HOLOCAUST PPT

EVREI DIN ROMÂNIA

ELEV: PURCAREANU DARIUS CLASA A X-A B, LICEUL TEHNOLOGIC COSTEȘTI PROF. DRĂGUȚ VIOLETA

MAX AUSCHINTT Max Auschnitt (scris și Ausschnitt n.

14 februarie 1888, Galați d. 1959 Statele Unite) a fost un industriaș din România, administrator delegat al Uzinelor și Domeniilor de Fier din Reșița (U.D.R.), cea mai mare societate pe acțiuni care a existat în Româniaînainte de instaurarea regimului comunist.

Max Auschnitt (also written Ausschnitt n. February 14, 1888, Galați - d. 1959 United States) was an industrialist from Romania, delegated administrator of the Iron and Power Plants of Reșița (UDR), the largest stock company that existed. in Romania before the establishment of the communist regime.



Născut la Galați în anul 1888 în familia unui industriaș evreu, Max Auschnitt a absolvit Academia de Înalte Studii Comerciale și de Export din Viena, a fost președinte al Asociației generale de Industrie din Banat, vicepreședinte Uniunii Generale a Industriașilor din România și senator al Camerei de Comerț și Industrie din Galați.



Max Auschnitt a condus U.D.R. cu succes, aceasta având cel mai mare capital social din România (1 miliard lei), cea mai mare cifră de afaceri, cei mai mulți angajați - 16 669 în anul 1938, respectiv, 22 892 în 1948. [necesită citare]Împreună cu fratele său Edgar deținea societatea Titan-Nădrag-Călan cu peste 4900 angajați în 1938.[necesită citare] A făcut parte din conducerea a numeroase companii străine din Viena, Monaco și companii românești precum Societatea Română de Telefoane, Banca Chrissoveloni, etc.



În decembrie 1934 s-a convertit la religia creștină catolică și s-a căsătorit cu o româncă, Livia Pordea. În anul 1939 a căzut în disgrația regelui Carol al II-lea, cu care era partener de croaziere și partide de poker, în favoarea rivalului său, Nicolae Malaxa. A fost arestat și dat în judecată și condamnat la 6 ani închisoare. Întreprinderile sale au fost „românizate” în ultima perioadă a Dictaturii regale și în timpul dictaturii antonesciene. În 1942 a fost eliberat din închisoare. În urma comutării sentinței la muncă în serviciul societății, pe care a efectuat-o la fostele sale întreprinderi. După căderea regimului antonescian procesul său a fost rejudecat și a fost achitat în toamna anului 1944.



Born in Galati in 1888 in the family of a Jewish industrialist, Max Auschnitt graduated from the Academy of High Trade and Export Studies in Vienna, was president of the General Association of Industry in Banat, vice-president of the General Union of Industrialists of Romania and senator of the Chamber of Commerce. Trade and Industry in Galați.



Max Auschnitt led U.D.R. successfully, it having the largest share capital in Romania (1 billion lei), the highest turnover, most employees - 16 669 in 1938, respectively 22 892 in 1948. [citation needed] Together with the brother Edgar owned the Titan-Nădrag-Călan company with more than 4900 employees in 1938. [citation needed] He was part of the management of many foreign companies in Vienna, Monaco and Romanian companies such as the Romanian Telephone Company, Banca Chrissoveloni, etc.



In December 1934 she converted to the Catholic Christian religion and married a Romanian, Livia Pordea. In 1939 he fell to the disgrace of King Carol II, with whom he was a partner of cruises and poker games, in favor of his rival, Nicolae Malaxa. He was arrested and tried and sentenced to 6 years in prison. His enterprises were "Romanianized" during the last period of the Royal Dictatorship and during the Antonescu dictatorship. In 1942 he was released from prison. Following the commutation of the sentence to work in the service of the company, which he carried out at his former companies. After the fall of the Antonescu regime, his trial was re-judged and paid in the autumn of 1944.



În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Max Ausnit și-a organizat și în SUA o bază pentru afacerile sale.



Văzând pericolul instalării regimului comunist a emigrat în Statele Unite ale Americii, unde a decedat în 1959. Toate proprietățile sale au fost confiscate de guvernul comunist în 1948.



După Revoluția Română din 1989, urmașii lui Max Auschnitt au dat în judecată statul român, cerând despăgubiri pentru confiscarea uzinelor Titan-Nădrag-Călan.



Procesul pentru acordarea despăgubirilor a început în 2001. În anul 2011 s-a dat sentința finală care le dă dreptul moștenitorilor lui Auschnitt să primească despăgubiri de 37 de milioane de dolari [2], în acțiuni ale Fondului Proprietatea, precum și drepturile pentru mai multe imobile.



Conform contractului de reprezentare, avocații primesc jumătate din suma totală, iar restul se împarte între trei moștenitori.

ÎN 2012, STEVEN AUSCHNITT, FIUL LUI MAX AUSCHNITT, A REVENIT ÎN ROMÂNIA, LA LUGOJ, PENTRU A INAUGURA CENTRUL MEMORIAL RIDICAT ÎN ONOAREA TATĂLUI SĂU. CU ACEST PRILEJ, EL A LANSAT ȘI UN PROIECT DE AFACERI ÎN VALOARE DE 15 MILIOANE DE EURO, CONSTÂND ÎNTR-UN COMPLEX DE PARCĂRI, MOTELURI ȘI RESTAURANTE PENTRU ȘOFERII CARE TRANZITEAZĂ ZONA BANATULUI.

PE LÂNGĂ AFACERILE DIN INDUSTRIA GREA, AUSCHNITT A AVUT ACŢIUNI ÎN MULTE ALTE COMPANII, ÎNTRE CARE SOCIETATEA ROMÂNĂ DE TELEFOANE SAU BANCA CHRISSOVELONI, ŞI A AVUT NUMEROASE PROPRIETĂŢI IMOBILIARE, ÎNTRE CARE ŞI VILA DE LÂNGĂ PIAŢA VICTORIEI CUMPĂRATĂ ÎN ANII 2000 DE GIGI BECALI. MAX AUSCHNITT CONCURA CU NICOLAE MALAXA, ATÂT ÎN AFACERI, CÂT ŞI ÎN OBŢINEREA FAVORURILOR REGELUI. EL A PIERDUT LUPTA CU MALAXA, IAR ÎN 1940, ÎN URMA UNOR ACUZAŢII ADUSE DE ACESTA, A FOST SUPUS UNUI PROCES ARANJAT ŞI CONDAMNAT LA ŞASE ANI DE ÎNCHISOARE. A FOST ÎNCHIS LA JILAVA, O ÎNCHISOARE CUNOSCUTĂ PENTRU FAPTUL CĂ PUŢINI I-AU SUPRAVIEŢUIT.



Pe lângă afacerile din industria grea, Auschnitt a avut acţiuni în multe alte companii, între care Societatea Română de Telefoane sau Banca Chrissoveloni, şi a avut numeroase proprietăţi imobiliare, între care şi vila de lângă Piaţa Victoriei cumpărată în anii 2000 de Gigi Becali. Max Auschnitt concura cu Nicolae Malaxa, atât în afaceri, cât şi în obţinerea favorurilor regelui. El a pierdut lupta cu Malaxa, iar în 1940, în urma unor acuzaţii aduse de acesta, a fost supus unui proces aranjat şi condamnat la şase ani de închisoare. A fost închis la Jilava, o închisoare cunoscută pentru faptul că puţini i-au supravieţuit. 

Max Auschnitt a fost unul dintre supravieţuitori, fiind protejat de multe ori chiar de către ceilalţi deţinuţi. După fuga lui Carol al II-lea din România, lui Auschnitt i-a fost permisă de către mareşalul Antonescu mutarea într-un sanatoriu, iar apoi în arest la domiciliu. În 1944, după ce a aflat că naziştii germani plănuiau uciderea lui, a fugit din ţară cu ajutorul prietenului său Matei Ghica, pilot în cadrul Forţelor Aeriene Române. Au zburat în Egipt, iar germanii au iniţiat un proces şi l-au condamnat la moarte în absenţă.



După ce germanii s-au predat şi a fost exonerat de acuzaţiile false care i se aduseseră, Auschnitt s-a întors în România pentru a asista la reconstrucţia ţării. În 1947, devenea însă evident că ţara va cădea sub influenţa rusă şi că se va instaura regimul comunist, iar Auschnitt a decis să părăsească România pentru totdeauna.



A plecat în Statele Unite ale Americii şi a devenit cetăţean american. Un an mai târziu, comuniştii i-au confiscat toate proprietăţile şi l-au condamnat din nou la moarte în absenţa sa. Auschnitt şi-a continuat afacerile în SUA. A înfiinţat împreună cu fratele lui, Edgar, care a fost de asemenea partener în Titan Nadrag Calan şi subsidiarele acesteia, compania Flexigrip Inc., redenumită apoi Minigrip, care producea fermoare de plastic pentru industria ambalajelor. Max Auschnitt a murit însă în 1959 la New York şi nu s-a bucurat de succesul acesteia.



Minigrip a devenit mai târziu o subsidiară a ITW şi este cunoscută acum drept ITW Zippak. În România, moştenitorii săi au primit despăgubiri de circa 40 milioane de dolari, în acţiuni ale Fondului Proprietatea, precum şi drepturile pentru mai multe



Statul Român le-a virat moştenitorilor lui Max Ausnit, marele industriaş interbelic, prima tranşă din despăgubirile pentru uzinele Titan-Nădrag-Călan. Fiul lui Max Auschnitt a declarat că avocaţii primesc jumătate din suma totală.

Practic, din totalul despăgubirilor avocaţii iau jumătate din sumă, iar restul se împarte între trei moştenitori.



Urmaşii marelui industriaş interbelic, Max Auschnitt, au primit recent prima tranşă de bani din despăgubirea de 37 de milioane de euro pe care România o plăteşte pentru confiscarea, de la Auschnitt, a uzinelor Titan-Nădrag-Călan. Procesul pentru acordarea despăgubirilor a început în 2001. În anul 2011 s-a dat sentinţa finală care le dădea dreptul moştenitorilor lui Auschnitt să primească despăgubiri de 37 de milioane de dolari. Timp de trei ani Statul nu a mişcat un deget în această direcţie, iar la începutul acestei luni, urmaşii lui Auschnitt au primit prima tranşă din banii care vor fi acordaţi eşalonat, pe o perioadă de cinci ani. O parte interesantă a acestui proces de despăgubiri este onorariul avocaţilor.



Fiul lui Max Auschnitt, Steven, acum în vârstă de 90 de ani, a declarat că jumătate din despăgubiri le primesc avocaţii casei de avocatură Rubin Meyer Doru &Trandafir, care au reprezentat familia Auschnitt în procesul cu Statul.



Avocaţii iau mai mulţi bani decât fiul lui Max Auschnitt.



Potrivit lui Steven Auschnitt, înţelegerea cu avocaţii a fost ca aceştia să ia jumătate din sumă în cazul în care câştigă. În cazul unui eşec, avocaţii nu ar fi primit nimic.



Astfel, s-a ajuns în situaţia în care avocaţii primesc o sumă de bani mai mare decât fiul industriaşului deposedat abuziv de comunişti. Astfel, Auschnitt a declarat că din totalul de 37 de milioane de dolari, 50 la sută primesc avocaţii, iar restul de 50 la sută împarte cu un verişor al său.



Din suma care îi mai rămâne, Ausnit trebuie să îi dea 50 la sută cumnatei sale. „Din total eu rămân cu o optime”, a declarat Steven Auschnitt, care îi este recunoscător Statului pentru despăgubirile acordate.



„E o bucată mică din valoarea pe care o aveam, dar nu mă plâng pentru că în alte ţări, alţii care au fost în situaţia mea nu au căpătat nimic. România măcar a făcut ceva”, a spus Steven Auschnitt.



Fiul fostului industriaş interbelic a mai primit de la Statul Român despăgubiri de aproximativ două milioane de dolari pentru uzinele de la Reşiţa, dar a revendicat şi o pădure de 11.000 de hectare de la Nădrag.



În urma unor procese, care au durat câţiva ani, şi pe care Auschnittle-a pierdut, acesta a renunţat să mai lupte pentru pădure, care a rămas în proprietatea Statului.



Steven Auschnitt, fiul marelui industriaş din perioda perioada interbelică Max Auschnitt, a revenit în România, la Lugoj, pentru a inaugura Centrul Memorial ridicat în onoarea tatălui său. Cu acest prilej, el a lansat şi un proiect de afaceri în valoare de 15 milioane de euro, pe care familia Auschnitt a decis să-l înceapă în oraşul timişean. Alături de Steven, stabilit acum în SUA, au sosit la Lugoj şi soţia acestuia, Anne Auschnitt, şi cei trei strănepoţi ai lui Max Auschnitt: Saskia Salak, Adam Hood şi Byron Hood. De asemenea, aceştia sunt însoţiţi şi de Nuria Gimeno Martinez Auschnitt, soţia lui Robert, celălalt fiu al lui Max Auschnitt, decedat cu şapte ani în urmă.



„Se simte sângele de român" Steven Auschnitt, acum în vârstă de 90 de ani, a părăsit România în 1938, când avea 15 ani. A revenit prima dată după Revoluţie, în anul 1993, iar apoi până în 2000 nu a mai fost în ţară.

„În 1938, când am plecat din România, era o ţară bogată. Când am revenit, în '93, era de plâns.  Nici nu am mai fost până în 2000. În şapte ani au avut loc foarte multe schimbări în bine. Practic, este o altă ţară.  Eu sunt american, dar se simte sângele de român", a spus Steven Auschnitt, într-o limbă română perfectă.