Ziarul Vocea ONG, anul III, # 4&5

Page 1

Pagina 1

Anul III nr. 4-5 - DECEMBRIE 2017

#Rezist pe holurile Parlamentului Mihaela Munteanu Într-un autoimpus program de internship, am mers în mod repetat în ultima vreme, la Parlament, locul de unde prin câteva decizii se poate schimba viața românilor.

FONSS - un puzzle din 32 de imagini Chiar așa am putea denumi federația care și-a asumat rolul integrator al reprezentării furnizorilor privați de servicii sociale, din toate domeniile de activitate - un puzzle din 32 de imagini - tot atâtea câți membri are la această oră, la nivel național. ”Suntem aproape de finalul unui an care a fost extrem de dificil pentru ONG-uri- susține Angela Achiței, președintele FONSS- Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale. Există în acest moment inițiative legislative aprobate sau în curs de aprobare, cu un impact negativ covârșitor pentru membrii noștri, ceea ce a făcut ca FONSS să trebuiască să se implice major în demersurile naționale pe care ONG-urile le fac pentru a corecta aceste inițiative. Astfel suntem vocea persoanelor cu dizabilități și furnizorilor de servicii sociale organizați ca Unități Protejate Autorizate care au de suferit ca urmare a intrării în vigoare a OUG 60/2017, suntem parte activă în demersurile făcute cu colegii din alte structuri ale societății civile pentru susținerea existenței mecanismelor de finanțare și donație – 2%, 20 % etc, și în privința modificărilor propuse la OG 26/2000 care reglementează funcționarea sectorului neguvernamantal”, menționează dna Achiței. Cum modificările legislative cu im-

www.fonss.ro

pact asupra furnizorilor de servicii sociale sunt multe, activitatea FONSS în domeniul de advocacy devine extrem de consistentă la nivel național, colaborarea și partaneriatul cu celelalte rețele, coaliții, federații fiind esențială din acest punct de vedere.

care să permită cumpărarea de servicii sociale de la furnizorii privați de către autorități.

Federația susține furnizorii de servicii sociale la nivel județean/local

Viitorul?

A fost asumată și o astfel de direcție de acțiune, la nivel local și județean, pentru că este inevitabilă. Membrii FONSS furnizează servicii sociale în comunitate și au nevoie de susținere din partea comunității pentru care lucrează. Din păcate, legislația nu e foarte suportivă. Dacă la nivel național măsurile legislative tind să șubrezească ONG-urile, susținerea ar trebuie să se întărească de la bugetele județene și locale, mai ales că beneficiarii sunt din aceste comunități. Din păcate, pe fondul creșterii salariilor pentru angajații din sectorul public, autoritățile locale dispun de bugete din ce în ce mai mici, prin urmare sunt înclinate mai puțin să susțină proiectele sociale ale ONG-urilor. Tocmai din acest motiv, FONSS desfășoară o muncă intensă pentru a explica necesitatea finanțării de la local și mai ales pentru a crea mecanismul

Strategia FONSS este de a coagula forțele locale pentru acest tip de intervenție care să fie asistată de federație.

Anul 2018 găsește sectorul privat din serviciile sociale fără finanțări externe substanțiale, fără finanțările naționale promise prin acele PIN-uri, fără suportul donatorilor persoane juridice obligați acum să accepte impozitul pe venit nu pe profit (ceea ce a prejudiciat mecanismul 20%), cu un cadru legislativ nepredictibil, în curs de schimbare și chiar cu o ostilitate din zona politică și publică. Etichete precum ”soroșiști” nu fac bine ONG-urilor profesioniste, chiar dacă au în spate 25-27 de ani de asistență și investiție în comunitate.

Chiar și cu lipsa de respect existentă în societatea noastră, e greu să nu fii marcat de importanța locului. Casa Poporului – cea care a înghițit zile din viața părinților și bunicilor noștri, duși cu forța aproape, să lucreze acolo, impune prin imensitatea construcției care o face să fie a doua clădire din lume. Oamenii de acolo au însă ...staturi diferite. Dacă ești atent, îi vezi bine: parlamentarul din lift care mai expira aerul petrecerii recente, tânăra consilieră cu aer de regină, femeia ce intră tăcută în biroul ei, trecută prin multe în viață și sătulă de aștia ”care trec, în vreme ce noi (n.n.-angajații vechi) rămânem”, importantul în costum care trece pe lângă tine grăbit fără să se uite măcar, pentru că acum lumea e a lui. Mai întâlnești grupuri de cetățeni cu fețe prelungi de uimire, care au avut norocul de a fi invitați în vizită de vreun parlamentar și care înăuntru sunt simpatizanți și afară înjură: ”mama lor, în ce lux lucrează! Sug sângele poporului!” Nu se miră nimeni de întrebările mele care caută să lămurească reguli, norme, scurtături, în relația cu aleșii. Unii răspund, alții se eschivează, dar și așa adun boabă cu boabă pentru a însemna poteca pe care ajung la o relație eficientă cu aleșii noștri care, constat, nu-și citesc email-urile, nu au consilieri de specialitate pe domeniile cele mai importante, nu știi aproape cum ajung să-și îndeplinească promisiunile care le-au adus mandatul. Concluzia? ...continuare în pagina 8

A trăi toată viața în centrul de plasament poate fi o șansă!

PAG 3

Pe acest fond, anul 2018 va fi unul de luptă pentru existență a sectorului serviciilor sociale, în solidaritate cu cel al societății civile în general, în România.

Continuitate și schimbare în FONSS

FONSS se va regăsi în tot acest proces ca voce activă a furnizorilor de servicii sociale și a beneficiarilor lor, conectat atât la realitățile naționale cât și la mișcarea internațională.

1278 de vise împlinite într-un deceniu

PAG 4-5 PAG 7


Pagina 2

Bread & Breakfast Concordia La început de noiembrie, la București, a avut loc evenimentul de inaugurare a hostelului Bread & Breakfast, un proiect de economie socială dezvoltat de Organizația Umanitară CONCORDIA. Hostelul Bread & Breakfast reprezintă o nouă direcție strategică de dezvoltare a economiei sociale în cadrul Organizației Umanitare CONCORDIA, deoarece nu este o simplă unitate de cazare în centrul Bucureștiului, ci o modalitate de a spori șansele de angajare pentru tinerii dezavantajați care au nevoie de ajutor pentru a intra pe piața forței de muncă și de asemenea, o contribuție la asigurarea sustenabilității financiare a organizației. Evenimentul inaugural s-a desfășurat cu participarea unor invitați de marcă: Dr. Hans Peter Haselsteiner, președintele Consiliului Director, CONCORDIA Szocial Projekte, dl. Gerd Boomer, Consilierul Comercial al Ambasadei Austriei în România precum și alți reprezentanți de seamă din mediul de afaceri, sectorul nonguvernamental și instituțiile de stat din România. Hostelul Bread & Breakfast a fost apreciat ca un spațiu de cazare și masă decent, plasat pe strada Petru Cercel, nr.1, un loc în care orice călător poate găsi adăpostul dorit după o zi prin agitata capitală.

În România va exista un Index al Integrării Imigranților Ideea realizării unui index al integrării imigraților în România aparține unui grup de cercetători din Cluj, care a inițiat un proiect național, unic, legat de problematica migranților. O componentă extrem de importantă a proiectului o reprezintă acest index, pentru care cercetătorii de la LADO Cluj (Liga Apărării Drepturilor Omului) au dezvoltat colaborări cu instituții mari din țara noastră. Este vorba de instituțiile publice cu responsabilităţi în domeniul imigraţiei- experţi din instituţii publice: Ministerul Educaţie (ISJ-uri), Ministerul Muncii (AJOFM-uri, primării, AJPISuri), Ministerul Sănătăţii (CAS-uri), Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie. La aceștia se adaugă specialişti, masteranzi şi doctoranzi din cinci facultăţi din: Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi. Totodată va fi creat și Centrul Român de Cercetare a Migrației – CRCM, ce va avea cinci filiale de cercetare în București, Cluj-Napoca, Constanța, Iași și Timișoara, o rețea de voluntari în domeniul cercetării și o platformă de măsurare a nivelului de integrare a imigranților. Indexul Integrării Imigranților în România va fi un instrument de cercetare menit să măsoare nivelul de integrare a imigranților în România - cetățeni străini cu ședere legală în România, beneficiari de protecție și resortisanți ai țărilor terțe- afirmă coordonatorul proiectului, Ionela Răcătău. Ea mai spune că acest demers face parte din proiectul ‘Centrul Român de Cercetare a Migrației’ finanțat în cadrul Fondului Azil, Migrație și Integrare. Realizarea indexului se va face în două faze: într-o primă fază se propune un cadru teoretic menit să surprindă cele mai importante aspecte ale integrării imigranților în România, iar în a doua fază se va analiza nivelul de integrare a imigranților în România.

Programul de burse Bethany

Cercetătorul Anatolie Coșciug precizează că una dintre principalele modalități de a distinge între studiile existente pleacă de la tipul de date folosite. Cele mai multe

Pentru al patrulea an consecutiv, Fundația Serviciilor Sociale Bethany desfășoară programul de burse.

Bursierii liceeni de anul trecut admiși și în acest an în program au obținut la sfârșitul clasei a VIII-a rezultate excelente la examenul de evaluare națională.

În acest an, 45 de elevi din mediul rural, de la școlile din Liteni, Vlădeni și Dobrovăț Iași din gimnaziu, dar și elevi la liceu care învață la școli prestigioase din Iași (precum Colegiul Național Costache Negruzzi, Colegiul Național Mihail Sadoveanu, Colegiul Vasile Alecsandri, Colegiul Garabet Ibrăileanu, Liceul de Informatică Grigore Moisil, etc.) și care provin din aceste 3 comunități.

Prin programul de consiliere, orientare școlară și burse pentru elevi din mediul rural sunt urmărite trei obiective majore: sprijinul financiar – deoarece fiecare elev primește 1350 de lei pe parcursul anului școlar, bani pe care îi poate folosi pentru școală sau pentru achiziția unor lucruri de ajutor pentru școală (cărți, laptop, rechizite, excursii școlare, participări la concursuri școlare etc.).

www.fonss.ro

cercetări folosesc analiza de legislație/documente. O altă abordare importantă este folosirea unor date statistice agregate sau a datelor din sondaje, dar și interviurile cu experți sau interviurile și observația participativă cu imigranții (acestea din urmă fiind folosite tot mai des). O altă distincție importantă trebuie făcută între studiile care analizează integrarea imigranților într-un oraș sau o regiune, cele care se uită la situația integrării la nivel național agregat, comparativ-regional, precum și cele care realizează comparații internaționale. Chiar în ceea ce privește definiția termenului „imigrant”, există o diversitate mare de abordări. Dacă în datele Eurostat prin „imigrant” se înțelege o persoană care locuiește cel puțin 12 luni în țara gazdă, iar înainte de asta a locuit cel puțin pentru 12 luni în altă parte, în unele studii termenii „imigrant” și „născut în străinătate” sunt folosiți interșanjabil menționează Anatolie Coșciug. În cadrul acestei analize, cercetătorii își îndreaptă atenția asupra cetățenilor străini cu ședere legală în România care fac parte din categoria beneficiarilor de protecție sau a resortisanților țărilor terțe. Prin analiza nivelului de integrare ei vor putea face o comparație între aceste două grupuri și societatea românească pe baza a 8 dimensiuni ale integrării, 40 de indicatori și o serie de sub-indicatori. Datele vor fi culese prin intermediul a 2 mari instrumente de cercetare: date agregate oferite de către instituții publice și date culese în cadrul unui sondaj reprezentativ cu cetățeni străini cu ședere legală în România (BP și RTT). În perioada următoare vor fi întîlniri de lucru în marile centre universitare din Iași și vizite în centrele de cercetare din București, Cluj, Timișoara, Cluj și Constanța pentru a se strânge cît mai multe date ce vor fi analizate și care vor face ca acest proiect să fie complet.

Atenție însă: banii nu ajung direct la părinte sau copil, ci sunt dați acestora dupa prezentarea decontului de cheltuieli eligibile, astfel încât să existe un control strict al investirii sumelor respective, exclusiv în interesul copiilor. Al doilea obiectiv este realizarea de activități educative - vizite în oraș în companii, în instituții, vizite în școli (pentru cei mai mici, care trebuie să decidă ce liceu aleg), evenimente prin care să poată sta de vorbă cu profesioniști din domenii de activitate diferite.

Daria Diaconiuc

Pentru a răspunde nevoii de consiliere a specialiștilor și copiilor, în școlile din program sunt organizate sesiuni de informare nonformale pe teme precum: menținerea sănătății, gestionarea conflictelor, pregătirea pentru tranziția la liceu, pregătirea unui CV și a documentelor pentru angajare, gestionarea emoțiilor, gestionarea eficientă a banilor etc. În total, investiția din cadrul programului se ridică anual la suma de 16.000 de euro, strânși cu sprijinul companiilor partenere și prin intermediul evenimentelor de fundraising.


Pagina 3

A trăi toată viața în centrul de plasament poate fi o șansă!- două destine și o singură viață Mihaela Munteanu Frați unul altuia sau, uneori, părinți unul altuia, Daniel și Gabriel Lungu, au fost abandonați la naștere. Sunt gemeni și povestea lor e una. Au trecut prin trei centre de plasament: leagănul și încă două. Au plâns de multe ori, unul pe umărul altuia și s-au sfătuit ce sa facă.

a lucra în centrul de plasament cu copiii”. Înțeleg că și-au pus întrebările rostite de mine, de multe ori și pentru că nu au găsit răspuns, au preferat să meargă mai departe. O fi înțelepciunea care le-a permis să se detașeze, să-și urmeze viața, deși au ajuns la ea cu prețul suferinței.

Mai au trei frați, care nu au știut de existența lor și mama, care a conceput cinci copii și nu se știe de ce, a păstrat lângă ea numai trei.

Au rămas în relații civilizate cu familia, dar când merg să-și viziteze nepoții, simt răceala. Așa se face că la 14 ani au înțeles că ei nu au unde se duce.

Față de alți ”copii din sistem” deși simți că vorbele lor ascund multe trăiri negative, Daniel și Gabriel nu sunt furioși. Sunt recunoscători că au fost la ”casa de copii” și că au avut șansa să învețe pentru a deveni asistenți sociali pentru alte generații de copiii abandonați.

Din centrul de plasament au ajuns în stradă!

La 30 de ani sunt mândri, nu cer, muncesc și știu ce înseamnă recunoștința. De fapt, Daniel și Gabriel dovedesc din plin că viața oferă când ți se pare că e mai puțin probabil. Condiția e să mergi pe drumul tău. Cea mai neagră perioadă a vieții lor e legată de perioada în care au fost internați la Centrul de plasament Liteni, unde ”chiar și la șapte ani, cât aveam noi- mărturisește Daniel, ne-am mirat de cât de mulți copii erau acolo- 400, și numai băieți. Am spus: gata, ni se schimbă viața. Aici e Iadul!” Povestesc când unul, când altul. Mă uit la ei și îmi dau seama că vor să scoată la lumină povestea, ca pe o mărturisire ținută în suflet prea mult. ”Abia în 1997 am avut primul contact cu familia noastră: doar mama și fratele cel mare. Era ordin să se facă reintegrarea în familie a copiilor abandonați și trebuia să se facă o ședință cu părinții sau rudele de până la gradul patru. Nu se spunea că te întorci în familie dacă ai condiții, ci obligatoriu. La 14 ani așadar, am văzut-o și noi prima dată pe mama”- explică Gabriel. ”Avem încă trei frați- doi băieți și o fată. Ei au rămas în familie”- completează fratele său Daniel, iar întrebarea mea pornește pe negândite: ”de ce? De ce ei au rămas și voi nu? Ați aflat?” Fără să răspundă,Gabriel continuă:”... dar nu ne condamnăm părinții. Poate dacă rămâneam acasă, nu aveam șansa pe care am avut-o, de a face la Suceava Liceul cu program sportiv și apoi Facultatea de asistență socială la București și de

www.fonss.ro

ație. A reacționat imediat.Ulterior s-ar fi dovedit că asistenta socială își facea anchetele din birou și a fost dată afară. În sâmbăta dinaintea sărbatorilor pascale, baieții au mai primit încă o dată... șansa de a sta într-un centru de plasament. Da, șansa! Așa o consideră și așa au valorificat timpul, până la 26 de ani, învățând să-și facă un viitor. ”Suntem nevinovați, vrem să facem școală, nu vrem să ajungem vagabonzi”așa i-au spus jurnalistei, și așa au făcut.

Era vinerea mare și au fost anunțați fără nici o pregătire că nu mai pot sta la Centrul de plasament Liteni. ”Trebuia să aducem situația școlară pentru a putea merge în excursie sau tabără, dacă se făcea. Eram bucuroși pentru că învățam bine. Educatorul ne-a spus că nu-l interesează și că noi trebuie să părăsim sistemul”- povestește Gabriel. Tot el creionează o complicitate a naturii la răul care apărea în viața lor: ”ploua foarte tare afară. Parcă era un semn de la Dumnezeu. Când ne dusesem cu carnetele era soare și cum am auzit vestea, afară a început ploaia.”

Din cei 40 de tineri din generația lor, de la centrul de plasament, doar ei au luat examenul de capacitate și s-au înscris la liceul din Liteni. Când acesta s-a desființat s-au mutat la Suceava. Daniel și Gabriel Lungu au avut încă o oportunitate: de a merge la facultate la București. Povestesc despre asta cu mândrie: ”am trăit în sistemul de protecție și asta am vrut să facem, să-i ajutăm la rândul nostru pe alții. Eu- spune Daniel- sunt angajat la o organizație, aici în SuceavaAREAS, pentru că mi-am dorit să lucrez cu copii cu probleme diferite. Dl Vasile Gafiuc este cel care le-a oferit primul lor loc de muncă, dar Daniel a dorit să lucreze în sistemul de protecție.”

”A fost un șoc imens pentru noi- continuă Daniel. Plângeam amandoi și ne întrebam ce facem acum, încotro plecăm? Imaginați-vă că ieșeau din centru, așa în șir, 100 de băieți cu bagaje. Noi am plecat spre gară, prin ploaie. Nu aveam unde să mergem și am dormit noaptea în gară la Liteni. A fost inspirația mea, un semn divin, că i-am spus fratelui meu să mergem la Suceava, la presă și spunem ce am pățit”.

Îi întreb care dintre oamenii pe care i-au întâlnit în viață i-ar putea numi ”părinte” și nu se gandesc mult înainte de a răspunde: Daniel vorbește despre Vasile Gafiuc- ”mereu când am avut momente grele a fost lângă mine și a lucrat și cu alți tineri din centre de plasament. El e ca un părinte pentru mine.” Gabriel își aduce aminte de o altă figură părintească

Și au dreptate să considere că a fost mâna divină pentru că, din relatările celor doi frați, aflu că au mers până la Suceava fără bilet, pentru că nu aveau nici un ban și când au coborât în gară la Burdujeni, au văzut o jurnalistă luând interviu unei femei. Ei aveau de gând să meargă pe străzi până dau de reclamele ziarelor și să meargă acolo, dar norocul și-a arătat fața. Jurnalista Dana Humureanu i-a ascultat, probabil convinsă de lacrimile și spaima din ochii lor, i-a luat la redacție și cât suna la autorități, o colegă a ei le-a adus de mâncare. Cei doi băieți nu mai mâncaseră de multe ore, de când părăsiseră centrul de plasament. Directorul de atunci al DGASPC Suceava, dna Laurenția Ulici nu știa de situ-

din viața lor, care i-a sprijinit din clasa a doua și care a dispărut când aceștia susțineau examenul de capacitate, este dna Poenaru, profesor de limba rusă și română. Gabriel își amintește că doamna le aducea mâncare de acasă ca să îi ajute.

Viitorul, tot împreună? Da, cei doi nu-l pot proiecta altfel. Legătura lor s-a călit în focul vieții, și e prea profundă pentru a le permite destine separate. ”Mulți ne-au întrebat de ce nu am rămas la București. Nu, noi n-am vrut. Se spune ”Omul sfințește locul”. Noi am vrut să lucrăm acolo de unde am plecat. Ne întreabă și dacă nu ne facem o familie. Dar ca să-ți faci o familie trebuie să ai unde, să ai o casă. Noi de șapte ani, de când lucrăm, strângem ban cu ban în bancă și așteptăm să ni se aprobe un credit și să ne cumparam casă”- spune Gabriel Lungu. ”De ce nu ați aplicat pentru o locuință ANL la primărie?”- întreb eu. ”Copiii din centre de plasament nu primesc casă ANL. Nu ne putem baza decât pe noi”. Da, cred că au dreptate. Viața le-a și arătat! Daniel și Gabriel sunt doi oameni maturi cu o singură poveste. Sunt doi copii abandonați de familie, dar singurii care au studii superioare, dintre cei cinci frați, pentru că ei au luptat. Așadar povestea lor e atipică și distruge mentalități: e istoria șansei de a fi orfan ocrotit de stat, transformată în succes.


Pagina 4

Continuitate și schimbare în FONSS În 21 noiembrie 2017, a avut loc Adunarea Generală a FONSS, în care s-a ales o nouă conducere, după ce mandatul de trei ani al vechiului Consiliu Director a expirat. Astfel, noua conducere a FONSS, care va prelua mandatul din 1 ianuarie 2018, va fi formată din: Adrianus Muit – preşedinte (Asociaţia Betania, Bacău), Aurora Vatamaniuc- vicepreședinte (Star of Hope România), Corina Mighiu- vicepreședinte (Salvați Copiii Iași), Mariana Ursan – membru (Centrul Diecezan Caritas Iași) și Izabela Crăciun- membru (Fundația Serviciilor Sociale Bethany). Până la finalul anului conducerea FONSS este asigurată de vechiul consiliu format din: Angela Achiței – președinte (ADV România), Diana Păiuș- vicepreședinte (Fundația Serviciilor Sociale Bethany), Corina Mighiu- vicepreședinte (Organizaţia Salvați Copiii Iași), Aurora Vatamaniuc- membru (Fundaţia Star of Hope România) și Magda Cămănaru- membru (Fundaţia World Vision România). În aceeași adunare generală numărul membrilor FONSS a crescut la 32 de ong-uri din întreaga țară. Sunteți persoana mandată cu încrederea colegilor din organizațiile membre FONSS. Care credeți că au fost calitățile dumneavoastră care au determinat această alegere? Angela Achiței: Probabil viziunea mea cu privire la dezvoltarea sectorului ONG, expertiza pe care o am în domeniul serviciilor sociale și a economiei sociale, dar și experiența de a crea rețele și federații, precum Comisia ONG Iași, RISE România, Coaliția ONG pentru fonduri structurale și FOND. Pe de altă parte, organizația pe care o reprezint în federație – Fundația ”Alături de Voi” România, a avut un efect benefic de coagulare a sectorului ONG din Iași în cei 15 ani de activitate, prin faptul că a dezvoltat proiecte în parteneriat, a oferit sprijin necondiționat și a susținut cu întreprinderea socială UtilDeco evenimente sociale și caritabile ale colegilor din sector. Cred că aderarea la o federație, înseamnă în primul rând ideea de ”a oferi” fără să aștepți neapărat să primești ceva în schimb.

www.fonss.ro

André Muit: Probabil este vorba de experiență și de rezultate. Sunt președintele Asociației Betania de mai bine de 22 de ani, iar în acest timp am implementat zeci de proiecte, am colaborat cu organizații similare din țară și din străinătate, am accesat fonduri europene atât în nume propriu cât și în parteneriat cu autoritățile locale. Cred că această alegere a fost motivată de cartea de vizită a Asociației Betania și, implicit, a mea.

Menționăm că schimbarea de Consiliu Director este realizată ca urmare a Statutului FONSS, președinția fiind una rotativă.

Care sunt punctele forte ale FONSS în acest moment? Angela Achiței: FONSS este o rețea diferită față de ce există în prezent pe piața din România, de la modul de aderare, condițiile de eligibilitate și până la modalitatea în care se dezvoltă și funcționează, ceea ce determină membrii să fie activ implicați în construcția acestui concept. Pe de altă parte, FONSS acoperă o nișă de piață foarte importantă, cea a serviciilor sociale, unde există o nevoie foarte mare de dezvoltare. Dar dincolo de aceste aspecte, punctul forte al federației, este dat de membrii săi, organizații cu un CV consistent de expertiză și profesionalism în domeniul serviciilor sociale, dar și o echipă executivă puternică cu reale competențe în ceea ce privește advocacy, cercetare, politică publică și dezvoltare organizațională.

André Muit: Un prim punct forte este unitatea de scop a organizațiilor din FONSS. Toți vrem binele beneficiarilor, extinderea și eficientizarea serviciilor. Un scop care a adunat zeci de organizații din toată țara, care a fost prezentat la cel mai înalt nivel guvernamental. De asemenea, seriozitatea deplină a membrilor FONSS este un mare atu. Accederea în rândurile FONSS doar pe bază de recomandare a creat o „sită” valorică astfel încât putem lăsa modestia un pic deoparte și să afirmăm că suntem, ca entitate, printre cei mai buni și mai influenți din țară în domeniul serviciilor sociale.


Pagina 5

Cum s-a poziționat până acum FONSS ca federație a organizațiilor active în domeniul social? Angela Achiței:

André Muit:

Dincolo de faptul că FONSS a plecat inițial ca o platformă locală a ONG-urilor furnizoare de servicii sociale din Iași, apoi s-a extins la nivelul Regiunii Nord Est și în prezent la nivel național, cred că această federație este o Voce ONG puternică pentru sector, care a avut o evoluție foarte rapidă în cei 3 ani de activitate.

Cred într-o evoluție graduală. Avem o poziție din care nu ne permitem să ardem etape pentru că s-ar putea să avem de pierdut pe termen lung.

Comparativ poate cu alte platforme, FONSS are o puternică dimensiune locală, în care autoritățile publice sunt implicate direct în dezvoltarea de mecanisme de contractare de servicii sociale, iar ONG-urile sprijinite direct să se dezvolte pe principii transparente și sustenabile.

Care credeți că au fost calitățile Care credeți că au fost calitățile care au determinat alegerea lui care au determinat alegerea André Muit în funcția de Angelei Achiței în funcția de președinte? președinte? Angela Achiței:

Cred că membrii federației, au realizat o alegere foarte bună pentru poziția de președinte în persoana lui Andrianus Muit. Este un om cu multă experiență dovedită în domeniul serviciilor sociale, dar și un Calea FONSS este deja suficient de lim- antreprenor social de succes prin multiple pede: aducerea organizațiilor furnizoare investiții realizate în comunitate. de servicii sociale sub o cupolă unică, negocierile de pe poziții de egalitate cu FONSS va trece acum într-o nouă etapă autoritățile locale și naționale în vederea de dezvoltare, de la cea de start-up la obținerii de sprijin (inclusiv financiar și cea de maturizare și consolidare a federației, iar experiența sa de manager și de legal) pentru beneficiarii noștri. reprezentare sunt cu adevărat importanSuntem încă la început de drum dacă te. stăm să ne raportăm la alte state din UE, dar în același timp avem experiența, pu- Pe de altă parte, Andre are o bună colaterea și influența de a reuși în ceea ce borare cu mediul de afaceri și ambasade și cred că va aduce un plus de valoare ne-am propus. pentru unul din obiectivele strategice Oricum, sunt de părere că trebuie să ne asumate de federație, cel de dezvoltare accentuăm prezența în mediul public, să de parteneriate internaționale, dar și cu ne apropiem, pe toate căile, de oamenii mediul de business. André este un om cu care poate că au nevoie de noi sau care viziune, care înțelege foarte bine contexpot să ne sprijine, dar care nu au infor- tul de dezvoltare a României, chiar dacă mațiile necesare pentru a putea acționa este născut în Olanda și cred că orientarea sa pro europeană, va deschide oporîntr-un fel sau altul. tunități interesante pentru FONSS.

Ce vreți să transmiteți despre FONSS autorităților și colegilor din celelalte ONG-uri?

André Muit: Pe scurt? Tot ceea ce doamna Angela Achiței a realizat până acum. Am un respect deosebit pentru ceea ce reprezintă Fundația „Alături de Voi”, pentru ceea ce înseamnă Întreprinderea de Inserție Socială UtilDeco, devenit exemplu de bune practici la nivel național. Dorința de a aduce o schimbare în bine, de a face tot mai mult pentru cei aflați în situații dificile a motivat-o în mod constant pe doamna Achiței, iar rezultatele obținute sunt admirabile. Țin să o felicit și pe această cale pentru tot ceea ce a făcut, inclusiv în cadrul FONSS și sunt sigur că și pe viitor vor fi nenumărate motive pentru noi aprecieri la adresa ei.

Ce vreți să transmiteți membrilor FONSS?

Angela Achiței:

André Muit:

Angela Achiței:

André Muit:

Vreau să încurajez autoritățile să utilizeze FONSS ca pe o voce avizată în diferite consultări publice, dar și în dezvoltarea de politici sociale în domeniu. De asemenea, să conștientizeze faptul că pentru a rezolva problemele sociale e nevoie de investiții sociale în comunitate, de servicii accesibile și integrate. ONG-urile sunt investitori în comunitate și se pot dezvolta, doar dacă autoritățile publice crează politici locale favorabile, contractează servicii sociale și vin în parteneriate care aduc plus valoare.

Am un mesaj de prietenie și colaborare. Îmi doresc să putem lucra împreună atât cu alte organizații similare cât și cu autoritățile. Pentru noi toți există un bine pe care îl urmărim și este vorba de binele celor mai puțin fericiți dintre români, față de care avem datoria, inclusiv morală, de a acționa. Sper că vom putea să ne strângem mâinile și să lucrăm cât se poate de bine pe viitor, dincolo de interese politice sau de orice altă natură care nu au nimic în comun cu scopurile noastre.

Ași vrea foarte mult, în aceste vremuri destul de grele pentru sectorul ONG, săși păstreze energia și determinarea de a construi lucruri frumoase și necesare pentru comunitate.

Doresc să transmit un mesaj de solidaritate, atât între noi, ca organizații membre ale FONSS, cât și între noi ca un tot și multitudinea de beneficiari care, fără să exagerez, depind de serviciile pe care le furnizăm.

Colegii din ONG-uri aș vrea să fie mândri că fac parte din acest sector, să creadă în puterea asocierii și să dezvolte parteneriate cu FONSS și alte organizații!

www.fonss.ro

Să fie mândri că fac parte din FONSS, pentru că este un produs al tuturor, și să păstreze în minte și în suflet principiul că ”ceea ce facem zi de zi.., ne definește practic viitorul!”.

Suntem uniți, iar această unitate ne face puternici pentru a putea munci pentru binele celor care au nevoie de noi.

FONSS are potențialul de a deveni unul dintre actorii majori pe scena serviciilor sociale, iar noi avem datoria de a materializa această potențialitate.


Pagina 6

Violența domestică, o problemă în România Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor arată într-o cercetare că, deși semnatară a Convenției de la Istanbul, România are încă probleme grave în protejarea victimelor violenței domestice. Una dintre situațiile grave semnalate e că între momentul comiterii violenței și momentul emiterii ordinului de protecție pentru victime, nu există alte măsuri oferite de poliție sau de instanțe care să ofere protecție împotriva comiterii de noi agresiuni (aproximativ 10-14 zile).

Burse sociale și Clubul cu lipiciproiecte educaționale valoaroase

Posibilele refugii în care să găsească adăpost victimele sunt foarte puține, iar în opt județe Un parteneriat îndin țară nu există deloc adăposturi pentru victitre Fundația de Sprijin mele violenței domestice. Numărul de paturi la Comunitar și Kaufland nivel național este mic. România permite susținerea a două proeducaționale Pe de altă parte, violența sexuală este și ea iecte la cote alarmante, în fiecare săptămână fiind în- majore în județul registrat un caz în care o femeie este violată în Bacău. Este vorba de familie, iar la fiecare 4 zile este înregistrat un continuarea proiectului de burse sociale și caz în care o minoră este violată în familie. asistență școlară pentru 30 de tineri liceeni Pentru descurajarea și condamnarea publică provenind din mediul a agresorilor, manifestarea solidarității cu feme- rural, cu posibilități ile supraviețuitoare ale violenței și menținerea financiare reduse și de dezvoltare a serviciilor educaționale adresate copiilor din Podu Turcului, prin renovarea și reabilitarea spațiilor care găzduiesc activitățile Clubului cu Lipici din această comună.

presiunii publice necesare schimbărilor legislative care să asigure protecția reală a femeilor, în 14 octombrie 2017, la București, Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor a organizat Marșul “împreună pentru siguranța femeilor”.

ță specializată din partea unui asistent social și a unui psiholog FSC, pentru o bună integrare socială și școlară și pentru depășirea dificultăților de orice natură, care le-ar putea afecta parcursul scolar. O parte dintre ei își continuă studiile începute în anii anteriori, alții vor păși, cu încrederea de a avea un susținător alături, în această nouă și foarte importantă etapă a vieții lor. Alături de ei, alți aproximativ 20 de tineri primesc sprijin din partea altor sponsori și donatori locali, naționali și internaționali, printre care se numără și Agricola Bacău.

“Mulțumim Kaufland România pentru acest parteneriat continuu de 10 ani, care ne-a ajutat să oferim servicii educative și soluții pentru depășirea obstacolelor care stau în calea accesului copiilor săraci la educație. Putem vorbi de două generații de tineri din mediul rural

care au putut termina liceul grație sprijinului oferit de Kaufland România. Este unul dintre partenerii esențiali ai organizației noastre, care a înțeles nu doar însemnătatea majoră a investiției în educație, ci și cât de important este ca această investiție să fie constantă și pe termen lung!”, a declarat dna Gabriela Achihăi, președinte FSC. În replică, Anna - Katharina Scheidereiter, Manager CSR Kaufland România a declarat că „de zece ani susținem proiectele educaționale ale Fundației de Sprijin Comunitar Bacău, considerând că numai în acest fel prevenim abandonul școlar și suntem cu adevărat alături de elevii dornici să învețe dar care nu au suficiente resurse financiare. Educația reprezintă unul dintre pilonii cheie ai strategiei de CSR Kau-

Astfel, s-a încercat din nou atragerea atenției asupra faptului că parcursul instituțional pentru modificări legislative este foarte greoi, deși organizațiile din rețea întreprind de ani de zile acțiuni de advocacy pentru ordin de protecție Prin parteneriatul cu Asoprovizoriu emis de polițist imediat de la consta- ciația ZERO GRAVITY Iași, 60 tarea faptei, finanțarea adăposturilor și servicii- de tineri cu deficiențe de vedere de la Liceul special lor pentru victime. ”Moldova”,Târgu Frumos, au participat la proiectul ”GRĂSolidarizarea societății civile în jurul acestui DINA DE CORZI. subiect transmite un mesaj foarte puternic de toleranță-zero asupra violenței împotriva femeA fost o modalitate de ilor și este o etapă importantă în lupta noastră facilitare a practicării sporcomună împotriva curentului conservator care tului de către tineri cu defisusține familia tradițională și implicit rolurile de ciențe de vedere, în scopul gen care favorizează violența domestică. dezvoltării personalității lor și integrării în societate – a declarant dna Monica Sofiea, ONG-iștii din domeniu sfătuie cetățenii să coordonatorul asociației. contribuie la schimbarea mentalităților că victima e de vină, că agresiunea e o soluție și să Monica Sofiea mai precisune la 112 atunci când sunt martorii violenței zează că ”Grădina de corzi” sau sunt victime. reprezintă o serie de ele-

fland România și o investiție în viitor”. Pentru 30 de tineri provenind din familii modeste și care nu ar avea altfel posibilitatea de a suporta cheltuielile de școlarizare, încă de la începutul anului școlar veștile sunt bune. Cei mai mulți dintre ei sunt foști beneficiari ai Cluburilor cu Lipici, centrele educative deschise de FSC în 8 comunități rurale din estul județului Bacău, care au reușit prin muncă și seriozitate să depășească diferențele educaționale față de copiii de la oraș și să intre la liceele din Bacău. Prin programul Adoptă un liceean, Kaufland le oferă burse lunare în valoare de 250 de lei/ lună pentru acoperirea unui procent semnificativ din cheltuielile cu cazarea și masa în Bacău. Pe langă sprijinul financiar, tinerii beneficiază și de consiliere și asisten-

La Podul Turcului, Kaufland România investește aproximativ 50.000 de euro în renovarea și reabilitarea spațiilor în care își desfășoară activitatea Clubul cu Lipici. Este vorba de amenajarea curții centrului educațional și a locului de joacă aferent - aflat într-o stare accentuată de degradare - renovarea exterioară și interioară a clădirii, precum și amenajarea unei anexe din curtea centrului, care va deveni sală de activități. Această investiție va contribui la creșterea calității și cantității activităților educative și recreative ce sunt oferite aici, ceea ce

va duce la sporirea interesului copiilor față de școală și a accesului acestora la mișcare în aer liber. Pentru aproximativ 80-90 de copii din comuna Podu Turcului, Clubul cu Lipici reprezintă singurul loc unde își trăiesc cu adevărat copilăria. ”Renovarea clădirii care adăpostește centrul educațional și reabilitarea unei anexe de lângă aceasta, în vederea transformării în sală de activități, este singura soluție pentru a oferi copiilor condiții mai bune și a atrage un număr și mai mare de copii din comună către activitățile educative extrașcolare de aici. În plus, curtea Clubului cu Lipici oferă un spațiu generos pentru joacă și activități în aer liber. Amenajarea curții, reabilitarea locului de joacă cu module noi și materiale prietenoase și sigure, i-ar atrage și mai mult către mișcare în aer liber și sport, ceea ce le va fi benefic pentru a crește sănătoși și a-și ocupa timpul liber cu activități folositoare” – menționează dna Gabriela Achihăi, președinte FSC. La Clubul cu Lipici, deschis de FSC aici, în urmă cu 10 ani, copiii își fac temele și desfășoară o serie de activități și programe tip after school, învățând lucruri noi și jucându-se în condiții decente. Ionuț Chiriță

Sală de cățărat pentru copii cu dizabilități

www.fonss.ro

mente suspendate pe care te poți cățăra efectiv, folosind echipamentul corespunzător de alpinism. Elementele nu sunt concepute pentru sportivi de performanță sau alpiniști, ci sunt elemente didactice, proiectate în scopuri atât sportive, cât și educaționale. Latura sportivă presupune atât recreerea și efortul fizic, cât și o componentă terapeutică, ce se concentrează pe problemele spe-

cifice acestei dizabilități (întârzieri în dezvoltarea motorie, probleme în coordonarea

membrelor, deficiențe ale posturii, echilibrului, a motricității fine).


Pagina 7

”Vreau în clasa a noua” –1278 de vise împlinite într-un deceniu “Educația înseamnă o șansă la un viitor mai bun”. Cu acest motto, în anul 2008, Fundația World Vision România a pus bazele proiectului “Vreau în clasa a noua”, proiect de prevenire a abandonului școlar pentru elevii de liceu din mediul rural. În zece ani de implementare, cu ajutorul a 54 de donatori individuali și 22 de companii, 1278 de copii, absolvenți de gimnaziu din județele Iași, Vaslui, Dolj, Vâlcea, Cluj și Ialomița au fost

susținuți să-și continue studiile liceale. Din aceștia, 243 au continuat și cu

studiile universitare.

În anul 2017, rata de promovabilitate la examenul de bacalaureat a fost pentru beneficiarii proiectului de 76,47 la sută.

În urmă cu zece ani, unul din doi absolvenți de gimnaziu renunța la liceu În România, în ultimii zece ani, rata abandonului școlar a continuat să se păstreze la cote alarmante de 18,5 la sută. Și asta spre deosebire de țările din Uniunea Europeană unde media a scăzut la aproape 11 la sută. În acest context, s-a evidențiat clar nevoia implementării de programe educaționale și sociale menite să vină în ajutorul elevilor cu risc de abandon. Statisticile realizate de Fundația World Vision România în diferite comunități din județele Iași și

Vaslui, înainte de a fi implementat proiectul “Vreau în clasa a noua”, reflectau obiectiv cruda realitate din învățământul românesc. “La un mo-

ment dat, cred că prin anul 2005 – 2006 aveam numai unul din doi copii din mediul rural care termina clasa a opta și care continua liceul. Era un procent foarte mic. Și atunci am încercat să creăm un produs al nostru, un produs propriu care s-a concretizat în acest proiect”, a declarat Magda Cămănaru, manager Birou Zonal Iași și Vaslui, al Fundației World Vision România. De la 40 de copii beneficiari, la 150

În anul 2008, în regiunea Moldovei, proiectul a început cu 40 de copii din județul Iași cărora, din anul 2013 li s-au adăugat și copii din comune vasluiene. Aceștia au fost selectați pe baza unor criterii bine stabilite de Fundația World Vision România, criterii ce, de altfel, au definit procesul de selecție a elevilor pe tot parcursul celor zece ani de implementare a proiectului. Este vorba despre absolvenți de gimnaziu, provenind din familii defavorizate din mediul rural, care deși au rezultate bune la învățătură, au o situație financiară care nu le permite să-și continue studiile. Sunt copii care își doresc să devină liceeni, cărora le place să învețe și care visează la un viitor mai bun. Un rol important în procesul de selecție îl au și părinții elevilor care trebuie să-și ia în scris angajamentul că-și

www.fonss.ro

vor încuraja și sprijini copiii să meargă la școală și vor menține legătura cu școala. Într-un deceniu de activitate, peste 150 de copii din județele Iași și Vaslui au fost beneficiari în proiectul “Vreau în clasa a noua”. Investiție de 3000 de lei pe an pentru fiecare copil - Diferența dintre un viitor frânt și unul care să-ți permită să visezi Concret, prin proiectul „Vreau în clasa a noua!”, copiii primesc în fiecare

lună un ajutor financiar în valoare de 100 de lei, suma pe care elevii o pot folosi pentru a plăti costurile de masă şi cazare, transport zilnic, rechizite, îmbrăcăminte şi încălţăminte sau care poate acoperi cheltuielile legate de participarea la concursurile şcolare. Cu adevărat important este însă sprijinul oferit prin activitățile organizate cu elevii. ”Organizăm lunar întâlniri cu elevii bursieri, sesiuni de dezvoltare personală și profesională. Acești elevi care provin din mediul rural vin cu niște nevoi mai aparte de dezvoltare personală, integrare în noul mediu școlar, precum și în vederea alegerii unei cariere care să fie pe măsura abilităților, talentelor și potențialului cu care fiecare elev este înzestrat. Întâlnirile lunare pe care le avem cu elevii sunt organizate de cele mai multe ori având temele de discuție sugerate de ei. Copiii ne spun ce-și doresc și noi încercăm să răspundem prin specialiștii pe care Fundația World Vision România îi are psihologi, asistenți sociali sau prin colaborarea pe care o avem cu companii sau universități. În plus, anual organizăm tabere de vară, acestea fiind pentru foarte mulți dintre elevii noștri bursieri singurele șanse de a ieși din comunitate”, a declarat Oana Baciu, coordonator național al proiectului Vreau în clasa a noua. În total, sprijinul acordat unui elev bursier și pe

care organizația, donatorii individuali și companiile, îl consideră o adevărată investiție în viitor, se ridică la suma de 250 de lei pe lună și 3000 de lei anual pentru fiecare copil. Rezultatele nu au întârziat să apară În zece ani, 32 de beneficiari ai Proiectului ”Vreau în clasa a noua” din județele Iași și Vaslui au fost admiși la diferite facultăți din Iași. Crina, o fostă bursieră din comuna Vulturești, județul Vaslui este unul dintre absolvenții din acest an. Tânăra a promovat examenul de bacalaureat cu media 9,63 iar acest rezultat i-a permis să-și îndeplinească visul, acela de a deveni studentă la Facultatea de Psihologie din cadrul Universității ”Al.I.Cuza” Iași. Cu o privire încrezătoare, zâmbind, Crina mărturisește că reușita ei se datorează proiectului Fundației World Vision România. ”Drumul nu a fost nici scurt și nici ușor. Pe lângă studiul propriu-zis a existat și lupta cu oamenii care te fac să te simți mic și neputincios. Aici a intervenit Proiectul ”Vreau în clasa a noua”, care mi-a oferit

armele de care aveam nevoie: încredere, încurajare, voință, sprijin și mai ales experiențe. Contextele, oamenii, lecțiile de aici au fost pentru mine sursa de putere și nu încape îndoială că acestea au devenit o parte din mine. Sunt abia la început de drum. Visele mele nu se opresc aici, la fel cum dorința de cunoaștere crește pe zi ce trece. Sunt un copil de la țară și refuz să las acest lucru să mă limiteze”, a spus Crina, care speră la o carieră în cercetare. La fel ca ea, toți beneficiarii Proiectului ”Vreau în clasa a noua” au șansa de a face performanță. “În zece ani, în județele Iași și Vaslui am avut un număr de peste 150 de copii beneficiari. Rata de promovabilitate medie pentru toți acești ani s-a situat în jurul valorii de 67 la sută. Noi credem că sprijinul pe care l-am oferit și-a atins scopul”, a mai declarat Oana Baciu. În anul școlar 2017 – 2018, Proiectul ”Vreau în clasa a noua” a debutat cu un număr de 373 elevi în toate cele șase județe în care este implementat programul. Diana Ilisei


Pagina 8

Monitorizare și asistență permanentă asigurată cu ajutorul tehnologiei mobile

91 de proiecte înscrise în competiție, un singur câștigător! Profesioniștii de la Centrul de recuperare din cadrul Fundației Inimă de Copil Galați se află printre câștigătorii unui concurs de proiecte a Programului MOL pentru sănătatea copiilor, finanțarea obținută fiind de 25.000 lei. Proiectul finanțat de MOL Romania și Fundația Pentru Comunitate Cluj se numește “Vezi culoarea sufletului meu” și va sprijini cu ajutorul terapiei prin muzică, stimulare senzorială și ateliere de dezvoltare emoțională 30 de copii cu dizabilități complexe din județele Galați, Tulcea și alte județe învecinate. La nivel național, MOL România susţine cu 400.000 de lei 22 de ONG-uri care vor desfășura în 2018 proiecte de terapie prin artă și terapie emoțională. Proiectele de terapie prin artă și terapie emoțională susținute de Program vor ajuta 800 de copii și tineri cu nevoi speciale, cu deficiențe, cu boli cronice sau care se află în curs de recuperare după afecțiuni grave. Menționăm că în cadrul Fundației Inimă de Copil Galați de opt ani funcționează Centrul de recuperare pentru a asigura nevoia de servicii specializate de intervenție timpurie, recuperare și reabilitare pentru copiii cu dizabilități sau cu întârzieri în dezvoltare.

Serviciile destinate vârstnicilor sunt absolut necesare în comunitate. O dovedesc toate cercetările și strategiile locale și naționale. În cadrul proiectului „Butonul care salvează vieți”, care aduce în regiunea județului Bacău un serviciu inovator, integrat, de teleasistență și telemonitorizare medicală permanentă, 200 de persoane în vârstă din orașele Buhuși și Bacău, precum și din zonele limitrofe, vor beneficia de servicii îmbunătățite de îngrijire și asistență medicală la domiciliu. Proiectul va fi derulat pe durata unui an prin parteneriatul dintre Fundația Vodafone România și Fundația de Sprijin Comunitar Bacău. Din bugetul total al proiectului, de aproape 130.000 de euro, Fundația Vodafone România asigură o finanțare de aproximativ 100.000 de euro, prin programul Connecting for Good. Editorial - continuare pagina 1 Concluzia? Devii consilierul politicianului, cititorul lui de email-uri trimise de mine, scriitorul de sms-uri, telefonista, dacă vrei să primească și să transforme solicitările tale în amendamente, interpelări, etc. Te miri, pentru că te astepți să găsești acolo oameni deciși, dinamici, deștepți...și alte D’astea. Te gândești că, până la urmă, fiecare a plecat acolo cu ”bagajul său de acasă”- promisiuni asumate care ar trebui să fie un fir roșu de urmat, indiferent de disciplina de partid.

www.fonss.ro

Cei 200 de beneficiari, persoane în vârstă ce suferă de diverse afecțiuni care le limitează libertatea de mișcare sau le pun în pericol viața, vor primi un dispozitiv mobil prin care se pot comunica informații către un centru de comandă, fie direct, fie indirect, printr-un buton de panică. În centrul de comandă, funcțional 24 de ore, șapte zile pe săptămână, va fi permanent disponibil un operator specializat ca asistent medical calificat. „Conceptul <<Butonul care salvează vieți>> introduce, ca noutate, componenta de teleasistență și telemonitorizare, care permite folosirea avantajelor oferite de tehnologia modernă pentru îmbunătățirea vieții oamenilor, iar în multe situații chiar pentru salvarea lor”, declară Angela Galeța, Directorul Fundației Vodafone România.

Ce constați însă? Că promisiunea făcută nu e niciodată ”datorie curată”, că odată direcționată o sarcină de lucru către un consilier- chiar de către parlamentarul cu care lucrează, nu e obligatoriu ca angajatul să și facă ce i s-a spus sau, mai mult, dacă face, rezultatul poate fi miraculos de bun sau miraculos de prost. Concluzia: devii și consilierul consilierului pentru a merge spre miraculosul de... bun. Așa se face că în cautarea căilor scurte și eficiente am constat că din nou, ”socoteala din târg, nu se potrivește cu cea de-acasă” și ”încurcate sunt căile Domnului”.

“Proiectul vine ca o dezvoltare firească a programelor noastre dedicate vârstnicilor, născută din nevoile tot mai complexe de îngrijire ale acestora. În activitatea de îngrijire și asistență medicală la domiciliu, ne-am confruntat cu nenumărate cazuri în care o comunicare mai bună și mai rapidă cu beneficiarul, în special în cazul persoanelor greu deplasabile sau imobilizate, ar fi dus la o intervenție mai promptă a echipelor de asistență și implicit la evitarea unor complicații sau a unor situații dramatice. Acest proiect pilot va îmbunătăți semnificativ comunicarea cu beneficiarii și eficiența intervenției echipelor noastre de asistență medicală la domiciliu,” declară Gabriela Achihăi, Președintele Fundației de Sprijin Comunitar. Ionuț Chiriță

Și, totuși, am străbătut cu hățișurile muncii parlamentare cu puternica motivație dată de faptul că: dacă noi (n.n.ONG-iștii) - care suntem cei mai adaptabili de pe pământul acestei țări, cei încercați intens prin faptul că nimic nu obținem cu ușurință- nu putem, ei (n.n.-parlamentarii) sigur nu pot, iar mare parte nici nu vor. Cu ce m-am ales după această experiență? Cu cărți de vizită din care numai numele și numărul de telefon sunt cu adevat utile, cu o imagine și mai tulburătoare a lumii în care trăim și m-am mai ales cu concluzia neașteptată că e foarte

posibil ca parlamentarii să fie cu adevarat oglinda poporului acesta, adus din ce în ce mai jos. Ei nu sunt aleși în sensul nobil al cuvântului, ci reprezentativi pentru starea națiunii, mai exact noi, buni și răi. Îmi stăruie în minte în drum spre casă că trăim vremuri tulburi și potrivnice nouă, în care intenția de dezintegrare, amenințarea și stigmatizarea societății civile trebuie folosită ca o trambulină spre performanță. Punându-ne obstacole, ne antrenează mai bine, pentru că noi le vom trece. #rezist e cu adevărat potrivit pentru ceea ce trăim. Mihaela Munteanu

Anual, la acest centru, beneficiază de terapie un număr de 80 de copii, cu vârste între 0 și 12 ani, cu o patologie diversă, din județele Galați, Tulcea și Brăila, Vaslui și Republica Moldova. Activitățile Centrului de recuperare cuprind: asistență socială; evaluare a nivelului de dezvoltare neuropsihomotorie și a gradului de independență funcțională; recuperare psihopedagogică; terapie ocupațională și stimulare senzorială; terapie cognitiv-comportamentală; logopedie; kinetoterapie și gimnastică medicală; evaluare psihologică; consiliere psihologică; terapie de grup pentru copii; organizare grupuri de suport pentru părinți; activități de socializare pentru copii: aniversări lunare și tabără de vară. De asemenea, echipa de profesioniști, din cadrul centrului, oferă sprijin și părinților/persoanelor care-i îngrijesc pe copiii, prin grupuri de suport, informare și consiliere. Fundația Inimă de Copil Galați este o organizație neguvernamentală înființată în 1996 de un grup de voluntari, având misiunea de a ajuta și a da speranță copiilor și tinerilor în dificultate, familiilor lor, prin creșterea calității vieții lor și susținând integrarea lor în societate. De la înființare și până astăzi, peste 15.000 de copii și părinți au fost susținuți prin programele fundației, cu implicarea a peste 1.700 de voluntari și persoane din comunitate.

Telefon: 0740 513 864 Email:redactie@voceaong.ro


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.