HOLOCAUST PPT

Lagare de exterminare din timpul Holocaustului

Autor: Angheloiu Stelian-Mihail Clasa: a XII-a A, Liceul Tehnologic Costești Prof. Drăguț Violeta

Între 1941 și 1945, evreii au fost uciși sistematic într-un genocid, parte a unui eveniment mai mare care a cuprins persecuția și uciderea altor popoare europene. Sub coordonarea SS, cu îndrumări din partea conducerii Partidului Nazist, toate ramurile birocrației de stat a Germaniei au fost implicate în logistica și în punerea în aplicare a acestei crime în masă. Uciderile au fost comise în toată Europa ocupată de germani, precum și în Germania Nazistă propriu-zisă și în teritoriile controlate de aliații acesteia. Circa 42.500 de centre de detenție au fost utilizate la concentrarea victimelor în scopul comiterii de încălcări flagrante ale drepturilor omului. Peste 200.000 de oameni se estimează că au comis crime asociate Holocaustului.

Putem să dăm multe exemple, cum ar fi:

Auschwitz

Sobibor

Belzec

Auschwitz Districtul Oświęcim, Polonia Auschwitz este numele german al orașului din apropiere, Oświęcim, situat la aproximativ 60 kilometri vest de Cracovia, în sudul Poloniei. Unul din motivele pentru care a fost aleasă această localitate îl constituie faptul că era un nod de cale ferată foarte dezvoltat, având 44 de linii paralele, ceea ce facilita transportul unui atât de mare număr de evrei și alte naționalități din întreaga Europă.

Belzec Belzec (nume oficial în germană: Sonderkommando Belzec der Waffen-SS, Belzec) a fost primul lagăr de exterminare nazist, creat pentru a implementa Operațiunea Reinhard în timpul holocaustului. În 1942 lagărul se afla în Polonia ocupată, la aproape un kilometru sud de gara Bełżec în districtul Lublin din Guvernul General.

Majdanek Lagărul de exterminare Majdanek (în germană: KZ Majdanek, KL Lublin sau KZ Lublin) a fost primul lagăr de concentrare construit de naziști pe teritoriul Poloniei ocupate.

A funcționat din octombrie 1941 până la 22 iulie 1944, când a fost eliberat de Armata Roșie. Spre deosebire de alte lagăre similare din Polonia, s-a situat în apropierea unui oraș mare și anume Lubin. Din acest motiv, deținuții au avut posibiltatea de a comunica cu lumea exterioară prin scrisori de contrabandă, multe din acestea fiind păstrate ulterior în muzee.

Numărul de victime este situat între 230.000 și 360.000, cifră care depinde de sursa citată, din care majoritatea fiind evrei.

Jasenovac Lagărul de concentrare Jasenovac (în sârbocroată Logor Jasenovac, scris în alfabet chirilic sârbesc Логор Јасеновац. în idiș ‫יאסענאוואץ‬, în ebraică ‫)יסנובץ‬ a fost cel mai mare lagăr de exterminare din Statul Independent al Croației (NDH) și din Iugoslavia ocupată în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Lagărul a fost înființat de regimul Ustaše în august 1941 și desființat în aprilie 1945. La Jasenovac, cele mai multe victime le-au constituit etnicii sârbi, pe care Ante Pavelić îi considera principalii dușmai ai NDH. În lagăr au fost deținuți și evrei și romi.

Jasenovac era un complex de cinci sublagăre[2] întinse pe o suprafață de 240 km² pe malurile râului Sava. Cel mai mare se afla la Jasenovac, la aproximativ 100 km sudest de Zagreb. Complexul conținea și clădirile de la Donja Gradina dincolo de râul Sava, un lagăr de copii la Sisak spre nord-vest, și unul pentru femei la Stara Gradiška în sud-est.

Treblinka Treblinka II a fost un lagăr de exterminare nazist din Polonia ocupată ( Guvernământul General) în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Aproximativ 750.000[2] de evrei și alte victime ale Holocaustului, printre care 2.000 de romi, au fost uciși aici între iulie 1942 și octombrie 1943. Lagărul Treblinka I, aflat în apropiere, a fost un lagăr de muncă forțată și complex administrativ pe lângă lagărul de exterminare.

Lagărul de la Treblinka a fost situat la 100 kilometri nord-est de capitala Poloniei Varșovia,[3] în apropierea satului Małkinia Górna, la 2,5 kilometri de gara Treblinka.

[4] Acesta a fost convenabil situat aproximativ la jumătatea distanței dintre Varșovia și Ghetourile Białystok. Lagărul a fost organizat în două subdiviziuni: Treblinka I și Treblinka II.

Kulmhof

Kulmhof a fost un lagăr de exterminare înființat de Germania nazistă situat la 70 de kilometri depărtare de Łódź, lângă un mic sat numit Chełmno nad Nerem.

Acesta se afla într-o porțiune a Poloniei anexată de Germania sub numele de Reichsgau Wartheland în 1939. A fost primul lagăr de exterminare, deschis în 1941, pentru a ucide evreii din Ghetoul Łódź și din Warthegau; a fost primul lagăr care a folosit gaz otrăvitor stocat în capsule mici aruncate în camerele de gazare.

Cel puțin 153.000 de oameni au murit în acest lagăr, în principal evrei din ghetoul Łódź și din regiunile înconjurătoare, împreună cu romi din Polonia și unii evrei din Ungaria, polonezi, cehi, și prizonieri de război sovietici.

Maly Trostinets Tabăra de exterminare a lui Trostinets, cunoscută și sub numele de Maly Trostinets, Maly Trastsianiets și Trascianec, a fost un lagăr german de război mondial, situat în apropierea satului Maly Trostinets " la periferia orașului Minsk.

A funcționat între iulie 1942 și octombrie 1943, timp în care aproape toți evreii rămași în Minsk au fost uciși și îngropați acolo.

Dachau Dachau a fost primul lagăr de concentrare nazist, înființat în Germania, pe terenul unei fabrici de muniții abandonate lângă orașul Dachau, la aproximativ 16 km nord-vest de München, în landul Bavaria.

Lagărul de concentrare și-a început activitatea la 22 martie 1933, la ordinele lui Heinrich Himmler, comandantul suprem al SS-ului.

După ce a fost numit inspector al tuturor lagărelor de concentrare, comandantul lagărului, Theodor Eicke s-a servit de lagărul Dachau ca model pentru toate lagărele construite ulterior, cât și ca școală pentru ofițerii SS din efectivele de pază din sistemul concentraționar nazist german.

Sachsenhausen Sachsenhausen („Casele Saxoniei”) sau Sachsenhausen-Oranienburg a fost un lagăr de concentrare nazist din Oranienburg, Germania, utilizat în principal pentru deținuții politici din 1936 și până la sfârșitul celui de-al Treilea Reich, în mai 1945.

După al Doilea Război Mondial, când Oranienburg s-a aflat în Zona de ocupație sovietică, structura a fost folosită ca NKVD tabără specială până în 1950 (Vezi NKVD tabără specială Nr.7). Terenul lagărului cu clădirile păstrate este acum deschis pentru public ca muzeu.