Guillermo Arriaga, Retorno 201: Vaduva Diaz

ARRIAGA Retorno 201 cc5

1/12/10

12:29 PM

Page 39

Væduva Díaz (1986)

Pentru Rosa María Armendáriz

ARRIAGA Retorno 201 cc5

1/12/10

12:29 PM

Page 40

ARRIAGA Retorno 201 cc5

1/12/10

12:29 PM

Page 41

1 Tot anul 1976, în fiecare zi de miercuri øi vineri, ofiflerul Benítez, cumætrul meu Carlos, værul meu Pepe øi cu mine ne°am adunat sæ mâncæm la cârciuma din piaflæ a lui don Chucho. Întâlnirea se petrecea de fiecare datæ fix la ora douæ dupæ°amiaza øi nicio altæ obligaflie nu ne°ar fi putut strica ritualul. Stæteam îndelung de vorbæ, prefl de vreo patru°cinci ore. Deveniseræ memorabile polemicile politice iscate între cumætrul meu øi ofiflerul Benítez. La fel de memorabil era øi rezervorul de bârfe aflate sau inventate de Pepe despre oricine, prin care reuøea sæ facæ din viafla celei mai mediocre persoane una cu adeværat interesantæ. Într°o însoritæ dupæ°amiazæ de vineri, zi de piaflæ în aer liber, ne apucaseræm sæ comentæm avantajele øi dezavantajele recentei devalorizæri a monedei noastre. Ofiflerul Benítez1, pe care°l numeam astfel pentru cæ în tinerefle fusese agent de circulaflie, iar acum tocmai se pensionase ca funcflionar bancar, susflinea cæ mæsura guvernului era corectæ. Carlos argumenta împotrivæ: normal ar fi fost, dupæ pærerea lui, sæ se stabileascæ un control de schimb valutar, la fel cum se proceda în Franfla. Pepe, doar de 1

Binecuvântat

ARRIAGA Retorno 201 cc5

42

1/12/10

12:29 PM

Page 42

GUILLERMO ARRIAGA

dragul de a°i contrazice, îøi bætea joc øi de o pærere, øi de alta. Eu îi ascultam distrat, færæ sæ iau parte la disputæ, când, deodatæ, în mulflimea de oameni din piaflæ, am zærit o figuræ cunoscutæ. Ochii mei trebuie sæ fi arætat mare mirare, cæci cei trei prieteni tæcuræ brusc øi°øi întoarseræ privirile.

— E væduva Díaz! exclamæ Pepe.

Eram surprinøi s°o vedem pe væduva Díaz mergând singuræ printre tarabele din piaflæ. În fapt, era a doua oaræ în øapte ani când o vedeam ieøind pe stradæ. În realitate, væduva Díaz nu era propriu-zis væduvæ, cæci Juan, bærbatul ei, încæ træia. Povestea acestei familii începuse în urmæ cu doisprezece ani. Ea era fiica lui Tomás Galdós, un spaniol care venise în Mexic sæ facæ avere, dar nu avusese noroc. Magdalena Barraza, mama ei, murise în mod stupid la câteva zile dupæ sosirea lor aici: îøi rupsese coloana alunecând în noroi. Tomás Galdós era un om sever øi cu un caracter puternic. Ni°l aminteam ca pe bærbatul certærefl care nu ne mai dædea înapoi mingile ce cædeau în curtea casei sale. Estela, unica lui fiicæ, spiona timidæ prin fereastræ ca sæ ne vadæ jucându°ne. Era o fatæ serioasæ, introvertitæ, cu ochi mari, verzi. Don Tomás n°o læsa sæ iasæ pe stradæ øi doar în câteva ocazii am putut°o vedea de aproape.

Pe mæsuræ ce am crescut, am aflat tot mai rar câte ceva despre ea. Acum nu se mai iflea pe la ferestre øi cu atât mai puflin se fæcea væzutæ pe stradæ. Într°o zi, când Estela trebuie sæ fi avut la vreo optsprezece ani, cæci era de vârsta mea, s°a mæritat. Tatæl ei, posesor al uneia dintre acele minfli arhaice convinse cæ principalul lucru în viaflæ era sæ ai o solidæ stabilitate economicæ, a cæpætuit°o cu un spaniol de°ai lui: Juan Díaz, originar din Navarra, un om cu o poziflie destul de bunæ, patron al unei fierærii din

ARRIAGA Retorno 201 cc5

1/12/10

12:29 PM

Page 43

Retorno 201

43

apropiere. „Che“ Díaz — aøa era poreclit, nu øtiu de ce — era un om închis øi solitar, având ca preocupare de bazæ sæ iasæ bine cu socoteala banilor. Locuia într°o cæsoaie veche cumpæratæ de la un negustor libanez înecat în datorii. Juan Díaz s°a însurat cu Estela Galdós în ziua în care a împlinit øaizeci øi doi de ani.

Lumea vorbea cæ în acea cæsnicie nepotrivitæ Juan Díaz îøi impusese repede voinfla. Temându°se sæ nu fie înøelat de tânæra soflie, spuneau gurile rele, a cusut toate draperiile casei, spre a o împiedica sæ se mai uite pe fereastræ. Nu°i permitea sæ iasæ în oraø, iar când trebuia sæ o facæ, o însoflea øi n°o læsa singuræ nicio clipæ. Ofiflerul Benítez, care din când în când juca domino cu el, ne povestea cât suferea „Che“ la glumele cu încornorafli.

Zvonurile despre neînflelegerile lor s°au tot accentuat.

Pepe ajunsese sæ povesteascæ pânæ øi cæ auzise strigæte de durere øi de ajutor ræzbætând prin pereflii vechi ai casei lor. Aveau în serviciu douæ femei, care se ocupau de treburile generale, cumpæræturi øi menajul cæminului.

La scurt timp dupæ cæsætorie, „Che“ Díaz a hotærât sæ închidæ fieræria. Niciodatæ nu s°a aflat motivul adeværat, cæci afacerea era prosperæ. În locul ei s°a înfiinflat o farmacie care nu dupæ mult timp a dat faliment. Din acel moment, prea pufline lucruri s°au mai aflat despre familia Díaz. Cu toate acestea, n°au încetat a fi temæ de conversaflie la orice taifas. Se spunea cæ el o lovea cu brutalitate, cæ ea îøi provocase o infinitate de avorturi, ca sæ nu aibæ copii cu el, cæ, pentru a se ræzbuna, „Che“ o închidea în pivniflæ. În fine, bârfele despre cei doi nu mai conteneau, la ele contribuind, færæ îndoialæ, øi prolifica imaginaflie a lui Pepe. Într°o searæ, doctorul García a primit un telefon urgent de la nevasta lui Juan Díaz. „Che“ leøinase dupæ cinæ øi

ARRIAGA Retorno 201 cc5

44

1/12/10

12:29 PM

Page 44

GUILLERMO ARRIAGA

nu reuøiseræ sæ°l facæ sæ°øi recapete cunoøtinfla. A fost internat de urgenflæ într°un sanatoriu privat, unde i s°a pus primul diagnostic: embolie cerebralæ. Ulterior a mai intervenit øi un stop cardiac. Dupæ mai multe zile de terapie intensivæ, medicii au reuøit sæ°l stabilizeze. A supraviefluit cu un cost foarte mare: paralizia aproape totalæ. De atunci nu øi°a mai putut miøca decât ochii øi puflin mâna dreaptæ.

Din acea noapte de acum øapte ani pânæ în ziua când am redescoperit°o în piaflæ, Estela nu mai fusese væzutæ de nimeni. Se închisese în casæ sæ°øi îngrijeascæ bærbatul øi mai putea fi zæritæ doar rareori, când îl scotea la soare pe balcon. Se aøeza sæ tricoteze alæturi de el, în timp ce Juan Díaz, imobil, privea cu ochi ficøi infinitul.

Cum în astfel de situaflii nu lipseøte niciodatæ un ræuvoitor care sæ se distreze cu necazul altuia, pe Estela au poreclit°o „væduva“. Pânæ la urmæ tofli s°au obiønuit sæ°i spunæ aøa. În tot acest timp se øtie sæ fi ieøit din casæ o singuræ datæ.

Don Tomás, tatæl ei, se întorsese în satul natal din Spania, unde murise de diabet. În dupæ°amiaza aceea, Estela se dusese la bisericæ sæ se roage, apoi se claustrase iaræøi în casæ. Nu s°a aflat sæ°i fi vizitat nicio altæ persoanæ în afaræ de doctorul García, care devenise unicul informator despre familia Díaz, cæci servitoarele, ræspunzând unui ciudat sentiment de fidelitate, refuzaseræ întotdeauna pânæ øi cel mai mic comentariu legat de stæpânii lor.

Aøa cæ apariflia væduvei Díaz în piaflæ ne°a surprins pe tofli patru. S°a oprit un moment la o tarabæ cu fructe, a cumpærat portocale øi a dispærut. N°am mai øtiut nimic de ea timp de o lunæ.

ARRIAGA Retorno 201 cc5

1/12/10

12:29 PM

Page 45

Retorno 201

45

2 Era din nou într°o vineri. Tocmai terminaseræm de mâncat o delicioasæ paella1 comandatæ special lui don Chucho pentru a særbætori ziua de naøtere a lui Pepe. Ne distram zgomotos, ciocnind halbæ dupæ halbæ, când Carlos a observat°o din nou.

— Uite°o, uite°o, a spus emoflionat.

— Pe cine? l°am întrebat.

— Væduva Díaz.

Era îmbræcatæ cu fustæ øi bluzæ negre. fiinutæ sobræ.

Ochii ei verzi, imobili, pæreau sæ nu vadæ nimic în jur. A trecut la câfliva metri de masa noastræ øi a dispærut. Nu era machiatæ øi avea pærul strâns. Mie mi s°a pærut atractivæ.

— E frumoasæ, am comentat.

— Vorbeøti serios? m°a întrebat Pepe.

— Da. Pepe a râs: — Mie mi se pare prea slabæ.

Miercurea urmætoare, Pepe a venit entuziasmat sæ ne povesteascæ o bârfæ despre familia Díaz.

— Ce credefli? ne°a întrebat cu emoflie. Ce credefli cæ s°a întâmplat la mausoleu?

— Ce? — Cicæ de o lunæ de zile le°a dat afaræ pe cele douæ servitoare, fiindcæ nu mai are bani.

— Le merge aøa ræu? am întrebat.

— Destul de ræu, a continuat Pepe. Dupæ câte se pare, toate rezervele li s°au dus pe tratamentele mortului.

1 Mâncare specific spaniolæ, din fructe de mare, carne de pui øi porc, orez øi øofran.

ARRIAGA Retorno 201 cc5

46

1/12/10

12:29 PM

Page 46

GUILLERMO ARRIAGA

— Acum înfleleg de ce væduva îøi face singuræ cumpæræturile, a dedus ofiflerul Benítez.

— Ai ghicit, mæ ofifleraøule, i se adresæ batjocoritor Pepe, eøti un adeværat Sherlock Holmes.

3 Am mai întâlnit°o pe væduva Díaz de câteva ori. Mergea întotdeauna flanfloøæ, solemnæ, îmbræcatæ invariabil în negru, cu pærul strâns. Îøi fæcea repede cumpæræturile øi, de îndatæ ce termina, se îndrepta græbitæ spre casæ, de unde nu mai ieøea deloc. Într°o dupæ°amiazæ, când încæ mai aveam de lucru la birou, secretara mi°a anunflat°o pe doamna Estela Díaz. În primul moment n°am øtiut despre cine era vorba, însæ mi°am dat repede seama. I°am cerut secretarei sæ o pofteascæ înæuntru.

— Bunæ ziua, m°a salutat sec la intrare.

— Bunæ ziua.

— Sunt doamna Estela Díaz, mi°a spus, întinzându°mi mâna. I°am strâns°o.

— Da, am avut deja plæcerea sæ væ cunosc.

— Unde? Nu°mi amintesc.

— Suntefli fiica lui Tomás Galdós. Familia mea locuia peste drum de casa dumneavoastræ, pe Retorno 201.

A zâmbit uøor.

— Cred cæ°mi amintesc... da... da... suntefli unul dintre bæieflii aceia care jucau fotbal pe stradæ.

— Exact. Dar luafli loc, væ rog.

M°a privit fix øi s°a aøezat. Era amabilæ atât cât sæ facæ ceva mai plæcutæ comunicarea, nimic mai mult. În ciuda

ARRIAGA Retorno 201 cc5

1/12/10

12:29 PM

Page 47

Retorno 201

47

distanflei enorme pe care o impunea, m°am simflit atras de ea.

— Cu ce væ pot fi de folos? am întrebat°o.

Expresia ei, destul de aspræ, s°a schimbat puflin. A respirat adânc øi mi°a spus: — Am venit cu o problemæ de familie puflin cam dureroasæ pentru mine. Mi°afli fost recomandat.

— Putefli conta pe încrederea øi discreflia mea.

— Eu øi soflul meu avem unele dificultæfli economice øi cum dumneavoastræ avefli renumele unui bun agent imobiliar...

— Vrefli sæ vindefli casa? am întrerupt°o brusc. Întreruperea pærea sæ o fi deranjat. Øi°a læsat privirea în jos.

— Da, aøa este.

Am vorbit despre demersurile necesare în vederea vânzærii øi am stabilit onorariul meu. Am fixat o nouæ întâlnire øi øi°a luat ræmas-bun cu indiferenflæ, færæ ca asta sæ mæ împiedice a mæ simfli atras de ea în continuare. În ziua urmætoare trebuia sæ ne întâlnim iaræøi la prânz, în piaflæ, øi mæ gândeam sæ le povestesc prietenilor despre noua mea clientæ. Totuøi, am preferat sæ n°o fac, ceva în mine m°a împiedicat. Dupæ°amiaza s°a scurs din nou între discuflii bizantine øi bârfe aprinse.

Trei zile mai târziu, Estela a venit iaræøi la birou. Din nou m°a salutat tæios øi rece. A început imediat sæ vorbeascæ despre motivele care o aduseseræ la mine. Avea la ea actele casei, planurile øi alte documente. Nu a permis nicio clipæ schimbarea subiectului de discuflie. Øi°a desfæcut hârtiile pe birou, afirmând cu convingere cæ locuinfla trebuia vândutæ cu cel puflin trei milioane de pesos. Eu i°am dat de înfleles cæ preflul era prea mare, dat

ARRIAGA Retorno 201 cc5

48

1/12/10

12:29 PM

Page 48

GUILLERMO ARRIAGA

fiind cæ piafla bunurilor imobiliare începea sæ scadæ. I°am propus ca sumæ de plecare douæ milioane øi jumætate.

— Aø vrea sæ ne consultæm øi cu soflul meu, mi°a spus.

V°ar deranja sæ venifli pânæ la noi? Øtifli, el nu poate ieøi din casæ.

— Da, øtiu, i°am spus.

M°a privit cu mirare øi a bâiguit ceva ce n°am reuøit sæ înfleleg. Mi°a propus o întâlnire peste douæ zile. Am acceptat. „Mausoleul“, casa aceea mare în care locuia, era pentru mine un loc de legendæ. În copilærie mi se spunea cæ pe°acolo bântuiau fantome, iar eu mæ temeam øi sæ trec prin fafla ei. Astfel cæ a merge la ea acasæ avea de data aceasta o dublæ motivaflie: sæ cunosc spafliul intim al Estelei øi sæ trec, în sfârøit, peste pragul fantasmagoric al mausoleului.

Cum întotdeauna mi s°a pærut cæ punctualitatea este o lipsæ de curtoazie, am venit la întâlnire cu cincisprezece minute întârziere. Ea mi°a deschis uøa øi m°a examinat din cap pânæ°n picioare.

— Credeam cæ nu mai venifli, domnule Ruiz, mi°a spus pe ton de reproø.

— Mæ scuzafli, a intervenit ceva.

M°a poftit înæuntru øi, printr°un coridor strâmt, am ajuns în salon. Casa era aøa cum mi°o imaginasem. Mare, întunecoasæ, cu mobilæ puflinæ, covor ros, scaræ cu balustradæ de marmuræ, sofa tapiflatæ cu catifea roøie, læmpi enorme din cristal øi câteva bibelouri de porflelan. M°am uitat la draperii øi n°am gæsit niciun indiciu cum cæ ar fi fost cusute. În primul moment n°am observat figura neajutoratæ a lui „Che“ Díaz în scaunul sæu cu rotile. Era aøezat într°un colfl øi pærea un obiect de mobilier în plus.

Aproape cæ m-am îngrozit. Estela s°a apropiat græbitæ, l°a særutat, l°a mângâiat pe cap øi a îngenuncheat lângæ

ARRIAGA Retorno 201 cc5

1/12/10

12:29 PM

Page 49

Retorno 201

49

el. În fafla mea se afla o femeie complet diferitæ de cea cu care avusesem de°a face mai înainte. Era tandræ, suavæ, blândæ.

— Dumnealui este domnul despre care fli°am vorbit, dragul meu. A venit în legæturæ cu casa.

Juan Díaz a miøcat imperceptibil din ochi. M°am înfiorat. M°am apropiat stânjenit.

— Bunæ ziua, domnule, i°am spus pe un ton nesigur.

A închis pleoapele în semn de salut. Pærea o iguanæ tolænitæ la soare. Væduva îl mângâia cu delicatefle.

— Juan, domnul Ruiz vrea sæ vorbim despre preflul casei.

Invalidul øi°a miøcat cu dificultate mâna dreaptæ.

Estela i°a luat°o într°ale ei.

Am început sæ vorbim tofli trei despre prefl øi aici îl includ øi pe el, pentru cæ a participat cu adeværat. Prin miøcæri ale mâinii sau doar cu privirea, ne dædea de înfleles ceea ce voia, cu ce era de acord øi cu ce nu.

Am ajuns la o hotærâre. Preflul de plecare avea sæ fie de douæ milioane øase sute cincizeci de mii de pesos.

Dupæ ce am terminat, Estela m°a condus sæ°mi arate casa. Era enormæ. Avea opt dormitoare, dintre care numai unul era mobilat. Ceea ce dovedea cæ, în pofida tuturor lucrurilor, continuau sæ doarmæ împreunæ. Era inexplicabil. Nu puteam sæ concep cæ ar mai fi avut chiar øi cea mai neînsemnatæ relaflie de cuplu. Cu toate acestea, între ei pærea sæ existe o mare dragoste. Pe fiecare perete, în fiecare colfl, erau fotografii cu ei doi særutându°se, îmbræfliøându°se, iubindu°se.

Mi°am luat ræmas-bun. El mi°a ræspuns cu privirea, ea cu un surâs larg.

Vineri m°am întâlnit cu prietenii. Carlos øi ofiflerul au început sæ polemizeze pe tema socialismului. Carlos

ARRIAGA Retorno 201 cc5

50

1/12/10

12:29 PM

Page 50

GUILLERMO ARRIAGA

susflinea cæ doar o revoluflie socialistæ, în stilul cubanez, ar fi putut scoate flara din impas. Benítez, dimpotrivæ, era de pærere cæ sistemul mexican îøi gæsise calea proprie, ca sæ nu mai spunem cæ în Cuba era dezastru. Nu°i ascultam, deøi îi auzeam. Mæ gândeam întruna la Estela, mai ales acum, de când îi descoperisem firea atât de tandræ.

Mæ atrægea din ce în ce mai mult. Discufliile politice începeau sæ mi se paræ seci øi banale. Simfleam cæ în viaflæ erau de rezolvat mistere mai importante.

Miercurea urmætoare, în timp ce mâncam, væduva Díaz a trecut pe lângæ noi øi m°a salutat cu o miøcare imperceptibilæ din cap, cæreia i°am ræspuns cu un „bunæ ziua“. Ea øi°a continuat drumul, læsând în urmæ°i, la masa mea, un trio de curioøi.

— Da’ cum de te cunoaøte?

— Nu øtiam cæ væ salutafli.

Le°am explicat în linii mari contactul pe care°l avusesem cu ea, vizita recentæ, întâlnirea cu bærbatul ei. Tofli trei mæ priveau uimifli, de parcæ aø fi fost un astronaut de curând revenit din spafliu. M°au copleøit cu întrebæri øi n°am pæræsit cârciuma pânæ la ora nouæ, când nu mai ræmæseseræ în piaflæ decât don Chucho øi noi. Am plecat cu dureri de cap. Cumætrul meu, care mæ cunoøtea pe toate feflele, mi°a zis: — Am impresia cæ eøti pe cale sæ te°ndrægosteøti de væduvioaræ.

Am tæcut. Avea dreptate.

4 Am dat un anunfl în ziar pentru vânzarea casei, dar a trecut o lunæ færæ ca nimeni sæ mæ sune. Am cerut ca

ARRIAGA Retorno 201 cc5

1/12/10

12:29 PM

Page 51

Retorno 201

51

literele „DE VÂNZARE“ sæ fie îngroøate øi am reuøit sæ trezesc interesul unei singure persoane, care oferea patru sute de mii de pesos. Væduva Díaz a luat legætura cu mine telefonic.

— Domnule Ruiz, ce s°a mai întâmplat?

— Doar o persoanæ m°a sunat.

— Cât oferæ?

— Patru sute.

— E nebun.

Au mai trecut o lunæ, douæ, trei øi nimic. Solitarul cumpærætor øi°a ridicat oferta la cinci sute de mii øi mi°a spus cæ era suma maximæ pe care era dispus s°o plæteascæ. Într°o dimineaflæ, secretara mi°a anunflat°o pe Estela.

A intrat în birou cu ochi plânøi.

— Domnule Ruiz, avem nevoie urgent de bani, ce se întâmplæ?

I°am explicat.

— Vindefli°o cu preflul æsta, mi°a cerut.

— E pæcat s°o dafli aøa prost.

— Vindefli°o, nu mai avem niciun ban, a început sæ plângæ.

— Pot sæ væ împrumut.

— Vindefli°o, væ rog, mi°a spus øi a ieøit brusc.

Am stabilit termenii afacerii øi familia Díaz s°a mutat într°un apartament cu un singur dormitor. Figura lui Juan într°un spafliu atât de redus dobândea un relief de°a dreptul grotesc. Pentru un ochi stræin pærea un obiect nelalocul lui. În ziua în care ne°am dus sæ semnæm actele la notariat, am îndræznit s°o invit pe Estela la masæ. Doream s°o cunosc mai bine. Mi°a ræspuns cu un „nu“ categoric. Am insistat øi a sfârøit prin a accepta o cafea. Întâlnirea s°a

ARRIAGA Retorno 201 cc5

52

1/12/10

12:29 PM

Page 52

GUILLERMO ARRIAGA

dovedit a fi incomodæ øi tensionatæ, din pricina cumplitei ræceli cu care m°a tratat.

Cum eu mæ oferisem sæ mæ ocup øi de perfectarea actelor privind noul apartament, am revæzut°o. Cu aceastæ ocazie s°a arætat ceva mai afabilæ. Din nou i°am fæcut o invitaflie la masæ øi, spre surprinderea mea, a acceptat.

Ne°am dus la un restaurant chinezesc unde, întâmplætor, Estela mai fusese sæ mænânce øi cu bærbatul ei. Prilej pentru a°mi povesti ce mult îl iubea, cât de bun fusese cu ea, ce greu suportase boala lui øi tristeflea ce°o apæsa pentru cæ nu avusese un copil de la el. Vorbea cu o sinceritate totalæ. Ochii îi stræluceau. I°am cerut sæ°mi spunæ pe nume.

— Nici nu øtiu cum væ cheamæ.

— Ramiro, i°am spus.

— E un nume frumos, a zâmbit, într°un unic accent de cochetærie pe care am reuøit sæ i°l ghicesc.

Despre ceea ce s°a mai întâmplat apoi nu°mi amintesc bine. Doar atât, cæ dupæ ce am mâncat ne°am urcat în maøinæ øi, într°un acces de curaj, i°am declarat dragostea mea øi faptul cæ mæ înnebunea de°a dreptul. Am încercat s°o særut. A întors capul, ca sæ°mi evite buzele. N°a flipat la mine, nici nu s°a arætat supæratæ, dar n°a mai scos un cuvânt tot restul drumului. Când am ajuns în fafla casei ei øi am vrut sæ°i cer scuze, a coborât din maøinæ, a închis portiera øi, færæ sæ clipeascæ, a intrat în clædire.

Dupæ acest incident n°am mai øtiut nimic de ea. Nu m°am mai dus la întâlnirile de miercuri øi vineri: mæ sæturasem. Simfleam cæ pierdusem ceva important din viaflæ. Eram dezamægit øi supærat pe mine însumi: mæ purtasem prosteøte. Într°o dupæ°amiazæ, când toatæ lumea plecase de la birou, iar eu ræmæsesem sæ termin o lucrare, mi°a bætut

ARRIAGA Retorno 201 cc5

1/12/10

12:29 PM

Page 53

Retorno 201

53

cineva la uøæ. Am deschis øi m°am trezit faflæ în faflæ cu Estela. Pærea agitatæ. N°o mai væzusem de opt luni.

A intrat. Respira cu dificultate. M°a privit deznædæjduitæ.

— Poftifli... poftifli... luafli loc, væ rog, i°am spus.

A fæcut doi paøi øi s°a întors brusc spre mine.

— E adeværat cæ væ plac?

— Da, øtifli deja.

— Vrefli sæ facefli dragoste cu mine?

N°am øtiut ce sæ°i ræspund, dar în mod inconøtient capul meu pærea sæ fi consimflit, cæci ea a interpretat gestul ca pe un „da“.

A început sæ se descheie la bluzæ cu miøcæri maøinale. Înlemnisem.

— Am nevoie de bani, mi°a spus cu voce întretæiatæ.

A sfârøit prin a°øi scoate bluza. Stætea nemiøcatæ în mijlocul încæperii, goalæ pe jumætate. Era frumoasæ. A trecut°o un frison.

— Am nevoie de bani, a repetat. Dafli°mi cât putefli, asta este tot ce væ pot oferi. Øi°a scos sutienul øi l°a aruncat pe jos. Øi°a acoperit sânii cu braflele. A tras cu putere aer în piept. Pe gât i°au apærut pete roøietice.

— Øtifli...

— Oricât putefli...

— Nu avefli de ce sæ facefli asta, i°am spus. Am luat bluza de jos øi i°am întins°o. M°a privit surprinsæ. Tremura.

— Pot sæ væ dau banii færæ sæ fie nevoie de nimic altceva, am continuat.

S°a præbuøit plângând într°un fotoliu. Øi°a acoperit sânii cu bluza. Continua sæ plângæ. N°o væzusem niciodatæ atât de frumoasæ. Îmi venea s°o îmbræfliøez, s°o særut, s°o iubesc. Printre suspine, mi°a povestit cæ°l iubea mult pe Juan, cæ°l iubea din tot sufletul ei øi cæ era pe moarte.

ARRIAGA Retorno 201 cc5

54

1/12/10

12:29 PM

Page 54

GUILLERMO ARRIAGA

Cæ avea nevoie de bani øi mæ ruga s°o ajut. M°am apropiat de ea s°o liniøtesc. Pærea distrusæ, îndureratæ. Am plâns øi eu øi am luat°o în brafle. Încet°încet s°a calmat. S°a îmbræcat, în timp ce eu mæ uitam în altæ parte.

Mai seninæ, mi°a explicat cæ Juan intrase în comæ øi cæ nu mai avea bani sæ plæteascæ spitalizarea. Medicii îi dædeau speranfle mari de recuperare. Dragostea ei mi s°a pærut mai presus de orice øi am vrut sæ i°o salvez. M°am dus la casa de bani, am luat douæzeci de mii de pesos øi i i°am dat. Mi°a mulflumit, mi°a întors spatele øi a plecat.

5 Dupæ cinci zile Juan a murit. Am asistat la înmormântare însoflit de Carlos, Pepe øi ofiflerul Benítez. Am fost, împreunæ cu cele douæ servitoare, singurele persoane prezente. Estela n°a fost de faflæ.

Dupæ o lunæ a murit øi ea. Medicii au spus cæ fusese vorba de o mai veche afecfliune respiratorie. Eu øtiu c°a murit de tristefle, cæ a murit de dragoste. M°am dus cu prietenii mei la înmormântare. Nu m°am oprit din plâns toatæ dupæ°masa.