoştinţe şi bune practici către societate şi în slujba societăţii. Cercetarea ştiinţifică este valorificată în procesul de predare, contribuind la ridicarea nivelului acestuia.

Universitatea „Petru Maior” a creat şi menţine un cadru organizatoric pentru stabilirea şi analizarea obiectivelor calităţii în domeniul didactic, în domeniul cercetării ştiinţifice, în domeniul colaborărilor şi cooperărilor naţionale şi internaţionale, în domeniul eficientizării documentării, în domeniul promovării imaginii universităţii, marketing educaţional şi relaţii publice, precum şi obiective privind optimizarea managementului academic şi administrativ.”

Prof. univ. dr. Călin Enăchescu, rectorul Universităţii „Petru Maior”

Un cuvânt la un leu și 50 de bani

Anunţuri de mediu

!

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ŞI LITERE În cadrul acestei facultăţi funcţionează trei departamente: Informatică, Filologie, Istorie și Relaţii Internaţionale, care oferă următoarele specializări de licenţă acreditate: Informatică, Limba și literatura română - Limba și literatura engleză, Limbi moderne aplicate, Comunicare și relaţii publice, Istorie, Relaţii internaţionale și Știinţe politice. În ceea ce privește masteratele, oferta Facultăţii de Știinţe și Litere cuprinde: Istoria literaturii și sistemul criticii literare (2 ani - Admitere), Studii anglo-americane - Perspective interculturale (2 ani - Admitere), Elitele, cultura și construcţia europeană (2 ani - Admitere), Istoria mondială, sisteme și relaţii internaţionale (2 ani - Admitere) și Tehnologia informaţiei (2 ani - Admitere).

Facultatea de Știinţe și Litere are un caracter complex, alcătuirea cursurilor pe care le oferă fiind strâns legată de situaţia și cerinţele economice din România de azi. Studenţii și cadrele didactice beneficiază în timp real de ultimele noutăţi economice, sociale, știinţifice și didactice. Prin

existenţa Centrului de comunicaţii RoEduNet (Romanian Educational Network), toate laboratoarele Facultăţii de Știinţe și Litere sunt conectate la Internet, principalul flux informaţional al lumii moderne.

Misiunea Facultăţii de Știinţe și Litere este de a pregăti specialiști cu o paletă largă de cunoștinţe generale și știinţifice. Pregătirea studenţilor vizează în principal stimularea creativităţii acestora în gândire și acţiune, dezvoltarea capacităţii de a inova, de a inventa și de a-și folosi pe deplin resursele intelectuale. Prin modul de organizare, prin calitatea actului educaţional și știinţific, Facultatea de Știinţe și Litere este o componentă importantă a societăţii educaţionale românești. Întreaga activitate didactică este coordonată de departamentele de specialitate existente în cadrul Facultăţii de Știinţe și Litere: Departamentul de Informatică, Departamentul de Filologie și Departamentul de Istorie și Relaţii Internaţionale.

MUREȘ 74

PARTENER GOLD decembrie 2015

o parte din viaţa ta www.zi-de-zi.ro INVESTIȚII În 2004, Remus Aurel Benţa pune bazele companiei EPS Thermopor, producător de polistiren expandat ignifug pentru construcţii și dezvoltă în paralel proiecte imobiliare în București și în Târgu Mureș.

Astăzi, compania RCB Development & Consulting, din care deține 95%, dezvoltă unul dintre cele mai moderne proiecte de birouri din România, o investiţie de peste 24 milioane de euro, cu termen de finalizare în 2015.

?

Alex Toth este la timona

ZI DE ZI

din 15 ianuarie 2008

DAW BENȚA ROMÂNIA

Remus Aurel Benţa Director general DAW BENŢA România Fondată în 2001 Număr de angajaţi 251 SEDIUL CENTRAL: Adresa: SC DAW BENŢA România, Str. Principală nr. 201, cod 547525, Sâncraiu de Mureș Jud. Mureș, România DATE DE CONTACT Telefon: + 40 265 320 354 Fax: + 40 265 320 522 Email: office@caparol.ro Web: www.caparol.ro

DAW BENŢA România, Remus Aurel Benţa este unul dintre cei mai importanţi antreprenori din zona Mureș și din ţară, cu afaceri dezvoltate în diverse industrii, dar cu precădere în domeniul construcţiilor. În 2001, Remus Aurel Benţa și compania DAW Germania se asociază pentru a înfiinţa compania de tip joint venture DAW BENŢA România, cu sediul central în Sâncraiul de Mureș, importator, producător, distribuitor și exportator de materiale profesionale pentru finisaje în construcţii.

Compania inaugura la momentul respectiv prima unitate de producţie a vopselelor din România, aceasta fiind și prima unitate de producţie a vopselelor deschisă de concernul DAW în Europa de Est. În prezent, compania DAW BENŢA România are 251 de angajați, iar 85% din cifra de afaceri este aferentă producției obținute în România.

“Numele Caparol este considerat pe plan european o garanție pentru calitate și competență, remarcânduse prin diversitate și prin permanenta adaptare la cele mai moderne tehnologii și exigențe. Am încercat să transferăm aici din experienţa de piaţă a concernului Caparol Germania, o afacere de familie de la 1895.

Am reușit să fim cunoscuţi în România, în cei 13 ani de activitate, pentru soluţiile de top și produsele de cea mai bună calitate”, spune Remus Aurel Benţa, director general DAW BENŢA România.

Afacerea s-a dezvoltat rapid în anii care au urmat prin inaugurarea conceptului de Showroom Caparol, deschiderea centrului de instruire și vânzare și a noului centru logistic din Târgu Mureș, care coordona toate expediţiile pentru România.

Anii 2005 și 2006 au adus investiţii majore – DAW Benţa s-a mutat într-un sediu nou, pe o platformă de 40.000 mp, alături de centrul logistic și noua fabrică de vopsele și a deschis fabrica de adezivi pentru sistemul de termoizolaţie Capatect. Tot în 2006, compania se extinde pe pieţele învecinate, în

Republica Moldova și Bulgaria.

Anii de criză financiară și declinul abrupt din domeniul construcţiilor au reprezentat o provocare majoră pentru toţi jucătorii din piaţă, însă, în ciuda condiţiilor economice nefavorabile, compania DAW Benţa a continuat planurile de dezvoltare. În 2008, firma deschide centrul logistic din București, care deser vește zona de sud și Bulgaria. În 2013, se inaugurează o nouă unitate de producție a vopselelor Caparol pe platforma din Sâncraiu de Mureș – un proiect complex, co-finanţat prin Fonduri Europene, care a dus la creșterea capacității de producție vopsele, creșterea capacității de stocare a materiilor prime și a semifabricatelor, optimizarea producției și a colorării produselor.

Serviciile oferite de Caparol prin intermediul magazinelor Caparol Center și a Showroom-urilor partenerilor săi au evoluat de-a lungul anilor, de la colorarea computerizată și prezentarea de produse noi, la asistenţă pentru lucrări sau înscrierea meseriașilor în programele de instruire complexă, teoretică și practică, desfășurate la centrele de training din Târgu Mureș și București, sau în țară, împreună cu partenerii locali. “În condiţiile evoluţiei rapide a economiei globale, schimbările sunt constante, iar inovaţia este esenţială pentru supravieţuirea unei companii. Așa cum am făcut și până acum, ne raportăm la viitor, anticipând

”

garanția calității și a competenței MIZA PE FACTORUL UMAN

„Mizăm foarte mult pe importanța factorului uman, care alături de tehnologie reprezintă principalele atuuri prin care neam dezvoltat afacerile. Resursa umană este cel mai puternic capital. Avem personal cu experiență în piața națională și regională și cei mai buni oameni care lucrează în cercetare și dezvoltare, dezvoltând propriile patente, produse și sisteme. Din anul 2012, echipa noastră a pus bazele Comunităţii Profesioniștilor Caparol din România, la care s-au alăturat peste 700 de meșteri din toată ţara, un parteneriat care duce mai departe garanţia unei calităţi incontestabile, a unei palete de servicii și suport tehnic consistente”, Remus Aurel Benţa, director general DAW Bența. necesităţile și cererile pieţei, pentru a conduce compania spre un succes pe termen lung. Din punct de vedere al obiectivelor pe care ni le propunem, ne dorim să utilizăm un portofoliu vast de branduri și produse pentru a fi prezenți pe segmente de piață viabile, atât pe piața utilizatorilor profesioniști, cât și pe piața de retail. Ne dorim să consolidăm și să dezvoltăm rețeaua de parteneri care să beneficieze de produse și de experiența Grupului DAW. Vrem să adaptăm permanent produsele noastre la tendința pieții”, a precizat Remus Aurel Benţa, directorul general al companiei.

Sunt conștient de faptul că implicarea în comunitate și dezvoltarea de parteneriate cu aceasta sunt necesare, iar să împărtășești cu alții înseamnă să-ți iubești aproapele. Aceasta presupune nu doar bani, ci și implicare personală. Susțin proiecte sociale și educative, de exemplu, prin intermediul Asociației Bența sprijin integrarea copiilor fără părinți în societate” Remus Aurel Benţa

PARTENER GOLD decembrie 2015

75

CERCETARE LA NIVEL EUROPEAN: Prof. Dr. Habil. Theodora Benedek Coordonatorul Centrului de Cercetare Avansată în Imagistică Cardiacă Multimodală este Prof. Dr. Habil.

Theodora Benedek, specialist cu o mare experiență în imagistica cardiovasculară și totodată în conducerea activității de cercetare, fiind expert al Comisiei Europene de peste 7 ani și vicepreședinte de panel Științele Vieții pentru evaluarea, monitorizarea programelor de cercetare europene din diferite domenii.

Cardio Med

centru de referință național și european

Centrul Medical Cardio Med a fost înființat în anul 1998 de către Dl. Prof. Univ. Dr. Benedek Imre, lider recunoscut pe plan european în domeniul cardiologiei de vârf, din dorința de a oferi bolnavilor cardiovasculari accesul la posibilități moderne de diagnostic și tratament.

Devenind repede un Centru de referință pe plan național și european în domeniul bolilor cardiovasculare, Cardio Med oferă toată gama de servicii medicale necesare bolnavului cardiovascular, de la simple consultații, până la proceduri intervenționale complexe care necesită spitalizare, astfel încât în cadrul acestui Centru se practică, în prezent, toate procedurile care fac parte din arsenalul modern de diagnostic și tratament al bolilor cardiovasculare, aliniate la cele mai înalte standarde pe plan european (ecocardigrafia 3D, Cardio CT Multislice, intervenții coronariene, intervenții pe valvele cardiace, denervare renală, tomografie de coerență optică, implantare de pacemakere, defibrilatoare și resincronizatoare cardiace).

Etapele de dezvoltare ale companiei Centrul Cardio Med a fost inițial planificat ca un centru de referință pentru diagnosticul ambulator și followup-ul pacienților cardiovasculari. Odată, însă, cu creșterea solicitărilor din partea pacienților, acesta s-a dezvoltat prin diversificarea ofertei de servicii medicale, de la ecocardiografii simple la ecocardiografii Doppler, evaluări, testări de efort, reprogramare cardiostimulatoare etc.

Un moment de referință în dezvoltarea centrului a constat în crearea Laboratorului de Angio Computer Tomografie Multislice, o dată cu achiziționarea, în anul 2009, a unui echipament ultraperformant de Angio Computer

Două brand-uri puternice într-o singură Familie

Tomografie, care a transformat Centrul Medical Cardio Med în cel mai bine dotat centru imagistic din această regiune. În anul 2011 Centrul Medical Cardio Med a devenit unitate spitalicească privată, având 20 paturi spitalizare și 3 paturi spitalizare de zi. O dată cu darea în folosință, în 2012, a celor două laboratoare de angiografie și electrofiziologie, în acest centru au fost inițiate și se practică azi în mod curent toate procedurile din apanajul cardiologiei intervenționale, la același nivel de vârf cu oricare centru de specialitate din Europa sau din Statele Unite.

Centrul de Cercetare Avansată în Imagistică Cardiacă Multimodală, format în cadrul centrului Cardio Med, este lider în cercetarea cardiovasculară în România, colectivul de aici fiind extrem de activ în domeniul științific și având la activ numeroase publicații științifice și participări în proiecte de cercetare naționale și europene, finanțate de către Ministerul Educației și Cercetării, Academia de Științe Medicale sau Comisia Europeană.

Brandul Herlitz, deținut azi de gigantul Pelikan International Corporation Berhad, a pătruns pe piața din România începând cu anul 1990 și a cunoscut un mare succes, impunând respect prin calitatea produselor sale. Astăzi, numele Herlitz Romania este strâns legat de istoria companiei germane cu același nume, o poveste frumoasă a unui „secol de experienţă în papetărie”.

La începutul secolului XX, în anul 1904, un librar de revânzători cu produse purtând marca Herlitz. german pe nume Carl Herlitz a înfiinţat în Berlin un Brandul Herlitz este în momentul de faţă emblema unui magazin cu articole de birotică și papetărie. Sub portofoliu cuprinzând mii de articole, dintre care Herlitz atenta sa conducere, și mai apoi a fiului său, compania România a selectat ca sortimentaţie standard 1.850 s-a dezvoltat treptat câștigând clienţi numeroși și în de articole diverse. Printre cele mai apreciate articole se numără ghiozdanele, instrumentele de scris pentru afara Berlinului, astfel că în anul 1950 se putea vorbi școlari, caietele, creioanele colorate. Herlitz este unul despre una dintre cele mai importante companii de dintre cei mai mari jucători europeni din papetărie și una distribuţie din Germania, deservind aproximativ 2.000 dintre cele mai bune companii de papetărie cunoscute. În Germania, 91 din 100 de persoane cunosc brandul Herlitz. Compania produce și consumabile fabricate din materiale ecologice. Acestea pot fi identificate prin eticheta albastră Blue Angel, logo-ul FSC ™.

Liderul și mentorul colectivului de specialiști din cadrul Centrului Medical Cardio Med este Prof. Dr. Habil. Imre Benedek. Director al unui centru de training acreditat de către Societatea Europeană de Cardiologie pentru obținerea acreditărilor europene în cardiologie intervențională, Prof.

Benedek a dus o activitate de pionierat în domeniul cardiologiei intervenționale, având la activ multe premiere naționale și internaționale în domeniu (primul transplant de celule stem, prima denervare renală, prima angioplastie laser etc.), el fiind și creatorul primei rețele regionale de asistență de urgență a Infarctului Miocardic Acut în România, prin care a dus la reducerea serioasă a mortalității prin infarct de la 23% la 6% în Mureș și județele învecinate. Toate acestea relevă rolul de avangardă pe care Centrul Medical Cardio Med îl are în dezvoltarea medicinii românești.

”

Din ianuarie 2012 în România, Herlitz a luat în braţe Pelikan Când spunem Pelikan ne referim la 175 de ani de evoluţie într-ale papetăriei, una dintre cele mai vechi mărci înregistrate din lume. Un brand german ce te poate însoţi de-a lungul întregii vieţi cu instrumente de înaltă clasă. Vorbim de materiale deosebite, cu un design particular, care fascinează și hrănește pasiunea.

Instrumentele Pelikan sunt o dovadă de dedicare, precizie și perfecțiune, create pentru a inspira. Pelikan reprezintă calitate superioară și responsabilitate, dezvoltate pe parcursul mai multor ani de tradiție și evoluție a brandului. Prin dezvoltarea noilor produse, managerii Pelikan au urmărit mereu provocările noi și stabilirea noilor standarde prin inovație și creativitate.

MENTOR ȘI LIDER: Prof. Dr. Habil. Imre Benedek

Responsabilitatea socială, precum și protecția și conservarea mediului sunt, de asemenea, factori importanți pentru care pledează compania germană.

Sediul central al companiei se află în Târgu Mureș, str.

Depozitelor nr. 22, iar pe teritoriul României, pe măsura dezvoltării și extinderii ariei comerciale, au fost înfiinţate cinci sucursale cu scopul de a optimiza deservirea clienţilor din punct de vedere logistic. În acest sens, în fiecare grupare administrativ - teritorială compania este reprezentată prin: Herlitz Romania Vest cu sediul în Timișoara, Herlitz Romania Vest 2 cu sediul în Oradea, Herlitz Romania Centru cu sediul în Târgu-Mureș, Herlitz Romania Est cu sediul în Iași, Herlitz Romania Sud cu sediul în București.

Multe dintre produsele Pelikan sunt proiectate special pentru copii și, prin urmare, beneficiază de o atenție specială și un nivel ridicat de responsabilitate. Excelența educațională și alinierea ergonomică a produselor noastre sunt deosebit de importante pentru noi.

Instrumentele de scris Pelikano și Griffix au fost prin urmare dezvoltate în colaborare cu pedagogi și dispun de zone de grip ergonomic.

Inofensive pentru sănătatea și siguranța copiilor, calitatea lor este garantată” Horațiu Nicolau, director general al Herlitz România

MUREȘ 76

PARTENER GOLD decembrie 2015

o parte din viaţa ta www.zi-de-zi.ro Cu peste 20 de ani de experiență în exploatarea agregatelor mineraliere și mai bine de 14 ani în fabricarea și montarea prefabricatelor din beton vibropresate, cu lucrări importante în infrastructuri de drumuri, Astor-Valpet se află în topul companiilor mureșene cu activitate marcantă în domeniul construcțiilor.

Istoria companiei începe în 1995, când firma Valpet a intrat pe piața producției materialelor de construcții, cu o stație de sortare și concasare piatră, în comuna Ideciu de Jos, pe cursul râului Mureș, la 8 kilometri de municipiul Reghin. La stația de sortare și concasare din Ideciu de Jos se făcea atunci și se face și acum atât exploatare de balast, cât și prelucrarea agregatelor. Diferitele sorturi obținute din sortare și din concasare sunt folosite la betoane și la mixturi asfaltice. Având și o stație de sortare-concasare mobilă, exploatarea balastului este făcută atât din uscat, cât și din albia râului Mureș.

Cu un portofoliu considerabil de clienți și cu o creștere treptată a volumului de lucru, după 5 ani de activitate, conducerea firmei Valpet a decis să valorifice procesul de exploatare a materialului de construcții cu o nouă investiție.

Koldtex

Astor-Valpet, drumul sigur în construcții Fabrica de pavaje “În 2001, cu o investiție de aproximativ 500.000 de euro, am demarat la Târgu Mureș activitatea de producție prefabricate din beton vibro-presat, așa numitele pavaje.

Celor 20 de oameni angrenați în noua linie de producție li s-au altăturat ulterior alți 200 de angajați, în mai multe etape, care au format echipa departamentului de execuție, în cadrul unei noi firme, Astor Com SRL. Astfel, am introdus în activitatea companiei și execuția de lucrări în domeniul pavajelor, generând peste 200 de noi locuri de muncă”, își amintește Petrică Sala, director general Astor-Valpet.

Intrarea pe sectorul rezidențial și infrastructură, cu producția și montajul prefabricatelor vibro-presate, a dat un nou impuls companiei târgumureșene. Lucrările executate inițial în orașe și localități din județul Mureș s-au extins și în județe învecinate, cum ar fi Alba, Cluj, Bistrița Năsăud, Harghita. De aici au venit comenzi de produse, dar și propuneri pentru execuție de lucrări.

Creșterea nivelului producției la fabrica de pavaje a dus

la necesitatea unor noi investiții. În anul 2012, Valpet a retehnologizat linia de producție pavaje la standarde superioare de performanță. Investiția, în valoare de peste 200.000 de euro, a îmbunătățit și mai mult calitatea produselor, a diversificat gama elementelor fabricate și a crescut capacitatea de producție. În prezent, la fabrica Valpet, unde sunt produse pavaje, borduri, rigole etc., lucrează 20 oameni, iar producția anuală se situează la nivelul de 250.000 mp.

Stație de asfalt și lucrări de infrastructură la Astor-Valpet Ca urmare a implicării grupului Astor-Valpet în activitatea de producție și execuție în domeniul construcțiilor, în anul 2006, conducerea companiei a deschis o stație de asfalt la Bălăușeri. Capacitatea de producţie este de 100 de tone pe oră.

Noi utilaje performante, achiziționate în anul 2007 au permis firmei mureșene să execute lucrări complexe de infrastructură, pe drumuri naționale, județene și

comunale și în interiorul mai multor orașe și localități din județul Mureș.

E vorba de infrastructuri de drumuri, adică drumuri propriu-zise, de la A la Z, de la partea de infrastructură, până la partea de finisaje, inclusiv turnatul de asfalt.

Andezit exploatat la Toplița Anul 2013 a adus pentru Astor-Valpet o nouă investiţie de anvergură, care poate fi considerată printre cele mai importante din țară, pe segmentul extracției de andezit.

Cariera de piatră de la Topliţa, de unde compania face extracția de andezit, a fost retehnologizată prin introducerea unei linii noi de producţie, de mare capacitate. Valoarea investiției, realizată din resurse proprii și cu ajutorul unui proiect de fonduri europene, s-a ridicat la 3.000.000 euro. Investiția a constat în echipamente, utilaje de excavație și stația de concasare și sortare, toate fiind echipamente de ultimă generație.

La cariera din Toplița unde lucrează 60 de oameni sunt produse zilnic agregate folosite în asfalturi sau necesare în infrastructuri de drumuri și căi ferate.

îmbracă în calitate europenii și americanii

În 2015, brandul german Casa Moda - prestigios producător de îmbrăcăminte pentru bărbaţi – a împlinit 91 de ani de activitate. Concernul, cu prezență în mai multe țări din lume, deține o fabrică de confecții lângă Sighișoara, la Albești. Compania Koldtex – firma din România unde germanii sunt asociați cu Adriana Cândea - produce de 13 ani cămăși premium pentru piața externă, dar și locală.

Totul a început în 1924 când, în Germania, a fost fondată compania Ernst Winter Oldenburg, ce comercializa materiale textile, textile de casă, cămăși de lucru și industriale. Cinsprezece ani mai târziu, în 1939, un tânăr de 27 de ani, Heinrich Katt, începe să lucreze la micuţa firmă.

După doar cinci ani, Katt devine coproprietar al companiei. În 1955 începe extinderea, dar abia în 1962 de pe poarta fabricii iese prima cămașă. Alături de fiul său Klaus,

?

Știați că

ZI DE ZI

a apărut în 16 martie 2004?

Heinrich Katt începe, în 1981, demersurile de a schimba denumirea firmei în Heinrich Katt GmbH&Co și, pe lângă brandul de cămăși EWO a introdus și eticheta Katt.

A urmat o nouă perioadă de dezvoltare, în 1987 firma ajungând să producă 2000 de cămăși pe zi, cu 110 angajaţi și o cifră de afaceri de 20 milioane mărci germane.

Brandul Casa Moda a apărut în 1989, cei doi Katt hotărând să diversifice și tipurile de cămăși produse.

Așa au apărut cămășile de party, de oraș, de timp liber.

După 1989, Casa Moda a devenit un brand european, fabrica deschizând facilităţi de producţie în Macedonia și România și extinzându-și vânzările în mai toate ţările occidentale: Austria, Marea Britanie, Belgia, Canada, Cehia, Danemarca, Elveţia, Franţa, Germania, Grecia, Rusia, Irlanda, Suedia, Olanda, Macedonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, SUA și, desigur, România. Producţia a fost diversificată, alături de cămăși apărând jeanșii, jachetele, puloverele, tricourile, fularele etc. Astăzi, produsele Casa Moda, împreună cu celelalte două branduri Venti și Cotton Island, sunt respectate și apreciate în întreaga Europă pentru calitatea și designul lor plăcut.

Una dintre cele mai mari investiții ale concernului, 17 milioane de euro, s-a produs în 2013, când la Oldenburg, unde e sediul central al firmei, a fost deschis un depozit vast în care, anual, peste 3,5 milioane de produse vor fi recepționate, verificate, ambalate și pregătite pentru livrare.

Depozitul beneficiază de o tehnologie pusă la dispoziție de TGW, majoritatea operațiunilor fiind robotizate. Peste 16000 de produse, adică aproximativ 1200 de colete, sunt expediate zilnic de către Casa Moda, iar munca manuală nu mai era eficientă la asemenea volum.

Aventură de succes în România Aventura din România a celor de la Casa Moda a început în 2002, când Adriana Cândea, un manager cu experiență în producția de textile, a primit oferta din partea nemților de a deschide o fabrică la Sighișoara. După 13 ani de la investiția inițială, afacerea merge strună, bazată pe rigoarea nemțească, Koldtex devenind unul dintre furnizorii de bază ai concernului pentru piața europeană și americană.

În primii zece ani, unitatea din România a fost axată strict pe producția pentru export, dar din 2010 încoace piața internă a început să devină și ea interesantă. Magazinul situat lângă fabrica de confecţii de pe drumul european ce duce spre Brașov are deja un renume. În plus, Koldtex are și o serie de parteneri în mai multe orașe mari ale țării, care-i vând produsele.

Până la o extindere în România cu magazine proprii, realizabilă în anii viitori, fabrica mizează în continuare pe exporturi, mai ales că destinaţia mărfii este una precisă: grupul de firme Casa Moda Heinrich Katt din Germania, care o comercializează în reţeaua de magazine proprii ori în magazine partenere din mai multe ţări din Europa.

“Spre deosebire de alte firme de confecţii care aleargă după comenzi, noi avem un partener cert, care asigură vânzările cămășilor noastre și ne încurajează mereu să producem mai mult și mai bine! Este reconfortant să știi acest lucru, dar și o mare responsabilitate. Nu putem face rabat de la calitatea impusă de Casa Moda și, de aceea, regulile la noi în companie sunt foarte stricte.

Nu acceptăm greșeli!”, explică Adriana Cândea secretul succesului la Koldtex, acum după mai bine de un deceniu de creștere continuă.

partener gold decembrie 2015

77

Marca Gliga, înregistrată la Geneva, a cucerit întreaga lume

De aproape un sfert de veac, firmele Gliga trasează lemnului cea mai nobilă soartă: aceea de a transforma întreaga energie a pământului și a pădurii în muzică și, prin ea, în bucurie, liniște, zbucium, simţiri. În atelierele lutierului reghinean, lemnul este tăiat, crăpat, ars, îndoit, modelat de mâini aspre, iar apoi, din ce în ce mai fine, pentru ca, în final, să devină lumina ochilor celui care îi va stăpâni puterea.

La firmele Gliga din Reghin în fiecare zi se nasc zeci de viori, viole, violoncele și contrabași, pe patru categorii valorice, ca niște copii neastâmpăraţi dornici să cucerească lumea. Și reușesc.

Gimnaziul Mirona - Centru de Excelență al Dansului Sportiv Românesc Implicarea socială s-a întins dincolo de poarta fabricii, prin înfiinţarea Gimnaziului „Mirona”, singurul gimnaziu cu program integrat de dans sportiv și limba engleză. Iar rezultatele au apărut an de an, prin rezultatele excepţionale la învățătură și dans sportiv și prin campionii ţării care, de cinsprezece ani, se pregătesc la Centrul de Excelenţă de Dans Sportiv de la Reghin. Încununarea tuturor eforturilor a venit de la mezina familiei, Mirona, care a reușit să obţină, la categoria Adulţi, show-latin, primul titlu de campion mondial la Adulţi, pentru România, la dans sportiv.

Cel mai mare producător de instrumente muzicale cu coarde şi arcuş din Europa - peste 30.000 de instrumente produse anual După prima vioară și primul angajat au urmat altele... Afacerea a prosperat încet, încet, mai greu la început, dar în câţiva ani s-a ajuns la prima fabrică dezvoltată din ceea ce a fost la începuturi. “O fabrică construită din mers de către cei care au venit la noi să facă viori. Oameni care și-au dat probele de lucru pe șantier întâi și-abia apoi în atelierul de lucru pe care și l-au construit ei înșiși... Piaţa ne-a ales pe noi, pentru că am fost întotdeauna promţi în onorarea comenzilor și am îmbunătăţit continuu calitatea”, a subliniat Vasile Gliga.

Pentru că de aici pleacă instrumente muzicale în toate colţurile lumii, din China în Statele Unite ale Americii, din Australia în Rusia, din Japonia până în Canada. Se aud pe cele mai înalte trepte ale podiumurilor internaţionale, răsună în mâinile muzicienilor de renume, ducând cu ele renumele Reghinului și al României. De altfel, instrumentele reghinene sunt și un centru al românismului în Statele Unite ale Americii, prin firma “Gliga USA”, fondată și iniţiată de fiul lui Vasile și al Elenei Gliga, Cristian.

Poate că acesta este și rolul lor cel mai important, acela de a arăta că românii pot meșteri bijuterii nemaivăzute, prin sudoarea frunţii, prin nopţi nedormite, prin zile de trudă și, în final, prin zâmbetul cu care le dau drumul în vâltoarea lumii.

“Produs în Reghin” - pomicultură, viticultură, zootehnie, produse de carmangerie marca Gliga

Dar instrumentele reghinene se simt bine și la ele acasă, în ţara lor. Aici se simt datoare să răsplătească sacrificiul copacului și munca celor care le-au dat viaţă. Au răsplătit și eforturile lutierului, dându-i inspiraţie și putere pentru a duce mai departe misiunea începută acum 24 de ani. Astfel, familia Gliga a decis să transmită mai departe din sufletul ei către reghineni, către mureșeni, prin produsele care se plămădesc cu aceeași pasiune și dedicaţie ca și instrumentele muzicale.

Colina Transylvania - un vin deja recunoscut În fermele Gliga se coc la lumina soarelui binecunoscutele mere reghinene, alături de ele se îngrașă boabe aurii de strugure, în viile care împodobesc dealurile Reghinului și care sunt singurele care au avut norocul să fie salvate de la tăiere.

Mâinile care le îngrijesc și le culeg cu grijă le duc mai departe, valorificându-le în sucul natural, fără zahăr sau îndulcitor, fără conservanţi și coloranţi, iar strugurii prind vigoare în cramele Gliga. Așa ia naștere vinul Colina Transylvania, un vin tânăr, răcoritor, care se deschide cu arome de flori de câmp și cârcei de viţă de vie, cu un gust cu tente de citrice și arome de grapefruit. Și cu ce merge mai bine vinul dacă nu cu o pastramă bine afumată la cetină de brad, preparată după o reţetă de pe Valea Gurghiului, transmisă din generaţie în generaţie, dar numai de meșteri știută. Feliată Implicarea socială a marii familii Gliga - Balul Însuraţilor, competiţii naţionale și internaţionale de dans sportiv Și, cum marea familie Gliga știe să muncească împreună, știe să se și bucure împreună. În fiecare an, la Balul Însuraţilor, ei îmbracă cu mândrie portul popular, alături de alţi 1.000 de iubitori de tradiţie din toată ţara, iar în fiecare toamnă își strâng mâinile la Ziua Recoltei.

Nimic nu e cu neputinţă, sunt căi care duc la toate lucrurile. Cu o singură condiţie: să ai mijloacele și susţinerea din partea celor din jurul tău, a familiei, a celor cu care lucrezi zi de zi.

subţire, pe un platou cu salam de casă, cârnaţi afumaţi, tobă, caltaboș, cabanos și jumeri, telemea de vacă și de capră, mozarella și un pahar cu lapte.

Carnea… ei bine, carnea are și ea povestea ei, strâns legată de tot ce se întâmplă la firmele Gliga.

Ea provine din fermele Gliga, unde animalele sunt crescute în spaţii largi și hrănite doar cu hrană ca pe vremea bunicilor, cu cereale cultivate cu atenţie pe terenurile proprii din Reghin și împrejurimi. Iar laptele adună tot verdele și aerul curat de pe dealurile Reghinului, departe de poluarea mașinilor și a coșurilor de fum.

Sunt produse fabricate cu grijă de angajaţii firmelor Gliga, o mare familie care a înţeles că doar împreună pot face lucruri măreţe. Se găsesc toate la magazinul „Produs în Reghin” de pe strada Pandurilor nr. 120, unde povestea Gliga vă așteaptă să o trăiţi și să vă inspire în drumul și destinul dumneavoastră.

78

administraţie decembrie 2015

Tîrgu-Mureș - The Learning Hub

Cartea jucată în cursa pentru Capitala Europeană a Culturii 2021 Municipiul Tîrgu-Mureș se află la capătul primei bătălii pentru câștigarea titlului de Capitală Europeană a Culturii 2021. Ultimul pas înainte de faza preselecției și anunțarea listei scurte a orașelor candidate este prezentarea proiectului de candidatură, ce se va derula în data de 10 decembrie, la Biblioteca Națională a României.

Orașul nostru a intrat în cursă alături de alte 13 municipii din România, iar lista scurtă a orașelor preselectate va cuprinde, din analiza competițiilor anterioare, între trei și șase nume.

Oraşul ca “şcoală vie” Asociația Tîrgu-Mureș 2021 a depus dosarul de candidatură la Ministerul Culturii în data de 10 octombrie. Etapa preselecției impune și o prezentare a dosarului, în fața unei comisii formate din zece membri desemnați de Comisia Europeană și doi membri de către Ministerul Culturii din România. În luna septembrie, municipiul Tîrgu-Mureș își lansa oficial candidatura pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021. Mesajul principal al campaniei a fost prezentat de echipa Asociației Tîrgu-Mureș 2021. „Făcut în Tîrgu-Mureș” reprezintă tema unei campanii care le vorbește turiștilor despre un oraș în care înveți pe viu despre ce este Europa: despre unitatea în diversitate. Multitudinea de limbi, obiceiuri, etnii, culturi și credințe care alcătuiesc realitatea cotidiană a orașului sunt atributele unice evidențiate de candidatură, cele care fac din Tîrgu-Mureș o veritabilă sursă de experiențe unice, atât pentru români cât și pentru ceilalți cetățeni ai Europei. Orașul ca o școală vie este spațiul fizic și cultural în care poți învăța câte ceva din specificul fiecărei etnii și culturi, direct de la ele: aici înveți să trăiești Europa.

Palatul Culturii, clădire-simbol a judeţului Mureş Piaţa Teatrului, animată de iubitori de cultură

Dr. Raed Arafat, ambasadorul oficial al proiectului Fondatorul SMURD, dr. Raed Arafat, este ambasadorul oficial al candidaturii municipiului Tîrgu-Mureș la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021. “Sunt onorat că ocup o astfel de poziție, de ambasador al Tîrgu-Mureșului, și sunt mulți cei care au făcut ceva care a depășit granițele Tîrgu-Mureșului. Eu cred că o Capitală Europeană a Culturii înseamnă un oraș care a influențat mult mai multe în afara sa, decât în interiorul său”, a declarat dr. Raed Arafat în cadrul evenimentului.

Administrațiile din județ, unite Candidatura municipiului Tîrgu-Mureș este susținută de municipiile Sovata și Sighișoara. Totodată, copreședinții Asociației Tîrgu-Mureș 2021, Ciprian Dobre, președintele Consiliului Județean Mureș și primarul Dorin Florea și-au unit forțele pentru a implica întreaga comunitate într-un proiect pe termen lung. “În ultimii doi ani, am construit cel mai important proiect al județului Mureș - candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii. A fost cel mai evident mesaj de unitate din ultimii 25 de ani. Fără excepție, partidele politice, organizațiile minorităților naționale și oamenii de cultură din zona publică și neguvernamentală au agreat și au susținut, încă din prima clipă, această inițiativă. Tîrgu-Mureșul își adună, de doi ani încoace, piesele propriului puzzle istoric și cultural și se reinventează într-un oraș inteligent, al originalității și performanței, capabil să contribuie în mod relevant la diversitatea culturală europeană”, a declarat Ciprian Dobre, președintele Consiliului Județean Mureș.

Scări “made in Tîrgu-Mureş”

Dr. Raed Arafat, ambasadorul proiectului În același timp, primarul municipiului Tîrgu-Mureș, Dorin Florea, subliniază importanța găsirii unui consens între grupurile etnice la nivel local și crearea unui oraș al armoniei. “Pot spune că am realizat că cel mai important liant de comunicare între oameni este cultura și de aceea am promovat sloganul orașului „Armonie, nu conflict”. Candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii este, de fapt, parte a proiectului comunității din Tîrgu-Mureș de a trăi liberi de prejudecăți, într-un oraș european. Tîrgu-Mureșul își cunoaște limitele, așa cum își cunoaște punctele de excelență, ceea ce îl face capabil să se înscrie în armonia europeană, fără supralicitări sau subestimări.

Un oraș est-european, emblematic prin diversitate, se remarcă prin excelență, o continua învățare, pasiune și dorința fantastică de autodepășire. Pentru acest oraș, ne asumăm susținerea deplină în visul său de a deveni Capitală Europeană a Culturii”, a spus Dorin Florea.

The Learning Hub. Puzzle up!

Conceptul general al dosarului Tîrgu-Mureș 2021 este „The Learning Hub”. Acesta definește statutul orașului de centru al învățării și experimentării. În Tîrgu-Mureș învățăm împreună că Europa nu este o idee. Europa suntem noi. Europa e ceea ce învățăm să facem unul de la celălalt. Prin tot ceea ce faci în Tîrgu-Mureș, înveți din diversitate. Conceptul acestui proiect definește Tîrgu-Mureșul ca un mare orașșcoală în care tot ceea ce vor învăța europenii va rămâne viu pentru restul vieții. “Puzzle up! Do the Culture” reprezintă un îndemn pentru mureșeni de a lua parte la acest vis. Prin acest slogan, în TîrguMureșul anului 2021 tîrgumureșenii se vor simți mai uniți, prin diferențele dintre diferitele grupuri etnice, religioase sau sociale. Proiectul își propune

ca toate aceste diferențe să nu dispară, pentru că ele reprezintă elementele care îmbogățesc cultura.

Potrivit echipei proiectului Tîrgu-Mureș 2021, la finalul anului pentru care orașul va deține titlul de Capitală Europeană a Culturii, toți cei care vor fi vizitat orașul, vor duce cu ei, acasă, cunoștințe și manifestări culturale la care nu doar că au asistat, ci la care au și contribuit. În cazul în care Tîrgu-Mureșul va intra pe lista scurtă a orașelor preselectate, echipa Asociației TîrguMureș 2021 va avea la dispoziție nouă luni pentru completarea dosarului, pentru crearea unui program cultural bine definit și pregătirea pentru prezentarea finală a candidaturii. În luna septembrie a anului 2016, Comisia Europeană va anunța orașul din România desemnat Capitală Europeană a Culturii 2021. Orașul câștigător din țara noastră va avea un “partener” din Grecia. (S.T.) Foto: Cristina GÂNJ

PARTENER SILVER decembrie 2015

79

Liliac, Wine of Transylvania Când un partener de afaceri i-a propus să achiziționeze o vie tânără în Batoș, austriacul Alfred Michael Beck, un îndrăgostit de România, nu a stat mult pe gânduri. A adus cu el un oenolog cu experiență, a angajat localnici și a creat o cramă-boutique specializată pe vinuri premium.

De profesie arhitect, Alfred Michael Beck este implicat de peste 35 de ani în afaceri imobiliare. Atras de oportunitățile de business din România, dar și de frumusețea țării noastre, a început să investească aici din 2006. Trei ani mai târziu, Beck a achiziționat o fermă de cereale în județul Olt pe care a început s-o dezvolte. În 2011 și-a construit chiar o casă în interiorul fermei.

Astăzi, Beck are cca 700 hectare de teren în exploatare și folosește tehnologie de ultimă generație. Pasionat de vin, austriacul a cumpărat în 2010 o vie abia înființată, de cca 14 hectare, în comuna Batoș, din județul Mures. În cinci ani, a investit 7 milioane de euro în podgorie, a creat un brand puternic și a reușit să așeze „Liliac - The Wine of Transilvania” în topuri la competițiile naționale și internaționale de vinuri. Podgoria lui Beck are astăzi 52,8 hectare de vie, din care 14 hectare în prestigioasa zonă viticolă Lechința. În 2011, a fost finalizată construcția cramei de la Batoș, unde au loc prezentări de vinuri, degustări, evenimente ale unor companii etc.

Despre vinuri speciale Cu o capacitate de aproximativ 340.000 de sticle pe an, crama-boutique Liliac este un concept simplu: producție limitată, dar premium. „Evident că urmărim să fim profitabili, dar nu cu orice preț, ci prin crearea unui brand puternic, care să fie dublat și de o bună reputație în rândul consumatorilor. Din acest punct de vedere este nevoie de un control strict al creșterii strugurilor și, mai

Alfred Michael Beck, proprietarul Cramei de la Batoş

”

Evident că urmărim să fim profitabili, dar nu cu orice preț, ci prin crearea unui brand puternic, care să fie dublat și de o bună reputație în rândul consumatorilor. (...)

Doar într-o cantitate limitată și foarte bine controlată asigurăm atingerea acestor obiective!”

Victor Ciupercă, CEO Amb Holding / Amb Wine Company

apoi, al procesării. Doar într-o cantitate limitată și foarte bine controlată asigurăm atingerea acestor obiective”, explică Victor Ciupercă, CEO amb Holding / amb Wine Company. Și rezultatele nu s-au lăsat așteptate: medalii de aur și argint în 2013 și 2014 la Mundus Vini în Germania; medalii de aur și de argint în 2013 și 2014 la Austrian Wine Contest; medalii de aur și de argint în

2013, la Berliner Wein Trophy, medalii de aur și argint la International Wine Contest Bucharest 2013, medalii de argint la International Wine Challenge și Decanter World Wine Awards, ambele la Londra, în 2012.

Amb Wine produce și comercializează în România trei branduri de vinuri: Liliac, Young Liliac și Crepuscul.

Proprietarul afacerii, Alfred Beck își dorește să adauge două varietăți noi: spumant și frizzante. Vinurile din gama Liliac sunt disponibile în trei variante: White, Red și Rose, cel din urmă fiind de departe cel mai căutat.

Gama Young Liliac conține două vinuri mai lejere și foarte tinere: Young Fruity - un vin parfumat, lejer, feminin -, iar Young Fresh - un vin mai corpolent. Cât despre Crepuscul, aceasta este o colecție realizată special pentru magazinele Mega Image, pe conceptul “wine after work” și low premium, mai ușor de apreciat de publicul larg.

Unul dintre cele mai speciale vinuri Liliac este „Nectar de Transilvania”, un vin galben recomandat pentru desert, realizat prin metoda Schilfwein, una din cele mai complexe și de durată metode de vinificare, ce presupune deshidratarea naturală a strugurilor peste iarnă. Pentru prestigiu, crama Liliac a investit și într-o gamă de vinuri “Private selection” cu 15.000 de sticle pe an, făcută din cei mai buni struguri, selectaţi cu mare atenție. Vinurile produse până acum în această gamă sunt Merlot, Savignon Blanc, iar din septembrie va ieși pe piață și Pinot Noir. Prețurile acestor vinuri se află în categoria premium, între 65 lei si 150 lei. “Randamentele controlate ale viței de vie și culesul manual, atenția mărită pentru calitatea fiecărui ciorchine, dau naștere acestor vinuri cu caracteristici remarcabile.”, spune Victor Ciupercă.

CIFRELE LILIAC

7 52,8 340.000 4

milioane euro, investiția Amb Wine la Batoș hectare de vie, suprafața deținută de Alfred Beck sticle de vin, producția anuală a cramei

milioane lei, cifra de afaceri estimată pentru 2015

ZI DE ZI,

Singurul ziar mureșean de limbă română

ce apare și lunea

!