Viața Politehnicii, numarul 2 - iulie 2017

Politehnicii Viata

www.facebook.com/TUIasiRO

,

www.tuiasi.ro

Universitatea Tehnic\ „Gheorghe Asachi” din Ia[i Serie nou\ Num\rul II iulie 2017

INTERVIU

ADMITEREA 2017

„Toţi studenţii noștri trebuie să înveţe programare. Chiar și cei care se specializează în Shakespeare” - Mau-Chung Frank Chang, rector al National Chiao Tung University, Taiwan

3.255 de candidaţi unici, cu 72% mai mulţi decât anul trecut

d6

d 22

CATEDRALA VITEZEI Mașina de curse a studenţilor de la Mecanică a fost testată pe circuitul de Formula 1 din Olanda

d4

TOP SHANGHAI 500 Universitatea Tehnică a pătruns în cel mai elitist ranking universitar din lume, pe domeniul Matematică

d2

2 ACTUALITATE

Via]a Politehnicii - IULIE 2017

Universitatea Tehnică a pătruns în

cel mai elitist ranking universitar din lume, pe domeniul Matematică Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași a fost inclusă la domeniul Matematică într-unul dintre cele mai vechi și mai reputate clasamente internaționale - Top Shanghai 500. De anul acesta, în clasament nu se indexează doar universitățile în ansamblu, ci se iau în calcul și mai multe domenii de studiu. Astfel, la matematică aplicată, fără a avea o facultate dedicată acestui domeniu, TUIASI a fost clasificată în grupa universităților 401-500. „Shanghai este cel mai vechi, cunoscut și utilizat instrument în clasificarea universitară. Este realizat în China, din 2003, și funcționează de atunci cu actualizare anuală. Spre deosebire de alte clasamente care iau în discuție un număr mai mare de universități, acesta publică rezultatele doar pentru primele 500 universități din lume luate în calcul, iar de anul acesta a început să realizeze și clasificări pe domenii, nu doar global, pe universități”, a declarat prof. univ. dr. ing. Nicolae Hurduc, decan al Facultății de Inginerie Chimică și Protecția Mediului și specialist în rankingul universitar. În clasamentul Shanghai 500, Universitatea Tehnică din Iași este cea mai bine clasată politehnică din România, fiind incluse un număr total de șase universități românești: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea Politehnica din București, Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca, Universitatea București și Universitatea Craiova. „Este o poziție

foarte onorabilă pentru noi, matematica fiind importantă pentru toate facultățile de inginerie din politehnică. Iar faptul că avem această performanță pe matematică este deosebit de important. În clasament se ține cont de numărul de articole științifice, importanța publicației, coeficientul de impact al revistelor, impact, citări... practic, tot ce ține de activitatea strict științifică. Sunt alte clasamente care iau în calcul percepția cadrelor didactice despre universitatea x sau y, care este un sistem foarte relativ și subiectiv”, a adăugat prof. univ. dr. ing. Nicolae Hurduc.

Informațiile prezente în top sunt colectate individual de către cei care realizea-

ză clasamentul preponderent din baza de date Thompson, un clasament care este, după cum îl descrie prof. univ. dr. ing. Nicolae Hurduc, unul restrictiv. „Este o contribuție a întregului corp profesoral, fiindcă avem cercetători care publică în zona de matematică de la mai multe facultăți din universitate”, a încheiat decanul.

Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIASI) este cea mai bine clasată instituție de învățământ superior din Iași în clasamentul internațional SCImago, realizat de către un grup de instituții din Spania specializat în vizibilitate și evaluare universitară.

500 SHANGHAY

Cel mai prestigios ranking universitar

ACTUALITATE 3

Via]a Politehnicii - IULIE 2017

Conducerea Băncii Comerciale Române a inițiat, la Iași, o colaborare cu Alianța Universităților Tehnice din România Conducerea Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIASI), reprezentată prin rector, prof. univ. dr. ing.

Dan Cașcaval, și prorectorul responsabil cu managementul resurselor, prof. univ. dr. ing. Marcel Istrate, s-a întâlnit cu președintele executiv pe România al Băncii Comerciale Române (BCR), Sergiu Manea, însoțit de directorul executiv al BCR Iași, Vlad Vitcu. În cadrul întâlnirii, reprezentanții BCR au adus în discuție constituirea unui parteneriat la nivelul Alianței Române a Universităților Tehnice (ARUT) prin care să se înființeze un colegiu consultativ tehnologic pentru întreaga țară în care să se discute cele mai importante subiecte legate învățământul tehnic. „Am fost bucuroși că primul pas pentru a se realiza acest colegiu cu Alianța a fost făcut la Iași”, a declarat prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, rectorul TUIASI. Acesta a mai precizat că în cadrul discuțiilor s-au trasat liniile generale pentru o serie de proiecte de colaborare între universitate și BCR. „Ei s-au oferit să fie mediatori între noi și mediul economic. În sensul că ei să prezinte mediului economic și oamenilor de afaceri problemele cu care se confruntă universitățile, din ce motive universitățile

tehnice nu pot să asigure în acest moment numărul de absolvenți de care este nevoie în industrie și să prezinte totodată și un punct de vedere al companiilor – ce fel de ingineri solicită, care să fie pregătirea lor și în ce număr ar fi nevoie”, a adăugat rectorul.Reprezentanții BCR au anunțat că vor să se implice activ într-o educație financiară, una antreprenorială, a studenților.

Prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval explică faptul că această intenție poate veni în completarea activităților desfășurate în Centrul de consiliere și în proiectul cu privire la înființarea unei Societăți Antre-

”

prenoriale Studențești care a fost câștigat de universitate într-o competiție națională. Și angajații universității ar putea beneficia de un program de educație financiară care să le ofere o serie de repere cu privire la planificarea financiară a vieții lor. În același timp, reprezentanții BCR s-au angajat să sprijine financiar universitatea pentru organizarea manifestărilor care marchează împlinirea a 80 de ani de la înființarea Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași, pentru găzduirea din toamnă a Consiliului Național al Rectorilor, dar și prin renovarea unor spații didactice.

S

-au oferit s\ fie mediatori între noi [i mediul economic. În sensul c\ ei s\ prezinte mediului economic [i oamenilor de afaceri problemele cu care se confrunt\ universit\]ile, din ce motive universit\]ile tehnice nu pot s\ asigure în acest moment num\rul de absolven]i de care este nevoie în industrie [i s\ prezinte totodat\ [i un punct de vedere al companiilor — ce fel de ingineri solicit\, care s\ fie preg\tirea lor [i în ce num\r ar fi nevoie.

prof. univ. dr. ing. Dan Ca[caval, rectorul TUIASI

4 ACTUALITATE

Via]a Politehnicii - IULIE 2017

Mașina de curse a studenților de la Facultatea de Mecanică a fost testată pe

circuitul de Formula 1 din Olanda Echipa „T.U.Iași Racing” a participat, în perioada 17-20 iulie 2017, la Formula Student Netherlands, care avut loc pe TT Circuit din orașul Assen, și s-a clasat pe locul 19. Timp de patru zile, mașina de curse construită de zece studenți de la Facultatea de Mecanică de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIASI), a trecut prin șapte verificări tehnice, trei probe statice și patru probe dinamice. În primele două zile ale competiției au avut loc verificările tehnice și probele statice. A fost testat nivelul de siguranță al mașinii, moment în care unul dintre piloții echipei a fost felicitat de către organizatori, întrucât a obținut un timp foarte bun, de doar trei secunde, în ceea ce privește viteza de reacție în caz de accident. Următoarele două verificări au constat în examinarea șasiului și a tuturor elementelor tehnice ale mașinii. De asemenea, monopostul a fost urcat pe o rampă și înclinat la 60 de grade pentru a i se verifica stabilitatea, a fost testat nivelul de zgomot pe care-l emite și, la final, au fost examinate frânele acestuia. „Ne bucură faptul că am reușit să ajungem până aici și experiența de aici ne motivează să continuăm cu și mai multă energie. În Assen am întâlnit echipe care

au avut o susținere financiară uriașă în spate, de peste 80.000 de euro, și cu care am concurat. Un membru dintr-o astfel de echipă ne-a întrebat cu cât am construit mașina și i-am spus că am utilizat în jur de 20.000 de euro, inclusiv costurile generate de participarea la o competitie, cazare, tansport, etc. A fost uimit că am reușit, cu atât de puțini bani, să facem un monopost care să funcționeze”, a declarat Ștefan Grigorean, liderul echipei.

Studenții ieșeni își propun să construiască un nou monopost cu care să participe la competițiile organizate în anul 2018. Până acum, echipa „T.U.Iași Racing”, coordonată și întemeiată de profesorii Ciprian Ciofu și Gabriel Ursescu, de la Facultatea de Mecanică, a construit cinci monoposturi și a adunat investiții de peste 30.000 de dolari. Cu peste 10.000 de ore lucrate, studenții au participat în anul 2012 la competiția Formula Student din Spania, în 2013 și în 2015 în Ungaria, iar în 2016 au concurat pentru prima dată în două competiții în același an, în Italia și în Ungaria.

Formula Student este cea mai mare competiție tehnică din lume dedicată studenților care proiectează, construiesc și rulează un prototip de curse în conformitate cu regulile impuse de organizatori.

Concursul ajunge pentru prima dată anul acesta în Olanda, pe circuitul TT din Assen, construit în anul 1995, cunoscut și sub numele de „Catedrala vitezei”. Formula Student Netherlands are o limită de 50 de echipe și va aduce în același loc peste 3.000 de studenți din întreaga lume.

5

MONOPOSTURI 10.000 DE ORE LUCRATE, INVESTI}II DE PESTE 30.000 DE DOLARI

Via]a Politehnicii - IULIE 2017 Fotografii realizate de Ionu] TEODERA{CU

ACTUALITATE 5

6 ACTUALITATE

Via]a Politehnicii - IULIE 2017

ADMITEREA 2017 în cifre: 3.255 de candidați unici, cu 72% mai mulți decât anul trecut Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIASI) a raportat cele mai bune rezultate din ultimii ani la sesiunea din iulie a admiterii pentru anul universitar 2017 - 2018. Astfel, după încheierea perioadei de depunere a dosarelor, s-au înscris 3.255 de candidați unici, o creștere de 72% ca număr față de anul anterior și cu 43% față de anul 2015. Practic, dat fiind sistemul de admitere unic în țară implementat anul acesta, studenții s-au putut înscrie cu un singur dosar la oricâte specializări au dorit. „Numărul de candidați fizici din acest an egalează numărul de dosare depuse anul trecut. Iar această creștere are, în spate, și scăderea numărului de tineri care au luat bacalaureatul, deși rata de promovare a crescut, numărul de absolvenți de liceu care au promovat bacalaureatul este mai mic”, a declarat prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, rectorul TUIASI. Mai mult, TUIASI a scos la concurs anul acesta 250 de locuri pentru candidații din Republica Moldova, după mai mulți ani în care numărul locurilor primite de la minister pentru aceștia nu a trecut de 20. Concurența pe aceste locuri a fost ridicată, fiind un număr de 500 de candidați din

Republica Moldova care și-au depus dosarul la Universitatea Tehnică. De aceea, conducerea TUIASI a luat decizia de a solicita o suplimentare de 70 de locuri pentru candidații din Republica Moldova de la Ministerul Educației Naționale. „Aș vrea să mulțumesc celor care au ales TUIASI pentru că este foarte clar că rolul inginerilor începe să fie recunoscut și este clar că o țară nu se poate dezvolta fără ingineri.

Aș dori să le transmit candidaților că această meserie le va oferi satisfacții și profe-

sionale, și materiale, iar atât timp cât vor iubi și respecta această meserie, sigur meseria de inginer îi va face respectați”, a completat rectorul.

Soft unic în ]ar\ Admiterea din acest an nu ar fi fost posibilă fără eforturile depuse de către o echipă de cadre didactice de la Facultatea de Automatică și Calculatoare, condusă de șef lucrări dr. ing. Alexandru Archip, și

3.255

DE CANDIDA}I UNICI [i-au depus anul acesta dosarul la TUIASI

ACTUALITATE 7

Via]a Politehnicii - IULIE 2017

compusă din șef lucrări dr. ing. Adrian Alexandrescu, șef lucrări dr. ing. Paul Herghelegiu și conf. univ. dr. ing. Elena Șerban. Prof. univ. dr. ing. Daniel Condurache, prorectorul responsabil cu Informatizarea și Comunicațiile Digitale, a explicat că un sistem care să prezinte în timp real date legate de admitere, de preferințele candidaților la nivel global, pe întreaga universitate, nu a mai fost folosit până acum.

Mai mult, acesta a precizat că se dorește ca de anul viitor să fie dezvoltată aplicația software astfel încât candidații să își poată depune documentele online și să trimită toate actele necesare de acasă. La Universitatea Tehnică vor veni doar în momentul în care trebuie să confirme locul, să semneze contractul de studii și să depună actele în original. „Am constatat că, de fapt, mediul de viață natural al candidaților noștri este cel virtual. Și încercăm să fim foarte prezenți acolo, să dialogăm prin intermediul aplicațiilor multimedia, să facem tipul acesta de comunicare interactivă, pentru ca să știm apoi cum ne comportăm în consecință în comunitatea noastră. Școala nu înseamnă numai actul unilateral de predare și examinare, ci conține și o componentă amplă, cu divertisment, cu hiper-legături, și tocmai tipul acesta de complexitate vrem să îl raportăm foarte realist. Deci vrem să facem o admitere foarte smart și, în același timp, să le arătăm celor care vor intra în comunitatea noastră că suntem o școală serioasă și că oferim

un pachet educațional complet”, a specificat prof. univ. dr. ing. Daniel Condurache.

Modernizarea complet\ a campusului În cadrul unei conferințe de presă desfășurate luni, 31 iulie, la care au participat prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, prof. univ. dr. ing. Daniel Condurache și ing. Bogdan Budeanu, directorul Direcției Servicii Studențești a TUIASI, au fost prezentate și modernizările din campus cu

”

care TUIASI îi va aștepta, din toamnă, pe boboci. Astfel, în cadrul unui masterplan care se va întinde pe următorii trei ani, conducerea DSS și cea a universității doresc să realizeze patru linii mari de dezvoltare - în fiecare cămin să existe spălătorie și bucătărie pentru studenți, să nu existe cămin fără sală de lectură, să fie modernizate toate grupurile sanitare pentru studenți și să fie asigurată o calitate mai bună a conexiunii de date, dar și a semnalului de internet de mare viteză.

Anul acesta, conducerea DSS și-a pro-

A

m constatat c\, de fapt, mediul de via]\ natural al candida]ilor no[tri este cel virtual. {i încerc\m s\ fim foarte prezen]i acolo, s\ dialog\m prin intermediul aplica]iilor multimedia. {coala nu înseamn\ numai actul unilateral de predare [i examinare, ci con]ine [i o component\ ampl\, cu divertisment, cu hiperleg\turi, [i tocmai tipul acesta de complexitate vrem s\ îl raport\m foarte realist. Deci vrem s\ facem o admitere foarte smart [i, în acela[i timp, s\ le ar\t\m celor care vor intra în comunitatea noastr\ c\ oferim un pachet educa]ional complet.

prof. univ. dr. ing. Daniel Condurache, prorector responsabil cu informatizarea [i comunica]iile digitale

8ACTUALITATE

pus nouă obiective, o parte dintre ele fiind în curs de îndeplinire, unul dintre acestea fiind reabilitarea și modernizarea a grupurilor sanitare din trei cămine - T1, T2 și T9, fiind o investiție de 750.000 de lei. „Vrem să sporim și securitatea studenților în campus prin instalarea a trei sisteme noi de supraveghere video, unul care va avea în vedere străzile și aleile din campus, altul care va avea în vedere căminul T8, atât interiorul, cât și exteriorul căminului, și un al treilea sistem care va fi amplasat în zona bucătăriilor și a spălătoriilor”, a declarat ing. Bogdan Budeanu.

Conducerea DSS va cheltui anul acesta 400.000 de lei dintr-un total de 1.2 milioane planificat pentru următorii trei ani pentru a achiziționa echipamente IT astfel încât viteza conexiunii de Internet să ajungă la 1 Gb/s, abonamentul cel mai mare oferit astăzi de operatorii privați. În acest sens, există și un proiect separat care își propune ca, în următorii ani, să fie asigurat accesul wireless la Internet pe zona campusului didactic și a celui studențesc. „Dorim să realizăm și parcări de biciclete supravegheate video în fața fiecărui cămin, ca o alternativă a folosirii mașinii.

Avem o universitate integrată, zona de campus și cea didactică, și îi încurajăm pe studenți să folosească bicicleta. Vrem să

Via]a Politehnicii - IULIE 2017

facem și un parking indoor, după un model olandez, de anul viitor, urmând a face câte o magazie de biciclete supravegheată video în fiecare cămin”, a completat ing. Bogdan Budeanu. În campus, DSS va implementa un concurs de soluții câștigat de o studentă de la Facultatea de Arhitectură și va revitaliza o zonă verde din spațiul căminelor T3 - T4, folosind materiale reciclate bănci din bolțari cu scânduri rindeluite, zonă de ghiveci cu flori plantate în cauciucuri utilizate donate de antreprenori ieșeni, un leagăn, o masă de tenis, un minicircuit sportiv pentru tracțiuni și în partea de sus o instalație electrică cu becuri led făcută manual, becurile fiind amplasate în borcanele primite de studenți de-a lungul anilor în pachetele de acasă.

”

Conducerea DSS plănuiește să modernizeze o sală de lectură de la Căminele T3-T4, de 120 de mp, tot în urma unui concurs de soluții câștigat de o studentă de la Arhitectură, dar și să modernizeze un teren de sport, o investiție de 150.000 de lei, care va avea unul dintre cele mai moderne suprafețe din țară, cu posibilitate de a absorbi șocurile astfel încât studenții să nu se rănească jucând. În același timp, tot pentru acest an este în plan și modernizarea cantinei prin introducerea unui nou sistem de climatizare.

Locurile rămase neocupate după terminarea perioadei de confirmări, până pe 7 septembrie, vor fi scoase la concurs în sesiunea admiterii din toamnă - 10 - 17 septembrie 2017.

D

orim s\ realiz\m [i parc\ri de biciclete supravegheate video în fa]a fiec\rui c\min, ca o alternativ\ a folosirii ma[inii.

Avem o universitate integrat\, zona de campus [i cea didactic\, [i îi încuraj\m pe studen]i s\ foloseasc\ bicicleta.

ing. Bogdan Budeanu, directorul Direc]iei Servicii Studen]e[ti de la TUIASI

ACTUALITATE 9

Via]a Politehnicii - IULIE 2017

”

Conducerea Direc]iei Servicii Studen]e[ti va revitaliza zona verde dintre c\minele T3 [i T4 pe baza unui proiect propus de c\tre studen]i, finan]at par]ial [i de Fondul Antreprenorilor Locali.

”

Conducerea DSS `[i propune s\ foloseasc\ `n proiect cât mai multe materiale reciclabile - b\nci din bol]ari cu scânduri rindeluite, zon\ de ghiveci cu flori plantate în cauciucuri utilizate, donate de antreprenori ie[eni, un leag\n, o mas\ de tenis din beton [i un mini-circuit sportiv pentru trac]iuni.

”

~n partea de sus va fi amplasat\ o instala]ie electric\ cu becuri led f\cut\ manual, becurile fiind amplasate în borcanele primite de studen]i de-a lungul anilor în pachetele de acas\.

10 ARUT

Via]a Politehnicii - IULIE 2017

La Iași s-au pus bazele primelor

proiecte de colaborare în cadrul Alianței Române a Universităților Tehnice Universitățile membre ale Alianței Române a Universităților Tehnice (ARUT) au stabilit la Iași primele protocoale concrete de colaborare la nivel național. Într-o conferință de presă organizată joi, 6 iulie 2017, rectorii au anunțat că, încă din această toamnă, vor exista mobilități studențești de tip Erasmus între cele cinci universități membre ale ARUT, pentru licență și master, doctorate în cotutelă și mobilități ale cadrelor didactice. În același timp, s-au pus bazele organizării unei competiții de granturi pentru cercetare la nivel național la care să participe cercetători de la toate cele cinci universități membre ARUT. „La această întâlnire de la Iași ne-am axat pe câteva teme care țin de strategia de termen lung, cât și de realități, astfel încât să putem cunoaște și să putem propune modalități de îmbunătățire a sistemului educațional românesc”, a declarat prof. univ. dr. ing. Viorel Șerban, rectorul Universității Politehnica Timișoara, președintele ARUT. Acesta a scos în evidență faptul că, prin prezența ministrului Cercetării și Inovării, Lucian Puiu Georgescu, a președintelui Agenției Române pentru Asigurarea Calității în Învățământul Su-

perior (ARACIS), Iordan Petrescu, și a președintelui Comisiei pentru Învățământ a Senatului României, Ecaterina Andronescu, au putut fi tratate și subiecte relevante pentru întreg domeniul învățământului superior. S-au adus în discuție problemele din cercetarea științifică invocate de universități, dar și evaluarea școlilor doctorale și provocările dezvoltării programelor de studiu în parteneriat cu mediul economic. „Întâlnirea a fost de mare interes pen-

tru noi. Ne aducem aminte că Brătianu spunea că o țară nu se poate dezvolta fără ingineri, iar în această perioadă observăm că țara are nevoie de mai mulți ingineri.

Sunt sigură că abordările pe care le-am discutat la Iași vor avea consecințe în legislația pe care ministerul urmează să o înainteze spre Parlament și am apreciat în dezbateri preocuparea universităților tehnice pe modificările de conținut fiindcă, astăzi, tehnologia este cea care determină evoluția lumii”, a declarat Ecaterina

75%

CRE{TERE A BUGETULUI pentru Cercetare [i Inovare anul acesta

ARUT 11

Via]a Politehnicii - IULIE 2017

Andronescu, care a reprezentat și Universitatea Politehnica din București ca președinte al Senatului.

Ministrul Cercetării și Inovării le-a prezentat conducerilor universităților tehnice o serie de măsuri care vor fi luate imediat pentru ca fondurile pentru cercetare să se consume în totalitate pe finanțarea granturilor și a proiectelor. El a precizat că a propus introducerea creditelor de angajament, pentru ca universitățile să nu fie blocate în implementarea unor proiecte de probleme birocratice legate de rambursări. „Ministerul își propune creșterea bugetului pentru cercetare și focusarea în jur de 75% din aceste fonduri pentru cercetare aplicativă, la care contribuția universităților tehnice și a institutelor de cercetare-dezvoltare este esențială. Ne dorim apoi să stimulăm cercetătorii de toate categoriile și vârstele să rămână în țară. Am discutat deja de câteva lucruri concrete, despre mecanismul de eliminare a impozitului pe salarii pentru proiecte de cercetare, dezvoltare și inovare care poate fi deja aplicat”, a declarat Lucian Puiu Georgescu. În discursul său, prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, rectorul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași, gazda evenimentului, a apreciat evoluția pe care a avut ARUT de la înființare și viteza cu care a ajuns să propună soluții și proiecte comune care pot fi aplicate dincolo de nivelul general al unor discuții. „Dacă acum mai bine de un an porneam la drum,

fiecare provenind dintr-o altă zonă a țării, cu probleme specifice, iată că după un an am ajuns să avem o singură voce și, așa cum am mai spus-o, trebuie să redăm încrederea în inginerie. Pentru acest lucru avem nevoie de o voce comună, ceea ce sa întâmplat și se întâmplă și în cazul întâlnirii de la Iași. Aceasta cred că a fost una foarte eficientă, pentru că se iau acum câteva decizii care privesc modificarea Legii Educației, în sensul bun, dar și a unor acte normative care au completat legea pe parcurs. Sunt convins că prin acest pas făcut înainte vom crea o voce puternică pentru susținerea ingineriei”, a stipulat prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval.

La mijlocul lunii iulie a fost dată publicității rezoluția întâlnirii de la Iași, cu propunerile universităților legate de modificarea legislației din domeniul învățământului superior și a cercetării. Membrii fondatori ai ARUT sunt Universitatea Po-

”

litehnica din București, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, Universitatea Politehnică Timișoara, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și Universitatea Tehnică de Construcții din București.

Redacția revistei Viața Politehnicii vă prezintă în paginile următoare o serie de interviuri cu rectorii universităților membre ale ARUT pe teme precum situația actuală a ingineriei, legislația care reglementează învățământul superior sau legătura universităților cu industria. În acest număr am discutat cu prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Văcăreanu, rector al Universității Tehnice de Construcții din București, și cu Mihnea Costoiu, rector al Universității Politehnica din București. Celelalte două interviuri le veți putea citi în prima ediție din toamnă a Vieții Politehnicii.

M

inisterul î[i propune cre[terea bugetului pentru cercetare [i focusarea în jur de 75% din aceste fonduri pentru cercetare aplicativ\, la care contribu]ia universit\]ilor tehnice [i a institutelor de cercetare-dezvoltare este esen]ial\. Ne dorim apoi s\ stimul\m cercet\torii de toate categoriile [i vârstele s\ r\mân\ în ]ar\.

Lucian Puiu Georgescu, ministru al Cercet\rii [i Inov\rii

Via]a Politehnicii - IULIE 2017

Foto credit © Viva FM

12 ARUT – INTERVIU

Dacă am avea atâția bani cât ne dorim astăzi educația românească nu i-ar consuma eficient Care este importanța unei alianțe precum ARUT în contextul în care, la nivel național, ingineriei și domeniilor tehnice, în principal, nu li se mai oferă aceeași importanță de către absolvenți?

Alianța în primul rând este o inițiativă care vine de mai multă vreme, a fost o discuție purtată de mai mulți rectori în acești 26-27 de ani de la Revoluție, și mă bucură faptul că am reușit, o spun foarte direct, trecând peste orgoliile fiecăreia dintre universitățile remarcabile care fac parte din ARUT, să facem această alianță. În al doilea rând, ingineria, industria, societatea, economia sunt într-o puternică schimbare și alianța vine în acest moment în dorința de a răspunde provocărilor pe care economia, industria le lansează societății. Suntem într-o situație în care lumea se schimbă și fără doar și poate cei care trebuie s-o schimbe suntem noi, cei care venim din universități.

Trebuie să acceptăm rolul pe care-l avem și să încercăm să fim promotorii acestei schimbări, pe de o parte. Pe de altă parte, aș mai sublinia un lucru: ingineria se schimbă și în România; dacă timp de 2425 de ani inginerii n-au fost atât de căutați, astăzi este o criză majoră de ingineri pe piața forței de muncă în foarte multe

zone din țară. E adevărat că nu este uniformă, nu este omogenă cererea de ingineri, dar în foarte multe zone din țară, vorbesc aici de Ardeal, de zona de sud, în București, cererea de ingineri este foarte, foarte mare.

Pe măsură ce timpul trece, această nevoie se va simți în toate locurile din țară, și nu doar în IT sau în comunicații, ci în absolut toate domeniile. Alianța trebuie să răspundă și acestei provocări și să reușească să pregătească oameni pentru meserii pe care astăzi nu le avem, cu impact în societate, fără de care, repet, societatea nu va putea face față provocărilor, schimbărilor în următorii ani.

P

Deși trendul din ultimul an este unul pozitiv, de ce credeți că absolvenții de liceu aleg mai degrabă să studieze la o universitate generalistă decât una tehnică, unde putem vorbi aproape de o garanție a unui loc de muncă bine plătit la finalul studiilor?

Sunt mai multe motive. În primul rând, pentru că învățământul tehnic este un învățământ mai dificil și tinerii înțeleg această dificultate. Este mai ușor să urmezi calea cu minimă rezistență, pe de o parte. Pe de altă parte cred că este și vina noastră, vina celor care lucrăm în universități pe de o parte, dar și vina com-

rofesorul Mihnea Costoiu este rector al Universității Politehnica București (UPB) din 2012, iar în perioada 2012 - 2014 a fost ministru delegat pentru învățământul superior, cercetare științifică și dezvoltare tehnologică. Înainte de a fi ales rector, a fost director general administrativ al UPB (2005 - 2012). Din 1997 este cadru didactic asociat la Academia de Studii Economice din București, Școala Națională de Studii Politice și Administrative și UPB în management, managementul proiectelor și educație. Alte funcții deținute: secretar general la Ministerul Educației (2001 - 2004), manager de proiect la Unitatea de Management a Proiectelor pentru Reabilitarea Infrastructurii Şcolare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării (2004 - 2005) și secretar de stat la Ministerul Educației, Cercetării și Inovării (2009). În privat, a fost șeful serviciului Marketing de la compania Mecanică Fină (1995 - 1999) și președinte la SC Citex SA (1999 - 2001).

ARUT – INTERVIU13

Foto credit © debanat.ro

Via]a Politehnicii - IULIE 2017

paniilor, pentru că includ aici și acest dialog între companii și universități, care uneori există, uneori lipsește, dar sigur lipsește în ideea de a promova ingineria.

Problema alegerii ingineriei de către absolvenți nu este o problemă românească, nu este o problemă doar a universităților din România. Toată Uniunea Europeană, Statele Unite, Asia, toată lumea se confruntă cu această problemă, pentru că, repet, atracția ingineriei este mare, însă problema finalizării studiilor și după aceea a urmării meseriei, a parcurgerii efective a meseriei de inginer, este de multe ori privită cu scepticism din cauza greutății în sine a meseriei.

Dar, revenind, părerea mea este că promovând ingineria deopotrivă noi, universitățile, dar și companiile, avem mai multe șanse în România, pentru că România are o școală de ingineri foarte, foarte bună, cu tradiție, și are o școală tehnică foarte bună, inclusiv școală de științe exacte, matematică, fizică, chimie, ori și în aceste domenii în universitățile generaliste nu sunt candidați, deci minima rezistență se simte și aici. Dacă reușim să promovăm ingineria nu doar noi, ci și companiile, cred că acest trend se va schimba. În Politehnica din București, acest trend nu este doar în acest an, noi îl simțim în ultimii șase ani de zile, în fiecare an am avut cu câteva sute de candidați mai mult decât în anul precedent.

Se discută intens despre o nouă lege a educației care să includă și o clasificare a universităților. Care este, în opinia dumneavoastră, ponderea pe care trebuie să o aibă cercetarea

științifică în această clasificare și de ce?

Așa cum este legea acum, aceasta precizează trei categorii de universități: universități de cercetare avansată și educație, universități de cercetare și educație și universități de educație. Modificarea legii o putem discuta, însă important este să vedem ce ne dorim, ce scop are această clasificare, de ce facem această clasificare.

Pentru că până în acest moment se discută despre clase de universități și nu despre o ierarhizare, care este universitatea mai bună și care e universitatea mai puțin bună. Este și greu să compari universități de artă cu universități tehnice cu universități de medicină și universități comprehensive, lucrurile sunt total diferite.

Dar dacă dorim să ne aliniem marilor universități ale lumii, să ne includem în această familie mare, nu putem să nu discutăm despre cercetare, pentru că, în toată lumea civilizată, cercetarea este cea care face diferența, evident păstrând educația ca principală preocupare a universi-

”

C

tății. Însă marile universități, peste tot în lume, dintotdeauna au avut contribuție majoră în cercetare.

Eu cred că cercetarea trebuie să aibă un rol important, însă o cercetare cât mai reală, nu o cercetare exclusiv pe hârtie sau exclusiv înțeleasă de către un număr restrâns de oameni sau să înțelegem cercetarea prin documente, fie ele reviste, cărți, sub orice formă, care să contribuie doar la promovarea în carieră, eminamente bifăm un capitol care ne este necesar pentru a parcurge o etapă profesională. Dacă ne rezumăm la această cercetare, este inutil. Dacă cu adevărat facem cercetare, eu cred că această cercetare trebuie să fie cea care face diferența și în clasificare. Însă eu cred că clasificarea de dragul clasificării este inutilă în numele statului român, în numele societății românești. O pot face companii, o pot face ziare, o pot face diferite ONG-uri de dragul de a avea subiecte de discuții, dar o clasificare care să fie făcută în numele statului român trebuie să aibă un scop. Și deocamdată, așa cum este legea în acest moment, ea nu are

ercetarea trebuie s\ aib\ un rol important, îns\ o cercetare cât mai real\, nu o cercetare exclusiv pe hârtie sau exclusiv în]eleas\ de c\tre un num\r restrâns de oameni sau s\ în]elegem cercetarea prin documente, fie ele reviste, c\r]i, sub orice form\, care s\ contribuie doar la promovarea în carier\, eminamente bif\m un capitol care ne este necesar pentru a parcurge o etap\ profesional\.

14 ARUT – INTERVIU

un scop în sine și facem o clasificare de dragul de a vedea care dintre noi e cel mai bun. Ar trebui ca această clasificare să fie urmată și de măsuri prin care excelența, inclusiv sau în special din cercetare, să fie stimulată.

Legăturile dintre companii și universități au devenit din ce în ce mai puternice. Până unde se poate merge fără a depăși o anumită limită? Câtă putere de decizie trebuie sau pot să aibă companiile în stabilirea curriculei unei universități fără a știrbi din autonomia acesteia?

Relația dintre companii și universități sau dintre mediul economic și universități a existat dintotdeauna, de la revoluția industrială și până astăzi, și va exista după părerea mea permanent. Eu cred că relația trebuie să fie una onestă, este extrem de important să permitem companiilor intrarea în universitățile noastre, așa cum se întâmplă în foarte multe dintre universitățile din străinătate, însă eu cred că universitățile trebuie să se rezume nu la a furniza eminamente forță de muncă pentru industria din acest moment sau

”

R

pentru ceea ce industria solicită în acest moment, ci să gândească, să fie pregătite să ofere resurse umane pentru locuri de muncă care nu există astăzi.

Ce însemna industrie acum 20 de ani? Dacă universitățile n-ar fi pregătit oameni care să fie capabili să se orienteze, să folosească tot ce înseamnă tehnologia informației, să folosească toate echipamentele – discutăm astăzi de industria 4.0, de internetul lucrurilor și așa mai departe –, dacă inginerii pe care noi i-am pregătit n-ar fi fost capabili să facă toate aceste lucruri și se rezumau doar la a răspunde cerinței dintr-un anumit moment al unei companii, nu puteam discuta despre dezvoltarea societății omenești.

Cred într-o relație onestă, în care universitățile să-și păstreze o oarecare independență, nu atât pentru astăzi, ci în special pentru mâine.

Cât de fezabilă este, în opinia dumneavoastră, acordarea celor 6% procente din PIB pentru domeniul educației și unde credeți că ar fi nevoie cel mai mult de finanțare în învățământul superior?

Via]a Politehnicii - IULIE 2017

Discuția despre 6% a devenit un pic mult prea politică, o dezbatere sterilă după părerea mea. Problema nu este 6% în sine, ci a avea suficienți bani pentru educație. E o discuție care aparține nu doar României, ci tuturor statelor, în nicio țară nu există suficient de mulți bani pentru educație. Însă eu cred că dacă am avea atâția bani cât ne dorim astăzi, fără să vreau să supăr sau să jignesc educația românească, nu ar fi capabilă să îi consume eficient. Pentru că trebuie să schimbăm lucrurile fundamental. O să vă dau un exemplu: zilele acestea e o dezbatere care a devenit virală despre manuale, decizia ministrului Educației cu privire la un anumit tip de manual sau alt tip de manual. Însă reluăm o discuție din ultimii 20 de ani, discutând despre manual, adică despre instrumentul pe care îl au copiii, și nu discutăm despre curriculum, nu discutăm despre programă, nu intrăm în esență. Totuși, după 27 de ani, avem o singură reformă, făcută în 1999, criticată de toată lumea, reforma programei școlare, și din 1999 până astăzi nu s-a mai schimbat nimic. Deși în 1999 toată societatea a spus că e un lucru prost, am continuat să facem

ela]ia dintre mediul economic [i universit\]i trebuie s\ fie una onest\, este extrem de important s\ permitem companiilor intrarea în universit\]ile noastre, a[a cum se întâmpl\ în foarte multe dintre universit\]ile din str\in\tate, îns\ eu cred c\ universit\]ile trebuie s\ se rezume nu la a furniza eminamente for]\ de munc\ pentru industria din acest moment sau pentru ceea ce industria solicit\ în acest moment, ci s\ fie preg\tite s\ ofere resurse umane pentru locuri de munc\ care nu exist\ ast\zi.

ARUT – INTERVIU15

Foto credit © Cotdianul

Via]a Politehnicii - IULIE 2017

acest lucru.

Revenim la învățământul superior.

Trebuie să acceptăm ideea că nu suntem toți egali. Și dacă nu suntem toți egali, trebuie să investim fără doar și poate dând șanse tuturor tinerilor sau cât mai multor tineri să ajungă în învățământul superior, pe de o parte, pe de altă parte, acolo unde există excelență, trebuie s-o sprijinim, pentru că egalitarismul nu aduce plus-valoare societății. Acolo unde există excelență, și nu discut doar despre universități excelente, ci domenii excelente din universități, unde poate nu excelezi în toate domeniile sau specializările. Este foarte important să acceptăm acest lucru, iar eu cred că investiția în cercetarea din universități, acolo unde există acest embrion al excelenței, ar fi prioritatea numărul unu.

Pe de altă parte, revin, este foarte important să creăm accesul tinerilor din toate zonele în învățământul superior. După cum știți, astăzi, un număr foarte mic de tineri din zona rurală sunt în universitățile noastre și ar trebui să încercăm să facem posibil un număr cât mai mare de studenți din zona rurală.

Cum s­ar putea acoperi deficitul de ingineri care există acum în țară?

Prin acceptarea societății românești, punerea în operă a strategiei de învățământ asumată de către România. Acolo unde se spune explicit că ingineria în toate domeniile, alături de științele exacte,

alături de medicină, sunt prioritățile românești pentru următorii ani. Dacă sunt prioritățile românești, trebuie să se facă, să devină prioritățile românești.

Președintele României a lansat un proiect de „unitate națională” ­ România educată. Cât de aproape sau de departe credeți că suntem de a ne putea numi o țară cu adevărat educată?

”

I

Este o întrebare foarte complicată, sau răspunsul la această întrebare e complicat. A spune că România este o țară needucată nu este corect, a spune pe de altă parte că e o țară educată iar nu este corect.

Mai avem încă foarte multe lucruri de făcut și ar trebui să știm, repet, în ce investim și care sunt prioritățile noastre pentru următorii 20 de ani, ca să putem să transformăm România într-o țară educată cu adevărat.

ngineria, industria, societatea, economia sunt într-o puternic\ schimbare [i Alian]a Român\ a Universit\]ilor Tehnice vine în acest moment în dorin]a de a r\spunde provoc\rilor pe care economia, industria le lanseaz\ societ\]ii. Suntem într-o situa]ie în care lumea se schimb\ [i f\r\ doar [i poate cei care trebuie s-o schimbe suntem noi, cei care venim din universit\]i. Trebuie s\ accept\m rolul pe care-l avem [i s\ încerc\m s\ fim promotorii acestei schimb\ri, pe de o parte. Pe de alt\ parte, a[ mai sublinia un lucru: ingineria se schimb\ [i în România; dac\ timp de 24-25 de ani inginerii n-au fost atât de c\uta]i, ast\zi este o criz\ major\ de ingineri pe pia]a for]ei de munc\ în foarte multe zone din ]ar\.

Via]a Politehnicii - IULIE 2017

Foto credit © Epochtimes Romania

16 ARUT – INTERVIU

Lumea discută despre coeficienții de finanțare, de fapt, încercăm să reîmpărțim aceeași sărăcie Care este importanța unei alianțe precum ARUT în contextul în care, la nivel național, ingineriei și domeniilor tehnice, în principal, nu li se mai oferă aceeași importanță de către absolvenți?

Cred că cel mai important rezultat al alianței din punctul meu de vedere este unificarea tuturor vocilor care încearcă să promoveze științele inginerești la un nivel absolut adecvat și necesar. În ultimii 25 de ani, au fost momente dificile pentru diferite ramuri ale industriei, ne aducem aminte foarte bine de momentele prin care a trecut ingineria mecanică până când industria auto a venit și a revigorat această cerere de ingineri. De asemenea, momentele foarte dificile prin care a trecut ingineria civilă. Eu cred că această fluctuație absolut normală a pieței, a industriei care urmează niște trenduri la nivel regional, la nivel mondial, nu trebuie să fie urmată îndeaproape de o fluctuație a cifrei de școlarizare în științele inginerești. Când am fost la Iași am spus că suntem foarte îngrijorați de numărul foarte mare de medici care pleacă din România, este foarte adevărat, dar în același timp este și un număr foarte mare de ingineri care pleacă. România se dezvoltă într-un mod absolut remarcabil pentru partea aceasta de Europa în care ne aflăm, creș-

terea este foarte mare, nevoia va fi foarte mare, industria, indiferent de ramura la care ne referim, se va dezvolta și va avea nevoie de ingineri, din ce în ce mai mulți. În următorii șapte ani, nevoia de forță de muncă calificată și calificată superior în inginerie civilă se va tripla. Toate companiile vin și spun că vor ingineri, însă avem din ce în ce mai puțini, în principal din cauza scăderii apetitului candidaților pentru inginerie. În al doilea rând mai este aici o problemă. Una pe care puține industrii și-au asumat-o, și anume promovarea adecvată a nevoii de ingineri.

Unele industrii nu au realizat că în mo-

R

mentul de față că ne îndreptăm într-o expansiune a industriei în care vei avea nevoie de ingineri, însă nu vei avea de unde să-i iei. Să nu ne îmbătăm cu apă rece că există disponibilă această forță de muncă la nivel global. Această nevoie de ingineri este principalul subiect pe care trebuie și mie mi se pare că ARUT-ul deja îl promovează cu consecvență și cu profesionalism.

De ce credeți că absolvenții de liceu aleg mai degrabă să studieze o universitate generalistă decât una tehnică, unde putem vorbi aproape de

ectorul Universității Tehnice de Construcții din București (UTCB), prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Văcăreanu, și-a început cariera ca inginer în anul 1991, un an mai târziu îndreptându-se către activitatea didactică și de cercetare la Facultatea de Construcții Civile, Industriale și Agricole de la Universitatea Tehnică de Construcții București. Timp de șase ani, în perioada 2002-2008 a ocupat funcția de director al Centrului Național pentru Reducerea Riscului Seismic, iar din martie 2008 este profesor universitar. În perioada 20142016 a ocupat funcția de director al Centrului de Cercetare „Evaluarea Riscului Seismic” din cadrul UTCB, din anul 2016 fiind și rectorul instituției de învățământ superior. Prof. univ. dr. Radu Sorin Văcăreanu este doctor în inginerie civilă, titlu obținut la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași și de-a lungul timpului a făcut o serie de stagii de pregătire în Japonia, specializându-se în inginerie seismică la „Building Research Institute”.

Via]a Politehnicii - IULIE 2017

o garanție a unui loc de muncă bine plătit la finalul studiilor?

Studiile de inginerie sunt cu cerințe mai mari. La început universitatea era percepută ca un for deschis, în care exista libertatea de a lua decizii asupra ritmului în care lucrezi, ceea ce este un model care se apropie de așteptările unui absolvent de liceu. În momentul în care vii la facultate și vezi că acele constrângeri din liceu continuă prin faptul că încep să apară laboratoarele, proiectele, atunci un absolvent de liceu preferă o facultate la care acestea nu există. Dacă luăm de exemplu Franța, acolo se numește „școală”, pentru că ai acele contrângeri ca la școală, pentru că singurul mod în care poți să formezi viitorii ingeri este să-i treci prin acele situații pe care le reprezintă proiectele, în care ei trebuie să rezolve niște probleme și pe care le vor rezolva mai târziu în industrie într-o formă mai simplă sau mai complicată. Însă până nu treci prin această succesiune de proiecte în inginerie este imposibil să devii un profesionist pentru piața forței de muncă. Cele 14 săptămâni sunt pline, apoi sunt săptămânile de sesiune cu examene la fel de grele. Deci pentru un viitor inginer este o presiune mai mare și atunci este absolut normal ca un absolvent de liceu să decidă în defavoarea ingineriei la un moment dat. Industria nu ne-a arătat care sunt recompensele de la finalul acestui drum anevoios din păcate.

E adevărat că vin multe companii care recrutează încă din facultate, însă asta nu reprezintă neapărat o promovare. Asta demonstrează că noi facem ce trebuie, că îi pregătim bine pentru industrie, ei fiind deja pregătiți în anii terminali. Invitația

ARUT – INTERVIU17

mea este ca și industria să vină alături de noi într-un proces susținut de promovare a ingineriei.

Legăturile dintre companii și universități au devenit din ce în ce mai puternice. Până unde se poate merge fără a depăși o anumită limită? Câtă putere de decizie trebuie sau pot să aibă companiile în stabilirea curriculei unei universități fără a știrbi din autonomia acesteia?

Depinde de legislație. În momentul de față, companiile angajează absolvenții noștri la finalizarea studiilor, iar ei încep să producă pentru companii. Un model este cel olandez care spune că o companie

”

C

împreună cu universitatea stabilesc care sunt principiile după care trebuie să învețe absolvenții, deci universitatea nu îi învață reguli, doar principii, pentru că asta trebuie să dea de fapt. Apoi legislația spune că absolventul parcurge un fel de ucenicie la firmele unde ei sunt angajați și unde sunt școliți pe reguli, adică îi învață cum anume să rezolve problema în detaliu.

Acesta este modelul de succes în care pot să discut cu compania ce anume să fac în curricula diferitelor programe de studii. În schimb, modelul de aici este diferit.

Atâta timp cât firmele nu au astfel de programe de principii în care îi înveți ce trebuie să facă, atunci noi, ca universitate, trebuie îl scoatem pregătit până la capăt

red c\ aceast\ fluctua]ie absolut normal\ a pie]ei, a industriei care urmeaz\ ni[te trenduri la nivel regional, la nivel mondial, nu trebuie s\ fie urmat\ îndeaproape de o fluctua]ie a cifrei de [colarizare în [tiin]ele inginere[ti. Când am fost la Ia[i am spus c\ suntem foarte îngrijora]i de num\rul foarte mare de medici care pleac\ din România, este foarte adev\rat, dar în acela[i timp este [i un num\r foarte mare de ingineri care pleac\.

România se dezvolt\ într-un mod absolut remarcabil pentru partea aceasta de Europa, creșterea este foarte mare, nevoia va fi foarte mare, industria se va dezvolta [i va avea nevoie de ingineri, din ce în ce mai mul]i.

18 ARUT – INTERVIU

și cu principii și cu reguli, astfel încât să poată să lucreze din secunda doi. Momentan, din discuțiile pe care le avem cu companiile reiese care sunt eventualele specializări pe care noi dorim să le facem și care ar fi de folos industriei.

Se discută intens despre o nouă lege a educației care să includă și o clasificare a universităților. Care este, în opinia dumneavoastră, ponderea pe care trebuie să o aibă cercetarea științifică în această clasificare și de ce?

Există două planuri distincte: clasificarea universităților și ierarhizarea programelor de studii. Mi se pare că această ierarhizare are relevanță și este necesară pentru că ea compară ceea ce poate fi comparat. Adică dacă vreau să fac o ierarhie a programelor de studii de inginerie civilă le iau pe toate din România și le ierarhizez.

Atunci un copil care vrea să facă inginerie civilă vede care sunt cele mai bune programe din țară. E o utopie pentru că de exemplu un copil din Vaslui nu va alege alt program decât cel mai apropiat de el și care poate fi suportat mai bine financiar.

Un copil de la Oltenița la fel, își face toate

P

socotelile în funcție de faptul că e mai aproape de București. Nu suntem într-o lume ideală în care veniturile sunt suficient de mari ca să permită oricărui copil să ia decizia în funcție de ierarhizare. Clasificarea universităților în schimb, dacă facem una ca în 2011 când comparăm tot cu tot, mi se pare una absolut nerelevantă și care va fi un continuu subiect de contestații. Dacă vrem să comparăm tot ce poate fi comparat, atunci facem o categorie cu tot ce înseamnă universități de medicină, un clasament în care comparăm universitățile de științe agricole și medicină veterinară, adică să comparăm ceea ce trebuie, altfel e nerelevant. Revenind la cercetare, indiferent că facem ierarhizarea programelor de studii, că facem clasificarea universităților, cercetarea trebuie să fie o componentă de sine stătătoare și să aibă o pondere importantă. Noi trebuie să plecăm de la cele trei misiuni pe care le are universitatea, și anume cea de educație, cercetare și cea față de societate.

Putem să le luăm cu ponderi egale sau să spunem că educația primește 50% și își împart celelalte restul de 50%. Însă finanțarea, bugetele pe care le au universitățile românești sunt ridicole, întâi vezi care sunt resursele alocate și apoi întrebi care

Via]a Politehnicii - IULIE 2017

sunt rezultatele. Noi avem acea finanțare pe student despre care toată lumea spune că este insuficientă, ceea ce este adevărat.

Dar ea este neschimbată în condițiile în care numărul studenților finanțați de la bugetul de stat a scăzut dramatic față de anii 2007-2008.

Ingineria civil\ nu mai reprezint\ demult o via]\ `n cizme Cât de fezabilă este, în opinia dumneavoastră, acordarea celor 6% procente din PIB pentru domeniul educației și unde credeți că ar fi nevoie cel mai mult de finanțare în învățământul superior?

Cred că la un moment dat se vor atinge, dar depinde și cum anume. Nu acum, poate în cinci, zece ani, dar din punctul nostru de vedere cel mai important este ca odată cu creșterea acestui procent alocat educației să se reconsidere finanțarea pe student pentru că noi în momentul de față nu facem altceva decât să ne luptăm să ne împărțim sărăcia. Toată lumea discută despre coeficienții de finanțare, de

entru un viitor inginer este o presiune mai mare [i atunci este absolut normal ca un absolvent de liceu s\ decid\ în defavoarea ingineriei la un moment dat. Industria nu ne-a ar\tat care sunt recompensele de la finalul acestui drum anevoios din p\cate. E adev\rat c\ vin multe companii care recruteaz\ înc\ din facultate, îns\ asta nu reprezint\ neap\rat o promovare.

Via]a Politehnicii - IULIE 2017

fapt încercăm să ne reîmpărțim altfel aceeași sărăcie. Dacă va crește acest procent trebuie să crească obligatoriu această finanțare pe student care este insuficientă pentru desfășurarea în condiții normale a procesului de învățământ și cercetare.

Cum s­ar putea acoperi deficitul de ingineri care există acum în țară?

Prin arătarea poveștilor de succes și a valențelor pe care le are ingineria pentru absolvenți. Eu mă rezum la ideea nevoii de ingineri în ingineria civilă și a construcțiilor, mi-a spus la un moment dat cineva o replică foarte corectă: Cine și-ar dori o viață în cizme? Ingineria de construcții nu mai reprezintă de mult o viață în cizme, reprezintă mult mai mult, adică nu mai e ca acum 30, 40, 50 de ani, există o apropiere a industriei construcțiilor de industriile mai automatizate, cum e ingineria mecanică. De asemenea, industria trebuie să arate care sunt beneficiile. Pentru că mi se pare că se știe foarte clar despre un inginer de IT ce va face după ce termină, cât va câștiga și cred că trebuie să fie modelul de urmat de toate celelalte industrii. Să arătăm care sunt beneficiile, de ce ai dori să te faci inginer și ce vei primi când vei deveni unul. Deocamdată reușim să ținem pe linia de plutire nevoia de specialiști, având în vedere că dezvoltarea preconizată a României pe următorii ani este mult mai accentuat conturată decât creșterea aceasta graduală a numărului de ingineri pe care îi formăm.

Nu cred că vom reuși să ținem pasul cu nevoia de ingineri dacă industria nu se

ARUT – INTERVIU19

implică alături de noi în promovarea ingineriei.

Președintele României a lansat un proiect de „unitate națională” ­ România educată. Cât de aproape sau de departe credeți că suntem de a ne putea numi o țară cu adevărat educată?

Proiectul care a fost demarat de președinție și care are un orizont 2018 pentru finalizare, are o abordare foarte corectă și consecventă. Dacă la capătul lui reușim într-adevăr să avem un pact pentru educație în care reușim să luăm în considerare și să analizăm toate punctele de ve-

”

N

dere, și guvernele viitoare își asumă respectarea acestuia, cred că România poate arăta altfel din punct de vedere al educației. Mi se pare că la resursele alocate și la atacurile susținute care există la adresa învățământului superior, noi arătăm bine.

Nu fac parte din categoria celor care se lamentează, nu am nevoie de topuri, de clasamente, eu văd care este feedback-ul din industrie și ce fac absolvenții noștri, acesta este cel mai important indicator.

Dacă guvernele viitoare și următorii miniștri vor reuși să se mențină în limita acestui pact pentru educație, cred că în zece ani vom arăta mai bine decât în momentul de față.

oi trebuie s\ plec\m de la cele trei misiuni pe care le are universitatea, [i anume cea de educa]ie, cercetare [i cea fa]\ de societate. Putem s\ le lu\m cu ponderi egale sau s\ spunem c\ educa]ia prime[te 50% [i î[i împart celelalte restul de 50%. Îns\ finan]area, bugetele pe care le au universit\]ile române[ti, sunt ridicole, întâi vezi care sunt resursele alocate [i apoi întrebi care sunt rezultatele. Noi avem acea finan]are pe student despre care toat\ lumea spune c\ este insuficient\, ceea ce este adev\rat. Dar ea este neschimbat\ în condi]iile în care num\rul studen]ilor finan]a]i de la bugetul de stat a sc\zut dramatic fa]\ de anii 2007-2008.

20 SPECIAL

Via]a Politehnicii - IULIE 2017

Facultatea de Electronică a organizat cel mai important simpozion de profil din Europa de Est Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIASI) a organizat, în perioada 13 - 14 iulie, o importantă manifestare științifică – International Symposium on Signals, Circuits and Systems 2017 (ISSCS).

La aceasta au luat parte profesori și cercetători de la importante universități și institute de cercetare din mai multe țări, fiind prezentate lucrări realizate pe șase teme – Linear and Nonlinear Circuits & Systems, Analog and Digital Signal Processing, Circuits and Systems for Communications, Image and Video Processing, Power Electronic Circuits și VLSI Circuits & Systems.

Manifestarea științifică a ajuns la cea de-a 13-a ediție. „ISSCS 2017 își dorește să aducă laolaltă oameni de știință și cercetători din zona academică dar și din industrie pentru a prezenta câteva dintre cele mai noi idei și rezultate obținute de către aceștia”, au precizat organizatorii.

Cele mai importante conferințe din cadrul evenimentului au fost cele plenare, distribuite în ambele zile. Astfel, joi, 13 iulie, profesorul Mau-Chung Frank Chang de la National Chiao Tung University a vorbitdespre „Terahertz Systems-on-Chip Based on Nanotechnologies”, iar Bob Adams, de la compania americană Analog Devices, a vorbit despre „Mixed-signal design in the era of Cheap Algorithms; What will an A/D converter look like in the year 2025”.

Vineri, 14 iulie, profesorul Anil K. Jain de la Michigan State University din SUA a prezentat lucrarea „Face search at scale”, în timp ce profesorul Alex Chichung KOT, de la Nanyang Technological University, a ținut o prelegere despre „Is seeing believing?”.

„Unii dintre cei mai buni invita]i avu]i pân\ acum” Joi, 13 iulie 2017, a avut loc conferința de deschidere a celei de-a XIII-a ediții ISSCS, în Aula Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași. În discursul său introductiv, prof. univ. dr. ing. Liviu Goraș, director al Consiliului pentru Studiile Universitare de Doctorat de la TUIASI, a ținut să-i mulțumească profesorului Sanjit K. Mitra de la University of California, pe care l-a numit „un prieten al nostru, al Iașului și al României, pentru că ne-a ajutat să asigurăm calitatea acestui eveniment, ISSCS”, adăugând că a fost inspirat de lucrările publicate de acesta în momentul în care își pregătea lucrarea de doctorat.

Prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, rectorul TUIASI, le-a urat un cuvânt de bun venit invitaților și a prezentat pe scurt universitatea, vorbind succint despre istoricul instituției, încă de pe vremea învățatului Gheorghe Asachi, explicând cum a ajuns universitatea să-i poarte numele. „Una dintre cele mai importante realizări ale colegilor de la Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației este inițierea acestui simpozion în 1993, organizat o dată la doi ani”, a precizat rectorul.

Prof. univ. dr. ing. Florin Constantinescu, preşedinte Chapter Circuits and Systems Society/Control Systems Society și inițiator al evenimentului, a oferit un scurt istoric al simpozionului. „După înființarea filialei Circuits and Systems în România în 1991, am început discuțiile pentru organizarea unui important simpozion, iar Liviu Goraș s-a oferit să facă asta, reușind să invite multe personalități importante din domeniu”, a povestit profesorul Florin Constantinescu.

„Am venit aici prima oară în 2003 și mi-a plăcut mult să cunosc oameni, românii sunt minunați. Atunci, în 2003, am cunoscut un profesor din Bulgaria și mia vorbit despre cercetările mele în ce privește filtrele active, lucru de care mam ocupat acum mai bine de 40 de ani.

Atunci am realizat ce bine e să aduci oameni din alte țări, să interacționezi cu ei și să învățați unii de la alții”, a povestit Profesorul Sanjit K. Mitra.

Profesorul Majid Ahmadi, președintele tehnic al simpozionului, a spus că este a șasea oară când vine la acest eveniment, adăugând că este mândru de selecția de vorbitori, „unii dintre cei mai buni pe care i-am avut până acum”. În a doua parte a conferinței de deschidere, reprezentanții sponsorilor evenimentelor au adresat câteva cuvinte.

ISSCS a fost sponsorizat de CAS Society, Infineon, Silicon Service, Microchip, SITEX 45 SRL, ON Semiconductor și Continental.

13 EDI}II

au fost organizate la Ia[i, din 2005

SPECIAL 21

Via]a Politehnicii - IULIE 2017

Profesorilor nu le place mereu schimbarea, dar tehnologia se schimbă și trebuie să ții pasul cu ea interviu cu Sanjit K. Mitra, cercet\tor la Universitatea din California, SUA Cum vedeți această conferință atunci când discutăm despre importanța ei în Europa de Est? Mă voi folosi puțin de istorie. L-am cunoscut pe profesorul Liviu Goraș la Helsinki, când m-a întrebat dacă nu aș vrea să vin la această conferință organizată la Iași și să țin un discurs. Nu fusesem niciodată în România, m-am decis să vin alături de soția mea și m-am îndrăgostit de țara asta. Mi-au plăcut oamenii și am fost foarte impresionat de ceea ce au făcut Liviu Goraș și colegii săi de la Universitatea Tehnică din Iași aici. Am înțeles că este o oportunitate de a conecta oamenii din Estul Europei, care poate au pierdut legătura cu ceea ce se întâmplă în Vestul Europei, în America sau în Japonia. Și iam spus că îl voi ajuta să aduc oameni din acele țări, oameni cu o reputație în domeniul lor de cercetare. Primele impresii au fost foarte puternice. Am întâlnit cercetători care au fost atât de mult timp rupți de restul lumii încât nu mai știau exact ce se întâmplă acolo. La conferința din 2003 am cunoscut un profesor din Bulgaria care știa doar de munca mea de acum 40 de ani, dar eu am și schimbat domeniul de atunci. Am urmărit cum, ani la rând, românii au aflat ce se întâmplă nou și cum s-au creat legături de lucru între profesori, între studenți, care au plecat și la stagii în străinătate. Nu este o conferință foarte mare, dar îmi place că ajungi să cunoști oamenii, să vorbești cu ei. La conferințele foarte mari vezi un om, vorbești un pic cu el, apoi să nu-l mai întâlnești deloc. Și sunt impresionat de calitatea

lucrărilor prezentate, am cunoscut mulți oameni de valoare.

Cum au evoluat lucrurile din 2001 încoace?

Acum 11 ani m-am pensionat, iar de când m-am pensionat sunt interesat mai mult în educație. Scriu cărți, una a fost publicată anul trecut, pentru studenți.

Simt că unele cărți sunt prea concentrate pe matematică și nu foarte mult pe inginerie. Ai nevoie de matematică, desigur, dar vreau să pun accentul și pe inginerie, pe felul în care să folosești matematica, ăsta e țelul meu.

Universitatea Tehnică a deschis admiterea pentru noul an universitar și mulți dintre cei care aleg să vină vor să învețe inginerie. Ce le­ați spune celor care intră în această lume în constantă mișcare, schimbare, la ce să se aștepte?

Nu știu care este situația în România, dar în SUA oamenii nu prea vin către inginerie și asta este o mare problemă. Profesorilor nu le place schimbarea, vor să predea aceleași lucruri mereu, însă tehnologia se schimbă și trebuie să te schimbi și tu cu ea. Asta simt eu că este foarte important. Trebuie să faci cursurile impor-

A

tante pentru studenți. Dacă văd prea multă matematică se sperie, și cred că este foarte important să le arătam ce poate face ingineria.

Există o problemă de genul acesta și în România – sunt mai puțini ingineri decât are nevoie industria noastră.

Trebuie să se schimbe universitățile?

Este important să vezi, din exterior, că tipul de absolvenți pe care îl produce Universitatea Tehnică și România, în general, lucrează pentru companii străine.

Cred că ar trebui să înființeze ei companii, să producă lucruri, să inoveze. Am cunoscut români care să au ridicat de la zero companii de succes pe care apoi le-au vândut. Pe mulți dintre ei nu-i văd în România. Acesta este un domeniu la care poate lucra Universitatea Tehnică pentru a atrage tineri. Noi oferim un curs exact pe domeniul acesta, cum să faci companii, start-upuri. Avem un master specializat pe asta, dacă nu ai idee cum să îți crești compania te ajută să dezvolți ideea, conceptul și chiar destul de multe dintre ele au fost de succes. Nu ca Microsoft, desigur, dar au ajuns la 10 - 20 de milioane de dolari și asta cred că de asta aveți nevoie cel mai mult, de un incubator pentru afaceri, iar universitatea poate oferi asta.

m cunoscut mul]i români care au ridicat companii de succes de la zero pe care apoi le-au vândut.

Pe mul]i dintre ei nu `i v\d `n România, [i asta este un domeniu la care poate lucra Universitatea Tehnic\.

22 SPECIAL

Via]a Politehnicii - IULIE 2017

Toți studenții noștri trebuie să învețe programare.

Chiar și cei care se specializează în Shakespeare. interviu cu Mau-Chung Frank Chang, rector al National Chiao Tung University, din Taiwan Credeți că România reușește să țină pasul cu inovațiile majore din tehnologie?

Vin pentru prima dată în România.

Văd că terenul este foarte fertil și foarte întins, cu o densitate redusă a populației, și cred că țara voastră are foarte multe resurse. Am văzut că această universitate are o tradiție în țară și observ că partea clasică de aici s-a păstrat bine și este importantă. Însă lumea s-a schimbat, de la dezbaterea dintre analog și digital lucrurile au evoluat acum către intelligence.

Secolul trecut a fost secolul informației, dar nu a fost îndeajuns. Secolul acesta este secolul intelligence. Trebuie să găsim o metodă să facem pasul înainte și să îmbrățișăm asta. Este foarte important să faceți asta, cred că aveți îndeajuns talent pentru a reuși, dar ar trebui să faceți un pas în spate și să vă uitați și la conexiunea pe care o aveți cu Asia. Știu că sunteți obișnuiți să vă uitați către Vest, dar acum cred că este momentul cel mai bun ca să vă uitați către Est. Când vorbim de evoluția tehnologiei?

Nu doar – și când vorbim de piață de desfacere, de tehnologia viitorului. Iar voi aveți un foarte mare avantaj aici, conectați Estul de Vest și Vestul de Est, și cred că ar trebui să profitați de asta.

Vorbim de lipsa inginerilor în România, deși este o cerere foarte

A

mare. Multe companii naționale, unele dintre ele și cu acționariat asiatic, vin în România, construiesc firme aici și au nevoie de ingineri.

Cred că este important pentru România să vă faceți cunoscuți. Pentru oamenii din Taiwan... nu știm prea multe despre voi, am auzit numai câteva lucruri, câteva povești despre România, dar nu știu efectiv despre ce este vorba, ce se întâmplă aici. Am văzut că toate computerele voastre sunt din Taiwan, Asus, Acer, realizate de alumni ai universității noastre. Vezi multe lucruri din Taiwan în România, dar nu aveți o prezență puternică acolo astfel încât să vă faceți cunoscuți și lumea să vrea să facă conexiuni cu voi. Universitatea mea e cea mai importantă pe domeniul ingineriei din Taiwan, cum este, întrun fel, și Universitatea Tehnică din Iași în România. Dar iată că nu suntem conectați în niciun fel.

Ați discutat despre o colaborare acum, la Iași?

Desigur! Am vrea să oferim burse studenților români. Așa puteți să rezolvați și o parte din problema cu atractivitatea către studenți. Realizați parteneriate cu universități cunoscute internațional. Faceți acești primi pași, porniți de la acest lucru.

Noi avem 40.000 de studenți, dar dintre aceștia 10% sunt străini cărora le oferim burse de studiu. Cei mai mulți dintre ei sunt din India, Ucraina și Rusia.

În Taiwan există vreo problemă cu atractivitatea științelor exacte? Aveți studenți?

Avem un procent important de studenți care vor să urmeze ingineria pentru că avem și slujbe pentru ei. Suntem contactați la piața de muncă, la cererile ei.

Acesta este paradoxul în România.

Există multe slujbe, dar nu îndeajuns studenți care vor să se specializeze.

Atunci ar trebui să începeți mai devreme, nu așteptați până vin să se înscrie la universități. Este prea târziu. Ar trebui să lucrați de la liceu, de la gimnaziu sau chiar la școala primară. Noi avem cursuri pentru părinți și copii de grădiniță care vin la noi vara ca să îi învățăm cum să programeze, cum să creeze roboți, pentru a le a trage din timp atenția.

Credeți că oamenii sunt pregătiți să țină pasul cu ritmul în care avansează tehnologia?

Eu le-am cerut tuturor studenților de la universitate, chiar și celor de la științele umaniste, să învețe programare. Toată lumea trebuie să știe să programeze și să interacționeze cu tot felul de mașinării.

Chiar și cei care se specializează în Shakespeare, la universitatea noastră trebuie să învețe programare de nivel înalt. Este o necesitate, o cerință, altfel nu pot termina studiile, nu pot absolvi.

r trebui s\ face]i un pas în spate [i s\ v\ uita]i [i la conexiunea pe care o ave]i cu Asia. {tiu c\ sunte]i obi[nui]i s\ v\ uita]i c\tre Vest, dar acum cred c\ este momentul cel mai bun ca s\ v\ uita]i c\tre Est.

SPECIAL 23

Via]a Politehnicii - IULIE 2017

Planificăm o educație continuă a studenților,

ne pregătim de doctorat încă de la licență interviu cu Alexander Korotkov, Universitatea Politehnic\ „Petru cel Mare” din Saint Petersburg, Rusia Ați reușit să păstrați o legătură cu Universitatea Tehnică din Iași?

Am venit prima dată în 2001, când a fost prima mea vizită aici, și de atunci am participat cred la trei sau patru conferințe, cel puțin. Suntem în contact permanent cu Liviu Goraș, și el a fost la noi de două-trei ori la conferințele noastre, ne cunoaștem bine subiectele, publicațiile și domeniile de interes.

Ați remarcat vreo similitudine între TUIASI și Politehnica din Saint Petersburg?

Am remarcat câteva detalii interesante în toți acești ani și am putut compara cum a evoluat situația la universitățile noastre. Putem vorbi dintr-o retrospectivă veche de cel puțin 15 ani. Au fost ani de criză, ani complicați, dar suntem toți aici, încă funcționăm și studiem electronica, iar asta este important și pentru Iași și pentru noi, pentru că infrastructura universităților este foarte similară. Mai mult, am văzut specializările scoase la concurs pentru admitere care sunt similare și la Saint Petersburg, atât la licență, cât și la master. Poate o diferență semnificativă ar fi că la noi disciplinele de fizică sunt incluse în specializări – vorbim de fizica aplicată, cu aplicații pe electronică. Știu însă bine instrumentele și echipamentele de aici, din România, și suntem într-o poziție similară – comunitatea noastră științifică e mai agregată, suntem aproape unii de ceilalți, iar asta ne dă, practic, o limbă comună în ceea ce privește instrumentele, programele; un nivel similar.

Ne dă posibilitatea să organizăm mobili-

tăți studențești și asta e important. Și dumneavoastră cum atrageți studenții aproape de studiul ingineriei?

Atragerea studenților este o problemă foarte serioasă și pentru noi, fiindcă este important să înțelegem că transferul de tehnologie de la universitate în industrie depinde total de situația din fabrici.

Există un deficit de studenți la inginerie și în Rusia. În cazul nostru particular, situația este ceva mai bună pentru că avem o reputație ridicată și suntem lideri în comunitatea locală, deci avem studenți mai mulți și mai mulți bani de cercetare. Dezvoltăm acum un program de master internațional care este doar în limba engleză, orientat pentru studenți străini. Cei care vin vor avea posibilitatea să meargă oriunde la partenerii noștri din alte universități pentru a face cursuri specifice și vice-versa. Acesta e un mijloc de a atrage studenții, fiindcă mulți ar vrea să fie integrați în activitatea internațională. Mai avem cel puțin trei programe dezvoltate în paralel cu parteneri din industrie în ca-

”

A

re avem posibilitatea să includem și studenți care să fie plătiți.

Pe sistemul internshipurilor plătite sau a unor programe de mentorat în industrie?

Amândouă. Este vorba oricum de un salariu nu foarte mare, dar suficient încât să transforme programe în unul important pentru ei, ca să îi atragă. Este muncă adevărat, sunt bani adevărați și vor să fie incluși și ei. Apoi, ne-am dat seama că trebuie să organizăm un program continuu de pregătire a lor – licență, master și doctorat. Am început acum pregătirea pentru doctorat cu studenți încă din ciclul de licență. Este muncă individuală, e foarte greu de pregătit, este nevoie de studenți care să fie total orientați către cercetarea științifică și trebuie început cât mai devreme, de la al șaselea semestru. Ei petrec astfel o perioadă de timp la partenerii noștri din industrie, văd cum arată munca, își dau seama dacă sunt interesați de domeniul acesta, compară situația și apoi vorbim cu ei despre cum vor să arate viitorul lor și încep pregătirea.

m remarcat câteva detalii interesante în to]i ace[ti ani [i am putut compara cum a evoluat situa]ia la universit\]ile noastre. Putem vorbi dintr-o retrospectiv\ veche de cel pu]in 15 ani. Au fost ani de criz\, ani complica]i, dar suntem to]i aici, înc\ func]ion\m [i studiem electronica, iar asta este important [i pentru Ia[i [i pentru noi, pentru c\ infrastructura universit\]ilor este foarte similar\.

Revist\ realizat\ de Biroul de Pres\ al Universit\]ii Tehnice „Gheorghe Asachi� din Ia[i contact: editor@tuiasi.ro, presa@tuiasi.ro