Nu mæ intereseazæ cum îfli câøtigi existenfla. Vreau doar sæ aflu dupæ ce tânjeøti øi dacæ îndræzneøti sæ visezi la întâlnirea dupæ care inima ta ofteazæ. Nu mæ intereseazæ ce vârstæ ai. Vreau doar sæ øtiu dacæ te vei læsa batjocorit în numele dragostei, al viselor, al aventurii care este viafla. Nu mæ intereseazæ ce planete sunt în acord cu luna ta. Vreau doar sæ øtiu dacæ ai atins centrul întristærii tale, dacæ ai înflorit sub trædærile vieflii, sau dacæ te°ai zbârcit øi te°ai închis de teama unei noi dureri! Vreau doar sæ øtiu dacæ suporfli durerea, a mea sau a ta, færæ sæ te miøti pentru a o ascunde, sau a o topi, sau a o fixa. Vreau sæ øtiu dacæ pofli susfline bucuria, a mea sau a ta, dacæ pofli dansa cu sælbæticie øi læsa extazul sæ te umple pânæ în vârfurile degetelor de la mâini øi picioare færæ sæ ne previi sæ fim atenfli, realiøti, sau sæ ne aducem aminte de limitele faptului de a fi om. Nu mæ intereseazæ dacæ povestea pe care mi°o spui este adeværatæ. Vreau doar sæ øtiu dacæ îl pofli dezamægi pe celælalt pentru a ræmâne sincer cu tine însufli; dacæ pofli îndura acuzaflia de trædare færæ sæ îfli trædezi propriul suflet. Vreau doar sæ øtiu dacæ pofli fi credincios øi deci demn de încredere. Vreau sæ øtiu dacæ pofli vedea frumuseflea chiar dacæ nu este la fel de arætoasæ în fiecare zi, øi dacæ îfli pofli reumple viafla cu prezenfla lui Dumnezeu. Vreau sæ øtiu dacæ pofli træi suportând eøecul, al meu øi al tæu, øi tot sæ pofli sta pe marginea unui lac, strigând spre luna argintie „Da!“