Biserici de lemn in bazinul Crisul Repede

Proiect: VALORIFICAREA PATRIMONIULUI CULTURAL BISERICI DE LEMN DIN BIHOR

Biserici de lemn în bazinul Crişul Repede Coordonatori: Droj Gabriela Mancia Aurora Droj Laurentiu

Proiect finanţat de Guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein şi Norvegiei prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European.

2

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

Biserici de lemn în bazinul Crişul Repede / coord.: Droj Gabriela. – Oradea : Duran's, 2010 Bibliogr.

Index ISBN 978-973-1903-12-5 I. Droj, Gabriela (coord.)

726.54-035.3(498-35 Bihor) Tipărit la Duran`s Trade SRL Oradea, Str. Iasomiei nr. 4 0359 401 562 www.durans.ro

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

3

CUPRINS ÎN LOC DE PREFAŢĂ...................................................................................

BISERICI DE LEMN ÎN BIHOR – BAZINUL CRIŞUL REPEDE...............

BISERICILE DE LEMN DIN GHEGHIE, LUNCŞOARA, HOTAR ŞI JOSANI.............................................................................................................

BISERICILE STRĂMOŞEŞTI DE LEMN – DE LA SPAŢII „MULTIFUNCŢIONALE” LA SPAŢII PĂRĂGINITE, DINSPRE CENTRU SPRE PERIFERIA IDENTITĂŢII..................................................

CE ESTE O BISERICA DE LEMN?...............................................................

BISERICI ÎNARIPATE...................................................................................

UTILIZAREA SCANĂRII LASER ÎN LUCRĂRI DE DOCUMENTARE A MONUMENTELOR ARHITECTURALE..................................................

METODE FOTOGRAMETRICE PENTRU RECONSTRUCŢIA MONUMENTELOR ARHITECTURALE......................................................

FINANŢAREA RESTAURĂRII ŞI CONSERVĂRII BISERICILOR DE LEMN DIN BUGETELE PUBLICE................................................................

MODALITĂŢI DE FINANŢARE A REABILITĂRII BISERICILOR DE LEMN CLASIFICATE CA MONUMENTE ISTORICE................................

DESCRIEREA BISERICILOR........................................................................

BAROMETRU DE OPINIE.............................................................................

ALTE POZE.....................................................................................................

INDEX FIGURA..............................................................................................

5 9 27

47 61 78 82 92 103 110 118 142 150 154

4

Biserici de lemn ĂŽn Bihor - Bazinul CriĹ&#x;ul Repede

5

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

IN LOC DE PREFAŢĂ VALORIFICAREA PATRIMONIULUI CULTURAL BISERICI DE LEMN DIN BIHOR Proiect finanţat Guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein

şi

Norvegiei

prin

Mecanismul

Financiar al Spaţiului Economic European.

REZUMATUL PROIECTULUI

Bisericile de lemn din România formează un patrimoniu preţios atât pe plan naţional cât şi mondial. În România se păstrează peste 1200 de biserici de lemn construite înainte de 1900, din care 60 se găsesc în judeţul Bihor. Valoarea lor în ansamblu este inestimabilă pentru cultura românească. Din păcate însă comunităţile locale nu sunt conştiente de tezaurul pe care-l deţin. Astfel în prezent bisericile de lemn sunt lăsate în paragină, fie datorită motivului că costurile

6

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

financiare necesare conservării sunt peste resurse comunităţii locale, fie există doar un dezinteres relativ la starea bisericilor de lemn, fie în comunele bogate tendinţa este de abandonare a bisericii vechi monument şi de a construi una nouă cu dimensiuni mai mari, de multe ori cu o valoare estetică îndoielnică.

Scopul acestui proiect este ¾ dezvoltarea conştiinţei civice şi a interesului public atât la nivelul comunităţii locale cât şi la nivel regional pentru conservarea, promovarea şi repunerea în valoare a bisericilor de lemn din Bihor. ¾ implicarea viitorilor specialişti în acţiuni de documentare şi promovare a monumentelor arhitecturale precum şi în acţiuni de conştientizare a populaţiei asupra importanţei conservării patrimoniului cultural;

Obiectivele: 1. Documentarea pe teren a cinci biserici de lemn, de categorie B, din zona Aleşdului prin: ¾ documentarea pe teren a sitului, arhitecturii, picturii murale şi inventarului, ¾ întocmirea fişei monumentului.

2. Promovarea bisericilor de lemn din Bihor în ansamblul lor, şi în particular a celor documentate, în cadrul acestui proiect.

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

7

¾ editarea şi distribuirea de materiale tipărite: 1000 pliante, 50 afişe şi editarea unui studiu având ca tematică bisericile de lemn din Bihor (100 bucăţi) ¾ promovarea pe internet a monumentelor studiate.

3. Implicarea locuitorilor comunelor care deţin biserici de lemn, în promovarea, conservarea şi valorificarea monumentelor arhitecturale clasificate prin organizarea de întâlniri la nivelul comunităţii locale.

4.

Creşterea gradului de conştientizarea a tinerilor asupra valorii bisericilor de lemn din Bihor şi necesitatea conservării patrimoniului arhitectural, al regiunii prin: ¾ activităţi educative formale: organizarea unui seminar pe tema necesităţii conservării şi promovării bisericilor de lemn la care vor fi invitaţi reprezentanţi ai comunităţilor locale şi ai cultelor religioase care deţin pe teritoriul lor biserici de lemn, ¾ activităţi educative non formale: implicarea studenţilor de la arhitectură, topografie şi ştiinţe economice în activitatea de documentare a cinci biserici de lemn din zona Aleşdului, provocarea studenţilor de a lucra în echipe interdisciplinare atât pe teren în scopul colectării de date cât şi în activităţi de conştientizarea populaţiei asupra importanţei patrimoniului cultural.

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

8

5. Identificarea surselor, necesităţilor şi a modalităţilor de finanţare în vederea conservării bisericilor de lemn şi prezentarea acestora către reprezentanţii tuturor comunităţilor locale şi ai cultelor religioase care deţin pe teritoriul lor biserici de lemn.

6. Creşterea vizibilităţii asociaţiei ACCENT - Asociaţia pentru Cultură Educaţie şi Dezvoltare: ¾ Realizarea unei secţiuni speciale pe site-ul Accent dedicat proiectului şi bisericilor de lemn din Bihor, ¾ Organizarea unei conferinţe publice dedicate bisericilor de lemn din BIHOR Partenerii: ACCENT - Asociaţia pentru Cultură Educaţie şi Dezvoltare, Universitatea din Oradea prin Facultatea de Arhitectură şi Construcţii şi Facultatea de Ştiinţe Economice şi trei primării de comune care deţin biserici de lemn (Măgeşti, Auşeu şi Ţeţchea) Durata proiectului 12 luni Valoarea totală a proiectului 11200 Euro din care suma solicitată de la Fondul ONG 9900 Euro

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

9

BISERICI DE LEMN ÎN BIHOR – BAZINUL CRIŞUL REPEDE Arh. A. Szabo, dr. G. Droj Arhitectura medievală monumentală din România este o arhitectură de a doua a generaţie, continuitatea ei după căderea Imperiului Roman şi a perioadelor invaziilor se datorează arhitecturii populare. Ca sursă primară, arhitectura casei de lemn a stat la baza primelor manifestări ale arhitecturii culte şi care prin transfigurare la nivel volumetric a putut să creeze soluţii monumentale. Prin aceasta identificare ca sursă primară, arhitectura ţărănească lucrează ca factor de memorie şi coerenţă în specificitatea şi continuitatea imaginii arhitecturii culte.

Cele trei atribute ale monumentului ca valoare de artă 1. Unitatea compoziţională 2. Integritatea compoziţională 3. Coerenţa şi lizibilitatea mesajului Aportul sursei populare la arhitectura cultă se recunoaşte în predilecţia arhitecturii româneşti vechi pentru forme simple, definibile geometric, simţul măsurii şi evitarea tendinţelor de monumentalitate forţată. Acest aport este mai pregnant în Moldova,

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

10

conceptul popular fiind unul primordial la definirea modelelor. În Ţara Românească, ruptura cu arhitectura cultă nu a fost radicală, existând o continuitate demonstrată de unele prezenţe: complexul de la Basarabi (sec. X), biserica din Dinogeţia (sec. XI ) sau biserica de la Niculiţel (databilă sec. XI- XII ) Influenţele populare ce se resimt în Moldova sunt la nivel de concept planimetric prin adiţionarea spaţiilor (imagini independente) - fenomen care se diluează în Ţara Românească, unde tendinţa este una de urmărire a gradării percepţiei spaţiului; sau la nivel de citire a siluetei exterioare, tratarea acoperişurilor dau arhitecturii moldoveneşti un aspect puternic local. Rigorile climei, precum şi apariţia turlei, a dus la răsfrângerea acoperişului în corpuri independente, desprinse din volumul acoperişului, dar care păstrează continuitatea cornişei ( modalitate care nu poate fi confundată cu sistemul gotic de acoperire independentă a corpurilor de diferite înălţimi) Arhitectura bisericilor de lemn subliniază relaţia indisolubilă a ţăranului cu natura, printr-o organicitate care nu se regăseşte prea des în arhitectura cultă. Generată în condiţiile perpetuării unei străvechi tradiţii, evoluând într-o relativă izolare, această arhitectură păstrează aspectul unitar al arhitecturii populare româneşti printr-o veşnică regăsire a matricei stilistice

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

11

Bisericile de lemn din România formează un patrimoniu preţios atât pe plan naţional cât şi mondial. În România se păstrează peste 1200 de biserici de lemn construite înainte de anul 1900. Valoarea lor în ansamblu este inestimabilă pentru cultura românească, bisericile de lemn fiind parte integrantă din identitatea naţională.

Printre monumentele istorice, bisericile de lemn sunt cenuşăresele spirituale ale României. E adevărat că problema întreţinerii bisericilor de lemn nu este nouă dar nici nu a cunoscut o asemenea amploare ca în prezent. În unele locuri Ministerul Culturii a contribuit la salvarea bisericilor de lemn, în altele au fost enoriaşii sau donatorii cei care au făcut fapte de laudă reparând şi acoperind bisericile. În prezent însă, majoritatea bisericilor de lemn sunt lăsate în paragină, fie nevoile financiare necesare conservării sunt peste resurse, restaurările fiind ameţitor de scumpe şi uneori exagerate, fie există doar un dezinteres legat de starea bisericilor de lemn. În unele comune bogate tendinţa este de abandonare a bisericii vechimonument şi de a construi una nouă mare şi de multe ori kitsch (fără respectarea caracterului local).

Cât va rămâne din acest tezaur generaţiilor viitoare nu se ştie, atâta timp cât, din păcate, numărul bisericilor de lemn continuă să scadă, acestea fiind înlocuite, lăsate în ruină sau grav alterate

12 datorită

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede intervenţiilor

neautorizate

cu

materiale

noi

şi

necorespunzătoare.

Numărul mare de biserici de lemn împrăştiate prin văile şi pe dealurile Transilvaniei au pus şi pun în continuare la grea încercare cercetarea românească. Din acest motiv bisericile de lemn din Transilvania au fost studiate pe regiuni istorice sau administrative. Nici până astăzi nu există un studiu amplu şi competent care să cuprindă întreaga Transilvanie, pentru simplul motiv că, după un secol de cercetare, nu s-a terminat inventarierea lor iar materialul adunat este dispersat şi neomogen.

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

13

Figura nr. 1 Biserici de lemn în BIHOR

Această situaţie se întâlneşte şi la nivelul judeţului Bihor unde sunt cunoscute şi clasificate ca monumente de arhitectură de categoria B, 60 de biserici de lemn. Spre deosebire de alte zone

14

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

etnografice din România, bisericile de lemn de pe Crişuri, Barcău şi Crasna sunt mai puţin cunoscute, aceasta şi pentru că numărul scrierilor despre ele este mai mic.

Astfel pe siturile web de promovare sau de informare bisericile de lemn din Bihor sunt doar menţionate ca şi categorie de biserici sau în cel mai bun caz înşirate cu denumirea, însă fără o descriere sau o prezentare a acestora.

Figura nr. 2 Biserici de lemn în bazinul Crişul Repede

In secolul XX numărul bisericilor de lemn a scăzut de la un an la altul. Coriolan Pătraru arăta în 1931, că în BIHOR erau 150 biserici de lemn, în 1970 mai existau 73, iar astăzi, doar 60. Toate bisericile de lemn existente astăzi sunt clasificate ca monumente de

15

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

arhitectură de categoria B. În bazinul Crişului Repede, între Piatra Craiului şi Oradea mai există astăzi doar 15 biserici de lemn declarate monumente istorice şi de arhitectură.

Nr .

1.

2.

Cod LMI 2004 BH-II-m-B-

LOCALITATE

DENUMIRE

DATE/AUTOR

Sat.Borşa,

Biserica ortodoxă

1692

01119

com.Săcădat

„Sf.Arhangheli Mihail

1837–pictată

şi Gavriil”

zugrav Ioan Lăpoşan

BH-II-m-A-

Sat. Botean,

Biserica ortodoxă

1721

01120

com.Ineu

„Sf.Arhangheli Mihail

1802-pictată

de

şi Gavriil” 3.

BH-II-m-B-

Sar.Delureni-

Biserica ortodoxă

1723

01141

Beznea, com.Bratca

„Sf.Arhangheli Mihail

modificări-1864

şi Gavriil” 4.

BH-II-m-B-

Poiana

01095.1

Aleşd

Florilor,

Biserica din lemn

Secolul XVIII

„Adormirea Maicii Domnului” a mănăstirii Sf.Ilie

5.

BH-II-m-B-

Sat. Fâşca,

Biserica ortodoxă

Sec.XVIII,modificată

01146

Com. Vârciorog

„Sf.Arhangheli Mihail

în secolul XIX

şi Gavriil” 6.

BH-II-m-B-

Sat.Gherghie,com.

Biserica ortodoxă

Sec.XVIII,pictată

în

01152

Auşeu

„Sf.Apostoli Petru şi

secolul

Pavel”

strămutată în 1714

XVIII

din satul Luncşoara

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

16 7.

BH-II-m-A-

Sat. Hotar,

Biserica ortodoxă

1714

01162

com.Ţeţchea

„Sf.Gheorghe”

-pictată de Dionisiu Iuga în 1881 -zugrăvită de Muller Karoly în 1883 - transformări în 1880

8.

BH-II-m-B-

Sat. Josani,

Biserica ortodoxă

01164

com Măgeşti

„Sf.Arhangheli Mihail

1768

şi Gavriil” 9.

BH-II-m-B-

Sat.Lugaşu de Jos,

Biserica ortodoxă

1720

01168

com Lugaşu de Jos

„Buna Vestire”

pictată în 1777 şi 1786

10

BH-II-m-B-

Sat. Luncşoara, com.

Biserica ortodoxă „Sf.

Sec. XVIII

.

01170

Auşeu

Gheorghe”

Pictată în sec. XIX

11

BH-II-m-A-

Sat Peştiş,

Biserica ortodoxă

1797

.

01185

com.Aleşd

„Buna Vestire”

12

BH-II-m-A-

Sat Tilecuş, com.

Biserica ortodoxă „Sf.

1785

.

011217

Tileagd

Arhangheli Mihail şi

pictată

Gavriil”

Paholcek în 1793

Biserica ortodoxă „Sf.

1600

Arhangheli Mihail şi

modificări în secolul

Gavriil”

XIX

Ţigăneşti

13

BH-II-m-B-

Sat

de

.

01223

Criş, com. Brusturi

de

Mihai

14

BH-II-m-B-

Sat Valea Crişului,

Biserica ortodoxă „Sf.

1783

.

01225

com. Bratca

Arhangheli Mihail şi

pictată de Dionisiu

Gavriil”

Iugo din Nicula în 1876

15

BH –II –m-B-

Sat Vârciorog, com.

Biserica ortodoxă

.

01229

Vârciorog

„Sf.Arhangheli Mihail şi Gavriil”

Sec. XVIII

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

17

Arhitectura bisericilor de lemn de pe teritoriul României are un aspect unitar, dar prin varietatea de detalii constructive şi decorative este subliniată diversitatea zonală, definită de spiritul etnografic.

Adaptat la abordarea monumentului

aceste atribute se

materializează în: 1. Conceptul funcţional şi evoluţia in timp, 2. Partiul arhitectural ilustrând compoziţia arhitecturală generală, 3. Compoziţia plasticii arhitecturale, 4. Trăsăturile sistemului constructiv, 5. Poziţia edificiului în situl original şi percepţia perspectivelor originale, 6. Relaţia edificiului cu textura urbană contemporană acestuia, Bisericile de lemn din Ţara Crişurilor se aflau în mijlocul satului pe o ridicătură de pământ, într-un loc de unde să domine întreaga privelişte. Această aşezare a bisericii de lemn într-un loc de unde să domine întreaga privelişte înconjurătoare poate avea explicaţii multiple. Este vorba de o plasare foarte atentă în spaţiu, într – un loc de unde să poată fi privită în toată măreţia ei de la mari depărtări. Ea trebuie să se deosebească şi prin acest fapt de o locuinţă ţărănească oarecare.

18

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede Multe biserici de lemn, în decursul veacurilor şi – au schimbat

locul în cadrul satului sau au fost mutate chiar dintr – o localitate în alta. Astfel biserica de lemn din Gheghie a fost adusă din Luncşoara la 1714, ceea din Josani a fost adusă fără a fi demontată de la Vadu Crişului, cea din Subpiatră a fost adusă de la Lugaşul de Jos la anul 1770. În cadrul vetrei satului au fost mutate bisericile Vîrciorog, Fişca, Ţigăneşti. Strămutarea bisericilor dintr – un loc în altul este şi un factor de legătură cu casa ţărănească ce nu de puţine ori are aceeaşi soartă. Un caz aparte îl prezintă localitatea Hotar, în acest caz biserica a rămas pe loc şi s-a mutat vatra satului.

Cadrul natural al acestor biserici este întru totul adecvat scopului pentru care au fost ridicate, întregind într – un chip admirabil ansamblul armonios edificat. De aceea, ori de câte ori aceste biserici de lemn sunt mutate dintr – un loc în altul îşi pierd din valoarea artistică pe care au avut – o „in situ”.

Tipologia planimetrică Caracteristica principală a bisericilor de lemn este legătura lor directă cu conceptul casei ţărăneşti evidenţiată prin : 1. materia primă - lemnul finisat şi îmbinat după aceleaşi tehnici, cu acelaşi tip de decoruri 2. sunt concepute în aceeaşi planimetrie simplă, preluând elemente din conceptul unei case de locuit: existenţa a 3 încăperi amplasate pe un ax longitudinal (la case acestea sunt

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

19

dispuse transversal), care la biserici capătă funcţiunile de pronaos, naos şi altar. O preluare din arhitectura laică este şi prispa, amplasată pe latura scurtă, la intrare. Apropierea de planul locuinţei este mai evidentă la anumite biserici , prin amplasarea intrării pe laterale. (vezi biserica din Hotar) Datorită sistemului constructiv şi a planimetriei simple arhitectura bisericilor din lemn de pe teritoriul Romaniei are un aspect unitar, dar prin varietatea de detalii constructive şi decorative este subliniată diversitatea zonală, printre care şi zona Bihorului, definită de spiritul etnografic Astfel din punct de vedere al planului, bisericile de lemn din bazinul Crişului Repede se încadrează în două tipuri distincte: 1. Cu navă dreptunghiulară şi o absidă poligonală ale cărei laturi de nord şi de sud pornesc din extremităţile de nord – est şi sud – est ale naosului. În cadrul acestui tip distingem două variante: a) cu absidă poligonală, în care cele două laturi apropiate navei sunt în prelungirea pereţilor acestei încăperi (Peştiş); b) cu absidă poligonală, în care cele două laturi apropiate navei sunt oblice faţă de restul planului dreptunghiular (Bucuroaia, Păuşa, Calea Mare).

20

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede 2. Al doilea tip de plan are nava dreptunghiulară, iar absida fie dreptunghiulară, fie pătrată sau poligonală; este retrasă spre interior faţă de linia pereţilor de sud şi de nord a navei. Şi în acest caz deosebim mai multe variante: a) cu absida poligonală (Josani, Gheghie, Borşa, Lugaşu de Sus, Tilecuş, Hidişelul de Jos, Surduc, Botean, Fâşca); b) absida poligonală are extremitatea estică ascuţită (Hotar); c) cu absidă pătrată sau dreptunghiulară (Delureni, Valea Crişului, Subpiatră, Vîrciorog); d) atât absida cât şi tinda au plan poligonal (Luncşoara, Ţigăneşti ).

Ambele tipuri de plan sunt fără îndoială derivate din planul casei ţărăneşti tradiţionale. Planul dreptunghiular este specific artei în lemn. În ultimele secole tipul de plan 2 a luat amploare mai mare

decât tipul 1. Deosebit de interesant, tocmai prin raritatea sa, după cât se pare întâlnită numai în Transilvania, este încheierea bârnelor în muchie la extremitatea estică a bisericii din Hotar.

Un exemplar interesant, din păcate azi dispărut, a fost biserica din Chistag unde se putea distinge o influenţă a planului triconic specific Ţării Româneşti şi Moldovei.

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

21

Planimetric, compartimentările sunt simple prin seria de spaţii: prispă, pronaos, naos şi altar, totul înscriindu-se într-un dreptunghi alungit. Altarul apare cu o varietate de forme de la dreptunghiular la poligonal.

Caracteristica principală constructivă o reprezintă tipul de cioplire a bârnelor, aşezate în cununi orizontale şi îmbinate în cheutori. Talpa construcţiei este aşezată pe o platforma de piatră de râu. Acoperişul cu streşini late este din şindrilă, cu pantă mare din care se desprinde turnul bisericii subliniat de tendinţa de elansare. Şindrila pentru acoperiş o făceau fie maeştrii locali, fie că era adusă din satele Munţilor Apuseni, unde erau meşteri specializaţi în ramura respectivă. Pentru fixarea bârnelor, a căpriorilor, a şindrilei se foloseau cuie din lemn de tisă care se procurau destul de greu, iar mai târziu cuie de fier aduse de la fierăriile locale.

Decoraţia exterioară Decoraţia este variată, cuprinzând ornamentică stilizată, de la motivele mitice ale rozetei solare, la decoraţii zoomorfe şi simboluri creştine. O decoraţie specifică, preluată şi la arhitectura de cult este brâul - funie care înconjoară biserica. Cioplit în bârna orizontală de la mijlocul peretelui, brâul iese în relief faţă de planul vertical al fondului de bază cu circa 10 – 15 cm. Mai rar, el este confecţionat separat dintr – o bucată de lemn şi prins apoi de perete prin cuie.

Unii cercetători ai artei populare explică prezenţa acestui motiv în

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

22

arhitectura populară românească ca o urmare firească a funiei ce lega pe la mijloc adăposturile civilizaţiilor preistorice. Alţii susţin că ar fi “rămăşiţă a unor credinţe în şarpele protector atât de răspândite în vechime la multe popoare...”

Cu vremea meşterii acordă o atenţie deosebită ornamentării stâlpilor, arcadelor sau ferestrelor de pe laturile de sud sau vest. Sunt multe biserici de lemn care au “tîrnaţ” pe toate laturile ( LuncşoaraBihor, Ţigăneşti, Vîrciorog). Este interesant, însă, că în aceste cazuri niciodată stâlpii de nord sau est nu sunt ornamentaţi câtuşi de puţin.

“Târnaţul” şi nava sunt adăpostite de un singur acoperiş, sprijinit pe cununa de bârne din partea superioara a pereţilor. Spectaculoase prin prezenţă şi decoraţii sunt consolele cu retrageri succesive.

Un alt element bogat în decoraţii este stâlpul prispei cu contrafişe decorate prin capetele cuielor din lemn.

Iniţial pe suprafaţa plană a peretelui înseşi ferestrele aveau valoare decorativă. De forma unor mici străvăzături cruciforme, triunghiulare sau dreptunghiulare, cu partea de sus ascuţită, ele lăsau să pătrundă în interior doar o uşoară rază de lumină. Exemple dintre cele existente în secolul al XVIII – lea mai pot fi văzute sporadic (Hotar, Rieni), căci cu timpul ele au fost substanţial modificate şi mult mărite.

Mai rar păstrate, sunt decoraţiile foarte bogate ale uşilor de intrare. La Hotar, decoraţia îmbină elementul frânghie cu elemente

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

23

stilizate de frunze şi scene biblice printre care şi răstignirea, amplasată în axul compoziţional. În cadrul elementelor decorative de exterior se înscrie şi pictura prezentă la câteva biserici de lemn din Ţara Crişurilor, pe peretele sudic al navei. Veacurile au şters aceste picturi exterioare, încât azi se mai pot vedea cu greu frânturi de personaje sau simple pete de culoare.

Decoraţia interioară Interiorul bisericilor de lemn din Ţara Crişurilor prezintă o mare varietate a motivelor decorative crestate sau sculptate. Unele suprafeţe excelează de – a dreptul prin bogăţia ornamentelor, prin eleganţa şi perfecţiunea execuţiei.

Arcurile dublou ce susţin greutatea bolţilor semicilindrice sunt împodobite pe suprafaţa cea mai vizibilă cu rozete înscrise în cercuri sau octogoane, cu brâuri reliefate, semicercuri sau triunghiuri (Ceişoara, Gheghie). La fel ornamentate sunt şi grinzile tirant (Câmpani de Pomezeu, Cociuba Mică, Corbeşti).

Deşi, multe mese de altar au fost înlocuite cu piese de provenienţă orăşănească, în unele biserici de lemn se mai păstrează încă arhaicele mese de piatră.

Din şirul pieselor mobile de uz culturic mai amintim, pentru valoarea lor artistică deosebită, litierele şi potirele de lemn lucrate cu strungul de lemn, crucile cu braţe trilobate de tip bizantin,

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

24

chivoturile de lemn, policandrele. Unul dintre cele mai frumoase policandre de lemn se află la Gheghie.

Sub aspect iconografic bisericile de lemn din Ţara Crişurilor nu se deosebesc decât prea puţin de celelalte biserici de lemn din Transilvania. Doar spaţiile diferite, îndemânarea execuţiei şi preferinţele

zugravului

pentru

anumite

elemente

decorative

complementare dau nota de inedit picturii interioare a bisericilor din această zonă.

Fondul tematic şi tehnicile de realizare, plasarea în spaţiu a diferitelor scene s – au grefat pe o îndelungată tradiţie bizantină.

Splendida pictură murală păstrată de câteva secole la bisericile din Muntenia şi Moldova şi – a lăsat şi ea amprenta hotărâtoare asupra celei din vestul Transilvaniei.

Uşile “diaconeşti” sau “împărăteşti” sunt pictate direct pe lemn sau pe o pânză aplicată ulterior pe o ramă de stinghii de brad ce alcătuieşte uşa proriu – zisă.

Când spaţiul naosului este amplu, pereţii sunt zugrăviţi pe două registre orizontale în aşa fel, încât baza registrului de jos să nu depăşească totuşi marginea superioară a spătarelor scaunelor de odihnă.

Varietatea de biserici dovedeşte tendinţa meşterilor populari de căutare a unor forme noi, subliniid dorinţa de individualitate şi armonie.

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

25

În concluzie: Specificitatea monumentului ţine de modul său de a acţiona asupra memoriei (Francoise Choay - Alegoria patrimoniului). Esenţa monumentului se constituie din raportul său cu timpul trăit şi cu memoria, altfel spus din funcţiunea sa antropologică (Francoise Choay - Alegoria patrimoniului). Astfel, (conform definiţiei monumentelor MADRID 1904) monumentele vii sunt cele care continuă sa servească scopurilor pentru care au fost construite, iar monumentele moarte sunt cele care nu mai servesc unui scop sau destinaţia iniţială a devenit inutilă.

Naturalitatea s-a pierdut odata cu migraţia populaţiei rurale , obligatorie (sau forţată) în perioada comunistă şi/sau benevolă în perioada postcomunistă şi care a dus la o ruptură de cultura satului, mai mult, a dus la apariţia unei culturi suburbane din care exponentul nu mai poate să se recunoască în evoluţia milenară, dar care nici nu s-a adaptat la cultura urbană. A rezultat o subcultură care se raportează doar la formal şi care nu mai raspunde nici culturii urbane şi nici celei rurale Cea

mai

simplă

“ruptură”

este

perspectiva

asupra

materialului din care se construieşte, funcţionalitatea tradiţională a fost înlocuită cu o demostraţie facilă de forţă şi care se regăseşte la nivel de material de construcţie, dimensiuni şi detalii rupte de conceptul initial

26

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede In lipsa unei memorii colective viabile, imaginea bisericii de

lemn îşi pierde valoarea de coordonator al identitatii comunităţii, nu mai lucrează ca mediator şi garant al originilor. Biserica se rupe de contextul pe care l-a creat, devenind din monument al memoriei un exponat al trecerii timpului, fără legatura cu realitatea imediată.

Demersul dorit este să se gasească o legătura cu subconştientul colectiv respectiv cu imaginea satului tradiţional, revenirea de la semnul superficial, la forma şi materialitatea specifică arhitecturii tărăneşti, prin recostituirea unui spaţiu reconoscibil prin recuperarea spiritului locului

Bibliografie selectivă Avram A., Godea I. – Monumente istorice din Ţara Crişurilor, Editura Meridiane1975 Choay, F. -Alegoria patrimoniului , Seuil, 1992 Curinschi Vorona, G -Istoria arhitecturii in Romania, Editura Tehnică, Bucureşti, 1997, Curinschi Vorona, G –Introducere în arhitectura comparată, Editura Tehnică, Bucureşti, 1991.

Godea, I.-Monumente de arhitectură populară din nord vestul Romaniei Biserici de lemn din valea Crişului Repede, Oradea, 1974, vol II Ionescu, G. -Arhitectura populară în Romania, Editura Academiei, 1982; Petrescu, P. -Arhitectura ţărănească de lemn din Romania, Panoiu A. -Din arhitectura lemnului,: Editura Tehnică, Bucureşti, 1977

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

27

BISERICILE DE LEMN DIN GHEGHIE, LUNCŞOARA, HOTAR ŞI JOSANI Prof. Univ. Dr. Ioan Godea

În valea Crişului Repede (j.Bihor) există încă un număr de 20 biserici de lemn declarate monumente istorice din zecile care au existat odinioară. Au rămas puţine, dar ele sunt cu atât mai valoroase pentru istoria şi civilizaţia acestor locuri. Ştiinţa construirii în lemn, măiestria deosebită a atâtor maistori ţărani din aceste sate, bogăţia elementelor de cultură populară arhaică, prezenţa generoasă în cadrul acestor monumente de arhitectură populară a faptelor de istorie locală în simbiotica lor împletire cu istoria poporului român sunt câteva argumente care justifică pe deplin o aplecare atentă asupra acestor atât de originale creaţii ale poporului nostru1.

Pentru o analiză amplă a acestor biserici de lemn ca şi a altora din Ţara Crişurilor, Transilvania, România şi Europa vezi şi lucrările publicate în anii din urmă: Coriolan Petranu, Monumentele istorice ale judeţului Bihor, vol. I, Bisericile de lemn, Sibiu, 1932; I. Godea, Monumente de arhitectură populară din nord-vestul României, vol. I, Biserici de lemn din zona Barcău-Crasna, Oradea, 1972; Idem, vol. II, Biserici de lemn din valea Crişului Repede, Oradea, 1974; I. Godea, I. C. Panait, Monumente istorice bisericeşti din Eparhia Oradiei. Bisericile de lemn, Oradea, 1978; Al. Avram, I. Godea, Monumente istorice din Ţara Crişurilor, Bucureşti, Ed. Meridiane, 1975; I. Godea, Biserici de lemn din

1

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

28

Înainte de a prezenta aceste biserici de lemn se cuvin a fi menţionate măcar în parte câteva momente din viaţa şi demografia acestor aşezări rurale.

GHEGHIE: - 1406. Anul primei menţiuni documentare a satului - 1406 „possessio walachalis Gegen”, amintită ca făcând parte din Domeniul Cetăţii Şinteului - 1552 satul avea patru „porţi” şi făcea parte din domeniul familiei Dragffy. - 1773, amintit ca „sat românesc”.

- 1784-1787 era comună cu mai mulţi proprietari, avea 64 case, 76 familii, 400 locuitori printre care un preot. - 1839 satul avea 195 locuitori „cu biserică”. - 1880 avea 129 locuitori, 175 în 1890 şi 177 în anul 1900. - 1901, după Borovsky, satul ar fi avut 198 locuitori.

LUNCŞOARA: - 1214 prima menţiune documentară a satului - 1393 sunt amintiţi cnezii Tatamer şi Maxim care stăpâneau Luncşoara de care mai aparţineau şi alte şase sate româneşti. - 1435 se menţionează ca fiind „possessio walachalis”, „de la început ţinut românesc”. - 1552 satul România (nord-vestul Transilvaniei), Bucureşti, Ed. Meridiane, 1996; I. Godea, Biserici de lemn din Europa, Bucureşti, Ed. C.D. PRESS, 2008

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

29

este amintit în conscriere, având cinci „porţi” şi stăpân de pământ familia Dragffy. - Satul nu figurează între satele care au plătit dijmă papală. - 1773 amintit ca „sat românesc”. - Între 1784-1787 avea anual circa 148 case, 175 familii, 984 locuitori dintre care doi preoţi.

- 1798. În Arhivele din Oradea se păstrează conscrierea urbarială a localităţii Luncşoara din anul 1798. Din conscriere reiese că ponderea obligaţiilor iobăgeşti a locuitorilor din acest sat o constituia robota cu animalele. Sunt înscrişi în reglementarea urbarială un număr de 112 capi de familie, fiind la acea vreme una din localităţile rurale mari din valea Crişului Repede. - 1839 avea „509 locuitori cu biserică”. - În 1880 avea 1041 locuitori, 1264 în 1890, 1316 în 1900.

- La 1901 în Luncşoara erau un număr de „299 case cu 1358 locuitori”.

HOTAR: - 1508 prima menţiune documentară a satului. În 1552 nu apare printre satele care şi-au adus contribuţia la Conciliul Tridentin.

- 1552 este trecut în conscriere cu două „porţi”, fiind proprietar de pământ Georgius Szekely şi împreună cu satele Surduc, Sărand, Chijic, Tilecuş şi Baramcutha (dispărut) avea cinci „porţi”, stăpân de pământ fiind Nicolae Telegdi. - 1773 apare ca „sat românesc”, sub denumirea de Hotar. - În 1787 satul Hotar avea 101 case, 116 familii, 628 locuitori şi doi preoţi, din care probabil unul funcţiona la

30

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

Subpiatră. - 1839 în localitate se aflau un număr de „208 locuitori, cu biserică”. - În anul 1901 avea „165 case cu 940 locuitori.

JOSANI: - 1508 anul primei menţiuni scrise despre satul Josani. - Se arată că „primii locuitori au fost românii”. - 1552. În conscriere este trecut alături de satele Dobricioneşti, Gălăşeni, Măgeşti, Cacuciul Românesc, Şuncuiuş şi Butan, având în total un număr de 18 „porţi”, stăpân de pământ fiind familia Telegdi. - 1622 devine posesiune a lui Gavrilă Movilă alături de alte sate de pe domeniul Cetăţii Şinteului.

– 1750-1760 este trecut sub titlul de „possessiones” ca proprietate a Capitlului de Oradea. - 1787 avea 44 case, 55 familii, 298 locuitori fără preot. - 1839 la Josani erau „222 locuitori, cu biserică”. Numărul locuitorilor satului era în anul 1880 de 290, în 1890 de 342, iar în 1900 de 326.2

BISERICILE DE LEMN Mergând de la Oradea spre Cluj, încă înainte de a intra în satul Gheghie se întrezăreşte de departe, peste case şi grădini, turnul acestei biserici de lemn ridicată pe coama unui deal ce străjuieşte 2

I. Godea, Monumente de arhitectură populară din nord-vestul României, vol. II, Biserici de lemn din valea Crişului Repede, Ed. Muzeului Ţării Crişurilor, Oradea, 1974 (în continuare prescurtat I.G.), p.61-86

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

31

satul dinspre răsărit, un turn proiectat pe covorul des al pădurii din apropiere. Nici că se putea găsi un loc parcă mai plin de farmec şi poezie ca această poieniţă: pădurea - locul de obârşie - şi obştea satului, destinatarul în timp al monumentului. Până în ceasul amiezii umbra pădurii îi estompează contururile. De abia când soarele se pregăteşte să-şi culce razele în asfinţit, splendidele crestături ale pridvorului de vest sunt inundate de lumină. Şi bisericile din Luncşoara, Hotar şi Josani sunt aşezate pe promontorii unde puteau fi văzute din toate părţile satului.

Din punct de vedere planimetric aceste biserici au multe asemănări, ba chiar şi elemente identice cu alte biserici româneşti.

Există însă şi unele particularităţi locale absolut remarcabile.

Planul bisericii din Gheghie (Figura 3) se aseamănă cu planurile altor biserici de lemn din Transilvania precum: Cuhea, Ieud Deal, Şurdeşti şi Plopiş, toate din Maramureş.

Figura nr. 3 - Planul bisericii din Gheghie

32

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede Preluând o imagine din lumea contemporană, am asemui

planul bisericii de lemn din satul Luncşoara cu schiţa unei rachete cosmice construită după strictele legi ale aerodinamicii. Nota aceasta de curiozitate este dată desigur de existenţa pe latura de vest a bisericii a pridvorului, spaţiu adăugat la o dată necunoscută. În rest construcţia se înscrie în tipologia generală a bisericilor de lemn din nord-vestul României. Ceea ce face ca această biserică de lemn să se deosebească net de toate celelalte monumente istorice de acest gen este planul poligonal al navei aşa cum se poate vedea în imaginea alăturată (Figura 4).

Figura nr. 4 - Planul bisericii de lemn din satul Luncşoara

Planul bisericii din Hotar (Figura 5) este unul rarisim în România. Argumentăm această afirmaţie referindu-ne în special la

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

33

planul absidei altarului, încheiat în vârf ascuţit pe axul longitudinal al construcţiei.

Figura nr. 5 - Planul bisericii din Hotar

Din planul bisericii de lemn din Josani (Figura 6) se observă că lăcaşul are de jur-împrejur un târnaţ ce pare să se fi adăugat în cursul anului 1920 când biserica a fost amplu renovată.

Figura nr. 6 - Planul bisericii de lemn din Josani

34

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

La Gheghie prin ferestrele mici lumina se furişează cu greu în interior. Şi mai întunecoasă trebuie să fi fost biserica înainte vreme când ferestrele erau cu mult mai mici decât azi. Deschiderile iniţiale nu depăşeau lăţimea unei bârne având doar înălţimea de 23 cm, iar lărgimea de 10 cm aşa cum se poate vedea şi la altă biserică de lemn de pe Crişul Repede-Delureni.

Un arc dublou consolidează bolta semicilindrică a naosului. În absidă este un tip de boltă ce se racordează planului poligonal al pereţilor încăperii prin suprafeţe uşor curbate.

Biserica din Luncşoara este o construcţie masivă, ceea ce i-a făcut pe meşteri să caute unele soluţii tehnice adecvate. Bârnele pereţilor sunt îmbinate în cheotori în formă de „T” străpunse pe verticală de cuie din lemn care întăresc stabilitatea construcţiei.

Colţurile teşite ale navei sunt şi ele, într-un fel, rezolvări care au dus la consolidarea boltei naosului, boltă cu atât de mare deschidere la bază (Figura7). Cele patru arcuri dublou, în extrados, formează scheletul de susţinere a scândurilor de brad, uşoare, ale cerimii. Stâlpii târnaţului ce înconjoară întreaga construcţie nu stau, ca de obicei, într-o poziţie perfect verticală, ci în una oblică; capetele de sus sunt prinse într-un fruntar plasat mai spre interiorul bisericii în raport cu talpa târnaţului edificiului. În acest caz stâlpii îndeplinesc funcţia contraforturilor de la bisericile de zid.

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

35

Figura nr. 7 - Planul bisericii de lemn din Luncşoara

Biserica de la Hotar (Figura 8) este construită din bârne groase de gorun, la capete îmbinate în cheotori drepte cu crestături în formă de „T”.

36

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

Figura nr. 8 - Biserica de la Hotar

De-a lungul existenţei sale de peste două secole şi jumătate, biserica aceasta de lemn, a suferit cel puţin trei renovări la care se adaugă recenta restaurare încheiată în anul 1969 de către specialiştii Direcţiei monumentelor istorice. Chiar şi numai formele ferestrelor de azi ale bisericii, ulterior mărite aproape toate, lasă a se constata aceste transformări ulterioare. A mai rămas o singură fereastră din cele iniţiale (de formă ovală), cu zăbrele de fier dispuse în cruce, vergelele fiind ornamentate cu cerculeţe. Lângă această veche fereastră se află şi o inscripţie crestată, indescifrabilă. Este una din cele mai frumos proporţionate construcţii de acest gen din valea Crişului Repede. Neavând târnaţ pe nici una din laturi, baza

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

37

acoperişului bisericii, pe o înălţime de circa un metru, este uşor evazată spre a feri pereţii de umiditatea excesivă cauzată de apa rezultată din precipitaţii.

La Josani sistemul de boltire este identic altor biserici din zonă cu excepţia că la naos nu întâlnim o boltă perfect semicilindrică ci una care, privită în secţiune verticală, se prezintă sub forma unui arc frânt.

La toate cele patru biserici remarcăm o adecvată bogăţie de elemente decorative începând cu crestăturile, sculpturile, consolele şi cheotorile şi continuând cu pictura interioară în tehnica frescei, icoanele pe sticlă şi pe lemn, ţesăturile ornamentale ce atârnă pe pereţi şi mobilierul de interior.

La Gheghie preocuparea pentru frumos se exemplifică prin brâul-torsadă ca motiv ornamental de mare efect plastic ce se întâlneşte atât la pereţii navei cât şi la portalul tindei în asociere cu două discuri de soare-rozetă, câte unul pentru fiecare din cei doi stâlpi verticali ai portalului.

Stâlpilor, cu mijlocul profilat, de la prispa de vest li se alătură arcuirile frumoase ale contrafişelor fixate în fruntar prin cuie din lemn de tisă.

Solide îmbinări ale bârnelor pereţilor după modelul „coadă de rândunică”, consolele profilate la colţuri, crucile de eroi fixate pe bârne, se înscriu şi ele decorului prezentat mai sus.

38

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede Turnul face parte din „personalitatea” fiecărui locaş, căci de

fiecare dată maistorul i-a acordat o mare atenţie.

La Biserica din Hotar, de la turnuleţul situat deasupra verticalei iconostasului, învelitoarea exterioară se bifurcă în suprafeţe triunghiulare corespunzătoare cu numărul laturilor absidei bisericii, adică şase.

Turnul nu este prea înalt, are balcon deschis mărginit la bază cu balustradă de scânduri. Coiful, octogonal la poale, se prelungeşte prin săgeata conică. Dacă, în general, bisericile de lemn din zonă au la altar o boltă semicilindrică racordată pereţilor prin suprafeţe arcuite, la absida, de plan hexagonal, are un tavan drept sprijinit pe o bază, tot hexagonală, de la care coboară spre pereţi suprafeţele boltite. Un arc dublou transversal susţine bolta semicilindrică a navei. Cum scândurile boltei sunt destul de groase maistorul anonim a crezut de cuviinţă ca la mijlocul tirantului să mai fixeze o bârnă ce leagă tirantul de arc. Într-o parte şi alta a acestei bârne verticale sunt contrafişe oblice de susţinere a arcului. Spre a înviora aspectul acesta destul de greoi al cerimii, maistorul a „scris” pe aceste bârne o întreagă gamă de crestături, de un ales efect decorativ fiind mai ales liniile meandrice reliefate din planul suprafeţei de bază. În anul 1880 în naos s-a mai adăugat un „cor” spre care duce o scară din aceeaşi încăpere.

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

39

În exterior, la pereţii de sud şi de nord se pot vedea capetele bârnelor peretelui despărţitor dintre tindă şi naos. Iniţial acest perete era străpuns doar de un portal, dar mai târziu o bârnă orizontală a fost tăiată lăsând loc unor goluri marcate de câte un grilaj de leţuri prin care femeile pot vedea oficierea slujbei religioase.

Portalurile bisericilor de lemn din Bihor sunt printre cele mai frumoase din Transilvania.

La biserica din Hotar se păstrează două ancadramente de valoare absolut excepţională, unul la uşa de la intrare în tindă, celălalt la peretele despărţitor dintre tindă şi naos. Sunt canaturi masive, cu partea superioară cioplită în arc semicircular. Cel interior are de o parte şi de alta trei „funii” paralele. Între ele se intercalează o

alta

mai

pronunţat

reliefată

şi

care

înconjoară

întreg

ancadramentul. Paralel cu aceasta, o succesiune de ornamente romboidale, cu contururi duble, umple spaţiul rămas până la muchia exterioară. Căutarea unei simetrii cât mai perfecte, a unui echilibru ornamental, au dus la cioplirea în partea superioară a unui motiv central, tot în relief - potcoava - care circumscrie motivul cruciform flancat de două „vârtejuri” crestate şi ele. În linii generale ancadramentul uşii de la tindă urmează aceeaşi dispunere în spaţiu a ornamentelor, altele fiind doar motivele: două „funii” continue între care se intercalează două şiruri de motive fitomorfe - frunze de trifoi.

40

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede La biserica din Josani (unde pictura a dispărut cu desăvârşire)

decorul este ceva mai modest dar nu inexistent.

Dintre puţinele crestături în lemn amintim în mod special consolele cu profiluri lobate. Balustrada de scânduri cu traforuri de la târnaţul de pe latura de vest este o adăogire recentă. Deosebit de pitoresc este şirul de şindrilă de la coama acoperişului, fiecare bucată fiind cioplită într-o linie antropomorfă.

Pictura bisericilor de lemn bihorene a făcut obiectul unor cercetări mai ample în ultimii ani, mai ales prin lucrările istoricului de artă dr. Aurel Chiriac3.

Pictura de la biserica din Gheghie este de autentică valoare artistică. Timpul şi fumul luminărilor au făcut ca în absidă şi tindă cu greu să mai poată fi desluşite scenele în întregime. Iconostasul a fost repictat probabil la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Ciclul iconografic este cel general răspândit la bisericile de lemn din zonă: sus, la creştetul tâmplei, este zugrăvită „Răstignirea” sub care se aşterne friza celor 12 apostoli dublată şi ea mai apoi de tot atâtea scene inspirate din viaţa lui Iisus. Scenele de pe bolta naosului sunt încadrate în „careuri” cromatice realizate prin răsucirea unor benzi de culoare roşie, galbene, albastre şi albe. O seamă de motive

3

A Chiriac, Pictura bisericilor de lemn româneşti din Bihor în secolele al XVIIIlea şi al XIX-lea, Oradea, Ed. Muzeului Ţării Crişurilor, 1999; Idem, David Zugravu, Bucureşti, Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1998

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

41

adiacente temelor de inspiraţie biblică denotă o certă inspiraţie din domeniul textilelor de casă caracteristice pentru acest sat sau pentru cele din jur. Tricromia sugerează o transpunere până în mici detalii a motivelor de pe alesăturile ţărăneşti. În locul unor imagini statice, încremenite, zugravul, al cărui nume nu-l cunoaştem, preferă mişcarea, vioiciunea în redarea figurilor aşa cum se întâmplă în scena reprezentării lui Ilie ce urcă la ceruri în carul său de culoarea purpurii. În opera acestui zugrav se observă o permanentă preocupare spre ilustrarea psihologiei figurilor pentru tratarea lor corectă din punct de vedere anatomic. Desenator talentat şi bun colorist zugravul a lăsat în urmă-i o admirabilă realizare.

Mai adăugăm picturii din interior, icoanelor pe sticlă sau pe lemn, mulţimea ştergarelor atârnate pe pereţii bisericii, din care unele foarte vechi, şi vom avea imaginea de ansamblu a interiorului acestui monument istoric şi de arhitectură populară.

La Luncşoara suprafeţele ample ale interiorului bisericii i-au oferit meşterului zugrav cadru suficient de narare. În absidă fumul sa aşternut peste pictura veche într-un strat destul de gros, încât de abia se mai pot distinge câteva detalii din figurile sfinţilor părinţi încadrate de motive florale. Doar „Isus Pantocrator” de pe bolta încăperii se poate mai bine distinge. Bolta naosului este dominată de scena „Sf. Treimi”, înscrisă într-un cadru circular. În cele patru colţuri sunt portretele evangheliştilor. Figuri stereotipe de mucenici

42

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

în costume militare decorează pereţii naosului de jur-împrejur.

Iconostasul este extrem de încărcat cu aplicaţii de scânduri traforate şi apoi vopsite. Uşile de acces spre altar sunt ornamentate în stil baroc.

Scenele din pronaos ne amintesc de sarcasmul şi hazul unor asemenea imagini de la bisericile de lemn din judeţul Sălaj (precum cele întâlnite la bisericile din Ceheiu, Derşida şi Chieşd). Fără a insista prea mult asupra acestor scene le vom aminti în ordinea înscrierii lor în spaţiul amintit: „Femeia care ia mana”, „Moartea cu coasa” (peretele de est); „Adam şi Eva”, „Cum l-au omorât Cain pe Abel”, „Sf. Ilie”, „Sodoma şi Gomora”, „Muerea lui Lot” (peretele de sud); „Muerea ce-şi strică pruncii”, „Omul care doarme duminica”, „Morarul”, „Cârciumarul” (peretele de vest); „Femeile nebune”, „Femeile înţelepte” (peretele de nord-vest); „Susana”, „Maria Magdalena”, „Ioana”, „Salomeea”, „Varvara” (peretele de nord).

Lipsa crestăturilor în lemn (cu excepţia brâului exterior) este compensată aşa cum arătam, de mulţimea scenelor pictate, a icoanelor pe sticlă sau pe lemn.

Amintim apoi prezenţa la această biserică de lemn a unei piese de factură diferită - e vorba despre o ladă pentru păstratul veşmintelor bisericeşti, datând din secolul al XVIII-lea, pictată cu motivul lalea de către meşterii slovaci din satele învecinate.

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

43

În pictura bisericii din Hotar se recunosc două faze distincte, prima este reprezentată de pictura de pe iconostas şi datează probabil de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, dar căreia i s-au făcut retuşuri substanţiale în anul 1883 de către Müller Károly. Din punct de vedere artistic pictura refăcută în 1883 nu este însă superioară celei executate, aşa cum ne arată o altă inscripţie de pe iconostas: „...a II-a oară la anno 1881 ...” şi care „...s-a finitu zugr. în 12 iulie prin Dionisiu Iuga cantor de Nicolaeţ pictor...”. Iuga a pictat restul pereţilor naosului acestei biserici.

Inscripţia completă privind această pictură este următoarea: „Această sfântă biserică s-au pânzatu a doua oară la anul 1881 pe timpul pre sfinţiei sale Ioan Meţianu episcopul Aradului, P.V. domnul Teodor Filipu protopopu, D. Moisi Caba preotul locului, Teodor Chirilă lăcuitoriu primariu şi s-a finitu zugrăvitul în 12 iulie 1881 prin Dionisiu Iuga cantor de Nicolaeţ pictor. Amin. Şi s-a sfinţitu în 20 iulie 1881”.

Zugravul de la Nicula, care a mai pictat şi alte biserici din Bihor, precum cele de la Valea Crişului şi Remeţi, a aşternut mai întâi scenele pe pânză care apoi a lipit-o pe pereţi cu clei de oase.

Arta acestui zugrav este însă, departe de nivelul impresionant la care consătenii săi pictori pe sticlă ajunseseră. Tavanul de la tindă, pictat probabil mai târziu, e inundat de ghirlande de o slabă calitate artistică.

44

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede În încheierea scurtei noastre prezentări a celor patru biserici

de lemn bihorene nu ne mai rămâne decât să facem câteva comentarii care sperăm că vor lămuri istoricul acestor monumente.

Anul construirii bisericii de lemn din Gheghie este greu de stabilit cu exactitate. Bătrânii satului spun că inscripţia (din care azi nu se pot vedea decât câteva frânturi de la baza literelor) de deasupra portalului, s-ar fi referit la anul aducerii bisericii acesteia din satul învecinat Luncşoara, eveniment ce ar fi avut loc în 1714. Într-adevăr, pe peretele vestic se află o altă inscripţie chirilică de unde rezultă clar data „1714”. Mai jos de această inscripţie se află alta, tot chirilică, indescifrabilă. Nu se poate citi nici inscripţia ce se află pe peretele sudic al absidei, în exterior. În schimb pe acest perete, puţin mai sus de inscripţia anterioară, se află crestat în bârnă un grupaj de litere. Acceptând că ultima parte a grupajului ar însemna o alăturare a literei chirilice „vede” (corespunzătoare cifrei 2) la semnul grafic ce redă numărul 700 ar însemna că este vorba de anul 1702. Bazaţi pe cele de mai sus rezultă că biserica aceasta de lemn îşi are începuturile în pragul veacului al XVIII-lea, iar în 1714 a fost adusă pe locul unde se află şi azi.

Biserica de lemn din satul Luncşoara, după spusele localnicilor ar data din anul 1760, an pe care ei l-au găsit trecut într-o însemnare veche făcută pe un molitvelnic împreună cu numele

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

45

meşterului dulgher ce ar fi condus lucrările de construcţie a bisericii, pe nume Lup Ioan.

Am văzut, mai înainte că biserica de lemn din satul Gheghie a fost adusă de la Luncşoara în anul 1714. Ori, este greu de crezut că de la 1714 până la 1760 locuitorii satului Luncşoara să nu-şi fi ridicat un locaş de cult. Acest lucru ne determină a pune sub semnul întrebării veridicitatea notiţei de pe cartea respectivă, biserica construindu-se cu siguranţă înainte de această dată, sau chiar înainte de 1714, cu toate că şi în monografia din 1901 se specifică ca an de construcţie 1771. În secolul al XX-lea această biserică a fost renovată de două ori – în 1927 (când s-a adăugat şi „corul” din naos) şi apoi în 1956; de fiecare dată s-a înlocuit învelitoarea de şindrilă cu o alta nouă.

Pe bârna de sus a portalului de pe latura de sud a bisericii din Hotar se află scris anul.

Pe grinda de sus a portalului de pe latura de sud se află scris anul construirii bisericii „Văleat 1714”, cu scriere chirilică, iar mai jos, cu litere latine şi cifre arabe: „An H. I. 1714”. Acest fapt ne face să punem încă odată sub semnul întrebării datele indicate în monografia din 1901, unde se arată că data construirii bisericii acesteia de lemn nu se cunoaşte.

N-am putea încheia prezentarea acestei biserici fără să amintim şi tradiţia care se păstrează în satul Hotar în legătură cu ea.

46

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

Se spune că pe la această biserică ar fi trecut şi „marele revoluţionar şi luptător pentru eliberarea de sub jugul iobăgiei - Horea (Ursu) în drum spre Viena şi că a avut aici o consfătuire cu iobagii din Hotar şi jur. Preot era atunci Simuţ Ioan, care, înflăcărat de ideile de eliberare de sub jugul iobăgiei, s-a pus în fruntea iobagilor îndemnându-i la răscoală. Preotul Simuţ Ioan scăpat din faţa judecăţii a păstorit până la moarte în parohia Hotar . De unde o fi luat Vascan Andrei această informaţie nu ştim. De aceea ne mulţumim doar cu enunţarea ei fără a insista asupra veridicităţii sale. Coriolan Petranu n-o menţionează.

Satul Josani a avut întotdeauna biserică, numai că locul ei era altul decât cel de azi. Lăcaşul se afla undeva pe deal, acolo unde era şi satul până în secolul al XVIII-lea. Dealul respectiv, pe care se afla biserica, mai poartă şi azi numele de „Dealul bisericii” sau „Dealul popii”. Potrivit aprobării din 7 martie 1798 a Capitlului din Oradea, la cererea episcopului Ignatie Darabant, biserica aflată „in colle” (pe deal) a fost mutată pe locul undei se află şi azi. Aminteam cu altă ocazie modul în care a avut loc transportarea bisericii acesteia, adică la fel ca aceea din Subpiatră, pe butuci şi cu tracţiune animală. În interior sau exterior biserica nu are altă inscripţie decât pe unul din clopote, datat 1740. Foarte probabil, atunci s-a adus construcţia de la Vadu Crişului sau Cetea.

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

47

BISERICILE STRĂMOŞEŞTI DE LEMN – DE LA SPAŢII „MULTIFUNCŢIONALE” LA SPAŢII PĂRĂGINITE, DINSPRE CENTRU SPRE PERIFERIA IDENTITĂŢII istoric. Dr. Dumitru SIM

Biserica este instituţia care a coalizat toate energiile din cadrul satului românesc, de aceea credem că ceea ce afirma Keith Hitchins şi anume că, „în secolul al XVIII-lea religia ţinea sub influenţa sa lumea de la sat”, este nu numai îndreptăţit, dar şi foarte veridic. Se poate vorbi într-adevăr de „o dominantă religioasă a sensibilităţii la începuturile timpurilor moderne”, vremuri în care biserica nu numai ca instituţie, dar şi ca spaţiu sacru, va marca comunităţile rurale, punându-şi pecetea asupra mentalităţilor, care la rândul lor rămân marcate de ideea conform căreia „…în spatele tuturor acţiunilor umane stau forţe adverse care înfruntă, răul luând întotdeauna mii de chipuri spre a se manifesta, (şi n.n.) fiind mult mai prezent ca binele”. Nu e de mirare astfel că şi consacrarea acestui spaţiu să coincidă cu un centru recunoscut, cu un spaţiu potenţiator.

48

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede Importanţa bisericii ca şi spaţiu sacru este marcată prin

consolidarea comunităţii săteşti în jurul acestui centru; el de obicei coincide cu centrul spaţial al satului. Se încerca astfel prin imitaţie să se impună ideea, că „punctul unde se întâlneşte cerul cu pământul” trebuie însemnat central într-un spaţiu indiferent, pentru ca mai apoi, să se impună şi să impună o anumită autoritate dată de situarea sa centrală. Şi în zilele noastre, după multele schimbări de textură ale localităţilor rurale, majoritatea edificiilor religioase şi-au păstrat o poziţie spaţială privilegiată, centrală; această aşezare este mult mai evidentă în secolele XVIII-XIX, atunci biserica satului este nu ”…numai loc de rugăciune, ci într-un fel chiar inima localităţii, şi pentru a o sublinia mai bine, construcţia ei se înâlţa deasupra căsuţelor locuitorilor”. Spre exemplu la Delureni, „cu turnul semeţ şi proporţii apreciabile, de pe dealul din mijlocul satului biserica … domină întreaga aşezare”, sau la Botean biserica se află „în mijlocul satului pe deal”. Planurile cadastrale de sfârşit de secol XVIII şi cele următoare, precum şi schiţele de „sistematizare” a localităţilor rurale scot în evidenţă aceeaşi realitate.

Sub acest spectru al prezenţei divine, intermediate de spaţiul sacru şi persoana capabilă să întreţină bunele relaţii ale comunităţii cu Dumnezeu, preotul sătesc, biserica de lemn a satului premodern şi modern bihorean se erija într-un adevărat „Axis Mundi”, centru al vieţii „de aici” şi „de dincolo”. „Suflet” sculptat şi dăltuit în lemn,

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

49

zona noastră de interes fiind la vremea respectivă graţie tradiţiei şi situaţiei administrativ-politice o civilizaţie a lemnului, biserica obştească încheagă în jurul ei, atât ca şi centru spaţial cît şi ca scară de accedere la viaţa veşnică, energiile întregii comunităţi.

Odată cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea se deschide perioada de apogeu a construcţiei bisericilor de lemn. Este însă şi perioada în care construcţia acestora era limitată de către obligaţiile feudale, în sensul că orice cerere de renovare sau de reconstrucţie a unei biserici săteşti era acceptată sau respinsă în funcţie de îndeplinirea sarcinilor iobăgeşti a locuitorilor, sau de bunul plac al feudalului.

Sacrificiile făcute pentru construcţia bisericii, comunităţile făcând uriaşe eforturi comparativ cu minusculele posibilităţi de „aserviţi”, pentru dotarea cu toate „cele trebuincioase”, transpar cu acuitate în tot felul de documente, de la cele oficiale până la cele personale, cum ar fi adnotările pe marginile cărţilor de cult. Efortul este comunitar. Inscripţiile confirmă această realitate. Pe unul din pereţii bisericii de lemn de la Duşeşti se poate citi: „Această sfântă biserică s-au ridicat cu strădania comunei Duşeşti”; pe pisania bisercii de lemn din Brădet se consemnează: „…toţi brădetenii bătrâni şi tineri s-au nevoit care cu ce au putut s-au nevoit de au făcut această sfântă şi dumnezeiască biserică…”; biserica din Valea Neagră de Jos are o inscripţie care confirmă, la rându-i, aceiaşi

50

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

realitate, „…şi s-au făcut în sat Valea Neagră de Jos (biserică n.n.) şi toţi sătenii cu bătrâni şi cu tineri s-au nevoit la acest lucru Dumnezeesc de s-au făcut”. Pe uşa de la intrarea în fosta biserică a satului Ghighişeni (biserica a fost mutată succesiv în curtea internatului de băieţi din Beiuş şi, mai târziu, într-o comună limitrofă oraşului Oradea) stă scris faptul că, Biserica „ S-au făcut în sat în Didişeni şi s-au făcut cu ajutorul lui Dumnezeu... şi a tot poporului din Didişeni şi cu ajutorul lui... Petrileni şi Zăvoieni şi cu... a poporului din.... care a dat pentru beserecă precum s-au îndurat....”.

Există, fără doar şi poate, cazuri şi mai disperate în care sunt puşi ţăranii din Crişana pentru a avea o biserică a lor. Nu puţine au fost cazurile când din cauza sărăciei, dar trecând dincolo de ceea ce autorităţile impuneau ca reguli pentru acceptarea reparaţiilor sau reconstrucţiilor de biserici, ţăranii au fost nevoiţi să fure pentru a putea să îşi vadă visul împlinit. În această situaţie s-au aflat ţăranii din Nermiş, domeniul Beliu. Ei sunt prinşi şi daţi în judecată pentru că „au tăiat din pădurea domenială un număr de 200 de copaci, stejari, necesari pentru construcţia bisericii ortodoxe”. Comunitatea înafară bisericii, în mentalitatea epocii, nu putea exista fără a se abate asupra sa „urgia dumenzeiască”.

Revenind la importanţa bisericii prin prezenţa acelor inerente elemente intermediatoare, preot, pictură, odăjdii şi carte sfântă, pentru a sublinia travaliu comunitar vom exemplifica prin eforturi

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

51

aproape colosale făcute comunităţile ţărăneşti pentru a asigura cărţile necesare cultului. Într-o lume în care cartea era o raritate, preţul acesteia era pe măsură. Să nu uităm că ne aflăm încă într-o perioadă în care starea materială a poporului nu prea permitea achiziţionarea de cărţi; cu toate acestea comunităţile bihorene fac eforturi ca în bisericile lor cărţile să existe, căci într-o lume iletrizată „…cuvântul (scris n.n.) răsună cu o forţă neobişnuită”, este capabil, deci, de a stabili relaţii de inferioritate, de supunere. Preţurile între care se putea cumpăra o carte la vremea respectivă variau între 80 de florini, (atât au dat pe un exemplar al Îndreptării legii cei din Vaşcău la sfârşitul secolului al XVII-lea) şi minim 7 florini (cât dau locuitorii din Cetea pe un Liturghier în 1813); sau în cazul în care cel care vindea cartea şi accepta plata în natură se putea cumpăra şi cu preţul a doi boi (la acest preţ achiziţionează „popeştenii” - locuitorii din Popeşti - la începutul secolului al XVIII-lea, un Triod). Memoria cărţilor vechi ne arată cine a cumpărat în acele vremuri cărţile; alături de preoţi sau de potentaţii locali se aflau ţăranii, dar nu ca individualităţi, deşi apar şi sub această formă, ci mai ales ca o colectivitate, ca grup social avid de scrieri sacre. De pildă, pe un Apostol se poate urmări următoarea însemnare: „În anul D(omnu)lui 1713. Această s(fântă) Carte …, s-au luat de creştinii din satul Ţigăneşti ajutorind şi Picleenii şi Cueşdani şi s-au luat cu 6 florinţi şi şase măriaşi…”. În 1725 pe o carte de cult se scria de către protopopul loan

52

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

din Aştileu, „Cu mila lui Dumnezeu adecă toţi bulzanii satul to

dimpreună am cumpărat această sfântă. carte ce se cheamă Păucenie şi o am dat să ne fie pomană satului a tot şi o am dat să fie a bisericii de Bulzu… Iară cela popă ce va spune din această carte să ne pomenească pe noi pe bulzani la toate slujbele...”. Pe un Antologhion aparţinător satului bihorean Surduc stă scris că, la 1758, această carte au cumpărat-o „surducanii…pentru a fi în veci moşie satului”. La sfârşitul secolului al XIX-lea, preotul Popovici Ioan nota, „Această sfântă carte anume Triodion au cumpărat satu anume Miersigani şi nu o au plătit unul sau doi ci numai cine cât s-au îndurat cu inima”.

Biserica de lemn a satului nu era doar un spaţiu sacru, veleităţile sale multiple şi adesea mundane rezultă atât din importanta poziţionare a preotului, ca intermediar celest, dar şi ca om cu carte şi lider local. Pentru comunităţile tradiţionale acest lucru era indiscutabil. Biserica ca spaţiu şi preotul, ca intermediator divin, putea fi: spaţiu de refugiu, spaţiu „conspirativ”, „notariat public” şi „instituţie de credit”, „tribunal local”, „şcoală” sau „primărie”.

Evident că acest cumul funcţional era pentru vremurile respective implicit comunităţii şi „inadmisibil” pentru statul modern laic.

Simpla prezenţă a preotului şi cantonarea actului în spaţiul dominat de biserică făcea ca întocmirea unor acte sau, „derularea” unor înţelegeri între membrii comunităţii( tocmirea unor păstori, paznici, lăsarea „cu limbă de moarte” a testamentului…) ori între aceştia şi

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

53

indivizi extracomunitari să primească girul „autentificării”. Partea cea mai densă a acestei activităţi preoţeşti este dată de stabilirea patronajului asupra cărţii de cult. Fie că este vorba de donatori cărţi individuali(preoţi, săteni, înalte feţe biserici) sau de grup(„pe neam”, „pe viţă pe sămânţă”), de comunitate în ansamblul ei („săteneşte”) s-a simţit nevoia fixării actului donator prin înscrierea pe una dintre foile cărţii. Toate donaţiile sunt făcute „pă sama bisericii”, sau cărţile sunt date „în mâna preotului”, „în faţa satului şi a biraelor”şi emit anumite pretenţii cu rol de regulă.

Se ştie că, pentru lumea tradiţională, jurământul era „ un act ce pune în discuţie sacrul”. În consecinţă jurământul în sine, dublat mai apoi de prezenţa vectorului sacralităţii (preotul) şi de amplasarea într-un spaţiu sacru, făcea ca acesta să fie perceput ca o puternică normă a cărei încălcare aducea mânia divină. Exemple sunt multiple, iar „execuţia testamentară”, „parafată” în biserică obligatorie.

Spuneam că biserica sătească prezintă şi valenţele unui mic „institut de credit”. Comunitatea rurală, odată cu înaintea sa înspre modernitate, reuşeşte să facă şi ea propriile economii. După ce se termina dotarea bisericii cu toate cele de trebuinţă, sătenii împreună cu preotul făceau un fond al parohiei ( bani rezultaţi din donaţii, din banii de tas şi de lumânări, din dreptul de păşunare şi cosire a ierbii din cimitir…). Din această rezervă monetară, pare-se, se împrumuta localnicilor sau altor indivizi care aveau trebuinţă de aceşti bani. Pe una dintre filele unui

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

54

exemplar al Noului Testament, afla în posesia satului Borozel la 1785, se nota: „Datorii de bani lui popa Nicoară din Cete la cine ce are la Mermeze Mihai l florini şi o vică de grâu şi o jumătate şi 2 vici de bir.

La Andraş Toader l florin. La Petre 8 florini. La Triode Lup 6 florini.

La Laza 7 florini. La Bochiş Mitru l mărieş şi 2 petaci Cohanu, chizeş pentru 5 florini şi la el 7 mărieşi. La Blaga Flore 2 mărieşi. La Modoc Flore, 7 potorc. La Blaga Todor o furcitură de fân şi un mărieş”, toate acestea conchide calcul „creditorului” se ridică la „Suma, 58 de florinţi şi un mărieş şi un petac”. Peste mai bine de o jumătate de veac, în localitatea bihoreană Pocola, între coperţile unei Evanghelii, se afla consemnat „Contractu lui Flore Vasalie a Kotuni”, conform acestuia el a rămas dator cu „35 de florinţi şi 30 de cr. şi 10 vici de grâu şi o vică de ovăsu”, acestea reprezentând un „împrumut”, care nefiind returnat în întregime „s-au împrotocăluit în Evanghelia bisericii pentru mai mare dreptate”, şi probabil pentru ca să nu se uite „s-au dat în mâna lui Birta Ştefan ca (şi n.n.) curator bisericii satului” şi „înaintea biraelor satului”.

Legat de rosturile sale justiţiare trei termeni vin să demonstreze această funcţie: perindele, belingeriu şi perindeu. Este vorba despre un obiect menit ispăşirii unei pedepse. El apare la bisericile din Totoreni, Căpâlna, Poiana, Surduc, Honţişor (Arad) şi Bătarciu (Satu-Mare)i. Tradiţia menţionează acest obiect punitiv, aşezat în târnaţul bisericii sau în curtea acesteia, în toată valea

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

55

superioară a Crişului Negru, iar aria lui de răspândire pare a fi fost mult mai largă odată cu depărtarea în timp. Coriolan Petreanu reţine, în legătură cu perindelele de la Totoreni( datate probabil 1697), că acestea ar fi funcţionat conform tradiţiei ca, „închisori pentru femei stricate”. Mărturiile luate de la oamenii vârstnici spun că: „Oamenii erau judecaţi la biserică. Vinovaţii erau băgaţi în perindele( s.n.). Şi cei care furau.”, şi „oamenii răi” nu numai femeile stricate. Existenţa acestui obiect la biserica din satul Căpâlna este demonstrat de o însemnare pe o carte veche de cult, unde, semnatarul acesteia, Alexandru Popp menţionează că: „…Pe vremurile de atunci (însemnarea se face la 1888 n.n.) oamenii nu şedeau necununaţi, nu trăiau în concubinaj, nu curveau. Erau nişte perindele de pe care făceau curvii îi băga cu capu şi cu brâncile în perindele şi-i băteau pruncii peste picioare cu urzici şi nu-i vedeau(s.n.)”. În localitatea Poiana la sfârşitul secolului al XIX-lea erau consemnate „…lângă biserica satului perindele, juguri de lemn în care erau băgaţi creştinii ce se purtau rău …(aici n.n.) erau bătuţi şi scuipaţi”.

Spaţiul bisericii are şi rosturi educative laice, aici preoţii sau diecii, aceştia din urmă angajaţi de comunitatea sătească pentru a da „învăţătură pruncilor celor mici”, vor duce o cruciadă a letrizării fiind ajutaţi şi de demersurile duse, în aceiaşi direcţie, de către stat. În spaţiul bisericii se lecturează, încă în secolul al XIX-lea se menţin în acest loc „orele de lectură”, ore în care lumea satului

56

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

ascultă adevărurile biblice, sau altfel de învăţături din seria scrierilor religioase, acestea fiind citite de către dieci. Acest lucru ne este sesizat de o însemnare pe un exemplar al unui Triod copiat de „popa Flore” în satul Giriş. Aici se nota: “Diecii care au cetit pre cărţi şi au minţit să fie mâncaţi de o fiară cu trei capete”. Această însemnare indică şi locul unde se desfăşoară lectura, nu într-un mod direct, dar acesta este sesizabil din atitudinea pe care trebuie ca auditoriul să o arboreze, şi anume:“…nimeni să nu şoptească sau să scuipe, ci să ia aminte la ce citeşte citeţul, având mâinile pe piept şi capetele aplecate, căutând cu ochii inimii la răsărit, să ne rugăm pentru păcatele noastre aducându-ne aminte de moarte şi de munca cea viitoare şi de viaţa veşnică”. Un copist de cărţi de cult din nordvestul României confirmă şi el existenţa bisericii ca „sală de lectură”, motivându-şi rezumarea textului copiat „am scurtat pentru neputinţa norodului celor de obşte,…, să le fie mai uşor noroadelor a asculta nesupărăndu-se şi ascultarea cea cu dragoste primită la Dumnezeu, a cărui slavă şi mărire”. Pe o Cazanie aflată în biserica din Ogeşti judeţul Bihor, un alt copist, motiva la rându-i prescurtarea textului mai „întâi pre unde au şi mărturii din sfânta Scriptură n-au fost însemnate în ce loc şi în câte capete şi stihuri”, deoarece, considera el, acest „lucru era foarte cu anevoie spuitorilor de cazanii şi mai şi ascultătorilor”.

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

57

Un alt fapt, care vine să evidenţieze latura educativă a bisericii, este prezenţa masivă în zona noastră a miscelaneelor, cărţi de literatură religioasă cu caracter comprehensiv, care se adresează unui mediu prin excelenţă oral, adică acestea sunt copiate sau tipărite pentru a putea fi citite cu glas tare în faţa unui auditoriu. Înainte de „a învăţa” carte în spaţiul dominat de biserică, ţăranul a învăţat aici să „citească” imagini. Edificarea morală, accederea la lege, se făcea, într-un procent mai mult decât considerabil, prin intermediul predicilor, al pildelor, al „cuvintelor bune”, însă nu mai puţin prin substratul pictural al bisericilor. Pictura bisericilor era în definitiv o „biblia pauperum”, o poveste care poate începe cu Geneza ori Răstignirea, şi care se continuă mai apoi cu: apostolii, faptele lui Christos, păcatele oamenilor şi se termină cu caznele şi suferinţele celor rânduiţi Satanei. Că imaginea avea acest rol era un fapt cunoscut de către capii bisericii, de preoţi şi de zugravi, ei neezitând să marjeze în comanda picturii de foarte multe ori pe latura de edificare creştină, dar mai ales pe cea morală.

Prezenţa, aproape în toate bisericile, a scenelor reprezentând: „Femeile nebune”, „Judecătorii legaţi cu lanţuri”, „Morarul care fură făină”, „Omul leneş”, „Femeia care şi-a lepădat copilul”, „Bosorcoaia”, şi multe alte astfel de personaje „locale”; precum şi a unor terifiante imaginii ale Iadului, demonstrează profunda latură de edificare morală. Imaginea Iadului era de multe ori atât de

58

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

edificatoare, încât, în cazul biserici de lemn din Surduc, a necesitat acoperirea ei cu var, deoarece „…scenele respective umpleau de groază femeile gravide”, comunitatea hotărând acoperirea lor.

Pictura bisericească, din zona de referinţă, nu este altceva „…decât interpretarea justiţiei divine, o operă moralizatoare”, constată un cercetător al acestei probleme. Jean Delumeau sesiza că, „diavolul care bântuia satele… a inspirat mai puţină groază şi a fost mai cumsecade decât cel al predicatorilor”, pictura murală din bisericile de lemn ale Bihorului confirmă şi ele acest lucru.

Spaţiu cu multiple valenţe, dincolo de menirea sa de spaţiu sacru, biserica premodernităţii din Crişana este în acelaşi timp şi „casă poporală”, ţine loc şi de primărie, judecătorie şi „închisoare”, „notariat” şi „instituţie de credit”, şcoală şi spaţiu de refugiu, dar şi de spaţiu al memoriei(aici erau pomeniţi morţii comunităţii). Este perceput, în mentalul colectiv, ca spaţiu bun şi sacru („sfânta biserică”, „dumnezeească biserică”, „lăcaş sfânt”), coagulant la nivelul comunităţii de creştini, spaţiu menit a asigura o oarecare linişte sufletească unei populaţii, în marea ei parte, încercată de numeroase greutăţi, fie ele de ordin social, dar mai ales economic, fie de noile încercări venite din criza de adaptare la modernitate; în ultimul caz biserica se prezintă ca spaţiul menit asigurării contactului cu „trecutul luminos”, cu tradiţia protectoare.

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

59

Toate aceste aspecte ne edifică de ce era atât de importantă biserica de lemn satului, dincolo de aspectele ce ţin, în contemporan, de veleităţile sale artistice şi de patrimoniu. Acestea sunt, fără doar şi poate, tot atâtea motive pentru care tot ce se va face pentru salvarea lor, pentru scoatere lor din „ghearele” uitării şi morţii are de-a face cu identitatea noastră locală, cu locul ocupat de noi în concertul european al valorilor.

Bibliografie selectivă: 1.

Keith Hitchins, Mit şi realitate în istoriografia românească, Bucureşti, 1997

2.

Sorin Mitu, Geneza identităţii naţionale la românii ardeleni, Bucureşti, 1997

3.

Mentalităţi colective şi imaginar social. Istoria şi noile paradigme ale cunoaşterii, Cluj-Napoca, 1996

4.

Jacques Paul, Biserica şi cultura în Occident, Vol. II.,Bucureşti

5.

Doru Radosav ., Sentimentul religios la români. O perspectivă istorică, Cluj-Napoca, 1997

6.

Giovanni Cherubini, Ţăranul şi muncile câmpului, în Jaques Le Goff (coordonator), Omul medieval, Editura Polirom, Iaşi, 1999

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

60 7.

Ioan Godea, Monumente de arhitectură populară din NordVestul României. Biserici de lemn din valea Crişului Repede, Oradea, 1974, vol II

8.

Ioan Godea, Ioana Cristache Panait, Monumente istorice româneşti din eparhia Oradiei, I, Biserici de lemn, Oradea, 1978

9.

Titus Roşu, Însemnări şi inscripţii bihorene, vol I-II, Oradea, 1999

10. Florian Dudaş, Vechi cărţi româneşti călătoare, Bucureşti,

1987 11. Coriolan Petreanu, Monumente istorice ale judeţului Bihor,

vol. I, Bisericile de lemn, Sibiu, 1931 12. Cătălina Velculescu, Între scriere şi oralitate, Bucureşti,

1988 13. Aurel Chiriac, Istoricul cercetării picturii murale din Ţara

Crişurilor, în Biharea, V, 1977

61

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

CE ESTE O BISERICĂ DE LEMN? Arh. Cristian Puşcaş

Bisericile de lemn, ca orice alt bun patrimonial, reprezintă actul de proprietate al culturii unei comunităţi, a unei societăţi în general. Pentru arealul geografc al Crişanei, acest patrimoniu reprezintă cu adevărat expresia supremă a identităţii culturale şi de ce nu, umane a localnicilor.

Varietatea şi complexitatea bisericilor de lemn de pe teritoriul judeţului Bihor a fost analizată şi studiată, în numeroase studii elaborate de-a lungul timpului, Ioan Godea fiind doar una dintre personalităţile care şi-au dedicat activitatea acestui tip de patrimoniu arhitectural.

Cu toate că atenţia cercetărilor a fost în permanenţă îndreptată asupra acestei tematici, totuşi prea puţine sunt exemplele de intervenţie directă asupra unora sau altora dintre aceste edificii.

Din nefericire, chiar şi atunci când acest lucru s-a întâmplat, intervenţiile au compromis de cele mai multe ori, în numele academismului, iremediabil autenticitatea unui anume obiect.

Pornind

de

la

premisa

că

în

domeniul

restaurării

monumentelor, produsul final al unui astfel de şantier este cu atât

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

62

mai reuşit cu cât intervenţia arhitectului (meşterului) este mai puţin vizibilă, invocând şi argumentul specificităţii aparte a obiectului asupra căruia se intervine, este deci de aşteptat ca în urma unei intervenţii de restaurare a unei biserici de lemn, impactul cel mai vizibil să fie în cel mai bun caz cel ce delimitează materialul lemnos nou întrebuinţat de cel original (istoric). Mai mult, împingând la limită acest raţionament, este de aşteptat ca în decursul a doar câţiva ani, patina să se aşeze deasupra intervenţiei anterioare şi în cele din urmă singurele mărturii ale şantierului să rezide dintr-un studiu atent şi meticulos (dar nu neapărat profesionist) al obiectului considerat patrimoniu.

Particularitatea

şi

specificitatea

cazuisticii

implică

o

argumentare deosebit de aplicată şi care trebuie să ţină cont de o seamă de factori de multe ori atipici în abordările uzuale de restaurare. Este vorba în primul rând de caracterul vernacular al patrimoniului despre care vorbim. Bisericile de lemn sunt în egală măsură realizări arhitecturale valoroase dar şi produse de arhitectură realizate de meşteri şi dulgheri locali.

Demersul lor constructiv urmărea cu siguranţă ridicarea în bune condiţii a lăcaşului respectiv, decorarea şi înzestrarea lui cu elemente artistice specifice, mai degrabă pentru simpla necesitate de fiinţare şi îndeplinire a ritualului creştin specific al acestora şi nicidecum din conştientizarea desăvârşirii unei opere de artă ce urma

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

63

să dăinuie şi să capete în timp semnificaţiile patrimoniale pe care noi le acordăm astăzi.

Ori tocmai acest demers se reflectă fără echivoc în tehnicile şi tehnologiile constructive adoptate, atribuind patrimoniului architectural al bisericilor de lemn acea notă de sacralitate spirituală ce depăşeşte frontierele simbolistice ale funcţiunii pe care aceste obiecte le găzduiesc.

Conceptual,

conservarea,

restaurarea

şi

valorificarea

patrimoniului bisericilor de lemn din Crişana a cunoscut de-a lungul timpului evoluţii interesante, generate de contexte economice, politice şi sociale dintre cele mai diverse. Dacă pentru prima dată anii ’60 - ’70 au fost cei care au dat semnalul unei atitudini coerente în domeniul conservării acestui patrimoniu, de-abia primii ani ai mileniului al III-lea au putut nota şi intervenţii concrete în această direcţie. Cu toate acestea nu ar fi corect să omitem activitatea instituţiei Muzeului Ţării Crişurilor, care de-a lungul anilor, consecvent şi mai ale perseverent a avut, prin personalul de specialitate, o activitate susţinută în această direcţie. Cu toate acestea, de cele mai multe ori, demersul acestora se oprea doar la nivelul teoretic al problematicii protejării acestui patrimoniu; nu puţine fiind cazurile în care legislaţia în domeniu împiedica anumite măsuri concrete de intervenţie. Primii ani ai secolului al XXI-lea aduc însă în atenţia publicului, dar mai ales a specialiştilor în

64

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

domeniul reabilitării patrimoniului gravitatea acestei probleme, şi necesitatea de intervenţie rapidă asupra câtor mai multe dintre bisericile de lemn răsfirate în spaţiul geografic al judeţului Bihor.

Acest lucru se datorează în primul rând schimbării cadrului legislativ, care deşi nu este dintre cele mai favorabile domeniului, încurajează totuşi schimbarea atitudinii faţă de acest bun patrimonial, dar în egală măsură asistăm şi la o sensibilizare generală a oamenilor implicaţi în domeniu, sensibilizare provocată şi de deschiderile culturale şi sociale pe care perioada postdecembristă le-a adus. Din nefericire însă, avantajele deschiderii blocului comunist către cultura şi societăţile vest europene au produs şi o serie de efecte negative asupra acestei avuţii culturale. Mă refer în primul rând la descătuşarea (materială, culturală, religioasă) populaţiei rurale după decembrie 89, atunci când o dată cu drepturile de liberă circulaţie şiau recâştigat o serie de alte drepturi importante pentru om, dintre care, poate cel mai important pentru populaţia de la sate a fost cel referitor la libera expresie şi exprimare religioasă a individului.

Comunităţile locale s-au emancipat, şi-au trimis (lăsat) fiii să circule liberi în lume, iar la întoarcere, odată cu bunăstarea financiară, aceştia au adus şi gustul pentru o viaţă mai bună, mai caldă, mai confortabilă, într-un cuvânt modernă. În aceste condiţii, coroborat şi cu lipsa acută a unor specialişti în domeniul proiectării de arhitectură eclesiastică,

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

65

rezultatele înţelegerii “modernismului” de către populaţia rurală se pot “admira” în imediata vecinătate a vechilor biserici din lemn din marea majoritate a satelor.

Această problemă suportă trei abordări esenţiale, pe care le voi prezenta în cadrul pledoariei ce urmează. Este vorba în primul rând de calitatea arhitecturală a noilor biserici ale satelor româneşti, biserici care de cele mai multe ori nu sunt altceva decât răsunătoare eşecuri arhitecturale. În al doilea rând, din punct de vedere al conservării şi protejării patrimoniului bisericilor de lemn, un aspect care deja începe să afecteze în mod direct esenţa spiritualităţii vechilor lăcaşe de cult, îl reprezintă apropierea fizică dintre noile lăcaşuri şi cochetele biserici de lemn.

Din nefericire exemplele sunt numeroase, în listă făcându-şi loc numele unor localităţi precum Cociuba Mică, Josani, Oşorhei, Gheghie, Căpâlna, Duşeşti, Vălani de Pomezeu, Totoreni, Lazuri de Beiuş, etc. (Figura 17) Prin amplasament, prin dimensiuni dar şi prin stridenţa finisajelor, noile biserici ortodoxe anihilează complet noţiunea de peisaj cultural local, semnificaţia simbolică a vechilor bisericuţe atât de uman şi firesc proporţionate.

Diversitatea „stilistică” a acestor noi edificii, aroganţa şi sfidarea de care dau dovadă prin amplasament şi prin felul în care

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

66

înţeleg să (NU) comunice cu bisericile de lemn din vecinătate trădează de fapt o criză identitară a localnicilor, o descătuşare a personalităţii şi identităţii comunităţilor rurale. Dacă în fondul ei această descătuşare este perfect justificabilă, formele pe care le produce sfidează grav însăşi noţiunea de geniu a locului, însăşi legătura pe care casa lui Dumnezeu, biserica satului, o realizează de secole între om şi divinitate. Şi invariabil acest drum trece pe la biserică. Invariabil omul iese cu „Doamne-ajută” din casă, invariabil omul îşi face cruce atunci când trece pe lângă biserică, invariabil, la apus, obosit dar mulţumit de bucatele pe care tot Dumnezeu le-a aşezat înaintea lui, omul îi mulţumeşte şi îi slăveşte numele.

Dar când Dumnezeu l-a lăsat pe om să trudească pământul, Dumnezeu i-a dat omului şi un loc de odihnă. Un loc în care omul poate veni înaintea Lui să îi mulţumească pentru lucrurile bune din viaţa lui. Un loc în care omul să îi ceară lui Dumnezeu ajutor sau îndurare. Iar acest loc este biserica. Biserica satului. Acea biserică a satului (obiectul) croită după chipul şi asemănarea omului, acea biserică a satului (noţiunea) croită după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. Iar biserica de lemn era pentru ţăranul român locul ideal de întâlnire cu Dumnezeu. Analizând astăzi bisericile de lemn reuşim să înţelegem felul în care păstrau şi valorificau scara umană, în fond „sufletul uman”, ca şi echivalent nemăsurabil al noţiunii de scară umană.

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

67

Smerenia cu care omul se apleca în uşa mică a bisericii (Sebiş, Lazuri de Beiuş, Hotar, Totoreni, Luncşoara, Gheghie, etc.)

(Figura 18,19) pentru a putea intra în spaţiul sacru al acesteia, dimensiunile atât de fireşti şi familiare ale spaţiului interior, dimensiuni ce păstrează ambianţa caselor ţărăneşti, chiar lemnul ca material de construcţie, atât de prezent în viaţa ţăranului, sunt toate expresii fireşti ale „sufletului uman” transpus în obiectul destinat a fi locul de întâlnire cu Dumnezeu. Biserica de lemn este pentru om, însăşi chipul lui Dumnezeu pe pământ. Biseica de lemn nu era pentru ţăran o construcţie (obiect de arhitectură) la care mergea să se întâlnească cu Dumnezeu, ci biserica de lemn era însăşi Dumnezeu.

Dumnezeu aşa cum ţăranul îl ştia, aşa cum ţăranul trăia cu el în fiecare zi, Dumnezeu aşa cum ţăranul era în relaţie cu El, în fiinţă cu El: un Dumnezeu blând şi cald precum lemnul, un Dumnezeu cu mâinile trudite, cu fruntea acoperită de sudoare, dar în acelaşi timp un Dumnezeu în haine de sărbătoare, un Dumenzeu sfânt, drept şi atotputernic. Ţăranul român nu venea la biserică pentru a-L întâlni undeva în acel spaţiu pe Dumnezeu, ţăranul român atunci când venea la biserică, venea la Dumnezeu. Venea la Dumnezeul odihnei trupeşti şi la Dumnezeul odihnei sufleteşti, deopotrivă.

Prin venirea la biserică, omul fiinţează cu Dumnezeu. Şi atât.

Omul nu mai este însoţit de Dumnezeu aşa cum e la munca câmpului, omul nu-L mai caută pe Dumnezeu ca atunci când se

68

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

aşează în pat, omul nu-L mai cere pe Dumenzeu ca partener de drum ca atunci când iese din casă, ci omul este în Dumnezeu şi Dumnezeu este în om atunci când acesta din urmă intră în biserică. Biserica este Dumnezeu în măsura în care expresia ei arhitecturală este o simplă materializare a „sufletului uman”. Biserica de lemn, prin excelenţă, este un astfel de loc. Aici găsim doar omul şi pe Dumnezeu. Pe om în Dumnezeu şi pe Dumnezeu în om. Obiectul este prea puţin important pentru ţăranul român. De fapt, obiectul este important pentru observatorii externi, cei care în obiect pot doar să întrevadă chipul lui Dumnezeu aşa cum ţăranul îl vede, aşa cum ţăranul român este în Dumnezeu, aşa cum ţăranul român fiinţează în Dumnezeu, şi aşa cum Dumnezeu este în ţăranul român.

Dar atunci ce sunt bisericile noi? Unde este omul, ţăranul român? Unde este Dumnezeul ţăranului român de odinioară? Mai fiinţează omul în Dumnezeu şi Dumnezeu în om? Sau poate asistăm la un nou tip de om, la un nou tip de Dumnezeu, şi implicit un nou tip de fiinţare (existenţă) a ţăranului cu Dumnezeu? Cred că oricât de multe direcţii se deschid prin răspunsurile pe care le suportă aceste întrebări niciuna dintre ele nu va fi în favoarea acestei fiinţări dintre om (ţăranul român) şi Dumnezeu. Cred că acea descătuşare a ţăranului român este consecinţa încătuşarii prealabile la care acesta a fost supus. Cred ca vorbim despre generaţii diferite, despre o generaţie nouă „modernizată” peste noapte, scăpată dintre graniţele

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

69

limitărilor de tot soiul, şi despre o generaţie veche, incapabilă să mai reacţioneze la agresiunea şi vehemenţa „modernităţii”. Iată de ce, ceea ce părea în primii ani post decembrişti un simplu şi izolat accident arhitectural şi urbanistic a devenit peste noapte o regulă nescrisă şi obsesiv repetată în tot arealul nostru geografic.

Biserici

noi,

flagrant

supradimensionale,

catastrofal

interpretate stilistic, şi nu în ultimul rând sfidător implantate în sit, anulează orice noţiune de scară umană „peisaj cultural” sau „identitate locală”. Din nefericire acest fenomen aproape s-a încheiat, mare parte a comunităţilor care la un moment dat au avut forţa financiară necesară au săvârşit deja această crimă împotriva fiinţării ţăranului cu Dumnezeu.

Dar în acelaşi timp, obsesiv deja, repet întrebarea: mai vrea ţăranul român să fiinţeze cu Dumnezeu? Mai vrea ţăranul român să fie în Dumnezeu? Mai vrea ţăranul român ca Dumnezeu să fie în el?

Sau poate, dimpotrivă, ţăranul român este acum un om modern, potent şi detaşat de dumnezeirea ce i-a fost hărăzită? Oare nu cumva, în „modernismul” ţăranului român regăsim tocmai acea descătuşare ce îl face pe acesta să clădească şi deci să se fălească în faţa lui Dumnezeu, invocând tocmai mulţumirea libertăţii câştigate prin sânge?

Oare nu cumva noile biserici nu mai sunt Dumnezeu în oameni şi oameni în Dumnezeu ci sunt idoli şi ofrande aduse

70

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

idolilor? Nu cumva aceste noi lăcaşuri sunt expresii ale nebuniei oamenilor care cred că prin forţe proprii pot să aducă daruri lui Dumnezeu? Din nou, răspunsul ce pare a se contura este unul defavorabil omului. Şi dacă totuşi o face, cu siguranţă acestea nu sunt după voia lui Dumnezeu. Aceste daruri nu vor fi altceva decât expresii ale făţărniciei, consecinţe ale descătuşării faţă de Dumnezeu. Nu cred că Dumnezeu i-a cerut ţăranului român astfel de daruri, dar cred că Dumnezeu a îngăduit descătuşarea omului, pentru ca acesta să poată veni din nou liber să fiinţeze cu El. Nicidecum Dumnezeu nu avea nevoie de astfel de dovezi împietrite. În fapt, asistăm la o falsă fiinţare a ţăranului cu Dumnezeu, în fapt suntem martorii unei descătuşări (eliberări) a ţăranului român faţă de însuşi Dumnezeu. Mai degrabă decât templele dedicate lui Dumnezeu, aceste biserici noi sunt expresii ale libertăţii de conşţiinţă, ale eliberării din fiinţarea cu Dumnezeu. În setea ţăranului român de libertate, paradoxal, libertatea religioasă fiind cel mai mult invocată, acesta şi-a însuşit aroganţa de a se elibera chiar de Dumnezeu. Acel Dumnezeu la scară umană, acel Dumnezeu al „sufletului ”, al ţăranului român.

Pentru a închide acest tablou al „modernismului” prost înţeles în lumea satului bihorean (românesc) voi detalia acum cea dea treia abordare pe care acest subiect îl suportă.

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

71

Precizez încă de la început că dintre cele trei direcţii de dezbatere, primele două, chiar dacă afectează (uneori flagrant) ideile de „peisaj cultural” şi „identitate culturală locală”, totuşi nu ating în mod direct biserica de lemn, ca obiect fizic, tangibil. Şi totuşi, prin complexitatea fenomenului, şi prin consecinţele pe care cele două problematici le implică, cea de-a treia cauză a degradării identităţii culturale este cea care are cel mai devastator efect asupra patrimoniului imobil însuşi.

Prin construirea noilor biserici, şi dincolo de situaţiile în care acestea bruiază cadrul istoric, arhaic şi la scară umană al bisericilor de lemn în apropierea cărora au fost ridicate, asistăm la un fenomen aproape firesc de abandon şi renunţare la vechea biserică a satului.

Două sunt pierderile pe care le suferim în acest caz. În primul rând este vorba despre deja dezbătutul subiect al îndepărtării omului de la sat de Dumnezeu. Însă pe lângă această pierdere spirituală, pe care în fond Dumnezeu este cel care o îngăduie, suntem şi martorii unei pierderi fizice. Mă refer aici la pierderea obiectului în sine, la pierderea fizică a unei biserici de lemn. Comunitatea îşi concentrează întregul efort financiar înspre ridicarea noului sălaş, lucrările uzuale de întreţinere ale vechii biserici a satului sunt definitiv şi iremediabil abandonate, chiar interesul spiritual general al comunităţii este întru totul focalizat către noul edificiu, în timp ce,

72

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

vechea biserică de lemn a satului este abandonată şi nu de puţine ori tratată ca o povară pentru comunitatea respectivă.

Acest fenomen este atât de generalizat în comunităţile rurale încât aproape nu mai există sat care să nu îşi fi abandonat biserica de lemn în favoarea celei noi din zidărie de cărămidă şi structuri moderne din beton armat. Consecinţele sunt dintre cele mai devastatoare, cântecul de lebădă al patrimoniului bisericilor de lemn fiind desavârşit în pierderea irecuperabilă a acestor dovezi ale tradiţiilor culturale locale. Închizând însă cercul acestor concepte evolutive, putem afirma că există însă şi unele semne pozitive în sensul recuperării acestui tip de patrimoniu. O susţinută activitate de inventariere a acestor biserici a fost demarată în ultima perioadă de către Direcţia pentru Cultură Culte şi Patrimoniu Naţional Cultural a judeţului Bihor, de asemenea organitaţii nonguvernamentale în parteneriat cu Facultatea de Arhitectură şi Construcţii au demarat şantiere de relevee ale acestor biserici în vederea întocmirii unei baze de date profesionist realizate. Mai mult, o serie de proiecte de arhitectură au declanşat sau vor declanşa în viitorul apropiat o serie de şantiere de reabilitare a unui număr de cinci biserici (Brăteşti, Copăceni, Rotăreşti, Şoimi, Stânceşti). (Figura 20,21) Dincolo de aceste măsuri concrete, o deosebită importanţă o reprezintă noua atitudine a preoţilor parohi de la satele ce au în proprietate aceste biserici. Dacă

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

73

până nu demult, dorinţa acestora şi a comunităţilor pe care le reprezentau era aceea de a clădi noi lăcaşuri de cult (de obicei în vecinătatea bisericilor de lemn), acum aceştia îşi întorc privirile şi sentimentele către vechile biserici ale satului, acordându-le din ce în ce mai multă importanţă, înţelegând din ce în ce mai bine valoarea patrimonială şi memorială pe care acestea le au. Un singur exemplu este edificator: cele 54 de familii ale comunităţii locale din satul bihorean Copăceni au ales ca în ciuda ofertei de vânzare a vechii bisericuţe de lemn, aceasta să rămână acolo unde a fost ridicată; pe culmea dealului ce străjuieşte satul. Dincolo de efortul financiar pe care comunitatea este dispusă să îl facă pentru a salva de la degradare biserica, este demn de remarcat ataşamentul şi valoarea simbolică pe care lăcaşul de cult îl are pentru sătenii respectivi.

Fie că vorbim despre restaurarea propriu-zisă a unei biserici de lemn, fie că vorbim despre măsurile de întreţinere curentă pe care proprietarul trebuie să le parcurgă în mod constant, domeniul protejării şi conservării patrimoniului rural al bisericilor de lemn reprezintă un domeniu pe cât de delicat pe atât de expus interpretărilor şi mai ales aplicărilor greşite ale interventiilor. În general se observă două tipuri incorecte de intervenţie asupra acestui tip de patrimoniu (ca de altfel asupra întregului patrimoniu), fiecare dintre cele două tipuri putând afecta în mod negativ autenticitatea obiectului de studiu.

74

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede În primul rând se pune în discuţie buna intenţie a celor care

interacţionează cu o biserică de lemn. Din păcate nu o dată, această bună intenţie nu este însoţită şi de o ştiinţă a proiectării sau a intervenţiei propriu-zise asupra lăcaşului de cult. Dacă însă în faza de proiectare eventualele greşeli pot fi corectate, pe şantiere, de multe ori, lucrurile scapă de sub control. Acest lucru are la bază fie nepriceperea meşterilor, fie excesul de zel al acestora de a plusa în valoarea muncii pe care o depun. De aceea, deosebit de important este ca pe lângă aceşti meşteri (de cele mai multe ori localnici) să existe întotdeauna unul sau mai mulţi specialişti care să controleze şi să supervizeze execuţia propriu-zisă. Pe teritoriul judeţului Bihor, unul dintre cele mai răsunătoare exemple negative îl reprezintă fără îndoială biserica de lemn din satul Brădet. Beneficiind de un extraordinar echilibru volumetric, dar şi de un amplasament parcă special creat pentru o astfel de destinaţie funcţională, biserica suferă la sfârşitul secolului al XX-lea – începutul secolului al XXI-lea o intervenţie dintre cele mai nefericite. Tabla zincată este materialul care îmbracă acum şarpanta monumentală a bisericuţei, pervertind astfel cea mai pură expresie artistică populară într-o blasfemie la adresa bunului simţ şi al respectului faţă de Dumnezeu. De altfel, cazul bisericii din Brădet cunoaşte analogii şi cu alte biserici de lemn, de fiecare dată însă, privitorul sensibil simţind cum metalul

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

75

rece şi atât de străin ţăranului român străpunge cea mai de preţ moştenire a acestuia: biserica.

Pentru a ieşi însă din nota tristă a exemplului anterior, voi pune acum în discuţie cazul bisericii de lemn de la Brăteşti (Figura 22, 23). Avem aici de-a face cu un exemplu într-adevăr fericit, meşterul dulgher ce a lucrat la refacerea şarpantei, a reuşit ca pe baza proiectului de arhitectură ce reconstituia în mod deosebit volumetria acoperişului, să pună în operă întocmai sarcinile trasate prin proiect.

Măiestria de care a dat dovadă, simţul proporţiilor deosebit de bine format şi modelat în timp au adus deasemenea un aport hotărâtor în conturarea cu succes a exerciţiului de reabilitare şi restaurare a edificiului.

Cel de-al doilea tip de intervenţie nefastă asupra unei biserici de lemn are în vedere atitudinea de la început distructivă, fie a proiectantului, fie, aşa cum se întâmplă de cele mai multe ori a meşterilor care pun în operă proiectul de reabilitare. Dacă în ceea ce priveşte partea de proiectare există o serie de filter prin care acesta trece până în momentul emiterii autorizaţiei de construire, în cazul meşterilor care lucrează fizic în şantier lucrurile pot scăpa foarte uşor de sub control. Aprofundând însă acest capitol, trebuie amintit şi caracterul şi specificul unei anumite perioade din istoria şi evoluţia conceptelor de restaurare. Chiar dacă la vremea lor (perioada anilor 1960 - 1970) acele proiecte erau apreciate şi înţelese ca adevărate

76

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

reuşite inginereşti sau arhitecturale în domeniu, astăzi ele sunt acceptate şi tolerate de specialişti numai prin prisma incapacităţii comunităţilor care deţin astfel de exemple de a reinvesti într-o corectă şi justă intervenţie de restaurare. În acest sens, bisericile de lemn din satele Hidişelu de Jos, Copăceni, (Figura 24) ori din localitatea Băile Felix sunt doar trei exemple ale unei atitudini în restaurare care astăzi par adevărate agresiuni la adresa autenticităţii lăcaşelor respective.

Cu siguranţă însă optica şi percepţia modului în care proiectanţi şi meşteri în egală măsură trebuie să se apropie de cazul unei biserici de lemn au suferit şi vor suferi modificări de-a lungul timpului, funcţie de gradul nostru de înţelegere a valorilor pe care acestea le poartă. Moştenirea pe care am primit-o, felul în care înţelegem să o transmitem mai departe urmaşilor noştri, rămâne însă un deziderat pentru toţi cei implicaţi în fenomenologia bisericilor de lemn. Mai mult chiar, dincolo de interacţiunea directă cu obiectele de patrimoniu în sine, sarcina specialiştilor implicaţi în conservarea şi promovarea acestui patrimoniu trebuie să fie aceea de a conştientiza şi sensibiliza “consumatorul” dar mai ales “utilizatorul” acestui bun patrimonial comun. Altfel, procesul început şi deja aproape încheiat al “modernizării” satului românesc, va trece fără milă subiectul conservării şi reabilitării bisericilor de lemn în manualele de istoria arhitecturii. De aceea, orice efort de valorificare

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

77

a acestuia, orice efort de sensibilizare şi conştientizare a oamenilor care le folosesc şi le au în exploatare trebuie să sublinieze importanţa lor simbolică, şi de ce nu, importanţa lor economică pentru comunitatea respectivă. În caz contrar vom ajunge şi noi, şi copii noştri să ne întrebăm: ce este o biserică de lemn?

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

78

BISERICI ÎNARIPATE Conf. univ. dr. Ramona Novicov

Înainte de a aborda tema aleasă ce vizează reprezentările plastice ale bisericilor de lemn bihorene aşa cum apar ele în opera lui Niculiţă Papp, recurg la un text semnat de Augustin Ioan pentru a fixa o anume perspectivă a interpretării imaginilor: « arhitectura de cult de dimensiuni decente, bisericuţele –casă ale răsăritului ortodox par a fi mai aproape de textul Evangheliilor. […] Muntele este al slavei dumnezeieşti, arhetip al puterii dezmărginite. Pentru a putea fi cunoscută şi acceptată în sfera umanului însă, el se completează cu atributele peşterii şi, în fine, cu cele ale spaţiului tombal. Muntele este al transcendenţei, tinde către ea ; peştera este spaţiul viului, al căldurii, al umanului.

Locuinţa omului arhaic, despre care Eliade

afirma că este aşezată în Centru şi la întretăierea nivelurilor cosmice diferite, situându-l pe om în plină participare la ritmurile universale, este o întruchipare a acestui arhetip dipolar : exteriorul tinde, interiorul

ascunde.

Exteriorul

participă,

interiorul

conţine.

Manifestare concretă a peratologiei, arhitectura dă seamă despre dubla natură a omului: învăluită în Cosmosul la care participă, ea

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

79

învăluie la rându-i un microcosm. Pusă în altă cheie de lectură, arhitectura este un al doilea trup, cel edificat, al omului. » Am recurs la acest cadru larg de definire a spaţiului sacru întrupat de bisericile de lemn româneşti pentru ca el accentuează căldura dar şi misterul pe care ele îl conţin. Niculiţă Papp, fiu al Bihorului, a fost fascinat de frumuseţea şi forţa plastică a acestor bisericuţe pe care le-a descoperit cu pasul, în timp ce cutreiera satele bihorenilor şi munţii moţilor. Începutul acestei aventuri plastice de-o viaţă se situează undeva pe la mijlocul anilor 30, când încă lumea satului românesc nu se alterase în miezul spiritualităţii sale, când formele de viaţă arhaice îşi păstrau încă funcţiile vitale nepervertite.

Născut în 1907, la Beiuş, a urmat cursurile prestigioaselor Şcoli de „Belle Arte” din Cluj şi Bucureşti în perioada 1926-1931.

La Bucureşti a luat contact cu mişcarea amplă de reconsiderare a lumii satului românesc prin audierea cursurilor profesorului TzigaraSamurcaş, ce făcea parte din cercul profesorului Dimitrie Gusti şi a promotorilor stilului neo-românesc în arhitectură.

Revenit acasă, a descoperit , cu ochii proaspeţi al unui artist cultivat în cel mai înalt mediu academic românesc, frumuseţea nealterată şi extrem de bogată ca expresie plastică a satelor bihorene şi a Ţării Moţilor.

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

80

De fapt, nu era o lume nouă. Crescuse în miezul ei, iar Munţii Bihorului îi cunoştea ca-n palmă şi îi iubea cu pasiune. Era fascinat mai ales de casele vechi, de bisericile de lemn ce păreau crescute acolo, din pământ, şi de atmosfera plină de vitalitate a târgurilor bihorene.

Din nenumăratele sale schiţe, s-au păstrat foarte puţine. Cele mai vechi sunt datate 1938 (biserica din Pietroasa), 1947 (biserica din Brădet), 1948 (biserica din Gurani). Apoi mai exista o schiţă a bisericii din Gurani din 1969, a bisericii din Rieni din 1970 şi a bisericii din Nicula din 1971.

Toate schiţele au fost precis datate, pentru că pictorul ştia că ele au valoare de document, ştia că lumea satului va suferi o profundă transformare şi dorea să păstreze cu rigoare imaginea unei lumi perfect coerente şi omogene în substanţa ei existenţială.

Privindu-i

imaginile,

se

observă

armonia

dintre

corectitudinea proporţiilor şi expresia plastică. In toate schiţele la care facem referire, tehnica este una rapidă, ce permite execuţia la faţa locului, adică creion şi acuarelă. Această tehnică presupune o mâna sigură, îndelung exersată, un ochi atent, o ştiinţă fără greş a compoziţiei. Desenul şi acuarela menţin o unică prospeţime a hârtieisuport, o lasă să respire, să vibreze. Golul , adică suprafaţa neacoperită de culoare, are o valoare plastică în sine, el intră în metabolismul întregii imagini, o dinamizează în mod subtil, îi

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

81

conferă acea prospeţime a imediatului clipei pe care o preţuiau atât de mult impresioniştii.

O altă constantă a lucrărilor sale este prezenţa umană. Omul dă scara şi sens obiectelor, arhitecturii, peisajului. Biserica este plasată în amonte, în perspectivă monumentală. Spre ea omul urcă.

Pictorul surprinde acest urcuş spiritual prin mişcarea personajelor anonime. Ele sunt umbratice, se confundă aproape cu peisajul. In imaginile sale, biserica, peisajul şi omul par alcătuite din aceeaşi plămadă, par făcute de aceeaşi mână divină, sunt încărcate cu aceeaşi energie a cerului, a pământului, a adevărului.

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

82

UTILIZAREA SCANĂRII LASER ÎN LUCRĂRI DE DOCUMENTARE A MONUMENTELOR ARHITECTURALE ing. St.Suba, A. Buda, S.Nistor, N. Suba

În zilele noastre se pune accentul tot mai mare pe modelele tridimensionale, parţial datorită costului mai scăzut pentru achiziţionarea

unor aparate pentru preluarea şi prelucrarea

informaţiilor, dar şi datorită gradului mare de lejeritate în alegerea deciziilor privitoare atât la restaurarea clădirilor şi a monumentelor, cât şi la calcule de volumetrie, respectiv în domeniul de proiectare a infrastructurii.

Arhitectura, conservarea şi inventarierea clădirilor monument istoric, arheologia, arhitectura peisagistică necesită altele preferă date 3D de tip CAD pentru prezentarea situaţiei de facto a unui obiect (clădire, teren, monument etc.), necesare în special procesul de restaurare. Aceste date pot fi obţinute prin scanare laser şi a diverselor aplicaţii dezvoltate în acest scop. Măsurătorile realizate prin scanare laser terestră au la bază două principii fizice: •

Fascicolului laser emis se propagă în linii drepte

•

Propagarea are loc cu o viteză constantă.

83

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

Având în vedere aceste două principii, măsurarea directă a distanţelor presupune determinarea timpului de propagare al fascicolului laser emis care străbate distanţa emiţător – suprafaţă reflectantă/obiect reflectant şi înapoi. Aceste două principii stau la baza multor aplicaţii ale practicii topografice moderne, ele fiind implementate şi în staţiile totale. Pentru determinarea cu precizie a distanţelor, asemeni staţiilor totale, laser scannerele trebuie să măsoare şi unghiurile sub care fasciculul laser iese din aparat. Acest lucru

este

obţinut

prin

măsurarea

unghiurilor

interne

ale

instrumentului şi este stabilit din fabrică – nefiind necesară nici o analiză ulterioară sau un software de reconstituire a geometriei măsurătorii.

Spre deosebire de staţia totală, unde operatorul selectează punct cu punct suprafaţa ce trebuie ridicată, un scanner laser permite colectarea cu o acoperire compactă, densă şi automată a sute de mii de puncte.

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

84

Staţie totală Trimble VX

Scanner Leica HDS 3000

Figura nr. 9 – Aparate de măsură

Un scanner laser terestru presupune existenţa unui mecanism de deviaţie a fasciculului laser în două direcţii diferite pentru a examina o anumită regiune a

obiectului

investigat.

Aceste două direcţii pot fi considerate în plan vertical şi

în

plan

orizontal.

Fasciculul laser trece prin unitatea

electronică

şi

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

85

loveşte elementul optic, care se comportă ca o oglidă şi care se roteşte cu viteză mare. Fasciculul este deviat de elementul optic spre obiectul de interes. Obiectul este iluminat punct cu punct şi apoi fasciculul laser reflectat este detectat. Pentru fiecare punct scanat este măsurată o distanţă spre o direcţie cunoscută. Coordonatele X, Y, Z pot fi calculate pentru fiecare punct.

Pe perioada culegerii datelor, o atenţie specială trebuie acordată selectării parametrilor ce caracterizează operaţiunea.

Trebuie luate în considerare următoarele aspecte: stabilirea câmpului vizual; aria de acoperire dintr-o staţie; rezoluţia imaginii; timpul de măsurare; diametrul şi deviaţia fascicolului laser.

Punctele 3D achiziţionate constituie reprezentarea 3D a câmpului scanat. Nu se poate obţine o reprezentare 3D completă dintr-un singur punct de staţie. Pentru a evita apariţia obstacolelor ce împiedică culegerea completă a datelor dintr-o scenă, se recomandă ca scanarea să se execute din mai multe puncte de staţie. În scanarea laser datele nedorite pot proveni din diverse surse. De exemplu, scannerele laser pot culege toate detaliile ce apar în câmpul vizual, inclusiv trecătorii sau vehiculele. De asemenea, nu toate detaliile statice colectate (exemplu vegetaţia, porţiuni din construcţii, etc.) sunt semnificative. În plus, scannerele laser pot colecta date false, date reflectate de suprafaţa oglinzii (inclusiv picături de apă).

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

86

În această lucrare am prezentat o exemplificare a tehnicii asupra bisericii de lemn militare din Oradea. Motivaţia alegerii este dată de amplasarea acesteia, fără vegetaţie sau clădiri în imediata apropiere. Din păcate nu a fost posibilă realizarea modelului 3D prin această tehnică pentru niciuna din bisericile de lemn monument inclusă în proiectul „valorificarea patrimoniului cultural popular – Biserici de lemn in Bihor” datorită vegetaţiei înconjurătoare şi implicit a imposibilităţii scanării laser.

Aparatul folosit în cazul acestei biserici a fost Trimble VX. Datorită configuraţiei mixte ale obiectivului (zone mari, întinse, fără detalii semnificative (acoperiş) şi zone cu detalii de interes (stâlpi, zone sculptate)) s-a optat pentru paşi diferiţi de scanare, de la 1 cm până la 15 cm pe orizontală/verticală, funcţie de zona scanată. De asemenea, natura lucrării şi complexitatea acestuia a impus ca scanarea să fie făcută din mai multe staţii, cu metoda de deteminare a ariei printr-un poligon neregulat. O atenţie deosebită trebuie acordată închiderii reţelei de ridicare din perimetrul obiectivului, experienţele arătând că o neînchidere de orientare poate rezulta în poziţionarea greşită a punctelor preluate din staţia respectivă, şi implicit, la crearea eronată (necorespunzătoare cu realitatea) a modelului tridimensional.

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

87

Figura nr. 10- Biserica din lemn – Nor de puncte şi reconstruire

După prelucrarea datelor obţinem coordonatele tuturor punctelor scanate, un aşa-numit ”nor de puncte”. Procesul de convertire a norului de puncte într-un model 3D utilizabil se numeşte reconstruire sau modeling. Acest nor se consideră ca fiind un grid nestructurat de puncte, pe care putem aplica un fel de învelitoare, numită mesh. Mesh-ul poligonal este o colecţie de puncte de nod, laturi şi feţe care dau formă unui obiect în modelarea computerizată 3D, feţele fiind alcătuite în majoritatea cazurilor din triunghiuri şi

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

88 dreptunghiuri.

Acest mesh aplicat măsurătorilor ne creează un

model metric tridimensional, respectiv şi un negativ al obiectului scanat. În cazul nostru s-a optat pentru crearea mesh-ului prin metoda TIN (Triangular Irregular Network – Reţea Neregulată de Triunghiuri), cu triunghiurile create în direcţia scanării.

Datele de scanare din teren au fost prelucrate, în acest caz cu programul Trimble RealWorks. Metoda de interpolare, de generare a mesh-urilor a fost de asemenea metoda anterioară – TIN, cu multiple opţiuni de creare a triunghiurilor. Observaţiile noastre privind acest caz au fost următoarele: - din cauza imposibilităţii de a efectua scanarea obiectivului perpendicular pe toate elementele acestuia (de expl. turn, acoperiş), duce la neregularităţi în aceste zone, unde practic programul este forţat ca, în lipsa detaliilor suficiente, să „ghicească” suprafaţa de creat, indiferent de vederea impusă pentru crearea mesh-ului – menţionăm că obstacolele naturale şi artificiale ne-au împiedicat să ne distanţăm prea mult de obiectiv şi să creştem „zona vizibilă”, lucru prin care puteam elimina din aceste neajunsuri - dat fiind volumul mare de detalii, respectiv viteza scăzută a aparatului comparativ cu un scanner dedicat de teren, la preluarea imaginilor am avut condiţii de lumină (şi chiar

89

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede meteo)

diferite,

care

la

crearea

pozei

inteligente

tridimensionale şi-a spus cuvântul Pe modelul suprafaţă creat se pot suprapune imagini ale monumentului

obţinându-se

astfel

o

reprezentare

fidelă

tridimensională a clădirii. În figura de mai jos am prezentat faţada estică a bisericii de lemn militare din Oradea. De remarcat este faptul că zonele cu o densitate insuficientă de puncte, în baza căreia nu se poate genera o suprafaţă unic determinată, nu permite nici suprapunere de imagine.

Figura nr. 11 – Biserica militară

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

90

Tehnica scanării şi a modelării tridimensionale îşi găseşte o largă aplicabilitate de căţiva ani buni încoace. Însă dezvoltarea fundalului tehnologic atât în materie de aparatură de scanare,cât şi în materie de putere de procesare a datelor prin dezvoltarea calculatoarelor şi a software-lor dedicate, aduce noi posibilităţi de exploatare a acestei tehnologii, împreună cu o scădere impresionantă de preţ.

Modelele tridimensionale obţinute prin scanare pot fi folosite pentru conservarea şi restaurarea obiectelor de cultură, a basoreliefelor, a sculpturilor (pe plan mondial existând deja asemenea proiecte, de expl. proiectul Michelangelo), şi prin aşa numita tipărire 3D, se pot crea chiar machete tridimensionale.

Menţionăm şi faptul că această scanare înlocuieşte tradiţionalul mulaj în ghips, care nu putea fi efectuat decât foarte rar sau chiar deloc pe anumite artefacte scumpe sau delicate pentru a crea unor replici ale acestora, respectiv era un proces anevoios în cazul unor faţade întregi. O altă aplicabilitate o găsim în utilizarea modelelor pentru calcule de volumetrie, proces îmbunătăţit considerabil cu apariţia acestei tehnologii, şi dând posibilitatea chiar unor estimări precise prealabile viitoarei exploatări. Utilizarea pozelor inteligente este de asemenea un mare beneficiu pentru mai multe ramuri ale industriei, sau chiar ale artei.

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

91

Pe lângă aplicabilitatea largă a acestei tehnologii, putem afirma că aspectul lucrărilor noastre este mult îmbunătăţită, iar investiţia făcută în materie de aparat şi software de prelucrare este justificată de multitudinea posibilităţilor oferite de această tehnologie.

BIBLIOGRAFIE 1. *** (2009), Trimble Navigation Limited, www.trimble.com, 10.2009 2. *** (2009), Leica Geosystems AG, www.leica.com, 10.2009 3. *** (2009), Wikimedia Foundation, www.wikipedia.org , 10.2009

92

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

METODE FOTOGRAMETRICE PENTRU RECONSTRUCŢIA MONUMENTELOR ARHITECTURALE Ing. Fetea Ioana

În ultimii ani grafica computerizată a făcut progrese enorme în vizualizarea modelelor 3D. Multe tehnici s-au dezvoltat şi au dus la o cerinţă, din ce în ce mai mare, pentru creşterea performanţelor hardware. Este posibilă astăzi, vizualizarea de scene complexe 3D, în timp real. Această evoluţie duce la o importantă cerere de modele mai complexe şi mai realistice. Problema este că, deşi instrumentele care sunt disponibile pentru modelări 3D, sunt din ce în ce mai performante, sintetizarea realistică a modelelor este dificilă şi consumatoare de timp.

De–a lungul multor ani extragerea măsurătorilor de mare precizie, din imagini s-a făcut prin tehnici fotogrametrice. Aceste tehnici fotogrametrice necesită în general calibrări foarte precise şi nu au un grad mare de automatizare. Achiziţia detaliată a modelelor este de aceea foarte mare consumatoare de timp. Pe lângă tehnologiile complexe utilizate în acest domeniu, s-au dezvoltat recent şi unele pachete de programe comerciale mai simple, care permit extragerea de informaţii 3D din imagini.

93

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

Există diverse domenii de activitate pentru care sunt necesare date referitoare la geometria obiectelor reale, atât în plan, cât şi în spaţiu. Arhitectura, conservarea şi inventarierea clădirilor monument istoric, arheologia, arhitectura peisagistică şi altele preferă date 3D de tip CAD pentru prezentarea situaţiei de facto a unui obiect (clădire, teren, monument etc.) Aceste date pot fi obţinute prin metode fotogrametrice cu ajutorul diverselor aplicaţii dezvoltate în acest scop. În această lucrare am prezentat o exemplificare a tehnicii asupra bisericii SF Ladislau din Oradea. Motivaţia alegerii este dată de amplasarea acesteia, fără vegetaţie sau clădiri în imediata apropiere. Din păcate nu a fost posibilă realizarea modelului 3D prin această tehnică pentru bisericile de lemn datorită vegetaţiei încunjurătoare şi implicit a imposibilităţii fotografierii 360°.

CIPA

(International

Committee

for

Architectural

Photogrametry) în colaborare cu ICOMOS (International Council of Monuments and Sites) şi cu alte instituţii de specialitate cum ar fi ISPRS (International Society for Photogrammetry and Remote Sensing) fac eforturi pentru a face cunoscute tehnicile care facilitează studiul şi conservarea clădirilor monument istoric şi a lucrărilor de artă. Fotogrametria este crucială în acest context, pentru că ea permite reconstrucţia metrică şi morfologică a obiectului examinat.

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

94

Comparativ cu fotogrametria aeriană, fotogrametria terestră şi în particular cea arhitecturală nu se limitează doar la fotografii preluate nadiral, respectiv cazul normal cu o camera specială.

Metodologia fotogrametriei terestre este diferită şi fotogramele se utilizează tot mai des pentru aplicaţii diverse. Îmbunătăţirea metodelor de măsurare a monumentelor şi siturilor istorice are o contribuţie importantă în înregistrarea şi monitorizarea moştenirilor culturale, pentru păstrarea şi restaurarea monumentelor, obiectelor sau siturilor cu valoare arhitecturală sau culturală, sau ca suport pentru cercetările arhitecturale, arheologice şi altele.

Cu ajutorul pachetelor de programe pentru fotogrametria terestră şi în particular cea arhitecturală pot fi prelucrate diferite tipuri de fotograme: fotograme obţinute direct de camera CCD sau rezultate prin scanarea diapozitivelor metrice sau nemetrice mici sau medii. Calitatea imaginii influenţează direct rezultatul final.

Conform cu cerinţele arhitecturale sau dezvoltat diverse pachete de programe care se bazează fie pe rectificarea digitală a imaginii, fie pe măsurarea monoscopică a imaginilor multiple fie pe măsurarea stereoscopică a imaginilor.

Multe părţi ale obiectelor arhitecturale pot fi considerate plane. În acest caz, chiar dacă imaginea este înclinată, o perspectivă unică este suficientă pentru a evalua o imagine metrică rectificată.

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

95

Avem nevoie de cel puţin 4 puncte definite de coordonatele lor sau 5 distanţe în planul obiectului.

Fotografiile faţadelor clădirilor ar trebui preluate cât mai perpendicular pe planul de referinţă şi doar partea centrală ar trebui considerată pentru o precizie bună.

Pachetele software CAD/CAM comercializate includ şi instrumente pentru prelucrarea imaginii şi permit de asemenea transformarea sau rectificarea imaginii. Dar acestea, spre deosebire de programele fotogrametrice, rar iau în considerare distorsiunile camerei. În cazul unei rectificări în perspectivă, pentru punctele din afara celor de referinţă va avea loc o rotire. Evident, rectificarea nu se mai face dacă obiectul nu este plan.

Sistemele fotogrametrice multi-imagine sunt create pentru putea lucra cu două sau mai multe imagini îmbinate ale unui obiect preluate din diferite unghiuri. În prezent, programele fotogrametrice destinate acestui scop prelucrează date grafice de pe imagini analogice sau digitale (preluate cu camere metrice sau nemetrice).

Pentru digitizarea imaginilor se folosesc scanere. Determinarea distorsiunilor obiectivului este necesară pentru efectuarea calibrării şi a prelucrării datelor.

Aceste sisteme sunt create pentru triangulaţia „multiimagine” care include în general şi compensarea simultan cu calibrarea camerei utilizate. Principalele diferenţe dintre sisteme

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

96

constau în capacitatea modulelor de calcul de a combina parametri şi informaţiile despre distanţe, direcţii şi suprafeţe.

Fişierele raster sunt transformate în suprafeţe obiect şi datele grafice sunt proiectate într-un model 3D. Unele sisteme sunt combinate cu module de ortorectificare digitală.

Etapele de bază într-un proiect de reconstrucţie a unui obiect bazat pe un sistem fotogrametric multi-imagine sunt: - preluarea imaginilor cu acoperire între ele, din diferite unghiuri; - încărcarea lor în program; - marcarea pe fiecare imagine a punctelor caracteristicile care se doresc pentru modelul final 3D; - verificarea punctelor, prin indicarea celor care reprezintă acelaşi punct pe imagini diferite; - prelucrarea datelor pentru obţinerea modelului 3D; - vizualizarea modelului 3D rezultat; - extragerea măsurătorilor, coordonatelor, distanţelor şi ariilor din program; - exportarea modelului 3D pentru interpretare, animare în CAD.

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

97

Figura nr. 12 - Modele wireframe (Biserica Sfântul Ladislau)

Măsurarea şi modelarea clădirilor monument istoric pentru inventariere şi conservare presupune: ¾ calibrarea camerei; ¾ preluarea de imagini multiple în jurul clădirii cu unghiuri de convergenţă bune; ¾ reţea de puncte de reper, cunoscute în sistemul de coordonate al obiectului, care să fie identificabile pe imagini (pentru orientarea absolută a modelului);

98

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

¾ măsurarea unei distanţe între două puncte obiect care apar pe imagini (pentru aducerea în scară a obiectului).

Una dintre cele mai simple metode de obţinere a modelului 3D este aşadar utilizarea unei camere şi fotografierea din diferite puncte de vedere. În mod realist, modelul 3D poate fi obţinut şi cu un număr restrâns de imagini.

Poziţiile camerei din momentul preluării imaginilor definesc geometria reţelei. Pentru a putea obţine rezultate bune s-a ţinut cont, la preluarea imaginilor, de următoarele: ¾ unghiurile de convergenţă dintre imagini să fie mai mari de 20o; ¾ să se înregistreze mai mult de trei fotografii; ¾ să existe acoperiri între două imagini alăturate; ¾ să se înregistreze suficiente imagini de jur împrejurul obiectului; ¾ să poată fi extrase punctele principale ale modelului din cel puţin trei imagini.

Factorii care influenţează precizia de determinare a coordonatelor punctelor modelului sunt: ¾ rezoluţia imaginilor; ¾ calibrarea camerei; ¾ unghiurile dintre imagini; ¾ precizia de determinare a orientărilor; ¾ numărul imaginilor pe care este marcat fiecare punct; ¾ utilizarea punctelor de reper premarcate pe obiect.

Biserici de lemn ĂŽn Bihor - Bazinul CriĹ&#x;ul Repede

99

100

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

a) vedere SEE

b) vedere SE

Figura nr. 13 - Modelul Bisericii Sf. Ladislau (reprezentări prin suprafeţe)

a) vedere N

b) vedere NE

Figura nr. 14 - Modelul Bisericii Sf. Ladislau (reprezentare prin suprafeţe texturate preluate din imagini)

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

101

Modelele pot fi "privite" din orice punct al spaţiului virtual, în ansamblu sau în detaliu; muchiile invizibile pot fi îndepărtate din imagine, suprafeţele pot fi colorate, luminate, umbrite, îmbrăcate în texturi de material.

Imaginea modelului poate fi proiectată într-un fundal realistic, se poate simula lumina solară, pot fi incluse in imagine elemente de peisaj. Majoritatea facilităţilor de vizualizare nu modifică în nici un fel modelul, ci doar modul în care poate fi vizualizat pe ecran.

Concluzie Datorită progreselor tehnologiei informatice din ultima perioadă, modelarea şi vizualizarea în fotogrametria arhitecturală s-a dezvoltat repede. Planurile simple ale faţadelor nu mai fac faţă cererilor şi aplicaţiilor multor utilizatori. Acum se pot obţine cu calculatorul personal modele, animaţii, aplicaţii interactive, care în urmă cu câţiva ani necesitau staţii de lucru de mari performanţe.

Se deosebesc două concepte diferite. Unul de crearea “realităţii virtuale” care necesită modele vectoriale pentru a descrie situaţii neexistente sau ficţiuni şi “realitatea vizuală” care este o combinaţie de vectori, suprafeţe şi imagini ale unui obiect existent.

O idee interesantă este aceea de a uni aceste două modele, arătând un obiect virtual prin vizualizarea realităţii.

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

102

Conform preciziei rezultatului cerut, sunt multe metode de a crea aceste modele ale structurii 3D. Ele se întind de la unirea imaginilor orto-rectificate cu suprafeţe geometrice simplificate ale faţadelor până la a obţine proiecţii sofisticate ale imaginilor originale cu geometria complexă a unei clădiri.

In ceea ce priveşte modelul 3D al unei clădiri, un număr mare de produse pot fi derivate din el, cum ar fi ortoimaginile la scară, şi proiecţiile perspective din puncte arbitrare, acestea putând fi utilizate cu succes pentru diverse aplicaţii din arhitectură, conservarea monumentelor, întocmirea de sistemelor informatice pentru diverse destinaţii.

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

103

FINANŢAREA RESTAURĂRII ŞI CONSERVĂRII BISERICILOR DE LEMN DIN BUGETELE PUBLICE ec. Diana Claudia Sabău-Popa ec. Daniela Zăpodeanu

Bisericile de lemn din România formează un patrimoniu preţios atât pe plan naţional cât şi internaţional. Până la începutul secolului XX românii au creat şi s-au manifestat preponderent într-o civilizaţie a lemnului, de o bogăţie, o varietate şi un rafinament remarcabil, în care bisericile de lemn au atins vârful ei maxim de expresie. În România se păstrează peste 1400 de biserici de lemn construite înainte de anul 1918. Valoarea lor în ansamblu este inestimabilă pentru cultura românească. Ele fac parte, potrivit Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările şi completările ulterioare, din categoria monumentelor istorice, grupa A (monumente istorice de valoare naţională şi universală).

Totodată, potrivit Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional (Secţiunea a III-a– Zone

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

104

Protejate), monumentele istorice pot fi împărţite în categorii tipologice,

bisericile

de

lemn

încadrându-se

în

categoria

monumentelor arhitecturale.

Bisericile cu pictură murală din nordul Moldovei din prima jumătate a secolului al XVI-lea, Ansamblul bisericilor de lemn din Maramureş, Situri săteşti cu biserici fortificate din Transilvania, monumente ale patrimoniului cultural naţional al României sunt incluse în Lista UNESCO a Patrimoniului Mondial.

Iniţiativele de a salva bisericile de lemn din ţara noastră nu sunt puţine. Ministerul Culturii a contribuit la salvarea unor biserici de lemn de valoare. În altele locuri au fost enoriaşii sau donatorii cei care au reparat şi acoperit bisericile. În unele sate, primăriile, autorităţile judeţene, asociaţii culturale, organizaţii profesionale şi chiar instituţii de învăţământ au făcut o investiţie de lungă durată acoperind la timp lăcaşurile de lemn. În câteva locuri bisericile de lemn au fost strămutate în oraşe, în curţi de spitale, episcopii, muzee sau mănăstiri.

De la an la an numărul bisericilor de lemn părăsite creşte iar interesul comunităţilor de a le întreţine scade. Din cele care încă sunt în uz multe sunt grav alterate de modernizări inadecvate dacă nu refăcute din materiale noi.

Finanţarea reabilitării acestor biserici de lemn se face cu prioritate din Fondul Cultural Naţional gestionat de Ministerul

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

105

Culturii şi Patrimoniului Naţional. Administraţia Fondului Cultural Naţional este o instituţie publică autonomă creată în anul 2005 pentru a oferi finanţări nerambursabile proiectelor culturale. Acest finanţator public sprijină proiectele culturale din arii tematice precum: activităţi muzeale, arte vizuale şi arhitectură, cultură scrisă, educaţie culturală, intervenţie culturală, teatru, dans, muzică, patrimoniu cultural naţional, patrimoniu imaterial, management cultural şi formare profesională. Finanţările sunt oferite pentru promovarea calităţii actului cultural şi pentru promovarea moştenirii culturale.

Administraţia Fondului Cultural Naţional este finanţată din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul de stat.

Veniturile proprii ale Fondului Cultural Naţional provin, printre altele, din următoarele surse: a) o cotă de 5% din încasările realizate de operatorii economici din vânzarea reproducerilor, copiilor sau mulajelor realizate, în condiţiile legii, după bunuri culturale mobile aflate în proprietate publică ori după monumente sau componente ale monumentelor istorice aflate în proprietate publică; b) o cotă de 5% din încasările realizate de operatorii economici din vânzarea, prin licitaţie publică, a bunurilor culturale mobile;

106

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede c) o cotă de 2% din încasările realizate de agenţiile imobiliare din vânzarea imobilelor monumente istorice; d) o cotă de 40% din încasările realizate de operatorii economici din comercializarea publicaţiilor interzise spre vânzare minorilor; e) o cotă de 2% din veniturile realizate de operatorii economici care îşi desfăşoară integral activitatea respectivă în incinta sau pe domeniul public aflat în spaţiul de protecţie al monumentelor istorice proprietate publică; f) o cotă de 3% din devizul general al investiţiilor autorizate să se realizeze de către operatorii economici pentru construcţiile

amplasate

în

spaţiile

de

protecţie

ale

monumentelor istorice proprietate publică; g) fonduri obţinute în cadrul colaborării internaţionale; h) donaţii, legate sau alte liberalităţi; i) sponsorizări; j) dobânda aferentă disponibilităţilor aflate în bugetul Fondului Cultural Naţional; În ceea ce priveşte conservarea şi promovarea bisericilor de lemn, menţionăm că în 2007 a fost finanţat din Fondul Cultural Naţional proiectul Intervenţii de primă necesitate asupra structurilor portante istorice, iniţiat de către Asociaţia Restauratorilor de monumente istorice din Transilvania. De asemenea, în 2006 a fost

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

107

finanţat din Fondul Cultural Naţional proiectul Protecţia valorilor proprii de patrimoniu a structurilor portante istorice din lemn. În O.G. nr. 2/30.01.2008 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale se precizează că autoritatea finanţatoare (bugetul de stat sau bugetele locale) constituie un fond pentru finanţarea nerambursabilă a nevoilor culturale de urgenţă, reprezentând un procent de până la 8%, dar nu mai puţin de 2%. Acordarea de finanţări nerambursabile este condiţionată de existenţa altor surse de finanţare, proprii sau atrase de beneficiar. Autorităţile finanţatoare sunt obligate să organizeze anual cel puţin o sesiune de selecţie de oferte culturale.

Tot în O.G. nr. 2/30.01.2008 , se mai precizează că în termen de cel mult 30 de zile de la finalizarea acţiunii, proiectului sau programului cultural, beneficiarul este obligat să depună la sediul autorităţii finanţatoare documentele justificative pentru ultima tranşă şi raportul final de activitate. Nerespectarea de către beneficiari a obligaţiilor asumate prin contractele de acordare a finanţărilor nerambursabile atrage obligarea acestora la restituirea parţială sau integrală a sumelor primite, la care se adaugă dobânda legală calculată la sumele acordate. Modul de utilizare a sumelor acordate sub forma finanţărilor nerambursabile este supus controlului autorităţii finanţatoare, precum şi celor cu atribuţii în domeniul controlului

financiar-fiscal.

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

108

Printre obiectivele asumate de Ministerul culturii prin programul de guvernare 2010-2013 se regăsesc următoarele: •

Oprirea procesului de degradare a patrimoniului cultural naţional;

•

restaurarea,

protejarea

şi

promovarea

acestuia

prin

dezvoltarea proiectelor integrate şi a reţelelor de cooperare culturală, avand în vedere potenţialul patrimoniului cultural de a susţine dezvoltarea socială şi economică •

Modernizarea, renovarea şi înzestrarea corespunzătoare a infrastructurilor culturale în conformitate cu realităţile de pe plan international.

•

Promovarea patrimoniului naţional în cadrul turismului cultural national şi internaţional. În 2008 pentru consolidarea şi restaurarea monumentelor

istorice s-au cheltuit din bugetul de stat 38.874 lei şi din credite externe 12.342 lei În 2009, potrivit execuţiei preliminate, pentru consolidarea şi restaurarea monumentelor istorice s-au cheltuit din bugetul de stat 42.603 lei.

Principalul program bugetar derulat în prezent domeniul protejării şi valorificării bisericilor de lemn este Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice (cu componenta de Restaurare a Bisericilor din lemn şi Componenta dedicată

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

109

intervenţiilor de urgenţă) vizează finanţarea cu prioritate a lucrărilor de conservare şi de scoatere din pericol a monumentelor istorice clasate în Lista Monumentelor Istorice. Programul este finanţat din fondurile alocate Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, anual, de la bugetul de stat şi gestionat de Oficiul National al Monumentelor Istorice. Sursele de finanţare şi ponderea fiecărei surse în totalul finanţării sunt structurate astfel: bugetul de stat 98,8% şi venituri proprii 1,2% Este important de menţionat faptul că se pregătesc de către Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional planuri de management pentru fiecare dintre aceste monumente UNESCO şi alte monumente importante asigurând astfel o planificare pe termen lung, care să includă conservarea şi protecţia lor. În contextul legislativ actual, toate entităţile implicate ar putea juca un rol important în conservarea monumentelor arheologice şi arhitecturale prin sensibilizarea publicului în privinţa valorii acestor monumente culturale.

BIBLIOGRAFIE 1. *** www.afcn.ro 2. *** http ://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget2010/ 27Ministerul_Culturii_ si_ Patrimoniului_National .pdf 3. *** http://www.cultura.ro/ 4. *** O.G. nr. 2/30.01.2008 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale

110

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

MODALITĂŢI DE FINANŢARE A REABILITĂRII BISERICILOR DE LEMN CLASIFICATE CA MONUMENTE ISTORICE Ec. Laurenţiu Droj

Dezvoltarea turismului este o alternativă de viitor pentru punerea în valoare a patrimoniului istorico-arhitectural, cultural şi natural al României şi în acest context al judeţului Bihor. Turismul cultural şi de patrimoniu reprezintă unul dintre domeniile importante ale turismului, situându-se atât înaintea pieţelor tradiţionale cât şi a altor nişe turistice, cum ar fi cea rerezentată de arte. Cercetările recente, atât europene, cât şi locale, au indicat că turiştii care practică turismul cultural cheltuiesc cu 38 % mai mult pe zi şi au o durată a sejurului cu 34% mai lungă decât turiştii care practică forme tradiţionale de turism. În acest moment patrimoniul arhitectural a atins un nivel de degradare avansat, impunându-se un plan de acţiune pentru reabilitarea construcţiilor pentru exploatarea lor din punct de vedere turistic, cultural şi social, fără a se pierde din valoarea lor istorică şi arhitecturală. Conform studiilor existente, obiectivele arhitecturale pot crea un pol de atracţie atât pentru turiştii români cât şi străini, inclusiv pentru oamenii de afaceri.

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

111

Dezvoltarea turistică pe termen scurt a judeţului ar trebui să se bazeze în mare pe turismul intern cu accent pe crearea de puncte de atracţie noi pe lângă cele existente (noi tipuri de locuri de cazare, programe pentru timpul liber, tipuri noi de servicii). Un element important îl reprezintă completarea programului turiştilor atraşi de Băile Felix cu vizite la alte obiective din judeţ (ex.: vizite la bisericile de lemn, peşterile amenajate, platoul Padiş, muzee, târguri şi evenimente). Acest lucru poate fi posibil, prin realizarea unor colaborări, a unor produse comune care să cuprindă mai multe puncte de atracţie şi care să crească interesul pentru a veni în zonă şi totodată să atenueze disconfortul separat al unei singure atracţii.

Varietatea moştenirii istorice şi culturale a Judeţului ar putea face posibilă dezvoltarea unor programe de turism cultural cel puţin la fel de variate: vizite ale unor monumente istorice, ale zonelor etnografice, ale vestigiilor arheologice, bisericilor de lemn şi nu numai. La potenţialul existent în Bihor, este doar o problemă de fantezie şi mobilizare să se dezvolte acest tip de turism. Desigur, acest lucru nu este posibil fără investiţii majore pentru reabilitarea şi punerea în valoare a monumentelor de arhitectură rezolvarea problemelor care încă mai există în domeniu.

Comunităţile rurale se confruntă cu numeroase probleme financiare, reabilitarea monumentelor nefiind din păcate prioritară

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

112

pentru administraţiile locale. În prezent însă ca urmare a fondurilor structurale există modalităţi diverse de finanţări nerambursabile.

Principalele linii de finanţare disponibile pentru finanţarea reabilitării monumentelor culturale din mediul rural sunt: Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală FEADR Programul operaţional regional - POR Programul operaţional de cooperare transfrontalieră HURO Mecanismul

Financiar

al

Spaţiului

Economic

European (SEE) Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală FEADR Printre cele mai populare măsuri de finaţare FEADR se numără MĂSURA 322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de baza pentru economia şi populatia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale.

Măsura 322 a fost solicitată de către administraţiile rurale preponderant pentru realizarea dotărilor tehnico-edilitare ale localităţilor şi este în prezent închisă pentru depunerea de proiecte noi.

113

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede Printre

obiectivele

programului

amintim:

Creşterea

numărului de obiective de patrimoniu din spaţiul rural sprijinite.

Beneficiarii eligibili: –

Autorităţi locale (Comune)

–

ONG-uri, Aşezăminte culturale şi Instituţii de cult

Activităţi eligibile, pentru protejarea patrimoniului cultural de interes local şi natural din spaţiul rural: –

Restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural grupa B şi natural din spaţiul rural

–

Studii privind patrimoniul cultural (material şi imaterial) din spaţiul rural cu posibilitatea de valorificare a acestora şi punerea acestora la dispoziţia comunităţii;

–

Achiziţionare de echipamente pentru expunerea şi protecţia

patrimoniului

cultural

postamente, sisteme de alarmă etc.).

(ex.

vitrine,

114

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

Programul operaţional regional - POR Obiectivul strategic al POR constă în sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, durabile şi echilibrată teritorial, a tuturor regiunilor României, potrivit nevoilor şi resurselor specifice, cu accent pe sprijinirea dezvoltării durabile a polilor urbani de creştere, îmbunătăţirea mediului de afaceri şi a infrastructurii de bază, pentru a face din Regiunile României, în special cele mai slab dezvoltate, locuri atractive pentru investiţii.

Dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor ţării se va realiza printr-o abordare integrată, bazată pe o combinare a investiţiilor publice în infrastructura locală, politici active de stimulare a activităţilor de afaceri şi sprijinirea valorificării resurselor locale, pe mai multe axe prioritare tematice printre care Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului.

Principalele domenii majore de intervenţie ale acestei axe prioritare sunt: 5.1.

şi

Restaurarea

patrimoniului

valorificarea

cultural,

precum

şi

durabilă

a

crearea

/

modernizarea infrastructurilor conexe 5.2.

Crearea,

infrastructurii

dezvoltarea, de

turism

pentru

modernizarea valorificarea

115

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice 5.3. Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii

necesare,

în

scopul

creşterii

atractivităţii României ca destinaţie turistică.

Domeniul de intervenţie 5.1. Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea / modernizarea infrastructurilor conexe

Obiectivele acestui domeniu major de intervenţie sunt: Creşterea importanţei turismului şi culturii, ca factor care stimulează creşterea economică în regiuni, respectând principiile dezvoltării durabile şi ale protecţiei mediului; Extinderea sezonului turistic; Creşterea numărului de turişti, prin valorificarea potenţialului turistic cultural local şi regional pe piaţa turistică naţională şi internaţională.

In cadrul acestui domeniu major de intervenţie se finanţează proiecte care au ca obiectiv conservarea, restaurarea, consolidarea, reabilitarea, protejarea monumentelor istorice inclusiv a bisericilor de lemn.

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

116

Domeniul de intervenţie 5.3. Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică. .

Programul operaţional de cooperare transfrontalier HURO Beneficiari eligibili: –

persoane juridice non-profit, de drept public sau privat,

Localizare şi impact transfrontalier, - activităţile trebuie implementate în aria compusă din teritoriul celor opt judeţe care formează regiunea de frontieră, În cadrul acestui program dezvoltarea şi promovarea componentei culturale are o importanţă aparte, dar necesită o strânsă colaborare cu un partener de pe partea maghiară.

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

117

Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European (SEE) Beneficiari eligibili: –

organizaţii neguvernamentale fără scop lucrativ, parteneri sociali, alte organizaţii independente

Obiective: –

Creşterea gradului de protecţie şi valorificare a patrimoniului cultural şi natural şi de respectare a legislaţiei din domeniu

–

Promovarea patrimoniului cultural şi valorificarea sa pentru dezvoltarea rurală şi urbană

Atragerea turiştilor este dependentă nu doar de calitatea infrastructurii rutiere sau de infrastructura de cazare existentă la nivelul localităţilor, dar şi de calitatea obictivelor turistice şi a serviciilor conexe. Astfel, introducerea în circuitul turistic şi cultural poate contribui mai mult la atragerea turiştilor decât construirea unei pensiuni.

118

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

DESCRIEREA BISERICILOR

119

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

Biserica din Gheghie

Biserica

ortodoxă

“Sf

Apostoli Petru şi Pavel”, Cod nr. BH-II-m-B-01152 Localitate

Gheghie,

com.

Auseu, str Principală nr 66A, Judeţul

Bihor,

Cod

poştal

417025 Materiale şi tehnici de construcţie utilizate/ structura Biserica este construită pe o fundaţie din piatră de râu, din bârne cu îmbinări în formă coadă de rândunică. Planimetria bisericii este simplă, formată din prispă, pronaos, naos şi altar de plan pentagonal. Naosul este acoperit cu o boltă din scânduri consolidată cu arc dublou. Altarul prezintă o boltă racordată la pereţi prin suprafeţe uşor curbate.

Acoperişul are învelitoare din şindrilă. Turnul este acoperit cu tablă şi prezintă o evazare puternică la bază.

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

120

Intrarea se face pe latura de vest şi prezintă un ancadramente din lemn sculptat La exterior Turnul înalt, înălţimea de la pământ la cruce:12m, altarul are formă curbată spre răsărit, lungimea lăţimea

de de

3m, 4.5m.

Cupola boltită din lemn cu picturi de pictor Are

necunoscut. două

ferestre

spre răsărit de 50x40 cm. Naosul are lungimea de 4.98m şi lăţimea de 4.34m cu două ferestre, pronaosul cu lungimea de 4.32m şi lăţimea de 3.36m cu o singură fereastră. Pictura este simplă. Biserica este construită numai din lemn, acoperită cu şindrilă.

In planul bisericii se distinge absida pentagonală, decroşată. Un brâu decorativ, întrerupt în zona altarului şi a intrării . Sistemul de boltire al naosului este in arc frânt, iar bolta altarului se racordează pereţilor de răsărit prin trei calote.

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

121

Ancadramentul intrării prezintă decoraţie sculptată şi este formată din casete din brâuri funie paralele care cuprind intre ele patru decoraţii rozeta.

La interior Decor pictat pe pereţi şi bolta care prezintă o degradare avansată.

Decoraţiunile interioare sunt sub

forma unor foarte frumoase icoane şi ţesături

Mobilier In naos există un candelabru din lemn cu vechime similară bisericii.

Icoane pe lemn cu rame decorate, dar nu se cunoaşte vechimea lor.

In naos se găsesc 4 bănci din lemn dispuse de a lungul pereţilor despărţitori dintre pronaos şi naos şi pe cei laterali ai bisericii.

Inscripţii

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

122

In stânga şi dreapta intrării principale există inscripţii cu caractere chirilice. La intrare exista un afiş datând din 21 aprilie 1962 cu privire la istoria clădirii. Încadrare stilistică Biserica de lemn de factura populară, tipică pentru zona Ţării Crişurilor Starea generală de conservare în momentul eliberării Obligaţiei privind folosinţa monumentului istoric Biserica a fost reabilitată în 1956 de către Direcţia de Cultură, deoarece în urma acoperirii cu ţiglă din cauza greutăţii mari s - au rupt cosoroabele de la faţada sudică, ameninţând cu prăbuşirea întregii şarpante. În 1956 a fost înlocuit acoperişului de ţigla cu şindrilă. În prezent starea generală a clădirii este bună cu excepţia şindrilei care trebuie schimbată.

Se prezintă o degradare avansată a picturii interioare.

Au fost intervenţii ulterioare asupra clădirii care contravin reglementarilor asupra monumentelor din lemn printre care amintim :+ instalaţie de curent electric.

123

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede Propuneri de restaurare, reabilitare, reconversie

şindrilei.

Înlocuirea Lucrări

periodice

întreţinere.

Lucrări

de de

restaurare a picturii.

Clădirea nu este marcată cu simbolul istoric.

de

monument

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

124

Biserica din Hotar Biserica ortodoxă “Sf. Gheorghe” Cod nr. BH-II-m-B-01162 Localitate Hotar , com. Tetchea, Zona cimitirului, Judeţul Bihor, Cod poştal 417605 Perioada - sec XVIII an: 1714 Biserica din stejar încrustat a fost construită în 1714, este situată la aproape un kilometru de vatra satului Hotar, în incinta cimitirului.

Cimitirul şi Biserica din lemn sunt probabil singurele indicii care mai aduc aminte de locul unde, până la jumătatea secolului XVIII, fuseseră

aşezate

gospodăriile

hotarenilor. În 1880, biserica a fost extinsă prin adăugarea corului la naos.

Materiale

şi

tehnici

de

construcţie utilizate/structura Biserica este construită pe o fundaţie din piatră de râu, din bârne de gorun cu îmbinări în formă de T. Planimetria bisericii este o excepţie

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

125

între Bisericile de lemn din Bihor, navei dreptunghiulare alăturândui-se o absidă hexagonală şi corul din naos care a fost adăugat prin anul 1880. Planimetria este simplă, fără prispă, formată din pronaos, naos şi altar de plan hexagonal.

Biserica este boltită cu scânduri din lemn, inclusiv în altar, acest spaţiu din urmă prezentând racordări cu planurile verticale.

Tavanul naosului este susţinut de un arc dublou cu un tirant decorat cu crestături şi contrafişe. Naosul prezintă un cor adăugat ulterior la care se accesează din aceeaşi încăpere printr-o scară abruptă.

Acoperişul şi turnul au învelitoare din şindrilă şi prezintă o evazare la bază. Intrarea se face pe latura de sud şi prezintă un ancadrament din lemn sculptat.

Componente artistice La exterior Un brâu funie înconjoară biserica, întrerupt doar în dreptul intrării. Consolele au profiluri lobate.

Ancadramentul

intrării

prezintă decoraţie sculptată şi este formată din două brâuri funie paralele, curbate la partea superioară şi cuprind între ele o

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

126

succesiune de frunze trilobate. Deasupra uşii de intrare este amplasat un crucifix cu inscripţionări pe deoparte şi alta.

La interior Ancadrament asemănător

intrării

principale se regăseşte la uşa dintre pronaos şi naos.

Biserica

este

pictată şi dl. Ioan Godea prezintă 2 faze distincte de pictura. Pictura interioară a fost realizată în 1881 de pictorul Muller

Kảroly, ea acoperind o altă pictură mai veche, probabil

realizată pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea Pictura este realizată pe pânză lipită pe pereţii de lemn.

Mobilier In

prezent

în

Biserică nu mai există nici un obiect de mobilier sau decoraţiuni

interioare

originale.

Exista

câteva

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

127

băncuţe, icoane, candelabrele precum şi o masa situată în mijlocul naosului în faţa altarului.

Inscripţii Deasupra

intrării,

pe

partea

superioară a intrării principale există inscripţii

cu caractere chirilice şi

litere latine. Încadrare stilistică Biserica

de

lemn

de

factură

populară, tipică pentru zona Ţării Crişurilor

Starea generală de conservare în momentul eliberării.

Obligaţiei privind folosinţa monumentului istoric

Starea generală a clădirii este bună. Au fost executate lucrări de reabilitare în 1969.

128

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede Propuneri de restaurare, reabilitare, reconversie Lucrări periodice de întreţinere. Readucerea Bisericii la forma

iniţială,

prin

reinstalarea mobilierului şi a porţiilor împărăteşti precum şi reornarea cu icoanele iniţiale.

Clădirea nu este marcată cu simbolul istoric.

de

monument

129

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

Biserica din Josani

Biserica

ortodoxa

“Sf.

Arhangheli” Cod nr. BH-II-m-B-01164 Localitate

Josani,

com.

Mageşti, Strada Josani nr.

74, Judeţul Bihor, Cod poştal 417341

Perioada

-

sec

XVIII an: 1768 1798 - este mutată pe locul actual la cererea episcopului Ignatie Darabant (cf. Ioan Godea ) cca. 1920 - se adăuga prispa (cf. Ioan Godea ) Materiale şi tehnici de construcţie utilizate/structura Biserica din stejar încrustat a fost construită în 1768 şi mutată pe vatra actuală în 1798, la cca. 300-400 de metri de locul iniţial.

Mutarea s-a făcut fără a fi demontată, prin tracţiune animală. Atunci a fost adăugată şi prispa de jur împrejurul bisericii. In anul 1920 este

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

130

înlocuită învelitoarea de şindrila cu una nouă de ţiglă, revenindu-se la una de şindrila cu ocazia restaurării din anul 1970.

Componente artistice In

planul

bisericii

se

distinge absida pentagonală, decroşată. Un brâu, întrerupt

din loc in loc de suprafeţe plate marcate înconjoară

cu

puncte pereţii

incizate, exteriori.

Consolele au profiluri lobate, iar în ultimul şir de şindrile din învelitoare sunt crestaţi "ciocârlani".

Sistemul de boltire al naosului este în arc frânt, iar bolta altarului se racordează pereţilor de răsărit prin trei calote. Biserica nu are pictura, decoraţiunile interioare fiind sub forma unor foarte frumoase icoane şi ţesături, iar cele exterioare sub forma brâului ce înconjoară biserica, a unor console cu profil lobat şi a traforurilor scândurilor pălimarului de la baza turnului. In perioada interbelică, pe iconostas erau lipite xilografii de la Hasdate, care au fost înlăturate după război. Biserica a rămas ornată cu Icoane vechi, cea mai celebră

131

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

reprezentând pe "Arhanghelul Mihail" fiind datată la 1806. În prezent icoane au fost mutate în biserica nouă(nu au fost văzute). De asemenea şi Porţile Împărăteşti au fost mutate in depozitul bisericii noi (au fost văzute).

Mobilier In prezent în Biserica nu mai există nici un obiect de mobilier sau decoraţiuni interioare, conform declaraţiilor acestea au fost mutate în Biserica nouă, dar nu au fost văzute.

Inscripţii Deasupra intrării, pe partea exterioara a clădirii există inscripţii sporadice cu litere chirilice. La intrare există un afiş datând din anii ’80 cu privire la istoria clădirii. Încadrare stilistică Biserica lemn

de

de factură

populară, tipică pentru zona Tării Crişurilor

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

132

Starea generală de conservare în momentul eliberării Obligaţiei privind folosinţa monu-mentului istoric Starea generala a clădirii este bună, a fost reabilitată în 1970, însă au fost mutate toate obiectele movabile în Biserica nouă sau depozit.

Au fost intervenţii ulterioare asupra clădirii care contravin reglementarilor asupra monumentelor din lemn printre care amintim : + instalaţie de curent electric + instalaţie de alarmă şi senzori de mişcare

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

133

Propuneri de restaurare, reabilitare, reconversie Readucerea Bisericii la forma iniţiala, prin reinstalarea mobilierului şi a porţiilor împărăteşti precum şi reornarea cu icoanele iniţiale. Clădirea nu este marcată cu simbolul de monument istoric.

134

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

Biserica din Luncşoara BISERICA ORTODOXA „SF. GHEORGHE” Cod nr. BH-II-m-B-01170 Localitate LUNCŞOARA, COMUNA AUSEU, Strada .SAT

LUNCSOARA.nr.

53, Judetul Bihor,

Cod

poştal 417031 Perioada SEC XVIII

Persoane şi evenimente asociate istoriei monumentului Tradiţia orală din zonă spune că biserica actuală ar fi fost construită în 1760 , de un meşter local Lup Ioan, utilizând lemnul din pădurea din aproprierea satului, însă în documente nu este consemnat nimic în ceea ce priveşte persoanele şi evenimentele asociate construcţiei bisericii.

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

135

Materiale şi tehnici de constructie utilizate/structură Biserica este ridicată din bârne orizontale din lemn de stejar cioplit din barda, bârne îmbinate într-un stil original. Biserica este aşezată pe un postament din piatră de râu. La marginea postamentului se află

o bârna orizontală din lemn ce păstrează

conturul bisericii, pe care se află stâlpii exteriori (14 în total) din lemn cioplit, prevăzuţi cu contrafişe dispuşi la o distanţă de 30 cm de pereţii exteriori ai bisericii, stâlpi pe care se descarcă încărcarea din acoperiş. Din punct de vedere planimetric, biserica se distinge de marea majoritate a bisericilor de lemn, deoarece toate încăperile bisericii sunt de plan poligonal-pronaos, naos şi absida altarului.

Acoperişul

este

realizat

peste tot corpul bisericii. Şarpanta bisericii

este

din

lemn

cu

învelitoare din şindrilă. Panta acoperişului respectă forma din plan a pereţilor, astfel din modul de

dispunere

distingem

al

conturul

acoperişului celor

3

încăperi-pronaos, naos şi absida altarului, precum şi al prispei.

136

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede Intrarea în biserică se face pe latura din vest, în faţa intrării

există o prispă cu 8 stâlpi, prispa fiind construită ulterior. Prispa adăposteşte singura intrare în biserică.

Deasupra pronaosului se ridică turla bisericii cu clopotniţa. Turnul bisericii are baza dreptunghiulară, clopotniţa este prevăzută cu un foişor deschis cu 2 arcade pe fiecare parte. Absida altarului este poligonală, cu 5 laturi, pe latura estică şi sud - estică este prevăzută cu ferestre mici cu ancadrament din lemn. La nivelul faţadelor pronaosului şi naosului regăsim ferestre duble având grilaj de metal (3 ferestre pe fiecare faţada) tot la nivelul faţadelor găsim un brâu din

lemn

cioplit

ce

înconjoară

biserica Componente artistice Brâu din lemn. Stâlpi cu contrafişe.Modul

de

îmbinare

al

bârnelor ce alcătuiesc pereţii bisericii Ornamentele

in

lemn

din

uşa

prispei.Pentru interior nu s-a avut acces

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

137

Mobilier In exterior, la nivelul prispei se găsesc 2 bănci.Nu s-a avut acces in interiorul bisericii.

Inscripţii În exterior nu sunt inscripţii. Încadrare stilistică Biserica de lemn de factură populară, tipică pentru zona Ţării Crişurilor.

Starea generală de conservare în momentul eliberării Obligaţiei privind folosinţa monumentului istoric Biserica se afla intr-o stare relativ bună.

Propuneri de restaurare, reabilitare, reconversie NU S-A PERMIS ACCESUL ÎN INTERIOR, deci nu se poate spune nimic în ce priveşte restaurarea în interiorul bisericii, iar în ceea ce priveşte exteriorul ei, biserica se păstrează într-o stare bună, fiind necesare doar lucrări de întreţinere şi menţinerea ei într-o stare de conservare.

138

Biserici de lemn ĂŽn Bihor - Bazinul CriĹ&#x;ul Repede

139

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

Biserica de lemn Universitatea Oradea Biserica de lemn Sf. Arhangheli

din

Letca Cod nr. BH-II-m-A01031.02 Localitate Oradea,Strada .Universităţii. nr. 1, Judeţul Bihor Biserica nobililor

a

fost

construită în a doua parte a secolului al XVIII-lea şi a servit ca lăcaş de închinăciune pentru credincioşii din Letca, judeţul Sălaj până în anul 1991. După această dată, biserica de lemn a fost strămutată în incinta Universităţii din Oradea, primind destinaţia de paraclis al Facultăţii de Teologie şi biserică a universităţii din localitate

140

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede Biserica a fost resfinţită la 4 octombrie 1993 de către

episcopul Ioan Mihălţan. Cu această ocazie a primit şi un al doilea hram, Sfinţii Mucenici Constantin Brâncoveanu şi fiii săi.

Materiale şi tehnici de construcţie utilizate/structura

Biserica este aşezată pe un postament din piatră de râu, ridicată din bârne orizontale din lemn de stejar cioplit. Biserica are plan dreptunghiular, cu absida decroşată poligonală, cu cinci laturi are dimensiunile de 12/4.75 m. Aceste dimensiuni dezvăluie astfel în mod concret tendinţa de lărgire din ce în ce mai generoasă a spaţiului de rugăciune în interiorul locaşului de cult din lemn - tendinţă manifestată pe parcursul a unui întreg secol. Edificiul este prevăzut cu un turn clopotniţă cu foişor deschis pe arcade.

Acoperişul este realizat peste tot corpul bisericii ; şarpanta bisericii este compusă din şindrilă Divizată în 3 încăperi : pronaos, naos şi altar, proporţionate , intrarea e pe latura de vest, în faţa intrării prispa având 2 stâlpi (element adăugat recent). Peste pronaos se afla ridicată turla cu clopotniţa. Interiorul este luminat doar de 3 ferestre ( 2 pe latura sudică şi una pe cea nordică). Ferestrele sunt pătrate (cu latura de 40cm) divizate în 4 în formă de cruce. Poarta de la intrare este îngustă având dimensiuni de 1.6 / 1.2 m. Interiorul este decorat pe

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

141

pardoseau din lemn cu covoare şi preşuri, pereţi vopsiţi (desene pe scânduri sumar lucrate), în mijlocul naos-ului din tavan este montat un candelabru puternic colorat.

Componente artistice Modul de îmbinare al bârnelor ce alcătuiesc pereţii bisericii

Mobilier Interiorul are doar 4 bănci (2 la pronaos şi 2 la naos), există pupitre pentru preot şi cor. Inscripţii nu sunt

Starea generală de conservare în momentul eliberării Obligaţiei privind folosinţa monumentului istoric

Biserica se afla intr-o stare relativ buna.

Propuneri de restaurare, reabilitare, reconversie Momentan sunt necesare doar mici lucrări de întreţinere şi menţinere Clădirea nu este marcată cu simbolul de monument istoric.

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

142

BAROMETRU DE OPINIE Ec. Laurenţiu Droj Ec. Emil Chirilă

Studiul a fost efectuat în perioada 14.07– 18.07.2009, în cadrul

stagiului

„VALORIFICAREA

de

practică

organizat

PATRIMONIULUI

în

proiectul

CULTURAL

POPULAR – BISERICI DE LEMN IN BIHOR”, pe un eşantion de 100 de persoane. Chestionarele au fost aplicate de către studenţii Facultăţii de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii din Oradea, în localităţile Gheghie, Luncşoara, Josani şi Hotar – localităţi ce deţin biserici de lemn încadrate în categoria monumente de arhitectură.

Chestionarul a fost distribuit doar persoanelor care au fost dispuse să colaboreze, deseori studenţii ciocnindu-se de reticenţa celor din comună. În cazul în care sătenii au acceptat să discute aceştia nu erau interesaţi de subiectul chestionarului ci de subiecte politice şi economice îndeosebi legate de şomaj.

Analiza chestionarelor a subliniat faptul cunoscut şi anume absenţa interesului asupra obiectivelor turistice şi a clădirilor monument în general, respectiv asupra biserici de lemn din localitate

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

143

în particular. De remarcat este faptul că nu doar monumentele nu sunt cunoscute dar nici un obiectiv turistic din regiunea studiată nu a fost menţionat de majoritatea intervievaţilor:

Localitate Gheghie

Hotar

Josani

Luncşoara

Obiective turistice

Procent

Castelul

42,85%

Nu ştiu

7,4%

Camping Barajul de acumulare de la Tetchea Nu ştiu Peştera Păstrăvărie Valea Lungă Valea Runcului Valea Omului Valea Ausorii Valea Gepiş Viuţa Valea Şinteu (tabăra)

9,09% 9,09% 36,36% 23,53% 5,88% 17,64% 36,36% 54,54% 18,18% 9,09% 9,09% 9,09%

Cei mai conştienţi de valoarea monumentelor din localitate erau sătenii din Gheghie ( 42,85%). Nu doar locuitorii sunt cei care nu cunosc valoarea atracţiilor turistice din zonă (incluzând aici şi monumentele de arhitectură), acestea nu sunt cunoscute ori promovate potenţialilor vizitatori.

144

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

Figura nr. 15-Gradul de cunoaştere al monumentelor

Cei mai mulţi locuitori ai comunelor studiate consideră că obiectivele turistice din localitatea unde locuiesc nu sunt cunoscute în mod corespunzător (vezi figura numărul 3), în acelaşi timp însă consideră promovarea obiectivelor turistice ca fiind cea mai puţin importantă modalitate de atragere a turiştilor în regiune.

145

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede Modalităţi de atragere a turiştilor Mai multă curăţenie Mai multe pensiuni(unităţi de cazare) Renovarea clădirilor din centrul localităţii Promovarea pe internet a localităţii Construirea unor centre de agrement Căi de acces mai bune Promovarea obictivelor din apropierea localităţii Altele

13,60% 13,21% 11,88% 12,20% 12,10% 13,50% 13,40% 11,01%

În unele comune tendinţa este de abandonare a bisericii vechi – monument în favoarea unei biserici noi şi mult mai mare. Dovadă a faptului că nici locuitorii comunelor nu îşi cunosc îndeajuns obiectivele turistice este diagrama prezentă mai jos de unde reiese faptul că bisericile noi sunt considerate mai frumoase.

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

146

Figura nr. 16

În absenţa evenimentelor şi a materialelor de promovare numărul de turişti care vizitează obiectivele turistice din zonă este foarte scăzut.

Figura nr. 17-Evaluarea numărului de turişti

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

147

Datorită numărului mic de turişti în zonă şi efectele pe care aceştia le au asupra situaţiei economice a locuitorilor sunt aproape inexistente.

Figura nr. 18-Impactul turismului asupra zonei

Este de menţionat faptul că deschiderea şi disponibilitatea persoanelor intervievate a fost redusă datorită vârstei studenţilor care au aplicat chestionarele, dar şi reticenţei faţă de persoanele care nu sunt din localitate. După cum reiese din graficele de mai jos cei mai mulţi locuitori dispuşi să completeze chestionarul aveau peste 50 de ani, iar majoritatea erau de sex feminin.

148

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

Figura nr. 19- Statistici asupra eşantionului de populaţie

Majoritatea covârşitoare a celor care au fost intevievaţi au studii medii sau studii incomplete.

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

Figura nr. 20- Statistici asupra eşantionului de populaţie(2)

149

150

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

ALTE POZE

Figura nr.23– Portalul bisericii din Gheghie

Figura nr. 21– Bisericile (nouă şi veche) din Josani

Figura nr.22 - Portalul bisericii din Hotar

Figura nr.24– Brăteşti – vedere după intervenţie

152

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

Figura nr.25– Copăceni – vedere înainte de intervenţie

Figura nr.27– Brăteşti – vedere din timpul intervenţiei

Figura nr.28– Copăceni – soclu din ciment şi chingi metalice de rigidizare, intervenţie din perioada anilor 1970 Figura nr.26 – Brăteşti – vedere înainte de intervenţie

153

Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede

Figura nr.31 – Biserica din Gurani

Figura nr.29 – Biserica din Rieni

Figura nr.32 – Biserica din Pietroasa Figura nr.30 – Niculiţă Papp pe prispa bisericii din Vârciorog

INDEX FIGURA Figura nr. 1 Biserici de lemn în BIHOR ........................................................................... 13 Figura nr. 2 Biserici de lemn în bazinul Crişul Repede .................................................... 14 Figura nr. 3 - Planul bisericii din Gheghie ........................................................................ 31 Figura nr. 4 - Planul bisericii de lemn din satul Luncşoara ................... 32 Figura nr. 5 - Planul bisericii din Hotar ............................................................................ 33 Figura nr. 6 - Planul bisericii de lemn din Josani ............................................................. 33 Figura nr. 7 - Planul bisericii de lemn din Luncşoara ....................................................... 35 Figura nr. 8 - Biserica de la Hotar..................................................................................... 36 Figura nr. 9 – Aparate de măsură ...................................................................................... 84 Figura nr. 10- Biserica din lemn – Nor de puncte şi reconstruire ..................................... 87 Figura nr. 11 – Biserica militară ....................................................................................... 89 Figura nr. 12 - Modele wireframe (Biserica Sfântul Ladislau) ........................................ 97 Figura nr. 13 - Modelul Bisericii Sf. Ladislau (reprezentări prin suprafeţe) .................. 100 Figura nr. 14 - Modelul Bisericii Sf. Ladislau (reprezentare prin suprafeţe texturate preluate din imagini) ............................................................................................... 100 Figura nr. 15-Gradul de cunoaştere al monumentelor .................................................... 144 Figura nr. 16 .................................................................................................................... 146 Figura nr. 17-Evaluarea numărului de turişti .................................................................. 146 Figura nr. 18-Impactul turismului asupra zonei .............................................................. 147 Figura nr. 19- Statistici asupra eşantionului de populaţie ............................................... 148 Figura nr. 20- Statistici asupra eşantionului de populaţie(2) .......................................... 149 Figura nr. 21– Bisericile (nouă şi veche) din Josani ....................................................... 151 Figura nr.22 - Portalul bisericii din Hotar ....................................................................... 151 Figura nr.23– Portalul bisericii din Gheghie................................................................... 151 Figura nr.24– Brăteşti – vedere după intervenţie ............................................................ 151 Figura nr.25– Copăceni – vedere înainte de intervenţie ................................................. 152 Figura nr.26 – Brăteşti – vedere înainte de intervenţie ................................................... 152 Figura nr.27– Brăteşti – vedere din timpul intervenţiei .................................................. 152 Figura nr.28– Copăceni – soclu din ciment şi chingi metalice de rigidizare, intervenţie din perioada anilor 1970 ............................................................................................... 152 Figura nr.29 – Biserica din Rieni .................................................................................... 153 Figura nr.30 – Niculiţă Papp pe prispa bisericii din Vârciorog ...................................... 153 Figura nr.31 – Biserica din Gurani ................................................................................. 153 Figura nr.32 – Biserica din Pietroasa .............................................................................. 153