Servicii mmpsf iulie 2016 tatiana lariusin web

Discussion Papers Tatiana Lariușin IDIS „Viitorul”

Analiza preliminară a serviciilor acordate populaŢiei de către Ministerului Muncii ProtecŢiei Sociale și Familiei

Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”

iulie

2016

Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”

Discussion Papers Analiza preliminară a serviciilor acordate populaŢiei de către Ministerului Muncii ProtecŢiei Sociale și Familiei Tatiana Lariușin

Această publicație este realizată de IDIS „Viitorul” cu suportul financiar al Ambasadei Olandei în cadrul Programului MATRA. Opiniile aparțin autorilor și nu reflectă punctul de vedere al finanțatorului.

Chișinău 2016

Opiniile exprimate aparţin autorilor. Administraţia IDIS „Viitorul” și Consiliul Administrativ al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul” nu poartă răspundere pentru estimările şi opiniile prezentate în cadrul acestei publicaţii.

Pentru mai multe informaţii asupra acestei publicaţii ori asupra abonamentului de recepţionare a publicaţiilor editate de către IDIS, vă rugăm să contactaţi direct Serviciul de Presă şi Comunicare Publică al IDIS „Viitorul”.

Adresa de contact: Chişinău, Iacob Hîncu 10/1, 2004, Republica Moldova Telefon: (373-22) 21 09 32 Fax: (373-22) 24 57 14 www.viitorul.org Orice utilizare a unor extrase ori opinii ale autorului acestui Studiu trebuie să conţină referinţă la IDIS „Viitorul”.

Fotografie pagina 1: www.provincial.md

Cuprins

Abrevieri ..........................................................................................................................................................................................6 Sumar executiv ............................................................................................................................................................................7 Metodologia ..................................................................................................................................................................................8 I. Cadrul strategic al reformei instituţionale în rm ........................................................................................................9 1.1. Problemele de Sistem al Reformei Administrative ...........................................................................................10 1.1.1. Problema separării puterii executive ...................................................................................................................10 1.1.2. Problema desconcentrării ....................................................................................................................................11 1.1.3. Problema eficientizării procedurilor administrative ..........................................................................................13 1.1.4. Problema redistribuirii competenţelor între nivelurile autorităţii publice .......................................................14

II. ELABORAREA POLITICI, SERVICIUL PUBLIC ȘI PRESTAREA SERVICIILOR ................................................15 2.1. Elaborarea de politici de către MMPSF .................................................................................................................15 2.2. Serviciul public și managementul resurselor umane ......................................................................................15 2.3. Prestarea serviciilor ....................................................................................................................................................16 III. Cartografierea Ministerului Muncii Protecţiei Sociale și Familiei .....................................17 3.1. Mandatul, misiunea și obiectivele Ministerului ..................................................................................................17 3.2. Funcţii de elaborare, coordonare si suport ..........................................................................................................17 3.3. Agenţia Naţională Asistentă Socială .....................................................................................................................19 Concluzii și recomandări generale ....................................................................................................................................21 Anexe .............................................................................................................................................................................................23

Analiza preliminară a serviciilor acordate populaŢiei de către Ministerului Muncii ProtecŢiei Sociale și Familiei

5

Abrevieri

6

AA

Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, care include si

AF

Analiză Funcțională

ANSA

Agenția Națională pentru Securitatea Alimentară

ANAS

Agenției Naționale Asistență Socială

CAL

Centrul de Armonizare a Legislației

CBTM

Cadrul Bugetar pe Termen Mediu

ZLASC

Zona de Liber Schimb Aprofunzat și Cuprinzator

RAPC

Reforma administrației publice centrale și locale

DAMEP

Direcția de analiza monitorizare si evaluare a politicelor

MAEIE

Ministerul Afacerilor Externe si Integrării Europene

MJ

Ministerului de Justiției

MMPSF

Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei

PDS

Programelor de Dezvoltarea Strategică

ZBO

Zelfstand Bestuursorgaan/ Executive Agency; Agenția Executivă

Analiza preliminară a serviciilor acordate populaŢiei de către Ministerului Muncii ProtecŢiei Sociale și Familiei

Sumar executiv

Această notă de discuție reprezintă o analiză preliminară a practicii de prestare a serviciilor sociale de către Ministerul Muncii Protecției Sociale și Familiei (MMPSF) în contextul reformei instituționale ambițioase, a cărei componente cheie sunt reforma administrației publice centrale și locale; descentralizarea administrativă și financiară, inclusiv și descentralizarea serviciilor sociale prin optimizarea procedurilor și costurilor serviciilor sociale prestate de către Minister. În efortul de a apropia reformele de oameni, MMSPF prestează o serie de servicii în cadrul sistemului de securitate socială, în paralel cu dezvoltarea și punerea în aplicare a politicilor și coordonarea activităților agențiilor care se află în subordinea Ministerului, inspecțiilor și companiilor de stat.

O prioritate a MMPSF, în acest context, este dezvoltarea, consolidarea şi asigurarea accesului populaţiei la servicii calitative, dezvoltate în corespundere cu necesităţile grupurilor de populaţie şi în proximitatea acestora.

Reorientarea sistemului de asistenţă socială spre dezvoltarea preponderentă a serviciilor primare, prestate

la nivel de comunitate, ar asigura realizarea principiului cost-eficienţă a sistemului. Asistenţii sociali comunitari rămîn a fi principala verigă în sistem, care contribuie la satisfacerea necesităţilor populaţiei la nivel de comunitate şi asigură legătura cu celelalte nivele de asistenţă socială. În procesul de consolidare a sistemului de servicii de asistenţă socială, accentul trebuie pus pe dezvoltarea serviciilor de tip familie sau apropiate de mediul familial. În acest context, unul din obiectivele stabilite de Ministerul este de а institui Agenția Națională de Asistență Socială cu scopul de a crește gradul de informare și accesul beneficiarilor acestor servicii. În același timp, dificultățile în implementarea recomandărilor analizei funcționale a Ministerului, petrecută 5 ani în urmă cu suportul Băncii Mondiale, ne indică existența unor impedimente și constrîngeri mult mai serioase în procesul de îmbunătățire a calității de administrare și prestare a serviciilor publice, decît simpla reorganizare a Ministerului. Această analiză comprehensivă va fi dedicată cauzelor și factorilor, precum și condițiilor și premiselor de depășire a situației actuale în sfera serviciilor sociale folosind exemplul MMPSF și ANAS.

Analiza preliminară a serviciilor acordate populaŢiei de către Ministerului Muncii ProtecŢiei Sociale și Familiei

7

Metodologia

Pentru efectuarea analizei preliminare a monitorizării și evaluării practicii de prestare a serviciilor de către Minister, au fost utilizate următoarele metode: • Analiza documentelor relevante • Cercetarea analizei funcționale a MMPSF, a notelor informative la proiectele Hotărârilor de Guvern, precum şi a altor surse de informare publice

Criteriile de analiză • Gradul de realizare a activităților planificate: descrierea activităților întreprinse conform Planului de acțiuni, analiza co-raportului dintre acțiunile preconizate vizavi de cele implementate • Conformitatea organizării instituționale a Ministerului cu mandatul, funcții si obiectivele acestui

• Convorbiri telefonice cu beneficiarii serviciilor sociale şi reprezentanţii ai MMPSF, și societății civile

• Gradul de informare a beneficiarilor despre nomenclatura serviciilor sociale, procedura si costul acestora

• Interviuri în profunzime cu membrii societăţii civile şi reprezentanţii ai MMPSF

• Gradul de accesare la servicii sociale de către beneficiarilor • Respectarea transparenței decizionale

8

Analiza preliminară a serviciilor acordate populaŢiei de către Ministerului Muncii ProtecŢiei Sociale și Familiei

I. Cadrul strategic al reformei instituţionale în rm Este unanim recunoscut faptul ca serviciile publice si administrația publica din Republica Moldova au nevoie urgente de restructurare1. Ministerele si agențiile publice suferă de biurocrație excesiva, deficienta de concentrare pe funcțiile cheie, lipsa de motivare si productivitatea scăzuta.2 Administrația publica are dificultăți majore in reținerea personalului de înalta calificare din cauza salariilor mici, condițiilor de munca si a lipsei unor posibilități de cariera. Încrederea populației in administrația publica si capacitatea acesteia de a furniza servicii de înalta calitate au scăzut brusc in ultimii ani.

In 2011 Guvernul a trecut la un program ambițios de reformă instituțională prin adoptarea metodologiei pentru elaborarea Programelor de Dezvoltarea Strategică (PDS) bazată pe o abordare a evaluării capacitaților care obliga fiecare minister de resort să-și pregătească propriu PDS. MMSPF în prezent își elaborează PDS 2016-18, proiectul acestui Strategii fiind elaborat in trimestrul II al anului 2015.3 La 27 iunie 2014 Republic Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeana, care include si Zona de Liber Schimb Aprofunzat si Cuprinzator (AA/ZLASC).

Prin semnarea AA, Moldova s-a angajat sa dezvolte institutii democratice, in conformitate cu standardele si normele Uniunii Europene. Pentru a indeplini obligatia in conformitate cu AA/ZLASC Moldova are nevoie de o administratie publica capabila si functionala cu

politica de prestare a serviciilor publice orientate spre consumator.

In 2015 Guvernul Republicei Moldova cu suportul Comisiei Europene a lansat process de evaluare a reformei administratiei publice centrale si locale (RAPC), utilizand cadrul metodologic al principiilor reformei administrative.

Guvernul recunoaste reforma administrativa drept prioritate la nivel de documente de politici la nivel central, desi nu intr-un mod coierent. Strategia RAPC a expirat in 2013, un nou proiect a documentului de planificare RAPCa aparut doar in luna iunie 20164. Totodata, pana in prezent Strategia RAPC nu este aprobată și financiar sustenabila, costurile reformei nu sunt calculate5. Punerea in aplicare a documentelor de planificare sectoriale care acoperă agenda RAPC este monitorizată, cu toate acestea, procesele fragmentate nu asigura furnizarea de informații cuprinzătoare si analiza progreselor înregistrate in cadrul RAPC. Cerințele de raportare nu sunt îndeplinite întotdeauna in practica.

Proiectul Strategiei RAPC 2016-20 cuprinde citeva domenii noi: (i) modul in care autoritatile genereaza produsele lor specifice (politicipublice, servicii publice; (ii) organizarea necesara pentru livrarea acestora in modul corespunzator; si (iii) modul de gestionare a resurselor disponibile (financiare, umane, si technologice) si cintine cinci componente cheie.

Note Informative din partea partenerilor de dezvoltare ai Moldovei (Briefing Book), 2015

1

http://www.sigmaweb.org/publications/Prinsiples-ENP-Eng.pdf

2

Raportul actual al MMPSF pentru anul 2015, cap. F. “Planificarea si managementul intern”, obiectivul 37 „Asigurarea managementul organizațional strategic si planificarea bugetara a activităților Ministerului”, nr 37.2 „Elaborarea si aprobarea Programului de Dezvoltarea Strategica al MMPSF pentru anii 2016-18”. Până in prezent PDS-ul nu este plasat pe site-ul MMPSF.

3

http://cancelaria.gov.md/ro/apc/strategia-de-reformaadministratiei-publice-pentru-anii-2016-2020-proiect

4

http://www.sigmaweb./publications/Baseline-Measurement-2015Moldova-Rom-pdf

5

Analiza preliminară a serviciilor acordate populaŢiei de către Ministerului Muncii ProtecŢiei Sociale și Familiei

9

Figura 1. Componentele cheie ale administrației publice Componenta RAPC

Atributiile/actiunele

Responsabilizarea

rationalizarea structurei Guvernului, consolidarea , transparența decizională și responasabilitatea instituțională

Elaborarea politicilor publice

planificarea strategică și operațională, analiza și consultarea, monitorizarea, evaluarea și coordonarea politicilor

Modernizarea serviciilor publice

Satisfacția clienților și mamagementul calității, reingineria proceselor și crearea gheseilor unice, e-Guvernarea

Managementul finanțelor publice

prognoza macroeconomică, colectarea veniturilor, planificarea și executarea bugetului, achizițiile publice, controlul financiar public intern, raportarea financiară

Managementul resurselor umane

introducerea fișei de post, recrutarea și selectarea , evaluarea performanțelor, dezvoltarea profesională, clasificarea și gradarea, motivarea financiară și nefinanciară, intergitatea și etica profesională Sursa: Strategia privind RAPC, 2016-20, pag.5

1.1. Problemele de Sistem al Reformei Administrative 1.1.1. Problema separării puterii executive . Ideile separării funcțiilor strategice și celor operaționale a guvernării statului stau la baza unor reforme administrative de succes efectuate în multe țări. De regulă sunt evidențiate 6

patru grupe de atribuții ale puterii executive: 1. Elaborarea politicilor și adoptarea normative; 2. Controlul și supervizarea; 3. Managementul proprietății de stat; 4. Prestarea de servicii publice.

actelor

Figura 2. Tipurile formelor de organizare a puterii executive.

Forma de organizare

Competențele

Restricții

Ministerele

Exercită funcțiile de elaborare a politicilor nu are dreptul de a exercita funcții de de stat și reglementării juridice în domeniul control și supervizare, precum și funcții stabilit. privind managementul proprietății de stat.

Servicii și Departamente

Exercită funcțiile de control și supervizare în domeniul de activitate stabilit; funcții speciale în domeniul apărării, securității naționale; apărării și protecției frontierei de stat, luptei împotriva criminalității.

nu are dreptul să exercite în domeniul de activitate stabilit funcțiile de reglementare juridică, management al proprietății de stat și să presteze servicii contra cost.

Agențiile

Exercită în domeniul de activitate stabilit, funcțiile de acordare a serviciilor publice, managementul proprietății de stat și funcțiile de aplicare a legii, cu excepția funcțiilor de control și supervizare.

în limitele competenței sale emite acte juridice individuale și nu are dreptul, de regulă, să efectueze o reglementare juridică în domeniul de activitate stabilit și să exercite funcții de control și supervizare.

Sursa http://www.sigmaweb.org/publications/Principles-Public-Administration-Nov2014.pdf OECD (1999) “European Principles for Public Administration, SIGMA Papers, No 27, OECD publishing

6

10

Analiza preliminară a serviciilor acordate populaŢiei de către Ministerului Muncii ProtecŢiei Sociale și Familiei

Figura 3. Sectorul public extins

Sursa: Ronald van Oosteroom, Distributed Public Governance: Agencies, Authorities and Other Aunonomous Bodies in the Netherlands, OECD, 20027

Trebuie recunoscut faptul că structura autorităților executive fondate pe aceste concepte de bază ale reformei administrative, de regulă, nu este stabilă și este supusă numeroaselor modificări. Analiza actelor normative arată că în RM nu s-a reușit implementarea ideii delimitării funcțiilor privind elaborarea politicilor de stat și reglementarea legală, supervizare și control, prestarea de servicii publice și managementul proprietății de stat. În prevederile referitoare la organele puterii executive sunt numeroase abateri de la principiile acestei delimitări. Figura 3 De7 exemplu o Analiza funcțională a Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, realizată cu suportul Băncii Mondiale8 (2012), a arătat că Ministerul exercită funcții improprii de prestare a serviciilor sociale, recomandânduse externalizarea acestora. S-a recomandat instituirea unei structuri responsabile de recepționarea și examinarea cererilor, reclamaţiilor, propunerilor, sesizărilor din partea cetățenilor, autorităților și instituțiilor cu privire la acordarea asistenței sociale, constatându-se că peste 70% din timpul de lucru al angajaților ministerului este consumat acestor activități9. Conform datelor statistice, în sistemul de asistență socială activează peste 5000 angajați, până în prezent nefiind instituit un sistem de consolidare a capacităților profesionale pe plan național care să asigure un nivel standardizat de formare a specialiștilor și de certificare a calificării acestora, într-un mod similar cu sistemul de sănătate și sistemul de educație10.

In text-ul original ZBO - Zelfstand Bestuursorgaan/ NonDepartmental Public Body/Executive Agency

7

Analiză Funcțională a MMPSF, 2012

8

Analiza Funcțională a MMSPF, Raport Final, 2012

9

Notă informative la proiectului hotărârii Guvernului cu privire la instituirea Agenţiei Naţionale Asistență Socială, 2016

10

Dificultățile în delimitarea funcțiilor organelor puterii executive se datorează atât limitelor modelului structurii administrative ales cât și dificultății punerii în aplicare a acestuia. Mai mult decât atât, o influență semnificativă o are și factorul subiectiv precum interesul corporativ a ministerului de a păstra controlul asupra atribuțiilor sale disponibile care se confruntă cu cerințele agențiilor și departamentelor privind acordarea de competențe suplimentare.

O structură funcțională și durabilă a autorităților executive, de regulă, reflectă echilibrul instituțional atins și compromisul la care sa ajuns între aceste procese.

Experiența altor țări arată că procesul de delimitare a funcțiilor de management strategic și operațional, este însoțit de desconcentrarea și descentralizarea administrației publice, cu transferul către instituțiile descentralizate și entitățile private a unei game largi de competențe pentru a furniza servicii publice11. În Moldova, o astfel de redistribuire a funcțiilor, rareori trece dincolo de sistemul puterii executive. Formarea unor instituții de auto-reglementare eficiente, către care pot fi transferate o parte din funcțiile îndeplinite în prezent de către stat, urmează încă a fi implementată.

1.1.2. Problema desconcentrării. Ideea delimitării managementului strategic și operațional în combinație cu descentralizarea și desconcentrarea administrației publice a fost testată în cursul reformei administrative în alte țări, și s-a dovedit a fi realizabilă în practică și cu rezultate pozitive12.

Ian Lienert Where Does the Public Sector End and the Private Sector Begin? IMF Working Paper, 2009

11

Recomandările Analizei Funcționala a MMSPF, 2012

12

Analiza preliminară a serviciilor acordate populaŢiei de către Ministerului Muncii ProtecŢiei Sociale și Familiei

11

Crearea instituțiilor descentralizate se datorează eficienței scăzute a instituțiilor administrative tradiționale, calității scăzute a serviciilor lor sau a prețurilor prea mari pentru acestea.

Instituțiile descentralizate pot fi numite agenții independente, agenții publice, corporații publice, instituții extra-ministeriale etc. Instituțiile descentralizate au competențe administrative largi, și sunt subiecte ale dreptului public. Totodată, în sarcina lor este și activitatea comercială, astfel încât acestea

acționează și ca entități a dreptului privat. Aceste instituții nu fac parte direct din nici o autoritate publică, din contra, organizatoric sunt separate de ele.

Instituțiile descentralizate sunt structuri autonome ale administrației publice și efectuează doar acele funcții care sunt specificate în actele lor de constituire. Din punct de vedere administrativ și financiar acestea sunt autonome.

Cu toate acestea, instituții date sunt subordonate legislativului și miniștrilor, și, în unele cazuri, șeful statului.

Figura 4. Guvernul Executiv Central

Sursa: Distributed Public Governance Agencies, Authorities and other Government Bodies, OECD, 2002

În Moldova in procesul reformei administrative, au fost create instituții descentralizate pentru a asista ministerele, cum ar fi, de exemplu, Agenția Naționala pentru Securitatea Alimentara (ANSA) in cadru Ministerului de Agricultura.

Ele combină metodele de funcționare caracteristice organelor de stat și a agenților economici. Instituțiile descentralizate sunt mai bine adaptate pentru a lucra în

condițiile de piață, și, prin urmare, pot oferi cu succes servicii publice calitative persoanelor fizice și juridice.

Instituțiile administrației centrale formată din guvern, ministere, servicii, departamente și instituțiile descentralizate, interacționează cooperând și redistribuind rolurile într-un singur sistem de gestionare.

Figura 5 Procedurile de control financiar în sectorul public

Sursa: Ian Lienert Where Does the Public Sector End and the Private Sector Begin? IMF Working Paper, 2009

12

Analiza preliminară a serviciilor acordate populaŢiei de către Ministerului Muncii ProtecŢiei Sociale și Familiei

Astfel, în alte țări, instituție descentralizate au fost concepute în primul rând, pentru a furniza servicii publice.

Totodată, managementul strategic, de regulă, rămâne prerogativa guvernului și ministerelor. Această practică este una răspândită și care și-a confirmat viabilitatea. În acest sens, transferul către agențiile de stat și întreprinderile publice a funcțiilor de implementare a politicii publice, reglementării legale, supervizării și controlul de stat, pare a fi prematură. În legile cu privire la întreprinderile de stat separate, trebuie să fie clar stipulat cum sunt organizate relațiile dintre acestea cu guvernul și ministerele. De asemenea, într-o formă sau alta trebuie să fie instaurat un control asupra acestor organizații. În cele din urmă, este necesară eliminarea neconcordanțelor din legislația naționala cu privire la corporațiile separate și legea „cu privire la organizațiile necomerciale”.

1.1.3.

Problema eficientizării procedurilor administrative. Reforma administrației publice necesita schimbări de substanța in modul de organizare si conducere, in stabilirea legăturilor intre scopuri si proceduri, intre beneficiari si ofertanți de servicii publice, intre cadrul legislativ si instituțional creat pentru realizarea unei administrații publice centrale si locale eficace. Activitățile administrative trebuie sa urmărească scopuri si rezultate clare, sa reducă costurile, astfel încât acestea sa fie proporționale cu rezultatele. Raționalizarea procedurilor administrative, generalizarea utilizării sistemului de ghișeu unic, eficientizarea raporturilor dintre administrația publica centrala si locala, dintre autoritățile publice central si locale, orașe si municipii, crearea unui sistem informațional integrat al administrației publice centrale si locale.

Printre sarcinile care se rezolvă în cursul reformei administrative procedurale, pot fi incluse: i. introducerea metodelor și procedurilor de management în baza performanțelor în cadrul organelor puterii executive; ii. elaborarea standardelor pentru serviciile publice prestate de organele puterii executive; iii. reglementarea procedurilor de activitate a autorităților executive; iv. creșterea eficienței interacțiunii autorităților executive și a societății civile; v. modernizarea suportului informațional al puterii executive.

Managementul în baza performanțelor presupune dezvoltarea unor indicatori de performanță ai puterii executive; implică elaborarea unor indicatori cheie de eficiență ai organelor puterii executive; utilizarea unor tehnologii și proceduri speciale care asigură legătura dintre obiectivele de management și executorul responsabil; elaborarea indicatorilor care permit evaluarea nivelului de realizare a obiectivelor propuse și a rezultatelor muncii executorilor în realizarea acestora; dezvoltarea unui sistem de contabilizare care ar permite determinarea eficienței activităților organelor de stat precum și responsabilitatea personală a oficialilor și a funcționarilor publici pentru soluționarea sarcinilor propuse.

Elaborarea standardelor pentru serviciile publice prestate de organele puterii executive, include pregătirea cadrului juridic privind punerea în aplicare a standardelor pentru serviciile publice, crearea și menținerea registrelor de servicii, perfecționarea capacității prestării serviciilor date la distanță, constituirea canalelor de feedback din partea consumatorilor de servicii publice.13 În vederea formalizării procedurilor de activitate a organelor puterii executive, este necesar să fie dezvoltate și implementate un număr semnificativ de regulamente privind acordarea serviciilor publice. În ceea ce privește acțiunile de organizare, putem menționa pașii ce țin de realizarea programului ”guvernarea electronică”. Astfel, fiecare instituție a executivului dispune de un site din care cetățenii pot afla informația oficială referitoare la acest organ.

Sarcina modernizării sistemului de gestionare a informațiilor autorităților executive presupune crearea unui sistem de monitorizare a proceselor de management în baza performanțelor, a calității prestării serviciilor, indicatorilor de activitate a subiecților finanțați din buget; formarea indicatorilor de performanță a organelor puterii executive ș.a.

Pentru atingerea obiectivului creșterea eficienței interacțiunii autorităților executive și a societății civile, o mare importanță o are transparența și responsabilizarea autorităților executive.

LG Nr. 68 din 05.04.2012 Strategiei naţionale de descentralizare şi a Planului de acţiuni 2012-15; Strategie de decentralizare a serviciilor sociale, Proiect 2016

13

Analiza preliminară a serviciilor acordate populaŢiei de către Ministerului Muncii ProtecŢiei Sociale și Familiei

13

Experiența altor țărilor, care au efectuat reforme administrative, indică faptul că reglementarea juridică a procedurilor administrative joacă un rol special în acest proces. În multe țări procedurilor administrative le sunt dedicate legi aparte. Și, de regulă, acestea sunt acte de acțiune directă, care reglementează în detaliu relația cetățeanului cu aparatul guvernamental. În unele țări, pe lângă legile privind procedurile administrative funcționează și legile privind procedurile administrative sau capitole specific ale Controlului Public de Stat,14 care reglementează procedura în cazurile care decurg din raporturile juridice publice (Germania, Ungaria, Polonia, Slovacia, Republica Cehă).

Adoptarea acestor legi demonstrează că, în țările în care se implementează reforme administrative, se acordă o mare atenție protejării cetățenilor împotriva acțiunilor (sau inacțiunilor) organelor de stat.

1.1.4. Problema redistribuirii competențelor între nivelurile autorității publice. După cum sa menționat deja, în Republica Moldova, în cadrul reformei instituționale are loc procesul de descentralizare, prin care funcțiile administrației publice sunt delegate la nivel regional și local pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor publice prestate și de a le aduce mai aproape de beneficiari. Descentralizarea administrativa si financiara este un instrument important in atingerea obiectivelor

Distributed Public Governance Agencies, Authorities and other Government Bodies, OECD, 2002

14

14

Analiza preliminară a serviciilor acordate populaŢiei de către Ministerului Muncii ProtecŢiei Sociale și Familiei

de modernizare a administrației publice, îmbunătățirii calității serviciilor publice, luptei cu corupția. Aceasta abordare urmează să asigura o definire și o delimitare clară a raporturilor din cadrul administrației publice centrale, intre guvernarea centrala si cea locala, intre administrarea publica si sectorul privat. Însă extinderea competențelor subiecților Republicii Moldova are sens doar dacă aceștia dispun de resurse materiale, financiare și umane adecvate, pentru punerea în aplicare a acestor competențe.

Totodată, nu trebuie să uităm despre incompletitudinea proceselor de delimitare a proprietății subiecților la nivel central și municipal. Mai mult decât atât, trebuie să se țină cont și de lipsa fondurilor proprii ale subiecților din RM, majoritatea dintre ei continuă să fie subvenționați. În alte țările, ca urmare a reformelor administrative s-a format un sistem integral al administrației publice constituit din unități sau niveluri între care sau stabilit metode și forme de interacțiune coerente. În locul structurii de management clasic se impune gestionarea descentralizată și desconcentrată. În Moldova abia se pune problema redistribuirii competențelor între nivelurile autorității publice și stabilirea unor interacțiuni constante între acestea. Fără a soluționa aceste sarcini este puțin probabil ca reforma administrativă să capete un caracter radical, să permită real creșterea calității administrării publice și să mărească eficiența instituțiilor de stat.

II. ELABORAREA POLITICI, SERVICIUL PUBLIC ȘI PRESTAREA SERVICIILOR

„Elaborarea politicilor publice este procesul prin care Guvernul transpune viziunea și politica în strategii, acțiuni, și acte normative pentru a livra “rezultate” cetățenilor. Prin acest proces se stabilește ce trebuie făcut – examinând raționamentul de baza și eficacitatea politicilor – elaborând apoi modalitatea de implementare și revizuind permanent cît de bine rezultatele dorite sînt livrate.”

Din Proiectul Strategiei privind RAPC 2016-20

2.1. Elaborarea de politici de către MMPSF Modernizarea procesului de luare a deciziilor, de planificare strategica și de elaborare a politicilor a fost o componentă importantă a RAPC în perioada 2005-13. Legile cheie si deciziile Guvernului stabilesc în general proceduri clare pentru elaborarea de politici în ministerele de resort.

Cele mai mari provocări sunt legate de implementarea acestora, atât la nivel Guvernului cît și la nivel de ministere, pentru a transforma deciziile structurilor și procedurilor în politici de înaltă calitate și propuneri legislative. Funcțiile de coordonare privind integrarea europeană sînt stabilite și elaborate în cadrul instituțional și juridic necesar de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), cu toate acestea, rolurile de coordonare în procesul de transpunere nu sunt pe deplin clarificate. Centrul de Armonizare a Legislației (CAL) din cadrul Ministerului de Justiției (MJ) este responsabil pentru coordonarea transpunerii acquis-ului în timp ce Cancelaria de Stat coordonează asistenta UE.15 Din păcate, termenul mediu de planificare a sistemului de integrare europeana este în faza rudimentară dar la care nu sunt clar stabilite termenii și care nu sunt budgetare în mod HG Nr 639 pentru adoptarea Regulamentului privind organizarea si funcționarea MAEIE, structurii și efectivului-limita ale aparatului central al acestuia, 22.09.11

15

corespunzător16. Nu sunt calculate costurile reformelor în cadrul procesului de armonizare cu legislația UE. Există un sistem de planificare a politicilor pe termen mediu17, însă cu excepția CBTM reglementari detaliate privind cerințele de planificare nu sunt în vigoare. În analiza funcțională a MMPSF este menționat că „deși Ministerul pare fi organizat în conformitate cu liniile de politici, realitatea este oricum diferită”. Multe din funcțiile de bază nu sunt îndeplinite s-au sunt îndeplinite în mod necorespunzător. Personalul este împovărat cu sarcini administrative, cu raportări la organismele naționale și internaționale cu răspunsuri la petiție. Ministerul rămâne în mod copleșitor asupra sarcinilor administrative în defavoarea sarcinilor de elaborare a politicilor sale, elaborare ori redactare a cadrului legal, funcțiile de budgetare și de monitorizare. Acest lucru este rezultatul faptului că MMPSF este o consecință a sarcinii enorme puse pe Minister de către actuala Lege pentru Petiții, și ca o consecință a abordării predominante în cadrul Ministerului.18

2.2. Serviciul public și managementul resurselor umane “Modernizarea serviciilor publice are drept scop transpunerea în practică a angajamentelor administrațiilor publice centrale și locale de a asigura buna guvernare, prin garantarea dreptului oricărei persoane de a beneficia ,în ceea ce privește problemele sale, de un tratament imparțial, echitabil, și într-un termen rezonabil din Strategia privind RAP 2016-2020, SIGMA Baseline Measurement Report, 2015

16

Programul de activitatea al Guvernului RM pentru anii 2015-18, Strategia Naționala de dezvoltare “Moldova 2020”, CTBM pentru 2015-17, PNAAA revizuit pentru 2014-2016 si Planul anual de activitate al Guvernului (PAAG) 2015-16

17

Analiza Funcționala a MMPSF, 2012

18

Analiza preliminară a serviciilor acordate populaŢiei de către Ministerului Muncii ProtecŢiei Sociale și Familiei

15

partea autoritarilor publice calitative, operative, accesibile, transparente și eficiente din punctul de vedere al costului pentru un număr cît mai mare de persoane cu interesele cetățenilor și mediul de afaceri. Modernizarea serviciilor publice facilitează interacțiunea dintre componentele de bază ale deferitor entități publice, urmând principiul sau abordarea „patrimoniul; banii; investițiile; inclusiv tehnologiile informaționale și comunicaționale; funcțiile sau competențele, la nivel central, la nivel local, sau delegate” Din Proiectul Strategiei RAPC, 2016- 2020 Domeniul de aplicare pe orizontala al serviciul public, reglementat de Legea Funcție Publica ? deoarece mai multe instituții nu intra in domeniul sau de aplicare, iar reglementările special nu asigura un serviciu public calitativ. Încercarea de a îmbunători domeniul de aplicare pe vertical prin introducerea funcției de secretariat de stat nu se aplica in totalitate19. Domeniul de aplicare nu se refera la toate instituțiile ( de ex.

La Parlament etc) si grupurile de funcționar publici.

Din 16 posturi de secretar de stat sunt ocupate doar 9. Sistemul de salarizare a funcționarilor publici este stabilit in Lege , dar nu funcționează bine in practica, deoarece unele elemente de remunerare nu au fost puse in aplicare. In prezent nu exista nici un document strategic care indica faptul ca reforma serviciul public este o prioritate pentru Guvern.

2.3. Prestarea serviciilor „Un sistem nu poate funcțional și efectiv în același timp și nu poate realiza misiunea pentru care a fost creat

Legea Nr.98 privind administrația publica centrala de specialitate, din 4 mai, 2012.

19

16

Analiza preliminară a serviciilor acordate populaŢiei de către Ministerului Muncii ProtecŢiei Sociale și Familiei

doar pe baza unui pachet de legi, a unor reguli, norme și regulamente. Profesionalismul, integritatea, onestitatea li corectitudinea resurselor umane în dezideratul de a servi cât mai bine interesului public, asigură dimensiunea umană a administrației publice.”

Din Proiectul Strategiei RAPC, 2016- 2020 Cadrul legislativ și normativ pentru prestarea serviciilor publice orientate spre consumator există, dar aplicarea acestor politici este deficitară. Prestarea serviciilor digitale este o excepție, și contribuie din ce în ce mai mult la îmbunătățirea serviciilor publice, chiar dacă infrastructura generală de servicii digitale este încă redusă.20 (Anexa Nr 1) Utilizatorii cu nevoi speciale se confruntă cu multe provocări în accesarea serviciilor publice, cum și cu obținerea informațiilor cu privire la servicii. Există bariere pentru servicii electronice și cele prestate în mod obișnuit. Programul de reformare a serviciilor publice pentru anii 2014-201621 este implementat prin Planul de Acțiune consecutive ale Guvernului 2015-16. In prezent nici o instituție nu stabilește, aplică sau monitorizează standardele de prestare a serviciilor publice în cadrul Guvernului.

Reformele majore de reglementare și optimizare a serviciilor care vizează întreprinderile au scăpat din atenția majora a administrației. Analizele de impactul de reglementare (AIR) și ghișeurile unice ca un mijloc de a îmbunătăți prestarea serviciilor pentru întreprinderi au ca scop îmbunătățirea climatului de afaceri. Cu toate acestea rămân provocări majore pentru simplificarea administrativă și climatul politic actual nu este favorabil pentru continuarea reformelor.

Nomenclatorul Serviciilor Sociale, Nr 353 din 15.12.11

20

Hotărârea Guvernului Nr. 122 din 2014

21

III. Cartografierea Ministerului Muncii Protecţiei Sociale și Familiei

Conform Regulamentului sau Ministerul are misiunea de a asigura realizarea prerogativelor constituţionale ale Guvernului privind elaborarea, promovarea şi realizarea politicii statului în domeniile enumerate la pct.

2 al prezentului Regulament, având ca obiective finale asigurarea unui nivel de trai decent al populaţiei, pacea şi securitatea socială. În vederea realizării misiunii sale, Ministerului îi revin următoarele funcţii de bază: 1. elaborarea şi promovarea politicii naţionale în domeniul muncii şi protecţiei sociale cu stabilirea obiectivelor strategice de dezvoltare; 2. asigurarea cadrului normativ necesar pentru realizarea obiectivelor strategice în domeniile sale de activitate, precum şi a compatibilităţii acestuia cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte şi cu legislaţia comunitară; 3. planificarea strategică, analiza, monitorizarea şi evaluarea politicilor elaborate, examinarea multilaterală a impactului social, economic, financiar al acestora; 4. asigurarea corespunderii politicilor elaborate cu strategiile şi programele naţionale şi racordarea politicilor existente la priorităţile şi necesităţile de integrare europeană; 5. reglementarea, în condiţiile legii, a modului de organizare şi funcţionare a sistemului de protecţie socială; 6. coordonarea şi asigurarea realizării politicilor, strategiilor şi programelor în domeniul muncii şi protecţiei sociale la nivel naţional, raional şi local prin prisma colaborării cu reprezentanţii autorităţilor publice centrale şi locale, ai societăţii civile, precum şi cu mass-media din republică; 7. gestionarea, în condiţiile legii, a programelor internaţionale de asistenţă financiară pentru susţinerea

reformelor sistemului de protecţie socială a populaţiei şi pentru îmbunătăţirea calităţii asistenţei acordate; 8. reprezentarea, în condiţiile legii, a Republicii Moldova în relaţiile cu Organizaţia Internaţională a Muncii, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, directoratele ramurile ale Consiliului Europei şi cu alte organisme internaţionale în domenii de interes.22 Conform recomandărilor analizei funcționale a MMPSF executata cu suportul Băncii Mondiale in 2012, funcțiile de elaborare a politicelor trebuie strict separate de cele de coordonare si suport.

Funcții de elaborare, coordonare si suport a Ministerului. Practic toate direcțiile Ministerului sunt responsabile de elaborarea politicelor sau actelor legislative. (Figura 6, pag. 18) Din care Direcția de analiza monitorizare si evaluare a politicelor (DAMEP) elaborează aproximativ 10% din totalul politicelor elaborate de MMPSF. Conform Regulamentului DAMEP a fort instituita in cadrul Ministerului cu scopul: (i) de a asigura coordonarea activității de elaborare a politicelor sectoriale; (ii) de a examina impactul asupra mediului etc al politicelor; (iii) de a consolida capacitățile de planificare strategica, analiza si monitorizare a politicelor, monitorizare si evaluare a politicelor. Direcția ar trebui sa oferă direcțiilor din cadrul Ministerului o evaluare a gradului de performanta politicelor implementate nu numai la nivel de șefii de direcții, dar si cu Ministru si Viceminiștrii. Analiza funcționala denota absenta practicii de revizuire formale semi-anuale ale politicelor in mod regulat de către unui Comitet de Revizuire a Politicelor in cadrul Ministerului. Directia este responsabil de:1) suportul metodologic in procesul de elaborare a Regulamentul MMPSF

22

Analiza preliminară a serviciilor acordate populaŢiei de către Ministerului Muncii ProtecŢiei Sociale și Familiei

17

Figura 6. ORGANIGRAMA MMPSF

Sursa: Site-ul MMPSF politicelor si evaluare a impactului acordat directiilor Ministerului; 2) corelarea politicelor sectoriale si acordare acestora cu procese bugetare curente si CBTM; 3) planificarea strategica sectoriala. Estimarile demonstreaza ca DAMEP consuma cel mai mult din timpul sau cu pregatirea rapoartelor lunare si sintetice pentru scopurile interne si externe. Un alt studiu demonstreaza ca cele mai multe documente de politici realizeaza Directia asistentii sociale, iar peste 80% din documente din cadrul MMPSF devinevin avizarilor si actelor normative simple23.

Funcția de coordonare. In prezent MMPSF supravegheze activitatea celor 2224 de instituții din subordine, comparativ cu 5-7 instituției subordonate in Ministerule comparabile din noile state membre ale UE. 1. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2. Inspectoratul de Stat al Muncii 3. Inspecţia Socială Evaluarea capacitaților de Direcțiilor de Analiza, Monitorizare si Evaluare a Politicelor: MPSFC, MF, MET. CREDO 2008,

23

HG N 691, din 17 noiembrie 2009.

24

18

Analiza preliminară a serviciilor acordate populaŢiei de către Ministerului Muncii ProtecŢiei Sociale și Familiei

4. Fondul republican de susţinere socială a populaţiei 5. Consiliul naţional de acreditare a prestatorilor de servicii sociale 6. Centrul republican de reabilitare a invalizilor, veteranilor muncii şi războiului, com. Cocieri, r-nul Dubăsari 7. Centrul republican de recuperare a invalizilor şi pensionarilor „Speranţa”, or. Vadul lui Vodă, mun.

Chişinău 8. Centrul de reabilitare a invalizilor şi pensionarilor „Victoria” al Republicii Moldova, or. Sergheevka, Ucraina 9. Azilul republican pentru invalizi şi pensionari, mun. Chişinău 10. Internatul psihoneurologic, com. Cocieri, r-nul Dubăsari 11. Internatul psihoneurologic, com. Bădiceni, r-nul Soroca 12. Internatul psihoneurologic, s. Brînzeni, r-nul Edineţ 13. Internatul psihoneurologic, mun.Bălţi 14. Casa-internat pentru copii cu deficienţe mintale (fete), or. Hînceşti

15. Casa-internat pentru copii cu deficienţe mintale (băieţi), or. Orhei 16. Centrul de plasament temporar al copiilor în situaţii de risc „Azimut”, or. Soroca 17. Centrul pentru copii cu cerinţe educative speciale „Speranţa”, or. Criuleni 18. Centrul de reabilitare şi protecţie socială a copiilor în situaţie de risc „ПЛАМЪЧЕ”, or. Taraclia 19. Centrul de asistenţă şi protecţie a victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane mun. Chişinău 20.

Consiliul Naţional pentru Determinarea Dezabilității şi Capacităţii de Muncă 21. Întreprinderea de Stat „Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie şi Reabilitare”, mun. Chişinău 22. Întreprinderea de Stat „Centrul de instruire în domeniul relaţiilor de muncă”, mun. Chişinău”

Necesitatea instituirii Agenției Naționale Asistentă Socială rezida in o serie de factori obiectivi constatați in rezultatul evaluării funcționalității sistemului de asistenta social ape parcursul ultimelor ani26. În rezultatul analizei și evaluării sistemului de asistență socială pe parcursul ultimilor ani, s-au identificat un șir de factori obiectivi care demonstrează necesitatea creării unei instituții precum Agenției Naționale Asistență Socială (ANAS)27, și anume: - În urma examinării activităților Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei (MMPSF), efectuată cu suportul Băncii Mondiale, s-a constatat că ministerul exercită funcții improprii de prestare a serviciilor sociale și că angajații ministerului dedică peste 70% din timpul de lucru acestora.

- Extinderea și diversificarea spectrului serviciilor sociale pentru mai multe categorii de beneficiari a crescut volumul de lucru al structurilor teritoriale de asistență socială. Totodată, funcționarii din cadrul Ministerului, antrenați în procesul de coordonare metodologică al structurilor respective nu fac față cerințelor, prioritizând activitățile de bază legate de elaborarea și monitorizarea implementării politicilor în domeniu.

Cum arata Analiza Funcțională a MMPSF o alta unitate cu funcția de coordonare din cadrul Ministerului este Direcția Relațiilor Internaționala rolul căruia a crescut semnificativ după semnarea Acordului de Asociere. Dar, lipsa de resurse limitează si interacțiunea interministeriala.

Relațiile MMPSF cu societatea civila sunt in dezvoltare in cadrul transparentei procesului decizional prin Consiliile Consultative si site-ul Ministerului.

- În anul 2015, MMPSF a aprobat Standardele de performanță în prestarea serviciilor de către structurile teritoriale de asistență socială. Implementarea acestora necesită suport și asistență metodologică calificată fapt ce poate fi asigurat doar de o structură specializată, investită cu atribuții și resurse care să asigure o comunicare eficientă cu structurile teritoriale de asistență socială.

Funcția de suport. In prezent in cadrul Ministerului serviciile managementul intern furnizează cinci unități structurale: 1. Direcția economico-financiara 2. Servicii Tehnologii Informaționale 3. Secția Resurse Umane 4. Serviciul Juridic 5. Serviciul de Presa Funcția de prestare servicii. Conform analizei funcționale a MMPSF multe Direcții, Secții si Servici sunt implicate in furnizare de servicii care ar trebui sa fie transferate către instituțiile de subordine si către administrațiile locale. Se recomanda ca Secția Ajutoare Umanitare sa fie plasata la Agenția de Rezerve de Stat sau la Agenția responsabila pentru protecția civila si situații excepționale. Secția de servicii Rezidențiale este in mod clar o structura de servicii si pe parcurs ar trebui sa fie relocate25.

- La momentul actual, conform datelor statistice, în sistemul de asistență socială activează peste 5000 angajați. Însă, spre deosebire de sistemul ocrotirii sănătății și cel al educație, în sistemul de asistență socială până în prezent nu a fost instituită o procedură la nivel național de consolidare a capacităților profesionale care să asigure un model standardizat de formare a cadrelor și de certificare a calificării acestora.

Analiza Funcțională a MMPSF, 2012

26

Proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la instituirea Agenției Naționale Asistenței Sociale, 23 martie 2016

27

Analiza Funcționă al MMPSF, 2012

25

Analiza preliminară a serviciilor acordate populaŢiei de către Ministerului Muncii ProtecŢiei Sociale și Familiei

19

Proiectul hotărârii Guvernului cu privire la instituirea Agenţiei Naţionale Asistență Socială, vine cu o descriere și reglementare clară a noii instituții. Astfel, misiunea ANAS constă în sporirea calității asistenței sociale acordate populației asigurată fiind prin redirecționarea anumitor sarcini de la Minister către Agenție. Obiectivul Agenţiei Naţionale Asistență Socială este consolidarea și eficientizarea sistemului de asistență socială care va fi realizat prin exercitarea următoarelor sarcini: 1. Dezvoltarea capacităților profesionale ale personalului din sistemul de asistență socială; 2. Coordonarea, monitorizarea şi evaluarea calităţii serviciilor prestate în cadrul instituțiilor de asistență socială și de reabilitare/recuperare din subordine; 3. Acordarea suportului metodologic și ghidării profesionale a structurilor teritoriale asistență socială; 4. Confirmarea rezultatelor atestării competenţelor profesionale ale asistenţilor sociali; 5. Examinarea cererilor, reclamaţiilor, propunerilor, sesizărilor din partea cetățenilor, autorităților și instituțiilor cu privire la acordarea asistenței sociale.

Pentru organizarea și funcționarea Agenţiei Naţionale Asistență Socială se stabilește efectivul limită în număr de 28 de unităţi (dintre care 24 unități de personal funcționari publici și 4 unităţi – personal de deservire tehnică). Pentru instituirea unităților respective – nu sunt necesare surse financiare suplimentare, acestea fiind identificate prin redistribuirea resurselor în cadrul ministerului și instituțiilor subordonate.

20

Analiza preliminară a serviciilor acordate populaŢiei de către Ministerului Muncii ProtecŢiei Sociale și Familiei

Totodată, în subordinea ANSA vor fi incluse 14 instituții sociale precum: 1. Centrul republican de reabilitare a invalizilor, veteranilor muncii şi războiului, com. Cocieri, r-nul Dubăsari; 2. Centrul de reabilitare a invalizilor şi pensionarilor “Victoria” al Republicii Moldova, or. Sergheevka, Ucraina; 3. Centrul republican de recuperare a invalizilor şi pensionarilor “Speranţa”, or. Vadul lui Vodă, mun.

Chişinău; 4. Azilul republican pentru invalizi şi pensionari, mun. Chişinău; 5. Internatul psihoneurologic, com. Cocieri, r-nul Dubăsari; 6. Internatul psihoneurologic, com. Bădiceni, r-nul Soroca; 7. Internatul psihoneurologic, s. Brînzeni, r-nul Edineţ; 8. Internatul psihoneurologic, mun. Bălţi; 9. Casa-internat pentru copii cu deficienţe mintale (fete), or. Hînceşti; 10. Casa-internat pentru copii cu deficienţe mintale (băieţi), or. Orhei; 11. Centrul de plasament temporar al copiilor în situaţii de risc “Azimut”, or. Soroca; 12. Centrul pentru copii cu cerinţe educative speciale “Speranţa”, or. Criuleni; 13. Centrul de reabilitare şi protecţie socială a copiilor în situaţie de risc «Пламъче», or. Taraclia; 14. Centrul de asistenţă şi protecţie a victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane, mun. Chişinău.

Concluzii și recomandări generale

Concluzii generale: 1. Datele analizei preventive a prestării serviciilor sociale de către MMPSF, componentă integră a Programului de guvernare si a planului de acţiuni, au arătat un grad înalt de realizare a activităţilor planificate şi în acelaşi timp de respectare a transparenţei decizionale.

2. MMPSF depune eforturi pentru dezvoltarea şi implementarea politicilor planificate în domeniul asistenţei sociale menite să diminueze consecinţele unor riscuri asupra nivelului de trai al segmentelor de populaţie social vulnerabile, să dezvolte servicii de asistenţă socială calitative, bazate pe modele de tip familial, în scopul consolidării integrităţii familiei şi menţinerii copiilor în familie.

3. Societatea civilă a fost implicată activ la toate etapele de elaborare a politicilor, cadrului legal şi normativ, precum şi în discuţiile/audierile publice.

Mai mult, ţinând cont de faptul, că unele ONG-ri dezvoltă practici de participare a copiilor în luarea deciziilor care îi vizează, în unele cazuri a fost organizată şi participarea copiilor la consultarea politicilor şi cadrului legislativ.

4. Totodată, se constata insuficiența mecanismelor de realizare a politicilor şi cadrului legal elaborat atît în ceea ce priveşte serviciile sociale, cît şi prestaţiile sociale: structurile D/SASPF fiind neajustate încă la toate schimbările care se produc în sistem, capacităţile locale insuficiente, lipsa unui sistem de instruire iniţială şi continuă, lipsa unor programe naţionale care ar susține inclusiv financiar implementarea politicilor, valorificarea parteneriatului public-privat cu aplicarea mecanismelor de cofinanțare.

5. Trebuie remarcat faptul că abordarea funcțională la reformarea instituțională este slab structurată, planificarea este șubredă, și axată pe rezultatul final.

Aceste situații se consolidează în jurul sarcinilor cauzale (ordine), a căror criterii de evaluare au doar un caracter administrativ îngust (îndeplinit/ nu este îndeplinit), indiferent de utilitatea rezultatului. Competențele sunt detaliate pe larg, dar responsabilitățile sunt neclare, deoarece sunt atribuite funcției de executare, dar nu atingerii rezultatului, ce se răsfrînge asupra obiectivității cerințelor față de resurse, în primul rînd față de cadre, atît cantitativ, cît și rezultativ.

6. Structura funcțională are o conexiune verticală înaltă și o coordonare slabă pe orizontală. Acest lucru presupune dificultăți de interacțiune în și între agenții, are tendința de a evita responsabilitățile în absența caracterului obligatoriu față de un anumit rezultat.

7. Accentul asupra abordării funcționale limitează posibilitățile de a petrece o îmbunătățire de “jos în sus” prin selectarea și optimizarea proceselor elementare la nivel micro. Reglementarea proceselor în logică funcțională, de regulă, este înlocuită cu reglementarea procedurilor de circulare a documentelor, fiind slab echipate cu resurse materiale și umane, suprasolicitate cu funcții excesive și subordonate logicii verticale de organizare a mediului funcțional.

8. Practica internațională ne arată că calitatea serviciilor publice, eficiența controlului și supravegherii, atingerea rezultatelor declarate depind de procesele optimale de bază la nivel micro, și de apropierea reformelor față de oameni.

Analiza preliminară a serviciilor acordate populaŢiei de către Ministerului Muncii ProtecŢiei Sociale și Familiei

21

Recomandări generale Pentru a îmbunătăți accesul la serviciilor sociale la sursă, se recomandă instituționalizarea ANAS cu optimizarea maximă și automatizarea proceselor de rutină la nivelul inferior. Totodată pentru asigurarea durabilităţii serviciilor sociale deja dezvoltate si conţinute în nomenclatorul serviciilor MMPSF, se recomandă dezvoltarea unor programe speciale de stat gestionate de MMPSF. În contextul reformelor iniţiate pe diverse sectoare ale asistenţei sociale, care introduc elemente noi în sistem, se recomandă instituirea unui sistem funcţional si durabil de instruire iniţială şi continua a capacităţilor specialiștilor, autorităților cu competențe în domeniu.

Izolarea proceselor de rutină din mediul funcțional, eliminarea acordurilor verticale excedentare cu conducerea în combinație cu automatizarea la nivelul managerilor de

22

Analiza preliminară a serviciilor acordate populaŢiei de către Ministerului Muncii ProtecŢiei Sociale și Familiei

mijloc și senior, în scopul creșterii eficienței administrației publice Practica de respectare a transparenţei decizionale de către MMPSF să devină una constantă. Societatea civilă să fie implicată şi în continuare activ la toate etapele de elaborare a politicilor, cadrului legal şi normativ.

Să fie asigurată o transparență mai mare în procesul de elaborare a CBTM, și anume, implicarea, la etapa de identificare a priorităților în sector nu doar a autorităților publice cu atribuții în domeniu, ci și a reprezentanților ONG-lor. Totodată se recomandă MF sa ia în consideraţie planurile ministerelor, in cazul nostru MMPSF, in procesul de planificare a bugetelor locale, sa le implice mai mult în acest proces pentru asigurarea continuităţii politicilor elaborate de minister la nivel local.

Anexe

ANEXA 1. Nomenclatorul Serviciilor Sociale Aprobat prin Ordinul Ministrului Muncii, Protecției Sociale și Familiei nr. 353 din 15 decembrie 2011 NOMENCLATORUL SERVICIILOR SOCIALE Nr/ o

Denumirea serviciului

Cadrul normativ

Definirea serviciului social

Beneficiari

Servicii sociale acordate

Structura orientativă de personal de specialitate

TIPUL SERVICIILOR SOCIALE: SERVICII SOCIALE PRIMARE 1.

Asistența socială comunitară

Regulamentulcadru de activitate a Serviciului de asistență socială comunitară, aprobat prin Ordinul Ministrului Protecției Sociale, Familiei și Copilului (actualmente Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei) nr. 54 din 10 iunie 2009.

Serviciul Asistenţă socială comunitară prestează asistenţă socială persoanelor, familiilor şi grupurilor sociale, la nivel de comunitate, pentru prevenirea şi depăşirea situaţiilor de dificultate.

a) Comunitatea ca un tot întreg; b) Persoanele, familiile şi grupurile sociale aflate în situaţie de dificultate din comunitate.

a) identificarea persoanelor în situaţie de dificultate şi facilitarea accesului acestora la prestaţii şi servicii sociale; b) susţinerea şi mobilizarea comunităţii în scopul soluţionării situaţiilor de dificultate.

- şeful serviciului - asistent social supervizor - asistent social comunitar - alţi specialişti

2.

Îngrijire socială la domiciliu

Regulamentul -tip cu privire la secțiile de ajutor social la domiciliu bătrînilor singuratici și cetățenilor inapți de muncă, aprobat prin Ordinul Ministrului Muncii și Protecției Sociale (actualmente Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei) nr. 16 din 22 aprilie 1994.

Îngrijirea socială la domiciliu se prestează în casa persoanei pentru a o ajuta în asigurarea vieţii cotidiene și participarea în activitățile comunității.

Persoane solitare (pensionari) vîrstice şi persoane cu dizabilităţi.

a) informare; b) consiliere; c) mediere şi reprezentare; d) comunicare; e) livrare de produse alimentare provenind din alte servicii sau de cumpărare; f) ajutor la pregătirea hranei; g) asistenţă la domiciliu (în timpul spălării, curăţenie în casă, cumpărături, ajutor la efectuarea igienei personale, etc);

- şeful serviciului - asistentul social - lucrător social - alţi specialişti

Analiza preliminară a serviciilor acordate populaŢiei de către Ministerului Muncii ProtecŢiei Sociale și Familiei

23

Nr/ o

Denumirea serviciului

Definirea serviciului social

Cadrul normativ

Beneficiari

Servicii sociale acordate

Structura orientativă de personal de specialitate

h) însoţire/ sprijin la diferite instituţii; i) alte servicii necesare pentru a crea oportunităţi pentru o persoană să trăiască în casa sa proprie.

3.

Cantina de ajutor social

Legea privind cantinele de ajutor social nr. 81-XV din 28.02.2003 și Hotărîrea Guvernului despre aprobarea Regulamentului-tip cu privire la funcţionarea cantinelor de ajutor social nr. 1246 din 16.10.2003

Cantinele de ajutor social sînt persoane juridice care prestează servicii gratuite persoanelor socialmente vulnerabile, asistenţă pentru persoane (familii), care din cauza lipsei de independenţă sau lipsă de venit nu pot sa-și asigure alimentarea la domiciliu. Mesele pot fi organizate prin livrarea de mese calde la domiciliu, furnizarea de mese gratuite în săli de mese, facilităţilor comunitare sau alte locuri de aprovizionare.

Persoane socialmente vulnerabile ale căror venituri lunare pentru anul precedent constituie 1-2 pensii minime pentru limită de vîrstă: a) persoanele care au atins vîrsta de pensionare (fără domiciliu, fără susţinători legali, fară venituri sau cu venituri mici); b) invalizii; c) copiii pînă la vîrsta de 18 ani (din familiile cu mulţi copii, din cele monoparentale şi din alte familii considerate socialmente vulnerabile în baza anchetei sociale întocmite de organele teritoriale de asistenţă socială).

a) prepararea şi servirea zilnică a unei mese de persoană (de obicei a prînzului); b) aprovizionarea, contra cost, de la sediul cantinei, cu produse agroalimentare de bază la preţurile lor de achiziţie; a) transportarea gratuită la domiciliu a hranei persoanelor socialmente vulnerabile care, din motive obiective (constatate în ancheta socială), nu se pot deplasa la sediul cantinei de ajutor social; b) prepararea şi distribuirea hranei prin centrele mobile de deservire.

- lucrători sociali - asistenţi sociali - alţi specialişti

4.

Centru comunitar de asistenţă socială

Cadrul normativ se află în proces de elaborare.

Centru comunitar de asistenţă socială (multifuncţional) este o instituţie publică creată la nivelul comunitar/ municipiu în cadrul căreia se organizează şi se prestează o gamă largă de servicii sociale pentru persoanele/ familiile aflate în dificultate.

Persoanele, familiile şi grupurile sociale aflate in situaţie de dificultate din comunitate.

a) informare; b) consiliere; c) consultanţă; d) reintegrare în familie şi în comunitate; e) servicii de dezvoltare a capacităţilor ocupaţionale; f) alimentare.

- asistent social - lucrător social - specialişti în dependenţă de cazurile beneficiarilor - personal administrativ - personal auxiliar

TIPUL SERVICIILOR SOCIALE: SERVICII SOCIALE SPECIALIZATE 5.

24

Centrul de asistentă socială a copilului şi familiei

Cadrul normativ se află în proces de elaborare.

Centrul de asistentă socială a copilului şi familiei este un serviciu public, care activează pe lîngă structura teritorială de asistență socială si este destinat să acorde asistență metodologică și practică în procesul

Analiza preliminară a serviciilor acordate populaŢiei de către Ministerului Muncii ProtecŢiei Sociale și Familiei

Familiile cu copii în situație de risc; Copii separați de mediul familial și copii rămași fără ocrotire părintească; Asistenții sociali comunitari; Angajații serviciilor sociale destinate familiei și copilului;

a) asistență metodologică și practică în managementul de caz al familiilor în dificultate, familiilor cu copii în situație de risc, copiilor separați de mediul familial și copiilor rămași fără ocrotire părintească;

- asistent social - psiholog - jurist

Nr/ o

Denumirea serviciului

Cadrul normativ

Definirea serviciului social

Beneficiari

Servicii sociale acordate

Structura orientativă de personal de specialitate

implementării la nivel local a politicilor și prestării serviciilor în domeniul asistenței sociale a familiilor cu copii și copiilor în situații de dificultate .

Autoritățile administrației publice locale.

b) asistență metodologică în managementul și prestarea serviciilor în domeniul asistenței sociale a familiilor cu copii și copiilor în situații de dificultate; c) asistența specialiștilor de resort din cadrul structurii teritoriale de asistență socială în colectarea/analiza și sistematizarea datelor și informațiilor în domeniul protecției familiei și copilului.

Centrul de zi pentru copii în situaţii de risc reprezintă o instituţie publică sau privată de asistenţă socială care prestează servicii în regim de zi copiilor în situaţii de risc, în vederea (re)integrării sociale şi familiale a acestora, precum şi în scopul prevenirii separării copiilor în situaţie de risc de mediul familial.

Copii în situație de de la 1,5 pînă la 18 ani, rămași fără ocrotire părintească asupra cărora a fost aplicată o formă de protecţie de tip familial sau copilul aflat în riscul de a fi separat de mediul familial din cauza unor circumstanţe care pot prejudicia grav creşterea şi dezvoltarea armonioasă a copilului.

a) servicii pentru dezvoltarea abilităților cognitive, de comunicare și comportament; b) suport pentru incluziune educațională; c) consilierea membrilor familiei/ îngrijitorilor; d) orientare profesională; e) alimentare.

- asistent social - psiholog - pedagog - personal administrativ - personal auxiliar

6.

Centrul de zi pentru copii în situație de risc

Regulamentulcadru cu privire la organizarea şi funcţionarea Centrului de zi pentru copii în situaţie de risc se află în proces de promovare.

7.

Centrul de zi pentru copii cu dizabilități

Hotărîrea Guvernului nr. 824 din 04.07.2008 privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale prestate in centrele de zi pentru copii cu dizabilitati.

Centrul de zi pentru copii cu dizabilităţi reprezintă o instituţie publică sau privată de asistenţă socială care prestează servicii în regim de zi pentru recuperarea/ reabilitarea copiilor în vederea (re)integrării Regulamentulsociale, precum şi cadru cu privire în scopul prevenirii la organizarea separării copiilor de şi funcţionarea mediul familial și Centrului de zi pentru excluziunii sociale. copii cu dizabilităţi se află în proces de promovare.

a) Copii cu dizabilități de la naştere pînă la 18 ani, care, din cauza limitărilor de ordin senzorial (auz, vedere), fizic/ locomotor, mintal/ de intelect, psihic şi de comportament are nevoie de îngrijire şi suport special din partea familiei, comunităţii; b) părintele/ reprezentantul legal al copilului în cazurile în care este necesară reprezentarea legală a intereselor copilului.

a) servicii pentru dezvoltarea abilităților cognitive, de comunicare și comportament; b) servicii de recuperare/reabilitare; b) suport pentru incluziune educațională; c) consilierea membrilor familiei/ a îngrijitorilor; d) activităţi de petrecere a timpului liber; e) alimentare; f) orientare profesională; g) transport zilnic; h) servicii de recuperare la domiciliu (după caz).

- asistent social - psiholog - pedagog - lucrător medical (conform necesităților copiilor beneficiari) - personal administrativ - personal auxiliar

8.

Centrul de plasament temporar pentru copii în situație de risc

Hotărîrea Guvernului nr.1018 din 13.09.2004 cu privire la aprobarea Regulamentului-

Copii separați de mediul familial.

a) găzduire, întreținere, alimentare; b) servicii pentru dezvoltarea

- asistent social - psiholog - pedagog - lucrător medical (conform necesităților

Centrul de plasament temporar pentru copii în situaţii de risc reprezintă o instituţie publică sau privată de

Analiza preliminară a serviciilor acordate populaŢiei de către Ministerului Muncii ProtecŢiei Sociale și Familiei

25

Nr/ o

9.

Denumirea serviciului

Centrul de plasament temporar pentru copii cu dizabilități

cadru al Centrului de plasament temporar al copilului.

Hotărîrea Guvernului nr. 450 din 28.04.2006 privind aprobarea Standardelor minime de calitate privind îngrijirea, educarea şi socializarea copilului din Centrul de plasament temporar .

asistenţă socială care prestează servicii în regim de plasament temporar copiilor în scopul (re)integrării sociale şi familiale a acestora.

Hotărîrea Guvernului № 823 din 04.07.2008 privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale prestate în centrele de plasament pentru copii cu dizabilităţi.

Centrul de plasament temporar pentru copii cu dizabilităţi reprezintă o instituţie publică sau privată de asistenţă socială care prestează servicii în regim de plasament temporar copiilor în scopul recuperării, reabilitării și (re) integrării sociale şi familiale a acestora.

Regulamentulcadru cu privire la organizarea şi funcţionarea Centrului de plasament pentru copii cu dizabilităţi se află în proces de promovare.

26

Definirea serviciului social

Cadrul normativ

Beneficiari

Copii cu dizabilități de la naştere pînă la 18 ani, care, din cauza limitărilor de ordin senzorial (auz, vedere), fizic/ locomotor, mintal/ de intelect, psihic şi de comportament are nevoie de îngrijire şi suport special din partea familiei, comunităţii.

Servicii sociale acordate

Structura orientativă de personal de specialitate

abilităților cognitive, de comunicare și comportament; c) suport pentru incluziune educațională; d) consilierea membrilor familiei/ îngrijitori; e) orientare profesională.

copiilor beneficiari) - personal administrativ - personal auxiliar

a) găzduire, întreținere, alimentare; b) servicii pentru dezvoltarea abilităților cognitive, de comunicare și comportament; c) servicii de recuperare/reabilitare; d) suport pentru incluziune educațională; e) consilierea membrilor familiei/ a îngrijitorilor; f) activităţi de petrecere a timpului liber; g) orientare profesională; h) servicii de recuperare la domiciliu (după caz).

- asistent social - psiholog - pedagog - lucrător medical (conform necesităților copiilor beneficiari) - personal administrativ - personal auxiliar

10.

Centru de zi pentru persoane în etate

Cadrul normativ este Centrul este o în proces de elaborare. instituţie publică sau privată în cadrul căreia sunt prestate servicii sociale în regim de zi pentru îngrijire, recuperare, reabilitare şi (re) integrare familială şi comunitară.

Beneficiari ai acestor a) informare; instituţii sînt persoane b) consiliere; în etate. c) artterapie; d) terapie ocupaţională; e) consilierea membrilor familiei; f) kinetoterapie; g) meloterapie; h) activităţi de grup; i) ludoterapie; j) asistenţă medicală; k) transport zilnic.

- asistent social - psiholog - asistent medical - infirmieră - alt personal specializat după caz - personal administrativ - personal auxiliar

11.

Centru de zi pentru persoane adulte cu dizabilități

Cadrul normativ este Asigurarea găzduirii în proces de elaborare. şi îngrijirii în timpul zilei a persoanelor adulte cu dizabilităţi prin acordarea unei game largi de servicii sociale.

Persoane adulte cu dizabilităţi (de la vîrsta de 18 ani), precum şi familiile acestora.

Centrul dispune de o structură de personal în conformitate cu misiunea lui, şi reieşind din nevoile beneficiarilor, inclusiv: - asistent social - psiholog - terapeut ocupațional

Analiza preliminară a serviciilor acordate populaŢiei de către Ministerului Muncii ProtecŢiei Sociale și Familiei

Serviciile variază în funcţie de beneficiari.

Acestea pot fi: a) informare; b) consiliere; c) artterapie; d) terapie comportamentală; e) terapie cognitivă; f) terapie ocupaţională;

Nr/ o

Denumirea serviciului

Cadrul normativ

Definirea serviciului social

Beneficiari

Servicii sociale acordate

Structura orientativă de personal de specialitate

g) consilierea membrilor familiei; h) kinetoterapie; i) meloterapie; j) activităţi de grup; k) ludoterapie; l) transport zilnic; m) orientare şi pregătire profesională, etc.

- kinetoterapeut - alt personal specializat - personal administrativ - personal auxiliar

a) consilierea psihologică; b) evaluarea psihiatrică; c) consilierea juridică; d) asistenţa socială; e) facilitarea accesului la servicii specializate pentru alcoolism sau dependenţă; f) medierea între victimă şi agresor; g) reabilitarea şi reintegrarea socială; h) tratament psihoterapeutic.

- psiholog - jurist - asistent social - psihiatru, - personal administrativ - personal auxiliar

12.

Centru de zi pentru reabilitarea agresorilor

Cadrul normativ este Centru pentru în proces de elaborare. reabilitarea agresorilor este o instituţie publică care realizează programe cu rol de prevenire și de schimbare a comportamentului violent.

Persoane (bărbați adulți ) care comit acte de violenţă în familie, în concubinaj.

13.

Centru de zi pentru persoane în etate

Cadrul normativ este Centrul este o în proces de elaborare. instituţie publică sau privată în cadrul căreia sunt prestate servicii sociale în regim de zi pentru îngrijire, recuperare, reabilitare şi (re) integrare familială şi comunitară.

Beneficiari ai acestor a) informare; instituţii sînt persoane b) consiliere; în etate. c) artterapie; d) terapie ocupaţională; e) consilierea membrilor familiei; f) kinetoterapie; g) meloterapie; h) activităţi de grup; i) ludoterapie; j) asistenţă medicală; k) transport zilnic.

- asistent social - psiholog - asistent medical - infirmieră - alt personal specializat - personal administrativ - personal auxiliar

14.

Centru de plasament pentru persoane adulte cu dizabilități

Cadrul normativ este în proces de elaborare.

Asigurarea continuă a condiţiilor minime de existenţă, protecţie, îngrijire şi asistenţă, pentru ca persoanele adulte cu dizabilităţi să se dezvolte şi include în comunitate.

Persoanele adulte cu dizabilităţi (de la vîrsta de 18 ani) cu un grad înalt de dependenţă de protecţie, îngrijire şi suport specializat continuu, inclusiv cei declaraţi incapabili, care nu se pot întreţine, autoservi şi autogospodări fără asistenţă şi suport continuu în comunitate, avînd abilităţi sociale reduse.

a) cazare; b) îngrijire; c) igienă; d) hrană; e) îmbrăcăminte; f) servicii medicale; g) educaţie corespunzător potenţialului de dezvoltare; h) informare; i) alte servicii în vederea asimilării cunoştinţelor şi a deprinderilor necesare integrării sociale.

- asistent social - psiholog - lucrător social - asistent medical - infirmieră - alt personal specializat - personal administrativ - personal auxiliar

15.

Centru de plasament pentru persoane fără adăpost

Cadrul normativ este în proces de elaborare.

Asigurarea nevoilor de Persoane adulte care urgenţă (nutriţionale, nu au unde locui medicale și de igienă), (persoane care dorm

a) cazare pe timp de noapte; b) igienă corporală;

- asistent social - psiholog - jurist

Analiza preliminară a serviciilor acordate populaŢiei de către Ministerului Muncii ProtecŢiei Sociale și Familiei

27

Nr/ o

16.

Denumirea serviciului

Centru de reabilitare pentru victimele violenței în familie

Hotărîrea Guvernului nr. 1200 din 23.12.2010 pentru aprobarea Standardelor minime de calitate privind serviciile sociale prestate victimelor violenţei în familie. și Hotărîrea Guvernului nr. 129 din 22.02.2010cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a centrelor de reabilitare a victimelor violenţei în familie.

17

28

Centru maternal

Definirea serviciului social

Cadrul normativ

Hotărîrea Guvernului nr. 1019 din 02.09.2008 pentru aprobarea Standardelor minime de calitate privind

Beneficiari

Servicii sociale acordate

Structura orientativă de personal de specialitate

suport de orientare profesională şi integrare socială.

seara pe stradă, în parc, se adăpostesc în gări, scări de bloc, maşini abandonate, canale, etc., cerșitori).

c) alimentare; d) informare; e) consiliere; f) suport în perfectarea actelor de identitate.

- personal administrativ - personal auxiliar

Centrul de reabilitare a victimelor violenţei în familie este o instituţie specializată care oferă plasament temporar, asistenţă victimelor violenţei în familie, socializare şi reintegrare în familie şi/sau comunitate .

a) Persoane victime ale violenţei în familie, constituit din femei, bărbaţi şi cuplul mamă-copil/copii, tată-copil/copii; b) Copiii (numai dacă sunt însoţiţi de către părinte sau reprezentantul lor legal).

a) primire, protecţie şi plasament temporar victimelor violenţei în familie; b) igienă personală; c) asistenţă juridică, socială, psihologică şi medicală de urgenţă; d) suport informaţional pentru găsirea unei locuinţe, a unei instituţii preşcolare sau preuniversitare; e) educaţie non-formală în vederea asimilării cunoştinţelor şi deprinderilor necesare integrării sociale; f) socializare şi dezvoltare a relaţiilor cu comunitatea şi/sau familia; g) facilitarea accesului şi informarea beneficiarului despre sistemul de protecţie socială; h) elaborarea, în comun cu beneficiarul, a planului individual de protecţie împotriva oricărei forme de intimidare, discriminare, abuz şi exploatare; i) sprijin pentru cuplul părinte-copil/copii în vederea dezvoltării autonomiei care ar favoriza reintegrarea acestuia în familie şi/ sau comunitate; j) monitorizarea situaţiei postintegratoare a beneficiarilor în familie şi în comunitate.

- asistent social - psiholog / psihopedagog - jurist - lucrător medical - personal administrativ - personal auxiliar

a) găzduire, întreținere și alimentare; b) suport în dezvoltarea abilităților de creștere și îngrijire a copilului;

- asistent social - psiholog - pedagog - lucrător medical (conform necesităților copiilor beneficiari)

Centrul urmează a fi specializat după criteriul de sex al beneficiarilor (centre de reabilitare a femeilor victime ale violenţei în familie şi centre de reabilitare a bărbaţilor victime ale violenţei în familie, după caz).

Centru maternal este o instituţie publică sau privată de protecţie a cuplului mamă-copil în scopul prevenirii

Analiza preliminară a serviciilor acordate populaŢiei de către Ministerului Muncii ProtecŢiei Sociale și Familiei

a) cuplurile mamăcopil aflate în una din următoarele situaţii de risc social: mame cu copii nounăscuţi cu intenţie

Nr/ o .

Denumirea serviciului

Cadrul normativ serviciile sociale prestate în cadrul centrelor maternale.

Regulamentulcadru cu privire la organizarea şi funcţionarea Centrului maternal se află în proces de promovare.

18.

Asistență Hotărîrea parentală Guvernului nr. 1361 profesionistă din 07.12.2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru cu privire la serviciul de asistenţă parentală profesionistă.

Hotărîrea Guvernului nr. 1479 din 25.12.2008

Definirea serviciului social

Beneficiari

Servicii sociale acordate

Structura orientativă de personal de specialitate

abandonului copilului și asigurării formării, menţinerii şi consolidării legăturilor familiale.

de abandon (mame solitare, mame minore, traficate, mame provenind din familii cu venituri mici, marginalizate etc.); mame cu copii care nu au locuinţă; mame cu copii care se confruntă cu probleme materiale şi/ sau relaţionale; b) cuplurile mamăcopil abuzate sau neglijate: mamă şi/sau copilul abuzaţi sub diferite forme în familie; copilul maltratat fizic/psihic prin neglijare, din neştiinţă şi/sau din cauza dificultăţilor materiale etc.; c) cuplurile mamăcopil incluse într-un program de restabilire a legăturii familiale: situaţii în care copilul a trecut printr-o formă de protecţie (de tip familial sau rezidenţial) şi este necesară o etapă intermediară de asistenţă complexă şi suport pentru mamă în vederea reintegrării familiale definitive a copilului; d) gravidele în dificultate pe parcursul ultimului trimestru de sarcină aflate în una/mai multe din situaţiile expuse anterior.

c) consiliere - jurist psihologică; - personal administrativ d) asistenţa medicală; - personal auxiliar e) asistenţa juridică; f) suport pentru (re) integrarea familială, socială și profesională.

Asistenţa parentală profesionistă este un serviciu social, care oferă copilului îngrijire familială substitutivă în familia asistentului parental profesionist.

Copii care se află temporar sau permanent în cel puţin una dintre următoarele situaţii: a) sînt privaţi temporar sau permanent de mediul lor familial; b) necesităţile lor speciale nu pot fi asigurate de către

a) îngrijirea şi creşterea copilului în condiţiile unui mediu familial substitutiv, corespunzător particularităţilor de vîrstă şi standardelor minime de calitate; b) facilitarea socializării şi (re) integrării copilului în familia biologică,

- asistentul parental profesionist - specialişti ai structurilor teritoriale de asistenţă socială

Analiza preliminară a serviciilor acordate populaŢiei de către Ministerului Muncii ProtecŢiei Sociale și Familiei

29

Nr/ o

Denumirea serviciului

Definirea serviciului social

Cadrul normativ privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentru serviciul de asistenţă parentală profesionistă.

Hotărîrea Guvernului nr. 924 din 31.12.2009 cu privire la alocaţiile pentru copiii plasaţi în serviciul de asistenţă parentală profesionistă.

19.

30

Casa de copii de tip familial

Hotărîrea Guvernului nr. 937 din12.07.2002 pentru aprobarea Regulamentului casei de copii de tip familial.

Hotărîrea Guvernului nr. 812 din 02.07.2003 cu privire la aprobarea Standardelor minime de calitate pentru casele de copii de tip familial.

Hotărîrea Guvernului nr. 152 din13.03.2003 cu privire la salarizarea părinţilor-educatori ai caselor de copii de tip familial.

Hotărîrea Guvernului nr. 1733 din 31.12.2002 cu privire la normele de asigurare materială a copiilor orfani şi celor rămaşi fără ocrotire părintească din casele de copii de tip familial.

Beneficiari

Servicii sociale acordate

Structura orientativă de personal de specialitate

familia biologică; extinsă, adoptatoare c) sînt sau pot sau în alte forme de deveni victime ale unei îngrijire de tip familial. forme de violenţă, traficului de fiinţe umane, abandonului sau neglijenţei, relelor tratamente, exploatării în timp ce se află în îngrijirea unuia sau ambilor părinţi, a reprezentantului legal sau a oricărei alte persoane responsabile de îngrijirea acestora; d) au mai puţin de 14 ani şi au săvîrşit o încălcare a legislaţiei penale, dar nu poartă răspundere din punct de vedere juridic şi se află în cel puţin una dintre situaţiile expuse în literele a), b) sau c); e) au între 14 şi 18 ani şi le-a fost aplicată o pedeapsă penală fără privaţiune de libertate sau au fost liberaţi de răspundere penală şi se află în cel puţin una dintre situaţiile expuse în literele a), b) sau c).

Casa de copii de tip familial reprezintă o instituţie creată în baza unei familii complete, care oferă copilului orfan sau rămas fără ocrotire părintească îngrijire familială substitutivă în familia părinteluieducator.

Analiza preliminară a serviciilor acordate populaŢiei de către Ministerului Muncii ProtecŢiei Sociale și Familiei

copii rămași fără a) îngrijirea şi ocrotire părintească de creşterea copilului în la 0 la 18 ani. condiţiile unui mediu familial substitutiv, corespunzător particularităţilor de vîrstă şi standardelor minime de calitate; b) facilitarea socializării şi (re) integrării copilului în familia biologică, extinsă, adoptatoare sau în alte forme de îngrijire de tip familial.

- părintele-educator - specialişti ai structurilor teritoriale de asistenţă socială

Denumirea serviciului

20.

Casa comunitară pentru copii în situație de risc

Cadrul normativ se află în proces de elaborare.

Casa comunitară pentru copii în situație de risc reprezintă o instituţie publică sau privată de plasament temporar pentru creșterea și educația într-o locuință de tip familial a copiilor separați de părinți sau rămași fără ocrotire părintească.

Copii cu vîrsta 10 -18 ani care se află temporar sau permanent în cel puţin una dintre următoarele situaţii: a) sînt privaţi temporar sau permanent de mediul lor familial; b) necesităţile lor speciale nu pot fi asigurate de către familia biologică; c) sînt sau pot deveni victime ale unei forme de violenţă, traficului de fiinţe umane, abandonului sau neglijenţei, relelor tratamente, exploatării în timp ce se află în îngrijirea unuia sau ambilor părinţi, a reprezentantului legal sau a oricărei alte persoane responsabile de îngrijirea acestora.

a) găzduire, întreținere, alimentare; b) servicii pentru dezvoltarea abilităților cognitive, de comunicare și comportament; c) suport pentru incluziune educațională; d) consilierea membrilor familiei/ îngrijitori; e) orientare profesională; f) servicii de (re) integrare familială, comunitară.

- educator - specialiştii structurilor teritoriale de asistenţă socială

21.

Casa comunitară pentru persoane cu dizabilități

Hotărîrea Guvernului nr. nr. 936 din 8 octombrie 2010 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea serviciului social „Casă comunitară” şi a standardelor minime de calitate.

Asigurarea continuă a condiţiilor minime de existenţă, protecţie, îngrijire şi asistenţă, pentru ca persoanele cu dizabilităţi să se dezvolte şi integreze în comunitate.

Copii cu dizabilităţi mintale cu dependenţă de protecţie, îngrijire şi suport specializat continuu în raport cu vîrsta şi dezvoltarea lor, şi adulţi cu dizabilităţi mintale, inclusiv cei declaraţi incapabili, care nu se pot întreţine, autoservi şi autogospodări fără asistenţă şi suport continuu în comunitate, avînd abilităţi sociale reduse.

a) cazare; b) îngrijire; c) igienă; d) hrană; e) îmbrăcăminte; f) servicii medicale; g) educaţie corespunzător potenţialului de dezvoltare; h) informare; i) alte servicii în vederea asimilării cunoştinţelor şi a deprinderilor necesare integrării sociale.

- asistent social - psihopedagog - psiholog - lucrător social - asistent medical - alt personal specializat

22.

Azilul pentru persoane vîrstnice și cu dizabilități

Hotărîrea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului - tip cu privire la funcţionarea azilului pentru persoane în vîrstă şi persoane cu dizabilităţi nr.

1500 din 31.12.2004.

Azilul este instituţie de plasament temporar sau permanent, prestatoare de servicii sociomedicale, pentru persoane în etate și cu dizabilități fizice, care asigură protecție socială, măsuri de recuperare, menţinere a capacităţilor şi (re) integrare socială.

Persoane în etate şi persoane cu dizabilităţi de la vîrsta de 18 ani, preponderent lipsite de susţinători legali, care datorită stării sănătății au o capacitate scăzută de autodeservire și necesită îngrijire specializată sau ajutor din partea unei terţe persoane și se află în imposibilitatea desfăşurării, cu forțe proprii, a unei vieţi demne, active și participative.

a) cazare; b) alimentaţie; c) îngrijire; d) asigurare cu îmbrăcăminte şi încălţăminte; e) terapie ocupaţională; f) activităţi culturale; g) activități de dezvoltare a deprinderilor de viață; h) activități de recuperare; i) kinetoterapie; j) asistenţă medicală.

- asistent social - lucrător medical - jurist - infirmieră - bucătar - personal administrativ - personal auxiliar

Cadrul normativ

Definirea serviciului social

Beneficiari

Servicii sociale acordate

Structura orientativă de personal de specialitate

Nr/ o

Analiza preliminară a serviciilor acordate populaŢiei de către Ministerului Muncii ProtecŢiei Sociale și Familiei

31

32

Definirea serviciului social

Denumirea serviciului

23.

Serviciul de răgaz pentru copii cu dizabilități

Cadrul normativ se află în proces de elaborare.

Serviciul de răgaz reprezintă un serviciu social care are drept scop și acordarea suportului membrilor familiei copiilor cu dizabilități prin plasamentul temporar periodic de scurtă durată a copiilor.

Copii cu dizabilităţi neuro -motore cu afecţiuni acute şi/ sau cronice cu un nivel corespunzător de dependenţă, cu următoarele afecţiuni: - paralizie cerebrală infantilă; - sindrom autist; - micro sau macrocefalie; - maladii ereditare; - encefalopatie reziduală; - sindrom Down; - întîrziere în dezvoltarea psihomotorie; - întîrzieri mintale; - malformaţii cerebrale congenitale sau dobîndite.

Părinţii/îngrijitorii și membrii familiei copiilor cu dizabilități.

a) găzduire, întreținere,alimentare; b) servicii pentru dezvoltarea abilităților cognitive, de comunicare și comportament; c) servicii de recuperare/reabilitare; d) suport pentru incluziune educațională; e) consilierea membrilor familiei/ a îngrijitorilor.

- asistent social - psiholog - pedagog - lucrător medical (conform necesităților copiilor beneficiari) - personal administrativ - personal auxiliar

24.

Răgaz/ Respiro pentru persoanele cu dizabilităţi

Cadrul normativ este în proces de elaborare.

Acordarea suportului, îngrijirii şi supravegherii 24 de ore pentru persoanele cu dizabilităţi severe în cadrul unor centre specializate sau în cadrul altor tipuri de servicii sociale, pentru ca familiile, rudele sau alte persoane care le îngrijesc să poată beneficia de un repaus de maxim 30 de zile pe an.

Persoanele cu dizabilităţi severe, selectate în conformitate cu criteriile de admitere a beneficiarilor în cadrul Serviciului de către echipa multidisciplinară de specialişti de comun cu structurile teritoriale de asistenţă socială, reglementate în anexa la Regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciului.

a) cazare; b) îngrijire; c) igienă; d) hrană; e) îmbrăcăminte; f) servicii medicale; g) informare; h) alte servicii în vederea asimilării cunoştinţelor şi a deprinderilor necesare integrării sociale.

- managerul de caz cu funcţie de coordonator al serviciului - psihopedagog social - asistent medical - infirmier - după caz, cu implicarea asistentului social comunitar şi altui personal specializat din comunitate

25.

Echipa mobilă pentru asistența persoanelor cu dizabilități

Hotărîrea Guvernului nr. 722 din 22 septembrie 2011 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea Serviciului social „Echipă mobilă” şi a standardelor minime de calitate.

Acordarea asistenţei şi suportului la domiciliul persoanelor cu dizabilităţi, în baza nevoilor identificate ale acestora, precum şi consiliere, suport persoanelor implicate în procesul de incluziune a acestora.

Persoanele cu dizabilităţi, selectate în conformitate cu criteriile de admitere a beneficiarilor la servicii prestate în cadrul Serviciului, reglementate în anexă la Regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciului, şi persoane implicate în procesul de incluziune a acestora.

a) consiliere; b) recuperare; c) reabilitare medicală şi psihosocială, în vederea creşterii gradului de autonomie personală, de prevenire a instituţionalizării şi incluziune socială.

- managerul de caz cu funcţie de coordonator al serviciului - psiholog - kinetoterapeut - după caz, alt personal necesar în prestarea serviciilor

Cadrul normativ

Analiza preliminară a serviciilor acordate populaŢiei de către Ministerului Muncii ProtecŢiei Sociale și Familiei

Beneficiari

Servicii sociale acordate

Structura orientativă de personal de specialitate

Nr/ o

Denumirea serviciului

26.

Plasament familial pentru persoane adulte cu dizabilități

Cadrul normativ este în proces de elaborare.

Asigurarea plasamentului adultului cu dizabilităţi într-o familie substitutivă care asigură la domiciliul său îngrijirea personală, dezvoltarea abilităţilor de autoservire şi a deprinderilor de viaţă, cu scopul integrării acestuia în comunitate.

Persoanele cu dizabilităţi care au împlinit vîrsta de 18 ani şi care se află temporar sau permanent în imposibilitatea de a locui cu familia biologică sau extinsă, ori de sine stătător din cauza nevoilor de îngrijire şi suport special.

Facilitarea procesului de dezvoltare a potenţialului de autoservire, a autonomiei şi integrării sociale a adultului cu dizabilităţi.

- asistentul familial specializat

27.

Asistenţă personală

Cadrul normativ este în proces de elaborare.

Acordarea serviciilor individualizate de asistentă necesare mobilităţii şi satisfacerii necesităţilor copilului sau adultului cu dizabilităţi severe, care necesită suport în procesul de integrare în societate (în domeniile: protecţie socială, muncă, asistenţă medicală, instructiv-educativ, informaţional, accesibilitate la infrastructură, ş.a.).

Persoanele cu dizabilităţi severe, care necesită îngrijire, supraveghere permanentă din partea altei persoane în procesul de integrare în societate (în domeniile: protecţie socială, muncă, asistenţă medicală, instructiv-educativ, informaţional, accesibilitate la infrastructură, etc.).

a) servicii de îngrijire personală – igienă personală, alimentaţie, îmbrăcare şi dezbrăcare etc.; b) mobilitate deplasare în cadrul locuinţei, ridicare şi aşezare, transfer, manipularea scaunului rulant; c) sarcini menajere de bază – suport pentru prepararea hranei, curăţenie, spălatul hainelor, procurarea alimentelor şi produselor, achitarea facturilor etc.; d) participare la viaţa socială – suport pentru deplasare în exterior şi comunicare cu ceilalţi, pentru a avea acces la serviciile comunitare, recreere, viaţa culturală şi asociativă, educaţie şi activitate de muncă; e) supraveghere şi îndrumare – ajutor pentru a se orienta în timp şi spaţiu, a-şi asigura propria securitate, a-şi dirija comportamentul în relaţiile cu ceilalţi.

asistent personal

28.

Sprijin familial

Cadrul normativ se află în proces de elaborare.

Serviciul de sprijin familial reprezintă un serviciu de asistență socială, menit să acorde suport complex familiilor și copiilor în procesul de prevenire a separării

a) Copiii din familii defavorizate care din cauza unor factori de natură: economică, socială, medicală, comportamentală. etc. se află în risc de separare de mediul

a) informare; b) consiliere individuală sau în cadrul grupurilor de grup; c) suport educațional pentru prevenirea abandonului școlar;

Cadrul normativ

Definirea serviciului social

Beneficiari

Servicii sociale acordate

Structura orientativă de personal de specialitate

Nr/ o

- asistent social comunitar - asistent social supervizor - psiholog/psihopedagog

Analiza preliminară a serviciilor acordate populaŢiei de către Ministerului Muncii ProtecŢiei Sociale și Familiei

33

Nr/ o

34

Denumirea serviciului

Definirea serviciului social

Cadrul normativ

Beneficiari

Servicii sociale acordate

Structura orientativă de personal de specialitate

copiilor de mediul familial și/sau (re) integrării copiilor în mediul familial.

familial și excluziune socială; b) copiii separați de mediul familial, plasați sau cu risc de a fi plasați în instituții rezidențiale de tip clasic; c) membrii familiei biologice/extinse sau îngrijitorii acestora (tutori/curatori, asistenți parentali profesioniști, părințieducatori).

d) referire către servicii de orientare profesională și încadrare în cîmpul muncii, de dezvoltare a abilităților parentale și terapie familială; e) sprijin financiar sau suport material.

Persoanele cu dizabilităţi mintale care, în urma unei tulburări psihice (boli mintale sau deficienţe mintale), conştientizează şi îşi dirijează acţiunile, nu sînt declarate de către instanţa de judecată ca incapabile, au împlinit vîrsta de 18 ani, nu dispun de locuinţă sau necesită îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi care, cu suport periodic, poate duce o viaţă independentă în comunitate.

a) informare; b) consiliere; c mediere şi reprezentare; d) comunicare; e) alte servicii necesare pentru a crea oportunităţi de a trăi independent.

- asistentul social comunitar - lucrătorul social

29.

Locuinţă protejată

Hotărîrea Guvernului nr. nr. 711 din 9 august 2010 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea Serviciului social „Locuinţă protejată” şi a Standardelor minime de calitate.

Asigurarea dezvoltării deprinderilor necesare unei vieţi autonome, pentru integrarea socială şi profesională în comunitate a persoanelor cu dizabilităţi mintale.

30.

Tutela/ curatela

Codul familiei nr.

1316 din 26.10.2001 Codul civil nr. 1107 din 06.06.2002.

Tutela şi curatela Copii rămași fără reprezintă o formă ocrotire părintească. de protecție, care se instituie asupra copiilor rămaşi fără ocrotire părintească în scopul educaţiei şi instruirii acestora, precum şi al apărării drepturilor şi intereselor lor legitime.

a) îngrijirea şi creşterea copilului în condiţiile unui mediu familial substitutiv; b) reprezentarea legală a drepturilor și intereselor copiilor; c) administrarea bunurilor mobile și imobile ale copilului.

- tutorele/curatorul

31.

Centrul de Cadrul normativ asistență se află în proces de psiho-socială elaborare. a copiilor victime a violenței, abuzului și exploatării

Centrul de asistență psiho-socială a copiilor victime a violenței, abuzului și exploatării prestează servicii complexe copiilor în scopul prevenirii și depășirii traumelor obținute în rezultatul suportării acțiunilor de violență, abuzului și exploatării.

a) terapie și consiliere; b) psihologică; c) informarea; d) suport pentru incluziune educațională; e) asistență pentru (re) integrare familială și socială; f) asistența juridică.

- psiholog/ psihopedagog - asistent social - jurist - personal administrativ - personal auxiliar

Analiza preliminară a serviciilor acordate populaŢiei de către Ministerului Muncii ProtecŢiei Sociale și Familiei

Copii victime a violenței, abuzului și exploatării; Copii care au săvîrșit acte de violență, abuz și exploatare, Membrii familiei.

Denumirea serviciului

32.

Centrul de Cadrul normativ este (re)integrare în proces de elaborare. sociala a tinerilor

Centrul de (re) integrare sociala a tinerilor reprezintă o instituție publica sau privata care oferă servicii sociale specializate în vederea (re)integrării sociale a tinerilor in situație de dificultate.

Copii orfani sau copii ramași fără ocrotire părinteasca, Tinerii absolvenți ai instituțiilor de tip rezidențial, Tinerii în conflict cu legea, Tinerii ex-deținuți, Tinerii din familii social-vulnerabile.

a) servicii pentru dezvoltarea abilităților cognitive, de comunicare și comportament; b) orientare profesională; c) consiliere psihologica; d) consilierea membrilor familiei; e) asistenta juridica; f) alimentare.

- asistent social, - psiholog, - pedagog, - jurist, - personal administrativ; - personal auxiliar.

33.

Locuința sociala asistată

Cadrul normativ este în proces de elaborare.

Locuința socială asistată este un serviciu care oferă servicii de găzduire temporară a tinerilor în cadrul căruia sunt acestea își formează deprinderi de trai independent și autodeservire.

Copii orfani sau copii rămași fără ocrotire părinteasca, Tinerii absolvenți ai instituțiilor de tip rezidențial, Tinerii în conflict cu legea, Tinerii ex-deținuți, Tinerii din familii social-vulnerabile.

a) găzduire; b) asigurarea cu produse alimentare; c) asistență în dezvoltarea deprinderilor de viață; d) monitorizare .

asistent social

34.

Centru social (pentru persoanele infectate/ afectate HIV,HIV/ TBC, HIV/ UDI)

Cadrul normativ este în proces de elaborare.

Centrul este o instituţie care prestează în regim de zi o gamă de servicii sociale, medicale de referire, juridice şi psihosociale, fiind un suport pentru femei, bărbaţi şi copiii infectaţi şi afectaţi de HIV/SIDA, familiilor acestora, precum şi celor din comunitate aflaţi în dificultate.

Persoanele infectate şi afectate de HIV/ SIDA, Persoane cu HIV/TB, Persoane HIV utilizatoare de droguri injectabile.

a) asistenţă psihosocială şi de aderare la tratamentul ARV; b) consiliere de la egal la egal; c) consiliere; d) servicii juridice, inclusiv grupuri de auto-ajutor şi consultaţii de referire pentru obţinerea unei profesii, unui loc de muncă, cursuri de instruire, seminare, treninguri pentru persoanele HIV pozitive; e) serviciul de îngrijire socială la domiciliu (îngrijiri oferite prin planuri individuale de servicii sociale); f) consiliere şi referire în situaţie de criză la alte servicii sociale; g) plasament temporar pentru PTH în situaţie excepţionale.

- lucrător medical (medici consultanţi infecţionist, terapeut, venerolog, ginecolog, asistentul medical) - personal educativ (pedagogi, consilier de la egal la egal, animatori pentru activităţi cu copii) - asistent social/ lucrător social - psiholog; - jurist - personal administrativ - personal auxiliar

Cadrul normativ

Definirea serviciului social

Beneficiari

Servicii sociale acordate

Structura orientativă de personal de specialitate

Nr/ o

Analiza preliminară a serviciilor acordate populaŢiei de către Ministerului Muncii ProtecŢiei Sociale și Familiei

35

Nr/ o

Denumirea serviciului

Definirea serviciului social

Cadrul normativ

Beneficiari

Servicii sociale acordate

Structura orientativă de personal de specialitate

TIPUL SERVICIILOR SOCIALE: SERVICII SOCIALE DE SPECIALIZARE ÎNALTĂ

36

35.

Internatul psihoneurologic pentru persoane adulte cu dizabilități mintale

Regulament - cadru de funcţionare a Internatului psihoneurologic pentru persoane adulte cu dizabilităţi mintale din subordinea Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului, aprobat prin Ordinul Ministrului Protecției Sociale, Familiei și Copilului (actualmente Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei) nr. 44 din 09 iunie 2008.

Internatul psihoneurologic este instituţie de plasament temporar sau permanent, prestatoare de servicii sociomedicale, pentru persoane adulte cu dizabilităţi mintale. care asigură beneficiarilor săi conform necesităților și particularităților individuale de dezvoltare, măsuri de asistență socială, măsuri de dezvoltare și recuperare, menţinere a capacităţilor şi (re) integrare socială.

Persoane cu dizabilităţi mintale de la vîrsta de 18 ani, preponderent lipsite de susţinători legali, care datorită stării sănătății au o capacitate scăzută de autodeservire și necesită îngrijire specializată sau ajutor din partea unei terţe persoane și se află în imposibilitatea desfăşurării, cu forțe proprii, a unei vieţi demne, active și participative.

a) cazare; b) alimentaţie; c) îngrijire; d) asigurare cu îmbrăcăminte şi încălţăminte; e) terapie ocupaţională; f) activităţi culturale; g) activități de dezvoltare a deprinderilor de viață; h) activități de recuperare; i) kinetoterapie; j) asistenţă medicală.

- asistent social - lucrător medical (inclusiv asistent medical şi infirmieră) - jurist - bucătar - personal administrativ - personal auxiliar

36.

Casainternat pentru copii cu deficiențe mintale

Regulamentul – cadru de funcţionare a Casei – internat pentru copii cu deficienţe mintale, aprobat prin ordinul ministrului protecției sociale, familiei și copilului, nr. 45 din 13 iunie 2008.

Casa-internat pentru Copii cu dizabilități copii cu deficiențe mintale cu vîrsta de la mintale reprezintă o 4 pînă la 18 ani. instituţie publică de asistenţă socială care prestează servicii în regim de plasament copiilor cu dizabilități mintale în scopul recuperării, reabilitării și (re)integrării sociale şi familiale a acestora.

a) găzduire, întreținere, alimentare; b) servicii pentru dezvoltarea abilităților cognitive, de comunicare și comportament; c) servicii de recuperare/reabilitare; d) suport pentru incluziune educațională; e) consilierea membrilor familiei/ a îngrijitorilor; f) activităţi de petrecere a timpului liber.

- asistent social - educator - lucrător medical (conform necesităților copiilor beneficiari) - bucătar - personal administrativ - personal auxiliar

37.

Centru pentru asistența și protecția victimelor și potențialelor victime ale traficului de ființe umane

Hotărîrea Guvernului nr. 1362 din 29.11.2006 cu privire la aprobarea Regulamentuluicadru de organizare şi funcţionare a centrelor de asistenţă şi protecţie a victimelor traficului de fiinţe umane.

Centrul este o instituţie specializată în oferirea de serviciilor de cazare, igienă personală, hrană, asistenţă juridică, socială, psihologică şi medicală de urgenţă, pază şi protecţie, precum şi asistenţă re-integrarea beneficiarilor.

Victimele traficului de fiinţe umane şi potenţialele victime cetăţeni ai Republicii Moldova şi apatrizi care aveau dreptul de a locui permanent în Republica Moldova la momentul intrării pe teritoriul unui alt stat (femei, copii, părinţi/ copii, bărbaţi).

a) cazare temporară - psiholog securizată; - asistent social b) alimentare; - jurist c) asistenţă medicală - asistent medical de urgenţă; - personal d) consiliere administrativ psihosocială şi juridică; - personal auxiliar e) asigurarea necesităţilor materiale de bază (obiecte de igienă personală, îmbrăcăminte, încălţăminte); f) asistenţă la (re) integrare.

38.

Centru Cadrul normativ este regional de în proces de elaborare. reabilitare profesională a persoanelor cu dizabilități

Asigurarea unui complex de măsuri medicale, profesionale, sociale şi pedagogice orientate spre restabilirea,

Persoanele cu dizabilităţi care din cauza stării sănătăţii în interacţiune cu diverse obstacole, nuşi poate desfăşura

a) informare; b) consiliere; c) reabilitare medicală; d) orientare şi pregătire profesională;

Analiza preliminară a serviciilor acordate populaŢiei de către Ministerului Muncii ProtecŢiei Sociale și Familiei

- asistent social - psiholog - lucrător medical - terapeut ocupațional - kinetoterapeut - personal administrativ

Nr/ o

Denumirea serviciului

Cadrul normativ

Definirea serviciului social

Beneficiari

Servicii sociale acordate

Structura orientativă de personal de specialitate

recuperarea sau compensarea funcţiilor dereglate ale organismului şi capacităţile de muncă ale persoanei cu dizabilităţi.

activitatea de muncă conform calificării.

e) artterapi; f) terapie comportamentală; g) terapie cognitivă; h) terapie ocupaţională; j) kinetoterapie; k) meloterapie; l) activităţi de grup; m) ludoterapie; etc.

- personal auxiliar

39.

Centru Republican Experimental Protezare, Ortopedie și Reabilitare

Hotărîrea Guvernului nr. 87 din 31.01.2002; Hotărîrea Guvernului nr. 567 din 26.07.2011; Statutul CREPOR-lui aprobat în anul 2008 de Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului.

Asigurarea cetăţenilor cu mijloace ajutătoare tehnice, precum şi acordarea serviciilor de consultare, tratament şi reabilitare a persoanelor cu dizabilităţi şi veteranilor de război în vederea menţinerii sănătăţii şi incluziunii lor în societate.

Persoanele cu dizabilităţi şi participanţii la război, precum şi bolnavii cu afecţiuni şi maladii ale aparatului locomotor.

a) consultare; b) tratament; c) reabilitare; d) asigurare cu mijloace ajutătoare tehnice.

- lucrător medical - inginer - personal administrativ - personal auxiliar

40.

Centru de recuperare/ reabilitare a pensionarilor și invalizilor

Regulamentul de activitate al Centrului de recuperare a pensionarilor și invalizilor ”Speranța” din or. Vadul lui Vodă, aprobat prin ordinul Ministrului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, nr. 31 din 19 august 1999 și Regulamentul de activitate al Centrului de reabilitare a pensionarilor și invalizilor ”Victoria” Ucraina, or. Sergheevca, aprobat prin ordinul Ministrului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului nr. 209 R din 1 octombrie 2007.

Centrul de reabilitare/recuperare este o instituție medico-socială specializată care asigură beneficiarilor săi recuperare în dependență de specificul maladiilor (sistemului cardiovascular și al aparatului locomotor).

Persoanele în vîrstă şi cele cu disabilităţi, cetăţeni ai Republicii Moldova, cetăţeni străini, apatrizi sau refugiaţi, care au domiciliul în Republica Moldova, au atins vîrsta de 18 ani şi se află în evidenţa direcţiilor/ secţiilor asistenţă socială şi protecţie a familiei.

a) alimentație; b) cazare; c) reabilitare după infarct miocardic; d) reabilitare după ictus cerebral; e) fizioterapie; f) diagnostic funcţional; g) radiologie şi imagistică; h) psihoterapie; i) kinetoterapie; j) acupunctură; k) reumatologie; l) imagie și radiologie; m) masaj subacvatic; n) somn electric; o) fangoterapie (nămol); p) tratament cu ozocherită şi parafină; q) acupunctură; r) cultură fizică curativă.

- lucrător medical (inclusiv, - specialişti, asistente medicale, infirmiere) - jurist - inginer - bucătar - personal administrativ - personal auxiliar

41.

Azilul republican pentru pensionari și invalizi/ Centru republican de reabilitare a veteranilor muncii și războiului

Regulamentul de funcționare al Azilului republican pentru invalizi și pensionari din mun. Chișinău, aprobat de Ministrul Muncii și protecției Sociale la 05.01.2004 și Regulamentul de funcționare al Centrului republican

Azilul/Centrul este instituţie de plasament temporar sau permanent, prestatoare de servicii socio-medicale, pentru persoane în etate și cu dizabilități fizice, care asigură protecție socială, măsuri de

Persoane în etate şi persoane cu disabilităţi de la vîrsta de 18 ani, preponderent lipsite de susţinători legali, care datorită stării sănătății au o capacitate scăzută de autodeservire și necesită îngrijire

a) cazare; b) alimentaţie; c) îngrijire; d) asigurare cu îmbrăcăminte şi încălţăminte; e) terapie ocupaţională; f) activităţi culturale; g) activități de dezvoltare a deprinderilor de viață;

- asistent social - lucrător medical (inclusiv, - specialişti; asistente medicale; infirmiere) - jurist - bucătar - personal administrativ - personal auxiliar

Analiza preliminară a serviciilor acordate populaŢiei de către Ministerului Muncii ProtecŢiei Sociale și Familiei

37

Nr/ o

Denumirea serviciului

Definirea serviciului social

Cadrul normativ de reabilitare a veteranilor muncii și războiului din s.

Cocieri, r. Dubăsari, aprobat de Ministrul Muncii și protecției Sociale la 05.01.2004.

recuperare, menţinere a capacităţilor şi (re) integrare socială.

Servicii sociale acordate

Beneficiari specializată sau ajutor din partea unei terţe persoane și se află în imposibilitatea desfăşurării, cu forțe proprii, a unei vieţi demne, active și participative.

Structura orientativă de personal de specialitate

h) activități de recuperare; i) kinetoterapie; j) asistenţă medicală.

ANEXA 2 proiect GUVERNUL republicii Moldova HOTĂRÎRE cu privire la instituirea Agenţiei Naţionale Asistență Socială În temeiul art. 14 alin. (3) şi (7) şi art. 15 din Legea nr. 98 din 4 mai 2012 privind administraţia publică centrală de specialitate (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.160-164, art. 537), Guvernul HOTĂRĂŞTE: 1. Se instituie Agenţia Naţională Asistență Socială, autoritate administrativă publică din subordinea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.

2. Se aprobă: Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale Asistență Socială, conform anexei nr. 1; Structura Agenţiei Naţionale Asistență Socială, conform anexei nr. 2; Lista instituţiilor din subordinea Agenției Naţionale Asistență Socială, conform anexei nr. 3; 3. Se stabilește efectivul-limită al Agenţiei Naţionale Asistență Socială în număr de 27 de unităţi, inclusiv 4 unităţi – personal de deservire tehnică.

4. Cheltuielile de organizare şi funcţionare a Agenției Naţionale Asistență Socială se efectuează din contul şi în limitele alocaţiilor prevăzute în bugetul de stat, precum şi din alte surse, conform legislaţiei în vigoare.

PRIM-MINISTRU

Pavel FILIP

Contrasemnează: Ministrul muncii, protecţiei sociale şi familiei

Stela GRIGORAȘ

Ministrul finanţelor

Octavian ARMAȘU

Notă informativă la proiectului hotărîrii Guvernului cu privire la instituirea Agenţiei Naţionale Asistență Socială Proiectul hotărîrii Guvernului a fost elaborat în scopul consolidării și eficientizării sistemului de asistență socială prin instituirea Agenţiei Naţionale Asistență Socială, în calitate de autoritate a administrației publice din subordinea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.

38

Analiza preliminară a serviciilor acordate populaŢiei de către Ministerului Muncii ProtecŢiei Sociale și Familiei

Necesitatea instituirii Agenției Naționale Asistență Socială, rezidă în o serie de factori obiectivi constatați în rezultatul evaluării funcționalității sistemului de asistență socială pe parcursul ultimilor ani, și anume: 1. Analiza funcțională a Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, realizată cu suportul Băncii Mondiale, a arătat că ministerul exercită funcții improprii de prestare a serviciilor sociale, recomandîndu-se externalizarea acestora. De asemenea, s-a recomandat instituirea unei structuri responsabile de recepționarea și examinarea cererilor, reclamaţiilor, propunerilor, sesizărilor din partea cetățenilor, autorităților și instituțiilor cu privire la acordarea asistenței sociale, constatîndu-se că peste 70% din timpul de lucru al angajaților ministerului este consumat acestor activități.

2. Dezvoltarea și diversificarea serviciilor sociale pentru diferite grupuri de beneficiari a sporit volumul de lucru al structurilor teritoriale de asistență socială, în timp ce funcționarii din cadrul Ministerului antrenați în procesul de coordonare metodologică al structurilor respective nu fac față necesităților, prioritizînd activitățile de bază legate de elaborarea și monitorizarea implementării politicilor în domeniu.

3. În anul 2015, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei a aprobat Standardele de performanță în prestarea serviciilor de către structurile teritoriale de asistență socială, implementarea cărora de asemenea, necesită suport și asistență metodologică calificată – funcție ce poate fi îndeplinită doar de o structură specializată, investită cu atribuții și resurse care să asigure o comunicare interactivă și calitativă cu structurile teritoriale de asistență socială.

4. Conform datelor statistice, în sistemul de asistență socială activează peste 5000 angajați, pînă în prezent nefiind instituit un sistem de consolidare a capacităților profesionale pe plan național care să asigure un nivel standardizat de formare a specialiștilor și de certificare a calificării acestora, într-un mod similar cu sistemul de sănătate și sistemul de educație.

Astfel, proiectul hotărîrii Guvernului cu privire la instituirea Agenţiei Naţionale Asistență Socială, prevede abilitarea Agenției cu următoarele funcții de bază: 1. Dezvoltarea capacităților profesionale ale personalului din sistemul de asistență socială; 2. Coordonarea, monitorizarea şi evaluarea calităţii serviciilor prestate în cadrul instituțiilor de asistență socială și de reabilitare/recuperare din subordine; 3. Acordarea suportului metodologic și ghidării profesionale a structurilor teritoriale asistență socială; 4. Confirmarea rezultatelor atestării competenţelor profesionale ale asistenţilor sociali; 5. Examinarea cererilor, reclamaţiilor, propunerilor, sesizărilor din partea cetățenilor, autorităților și instituțiilor cu privire la acordarea asistenței sociale.

Pentru organzarea și funcționarea Agenţiei Naţionale Asistență Socială se stabilește efectivul-limită în număr de 27 de unităţi (dintre care 23 unități de personal - funcționari publici și 4 unităţi – personal de deservire tehnică). Pentru instituirea unităților respective – nu sînt necesare surse financiare suplimentare, acestea fiind identificate prin redistribuirea resurselor în cadrul ministerului și instituțiilor subordonate.

Menționăm că, cheltuielile investiționale (reparația și dotarea) vor fi acoperite din mijloacele financiare ale proiectului ”Consolidarea eficacității rețelei de asistență socială” finanțat de Banca Mondială. Suplimentar, crearea Agenției este un indicator de disbursare în cadrul proiectului menționat și constituie 1 mil. dolari SUA. Finanțarea Agenției Naţionale Asistență Socială se va efectua din contul bugetului de stat, precum şi din alte surse, conform legislaţiei în vigoare, anual fiind necesare circa 0,7 mln lei.

Ministru

Stela Grigoraș

Analiza preliminară a serviciilor acordate populaŢiei de către Ministerului Muncii ProtecŢiei Sociale și Familiei

39

ANEXA 3. Instituțiile subordonate MMPSF Nr.

40

Numele/ Prenumele

Instituția

Funcția

e-mail

Nr. tel

1.

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

Raisa Dogaru

Director

raisa.dogaru@anofm.md

(+373 22) 22 77 96

2.

Inspectoratul de Stat al Muncii

Stavilă Dumitru

Director

dumitru.stavila@im.gov.md

069115055 0 22 49 94 01

3.

Inspecţia Socială

4.

Fondul republican de susţinere socială a populaţiei

5.

Consiliul naţional de acreditare a prestatorilor de servicii sociale

6.

Consiliul Naţional pentru Determinarea Dezabilității şi Capacităţii de Muncă

7.

Întreprinderea de Stat „Centrul de instruire în domeniul relaţiilor de muncă”, mun. Chişinău”

8.

Întreprinderea de Stat „Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie şi Reabilitare”, mun. Chişinău

Veaceslav Titu

Director

anticamera@crepor.org

(+37322) 26-30-01

9.

Centrul republican de reabilitare a invalizilor, veteranilor muncii şi războiului, com. Cocieri, r-nul Dubăsari

Vitalie Oprea

Director

voprea@rambler.ru

0 (248) 42-0-18;

10

Centrul republican de recuperare a invalizilor şi pensionarilor „Speranţa”, or. Vadul lui Vodă, mun. Chişinău

Anatolie Țurcanu

Director

arseni2016@yandex.ru

0 (22) 41-62-93; 41-62-81

11.

Centrul de reabilitare a invalizilor şi pensionarilor „Victoria” al Republicii Moldova, or.

Sergheevka, Ucraina

Vladimir Lutenco

Director

12.

Azilul republican pentru invalizi şi pensionari, mun. Chişinău

Gheorghe Gherștega

Director

gheorghegherstega@rambler.ru

13.

Internatul psihoneurologic, com.

Cocieri, r-nul Dubăsari

Gheorghe Loghin

Director

psihoneurologicscocieri@mail.ru 0 (248) 52-5-90

14.

Internatul psihoneurologic, com.

Bădiceni, r-nul Soroca

Ion Gulica

Director

internatbad@gmail.com

0 (230) 41-2-23

15.

Internatul psihoneurologic, s.

Brînzeni, r-nul Edineţ

Mihail Nestor

Director

internatbrinzeni@yandex.ru

0 (246) 93-3-04

16.

Internatul psihoneurologic, mun.

Bălţi

Lilia Melnic

Director

internatbalti@mail.ru

0 (231) 25-1-42

(373-22) 999-245 Boboc Nadejda

Director

(373 22) 28-61-92

Ludmila Sochircă

Director

022 26-93-83

450-724; tel. 434-589

Analiza preliminară a serviciilor acordate populaŢiei de către Ministerului Muncii ProtecŢiei Sociale și Familiei

0-(03804849) 48-434; 48-3-86; 48-4-27

0 (22) 79-61-12;

Nr.

Instituția

Numele/ Prenumele

Funcția

e-mail

Nr. tel

17.

Casa-internat pentru copii cu deficienţe mintale (baieti), or.

Orhei

Chicuș Diana

Director

casacopiiorhei@gmail.com

0 235 28 871, 0 235 28873

18.

Casa-internat pentru copii cu deficienţe mintale (fete), or.

Hînceşti

Iacub Elizaveta

Director

casacopiihincesti@gmail.com

0 269 22 362, 0 269 24 275

19.

Centrul de plasament temporar al copiilor în situaţii de risc „Azimut”, or. Soroca

Osadciuc Ina

Director

email: ina.osadciuc@mail.ru

0 230 92246

20.

Centrul pentru copii cu cerinţe educative speciale „Speranţa”, or.

Criuleni

Ciudin Tatiana

Director

speranta.criuleni@gmail.com

0 284 22 029, 21 809

21.

Centrul de reabilitare şi protecţie socială a copiilor în situaţie de risc „ПЛАМЪЧЕ”, or. Taraclia

Uzun Oxana

Director

uzunoxana@mail.ru

0 294 54 594, 0 294 24 039

22

Centrul de asistenţă şi protecţie a victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane mun. Chişinău

Diana Bojenco

Director

shelter_team@iom.md

(022) 72 72 74

Analiza preliminară a serviciilor acordate populaŢiei de către Ministerului Muncii ProtecŢiei Sociale și Familiei

41