Industria casnica la romani pamfile 2

PARTEA II.

INDUSTRIA VEGETALA CAP1TOLUL I.

L EMNUL. Industria lemnului e de sigur cea mai rispandita dintre toate, la on §i ce popor, .deoarece acest material e cel mai imbel§ugat *i .cel mai lesnicios in determinarea formelor de obiecte necesare omului.

Cantitativ, lemnul s'a lucrat intotdeauna deopotriva de gospodari, acelea§i trebuinte fiind in toate timpurile. Variatia acestei

industrii consta in chipurile de lucru, in arta, consecinta inventiunilor de instrumente §i a spiritului practic.

Legatura dintre view omeneasca §i lemn este a§a de stransa, incat poporul a concretizat-o prin legende.

Una suns ca mai inainte vreme, lemnele umblau §i ele ca gi oamenii ; se ducei omul in padure, le tail, incited pe ele §i bietele lemne mergeau singure la casa omului. A§a a fost mai multi vreme, ca omul era mai credincios la Dumnezeu §i lumea nu era pacatoasa ca in ziva de azi.

Intr'o zi se duce la lemne o baba ; taie c.ateva, incaleca pe unul, mai pune o spurcaciune de ca.tea pe altul i porne§te spre casa. Atunci bietele lemne au inceput sa planga §i sa .se roage lui Dumnezeu, sa se milostiveasca i sa le scape de beleaua aceasta.

Dumnezeu s'a milostivit §i a hotarit ca, de atunci inainte, omul sa duca lemnele in spinare, cum a ramas §i va ramanea cat lumea O. Lucrul lemnului, aceasta faptura sfincita de creator, se socoteve ca o patima nedreapta con sufere, §i iat-o epopeizata in cantecele populare : 1) qezatoarea, III, 192.

www.dacoromanica.ro

100

In car te cladec, In sat te pornesc, Sa-mi durez o casa,

Frunza teiului Si cu-a bradului!

Hai, teiule, hdi, Cum am sa te taiu C'un topor taios Si-am sa te dau jos, Ca pe un Fat-frumos.

Si as te hdlcesc 9, Sa te barduiesc.

Until dill Muntii

0 casa Si-o masa, Mare ,Si frumoasa; Si sa-mi fac icoane,

Sa ma'nchin la tine, Ca la manastire '). :

Colo'n varful niuntelui, Jos in poala codrului, Subtirea boare tragpa Si un brad se clatirec.

Cali pe langa el trecea,

Toti pe el it intrebh : Bradule, molidule,

Fara vant pi fara boare ?

Da' cum nu moiu legark Ca la mire vrea sa. vie Tri mWeri din Baea-Mare, Sa ma tale trei sfdrtaie,.

Sa ma puie pe tri cars, Sa ma duca'n Baea-mare, Sa ma faca temnicuta, Temnicuta robilor

Ce te clitiri aยงa tare Dimireala pe racoare, Pana'n rasarit de scare, Si jale mandrutelor. 3) Pentru a face cercetarea acestei industrii mai lamurita, VOID imparti-o pe categorii ; cu toate ca notele caracteristice sunt comunede multe ori.

A. Taiatul lemnelor, plutaยงia, ferAstraele. i. Cons idera(iuni.

Articolul prim $i cel mai mare care se poate scoate din lemne este scandura care se ciopleste cu toporul sau se tale cu feristraul si care se foloseste la acoperirea caselor, acaretelor si bisericilor.

Cu toate ca pe la 155o se pomeneste despre taiatul lemnelor in munte si caratul for pe ape 4), se pare ca muntenii noftrii nu aveau ferastrae mecanice, purtate de ape, pentru facerea scandurilor in cantitate mai mare. Din aceasta lipsa, cei ce aveau nevoie mai mare, trebuiau sa-si procure scandurile de peste hotar, din Ardea lul Romanilor veniti in atingere cu strainii ce cunosteau aceasta meserie.

1) Halcd =-- bucata; verbul halcesc ;I halcuiesc. ') El. Sevastos, op. cit., 2434.

1) Francu-Candrea, op. cit., 94.

4) lorga, Doc. Arh. Bistr. I, p. XLVI.

www.dacoromanica.ro

101

Domnul Moldovei insarcineaza pe unul Dobo, in 1553, a scrie la Bistrita pentru scanduri 1). Alta scrisoare dela inceputul veacului XVII, din Campulung catre biraul de Bistrita, tot pentru

scanduri, dar si pentru «feristrae cu care se taie arborii», o «roata» Si «fier, cuie sl altelea ca acestea pentru biserica ce ne-am pus in .gand a o ridica acuma» 2).

In 165o tot Bistrita darueste Domnului Moldovei 50.000 sin drile 3).

Dar cu inceputul veacului XVIII, incepem sa gasim depozite mari de sindrila si scanduri, cum era acel din Baia, in jud. Suceava. De aici se procura 30.000 sindrile pentru acoperisul bisericii Sf. Ion si 600.000 pentru acel al Trei-Sfetitelor, ambele din Iasi.

Cu alte asemenea izvoare istorice se poate pune inceputul acestei industrii pe la inceputul veacului XVIII, de cand incep sa se miste ferastraele de munte, si de cand anumiti gospodari, anumite sate intregi, isi fac un mijloc de traiu din aceasta indeleinicire .aproape casnica.

.

Iata un exemplu din istoricul unor paduri 0. In ispisocul de intaritura dat de Moisa Movila (163o) se gaseste cea mai veche po-menire documentary asupra starii economice a Branistei Voronetului, care opreste pascutul, pescuitul si vanatul, deoarece aceste domenii apartineau unei biserici. Aceasta se repeta si in 1718 de catre Mihaiu Racovita, dupa jalba egumenului care arata «ca de cinci, case ani incoace, s'au obisnuit locuitorii terii sa taie catarguri». Tot -in aceeas carte se arata ca «cu pricina catargurilor, umbland oamenii nelipsit prin padure, s'au imprastiat dihaniile de prin branifti,

ducandu-se la pustii, iar manastirea s'a pagubit de tot folosul branistilor, ca mai dintai acei ce lug catargurile aduce(a) la manastire -tamaie §i undelemn, iara inteaceasta una data, nu dau nimic. Ca viind locuitorii cei din partile de jos pentru taiatul catargurilor, se .ajung cu oamenii cari trilesc pe locurile Voronetului si dau for cate ceva si unindu-se unii cu allii, cu pricina ca sunt birnici, nu platesc la manastire nemica».

Avand aceeas suparare si manastirele Rasca si Slatina, ale caror I) Iorga, Doc. Arh. Bistr. I, p. LH. I) Ibidern, XCV. 9 Ibidem, Cl.

4) Comunicata de d. L. Mrejeriu,invatator, Orfelinatul (Ferdinand', Zorleni (Tutova).

www.dacoromanica.ro

102

branisti erau alaturea, la 1757 se piing lui Voda, iar Voda porun ceste : «sit le iea zficiueala mosiilor, cum de pe catarguri, din zece catarguri un catarg, dela ceeace vor taia ; ass si dintr'alte lemne de vanzare»... «Afisderea

sa aibi

a-si

fi

din lemnul ce se tale la tnoard de firisieu,.

lua din zece lemne un lemn».

Prin Regulamentul Organic locuitorii sunt opriti a tails" lemne de-

vanzare ; erau slobozi numai pentru casa ; totus intr'un contract de arena al mosiei Brosteni din 1826 se zice ca dijma din tot felul de herestrea ce vor face locuitorii, vor da-o arendasului scotind-ola mal si osebit cite trei plute de «hirisreu» iaras la mal.

Se pare a nu toti se tineau de aceste reguli, deoarece in alte contracte, tot de prin aceste parti (1832, 1835 si 1836), potrivit masurilor luate sub carmuirea Regulamentului Organic, se arata ca toti cei cu herdsdile, le vor ridica in iarna, fiindca au fost &-

cute fara invoeala cu vecinicul stapan, iar pe viitor nu se mai in gacluia nimanui facere de herasai, mori sau chiui pe mosie.

In 184o gasim padurile Brostenilor in stare foarte rea din pricina taierii fara nici o socoteala ; randueli intre proprietar si arendas se intocmiau, cum a fost cea din 183o intre Caminarul Ionita Grigoriu si arendas, care hotara numarul plutelor la 970 pe an intocmai cum faces si arendasul cu locuitorii de pe rnosie, dar aceste randueli nu se observau.

Aceste sunt comune si altor paduri.

Munca sistematica (de exterrninare, mai totdeauna !) a inceput-

,

tarziu.

2. Taiatul lemnelor.

Leninele se taie in padure mai ales iarna cu felurite topoare gi adesea cu ferastrae de mans numite pdne. Daca impreju ml copacului este loc de ajuns, copacul se lead de catre varf cu ofunie si cand putin ii mai trebue spre a fi curmat, se trage de funie si partea ramasi netaiata se rupe.

Copacii taiati sunt curatiO de crengi si in primavara sau in anii urmatori si de coaja. Copacii astfel se numesc butuci ; caturoiur este un lemn mai gros deck butucul unei roti ; copaciu/ este un lemn mai gros deck feria (vadra), insa trebue sa fie de fag sau de stejar ; un copaciu mic se chiama afar. Critur se mai numestesi partea ramasi in pamant dupa taierea lemnului. 1). ry

Viciu, op. cit., 27.

www.dacoromanica.ro

103

Scleafel se nume§te jumatate dintr'un trunchiu taiat3), iarcoltif, (drupina arborelui ciontatd in mai multe coltifuri (verbul: a coltefi)1).

Butucul se leaga cu un lant de fier numit fofidnc, in Bucovina 3), §i apoi se bate o pans de fier atarnata de lant, ca lantul sa. nu lunece ios de pe butuc. Butucul a§a legat, se pune cu Capatul cel mai gros pe o jumatate de sanie cu un oplean gros §i ridicat, iar celalalt se Iasi sa se tarae pe omit §i astfel se transporta la fabrics.

In Suceava, §oflancul poarta numele de ciofldnc §i-i alcatuit «din trei sau mai multe verigi groase de fier §i din o pans tot de fier, care se infige in capatul butucului» 4).

La acest lucru greu se intrebuinteaza in Bucovina un fel de range in forma securii, dar care se fine§te intr'un carlig §i se nume§te lapinil. Ea are o roads de un stanjen de lungs 5). In Ardeal este «carlig gros cu coada de lemn puternica ; cu ea se ajuta la ridicarea bdrnelor, buftenilor» 6).

Dad butucii se trag cu manile pang in vale, unde-i apa, la aceasta se folose§te §i sapinul care se aseamard cu tapina. Are forma unui varf de coasii, dar e puternic. Coada ii este de lemn (Fig. 73).

Izbit in butuc, se prinde pliscul sapinului §i astfel se trage. Cu el se prind ---' §i se mana butucii pe apa sau pe canal. .Un om sta calare pe doi butuci,

iar cu sapinul apuca §i trage titre sine alti butuci. Cu sapinul poate ca se aseamana §i ciocoroiul, «carlig de Fig. 73. fier cu roads de lemn, cu care trag lemnele» 7).

Muncitorii taietori cari nu §tiu carte, i§i in socotelile lemnelor taiate pe un e'er, un fel de rabu§, crestat. Fiecare insa i§i are semnul sau neasaminator cu al altuia 8).

3. Iransportul lemnelor ; pluta.

Numai in vaile sarace de ape, lemnele se transporta la fabrici sau ferastrae cu carul. De cele mai multe on se duc cu apa, dupa ') Francu-Candrea, op. cit., 1o5. ') Viciu, op. cit., 34.

8) Dan, Straja, 51.

4) .essatoarea, II, 23.

5) Dan, Straja, 51.

6) Viciu, op, cit.; 82.

7) Ibidem, 3o.

8) &ssittoarea, II, 168.

www.dacoromanica.ro

104

ce lemnele taiate s'au constituit in plute. Dad apa-i puOna pe vale, inehid lucratorii apa Rand un fel de iaz, care poarta numele de dttgaf (dugasuri), lat de 20 -25 metri si afund de cite 7-10 m.

(Fig- 74) 1).

Acolo se aduna barnele la olalta si compun plute cari sunt incheiate numai cu ganjuri.

Mute de acestea se leaga cite cinci, vase la olalta. Clime sunt dote numai in partea dinainte. In acidic este un firof ($urub), cu ajutorul caruia se ridica poarta C, care se deschide in doui parli $i se sloboade apa. De doui laturi sunt jilipnrile A, B, pe cari

r) DOG°

0

.ciu

aG

I

Fig. 74.

se sloboade apa superflua. Prin mijloc C, trec plutele catre apeie mai marl (pentru unele pal-0 din Ardeal : Muref), unde le incheie §i merg cu cle in jos. Ira sa zica aceste plute sunt injghebate in mod provizoriu.

In Ardeal, dad lemnele slobozite din deal in vale se opresc in tale, ele sunt desprinse cu ajutorul ciocanelor de plaid. Sania, pomenita mai sus, poarta numele de sanceu. .

In Bucovina, intaile plute cari se slobod sunt plutele de gaHone, adeca catargurile cele marl, lungi adesea peste 40 m. si a§a de groase, Ca nu se pot lega mai multe de trei intr'o pluta. Dupa ele plead' catargurile, catargelele §i mai tarziu, cand apa scade, grinile 2)

Plutele, dupa forma si dupa modul cum sunt compuse, in Ardeal, sunt de doua feluri : plute plop §i plute ctt dulab. a. Plata tolofd (Fig. 75) consta din 16-18 barne, a§a puse Tanga 1) Fig. 2 pi aproape totul despre plute din : Viciu, op. cit., p. 99-102.

2) Arhiva, XI, 23.

www.dacoromanica.ro

105

plutei gi coada ei si fie egale in latime.

Spre ajungerea acestui stop, se a§eaza barnele unele langa altele,

-olalta, incat §i fanned

a§a ca una se pune cu capatul cel Bros §i langa ea a doua cu capatul cel subtire,.§i a§a mai departe.

Pentru a incheih pluta, se bate in intaia

barna un cuiu de lemn numit. boinog. De acesta se leaga o funie gi tine plum in loc pans ce-i gata de tot; dupa ce pluta s'a inchegat §i porne§te, se poate luh acel cuiu.

Peste barnele cari

wyffiwpfywrifffr Fig . 75.

for-.

meaza pluta, se pun trei chingi (pron. cingi), cari sunt bucati de lemncioplite in partea de jos §i .puse peste barne la ca-

pete cum arata fig. g.

7

A A' Prin cingi se bat

ki PI

A

-cuie de lemn, cari trec prin fiecare barna.

Atunci cingile sunt icnite. Dindaratul cingei maxi este un cuiu numit price, care este bittut piezi pe cinga.(Fig.75, B). Acest purece tine cingile mai tare lipite de barne §i nu lass ca cinga sa sara din locul ei.

Pe trei barne cari sunt la mijloc Tanga cingi se face jugul plutei (Fig. 76). Acesta consta din trei rasteie, C, cari sunt perpendiculare pe barne.

Prin capatul de sus se baga doua fdlcele, D, cari se numesc i cingd, concin §i fiea,s-cd. lIg il 11111 1 Plutele pot avea 1-4 came, dupa marimea Fig. 76.

-§i felul curentului de apa. In mijlocul barnei este un ganj, numit scoand 5i cantar ; de aceasta se arata carma, cand trece pluta prin dugaf on peste vreun iaz. Partea dinainte a plutei se nume§te land §i are trei cingi ; partea dinapoi, coada plutei, se nume§te hina (poate din germ. : vorne (de dinainte) §i hinten (de dinapoi). Hina §i fana sunt la fel facute §i au tot atatea -carme. Laturile sau coastele hinei se numesc urechi.

Mdrgelare se nume§te, in triuntii Sucevei, crestarea butucilor

www.dacoromanica.ro

106

ce constituesc o pluta spre a se cunoaste ; crestaturile poarta numele de mdrgele, sing. )nargica 1).

Tot pe acolo, lopata ce conduce carma poarta numeler de-condein 1).

Pluta tolosa, numita si murdland, pluteste totdeauna singura..

Din locul de unde se pun in apa, pleats numai un fdrtaiu (de pluta) si merge pe Muras in jos, pans unde apa.e mai ling si mai adanca. Aici se agata mai multe plute la olalta.

In mijlocul plutei este furcoaia, un lemn cu doui coarne, de care se agata sty-agile ยงi vestmintele ca sa fie scutite de apa. Bistritenii au vetre de foc, pe cari iii pregatesc bucate, paturi asternute cu paie, etc. Am vazut chiar ducandu-se pe plute tali cu cari se vor intoarce din Piatra sau Inca mai jos,si am vazut asemenea tra-

suri cu cai. b. Pinta cu dulab se contrueste astfel, ca toate barnele sunt cu capetele niai subtiri dinainte, iar cele groase dindarat (Fig 77). Ea nu pluteste singura, ci mai mplte legate la olalta cu ganjuri de carpin. Fana acestui fel de pluta eSte ca $i al plutei tolose sau murasene, iar hina nu are cingi, ci barnele sunt legate intre sine cu niste ganjuri nutnite reguri.

Pluta cu dulab poate se constea din 5-12 fartale, iar Intr'un fartaiu se pct cuprinde 6-16 barne.

Pluta care consta din 4 tartaie se numeste tar.

Plutele compuse din mai multe fartaie au $i Fig, 77. mai multe carme. c. Plutele de scanduri (de ferastraie sau joagare) sunt facute ca pluta tolosa, avand mai multe perechi de scanduri legate sau intik peste olalta. d. Mai multe plute Bunt inca'rcate cu laturi, butuci grosi sau scanduri. Acestea se numesc plate crt incarditurd. e. Plata lung!: sau pluta nemleascd se deosebeste de cele doua ') ....zatoarea, II, 42; in Ardeal ctuipil/af se nurnqte crestatura cese taie in partea de jos a barnei, cand se face plutas.

2) lbidem, 26.

www.dacoromanica.ro

107

dintai prin aceea ca n'are jug, ceeace face st se cheme si pluta lard jug. La acest fel de pluta, in locul carmei este intepenit un par, cu care indreapta fartaiul prim dupa cum se acomodeaza celelalte fartaie. La [lira este un fel de boltitura facuta

dintr'un brad mai Bros, scobit anume si intepenit in hina (Fig. 78).

Plata este foarte lunga, cuprinzand cite 1632 fartaie. Pentru oprirea unei plute lungi se Fig. 78. folosesc de un aparat numit gar (Fig 79).

Zarul plutelor lungi este cam astfel: doua barne lungi, A, B, sunt asezate piezis si sunt intepenite cu doua lemne mai groase C,

D. Pe partea cealalta mai sunt doua barna E, F, cari servesc spre razimarea barnei G, care se lash in apa printeo spartura facuta intr'o barna

ik

11

groasa. Barna G se numeste opritor.

Pe o pluta mai lunga sunt 3-4 zaruri. f. Cabivla sau aula este o pluta mica, cu care oamenii trec peste Mures,

unde nu este pod, servind ash. dar ca

pod umblator. Ea se face din barne mai subtiri si mai mici, cari de obiceiu slujesc la facutul caselor si altor acarete.

Pentru completarea terminologiei plutasilor, mai insemnam pentru partile ardelene :

Mind, numesc ei locul unde apa raului merge lin si este afunda; pen , unde apa este repede si putin A afunda. Cand ajunge pluta in sugau, Fig, 79. se opreste pe pietrele raului si se incalcefte, adeca plutele se duc una peste alta, facand astfel un ineigliKin.

Tapina are forma din fig. 80. Maid numesc plutasii niste aparate de fier, ca niste patine legate la picioare, can la capatul din jos suntascutite, iar deasupra late. Plutasii le leaga la picioare ca sa nu lunece Fig. 80.

pe barne.

www.dacoromanica.ro

108

0 pluta o mina de obiceiu un singur am ; de multe on insa se afla doi, dintre cari cel mai tanar are in grija carma dela hind $i poarta nvmele de dalcaup). Conduc adesea §i femeile.

Cand vor sa fad nopas, trag la anumite locuri pluta la ma-

luri, svarlind odgonul sau spranga si sarind repede spre a o legs de -taruul batut in mal.

Se mai folose§te in Maramures clasibocrul «carlig de fier cu cari trag plutile» iar in muntii Sucevei iapa sau ciocdrlid «de legat Fig. 81. plutele» 2). Ceacul slujeste la prinderea butucilor scapati sau la manarea for pe api (Fig. 8i) 4).

Dupa ce au ajuns cu plutele la destinatie, pluta§ii se into-varasesc cafe io-i 5 in§i §i inchiriind cite o trasura cu cai voinici, se intorc in partite lor. Dad. d. e. Bistritenii merg pana la Galati,

ieau tot in tovarasie cite un vagon de marfa si pornesc pana la Piatra. Am vazut §i am auzit de multe on huind aceste vagoane de loviturile opincilor §i rasunand in cantecele de, fluier si caval.

Aceasta este phiiiifia sau plutaria.

4. Scandur ile.

Pentru invelisul acaretelor de sigur Ca numai rareori gospodarul §i -a cioplit cu barda singur scandurile. Domnitorul §i biseri

cile si le-au adus in tot timpul de peste granita, cum am vazut.

Pentru pat insti, pentru alte nevoi marunte, omul §i-a cioplit singur scandura, cum si-o ciopleste si astazi, cu toate ca o gaseste si in comert. findilnrii, acei munteni cari se indeletnicesc imprejurul casei for cu facerea findilei, apar tarziu, dupa ce au invatat acest mestesug dela S4i din Ardeal, cari le-au imprumutat §i numirea productiei (Schindel). scandura subtire, ingusta §i scurta pentru invali§ul acaratelor, numita in Ardeal prafti/ii sau liln 5), iar in Moldova de jos dranild si chiorpeacd, a fost facuta multi vreme in munte §i pe 1) Din Jud. Suceava. ') Viciu, op. cit., 32.

a) qezittoarea, III, i6.

4) Pamfile, Jocuri de copii, II, p. 137 (383).

4) Viciu, op.' cit., 70.

www.dacoromanica.ro

109

alocuri se face si astazi, dar instalatiunile societatilor au oprit-o peloc.

Locuitorii din Polovraci $i satele vecine sunt vestiti. Mergaud in munte, ei scurteaza cu ferastraul bilele (sing, : hilit = scurtatura) de brad, be inseamna fiecare cu semnul sau si le arunca in Oltet, care de multe ori, ascuns in pamant la 'co stanjeni, le aducela vale, unde sunt prinse $i luate. Bilele desfacute cu barda in clep(i, se dau la cutitoaie, capatand prafti/a sau dranita 1). Tot astfel fac ยงi Sucevenii, unde cleptii poarta numele de spoil O. Sindila facuta apoi legaturi de cite to, 25, 5o $i too, se. in-

carca si se desface la iarmaroace.

0 astfel de legatura, de o suta de bucati, poarta numele de chi fird, cdsitrl sau ciffi(cl 3). Mesteri sunt Bistritenii i Certejenii.

Motii din Albac fac scanduri, laluri, caferi ยงi grinzi 5). La gauri-

rea sindilei se slujesc de .un instrument numit hor)s 6). Altii se pricep la facerea de tabla (scanduri lata dar scurta) 5), doloabe 7), rds-

loage (brad cioplit in doua fete, cu dunga de 5-6 c. m.)5).

5. Ferdstraele de munte sau joagdrele.

Inainte de a fi cunoscute in tara, joagarele umblau peste granita, manate de Sasi, mai ales in fundul muntilor. Pe urma au fost deprinse si de Romani, inlocuind astfel ferastraele de mina fircele i custurele. In Muntii Olteniei ยงi Munteniei sunt cele mai multe, apartinand cooperativelor gi bancilor populare, dar prea ades ยงi gospodarilor. Un locuitor:din Novaci are 3 joagare, la cari lucreaza cu toata casa lui.

Joagarele produc grinzi (paralelipedice), scanduri de diferitemarimi ยงi tunoaie (laturoaie sau fostene), cari slujesc la podire sau

sub tabla de fier, unde nu se vad. Ele sunt capitate de pe cele 9 Pamfile, Jocuri de copii, If, 389.

2) ,,ezatoarea, IV, 89.

3) Al. Viciu, up. cit., 29. ) Candrea-Francu, op. cit., 61.

5) 'bittern, ioi.

Vicki, op. cit., 86.

7) Thident. 40.

8) Ibidem, /2.

www.dacoromanica.ro

4_

110 lath' din ce se margini ale butucilor (bypeni, bulvani fi grofi) compune un joagar si cum functioneaza.

Ropronul care apara mecanismul joagarului de ploaie si de 4

/Oil 11110

di

,vir

'.'aii.

1

k gm _______.

fire,me ...--;,

Fig. 82,

2apada este facut din base stalpi sau furci de lemn, asezate pe patru grinzi sau grofi de stejar $i este acoperit cu sindila.

Joagarul se compune dintr'o talpa sau pod pe care se misca o masa zisa car, amid sau rasboill, ce poarta busteanul de taiat in

r1

t135.14,

--7

111.1.4.ir:MMIUM.

mc k

3

010 111

IRON

;to

,04%tarZgag_latuanium / --0.11, ''t

s

ZA

-Ail

:Y.

t A"1111

Ia ..1'\ a 1 r iff

-qi'''.1

1

.1rAN

rt. rrillitril rlici,ommtsmom Lagain.ump

=rim

,,,, ,

Fig. 83.

scanduri; dintr'un ferastrau vertical si dintr'o roata de apa ce pune ferastraul in miscare.

Roata (Fig. 82) cuprinde:. i. Roala de apa.

1) Parte imprumutata din Dame, op. cit., 173-176:

www.dacoromanica.ro

il'

111

2-2. Fund de klutz.

3. Cepaul de fier ce se invarteste in scobitura unei barite.

4. Coaca, o cloambd de fier ce transmite miscarea roatei la ferastrau ; se mai numeste : cocdrla, crival, civald sau vdrtej.

In Fig. 83, avem: 1. ACOPerifili.

2 2. Stalpii.

3-3. Talpa sau podul fertisteittlui.

4. Scocul, ldptocul, Mtocul sau podul apei.

5. Roaia de apii.

6. Sghiabul prin care curge apa cand sta joagarul din lucru.

7. Cumpdna.

8. &Yid*/ sau hataloarea.

9. Pdrghia, pocdneana sau terteleciul.

10. Roaia :zintiatei (de fier) a fusului cel mic, zisa si gripca

sau maple marl.

II. Maple niki.

12-12. Druninrile, scoicile caruittild sau covetele caruhd.

13-13. Cant!, cdruittl, rdsboittl sau 14. Bupeanul, butuctd, buivanul sau grand.

15

15. Ciipatdiele sau podvalele.

i6. Jugul.

17. Custura sau pdn.za ferdstrdultd.

18. Sbanturde sau shalturde de sus.

16

19-19. Corfek.

20-20. Cioacele.

Drumurile (Fig. 83 ; 12-12) sunt doua borne sau dreve,scobite in toata lungimea !or formeaza ca doua sine pe cari alunecii canal.

Carul (Fig. 83 ; 13-13), doua barne sau dreve legate prin

stinghii; e de lemn, postat pe sase sau opt roti;e sau duri. La ambele capete ale carului se afla clipattliek sau podvalele.

Capataiul dinspre ferastrau (Fig. 83 ; I5) are doua taieturi,

una in care se ascunde panza ferastraului cand se aseaza busteanul, iar alta prin care se intepeneste acest bustean cu o pana de fier $i una de lemn.

Capataiul celalalt (15') are o scobitura mare dreptunghiulara si o cioacd batuta in el.

www.dacoromanica.ro

112

La Fig. 84. avem : i. Cdpatdiul cel mare.

2. CapaMittl cel mic sau troaca.

3. Cloaca.

4. Scobitura dreptunghiulara.

5-5. Ghiarele de fier.

Pe capataiul cel mic se pune capatul celalalt al busteanului,. care se intepeneste ct ghiarele, si o pana.

Carul e legit de un lant de fier ce seinfasoara pe fusul cel mic ce se afla sub dru-

5

muri. Acest fus este pus in miscare de roata de fier dintata sau ;zingatci. Intasurandu-se lantul, carul inainteaza si duce busteanul la gura feristraului.

Batatoarea este de lemn. Fiind saltata in sus de jug cand se urca, impinge roata zim tata, astfel incat se trage inainte carul cu busteanul pe cand umbla ferastraul.

Jugul este de lemn. La mijlocul lui se afla custura sau panza ferastraului, tinuta la ambele capete de niste verigi de fier numite

6

Fig. 84.

sban(ttri sau sbalotri.

Jugul este tinut in dreapta si in stanga de niste barne vertical; in scobiturile carora aluneca 5 si este sprijinit, ca sa nu sari din loc, de niste cioace.

Partea de jos a jugului

se

leap de mated in modul urmator::

(Fig. 8 j). i

T.

Vatalelele

jugului.

Fig. 85.

2) Calla de jos a jugului.

3

3. Cdrceie/c.

4. 114dIca, iapa sau ttinjala.

5-5. Coaca.

6. Frau! de km.

Invartindu-se roata de apa, coaca trage in jos si impinge Insus rnatca, care, la randul sau, pune in miscare jugul cu ferestreul_ Locul in care se invarteste coaca se numeste colet sau casoaie. .yestinele sunt niste lemne incocoiate si latarete, ce se aseazi sub roata joagarului, ca sa nu se opreasca prundis sub roatii.

www.dacoromanica.ro

113

Dupa localitati §i grosime se zice dulap, sctindurd, bland, sau tinicheit.

Butea.nul taiat in scanduri se numwe caluf de scanduri in Oltenia §i boc de scanduri in Suceava.

Acestea despre un joagar complet. Multe din parti se pot suprima, ajungand adesea la cea mai simpla expresiune.

B. Lenu Aria propriu zisa. i. Consideratiurti.

In intelesul larg, lentnarie inseamni

me§te§ugul lucratului

lemnelor spre a le da forme trebuincioase, fie pentru a reprezenta un obiect care prin sine sluje§te la ceva, fie pentru a pregati parti cari, mai multe la un loc, sa compuna un obiect cu o singura menire.

Dupa uneltele intrebuintate si felul obiectelor confectionate,

lemnaria se imparte, nu insa in chip distinct, in mai multe ramuri din cafi vom insemna : strugdria care produce obiecte cu contururi rotunde, facute prin ajutorul strugului ; butndria sau dogii ria §i lentndria propriu zisa cuprinzand : dnlgheria §i tdmpldria sau stoleria.

Fiindca aceste feluri de iemnarii nu sent, cum se va vedea, pe deplin distincte, fiindca- gospodarul in casa sa be practica dupa nevoie,

cu acelea§i cuno§tinte generale, nu ne vom ocupl de particularitatile fiecarora in parte, lucru foarte greu de tratat chiar in manualele tehnice-didactice. Impartirea s'a facut numai pentru descriere, ca lucru mai practic.

Daca mqte.5ugurile s'au desvoltat la Romani tocmai tarziu, cum ne arati istoria, aceasta nu inseamna ca taranul nu be still, intru cat avea nevoie. Pentru constructia unei case, pentru injghebarea unui car, totdeauna taranul a avut destule cuno§tinte daruite de stramo§i sau aratate de nevoie. Boierii qi curtile domnwi insa, pentru uncle lucrari trebuiau sa s'adreseze in strainatate.

Dad la 15 Noemvrie 1552, domnul Moldovei scrie la Bistrita (Ardeal) pentru douii care poruncite acolol), aceasta nu inseamna

ca Moldovenii nu §tiau chipul cum sali faca un car.

La 27 Mai 1557, domnul Moldovei cere reginei Ardealului 1) Iorga, Doc. Arh. Bistr. 1, p. L. Pamfile, Industrla casnica.

8

www.dacoromanica.ro

114

carale, pe cari le gaseste venite la Suceava, Ia 6 August, dar mai scumpe ca in Brasov 1).

La 18 Sept., acela an, Voda Lapusneanu se cearta cu BistriIenii asupra pretului cardtelor, cari se vindeau Ia Brasov cu 12 florini, iar ei le dadeau cu 15 florini 2), etc.

Gospodarul trebuia sa alba tot ce-i era de nevoie pentru casa.

Cel mai lesnicios lucru pentru el era sa si le fad singur sau sa si le procure dela vecin, inclinat din fire catre o specialitate secundara, fats de munca lui de capetenie. Sunt sate intregi de teslari, mesteri de facut coveti i albii ; sunt sate intregi de beirdafi, cum sunt printre Crisenii murgilor apuseni, cari se pricep la construirea caselor cu toate nenzestiile ยงi sunt de admirat aceia dintre ei, cari cu o adevarata arta, nascuta din sufletul tor, fac turnuri de biserici de lemn 2).

Lemnar se chiama insa numai cel ce-Si castiga traiul din aceasta

meserie. La sate nu prea are cautare. Prin partite Moldovei de jos, lemnaria, ca meserie, e nesocotita. Lemnarii sunt betivi si fara capataiu, ceeace se potriveste de minune cu credinta ca Maica Domnului a blestemat aceasta meserie, fiindca lemnarul a facut crucea pe care a fost rastignit Mantuitorul.

... N'ai vazut, N'ai auzit De fiul meu, De fiul lui Dumnezeu ?

Ba eu, maic', am auzit, *i cu ochii 1-am vazut Lfinga poarta lui Pilat, Cea alba de brad, Rastignit pe cruce De mar dulce.

Dar nu numai ca 1-am vazut, Ci eu chiar i-am pi facut Cruce pentru rastignit ; Jidovii ma ciuciliau i tot una imi zieeau,

Ca s'o taiu mai mica, S'o fac mai mititica i mai subtirica, Dar ei cu cat imi ziceau Ca s'o fac mai mititica i mai subtirica, Cu atat o facui mai mare, Mai groasa, mai grea pi tare.

Maica Domnului, Auzind raspunsul lui, S'a scarbit, s'a suparat *i 1-a blastamat :

Si dai cu barda cu anul Si atuncea abie. al iei banul 4)...

') Iorga, Doc. arh. Bistr. 1, p. LIILIII. 2) Ibidem I, p. LIII. a) Frfincu-Candrea, op. cit., p. 51. ) S. Fl. Marian, Legendele Maicei Domnului (Edit. Acad. Rom.), p. 1o9-1o.

www.dacoromanica.ro

115

Jar intealta legenda, vorbind tot Maica Domnului cu lemnarul, auzirn :

... N'ai vazut,

Ca (Jidovii) m'au chemat Si multi bani mi-au dat, Sa fac o cruse de brad.

N'ai auzit, De fiul meu

Si ei strigau s'o fac mica, Dar eu am faeut -o mare ;

i-al lui Dumnezeu,

Domnul Cerului i-al pamantului?

De vazut, .Nu 1-am vazut ; De auzit, Am auzit,

Ei strigau s'o fac mai scurta, Eu le-am facut-o mai lunga.

Me;tere, me;tere (de lemn) : Lucrare-ai cu anul, Captigare-ai banull 1)...

Ba ;i crucea i-am facut

Alaturi cu pamantul de lucru si vitele de munca, se socotia .ci se socoteste Inca $i astazi ca o parte insemnata din avere, lucru-rile ce se gasesc trite° gospodarie si din sari cele mai multe sunt ,de lemn. Iati doua liste din 1828 : «3 hambari (portative?), z covata, campiu di trii maini, 1 .gripcit de paini, 4 sati, r coti de cuptoriu, 5 lopeti, 2 poslovaci, 6 mesa in liinuta 1 capac di gura cuptorului, I masa di placinte, -§i

din fa0, II WO, 2 culmi di pus panacoadi, t trunchiu di taiat

.caarni...»

11).

42 fesnice cu mucarile tor, 2 tarnicoape, 2 parechi hiari, 2 ,plosti cu una de yin, z pareche lasturi ponosite, 2 sucili di hier, .-2 darace, 3 parechi piepteni de cal0, 2 cars, insa unul legat cu ,hier..., 2 carute insi una di cai, legati, 2 roate s(i) 3 ochiuri di 'Jamoc s(i) crucile s(i) loft(u)rile di hier, 2 cazane cu vavile, i putinile...n 4).

Aceleasi lucruri se pomenesc si in foile de zestre mai vechi.

2. Scedele.

SculeleVciopoc ciopocuri

a ciopocari 4) ; astiuz:

astiuzuri,

unelta mai ales 4) ; ti:cig tiziguri, tot astfel4) ; foarte rar unelte ; modernizare : stromenturi) ce slujesc in lemnaria propriu zisa, sunt : 1) Marian, Legendele Maicei Domnului, p. 114.

') Iorga, Stud. Doc. VIII, p.147-81) Ibidem, VII, p. 355-6. ) Viciu, op. cit., p. 3o.

51 Ibidem, p. 16.

1) Francu-Candrea, op. cit. p. .106.

www.dacoromanica.ro

116

1. Barda slujeste Ia cioplitul lemnelor spre a le face scinduri._ Lemnul se tine in picioare. Coada berzii este de o palma mare de lunga §i incovoiata, cu concavitatea spre dreapta. Partea stinga este dreapta, iar dreapta prezenta un prag. Mesterii ce lucreaza cu mina stinga, o au invers facuta. Peina ei, adeca partea ascutita, este facuta din sape vechi ; pdnoirea se face la fierari. Are pe dansa diferite flori. (Fig. 86, privita in fata).

Altfel este cea din Fig. 87. Barda dogareasca se numeste ioaipa,Fig.86.

in unele parti din Moldova 1). Barda rotarului (Fig. 88) este oablit, adeca aproape dreaptas).

OrItt1110111111(tort, Barda obisnuita vazuta din profil (Fig. 89) pre-;11 zenta : A: mnehia ; B: Fig. 88.

Fig. 87. leafa sau pdn-a (partea ascutita se chianti §i a(a) ; C : vdifttl ; D : calcdiul ; E : coada sau

toporiftea.

Operatia se chianti bdrduit, bdrduire.

2. Briceagul e un cutitas de buzunar Cu o singura limba ; se procura din comer; §i slu-

A

jeste la taiatul lucrurilor subtiri. Copiii mici it gauresc cu sula $i de aceasta gaud it leaga de o ata §i ata de catarama curelei. Briceagul are un manttnebiu si

o iimba. Limba trebue si fie bine

intepenita in manunchiu, «sa nu lefdeast-a», adica Fig. 89.

sa nu se miste in laturi.

and i

se rupe manunchiul, i se face

altul incheindu-se in veriga sau bratare.

Unii sunt foarte mesteri in gravarea pldselelor (manunchiului de bricege sau cutiFig. go. tase). Fig. 91 reprezcnta o astfel de lucrare artistica executata de pastorii farseroti 3).

In Ardeal se mai numeste i cheabd ') ; in Oltenia sinweit 9.

Cherpedinul sau clestele de fier (Fig. 9o) slujeste Ia scoag

') Dame, op. cit., 86, fig. 2. ') Ibidern, 41, fig. 4.

3) T. Nenitescu, Dela Romdnii din Peninsula Balcanied, p. 166..

4) Viciu, op. cit., p. 28.

5) Din Gorj.

www.dacoromanica.ro

117

-terea piroanelor sau cuielor de fier batute sau la baterea tintelor mid csi. are: A : falcile, gura, dintii, apucatorile,ciocul sau cabal ; B : coada, jdeioarele, manerile, crachii sau bratek ยงi C : unghia sau girrrjii, o despicatura la capatul unui brat, care sTujeste la scoaterea cuielor. II folosesc si cismarii.

Ciocanul este de lemn (Fig. 92-3); mai poarta Inca numele de main; este de fier cu coada de lemn, cand poate avea diferite forme (Fig. 94-5) 4.

cuprinzand A : va, fill, dintele sau dintii; B : muchia si C: coada de lemn. Slujeste la batutul cuielor, indreptarea celor strambate, batutul coasei, sfaramare, .etc. Un ciocan mai mare se numeste Mtii/dit1).

5.

Cleft& de lemn (Fig. 96) it au puOni

lemnari si este de sine stata-tor sau adaptat la scaunul de -lemnar. El slujeste sa prinda intre capatul A al, surubului de lemn si latura B a clestelui, diferite obiecte spre a fi lucrate in parte. Se mai numeste si teasc, crivea, criveala -sau crighele 2).

6. Collarul (Fig. 97),

Fig. 91.

numit Inca si collarul drept, ghiunie sau dreptar, slujeste la insemnare cu p/aivasui a unghiurilor drepte, pentru ratezarea scanduFig. 92.

rilor, etc. Are A: la-

inrile sau cracii; B : uttghittl sau unghernl

si C

: co/i/d.

Fig. 93.

Coltnrul cu limbd (Fig. 98) are dispozitivul unui briceag si slujeste la facerea de unghiuri de marime voita. Prezenta : A: capra, clestele, tocul, inatca, plciselek sau locaful si B: limbs 3).

7.

Cosorul inlocueste mai pretutindeni cutitul.

Se face la fierar, din otel, si are manunchiul de lemn sau de os, un corn de berbec sau de capra. Se poarta in brau si slujeste la orice. Se ascute 1) Din Ardeal.

2) Dame, op. cit., p. 113 4. a,) Ibident, p. 112-3.

www.dacoromanica.ro

118

cu gresie sau cu o piatra de ascutit. Fig. 99 reprezenta un aide] decosoc. In fig. too avem un cosor cu care se taie la vie, iar in lig_

Fig. 94

Fig 95.

Fig. 96.

o , un cosor de-al Roma-

nilor din Moravia, poreclit de straini Walachisches

8 Fig. 98 cosoare mai mici.

Messer (cutit valah) 3).

C

B

A,

Cosora1ele ;i cosorelele sunt

La un cosor avem: cosorul sau. liniba ยงi maA n/inch/ft/ sau vuinerul de lemn sau os.

Fig. 97.

8.

Gimtpcina slujeste la determinarea direciiilor verticale si se compune dintr'un fir de ata Cu un plumb,

rani= Fig. 99.

care poate fi de fier sau de 'plumb. (Fig.

ro5).

9.

Cutitit/ este fa-

Fig. Ioo.

cut de fierar sau se cumpiiea din targ; are manunchiul de lemn sau de os. Cand e de lemn, se chiamk mini, whin

sau coada ;

rand e

de

os, se ciliama phis& Fig. 102.

1)

T. T. Burada in Arhiva (Iasi) V, 272.

www.dacoromanica.ro

sau prasele..

Fig. 104 re-

119

prezenta un cutit dela Romanii din Moravia°. Manunchiul de lemn este foarte ade-

sea Inflorat cu increstari sau

1

sapaturi sculpturale. Si lim-

(U(

ba poate sa ai-

wet //I

Idete(

Fig. Dm.

!Da flori facute

de fierar.

COtul se poarta in brau, in chimir, iar unii ii tin varit intr'o teacd (Fig. 106) care-i tacuta din lemn sapat, compus din doui paqi. Aceste paqi se incheaga prin inele de tabla sau de coarja de cires. Unele sunt Fig. 103 foarte frumos inflorate. ; unul mai mic, Un cutit mai mare poarta numele de

Fig. 104.

cutitaf,

iar in unele pali din Ardeal

pin(iiht.;

gi bri fca 2).

:

pin/Rub pintal,

Un cutit vechiu §i tocit poarta numele de ,cioarsa. io.

Cutitoaia (Fig. 107) este lath §i ascutita pe o parte. Are doua manere de lemn intr'un plan piezis fats de cel at lefei (leafs = fierul cuIitoaiei) ; cu ea se dopleste cu ambele mani, iar operacia se chiama cutitoit ; Fig. 105. verb : cutitoesc.

11.-7 Dalta (Fig. to8to), numita Inca §i rekttf, grin sau ghin (Fig. III), este de fier §i slujeste la gaurirea in forma dreptunghiulara a lemnelor.

Colvurile dreptunghiului sunt (*acute

Fig. 106,

mai intaiu cu sfredel

§i

apoi taiate cu dalta. (Fig. 112). Dalta are o gura ascutita, mai lath sau mai tngusta decat cotorul, cu sau fara aripi.

12. Dinfarul (fig.II3)

Fig. 107 1) Burada, in Arhiva, V, 272.

2) Viciu, op. cit., p. 17.

3) Ibidem, p. 67.

www.dacoromanica.ro

tei

1"-t

Fig. 112.

120 .ziiiitarul, celled torul, cenpra:,-ul sau ceaprcknrul slujeve la indreptarea sau ascutirea dintilo la fie-

nistrau O. In lipsa lui aceasta se poate face

lirkir.1111

Fig. III. ยงi cu o pill pentru fier.

Feluitoarele sau rindelele sunt niste instrumente can slujesc la 13. feluiea unei scanduri sau lemn, pentru a le face uniforme sau

II

): I'

'7

Fig. Io8iio. plane. Au forma paralelipipedica cu o gaud in mijloc,

piezisa.

In gaura se pune custura care iese in afara de fata inferioara a fetuitorului $i se intepeneste prin o pawl de lemn. Deasupra, fetuitorul poate sa aibi un maner sau doua, de cari se apuca cu manile. Sunt de diferite feluri, unele numai netezesc fata lemnului, altele o feluese sau o spaki intaia data, altele slujesc la spalatul al II-lea, etc., altele fac dungi pe corzile de casa, altele fac flori precurmate, etc.

Din cauza deosebitelor intrebuintari, sunt si diferite Fig, 113. numiri ca: lambar, lambuitor, ciribucar sau lambar, mucheriu,

j

MEW

111111111110111111111M11

'.111111111116,,1111111111+111:.

Fig. 114.

Eig. 115.

Eig. 116.

genial', ghilau sau buhaiu (Fig. 117); robanc sau rewrite, cioplitor, brimmed ยงi

14

1

III111

hdkitor2). Cel mai mare

dintre toate e plairia care

atinge un metru. Fig. III

1

1111

Eig 117.

11111

11111

I1

reprezenta un mucheiu care slujeste la tragerea dungilor paralel cu much ile unui lemn

sau unei scanduri.

1) Dame, op. cit., p. 115.

www.dacoromanica.ro

121 14.

Ferastrdul (Fig. 118) obisnuit, de mana, slujeste la taierea

lemnelor groase de cel mult o palma si jumatate. El se compune dintr'o panza (A) cumparata din targ. Capetele panzei sunt gaurite pentru a fi fixati in doua cazi (B, B). Cozile (Fig. 119) sunt daltuite la miljoc ; in aceste didtuituri intra capetele

panzei, unde se fixeaza printr'un cuiu. Bratele ferdstraului (C, C) sunt daltuite la un capat spre a II

E

lass loc de trecere capetelor panzei si cozilor, iar la celalalt capat

sunt zugrumate spre a putea le-

A

ga de ele ala. Bra-

Fig. 118.

tele se mai nu.mesc : condace, cotoaie, craci, nrdni, nuinere, margini, space sau perva-

znri. Puntea este lemnul lung dela miljoc ; el tine ...=mAl pervazurile departe unul de altul si be primeste in daltuiturile sale cari se aseamana cu ale coziEig. "9. for ; se mai numeste si chingd, curnicif, millocafi pod A

sau rasboin. Ata ferastraului, numita Inca si coardd, .,sfard, funk, .strand sau intink-ator, slujeste sa tina astfel bratele Intinse, ca sa fie intinsa si panza. Ala se scurteaza sau se lungeste prin rasucire au desucire. Aceasta se face prin lannuful (E) care, dupa operatie, se

razarna de punte. Lemnusul se mai chiama si pand, struneald,

incordaior, train:calor, sucilor, rdsuciloare, li,nbd, cordar, sageata, lopitied, cheie, aripei, etc.

Acest ferastrau cu care lucra un singur om sau doi, mai poarta

numele si de ciripu sau fire;.

Diniii, sau co/ill ferastraului sunt in acelas plan, cand el se cumpara din targ. Astfel el nu taie. Pentru a-I face A. taie, zirntii trebuesc ascutiti si cdlcaci. Calcatul consta in strambarea lor, iunul intr'o parte si altul intr'alta parte si se face prin ajutorul unei pile sau al dintarului (Fig. 113).

Ferastraul de mana (Fig. 120) are un miner de cele mai multe ori inflorat, de care se apuck.si o panza destul de Fig. 121.

tare. Daca e nevoie a

se taia

lucruri mai gingase si cu anumite cerime, se folosesc ferdstraiele de indna

www.dacoromanica.ro

122

cu mine (Fig. 121), cari au o coada, mdner sau manunchill, gi o. punte, obicinuit de fier, care tine panza intinsa.

Acestea se mai numesc 1i ferastraiafe sau ghimirlii. ySi un ferastrau de intaia specie, dar cu panza foarte ingusta, poarti Inca acest nume.

Ferastrciul mare, panza, joagarul, berbia ยงi bestia (Fig. 122) se compune dintr'o panza de cite doi metri, gi este prevazut cu doul manere. Luca cu el doi oameni la scurtatul butucilor. In Ardeal

mai poarta ยงi numele de babijei 1).

and se taie cu aceste fe-

rastraie, se ung mai intaiu cu untura sau undelemn grin ajutorul unei pene de gasca, 15. kid, (mina sau papa Fig. 120. slujqte la critpatul lernnelor.

Pentru lemnele groase, icul e de fier; pentru cele subtiri, e de lemn.

Lemului i se face o despicatura cu toporul ยงi in despicatura se

2P

pune icul, batandu-se apoi cu o muche sau cu maiul. (Fig 123).

Maiul

16.

e un

ciocan mare de lemn, cu care se bat icurile, parii la gard, etc. (Fig. 124).

17.

-

Pc7" boo

Fig. 122.

Masa de dulgher (tamplar, stoler), numita Inca gi tesgbelt sau tied:, se giisqte numai la lemnarii de meserie. (Fig. 125),.

Ea cuprinde : A : Nana, niasa

sau fa(a; B: .ptrtibul 6urupul)

Fig. 123.

clefiele sau vdrtejul; C: Cuittl furupului,rcisticilorulsau cheia;

D: Jgbiabul unellelor, faniul, gavanul sau Mute!; E : Gura tejghelei ;

F: Drugul sau broasca ; G : .'itruloul mare, cleftele sau vdrtejul: I-I: Cuiul furnpului, rlisucitorlll sau cbeia ;

I: Picoarele.

J : Stingbiile sau cbirgile

6i chingile.

') view, op. cit., p. 17.

www.dacoromanica.ro

Fig. 124.

123

creionul sau p/umbu/ co care lemnarii inseamna urmele pe unde vor taia cu ferastraul sau vor da gauri cu sfredelele, Scaunele de lemnari au chipul scaunelor lungi, numai 19. ca-s mai butucanoase. Pe partea deasupra au doua franturi de scanP/aitmista sau p/aivasu/ este

18.

A 11t:11

tT"ft

wituuminmullumumIlumuto"11 'Inumnn InillimililuC-

I

0111111111111

'Amin

01.04.1 7111,101111

immillibtommtditiffil

Ora 111/ ff

pillogium

Fig. 125.

duri (Fig. 125), in cari se intepeuesc scanduril4pe cari vreau sa le fetueasca sau gelueascd (sa le dea la rindea) spre.a nu se misca. Al te scaune mai au clefte Fig. 126. care-i facut dintr'o barna de lemn ce patrunde prin scaun, iar la partea de jos au o talpu. Intre cdciula clestelui (A, Fig. 127) si intre scaunul B, se prinde lemnul care

)c

este de tesluit sau de lucrat. Cu piciorul se apasa pe talpa C. La un altfel de scaun, numit si cal (Fig. 128), gasim numite partile A. : masasau fata;

A MI1101111111111111111

A

Fig. 127.

B: Latura sau muchil e,C : Capra sau fruntea ,-D : Picioarele.

E : Cleftele de strdus-

111110110M1111011111111111111111111111

4

'

sau cdrligul. 1).

20.

Scaunul de dr& nitit pe case (Fig. 129. 0

21.Scoaba (Fig. 13o). prezenta o spinare $i cracii,collurile sau copi/ii

Fig. 128.

I)

Dame, op. cit., p.

114.

') Fara nici o lamurire asupra intrebuintarii : Dame, op. cit., p. 115..

www.dacoromanica.ro

124

22.

Securea (Fig. 131-2) sluje§te la scurtatul lemnelor§i Ia cioplit, dar rar. Se face la fierarul satului din fier, ptinvrindu-i-se gura cu otel. La secure observam: A lumina ; B : leafa ; C: gura sau ata ; D : tthful ; E: akaFig. 130. iul §i F: coada sau toporaftea, care se impaneaza in muchia sau urechea seFig. 129. curii cu o pans de lemn, sau un cuiu de fier G. 0 secure mai mica se nume§te securice.

23. Sfrilde/e/c sunt &cute de Tigani fierari, iar manunxxxx di g xxx 11311111111111111MT1T1,11

chile le sunt puse de gospodari. Ele sunt de mai multe

a 0 XX xxxxX24

Fig. 132.

.cm., cu miner de lemn sau de corn, un diametru de 3 5 cm., cum sunt

feluri :

Prectarul este cel mai mic

(Fig. 133), lung de 10-15 6i

sluje§te la darea gaurilor cu

-cepurik la poloboace, etc.

Sfredel ordinar (Fig. 134) are culbeciul de o potriva de gros ca si fierul ; se mai nume§te Si sjieder §i cuprinde : monerul, drugul sau fierul §i culbeciul,

floarea sau gura.

Spitelnicul (Fig. 135) slujete la gaurirea ciolanelor Fig 131. sau colacilor rotii la car spre a intra in ele capatul spi;elor. Gura lui are un varf ascutit §i cu cat se mare§te, culbeciul

devine cu aripile mai mari.

Spetegerul, ca marime, e intre pretcar §i spitelnic, (land gauri de 6 8 mm. Numele lui vine dela speteaza carului, care se speteig 133.

?fie cu el.

Sfredelul de cap de osie da gauri de 10-15

mm, Cu el se gauresc capetele osiei la car pentru cuie.

Madularul da gauri pana la 2 cm. diametru.

Butelnicul chi gauri pana la 3 cm. 6i se folose§te Fig. 134.

Ia porji, pretci de car, etc.

Sfredelul cel mare da gauri de 4-5 cm., se folose§te mai rar.

Lingual (Fig. 136) are forma unei linguri cu doui fete §i di gauri mari, precum sunt cele in butucul rotilor pentru osie. Ea

www.dacoromanica.ro

125

merge numai pe locul altor gaud. Sfredelele se invartesc pans cand. se umplu de rumeiguf, cand se rasucesc in sens contrar si se scot afara Coarha, curbina, sucala sau sire'Nkatol"- delul de tdrg cuprinde (Fig. 137) ; A: coarba; B : mdnerul sau rudnunchi«l; C : broasca sau pica in care se fixeaza sfredelul D. Apasand de miner si invartind de coarba, sire-

delul intra in lemn. 1).

Sgdneciul este un lemn 24.

Fig.

135.

in forma de T, prevazut cu mai multe gauri in cari se pot pune

cuie de fier. Alunecand cu el de-a-lungul unei scanduri, se trag linii sgariate la distanta trebuFig. 136.. incioasi de marginea scandurii. Aceste linii arata locul pe unde se vor taia cu ferastraul. (Fig. 138).

Tdietorul sau trunchinl, in Ardeal numitr 25. si lemnar, Intim sau riiddcinci 2), jar in ale parti inea

g hedreag, este o scurtatura de lemn groasa (Fig. 139),.

pe care se lucreaza. Poate sa fie asezat si in sensul lungimii. Pe el se cioplesc lemnele. Uneori be dreagul este asezat in 3 picioare s).

Tdul 1-am vazut numai in judetul Suceava, 26. unde am aflat ca-i de origine ungureasca. (Fig. 140)..

Se foloseste la craparea lemnelor.

27. Tesla (Fig 14I. ), sau chiserul slujeste la cioplirea orizontala. Pe leafei are o gaud cu ajutorul careia se scot cuiele batute stramb.

28.

Toaipa este o secure mai mare, mijlocia Fig. 137. intre secure si topor.

29.

Toporul (Fig. 142) slujeste la despicatul lemnelor si cio-

plirea for pentru a le da forma generala. Lucrul acesta chiar sechiama «lucrare din topor».

Afara de aceste scule pomenite, lemnarul mai intrebuinteaza si

altele, dar acestea aparcin mai ales meltecttgartilui §i descrierea lo r

nu se poate face aid.

1) Pentru coarba : Dame, op. cit., p. 113.

2) S. Fl. Marian, Serbatorile la Romani., 1., p. 139.

3) Dame, op. cit., p. 51.

www.dacoromanica.ro

126

Uneltele qi obiectele de lemn.

3.

Vine acum randul uneltelor $i diferitelor obiecte de lemn, pe .cari le gasim in gospodiiria piranului roman. Din acest capitol lipsesc

insa cele ce s'au aratat s'au se vor arata intr'alte parti. .

C

Albia sau covata este

un vas de lemn (Fig. 143),

1

I

I

Fig. 138.

II

facut dintr'un trunchiu de copac cu ajutorul teslei. De-

alungul Siretului in jud. Te-

cuciu sunt sate intregi cari se indeletnicesc cu

Fig. 139.

facerea de albii.

Albia este folosita la framantarea aluatului pentru paine, la -spalatul rufelor si la dormirea copiilor mici. La munte se numesc si copaie. 0 albie scurta 3i larga poarta numele .de troacd 1) Diminutiv ; coFig. 140. virl pl. : covepk.

2 .Baltagul astazi piere cu armele trecutului. Este

de fier ca o securice, cu muche mare $i coadii lunga.

Fig. 142.

Slujia ca baston in Calatoriile RomAnului prin locuri primejdioase, sau ca arms de lupta, cum aflam intr'un cantec din MolFig. 141.

dova : SA pun mAna pe un baltag Si sit ies in cel ceardac Si cu straja sa ma bat ;

sau : Frunza verde baraboi, A venit vremea de-apoi,

De piele-am ea va despoiu, Din pielea de dupa cap, Sa'mbrac (fierul) la baltag 3).

.. vain lege ciocoi; Acest din urma fragment ne mai arata ca baltagului i se Ikea. un toe de piele (Fig. 144).

1) Troacii se mai numege

broasca cu troaca = br. lestoasa.

gi

crusta broaยงtelor testoase ; = leasta ;

') M. Canianu, Poezii populare, 1888, p. 232.

3) Ibidens, p. 233.

www.dacoromanica.ro

127

3.Biipti de drum, bastonul modern, poate sa fie dintr'un lemn ordinar, sau o lucrare de arta. Bawl se infloreaza cu fum, infawrandu-1 cu o beligd de teiu §i a711111E/M/1711/71/111SIZEL7//1BVif

Fig. 143-

fumandu-I apoi ; partea neacoperita

se innegre§te. Alte bete facute din macie§i prezenta nodurile crengilor,

cu toate ca s'au lustruit cu sticla. Altele au capete de om cu diferite inscriptii pe ele (Fig. 145), Inscriptia : 1897. A(prile) 21.

Priutu(1) Ion Mandru (din Com, Gohor, cat. Narteqti, jud. Tecuciu).

Un bit mai ordinar se numwe ciomag.

Ghioaga este un ciomag cu maciuca (Fig. 146),

instrument de aparare

pe vremuri. Astazi Inca o mai poarta

cand merg noaptea cu vitele Fig.

144

la pa§une. Se mai 'numwe Mtd, bold §i bat in Zara, iar in Ardeal braduld9sau bocochina2).

Cdrja e toiagul batranetei (Fig. 147).La un capat este indoita ca o jumatate

de arc.

4.

Boruna, borona, boroana, numita

Inca si grapd (fig. 148-9), sluje§te agri-

cultorului la sfarimarea bojovanilor, dupa

ce a arat qi inainte de grapare, la sgiriarea pra§iturii sau miri§tei pentru a semina fara a mai ara §i la ruperea buruienile din poptmiu. Este de doui feluri : patrata, cu mai multe stinghii puse cruci§, formind mai multe patrate, §i tri-

unghiulara, cu doua sau mai multe Fig. 145.

stinghii paralele cu o lature a triunghiu- Fig. 146

lui. Din distanta in distanta, in mod

Tegulat sau nu, boruna are ni§te dintri de fier sau de lemn, lungi cam de 4 palma dcmneascd. Boruna se poarta de boi sau de cai, legata prin

edrcei (Ian; de fier) sau prin ginj de lemn, de tinjala.

1) Viciu, op. cit., p. 21.

2).1bidem.

www.dacoromanica.ro

128 S. Botizila este o scandura de Iemn, in care se bat faqii de scanduri pironate. Prin ajutorul unor curele, botnita se leaga de asupra botului la imingti (vitei mail) cari cauta sa suga la vaci dupa ce au intarcat. Intepand vaca in piroanele botnitei, aceasta nu-i lass (Fig. 150).

6.

Fig. 147

Calistirea

e o saps foarte

mica, apropiindu-se de forma casmalei. Cu dansa se pra§e§te usturoiul, ceapa, etc., toate in gradinarie.

Fig. 148.

Camill. Ceeace este mai de nevoie unui gospodar, pe laugh' casa, este cartd pe care it folose.te la caratul granelor, fanului, paielor, apei, vinului, lemnelor, chiriilor, diferitelor transporturi etc. Alta data, pe vremea cand caile ferate nu luasera desvoltarea de astazi, uni 7.

Fig. 149.

om cu carul lui, ceirauful, i,i tines casa dim ca§tigul transporturilor.

Carul a intrat gospodarului in camesi oase, si vai de cel ce nu -1 are !

Carul vechiu ecartqa moldoveneneasca,

mare §i grea ; carutei ii trebuiau boi mari, puternici, cari astazi nu. se mai pot tines si de aceea aproape pretutindeni este inlocuita cu carrtl. Canto mai are un neajuns, cad avand o inimii proprie, nu se poate lungi si

prin urmare nu se pot transports cu dansa lemne lungi, etc.

Fig. 150.

Gbiocial e un Car mai mic, introdus pe o scars foarte intinsa de pe acum 20 de ani. E u§urel §i taria lui constal in leglitnra, adica in intarirea cu tier. El este de doua feluri, gbiociu moldovenesc, cu foarte putine fiera'rii, si &oda newiesc, cu fieraria stumps.

Fiindca mai toate aceste categorii, mari §i mici, au parti comune, in descrierea for le vont atinge pe toate deodata.

Roata. Carul are patru roate, cele dinainte si cele dinapoi ;.

cele dinapoi sunt mai mid. 0 roata cuprinde : mita propriu

zisa

sau rolarul care se compune din 6 buditi numite ciolane, naplate sau Obezile se leaga intre ele prin ni§te cuipare numitenpuri, cepi,.

www.dacoromanica.ro

129

prislegi.sau prijele 1). 0 .obada /re gauTa si cealalta cepul , sau : trei obezi invrastate au cepurile 4.1 celelal.te trei gaurile (Fig, 151).-In obezi sun t sfredelite 12 locuri pen tru schite sau spite, 0 roata legata 9umai prim ajutorul cepurilor n'are thrie; ea se leagli, se ,,incaltd sau, se intbracie :;=z1 cu find de fier, facandur-i-se Operatia se mai chianti si finuitul rojilor. Can(' obgzile se-, tisuca, sina se clatina si roata se zice ca,i Lirbuini -ran Muhl ; atunci se duce din nou la fierar si se .offingtFig. 151.

(i se strange sina)..Sina se fixeaza de -iolane . prin cuie de, tiers numite sinare, cite unul de fiecare obada.

Spilele sunt douasprczece la nu- : mar, ate doui de fiecare obada, si se fixeaza cu un capat in ciolane, iar ettBiste

celalalt in butuc.

Butucul, numit si barium, bide, bu,s--

lean sau ciipatina 2) se face de obiceiu din lemn de mesteacan. Partea cea

Fig. 153. mai umflata a butucului se chiarna Fig. 152. burete') frel sau crer; in ea sunt facute daltuiturile unde .intra ca.patul spitelor. Pe burete, de o parte si de alta a spitelor sunt -doui cerairi de fier numite cercurile dela burete. Capetele butucului se numesc capete si sunt cercuite si ele ,cu cite un cerc numit cerc de hate.

Pe dinauntru butucul este gaurit spre a face loc osiei.

La carute, butea din afara este mai subtire si mai Iunga ca cea din launtru, iar spitele sunt plecate dinauntru in afara. La gbiociul ordinar, roata aduce cu roata carutei ; la cel nemtesc, roata c simetrica.

In gura butii sau a capatinii, butucul este captusit cu un cerc de fier lat numit buffet' sau bucea ; in unele localitati, se pun la capatul din launtru al capatinii doua bucati de fier late si rotunjite, deasupra si dedesubt cari se numesc blealutri, bleavuri si bleauri.

') Pentru acest punct vezi ยงi Dame, op. cit., p. 7 i urm.

2) tSpre a arAta partea din afara a capatinii, taranii zic : capafina la firs sau spre leuc4 ; iar partea din dosul rotii : capatina la vat sau spire umar): Dame, op. cit., p, 8, nota 1.

3) In alte WO, buretii sunt capetele butucului.

T. Pamfile, Industria casnidt.

www.dacoromanica.ro

9

130

Oslo este putorea catului, legand cele patrd roate in -dotia gerechi. f a gltiociurile nemtezfti este de fiet §i numai it tnijloc;

partea deasupra are lenitt , spre a gild canto de cof mai sus.

La canna, osiite se fac de Lofitheni earl se pricep la toate maruntusurite drutei, *fall de relate ; ba ate o spi;i1 o pun §i ei.

Osia are Cr parte proash, paralelipipedica, cu fetele verticale

mai late $i eu mucltil[e. orizontale rotunjite. Partile dela capete, subtiri si rotuticle se ttu mesc capdre. Marginile partii groase se nut-nese opor 1). Prin alte 9 arti, firth/ Os& e numele ce-1 au capetele, iar partea groasa iva, numelle de pod.

Osia se ciopleste di in vreme, se tinge ctt baliga on cu 'Acura si se lass de se usuca. Cand ii vine vremea, se lucrehz5. duinit blehb, Li car, capitul elsiei are pe dedesubt un care imbuca osia la cap& printr'uh cerculet facut in comun cu bleahul, Printeacest cerc gi prin lemn trece o gaud unde intrii min/ capdirtioi sau culla de Myth ce line roata sa nit iasa afarii. El se Mai nutheste si tocoft/. Bleahul este legat de oporul osiei cn un cart lie .fier "(Fig. 154) ce are ddua coltuti $i o Pane rotunda, jos. lutre opor si capatul dinauntru al osiei se pune Fig. t54. adesea un ,terculet de fier, ca sh nu se oadd oporul §i roata ; aceasta se numeste pall( sau slrungalie, iar in Ardeal stdniie, \Trip dela osia caruldi ca si flu frece biattictil roatei ; pe aiurea Sc mai zice sifilesitioent»

Lander (pl. tandere

§i

tendere).

tJ Fig.

155.

In osia dinapoi (Fig 155) sunt doua daltuituri drepte on dintiauntru in afar* (Fig. 156), unde se bag capetele furculifei. In jgheab Fig. 156. se afla o gaud mijlocie, rotunda, unde patrunde inima carutei. ailtuiturile se mai numesc creste, gnuri sau sto/d/uri, iar furculitele se mai 1) and se innamole$e carul, taranii zit: ca s'a innarnolit pans la opor. De aid expreaiunea: pan.a la opor, spre a arata. Ca eoti varit !Ana in gat inteo incurcatura : Dame, op. cit., p. 8.

3) Viciu, op. cit., p. 79.

www.dacoromanica.ro

131

craci, lirite sau genuinare ; gaura inimii mai poarta si numele de borta, scobltura sau crestnftd

2it

Sri

De-asupra osiei dinapoi sta u15 paralelipeped de lemti numit perimed dinapoi sau. scaunul Si scliunipti (Fig. 155). El are aceleasi

daltnituri ci Ai p3dui osiei, penrru a face loc iurculitelor si inirnii.

La druta, deasupra, scaunul mai are doua cuibare, unde se razama cartimbii de desubt sau sferdeceii. Li ghiociu, cathmbi nu-s si in locul for stau intepenite sdravan, .cu legaturi de fier, cele doua mcinufi (Fig. 157), cari au la capatul de sus si in

cite o ureche de her numita tärata, Prin ea se baga drugii sau ca-

.afara

In drufa, scaunul si osia sunt impinate cu cuie $i pene de letnn ; cel caruia ii di mina, le leaga cu cercuri de fier numite umerafe. Tot astfel $i cu ghio-

ciurile. Ghiociurile nemtesti au aici pa-

Air

Fig. 157.

tru cercuri : o pereche la laturile initnii si la capete. Daca sunt la carule cercuri de fier cari intaresc podul osiei, ele se numesc 4rinte, oporinte sau opornire.

La osia dinainte, peste perinocul dinainte sta vdrtejul, (*aid-

inl sau felibertul (Fig. 15.8), care nu-i fiat de perinoc, ci se poate rnisca pe acesta imprejurul unui cuiu. El are cele doua cuibare pe I1

1

MVO Fig. 158.

cari se razima carimbii. Inima carului este fixata aici intre perinoc si podul osiei. De o parte $i de alta a inimii sunt daltuiturile falcelilor cari tin locul furculitelor. In alte parti, perinocul dinainte se mai numeste si gresie, scaunul de dinainte, ntasd, baargic §i banigic ; virtejul se mai nutneste si babut.

Perinocul si podul osiei constitue dricu/ carului.

In virtej stau inwpertite manusile, cum s'a vazut la descrierea osiei dinapoi.

www.dacoromanica.ro

132

hunks, ipila sau itriuroirrl este un drug .lung, fixat in dricul de dinainte al carului ยงi iesind afara printre podul osiei si scaun

la partea dinapoi. Partea de dinapoi a carului se leaga de in-ind prin ajutorul furculitei care are o gaud si un cuiu ce patrunde prin inima. La carute inima are numai o gaud. La ghiociuri sunt

?mull oir lim,

1 N1151061,

3

Fig. 159.

mai multe ; mutand cuiul mai catre coada inimii, ghiociul se lun, geste prin departarea osiilor. Fig. 159 reprezenta aceasta imbinare t inima, 2. scavnul, 3 furculita, 4 gaurile inimii, 5 cuiul inimii.

Fig. 160.

La carute, de mijlocul inimii sau de furcute e intepenita scara, numita mai rar si truce; ea este lungs cat osia cu care-i legata prim iambi (langhi) de fier, lant, funie sau ganjuri de lemn (Fig. 16o).

Ele se mai numesc si IntieRcitori, litqatori, vtitraie, lan'inrile, rile crucii sau costiprile. Crucea sau scara se mai chiama si mcigarija..

www.dacoromanica.ro

133

In Suceava se numeยงte.buricel punctul uncle se, leap. crucea aceasta cu piscul (chiscul), adica cu inima saki cu furcutele., Lunba leagi scara de o crestetura facuta la capete, iar la osie de urechile cuiului capatului, care are o forma deosebita (Fig. 161). Furcelele la dricul dinainte al carului_ _ _

(Fig. 162) au cloud brate unite sub inima printr'o stingine nuniita splint, pe care se mica inima, :la ghiodud. Pe furcele e fixata crucea sau curcea dinainte, care are sau nu Iambi.

Prin alts par ti. furcelele se mai numesc piss (chisz),. Fig. 161. _Tura sau gruiu, iar cracii ieau num ele de falci sau f(ace/e, spre deosebire de cracii dricului de dinapoi, cari se numesc furculife, gentlinciri sau ciorobarite.

Splina se mai numeste bracinar, brdnifor sau coardd . Cotofene

se nu:nesc prin judetul

Ilfov capitaile li,sifelor ce se incruciยงeaz5 peste inima carului.

Podul carului sau ponwstinea sunt scandurile alaturate cari se

reazima pe dricul dinainte ยงi dinapoi.

Paretii carului sum constitui;i la carute prin drdghine sau loitre.

0

0

Draghinile au forma unei scarf (Fig. 163).

Lemnele cele lungi se numesc cardmbi, magi, loitreji, drugi, druci sau cardnghi ยงi sunt : unul jos, care se reazima pe scaun i

vartej, iar altul sus, care se

Fig. 162.

reazima pe lioci. Drugii sunt daltuiti pans la jumatate sau in intregime spre a face loc spetqelor sau figteielor. Speteaza care imbraci drugul de sus spre a tinea legati drugii se numeยงte cercel, scoabd, ghermcc sau legit tura loitretului.

Drugii sunt fixati inainte si inapoi.

La unele carute, ghermecul sau dra ghina (cercel se numeve

www.dacoromanica.ro

.

334.

numai partea indoita) fiind dubla, se leaga cu partea de jos de crucea de mijloc a -caru;ei.

Lioca, leoca sau leuca este un lemn indoit care se sprijina jos

/I I

J

4

Fig. 163.

pe capitul osiei, iir sus se leaga cu franghie, Jan; sau ganj cu carambul de sus (Fig. 164). Partea de jos poate sa fie de fier sau intarita cu fier. In Fig. 164 avem : 1. Leuca, legata de speteaza numita chilimie, in judelul Dolj.

2. Mdseaua, urechia, clenciul, bure3 54

tele, creasta,

crestuful,

botul, nodul,

copilul de jos, ciocul, umarul, gdtul, cioculetul sau ceafa liocei.

3. Ciocul, clobantul, caciula, vdrful,

capdtul, cdrmogul, copilnl de sus sau

0

copilul leucei.

Fig. 164.

4. Cardmbul de .sus.

5. 1?dnca, postorduca sau runcul.

6. Spetea.za loitrei sau fufteitd; cele laturase se numesc rdscoale in Bucovina.

7. Cardmbul de jos. Partea de fier

ce imbraci partea de jos a liocei se

numeste p/eviiti sau previia. Ganjul cu care se leaga lioca de caramly se mai numeste $i gujba, peteucd sau petiociz. In Moldova de sus se pune uneori cite un drug de lemn zis ldturaf dealungul carambilor ; el se leaga de carambi cu ganjuri. ÂŤLoitrele nu alcatuesc decat partile laterale ale cardui. Uneori carul se inchide, in partea dinainte si in partea dinapoi, cu niste junduri, funddiori sau Infundittori tinute de rascoale. Aceste funduri au doua forme. Intaia se compune din scanduri (blani) legate intre ele cu doua stinghii, Male, chingi, spetqe sau curmt.zifuri de

www.dacoromanica.ro

135

leapt; (Fig. 165), A doua forma se numeste Tuflekdificl, rodarlP, cbelnd, cbilnd sau sorriki ki se cotnpune din (Fig. 10: 1. Gatoeueir, cotocii, cotogii, std1puprii, nubwile sau main& pfletuhti ; 2. Thq,diorile, intitqatorile, lambele,

f

4h-ditch, Idnfulurik, lanfurile, baierile, curmeiele, gujbile, gdnjurile saubrdcirii;3. Spe-

tcele sau bldnile, dud stint mai late.

La car, sunt douii

codirle; de multe

on se poarta nuFig. 166.

Fig. 165. mai cea dinappi.

Cand se pun in car lucruri ce ar putca sa alunece printre spetezeie loittelox, se pun pe langi loitre niste pereti de sanduri, nutnite scomle (Fig. 167), incheiate cu stingbii, falcele sau cbingiu.

Fundiltorile sunt tinute intr'un uluc lacut de doua stinghii

F.g. 167.

batute in scoarte. Unele scoarte au cite doua githri in cari se lass loc pentru capatul de sus al liocelor.

Fig. 168.

Prin uncle piirti, in loc de scoarta se intrcbuinteaza piste less. sau coยงuri (Fig. 16.8-9), impletite din inlajd de teiu sau tichita ; in

www.dacoromanica.ro

136

Putna se nuttiest lei. Impletitura se face pe ;e)-ttfi sau fuitei batuti, in vimant, printre can se impletesc sau ingdiciesc nuielutele; nuidufele, mladele, mladitele sau ritrbitira.

Fig. 169.

Fiindd aceasta cere timp mutt, on nu se gOsaste, prin unele parti se fac si scoarte de coaja de copaci.

Pentru dratul snopilor se fac la ghiociuri si drute corlatele

in chipul urmator (Fig. 17o). Se pune pe scaun si pe vartej doui reteveie groase bine intepenite. Pe ele se pun doi drugi dealungul pomostenei, legandu-se cu cele doua reteveie. De obiceiu acesti doi drugi se inlocuesc prin 2 scanduti groase puse verticale tangs manusi, spre a inalta drugii. Peste ele, de-a curmezisul se pun alti doi drugi apro.tpe de capat, can

ies cu dte un me-

tru de o parte si de alta

a drutei. Peste acestia se pun alti doi drugi, in afara de manusile ghiociului si peste a-

cestia alti doi, iaras in Fig. 17o.

afara ghiociului.

Ultiinul dreptunghiu, cu o suprafata de patru on mai mare ca pomostina, poarta .numele de drugi sau opiate. Drugii suet gaurid

cam la distanta de o palms $i jumitate.

Dad se cars fan, se pritul -acesti drugi pe la co4uri cu cite o foga, talbacie sau teipdruie, cam de un metrtr, ascutitavarf ; la drugii !magi li se mai pune cate o tepusa in dreptul crucii din mijloc. Drugii cu tepusa constitue lepufele. Dad in loc de tepuse s'ar pune pretci, lungi . cam de doi metri in fiecare bora (gaurA) ยงi

www.dacoromanica.ro

137

data extremitatile superioare s'ar legs una de alta cu o funie. sau fran, ghie, capitam corlatele (Fig. 170 b.). Cu carul cu corlate se card snopii.

Protapul este un drug gros care se leaga in partea de dinainte a -carului. El poarta jugul. Deasupra $i aproape catre'capat are o bucati de fier sau de lemri indoit numita jdnchitd, japitd, joapitd, janchitd,

jinbitd sau jampifd, cand este dintr'o bucata cu pro-

tapul. (Fig. 171).

-C.and nu,mai poarta si numele de

.cditifd sau harmasar. Ea este legata

de protap prin cercuri de fier

2

un cuiu. Prin ea §i prin protap pa-

Fig. 171.

trunde cuiul care tine jugul. El se numeste harmasar sau harmdsdtel fi ciocdltdu 1).

Protapul este mai lung decat janchita $i are la capat o gaura si un cuiu, de uncle se leaga cdrceittl tanjalei.

Este o credinta ca, in timpurile vechi, Romanul avea la car

Fig. 172.

doua protapuri, odd_ cancLii apuca pe bietii oameni spaima fara veste, inteatata se grabiau, ci nu mai aveau vreme si inward carul, ci injugau boii cat mai repede, la protapul de catre poarta sau drum, si porniau lute cu ce aveau spre ascunzatoriÂť 2).

Jugul (Fig. 172) se compune dintr'o cerbice, ceafd, cerghif, cer, 9 Viciu, op. cit., p. 79.

2) ..eztitoarea, T. p. 156.

www.dacoromanica.ro

138

ghi,c4", cerghke, jug, Mitten! jugului, sulttl, grindeiul sau drugal de jug; ÂŤdmagla tea de sus a jugului, , care are la ruijloc o parte put

curbata cu dou'a daltuituri dreptuoghiulare si. cu o gaura de sfredel, prig care jugui se leaga de jarachita si protap prin harmasat De latu,ri are dot; curkiri wide 4pasi cerbicea (ceafa) boului. Este neteda, ca sa nu strice boii la gat. Extremitatile cerbiceit sunt dFepte si gaurite spre a face loc resteielor.

Cuittl jugului sau harmasarul este de obiceiu de fier si stn in totdeauna la jug, and acesta se iea dela protap.

Poli fa, policioara, lopdtica, pohornita, pohodnicioara sau preghita, iar

in alte parti cerbicea si potornita

1)

este scandura de jos a jugului, pre-

vazuta cu doui daltuituri pentru bulfeie si doui gaud pentru rasteie.

Bulfeiele,bdIfeiele,bolfeiele,lopdticele, fiularele, belfekle sau jiglele sunt

late. Partea de jos e macicoasa sl o fereste sa se urce in sus. Partea de

sus e mai ingusta si prevazuta cu gauri earl indeparteaza sau apropie cerbicea de polita, dupa grosimea gatului de bou. Cuiele ce le in se numesc .zamtiiii, sig. tine! /d/ sau scingdl.

Rdsteld, resteul sau tuldanl 2) tine gatul boului sa nu iasa afar5..

Este de lmin de corn sau altfel de lemn tare, sau de fier.

Cand in loc de o pereche deboi se pun la car doua sau mai multe perechi, se foloseste tdnjala, care-i de doui feluri : Primul (Fig. 173) cuprinde : 1. Fdlcelele, loptitelek, .sau fofezele cdrceii ; 2. 10patica,speteqa, bulfettl, rrucea,figla ,

1-11

Fig. 173. stinghia, scdlusnl sau pop"! ; 3. culul lopatelei. Accasta hinjeda, hinjedia sau Idnjeloin se leaga de protap

printr'o parte de lemn numita three. Daca-i de lam, se numeste

Fig. 174

three de fier, :Jae sau cdrceie. Cuiul ei se numeste si hohlon.

Celalalt fel de tanjala (Fig. 174) seamana cu protapul si are1) qeztitoarea, V, 118.

2) Viciu, op. cit., p. 86.

www.dacoromanica.ro

139

tone clenumirile lui, is privinta partilor. De proop se leiga prin carceiele de her.

Triaithtrid (Fig. 175) slujesze la ara. ; Ia un capat are o despicatura care prinde bratele dela grapa sau carligul dela cotiga. Din-

cola de mijloc e fixata printr'un cuiu tdnjeluta, de care se prinde jugul boilor dela roate.

Tanjelai-ul de jos, adica

capatul tanjelarului se sprijina de polio juguFig. 175.

1ui si de el se poate lega tanjala unei a daua perechi de boi. In Ardeal se chiama forWO.

Pcicurarii sau ga-orii, acei ce umbra cu pacura, sdrarii, cei ce umbla cu sare, gospodarii de munte ce umbla cu fructe spre desfacere predum si cei ce fac drumuri lungi, pun covergi la car, adeca iii fac un acoperis de rogojina sau wale sprijinite pe semicercuri de nuiele, intocmai ca al Tiganilor caldarari. La ses nu se prea vede.

Prin unele parti se obisnueste si ÂŤjug cu un cuiu lung, pentru o singura vitaÂť, numit crasnci 3).

Opritoarele sau opritoarea (Fig. 176) sluieste sa impiedece una sau mai munte roate ale carului cand se scoboara cu el plin la vale.

Se compune dintr'un lant cu o scurtatura de lemn care se prinde intre spitele rotii. Alt

soiu de opritoare sau piedica (Fig.

177)

4)1

Sc

compune dintr'o talpa de fier pe care se urea roata. Lantul este legat de unul din carambii de jos. In loc de aceasta, carul se poate opri $i

vo

Fig. 177.

Fig. 176.

cu un par care se sprijina pe butucul rotei, pe o spita si pe crucea din mijloc. Cand ele se scot, se da carul putin inapoi. In Ardeal, opritoarea se numeste carastold.

Pacornita, dobornita sau dohotni(a (Fig. 178) tine pacura, dohot/t/

sau ihrhottd co care se ung roatele Ia car. Ea se poarta la druinur lungi iegata de car. ') Al. Viciu, op. cit., p. 124.

www.dacoromanica.ro

140

Pentru a unge carul, se pune sub osie o scurtatura de lemn .dreapta, numita postioca sau posteurd, se scoate roata, se unge-capatul osiei prin ajutorul felefteulni sau feleitincului (Fig. 179) si apoi se pune roata la loc.

8.

Cdrditoarea sau rdriditoarea iar in alte parti sptirietoare, este un aparat de lemn cu mai multe spite, cari, invartindu-se, lovesc un denim ยงi-1 fac sa scartie. Se pune

pe stoguri cu grane, paie, fan, etc., spre a speria paserile ce vin sa scurme si -sa strice. In locul for se pot face montdi, pari infipti, de cari se spanzura o haina, cioara moan-a, etc.

9.

Fig.

178.

Cal-lig:II de tras pale (Fig. 18o)

e cam de un metru de lung, ascutit Fig. 179. la varf atat el cat si carligul propriu

zis. Paiele prinse in carlig sunt scoase afara. Uncle carlige au carligul de fier. to. Unit sau cdrucior igi fac -gospodarii pentru a cara sunoiul din poiata afara, a cars lut, etc. In linii generale se aseamina cu un car; are scoarte di roate de scandura.

-11.

Casmatta, nume care se di cate odata si harletului, slujeste la saparea locului tare, la taierea malurilor, la scosul radacinilor, etc. Catre gura, casmaua se lateste ; ea mai mult rupe decat taie. Are coada de lemn. (Fig. 181).

Fig. 182.

Fig. i80.

12.

Caliptl se cumpara dela lingurarii ce fac linguri si coveje. E trebuincios la gospodarie pentru adu-

sul fainii din pod, luatul grauntelor pentru paseri, pisatul aguridei, etc. (Fig. 182).

Fig. 181.

Canplul (Fig. 183) nu e altceva dealt un taus mic ; ar fi un taus caruia i s'a retezat varful. II au femeile in covata cu Una gi cu dansul pun fliina in ceaun sau caldare.

1) Viciu,

op. cit., p. 42.

www.dacoromanica.ro

141

Coasa 'slujesete la cositul fanului, rnohoarelor i celor lake rfutreturi pentru vite. Fierul coasei se numeste panza sau- emsaura, cu dungy mai iesita ce se numester arcand.:Coada coasei 'ce 13.

d

Fig. 183,

Fig. 184.

se leaga cu lemnul se chiama tvaseri si are o dircctie perpendicblaik pe panza. Masealta are un ditity numit si cdtel, perpendicular pe masen; care intra intro scobitura ficuta in coada coasei. Coasa se intepeneste- in ;coadiiprin .ajutorul unei brotari de fier ce are douk. mughii, iar cealalta jumatate e rotunda.

Fig. 187.

Dig. 186.

Fig. 188

Coada coasei se chiama topordie, topord,thi sap copordie0 ;

ea are un lemn indoit de care se apuca cu mina dreapai.

El se numeste picior manunchiu sau miner.

Unii cosasi au coporaiele frumos inflorate, cu crestaturi, iar altii le au impartite in palme, masurlind cu ele bucata de faneata ce li se cuvine.

Izbind coasa intr'o tuff, o ralicina, etc. se poate rupe, iar ruptura se face mai ales la masea ; de aceea se intareste preventiv

de unii oameni cu o varga de

fier ce

plead din capaful maselei, pe sub arcana, pana aproape de varf. Vargdluirea coasei se face de catre Tiganii fierari.

Coasa se ascute dupa ce cu un ciocan i s'a latit earful sau panza cu un ciocan de coasd (Fig. 186), care are o gura Fig 185

dreptunghiulara. Aceasta operatie se chiama bataia sau baterea coasei, cum spune yi antecul La toata casa Bate coasa;

I I

Numni la mine, Nu are cine !

9) Dame, op. cit. p. 37, ai Viciu, op. cit., p. 35.

www.dacoromanica.ro

142

Coasa se bare cu ciocanul pe o ?midi (Fig. /87), care se com pune dinteurt con de learn in care s'a inept un cuim de fier, ca un fel de rricevala. l3atca se bate in parnant. In The de batcft se poate folosi $i o muche de topor, etc.

Dupa ce coasa s'a bcitut, se trage cu o piatra, de coasa, o gresie sau titre, de i se netezeste si ascute gura. Unii cosasi ;in gresia intr'un toc sau tioc purtat la bran, spanzurandu-I de un carlig de fier uneori (Fig. i88).

Din thud in cand, coasa prinde nll, se malefic,; pentru aceasta, dupa ce omul trage coasa cu gresia, sterge piatra de o petica de canepa

sau postav ce-o are atknata la mijloc.

Cdrligul coasei (Fig. 185) slujeste la punerea regulata a brazdebar de pone mum: tied sau pine albd (cereale), ca pe urma si se poata legs snopii cum se cade. Dad carligul este bine pus, adeca daca prinde numai firele pe cari coasa le va tail, brazdele se aseaza 'regular, iar firele sunt spic la spic. Un carlig poate avea un clink sau mai multi -din ti, cand se mai numeste si grebld sau bretrpcit. Carligul se indoaie de verde si se lucreaza cu greu.

Sunt rari mesteri cari stiu s'aleaga coasele. Sunt oatneni cunoscatori cari cumpara pentru altii ; mestesugul for insa nu -1 spun nimanui, cad cu el capata care cera de cinstit sau de lulea. Eu cunosc pe maul care, spre a vedea daca o coasa e buna sau nu, scuipa pe arcana coasei $i peste scuipat punea un paiu de a curmezisul. Daca paiul lui directia arcanei, coasa era buna.

Sunt 5i mesteri cari dintr'o coasit rea fac buna de frica : o apuca manios, o trage la tocila, o bate, o ascute, o trage la tocila din nou, o munce,rte in fel si chip $i coasa trebue sa-si vina

in minte !

La cosit mai pe departe, la cosit poieni prin paduri, dud be poarta in carutii sau trasura, coasele nu-s prise ci intinse dealungul -toporaiei cu o ata.

Fig. 189.

Fig. 19o.

Din coasele rupte se fac custuri pentru casa (Fig. 189).

14.

Cobilica sau cog/3114a (Fig. 19o) este un lemn cam de cioi metri de lung, curbat si curbatura subtire in dreptul mijlocului.

Are doua urechi sau torti de cari se atarna cofelk: pline. Can.! urechile se rup, se fac altele alaturi. www.dacoromanica.ro

143

La dustil la apa, cofele se pun inteun singur capat si cobilita se mine pe umar.

Cand gospodina pleaca dc-acasa, pone cobilita in diagonal, in fata usii, i aceasta este semn cit nimeni n'are voie a intra in launtru.

15.

C9farca (Fig. 191) slujeste la adusul paielor dela -arie ; paiele 'se scot din ,curd ($iii) cu carligul si se pun in cosarca indesate. Ast-fel nu se face

izida pe drum. Cosarca-i facuta din cercuri de ietun de alun despicate in doua si legate cu teiu.

Curti peritru iinut paseri fac gospodarii numai in satele dese, uncle nu-i loc deschis xi-mit. Se compun din scanduri sau scanduri desFig. 191. pitate. grit-neap-1 (itejar), tare : Furca. Furcile se fac din lemn 17.

Jahn, etc., cari sunt vi tnladioase. Nuiaua cu ramurile trebuincioa-e 16.

se taie verde, se pone la indoit intr'un jug (Fig. 192) si pritnavara se lucreaza. Furca are coada curFara, iar

coarnele,

p

.......

.

doua sau mai multe (Fig. r93), ntrntron

v/

11011.11:1111111.

( (01

Fig. 193.

Fig. 195.

Fig. 194.

Fig. 196.

Fig. 192.

sunt si ele indoite si ascucite. Furcile se folosesc la treierat, la claditul sirelor, etc.

0 furca mare se numeste furcoin ยงi ciolpdu.

Pentru paiele marunte, pleava, etc, se intrebuin;eaza o furca cu retell numita lingurti 2).

Mai sunt si furci ficute de lemnari (Fig. 196), dar acestea nu 1) Vicin, op. cit., 57.

www.dacoromanica.ro

144

sunt trainice, deoarece coarnele nu sunt dintr'o bucata. cu coada.

Furcile cu coarne de fier subtiri se folosesc mai ales la fan

si la Megan 0 furca cu coada si coarnele drepte

poarta numele-

de lapin. .El iea paiele in coarne, nu pe coarne ; cu el se ridica pa;

tele sus. Un tapoiu foarte lung se numeste vdrfar, iar unul de mij,oc,,

runcifinar1).

Costa este o furca de fier, stramba, cu care se trag paiele din jireada 2),

Ghiocini de cai se aseamana cu ghiociul de boi, numai, 18. cal e mai mic. Unii gospodari isi _ pun chiar .aceleasi ghiociuri si la_ cai si -la boi. Ghiociul de un cal sau ghiocuforul are doui -hlube legate de osie. De hlube si de capetele osiei sunt legate postordncele.

Cercul calului se leaga de hlube prins cheotorile jugului.

La ghiociul de doi cai avem oistea, iar calul in loc de jug are vim de ham, de care se in orcicurile, legate de crucea fixata de cmcea cea -mare -a ghiociului.

Inainte se gaseste opriforui legat de oiste, in care tine calul la vale.

Fiindca nu-1 face gospodarul singur, CI it cumpara dela mes,Nemes

teri,straini mai ales, descrierea lui nu prezenta interes.

-.."`

Ghionoiui (Fig. 197) are forma de priramida si se foloseste 19.

Ca si tarnacopul sau casmaua.

Grapai (Fig. 198), nu20. mita mai rar ยงi boron, boroana sau borund, slujeste la graparea Fig. 197.

Fig. 198.

brazdelor dupa ce ogorul s'a arat,

pentru a se netezi brazdele si a acoperi samanta samanata pe deasupra brazdelor. Grapa are doua talpi numite cotoaie, in cari sunt_ intepenite doua stinghii numite andrele. Spinii facuti gdnj, adeca parliti in foc si rasuciti, sunt impletiji pe andrele. Grapa are doua nrdni sau brace de ganj legate, si de cari se prinde tanjala.

Pentru a indesa pamantul, pe grapa se pun bolovani, saci plini cu samanta, etc. ') Dame, op. cit., p. 38. ') Viciu, op. cit., p. 34.

www.dacoromanica.ro

145

2r. Grebla (Fig. 199) slujeste la greblarea fanului, etc., prin ajutorul r ; intoarsa 'cu (Until in sus, slujeste la impingerea gunoiului catre gramaa, la impingerea vravului treitrat catre par, etc.

Impreuna cu furca 4i alte unelte de camp, grebla face parte din categoria hodrdncurilor sau hodran-

Fig.

199.

cilor 1).

22. Harabalele sau ,s-arabanele sunt carure mari pe la mosii intinse. Foarte purini gospodari le au; se gasesc mai ales in Moldova de sus.

23. Haragi pentru vie, aragii sau aracii, iar in Muntenia dararii, se fac din' nuiele, curarite de crengi. Se ascut la un capat si se scurteaza aproape de doi metri. Se folosesc la ridicarea viei. Hreapcd se nuniesc maldurii sau snopii de lamuri Si crengi cari se intocmesc si se pun in parii gardurilor ca un fel de stresina.

24. Hdrle:zul sau bdr101, numit in Muntenia lopald defier sau casmet, iar in Ardel Me(,

arpv sau ariatt (Fig. 200), are coada de lemn, iar fierul e lat. Pe partea catre coada, are marginea groasa si .indoita ; pe ea se apasa cu piciorul la sapatul pamantului. Unele au varful ascutit, etc.

25. /inb/acirr/ sau imblaiinl (Fig. Fig. 201,

Fig. 202,

Fig. 200.

201-2), iar mai deadreptul ciomag de Mint popttfoi, este un ciomag

ordinar facut din lemn tare sau din doua scurtaturi de lemn, numite (midge!) (mai ales coada) sau hadaragi (mai ales capatul) a) ; Cureaua de piele ce le fine legate, poarta numele de ogItijii 4) sau ogldji 5).

Jugul de rai (Fig. 203) se compune dintr'o scandura 26. ') Viciu, op. cit., p. so.

2) Francu-Candrea, op. cit., p. 103.

') Ibidem, p. too.

4) Viciu, op. cit., p. 63.

5) Francu-Candrea, op. cit., p. 103.

T. Pamille, Industries casnicil.

www.dacoromanica.ro

10

146

de doua palme cu cite doua gauri la fiecare capat. De gaurile din launtru se leaga un curmeiu care sta dupa gatul calului, iar la cele

Fig. 203.

extreme cite o cheotoare tot de curmeiu. Funia legata la parul ariei are la capatul ei un fumuiog de paie, care se introduce prin urechile sau cheotorile jugului. Cand funia s'a strans la par, se intoarce calul, se pune sumuiogul in cheotoarea cealalta si funia incepe sa se desfa'sure.

27..jugul de porci, numit in Ardeal jugen sau jujeu, se pune in gatul porcilor (cite odata si intr'al canilor yi viteilor), ca sa nu poata patrunde prin gauri in gradini, cotenete, etc. Impanarea ju-

gului se face pe pore.

(Fig. 204).

sktaNanktayanittekttt0 /.//

Fig. 204.

Ladd, idditd, curie, badoacd, are aproare tot gospodarul ; si-o face din cateva cram-

28.

peie de scanduri spre a ;well unde sa-si tins diferite maruntusuri.

29.

Lingura cumpara sau si-o fac unii din gospodari.

Fig. 205.

Lingura are o coada syi un gavan. 0 lingura mare, care se foloseste la prazni:e, poarta numele de tiocca sau linguroiu. Unele linguri au

www.dacoromanica.ro

147

cozile sculptate cu deosebitii arta. Fig. 205 reprezenta un polonic

sau ciarhalic. Fig. 207 reprezenta tin sarpe inghitind o pasere 1).

3o. Lope(i are gos-

Fig. 206.

-podarul de diferite forme pentru vanturat ,grohail vravul, etc. Sunt in intregime de lemn si se

compun dintr'o coada si o lopata (partea rata)

Fig. 207.

(F g. 208).

Miiiipt laul (Fig. 209) este un lemn. zimtat, care se freacii cu sapun spre a se zoli de el camesile negre. Se foloseste tie .gospodinele din jui. Suceava.

Masa se face din scan32. duri, inclestate cu stinghi dc.desubt, facandu-le sa intre in Fig. 208. niste daltuituri. De obiceiu rne31.

sele sunt rotunde si au trei pi.cioare (Fig. 2 io). Stint inalte de un cot si nu pot priml mai Fig. 210.

IIIIINION Fig. 209.

ult de 6-3 persoane. Pentru case fara copii, cci doi insi au si mese dintr'o singura bucata, mict

cu trei picioare numindu-se nresufn, inesi.oara sau inasigd. Este obiceiu ca tiecare gospodar sa dea de poinana

cite o masa inearr-nla (cu fata de masi, blide de hucate) mai ales celor de cur:ind insurali. i) Fig. 205 i 206 dupa natura ; obiect2le sunt ale Par. M. Carla nescu din Bogdanegi-Suceava ; fig. 207 dupa obiectul dela d. C. Schinare

in Rriยงca-Suceava.

www.dacoromanica.ro

148

In rasa cea mare, adeca in odaia in care gospodarul

i§i tine-

curat, se gasesc mese mari., inalte, cu patru picioare, dreptunghiu-

lare, cu. Milan Ele stau de obiceiu sub icoana. Pe ele se fac pomenile §i ospeteLe la nunti, cumetrii, etc. (Fig. 2I I).

33.

Ohoroacele sunt ni§te baniji

facute din, coaja de teiu Uscata, nu-

Fig.' 211.

mita vefcd. Fundul ii este tot de ve§ca sau de scandura. Coaserea for se face cu teiu, caci cuie nu tine. Cu ele se toarna popu§oii in car, se venture, se aduna 5urcele, etc.

Pistoalele cu o lava (teava) on cu doua se folosesc la.

34. nunti, cumetrii, lasaturi de sec, la Boboteazd, etc. Goopodarul ii face adesea manunchiu frumos inflorat cu time sau felurite crestaturi.

35, Plugul este unelta cea mai iubita a taranului- roman..

«Dela plug», «dela tharnele plugului» inseamna in vorba romaneasca «dela tara». «Plugar» Inseamna «Oran», campean, Roman de multe ori.

Pornitul plugului pe brazda se sarbatoaria inter) vreme, dupi

cum ne spune traditia ; urine sum §i astazi, dar aratarea for nu sepoate face aici.

Plug, plugufor sau phigdrel se chiama in Moldova urarea poemica ce o face tineretul in seara ajunului Sfantului Vasile. Toate aceste urari cuprind aproape acela§ lucru : frumoase povestiri despreagricultura, S'a pornit lute° Joi Un plug cu doisprezece boi, Cu grindeiul de tumbac, Ara copiii cu drag...,

zice unul. In Muntenia se intrcbuinteaza. chiar la Sf. Vasile pluguri in miniature, impodobite cu hartii colorate, cu flori §i dopotei. Unii poarta chiar adevaratul 'plug, taraindu-I din cash in case in sunete de clopote 1).

Plugurile vechi au 'inceput sa dispara astazi, find inlocuite cu cele de fier. Plugul mai vechiu iara§ a pierit de mult, dand locul unuia_

mixt, cu parti de lemn §i de fier. ') S. Fl. Marian, Sarbatorile la Romani, T. 24.

www.dacoromanica.ro

149

Simplul plug de lemn se mai intrebuinteaza de gtadinari si de igricultori, pen tru prasirea btiruienilor si mosiroitul popusoilor, El -se numeste rali ii sau mai des raritii.

Plugul se compune dintr'un grindeiti, protapul plugului, care sta razamat inainte pe broasia roligei. Inapoi, grindeiul se leap cu

Fig, 212.

Fig. 213-214.

cornul plugului printr'o daltuitura mai larga cleat capdtul grindeiului.

Cat sa nu iasa din corn, grindeiul are la cap un cuiu de fier (Fig. 215);

ca sa nu joace in daltuitura, grindeiul se intepeneste cu pene (Fig.

171

11Prrisia

Fig. 215.

..........

.... .......... ... ... r

......

REM Fig. 2 Le.

eilEIMI11111111111111

Fig. 216.

Fig. 217.

216) de lemn (Fig. 217). Dacd se bap' toate penele dedeiubt, s'ar ridica in sus acest capat al grindeiului, iar fierul plugului ar luii o pozitiune oblica fata de pamant (Fig. 218), deci ar intra mai afund si brazda ar fi mai adanca.

Cornul e tot de grosimea grindeiului, avand la capitul de sus un cuiu, numit si el tot corn (Fig. 214). La unele pluguri, cornui. are .doua brate si plugul se chiama ca are doud coarne (Fig. 213).

Jos, cornul se leaga cu partea de jos' a corinunei p"rin legaturi .de fier, iar mai jos printr'o varga.

Fiend sau fierul pluguluil este mai in totdeauna triunghilar, rar paralelogramic. In unele part' se mai numeste si fiend mare, fierul

www.dacoromanica.ro

150

lat §i brIkdarttl, iar in Ardel ciorosld (maghiar. : csoroszlya '). Varfur fieruluj sau gura lui este pdnvtitei cu otel si taie pamantul. Prin niste gauri se leaga cu cuie de fier ghivintuite si prevazute cu nustelci (piulitt) de cormuna (cormaud, carman).

Continua este o tabla de fier indoiti. Ea rastoarna brazda.

Uncle pluguri au in partea de sus si inapoi o ureche sau o prelungire numita comma mica sau urecbia corinunei.

PI azul sau cdlcdiul (tal pa ) plugului se leaga de a t reia lature a fierului ; el di orizontalitatea fierului. La unele pluguri plazul este legat de cornuri printr'o vargii de fier.

Bdrsa sau &hp este legatura de fier dintre cormuna si grindeiu.

Data fierul si cormuna plugului se leaga deadreptul cu grindeiul, bdrsa tine plazul si grindeiul legate.

Foarte rani pluguri au fiend lung sau cu(iirti, care se intepeneste in grindeiul plugului taie brazda (Fig. 212).

Cormuna fiind de lemn, poarta numele de rdsturnatoare sate cucurd

Cuiul care leaga grindeiul de cotiga se numeste cucof 2) sau caw.

°tic, otig, sau rdzAr, este un bat lat la un capat, cu care se da jos de pe cormuna pamantul care s'a prins. Poate avea si forma unei lopatele, cand se numeste lopertica.

Cot iga sau cotiuga, iar in alte parti numita si coroaie 3), telegd, telegurd este in intregime

de lemn. Are doua roate ; cea din stanga este

mai mica dec4t cea din dreapta, din pricini ca aceasta merge pe brazda, Rutile, rotilele sau

Fig. 219. a

cdrligele

sunt de o constructie analoaga cu

rotilor de car, numai ca n'au nevoie de a fi sinuite. Avem

si aici osia cu podul osiei. In podul osiei sunt facute doua daltuituri, unde sunt fixate cocdr(eala §i carligul (Fig. 219).

Peste podul osiei si peste cocarteala si carlig este asezata broasca, de o forma triunghiulara. Pe dansa, intr'un culcus, se razima grindeiul plugului. ') Viciu, op. cit., p. 31.

1) Dan, Straja, p. 65, gi Viciu. op. cit., p. 34. ') Caroale, telega cu doua roate, cu care duc plugul. Tn alte parti insemneaza o teleaga cu doua roate cu care due la moara macinipil dela privati ; caroaia este a morii. Tot -asa se numeste gi carul de boi, cand it desfac, prelungesc

gi

cu acela aduc finul dela padure". Viciu, op. cit., p. 27_

www.dacoromanica.ro

151

Carligul e drept §i ate un cuiu, culla potting:dui sau cuiul pc(btoa§tei), de care apuca potdngul plugului. Potangul este

lirreirrlrri

un fel de ganj circular. La capat are o gaud care se baga in tanjelar spre a o apuca cu cuiul tanjelarului. Mai are o gaura pe unde intra cuiul cocartelei.

Cocdr(eala numita §i gdrloafri1), schimbatoare 2) sau corloboie 3), ba chiar se pare ca qi banniisar, este curba si nu joaca intre rolul osiei gi broasca, cum

joaca carligul. Pe ea sunt gaud §i cuiul ce o poate fixa oricum pe carlig. Unghiul mai o On o

Fig. 220.

mare sau mai mic ce-1 face carligul cu osia cotigei determine marimea brazdei ; mutand cuiul El spre capatul cocartelei, brazda se mic§oreaza, din cauza ca mans roata de pe brazda mai spre stanga.

Aproape de ingemanare, cocarteala are o daltuitura unde intra leafa (fierul) securii, care poate sluji

la multe (fig. 221).

Fig. 221.

De acasa Ora la bucata de pamant, plugul se duce in caruta, cu grapa §i siimama, iar cotiga se leaga la urma carului on se pune §i ea in caruta. Dad nu se mai iea carul, plugul se Iasi la cotiga, dar se pune pe iepe numite si cobrilli sau traglii 4), doua lemne legate la un capat cu un cuiu §i ganjul de nevoie (fig.

220). Bratele ei trec pe sub cornul plugului, de o parte §i de alta a grindeiului, iar ingemanarea se razima pe grindeiu.

I) Giirloafil, schimbatoare dela roatele plugului. Francu-Candrea, op: cit., p. 100.

2) ?iintboaie, un picior din teleguta din lemn (la rotile), cu care Indrepta plugul. Viciu. op. cit., p. 79.

3) Viciu, op. cit., p. 36.

4) Dame, op. cit. p. 36.

www.dacoromanica.ro

152

36.Prajina este un bit lung, dupa vechiul sistem de misuriitoare, 1mph-tit in palme.

37.Praftia este, mai simplu, un curmeiu, care se leagi on de lioca, on de capatul osiei, cu gnat' de ham, punindu-se .pentru un al doilea cal la ghiociurile de tin cal. In loc de currneie poate fi si o truce de care se leagi prastia.

Calul laturas, care trage, se chiama proftiaf sau cal de praflie.

38. Pomelnicul (Fig. 222) este ficut dintr'o scinduri subtire pe care se zugraveste : pe o parte numele viilor, iar pe cealalta numele mortilor. Cu ele se duc, in unele sate din Suceava, feAout: Alavua, azino;

.0am.a2.44.:, cos)6Ntifi

"ea, vaade

,

v

vstboo...q Art-

meile la biserica, in intaia Simbata din postul cel mare, la San-Toader, Iasi acolo pini la Joi-mari, ca sa-1 pomeneasca preotul. De fiecare pomelnic se plateste un leu.

Unele pomelnice prea frumps zugravite au limas in biserica din tirnpuri in

14.

destul de vechi.

39.Prepeleacul, numit prin kite parti si sclembe, sckme, clinch( 1) si prepelif, iar de

E (

comun par de oale, este un lemn gros cam de o jumatate de palms, cu multe cuie bitute in el si in can se pun oalele si felurite vase spre a se aerisi, sau atunci cand gospodina isi muti bucitaria afara.

El poate fi si un copac din padure, ale ci-

Fig. 222.

rui rainuri s'au ciuntit de o paltni.

Tot prepeleci se chiama si parii cu cioturi can se pun in mijlocul stogului de an spre a tinei finul mai in-

foiat, ca si nu se strive 2).

4o.Pufca se cumpiri din targ, dar gospodarii si tineretul priceput ii face patul cu frumoase clestaturi. Pustile sunt cu o lava (teve) sau cu doui. Patul pustii se chiama condac. Locul unde sti pe') Clinciu, un lemn crenguros taiat din padure ยงi lasate crengile cam de o palma dela trunchiu ; este intepenit in pamant dinaintea casei pi agata in el vase de culina. Pun Or de asemenea lemne pi incarca pe el jipi (balii) ; gramada de jipi, ass incarcata de lemne, se numepte jireada.

Viciu, op. cst. p. 33. ') Dame, op. cit. p. 37.

www.dacoromanica.ro

153

1i4a (capsa) se chiama peliceriu. Cowl se trage cu ajutorul piedicii.

Varga cu care se bate bultniala de hartie sau petica peste Prat, (prat) este de lemn.

41. Roaba (fig. 223), lardboania, Idrabura, ccirdbutril, cardbuja, otcolul, triboanta sau

hontul slujeste la drat gunoiu, piatra, etc. Se face de gospodar.

42.Sania tine locul carului pe tot timpul Fig. 223. iernii. Ea este in intregime de lemn si o face gospodarul. Sanie, sdninta sau saninva, hdrgeicci isi fac $i copiii pe timpul iernii, ca sa aiba cu ce sa se dea pe omit (fig. 224). Sania e dreapta (obisnuita), cand are drept talpi

---

_

Fig 224.

-doua scanduri, ascuOte la varf si legate cu trei lemne impanate si ingradite cu nuiele sau (egre, ca sa alunece bine ; unii copii ii pun pe talpa find, adica vreun cerc de poloboc, etc.

Sania este cu oplene, cand este de o construcOe asemanatoare cu saniile marl. Lungimea ei este de un metru sau poate chiar Si mai mult; are talpi de fier cite ()data. Ca sa fie mai lunecoasa, zalpile se mai lustruesc cu sticla.

Sania cu oplene se conduce cu. greu.

Sania dreaptd, cand e mai mare, serveste iarna la Lcius apa, -carat baligar, etc. -O.

Sania de boi se compune din doua ki/pi de lemn numite si placi, fdlcele, Valgeti pi icilpice $) Talpile au cite doui daltuituri, in can

se fixeaza picioarele, nulnik sau nuinufile (fig. 225) prin ajutorul

unor cuie de lemn ce se bat pe latul talpilor. Pe deasupra, picioa') Pamfile, Jocuri de copii, T. 73 (345) ') Pentru sania de- boi : Dame, op. cit. p. 21-2.

www.dacoromanica.ro

154

rele sunt prinse in opkni numite si oplcne, scanne sau sclaiuri. In fie care cap de oplean este facuta cam o gaud dreptunghiulara, in care-

Fig. 225.

se pun lapuiele numite si ppi, ppi, tepid, ce slujesc la adusul lem nelor, paielor, etc., ca si drugii carului (fig. 14o).

Pisani le, chiscurile sau cdrnurcele celor doua talpi sum prinse-

r

Fig. 227.

Fig. 226.

pe deasupra cu un drug de lemn numit hobo!, hot, oho!, tract, cru rile, holnit a, ()India sau ;mini.

Fig. 228.

Gruiul si opleanul dinainte sunt legate printr'un drug lucrat numit pisc, disc, lintbel sau sp/inci ; de dansul se leaga protapul. A

www.dacoromanica.ro

155

desea hobotul si cele doua picioare dinainte sunt legate si ele prin

doua lemne mai subtiri, numite chiscuri.

Legatura dintre prsotap sau tanjala si sanie strunefte protapul cu 'wilful, bound sau /via/ talpilor prin ganjuri de lemn sau funii,. cari ieau numele de apcirotoare, cetlatt, legaturd, ganj, coarda, !ambit, , 111,1(14 sau pnifind.

1n uncle parti talpile stint legate deadreptul cu protapul prim doua scanduri nnmite struci, prinse intr'un cuiu numit ?rased. &thine sunt de diferite feluri, mai ales prin locurile de munte.

Iata o bogata terminologie din Ardeal : Cochirla este o sanie mica, trash de un cal; cu ea se aduc lemne din padure ; se mai numeste gi bdrgeicd, cioacld, barzeicd sau. tantild.

Huri.flea este tot o sanie mica, pe care o trage ornul cu lem -nele din padure ; pare a se numi si catarcd sau catargd.

Sclifa, un fel de sanie cu care aduc oamenii lemne din padure. Sta in cloud talpi impreunate prin un lemn mai gros, care la capete are doua tepuse. Dinainte la un capat este intepenita o ruda,_ iar la cealalta e legata o funie. Partea aceasta se numeste cochirld La partea dinapoi sunt intepenite cloud prajini prin o rudita 3).

Trahla este un fel de sanie care se aseaza pe dricuri (celepatru mate dela car) si se foloseste la caratul fanului 3).

Scanreul este o sanie cu talpile foarte scurte. Lemnele lungi din padure se aseaza cu capetele joase pe o sanie trash de boi, iar varfurile se razama si se leap de scanceu.

Saniilor li se poate pune pomostine, scoarte ¢i fundator, razamate pe tepuse. Corcia este un fel de leasa ce se pune pe sanie, pen tru a putea aduce fan. La car pe corcie !e pune poclitul (pocriftd) 43. Sapa. Intr'o casa sunt cel putin atatea sape tali cif seni sunt,. dela doisprezece ani in sus. Ar trebui sa fie doua feluri de sape,

caci cu o saps se sap/ si cu alta se prtYmte. Sapa de sapat (fig. 229)este aproape triunghiulara, iar unghiul ce-1 formeaza leafa (fierul sapei> cu coada sau ddrjala ei, este aproape un,unghiu drept (fig. 23o).

Taierea pamantului se face aproape vertical.

Sapa de prdfit (fig. 231) este aproape de doua on mai lungit._ ') Vick, op. cit. p. 51.

') Ibidem, r. 76. r) lindens, p. 86.

4) .,ezeitoarea, V. 59.

www.dacoromanica.ro

156

decat lata, formand cu coada un unghiu de 500--600; taietura in p4mant va fi oblicti; cu ea se picceite, adica se arunch departe in pa-

FO

Fip. 229.

Fig. 230.

Fig. 23t.

Fig. 232.

-want ยงi apoi praยงitorul o trage spre et, tnigand iiirna la firul de popusoiu spre a-i face mofinoiti la rAdacinii.

0 saps este mai hi Apo sau mai la pra,rii, cu cat fierul face cu coada un unghiu mai mare sau mai mic. Lucratorii le dau 2stiel cu ajutorul ciocanelor, indoindu-le muchia.

Sapile se bat si se ascut ca @i coasele.

44. Scara se compune din doi drugi lungi $i mai multe fafteie subOri impanate in drugi. Ele stau in linda 5i pe ele se suie gospodarii in pod.

451 Scoriae. Scaunul, seaward (Ardeal) sau scatineful ยงi scaaieful de casi este pucin malt.

Are trei sau patru picioare (fig.

233). Pe el stau gospodarii la masa, pe dosul for uncle gospodine toned (tocaneaza) carne, etc.

Ivoisliumuusrumnomommssill llllll 11.1

Fig. 234.

Fig. 233.

Scaunele lungi, de cate 1.50-3 metri, -au patru picioare, ca sau fara space. Se folosesc la mesele mad, pomeni, etc. Scandu-rile for si spetezele sunt la unele scaune frumos inflorate cu hr .crustari..

www.dacoromanica.ro

157

Jiltul (fig. 234) se face din scanduri groase, cu patru picioaresi ra-Onatoare sap speteaza. Sunt inflorate cu tinte galbene,. etc.

46.:Secerea (fig. 235) se cutnpara din targ, dar mai bunt e-

Fig. 235.

Fig. 236.

cea facuta de fierar din ()tel. Secerile noua se ..zinituesc sau se cimiesc,.

did altfel nu taie. Au o coada de lemn: Secerile sunt loarte Inuit cantate in plugufoarele dela Sf. Vasile.

Sicriul pentru moqi numit $i stilas, cnsciug,..raclii, iron, 47. casd de brad, jgbiab si casa mortului se face dupa masura decedatului din scanduri de brad. De obiceiu, scandurile trebesc sa fie noua,Infun darea se face peste tot afara de unele parji, ca in Transylvania, unde i

se lass o parte deschisa la picioare. Are forma unei targi ; partea tie jos se numeste sicriu, iar partea de sus, capacul, poarta nuniele.

Fundul, care are stinghii, de procovof, capac sau pleoapa cosciugului poate sa nu fie podit, ci umplut cu trestie si surcelele cari s'au.produs la facerea sicriului.

In dreptul capului mortului, i se lass cloud gauri triunghiu lare, pe _uncle se crede ca vor intra broastele ca sa manance in nasul mortului, caci altfel mortul nu putrezeste. (Fig. 236).

,

Fig. 237.

Mortul, colivele

si

Fig. 238.

colacii se due p nascilnie, nasalie sau (agla 2),

care seamana cu o poarta ingradita cu nuiele, cu patru picioare(fig. 237). Ea se poarta pe umeri.

48. Tdrndcopul (fig. 238) numit pe alocuri si casma, cioacd,. ') Marian, Immorm. la Rom., p. 234 qi urtn. ') Viciu, op. cit., p. 82.

www.dacoromanica.ro

158

schioaca, crampOzt, ghellnoaie, chirlopan sau tarsied are 1a capat un -ciocan sau un ascutis numit spintecotor, iar la cealalta parte o .casma.

49. 7 eica e de obiceiu un butuz gi trit si intepenit cu terusi, in care se pune apa pentru pasari, porci;, cani, sau unde rse toarna zoile la porci. Poate

Fig. 239.

1 ficuta ยงi din scanduri (fig. 239). Se mai numeste si trencti sau tenca .

Tocila n'au toti gospodarii. Cea mai simpla (fig. 240) se compune dintr'o piatra de ascutit puss pe un ax de fier, cu un pithier sau manusa. Axul sau grindeiul este sus;inut pe doi pari sau 5o.

67" I

Fig. 240.

Fig. 241.

invart cu o manivel:i sau cu piciorul ; are deasupra roatei un vas ce pleura apa si dedesubt o teicuta unde se tdrusi. Alte tocile se

scurge apa.

5r.Traga este o sandura groasi, cioplita dintr'un butuc; are doua brale sau manuri, de unde se leap tanjala. Cu ea se trage pe poarta afita gunoiul si mai ales buruiana si tarna de pe arie, dupa ce aceasta s'a pricsit, adica s'a netezit pentru treierat (fig. 241).

52.

TrOsurile vechi aproape au disparut. Din ele multe se

aduceau de poste hotar, de sigur, dar indestul de multe se lucrau si in tarn de rnesterii targurilor, iar la inceput de cei ai satelor.

In once caz, stia stapanul ei sa-si repare micile stricaciuni. Nu vom gresi, de sigur, daca vom da cateva lamuriri vechi asupra trasurilor romanesti cari cuprindeau si vestitele comic de popa.

Un calator englez in terile romane, pe la inceputul v:acului XIX, zice : ((Una din slugile noastre mai fuiese in Moldova si ne spunea de iuteala cu care many surugiii lo,alnici, cu cuvinte cari ne faceau sa ne uitam ingroziti la starea nenorocitelor noastre briste.

-Cand ajunserii in sfarsit, hamurile de franghie fury intinse si rowww.dacoromanica.ro

159

invite pe pamint gi cinci cai fiind variji intr'insele, fora inhamati la fiecare trasura, desi doi ar fi fost cu totul de ajuns. Ne rugaram acuma pe atat de serios, pe cat de fara de folos ca surugiul nostru (termenul prin care e cunoscut aici un vizitiu moldovan) sa mearga incetinel, cum ne-am fi rugat de un vizitiu saxon, dandtr-i desmierdatorul nume de &Imager (cuvantul inseamna «cumnat)) si numele se da de obiceiu vizitiilor germani de pe timpul imparatului Iosif, mai ales data se intampla ca drumetul sa fie vesel), sa scada iuteala ; insa in zadar, caci, precum in cazul din urma, putin iti folo-seste sa to manii sau sa incerci cu bacsisul, astfel surugiul nostru -(un neobisnuit de frumos flicau cu basmaua infasurata in jurul -capului, ca o cealma) se indupleca abia sa se invoeasca la micul gaiop. Iuteala lui obicinuita, galopul mare, ar fi facut bucati carutele noastre 3).

Un astfel de calator vorbeste mai departe : «Aceasta experienta pc care o facuram asupra repegiunii primejdioase a surugiului moldovenesc, tie incredintase de nevoia de a lasa la o parte once idee despre comfortul de a sta intins bine intr'o dormeuse §i de a -ne acomoda cu scuturatul carutelor obisnuite ale terii. Aceste ve-

hicule sunt facute in intregime din lemn, fara o bucatica de fier macar pe dansele ; prin urmare, repede de rasturnat si repede de ridicat ; au o inaltime de aproape trei picioare si o lungime de patru si pot continea numai o valisa pe care find asezata o cantitate mica de fan, sta calatorul. Grosolania cu care sunt injghebate, face sa se poata repara usor, le poti schimba Ia fiecare casa de posta si patru cai sunt inhamati in totdeauna Ia ele, caci plead fara deosebire In galopul mare».

Pe urma vorbeste despre imbraciimintea surugiilor de pe atunci; peste putin tusk iii aduce din nou aminte de carutii si adaoge: in caz de rasturnare, din cauza lipsei unui cuiu dela roata, surugiul

se coboara si taind o pans din vr'un copac din apropiere, pune Ia loc roata si cand repeziciunea mersului nostru ameninta cu focul, nu se alearga la intrebuintarea grasimii, ci mijloace mai firesti erau puse in lucrare, pentru a se Impotrivi urmarilor frecarii»2).

0 parte din vorbele de pe urma ne aduce in minte pe mos Nichifor Cotcarul, din povestirile neajunsului nester Ion Creang:L ') Arhiva, VII, 11-2.

2) Ibidem, 15 6.

www.dacoromanica.ro

160

C. Dogaria sau butnaria. r. Cortsiderafiuni.

Dogaria (dela vorba doagii) §i butnitria (dela vorba brae) s'au desvoltat din dons motive : unul e necesitatea vaselor pentru economia casnica, atunci cand vasele sapate in lemn s'au cele provenite din scorburi de copac si infundate nu mai corespundeau gradului de civilizatie,. gustului ; al doilea desvoltarea industriei vinului si altor bauturi.

De sigur ca ambele .sunt destul de vechi. Aceste motive au_ avut putere tot mai mare si prin urmare aceasta ramura de industrie casnica a aners pasind inainte pans astazi.

Filoxera care a starpit mai toate podgoriile romanesti, a I-5cminteo masura ca mesterii de poloboace si vase mai mid, destinate' bauturilor, si lase de multe on la o parte acest mestesug.

Dogaria este ocupatia muntenilor pentru vase mici si a podgorenilor pentru vase mari. Potrivit Iegiuirilor timpului, se intocmesc de multe on bresle la tfirguri si sate, romanesti sau colonizate prin straini. Astfel butnarii din Piatra, din partea targului, cari se chemau sndreitei, erau atat de cuprinsi, ca le da mina sa fad danie un loc al breslei manastirii Bisericanilor, in veacul XVII. Ei aveau un staroste si prin acele locuri de paduri gasiau destul Material de lucru, asa incat stateau in fruntea orasenilor. La 175o cei din Moldova se impartiau in butnari can faceau buti rioua sau Intri, in butnari-legtitori, adeca butnari adevarati, $i dogari cari legau O. Poate au invatat mestesugul acesta indirect sau direct de peste granita. Pe la inceputul veacului XVII se pomeneste de satul Faraoni care fusese pustiit si colonizat cu Unguri, a caror ocupatie de capetenie era dogaria 2).

Am pomenit mai sus ca aceasta industrie apartine mai ales. partilor muntoase si vom vedea dintre tie cateva.

2.

Sculele.

Sculele dogarului, pe langa uncle din cele pomenite la capitolele precedente, sunt : 1) Iorga, 1st. Row. in chipuri ¢i icoane, III, p. 175.

2) Uricariul, XVIII, 363.

www.dacoromanica.ro

161

i.Masa de tras doage sau cdnele (Fig. 242), care cuprinde : A) patul, trupul sau Pala; B)custura sau dalta ; C) pana fi D) picioarele1); doaga se trage cu mina pe deasupra mesei.

2.Pribohtl, numit §i dullag, este un cuiu de °lel tonconic, cu

I

INSOFM1111§111111111116MEMMININI

1 Fig. 242.

F. 2431 Fig. 245.

care se priboiefte, adica se fac gauri cercurilor de fier la boloboace spre

a le prinde (fixi) in nituri.

3.Dalta de cercuri este ca §i priboiul, numai ca in varf e lata §i ascutita ; cu ea se taie cercurile de fier (Fig. 243).

4.Baschia, ciocbia, pima sau batica/ este un ciocan in forma de limbs §entuita. antul se a§eaza pe cerc §i cu un ciocan de Iemn se bate deasupra ca sa fuga cercurile titre partea mai umflata a vasului (Fig. 244).

5. Sgdrcittl sau scoaba sluje§te la curaiitul muchelor la vasele mici (Fig. 245 )

6. Cleftele sau cleftarul de seas cercuri

Fig. 244.

-(Fig. 246-7) se compune din : A) cdrlig 3i coadd, miner, gaild, gberan sau trikator. Capatul A se reazama in doage, iar carligul Bapuca de cerc. Carligul de fier CB, se mi§ca imprejurul cuiului C. B)

Fig. 247.

Fig. 246.

7.Scchinoaia, scaunul de culitoit sau scaunul de doage (Fig. 24S -9) se compune din : AB : clobanlul, capul, ciocbia, cdpatina, ciocul, ciacdia, I) Dame, op, cit. p. 87.

Pamale, Indualria cosnied.

11

www.dacoromanica.ro

162

sau broasca ; C: talpiga,calcatorul, itilpigul sau talchighil ; d: scaunul pe care sta calare cek ce lucrena doagele, apasand pe .talpiga; E : cuiul care fine fixat clobancul in conek FG ; H: masuca; podia sau pun-

Fig. 248. iira ; I: depth,. Apasand cu Piciorul pe talpiga, doaga se ,prinde intre

cleste si cane si cucitoitul'incepet pasnicul sau capra (Fig. 254se-compune din dQi craci si un arc, arcuir, coardli sau punte. Alta forma (Fig. 25r) se nurneste far si, ca si -pasul, slujeste la tras -circumference pe doagele fundului la poloboace, o-

bezi la roate, etc. In.A are un piron in jurul caruia pironul din dr= ful ciocanului descrie circumfereNa. 8. Gal-dinar& (Fig.

Fig. 249.

252) slujeste la facerea gardenului sau gardinei, slincidecul in care se fixeaza doagele ce formeaz1 fundu1 vasuluil Scandura A alurieca pe capul doagelor, iar departarea gardinei de gura pasului este egala cu distanca dela scandura la gardinar.

www.dacoromanica.ro

163

Un altfel de gardinar are forma unei custuri (Fig. 253) si se lntrebuinteaza la facerea gardinilor vaselbr mici.

Fig. 251.

c:7770=7 Fig. 250.

Fig,. 253.

9.

Bnintril (Fig. 254) este un cutit pentru facuf. cercurile de aemn la vasele ro.DogaruY (Fig. 255)slujeste la craparea lernnelor pentru doa-

Fig. 256.

Fig. 255.

Fig. 254.

Fig. 252.

gele mid ; fiecare, meter are trei dogare de diferite mJsuri. z r.

Ciumpeiu/ (Figura 256) slujwe la craparea cercurilor.

3.

1.

fac

Cofittge,

cofetieiele

Produc(iuni. ยงi

cofele

sau doni tele

din doage de brad, cu un sing& fund si

o

(Fig. 257) se toarta

tot de

brad. Au cercuri de lemn, can se' supim la capete si biaandu-le in jos, le face sd nu 'se desfaca (Fig. 25$). Cercurile glut de lernn de alun, despicand nuiaua in doua Si ctu-atind-o.

Sunt si cofe cu capac ; cofitele, mai mici decat cofele, si cofdicicle, mijlocii, au mai des capac. Cercurile pot fi si" de fier.

www.dacoromanica.ro

164

Toate se folosesc la adusul 1i pastratul apei, la adusul vinului, iar dupa ce se invechesc, slujesc la pastratul semintelor.

--_ Fig. 258.

Fig. 257.

Fig 06r.

'Linde cote sunt inflorate cu imprimari de fier, cum arata fig..

259, desfasurand doagele unei cofe din munch Sucevei.

11,11,11111111111i0111(1141,11111111111111,11111,11111,10-1111111111,11111 IIIIIIIIII 1111111.1111

1111

lll ss alt.,,,IriWara0.71..."MtilKlet

4.1440t at7117.4. to a Ira

...,.....14.,,t1 xi ..a.a-Ntar41:iV1iAkii`11

IA 7114.243.4qta ..1.4

:4111417,1 INA 1 WeVIL.a.,X1. 1V1.1.XVi 4.11.1.1..ONLAVVICIAVa VOCI 4131 as

Oro

Jr. .

+2,14,11.14A N.`,14.**

.444/444S417 I %IN

nit

274 Tit xxxxx 4

lllll 111M41111171,141,t1LI

f

0 o 0 00

.

/4?

.

rtril .4.4.

0r;0 (dai ,_ ,,, ,...,......,, r's

0 0 4

1? -,4444/4 ft.." ...:-...

/1

... '

1/1" ° Ai'

11.

1,,,-;,;;,' .7.;;;;;.z,,:,,,,,,,,,e',/.Y:i.v.i:!.,pyl' .,--....-14 ..... , .1."4,,t,

4iI

o.,

/f

0c

oo0

Z..2.......,....,,...,

if.",

t at,C

41

1r:A

,,,,/, 441 s.

-,.-;-.. ...

Fig. 262.

W .j.,*"...,

* tyovs

..1.1 ,,,,,,I. 4.!,', Oak: t

.,

s"

1.

r'it:

.t.

k.. Id Vki

i 1 41.41'

, J., 0 0 or.i) 0 0 0 0 0 V*:, 4. , .... ft", , A.7...11e2711[

;*

IAt./ o o ........-..-> ............"......=. . , ..".... N.

...t.4:1:',. ,a.,..........,,,,.....As. , ,I. .1....,.......... , -Nk........,-.1 I

..

b1

1.1, '.

if,,tori 7. ,...144101,111111rlo 11,1

N, -..1%

'S%.

.;\ 4%

".%

..1

i

\ \, .,.

\."-:!:

\T

.... ,..... ..........A..... -,........

III, U /// I

MU

\ `:

-Fig. 259.

Iig. 060.

In unele parti cofele de diferite marimi se cuprind is numelcde cart, data nu insemneaza numai "mica donita, cofita, prevazuta. cu astupus ; o folosesc la mulsul vacilorÂť 1).

1) Viciu, op. cit. p.27.

www.dacoromanica.ro

165

2. Vase le can se folosesc la mulsul vacilor §i al oilor le-am vazut in alt loc.

3.-0:aura ftintanii vom vedea-o cand vom descrie pusul sau fantana. Ea se mai nume§te §i crluf, «ciubara de scos apa», sau ;Weald.

4. Bola este un vas de lemn infundat, cu o capacitate de 1-3 cote de apa. Forma fundului ii este ca o elipsi regulata sau ovala.

Doagele

deasupra sunt cu cateva degete mai inalte. 0 doaga

dela partea cea mai ascusita (Fig. 26o) este mai groasa la partea suTioara §i-i strabatuta deo gaura pe unde iese apa din bota. Aceasta

parte a botei se pune la gura cand se bea apa. 0 alts doaga, la mijlocuL.unei parti mai pusin curbe (Fig. 26r) este mai lunga §i are

doua gauri de cari se leaga o asa sau un curmeiu. Pe fundul superior se mai afla o gaura (Fig. 262). Apa se toarna peste fundul deasupra §i intra in bota pe aceasta gaura sau mann. Ambele sunt astupate de obiceiu prin dopuri de lemn cari se anina de capatul doagelor prin ase. In bota se duce apa la munca campului.

5.Banita este mai larga la gura decat la fund §i are o toarta.

Cu ea se masoara §i se masura mai ales inainte cerealele, cuprinzand douasprezece oci. Astazi, cand prea rar se mai intrebuinseaza ca unitate sau ca masura in corners, poate sa fie mai mare sau mai mica.

Le face orice gospodar ; are cercuri de fier. Diminutiv: lanicioard

6.Merticul e o masura de o oca capacitate. and nu se face din doage, e un trunchiu scobit. Se folose§te mai ales la moara spre a lua zeciueala nukinifului sau de gospodari cari imparsesc tain pazitorilor de sarine §i de vite.

7. Gdletarul (Fig. 263) are secsiune eliptica, cu fundul mai mic decat gura ; prezenta

doua torsi. In el se spall rufele se la, etc.

In Ardeal pare a se numi hitrlOu, «ciubar in care se oparesc rufele ; a harbti= a opari rufele cu le§ie» 1).

Vasele marl cari se folosesc la vel8. nite §i poverne le vom vedea la randul lor.

Fig. 263.

9.Putini, vase de doua on mai lungi decat largi, cu scandura dreapti, mai largi la fund decat la gura sunt de diferite marimi §i .poarta diferite numiri : brddoaica poate cuprinde o capacitate de Francu-Candrea, op. cit. p. 107.

www.dacoromanica.ro

166

2-4 cofe de apa ; borioaica e putin mai mare si in ea se umple. borsul ; budaievel, fucia, etc. io.

Vasele largi )si scurte : ciubdrul (il vom gas% aiurea) carese foloseste pentru strangerea zoilor, etc., numindu-se .iaf 5) §i laturariu (dela laluri) 2). Dupa ce se incheie doagele, ciuberele se

lustruesc pe dinauntru cu ajutorul unui instrument numit la Romanii din Muntii-apuseni, ghinitoare 3) ; ddia, etc.

Fedelqele,

11.

pentru apa mai ales, au o forma deosebitd.

(Fig. 264).

12.

Cattle sunt

Fig. 254.

vase foarte marl, inalte de cite doi metri si Chiar mai mult,

Fig. 265.

cu gura de doua on mai larga ca fu'ndul. Le vom vedea in alter parte.

toate vasele de forma for a), deosebite ca nume, dimensiuni $i intrebuintarel se fac din doage cari se lucreaza in gospodarie sau chiar in padure, cum obisnuesc unii Romani din Basarabia5). Ele sunt infundate la amandoua capetele sau numai la unul singur.

13. Poloboacele §i

pop,

Fundul unui vas (Fig. 265) se compune din : stinghie, chingd,_ calafat, zaplatg scalp, punte, 10' sau curmez4 ; B) doaga 'mica,. ') Viciu, op. ott., p..79.

2) Ibidem, p.136.

3) Francu-Candrea, op. cit., p. Ioo. ) Dame, op. cit., p."85. Dogarul (pe moldovene0e butnarul) face donife sau cofe, hardaie, deje sari cittbere,ca zi, Iziirdaiaqe sau ciubarao, cofife cofuiele, sitare, cofer sau sistare (Itardaicife, ciubarase), pdlnii de 'emit, punit sau leice, bote, berbinfe, curatoare, vedre, btÂŤlaie, galeti, putine sau trzzsii, putineie, catarne, butoaie sau acoave, butii, boloboacg, (poloboace), butotase, balerce, balercute sau valerage, butii, buriase, budace, fedelese, fucii, etc. Viciu. op. cit., p. 63.; par/tize, cada sau ciubarul in care aduna ce culeg la vie, pans store; se mai nume;te li vos; p. 42: tilde, vas, balercil, birdie, butie ; p. 3o : ciao, mic vas de lemn, cam '/Z

www.dacoromanica.ro

167

trftirc, aripd sau haripd ; C) doag4 din aripd sau std/pu/ aripei ; D) doagd din mijloc sau std1pul mijlociu 1).

De obiceiu, dupa ce doagele s'au lucrat, ,s'au prins intr'un fund sau numai in cercurile dela un capat, se face foc in mijlocul polobocului. De caldura doagele se imladie putin, iar gospodarul le strange cu ajutorul vdrtejului.

14.

Dante instrumente nuLzicale.

Pentru a ne face o idee mai precisa asupra acestei parti dirt industria lemnului, vom city cateva date gasite la intamplare: Buinari in Muntii-apuseni sunt in comunele Tiulesti, Valea-mare si Tomesti ; ei fac buti pe can le transports cu carele la targuri in Ungaria si Transilvania 2).

Multi autodidacti din Straja Bucovinei pricep butnaritul si fac cote, cofaeli, obroace pentru camesi, poloboace pentru pepeni si curechi, ciubarase cu torti, infrumusetate cu flori facute cu fierul fierbinte, berbinti ยง. a., can lucruri ar putea concurs cu ale bodnarilor ยงcoli0 ยงi iscusici O. Ocupatia principals a Motilor e fabricarea de ciubere, doniti, cercuitul si dulgheritulr Acei cari se ocupa cu facerea de ciubere si cercuitul se numesc vasari ยงi sunt mai cu seaina din Vidre, Ponorel, Neagra, Scarisoara si Secatura. Vasarii iii desfac marfa pe la targuri

prin sate si pe banii castigati, la intoarcere incarca pe cai sau ye card, porumb, grau, secara, etc. Cei mai man sunt cercnitorii cari si

n'au alts avere decat un biet cal cu care nutresc o familie din cite 6 inembri. Pe cal incarca pans la 400--=600 cercuri cu can pleats in tetra unde lucreaza la cercuitul vaselor de lemn, pana cand iii ispravesc cercurile si la intoarcere aduc bucdfele la copii si la muiere,

care ii asteapta cu dor. capcea, cam i dcm. ; forma lui e ca a unui Mieriu cu coada de lemn ; p. 84: Had, balerca, poate dela lemnul de tisti din 'care se face; p. :24: butilc, dimin. din bute, un ghiob, tendulet ; p. 36: cosoaie, cerculete de nuiele de salca cu cari se leaga cercurile de lemn pe bull', vine din cog, cogoiu.

6) In Basarabia dogarii lucreaza doagele in paduri, cari de cele mai multe on sunt arendate de Evrei, stricand astfel mult padurea. Z. C. Arbore, op. cit., p. 455.

1) Dame, op. cit., p. 89, din care capitol s'au impruinutat multe.

I) Francu-Candrea, op. cit., p. 51.

8) D. Dan, Straja, p. 51.

www.dacoromanica.ro

168

0 asemenea cutreierare prin tara tinand cite 5-6 saptamini, se zice ca Motul face : Pagele pe la Siria ), Craciunul pe la Ilia I).

Cel mai bun tovaras al Motului la drum este calul siiu, pe care vasarul incarcand cite o chifitti3) pleaca alaturi cu cercuitorul

in lard: Colo pe Dealul-mare Merge Motul cu ciubare Si cu teocuri4) de rapina,

Sa le deie pe farina, Ca s'aduca bucatele La copii pi la muiere.

Mergand incet dupa calul sau, pe care nu-1 pretueste mai putin decat Arabul pe at lui, cu capul ridicat, cu privirea limpede, dna : Du-ma Doamne'n pace'n tara Cu cercuri §1 cu ciubare i ma ada'n pace iara La copii pi la muiere.

Ori : Nu am pane, nu am sare, Toate le-a dus darea mare, Darea mare ce m'apasa, De sta sufletul sa-mi iasa ; Vin biraiele cu carul, Ducu-mi traiul pi malaiul,

Ducu-mi toate, -mi las'amarul.

Mi-ap da pruncutii la pcoala, Dar nu-i pot cu straila goala.

Inaltate imparate,

Vino'n tara, fa dreptate Daca crezi in zeitate" 5).

La Romanii din Megknia, butnarii poarta numele de butari 1) .5iria e un °rape' pe langa A rad, in Ungaria, unde la 1849 armata maghiara, comandata de generalul Gorgey, a capitulat inaintea optirilor rusepti.

2) Ilia e un orapel pe Murep in jos, intre Deva pi Dobra.

9 Sunt chifife mari §i mici; una contine 14 bucati, alta 12 bucati, de vase. Chipita se compune din :

Prirldul mare, 8 litri de targ care are 20 litri midi. , mic, 6 litri ; o litra de Virg are 2 decalitri.

Patrarul, 4 litri.

Ferdelqul, 21 /, litri.

Feratul, 8 cupe vechi.

Ciubara§ul, 5 cupe vechi. ,u,ftarul, 2 cupe vechi.

Toate aceste vase yin unele peste altele.

4) Teocurile (tocurile) sunt facute din coaja de brad, anume pentru a pune rapina intr'insele, pi pe cari Motii be vand prin sate pi 1a lard.

9 Francu-Candrea, op. cit., p. 61-4.

www.dacoromanica.ro

169

sau lupdtari (lopatari) §i cu me§te§ugur for produc urmatoarele obiecte: curia (butoiu mare in care se pun struguri), putina (cu o capacitate de 400-500 oci), grabli (un fel de putina mai mica de 50-6o oci), buteli (butoiu de 50-6o oci, in ele se pune rachiu, viii sau Diet), croabld (fel de putina de 20 30 oci si chiar mai mare), bull (fel de putina in caiie se bate laptele), burin (butoia§), gaktd (arom. : galeatd, vasul in care se mulg oile la tarla; mai toate galetile au aceea§ capacitate, incat servesc §i drept masura), buclic

(arom. : ImcM §i buclifd, un vas de lemn in care se pune apa ; se -obi§nue§te printre Aromani mai mult ; tine apa rece ; cand e facuta din lemn de brad, face sa miroasa apa placut), fdriif (arom.: frafe, fdrase, este facut tot de lemn cu una sau doua incaperi ; cel cu una serve§te la strans gunoiu intr'insul, jar cel cu doua la pus lingurile intr'una din incaperi §i furculitele in celelalte), ciz'pister (capistere, in care se framanta panea), amber (hambar), sindfichiu (lada), gdvane (obiecte de lemn in cari se pune sare, mancare, etc.), clo1nic, ciurild (arom. : sjdrliciu, cu care bat bacii laptele ca sa-1 fats branza), cuponi (cupdi, in care se spala rufele sau se da de baut vitelor sau se pun dedesubtul ci§melelor), /upatii (plural : lifpoli ; fel de fel, lupoti furnofti = lupeti de cuptor), piindcoti (arom. : panacuio, o scandura groasi de vreo doi metri lungs §i scobita in forma de cuvatd, slujind

la pusul bucatilor de aluat in fiecare scobitura, unde apa se Iasi a se dospi, dui*. care se aduce la cuptor), cainaci (lemne lungi cari servesc la prinsul pe§telui), cupid (fel de obiecte pentru plutit), linguri, furculijd de lenin, furti (furca, fel de fel) (1).

D. Strungaria ; sApatul in lenin.

Strugaria este partea din me§te§ugul lemnului cea mai putin raspandita din cauza scumpetei instrumentelor ce le cere §i a lipsei de nevoi pentru productiunile acestei industrii. Astfel cum este ea astazi, strugaritul se confund& cu .rotdria. Butucul rotii este singurul object care are §i el intr'o masura relativa nevoie de a fi strujit la strug.

Strugul, strungul sau strujnita, cu care se strungdre1te sau se strujefte, este de doua feluri : mi§cata cu mina (Fig. 266) §i cu calcator

(Fig. 267). Butucul iea conturul ce i-1 determine custurile sau gripcele (Fig. 268-9).

1) Per. Papahagi, Megleno-Romassii, I, p. 30I.

www.dacoromanica.ro

170

Trim!, compasurile sau .pantrik, descrise aiurea, slujesc rotarului la insemnarea obezilor, spre a le putea ÂŤindol sau incujbaÂť, adica spre a. le putea da forma arcata (Fig. 2,7o)._

Fig. 266.

Fig. 268-269.

Cobrila, cuplita, cornita sau scaunal de inspitat (Fig. 271) cuprinde

roata cand se inspiteaza sau se obedeaza. &annul de aFat obcile cand se' gauresc cu lingura (Fig. 272)1), Cahtpu/ capetelor de

L:3`)

spita (Fig.273) cuprinde aauri de diferite marimi, in cari se potrivesc capetele spitelor ce se fixeaza in ciolane.

Sgririeriul (Fig. 27.4) slujeste la tras linii paralele cu o fata dreaptil sau curbd.

Afara de roate,.marii mesteri in ale strugului mai fac :

Plopi (sing. plosca) (Fig. 275), cele mai fru==-moase dintre vasele gosat id

Fig. 267.

podaresti. Plosca e ro-

tuna,

latd,

cu fel de

fel de flori incrustate in piele colorata si boita iaras in chipuri diferite ; are canafi de piele ') Dupa Fr. Dame, op. cit., p. 41-2.

www.dacoromanica.ro

171

si falduri sau horbole tot de piele. 0 cures lungf cu cercurele cheotari o imprejmue de jur imprejur ; de ea se poarta Plosca plink cu vin, cand se pofteste satul la cite o nunta. Alte figuri le vom vedea

i aiurea 0, 0

rimminniMEIRIMMILIV, I

111 III

ill

I

ir

I

11111'111111

II

0

0

%11911111111

Fig. 271.

111111111111111111111111111 111 11111111 111111 1 1111111111

1111

11

Fig. 272.

Fig. 276-277.

Fig. 27o.

Solnite, mid vase in cari se tine sarea, mai ales la munca campului.

Chisdul (Fig. 276-7) pentru pisatul piperului, numindu-se si rhipernija, slujeste la pisarea piperului negru, scortisoarei, etc. Are un (Mug sau pang.

000 Fig. 273.

Fig. 275.

Fig. 274.

In comuna Tepu, jud. Tecuciu, era un mare /nester de {scut fecnice sau sfivnice cu ajutorul unui rudimentar strug...

1) Vezi Viata romeineasca, II, No. to, p. 6o.

www.dacoromanica.ro

172

Alte obiecte mai sunt : suciloare pentru pane, ours rofii de lemn, picioare de masa, etc.

Saparea sau gravarea lemnului de sigur ca s'a practicat foarte de mult, dela aparitia instrumentelor de taiat subtire. Au inceput-o cei deletnici, infrumusetandu-si diferite odoare sau lucruri de casa, dar mai cuseama mesterii de me(!' §i blide,carisapau aceste vase in lemn.

Cuvantul de blidar se pomeneste de mult si se da cu parerea ca vechii blidari lucrau blide de cositor in anumite poieni de codru.

Din 1693-4 insa, avem stire ca blidele se lucrau si din lemn la strug (de sigur ca mai inainte se sapau), cum arata un document : (Co poiana in codrul Esului, pe Vasluiet, unde se chiama la Blidari, zicand ca ar fi facut-o insusi cu toporul din codrul intreg, cu multi osteneala.... ca a Post acel Iftimie Seafarial, find bejenar au ramas acolo in poeni cu sidcre, cativa ani, si lucra la strug si s'a numit aceli poeni pe numele lui, de le zic poienile Blidarului» 1).

Sapaturi cu cutitul vom vedea multe aici si vedem mai ales in albumurile inceputurilor noastre etnografice.

Mai toate catapitesmele bisericilor si manastirilor noastre de odinioara sunt foarte bine lucrate de oameni harnici si rabdatori, cu adevarat evlaviosi. Mestesugul sapatului se vede $i in alte parti ale bisericii : in amvoane, cari sunt sculptate uneori ca o horbota, peste cari intinzandu-se apoi vestmantul stralucit .al poleiturii, seamaul cu o tofi bogata si rara.; in jetele arhiereilor si Domnitorilor, cari infatiseaza de multe on si o maestrita sapatura a stemei terii ; in usi, etc.

Din nenorocire, zice marele nostru istoric si Roman d-1 N. Iorga, cele mai multe din vechile usi s'au prapadit cu desavarsire, fi ind inlaturate, ca niste bucati de lemn, mancate de cari !

Podoabe de acestea sunt : usa manastirii Coltea, jetul din biserica Subestilor din Campulung, facuta de oNicolae tem(plarul)» in 2 Martie 1786 2), precum $i strana dela Bradicesti, facuta in 1701 pentru episcopul Varlaam al Husilor 3).

0 lucrare de valoare in timpul din urma ne vine dela d-I D. omsa, profesor in Sibiiu, cunoscut prin Allmmul artistic, publicat in 1904 ; materialul din noua sa lucrare: Album de crestaturi iii lemn, ') Iorga, Stud. Doc. VI, p. 62.

2) Iorga, Ist. Rom. in chipuri ¢i icoane, III, p. 63-4. ') Ep. Melchisedec, Cronica Hufilor, p. 159.

www.dacoromanica.ro

173

este cules din 139 comune din Transilvania si Banat, cuprinzanct 243 bucati infatisate pe 41 tabele cromolitografiate.

Artistii nostri vor gasi acolo noun motive de ornamentatie na-tionala.

E. Mangalul sau cArbunele de lemn.

Industria carbunelui din lemnul pe jumatate ars nu s'a practicat decat aproape de timpurile noastre pentru nevoile din launtrul terii..

Carbunele acesta se foloseste azi la targuri pentru masinile de calcat rufe sau pentru anumite feluri de sobe. S'a cerut insa in timpurile

mai vechi de titre orase pentru export, sau deadreptul de titre strAinatate.

Fig. 279.

Eig. 278,

Fig. 278 reprezenta un car al unui cdraus de mangal, copiat dupa

desemnul de pe tratura de Raffet in 1837 0.

Relatii despre Basarabia spun ca facerea carbunelui sau mangalului este o indeletnicire printre cele mai de seamy ale locuitorilor din locurile paduroase, cute sunt judetele Chi,inaului si Orheiului.

Pe lot, stanjenul de lemne de stejar se vinde cu 4,50-6 rtihle, iar dintr'un stanjen se obtin piny la 50 cetverti 2). Lucratorul pentru munca sa ptimeste ca simbrie o rubla pentru fiecare stanjen de lemne prefacut in carbuni. Un car de mangal se vinde la Odessa cu 15 20

de ruble,. Intr'un car nu intra mai Inuit de 3/, dinteun stanjen bine ') Semancitorul V, No. 16.

2) Un cetverti = 0,0216122 stanjeni cubi sau = 209,901754 litri ; cub = 46,269941 cetverti.

www.dacoromanica.ro

1

st...

t74 ars. Aceasta ocupa;iune o aveau altadata si locuitorii din jude;u1 Hotinului 1).

In Macedonia, aceasta industrie este destul de raspandita; 'mai ales la Aromanii Olimpiani 2).

In tara si in Ardeal se fac carbuni de lemn numai pe la munte in doua feluri. Un .metod consta in a face vravuri sau gramezi mari de lemne si a le da foc, iar card se crede ca au ars pe jumatate, se sting- focul cu apa. Carbunele rezultat se usuca si apoi se desface.

Acest metod are neajunsul Ca carbonizarea nu se face deodata, ca unele lemne and aproape in intregime, iar altele numai cat se afuma.

Al doilea metod mai inaintat consta in a face un cos sau horn de glii, brazde adica, destul de tare ca sa nu se daratne, si a pune apoi imprejurul ion lemnele hotarite pentru a fi schirnbate in carbuni. Cind grosimea paretelui de lemne s'a facut aproape de un metru, se incunjura cu alts camasa de brazde de pamant ; brazde se pun si deasupra.

Sub lemne, se face un cotton ca la lozni;a, a carui gura da (coresponndo) cu cosul launtric al brazdelor. In cotlon se face foc ; fumul si para iese afara prin cosul de brazde (Fig. 279). bupiiniai =it timp, lemnele se carbonifica, toate de o potriva.

Cei mai buni carbuni ies din lernnul 'de stejar si de prun.

Lernnele puse la captor nu trebue sa' alba o grosime ,mai mare ca J 0- 5 cm -2.),

F. Impletitul.

Impletitul nuidutelor. sau -ramurilor de diferite specii de) rachita este o ocupatie de capetenie in multe sate, fireste pe unde creste aceasta planta : rachita. Totus sunt sate., precum este Potlogii din jud. Dambov4a, ai carui locuitori merg in alte sate si cumpara sau string rachita pentru impletitul coMui. Am avut pilej la car sa vedem impletituri de rachita ce inlocuesc scoartele ; tot astfel cand am aratat ndmestiile de prins peste.

Alte produ'ciiuni sunt panerele cu toarta (fig. 280), cari au un schelet de ndiele, iar impletitura este de rachita sau demlaja. Pane1) Z. C. Arbore, op. cit., p. 454-5: 2) T. Nenifeicu, op. cit., p. 34.

3) Dupa cum se practica in jud. Dambovita.

www.dacoromanica.ro

175

rile albe (fig. 281) cari se folosesc in deosebi la pastrarea rufelor curate, se fac din rachita a carei coaja a lost luate in diferite chipuri.

Panerele sau cosurile pentru cules la popusoi, etc. (fig. 282) sunt un tip care variaza. Cei din zona clealurilor le fac pentru strangerea si transportarea fructelor.

Fig. 2S1.

Fig. 280.

F g. 282.

In Ardeal, cosnrile se mai numesc spent' sau code l) si colarci (sing.: cotarca) 2).

In' Ma6edonia'si mai ales in Meglenia (satul Birislau), se fac cosu'ri de' albine si de tot. felul pentru pane, poame, struguri, te-

reale,' pentru dram! paielor, gunoaiefor, peste, cosuri numite tabla pl. table' Carom.' cdnestra; pl. cduestre), de toata frumusetea, tali, se Nand in .zilele de balciu 'grin diferite sate si arguri prin prejur 2) iJtiii gospodari mesteri, inloc tie nuielute de rachita sau mlaja Ai& teitt 'folosec alunnl tanar, .despicandu-1 cu cosorebal in fasii sub-

si irnpletindtt-1 apoi in panere cari seamana cu panerele Oltenilor, negutatori ambulanti.

Altii, mai nieste-ri, coloreaza mai intaiu lemnele in diferite colori si apoi le impletesc. Colorarea in negru de scumpie, in galben tie rachita sau galben de lemn galben se face intocmai ca la Idneturi.

Pentru diferite nevoi, impletesc chiar bdiAri sau be/dii (Et ;ii) de coaja de teiu; una din. aceste impletituri este roara,. un fel de c'cvlet in care gospodinele mesteca mamaliga in ceaun dupa ce au ivat-o de pe foc.

In timpul de urma au aparut diferite brosuri de lucru manual, printre cari se deosebeste a d-lui Monsa, Buc. 1909.

-tiri

1) Viciu, op. cit. p. 79.

2) Ibidem, p. 27.

') Per. Papahagi, Illegl.-Rom. I. r. :S.

www.dacoromanica.ro

176

CAprroLuL II.

CEREALE LE. A. Macinatul cerealelor.

Rasnita este o moan mica, miscata de mina si slujeste astazi,cand mori de apa si «de foc», pentru pregatitul fainii suns multela facutul rrrlrrielii sau crupelor de popusoi. kipiea urluielii se face pentru pasari, pui mai ales, si pentru bucataria casnica. Urluiala fiarta cu julta, bostan (dovleac), etc., este mult gustata, mai ales lama.

In timpurile mai vechi insa, cand morile erau boieresti si manastiresti, cand erau rani si la indepartare mare cite °data de sate, rasnitele au folosit si la macinarea fiinii pentru marnaliga. Astazi rasnitele pier si proverbul : «ma trimite del,a moarii la riisnita» va ramanea in domeniul istoriei.

Iata, ca ilustratie, cateva vorbe despre rasnita din 1739. nu &este dovada contra calugarului, ci numai oasa, pen niste seamne ; dar incas, cu toate acialea, s'au cunoscut ci calugarul Sava cu voe fetii au tacutu pricing de curvie, iar nu cu sila, den vreame ca casa lui Sarghie (tatal fetei) de a calugarului au fost de departe una de alalta, cat ar arunca un om cu batul ()data, si, vreme aciaia cand s'ar fi rapit fata, au zis fata ca i s'au facut zua, mergand is la rasnita.» 9.

Rasnita se aseaza intr'un colt de casuta sau poiata, pe zidire de caramida sau de lut, sau pe la rusi de lemn. Peste acest postament sta o piatra gaurita prin care rasbate un cuiu de lemn gros nusmru.l mit lima/Wein. Peste piatra aceasta si peste cuiu sta Fig. 283. rd)cniIa, roata de piatra care se invarteste. Ea are a gaura cu (Iona daltuituri. In aceste daltuituri se pune o bucata de lemn tare numit pdrpdri(a. Parparita are o scobitura unde sta capul invarticiului, peste care se invarteste roata rasnitei.

Asa tiara, data pe dedesubt ridicam cu pene tie lenut invarticiuI

77-

1) Iorga, Stud. Doc., VI, 439.

www.dacoromanica.ro

177

mai sus, departarea intre cele doua pietre se mareste si deci urlueala va ti mai mare.

Ambele pietre sum incunjurate de o vera sau stral, facuta din scanduri sau coaja de teiu. In fats, are o gaura pe uncle curge urlueala.

Rasnita se misca cu hadaragul, o prajina fixata in rasnita intro gaura; hadaragul este legat de o sfoara de coarda casutei.

Grauntele de rasnit se toarna cite putine pe gaura din mijloc a rasnitei.

Pietrele se fereca rar, sau aproape nu se fereca ; ferecatul consta in lovirea pietrei cu un ciocan spre a-i desnetezi fata.

2. .3Iorile de cai au o constructie analoaga cu a morilor de apa, numai ca le lipseste roata. Caii invartesc sulul deadreptul. In Ardeal se numesc soace 1).

3. _Horde de apt.

Considera(inid. Potrivit vechilor datini feodale, morile au fost legate de morii, pomenindu -se in toate actele de vanzare, danie sau schimb, «iazuri cu vaduri de moara,. Morile apartineau prin urmare boierilor si manastirilor la cari erau obligati taranii de pe moie sa-si macine faina, neavand vole a-¢i face ei actele. Pietrele se taceau in $ara, iar cand nu se gasiau, se aduceau din Ardeal, pans si din Hateg. Asezarea for se Ikea prin me§teri straini 2).

Astfel vedem in 1561 pe Alexandru Lapusneanu cerand I3istritenilor din Ardeal «niste roti de moara de marmura din Hateg», comandate pentru o biserica (sic), precum si un mester spre a be fereca (beschlagen) 3).

Incep pomeniri vechi : Act de vanzare de vad de moara, «insa vadul ds! moat(a) de doua roate» pentru 135 «de galbeni bani gatao din anul 163o 0; act de vanzare din 1632 si al aceleias mori in 1637 3) ; act din 1660 pentru zalogirea a unei jumatati de roata de moara, insemnand, probabil, aceasta zalogirea unei jumatati din partea de zeciueala ce se cuvenia ca castig pentru o roata, adica o piatra, adica atata parte din folosul total al morii, cam pietre de macinat avea 6).

') Viciu, op. cit., p. 78. ') Iorga, Ist. Rom. in chipuri of icoane, III, p. 161-2.

3) Idem, Doc. Bistr. I, p. LXI. ') Idem, Socot. Bistr., p. 278.

5) Ibidem, p. 275.

6) Ibidem, p. 277.

T. Pauline, ImItssiria casnicd

www.dacoromanica.ro

12

178

Din 1702, tocmeala pentru constructia unei mori «precum sa-s §tie ca avand noi tocmeal(a) cu dumnealui sa-i facem moara dela Campulungu, noi sa taiem lemnele, noi sa facem zagazul, iar dumnealui sal care leamnele... parii morii to ;i $i 8 temeae ale gratariului, si sant 15 leamne, sa le care oamenii manastirii.... si de afar(a)

$i

din casa morii, §i jghiaburi §i capriorii si latii si verghiile,

babele, covat, laturoi, toate noi sa le caram.... Iar fiarale gi pietrile sa fie toate ale dumnealor».

Intr'alt contract, tot de pe atunci, zice : «$i sa avem a darea moara pe faina par la Santa Marie Mare» 3).

Procese de mori din 1709 2); evaluare de productiune din din 179o: «socotindu-se foarte giosu cate boo met-tea de paine pe an dela amandouii pietrile, afara de partea morariului» 3).

Iata §i un «perilipsis de toata cheltueala morii din Cloani, cand am facut-o intai ; 182o Septembre 27 : Tai par.

Pentru zile de lucru 2.114, cate par. 20 zioa, care s'au lucrat numai la sapatul Si ziditul erugii.

Chiria boilor ce au carat la piatra de zidit. too 15o Chiria caratului tuturor lemnelor morii.

190 Facutul casai morii cu podul apei ti cu tot cat an trebuit pana s'au dat pe faina.

120 Doua perechi de pietre dela Vai-de-ei, in loc.

40 Adusul pietrilor de mori.

70 Fierul si lucrul tiganilor.

14 24 La osabi(i oameni carii au ImpuFat 0-au spart la piatra pe eruga.

8 gi doua oca raichiu, facutul ciuturilor.

8 Sicuitul pietrilor morii.

3o vedri vin 65 25 to vedri raichiu. pentr(u) o mie oca faina de porumbi, cane) par. 3, s'au ma(n)75 cat la lucru.

1057

25 = pentr(u) too oca branza la lucratori.

Iarba de puva cu care s'au apart piatra supt moara gi pe eruga.

25 to

2 mie sindila.

una mie noaa sut(c) optzaci doi, par. doaazaci g(i) patru, afar(a) de cheltueala.

1982, 24 ce este sa se mai faca cand se va pune pamant pe lama zidul erugii §(i)afara de stavila care trebue sa se faca la intratul apei 1982, 24, adica ;

pe eruga, §(i) altele cate mai trebuesc.Theodor Vladimirescus. 4).

1)

e) 3)

4)

Iorga, Socot. Bistr., p. 2S3.

Mem, Stud. Doc. VI, p. 97.

Ibidem, VIE. p. 242.

Ibidem, p. 7-8.

www.dacoromanica.ro

179

i

Stanjanirea comertului §i industriei nationale din epoca Fana_ Tioti lor si mai inainte mult, se poate spune aproape sigur, incecepand cu veacul XVI, nu atinge moraritul. Episcopul Melchisedec 1) citeaza Iie Iacovache Rizu, Post demnitar in tars sub mai multi Fanarioti, care spune ca «provinciile Moldova si Valahia tin aveau li'bertate de a vinde productele for abondente ; ele purtau numele de .cii mara sultanulni si aceasta vasty camara era exploatata de doua corn-

panii de negustori turci can se acolisiau de toate obiectele de hrana cu un pret mic. Una din aceste companii purta numele de negusJoni de fiiind si alta de negustori de tent» 2). Cea dintai facea negot cu cereale si legume uscate si avea un intendant la Constantinopol, iar corespondentii mi§unau in diferite cetati de pe malurile Dunarii.

In 1860 erau in Romania 6.771 mod 3); acestea apartineau de sigur proprietarilor. Prin vai necercetate si, mai tarziu, aproape de anul in care traim, din spiritul si nevoia cooperarii, se nasc mici mori, purtate de subtiri suvite de apa, can de abia produc faina necesara

a doua sau trei familii.

Acestea fac parte din industria casnicd, deoarece apartin §i sunt

facute de gospodari pentru nevoile tor. Si pentru acest motiv vorbim §i not de ele.

Literatura populara atinge parti din vieata omului, cari ii sunt intime. Pentru a arata, prin urmare, chipul cum taranul nostru s'a legat de mod cu sufletul, iata cateva din productiile populare dlspre mod : Poporul crede ca moara este opera deavolului, iar Dumnezeu a luat-o in stapanire numai cand s'a facut cosul.

Alta credinta zice ca Dumnezeu a luat moara dela deavol pans va cadea frunza de pe brad, dar bradul stand ve,nic verde, deavolul i-a batut cuie de fier ca sa se usuce. Dumnezeu a inverzit cuiele (nodurile ce se vad si astazi) si astfel moara tot a lui Dumnezeu a ramas.

Alta credinta glumeata zice ca deavolul s'a lasat de moara numai dupa ce morarul, care canta din scripca, I-a pacalit, punandu-i degetele intre butuci ca sa invete si el a canta 4).

Deavolul nu se poate alipI astazi de moara decat stand sub ') Ep. Melchisedec, Cronica Huqilor, p. 85-6.

2) Cours de litherature greque moderne, p. lo8 3i 183.

9 M. G. Obedeanu, La Rountanie economique. Paris 1876, p. 193.

4) El. N.- Voronca, op. cit.. p. 199-200.

www.dacoromanica.ro

180

roc', ca sa le poata invarti, si cand el se supara, apoi se strica ateceva O.

Moara se afla asezata inapoia iatirrlrri sau gului, un brain de pamant umplut cu maldari de nuiele si gunoaie, iar pe deasupra pamant turnat. Scopul iazului este sa adune apa, mai ales in vremuri secetoase, care apa sit poati invarti roata morii, cand se por-

nwe. Daca insa apa este indeajuns sau mai multi cleat trebue, apa morii este adusa pe un canal, iar ceeace prisoseste se scurge pe albia ei veche.

Iazul morii se mai numeste si rail, iar vatra morii este dedinaintea usii morii, uncle trag gi asteapta oamenii cu sacii la macinat randul sau sirul 2) care se respects cu stintenie. Expresiunea cunoscuta este : «la rand, ca Ia moara».

Moara este incredintata unui moral-, care de obiceiu se pricepe la hum/Tie, reparand ceeace se strica. El fereca si pietrele.

Zeciticala morii este vania, una din zece sau din douasprezece, parte care se imparteste intre proprietarii morii. Din zeciueal morarul iea a patra, a cincea sau a asea parte.

Moara urubla, adeca merge, macina; moara s/a cand e stricati sau n'are apa, n'are .zapor (apa necesara pentru a putea porci roatele).

Naloagas), niivaloara sau ;tavola este imbulzeala, lume multi care vine la moara.

0 moara cu o singura piatri sau rorta se numeste morifea 4) sau chartra 9. Alaturi de moara este casa morarului, si mai prin toate partile diferite cotete pentru porci si paseli cari traesc din gratintele risipite de jos, «cum traeste Oita Ia moara». Cei ce vin la moara iii fac mancare acolo, pried peste $i dorm pe saci. La c>

moara se deosibeste :

2 0

a-

15

5

1 b----35o_5 41

4' ___

Z'

V

1

2

5 --6

I

)4 3,,

J 6

Starihrhil(tig. 284) care se compune, in genere, din pa-

tru stilpi (I t I I) numiti baplani, batuti in fun-

dul garlei, ale c:tror capete sunt legate printr'un lemn numit puntea bogdandor.

Fig. 284.

1) El. N.-Voronca, ofi. cit., p. 209.

2) Viciu, op. cit., p. 77.

3) Viciu, op. cit.. p. 62.

41 Fig. 284-290 Sl textul urrnator dupa Dame, op. cit., p. 147-162.

6) Viciu, op. cit., p. 32. Moara mica cu roata in apa).

www.dacoromanica.ro

181

Slavilti se numeste opritoarea facuta din scanduri (3-3'-3") ยงi care, ridicandu-se sau lasandu-se, da sau opreste cursul apei. Ri.dicarea sau lasarea stavilclor se face cu ajutorul unor lanwri (4-4-4)

ce sunt puse in miscare de vtirtejuri (5-5-5) asezate pe un po-

dulet (6-6).

Ridicandu-se stavilele 3

3' apa curge in scoc, laploc, lake sau

trine. ;

.44141

INN

r

I 1111.1i111111

11111

8

'

1111111111111111111111

11111,111,1

.

al111,0111,11

li' 111

111111 \11111IIIIIII

11111

111111111

ihIll!Inlv.11',

, II

1111111111111111 1'1

III ILL

1

.1..

11'

111111,',:i1'1"111111111'111\1"1"11i1111Y11111111'1111111

j

I

1111

' 100,

10 1

..11,1151,124 .111i1

;7

--:

i--' 0 r

,

..

fs =

II M ,[UM

1.11111111

4m NPhii.II

1

1

t

111111111]

11.(,..-111111111111

uuoluml

uuum

44144111mi .m1111111111

1,1 1

1111

I

111111i11111111111W11

1110!1.11111111110

==.=

Fig. 285.

Scocu/1) este micul canal ce duce apa la roata de o pune in miscare. Mai pretutindeni scocurilc sau lapioacele sunt facute din scanduri. Panne (2-2-2-2) se numesc aripele scocului. Intrarea 1) Se numegte scoc gi adancitura ce face apa din jos de moara. Se mai zice gi vultoare, (v41toa re) sau bolboaca (bulboaca), iar in Muntii apuseni &vet (Francu-Candrea, op. cit., p. lot.

www.dacoromanica.ro

182

apei in scocuri este impiedicata de stavilele 3- 3' -3 ". Ridicandu-se-

si 3', apa curge si cade pe cele doua roti dela moara punandu-le in naiscare. Scocul ce se afla in dreptul stavilei 3" $i prin care apa curge cand sfa moara, se numeste sterp 1). anti caderef de apa este destul de insemnata, scocul aduce apa deasupra rotii ; cand e putin insemnata, scocul aduce apa

stavilele

3

sub roata.

La munte se intrebuinteath o roata cu fusul vertical, numita facau, ciuturd sau roata cu ca i.Par(iledin afara ale morii sunt: a) Casa inorii,

b) stavilarul sau stavila , c) scocurile

(data hunt douii pereclii de pietre) sau scocul (dad nu este.decat o math)?

d) roata.

Scocu 1 este facut

din scanduri, une-

le alcatuind fundul iar altele ari-

II

,

pele (fig. 286); el este tinut de grinzi, puce de-a cur-

ir6

-111j6/ mezisul peste niste

stalpi.

Fig. 286.

Koala (fig. 287) este facuta din lemn $i cuprinde partile urmatoare : a a) Cupele, blidele, caufele sau ciuturile. Din loc in loc, peste cupe, ca sa nu se desfaca roata sub apasarea apei, obezile sunt tinute

de niste spete,ze sau reside. b b) Obe,ile, colacii sau cio/ane/e.

cc) Fusul de lemn sau grindeiul, osia

ยงi

osiacul.

1) Dintar se nume;te un fz1 de gratar ce se pune in dreptul sco curilor spre a opri murdariile ce via pe apa. Prefuste se nurne0e lemnuL pus in capul parilor cari alcatuesc despartirea intre scocuri gi sterp.

www.dacoromanica.ro

183

dd) Crucile sau rascrucile ce sunt prinse intr'o parte de obezile ITO si de alta de grindeiu.

Bo Idul sau capul se

numeste fierul ce se pune uneori in capul grindeiului.

Brotacul sau broas-

ca este lemnul scobit pe care sta capul grindeiului sau se ihvirteste boldul.

Perna sau perinocul

este stratul de lemn de care e prins brotacul.

yindrelele sau undrelek sunt cele doua

lemne pe cari se ra-

Fig. 287.

Zama perna.

2. Parlile dinlauntru (fig. 288) sunt:

Fig: 288.

A) Pietrek ce start intr'un colac de scanduni 1).

B B) Podia ntorii.

1) Viciu, op. cit., p. 34.

www.dacoromanica.ro

184

CC) Stratttl pe care sta podul.

D) Scara ce suie in podul morii (casei morii).

EE) Po lila

prdsnelului.

F) Prasne 1111, crdngul sau prdstelnicrrl1).

G) Roata cu indsele.

HH) Babe le sau stdIpii ce jin podul morii. Acesti patru stalpi alcatuesc usoaica morii 2).

I) Copt/.

Spre a face faina mai aspra sau mai moale, cu ajutorul posadei (pose it) se ridica sau se lasa babaittl, care ridica sau lass polita, prdsnelul ยงi pietrile. In unele mori ridicarea si lasarea se face cu ajutorul unui zavor 3).

Roata cn maselele psi prdsnell 1 (fig. 289), cuprinde:

Fig. 289.

1) Francu-Candrea, op. cit., p. 104. Posada ;i postata, o grinda groasa la moara, pe care se reazama o alta grinda impreunata cu crangul.

2) Etym. Magn. Rum., p. tan : in amnarele morii stint bagate aripile intepenite in ni0e lair% ce se numesc gene in Transilvania ; amnarele dela moara aunt un fel de furci, pe cari se formeaza capul morii ;i sunt infipti pe rascrucea dela babaluc (Covurluiu). Idem, p. 1.096-7 : anui-

nare la mori se numesc acele lemne cari aunt In colturi, in numar de patru, fiind daltuite, iar prin daltuituri intra paianturile (Covurluiu). Casa

morii se compune din 8 tit/pi pe cari se pun mai multi amnari daltuiti la doua parti pentru a putea sta scandurile ce formeaza paretii ; in capatul amnarilor se pun 8 costoroave pe cari se face acoperamantul cu stuh sau indila (Iasi).

3) (Partea ce sluje0e la ridicarea pietrilor se nume0e, in Dolj, crainic sau aintarul pietrilora.

www.dacoromanica.ro

185

a) Fund de loan sau grindeird. Acest fus, in afata de moara, -poarta roata de apa, i inlauntrul moi-ii, roata cu masele. b) Roata cu indsele, in numar de 44. Maselele sunt prinse de

-obezile rotii. Cand se rupe o masea, se zice Ca este o stirbiira sau )flirbilara in roata.

cc) d

Cradle sau rascrucile.

d) Poli(a prdsnclului.

E) Prasneltd, prdsiclnicul sau crangal. Prasnelul este alcatuit .din 7 fitori sau fidori prinse la amandoui capetele in tdrcoale. turtle, impinse fiind de maselele dela roata cu masele, invartesc

fusul de fier ce pune pietrele in miscare.

F) Fusul de fier.

G) Tdrcoala de sus.

Copt/ ,ci teica (fig. 29o) 1) cuprinde :

a) Com/ in care se toarna grauntele de macinat. b) Teica, copai(a, postavila 2), posiatyt sau sculuraloarea, o curie miscatoare, in

care curg grauntele dela cos inainte de a trece intre pietrele morii. Miscarile teicii reguleaza caderea grauntelor.

Calla fi spetea:;.a. Caii cu spetezele in cosul pi alcatuesc Kara copitol. e) Coarda f) Cdpdstral, inthrzatoral sau sinkneaua r kit.

cd)

Fig. 29o.

1) Etym. Magn. Rom., p. 837-8. Partite deosebite ale morii sunt : roata de apd pi roata cu masele al caror butuc la ambele capete are cate un fus de ofel, apezat pe nipte Marne tari de stejar. Roata cu masele invarte prisne/u/ care este intepenit in piatra alergatoare, inconjurata cu o vepc.4 de lemn. Deasupra pietrilor se mica coretul, in care yin bucatele din cog. (Brapov). In Biblia lui Serban Voda din 1688, piatra alergatoare se chiama prirparif4 ; csa nu zalojepti moara, nici parparita morii, cad sufletul acesta zalojepte*.

2) Viciu, op. cit., p. 69: pospaiu,.praful de &ilia care se apeaza pe paretii morii gi pe objectele dela moara ; postampt, o trocuta in care pica grauntele din copul morii pi din aceea in gaura pietrii dela moara.

www.dacoromanica.ro

186

1") Titireol 1), care scuturat find de piatra alergatoare, misca intr'una teica ce e atarnata de coarda e si de caparaiul f. g) Fruntarnl, ,corona sau masa pietrelor. h) Piscoaia, chiscoaia, vrana sau ts/r/caps/, prin care curge faina. i) Postava, cervata, copaia, lirdoiul, lady sau hambarapd in care curge china.

Pietrele morii :

Pietrele sau rasnitoarele sunt asezate pe podul morii. Celei de dedesubt, care nu se ;nisei'', i se zice statdtvare sau :,.aceitoare ; celei de deasupra, care se invarteste, i se zice alergatoare 2).

Piatra zacatoare are la mijloc o gaura, numita buric, prin care trece fusul de fier al prasnelului.

Piatra alergatoare are de asemenea la mijloc o gaura, numita gdrliciu

In garliciu,prin care grauntele ce cad in teica trec intre cele doua pietre unde se macina, se afla o bucata de fier numita parpalijd, parpario, perpelio, prepelita sau gdnjein 0, in care se prinde capatul fusului de fier care invarteste piatra alergatoare.

Imprejurul pietrelor se afla un cerc ficut din coaja de copac, numit velsca, vacdlie, toc, ocol sau obod fainii.

1i

care impiedica risipirea

Pietrele morii, pe Eta unde se, freaca una de alta, sunt /math..

Ferecarea se face cu un ciocan ascutit de otel (de cri(a) numit ciocan de ferecat 4). Cand se fereca pietrele, morarul le ridica si le muta cu o parghie $i o bucata de lemn cilindric numita tafaIng sau tdvaluc si taming. ') cln genere, scuturarea teicii se pricinue;te de un bat ce e legat sus de cal ยงi sta cu capul celalt pe piatra alergatoare, langa teica. Acest bat, ce e m4cat necontenit de invartiturile pietrii, se numqte titirez, hadarag, hilddrau, bataiuq, bate :14, batoclit sau terteleac.

3) Etym. Magu. Rom., p. 837. Morile din Valcea au trei-patru alergatori. Fiecare alergatoare se compune din ate doua pietre, una deasupra gi alta dedesubt. Deasupra fiecarei alergatori este cate un cop in care se pun boabele de macinat. In acest co; este un titirez care face sa cada boabele in moara. Mai in specie piatra alergatoare se chiama la toti Romanii numai piatra cea de sus care se mira, iar cea de jos se numWe stateitoare sau zacatoare gi fezdtoare.

3) Viciu, op. cit., pdrktlifa, crangul morii ; scandura la moara pe care curge in jos faina.

4) cCrestaturile ce aunt in pietrele morii se nurnesc ยงaruri, ยงanturi ยงi x milt

www.dacoromanica.ro

187

Piatra zacatoare este tinuta in . loc de niste lemne numite crivace.

Praful cel subtire ce iese la macinat si se depune in toate partite prin moara se numeste pospoiu, iar in jud. Tecuciu pospaim.

Faina de popusoiu (porumb sau cucuruz) se numeste faina, nllaiu, pielna, iar in unele parti din Ardeal farina §i fanina pe Crisul Alb 1).

Pasat, urlueala, hurluiala sau crup: este faina gronzuroasa.

Oienud se numeste partea de faina sau de graunte ce se di morarului drept plata pentru macinht, in loc de bani ; in alte parti: ztvitlealfi sau virma.

Popusoiul se toarna in cos cu hauija, dimirlia, deuzerlia, baniciorul sau sinicea.

4. :Arne de vd,d. Mori de vant erau foarte multe in vechime, asezate pe marginea satelort in bataia vanturilor. Urme din ele au ramas si se vad §i astazi ; in nobrogea sunt mori in functiune si astazi, incunjurand de multe on de jur imprejur satele.

(Fig. 291 292).

Moara de vant 2) este

-44++++

7/1"''

4°4:

o moara ca si cea de

fig 880F

ap5, cu singura deosebire ca rata miscata de apa este inlocuita cu a

44-

road cu aripi mad, ce

este pusa in miscare de vant.

Ca la moara de apa, grindeiul ce poarta aripile invarteste o roata cu masele, care pune in miscare prasnelul. Acesta la randul sau, cu ajutorul fusului de fier, invarteste pietrele. Aceste pietre se numesc, ca si la moara de apii, statatoare sau zacatoare si alergatoare ; sunt frecate si incunjurate de o vesca.

Cosul este acelas cu teica lui ; si faina curge prin piscoaie in Fig. 291.

Fig. 090.

covata.

Partite caracteristice ale morii de vant sunt :

Fii. 293 : 1.a. Aripile sau hari,bile ; 2-2. Colurile sau samile ; 3-3. Chingile sau drevele aripilor ; 4. Grindeild ; 5. Roata cu masek ; 1) Francu-Candrea, op. cit., p. too.

') Figuri 0 text dupa Dame, op. cit., p. 159 0 urm.

www.dacoromanica.ro

188

6. Prdsnelul, crdngul, fenerul, fanarul, rdlugul sau valogul ; 7 iele

7. Clef-

de oprit moara, fringhia, piedica, fringhia de strans moara in

Fig. 293.

cleve, 'aqui de strans, balatul sau lanjul cdscdciurilor ,- 9. Fusul de fier sau fiend prthuelului ; io. Ovid. i r. Teica ; 12. Frunland sau

www.dacoromanica.ro

189

sirainl pielrelor ; 13. Piscoaia, rbiscoaia, piscoiul, gurija sau vrana

morii ; 15. ilcoperipl ; 16. Cerdarul, pridvorul sau finda ; 17. Srara; iS iS. Talpa ; 19. Baba sau babairirul ; 20. Protapul,, canna, oi,clea, pdrgbia sau drugul -moth.

14. Pare

rr ff

10

-41111/4

16 I 111NINF 111111111111b,.

I

Fig. 294.

Fig. 294: 1. Zripa sal barita; 2. Colurul; 3. Grindeiul; 4. Koalaru masele ; 5. Prrisnelul ; 6. Fusul de fier ; 7-7. Podul cofului, lega

www.dacoromanica.ro

140

Jura sau strain! cosultti ; 8-8. Caii, calufeii sau rasboittl ; 9-9. Brafele, spete;zele, chingile, cor ile, stinghiile, curmg4urile sau hydtura braultti ; 10. Coml ; I 1 --t t. Cleftek sau piedica ; 12. Franghia clefielor ; 13. Piscoaia ; 14. Pero, care inconjoara pietrele ; 15. Pdlnia sau leica ; 16. Tigaia, in care se invarteste capul fusului de fier ; 17. Masa tigati, talpa tigaii sau puntea prasneltdui ; 18. Cumpana, -veirtejul, schimbalparea sau posada ; '20. Chilli: moth.

Morile de apa dal; inapoi din pricina concurentei ce le-o fac morile «de foc», cari suprima intarzierile si, prin urmare, pierderea de timp.

Morile de vain pier din pricina celorlalte feluri de mori.

B. Spirturi

pi

batituri de pane (cereale).

Spirturi facute din cereale se desfac astazi in cantitate insemnata prin localurile de bauturi, si sunt cunoscute in Moldova sub numele de rachiuri de pane. Ele insa nu constitue un produs at industriei casnice decat foarte rar. Cunosc incercari facute in satele Moldovei de job, cari n'au dat marl rezultate din facerea rachiului din orz sau ssecara incoltit in apa, planiiidit, §i mai putin din alte feluri de grane.

Aceste incercari s'au facut in obisnuitele rehtiie sau povarne cari preg.itese rachiu si tuica 1).

Un oarecare avant a luat aceasta industrie in Ardeal, industria vinarsului de bucate, care da ca ramasite braica, ce se foloseste la ingrasatul porcilor 2).

0 bautura frecventa se pare, inainte de raspandirea viilor, a fi fost berea, care iaras nu se stie de a fost produs casnic.

Pe la 1567, Alexandru Lapusneanu cerea mesteri de facut bere la Bistritenii Ardealului, deoarece trebue «si mie si Doamnei, so;la noastra, §i, la boala noastra dese on ne vine sa hem bere» 3) Dar dupa o jumatate de veac, gasim pe Stefan Tomsa lasandune o scrisoare din 1613 (7121), prin care arata ce anume ajutor sa

se dea de catre Domnie, pentru hramul episcopiei de Husi. Iata acea scrisoare in traducerea Episc. Meh.h;sedec : «Cu vointa Tatalui 1) In 186o erau de acestea in tarn 1786. M. G. Obedenaru, op. cit., P. 193.

2) Francu-Candrea, op. cit., p. 9S.

3) Iorga, Doc. Bistr. I, LXIX.

www.dacoromanica.ro

191

si cu conlucrarea Fiului $i cu savarsirea Sfantului Dub iata deci eu, credinciosul Stapanului meu Isus Hristos, inchinator al Treimei,

tefan Voevoi, cu mila lui Dumnezeu Domn Terii-Moldovei, am inceput $i am desemnat aceasta scrisoare pentru hramul sfantului corifeului si tot laudatului Apostol Petru si Pavel la Episcopia de Husi.

2 buti de viii 2 calodi (negresit o masura) de secara, 2 calodi slad.

2 pol(oboace) miere.

Soo aspri pentru chelsug (cheltueala, dupa ungureste). roo aspri pentru tamale".

Slad se numeste orzul pregatit pentru fermentatie la prepararea berii O. Data taranul a gustat poate si gusts rar aceste bauturi, $i -a preparat si-si prepara altele. Anume :

Brain sau braga, luata de sigur dela Turci, o fac astfel Romanii din Bucovina, al numai se plamadesc bucatile de pane de orice faina

ar fi. In satele din jurul Cernautilor se faces mai de mult la fiecare casi 2).

Astazi aceasta buns bautura nu se mai intalneste la sate, iar prin targuri este facuta de Bulgari, Greci si Turci. oCovafa e o mancare de post. Taranii de pe la munte (Suceava) n'o prea cunosc. Covasa se face din faina de popusoi data prin sita cea deasa, in urmatorul chip : se iea o putina curata, se pune in ea faina cernuta prin sita deasa si. (TM de born, turnandudu-se in putina acoperita apa clocotita, pans se umple. Stand 5-6' cea,suri la caldura, covasa capata un gust acrisor si ca sa poata fi intrebuintata la mancare, se fierbe la foc. Ca sa aiba gust bun si sa se inacreasca usor, in faina de popusoi se pune si un pumn de Mina de grau. Covasa se mananca cu mamaliga prajita on cu malaiu dulce. Vara nu se prea face covasa. Covasa are mare asemanare cu

brabaÂť 3).

In Bucovina : Se cerne de cu sears prin sita deasa de toate flinile in covata : de popusoi, secara, grau, hrisca, etc.; se moaie

cu apa calda si se lass pana a doua zi ca si dospeasca. A doua zi ') Episc. Melchisedec, Cronica Hit§ilor, p. 102-3.

2) El. N.-Voronca, op. cit., p. 238.

5) M. Lupescu in ..ezittoarea, VII, p. 74.

www.dacoromanica.ro

192

se pune in Wait si se umple cu apa. Mestesugul facerii consta ditr proportionarea apei si fainilor. Umplerea se face turnand mai intaiu numai o tingere de apa infierata, apoi alta cu mdrgele (cand incepe sa faca apa margele) si alta fiarta. Putina se pune pe cuptor si pans seara e gata. Altfel se inacreste ca borsul. Iara se fierbe intr'o caldare

mare ca sa ramana dulce si apoi se pune intr'o putina la racoare.

Cand trebue, se mananca cu pane sau mamaliga, cu linguri 1).

Se intelege ca-i un adevarat lux sau rsipa berea covasii.

Borsul, nemernica temelie a alimentaciei poporului roman, se pregateste astfel in munch Sucevei, la fel ca in toate partile aproape : «se ieau Orate de popusoiu, cam 3 parch, o parte tarace de grau si se pun intr'un borieriu: o putina de brad on stejar. Borseriul 3) trebue sa fie curat. Peste taratele acestea se pune cuib de borv, bufie 3) din borsul vechiu, cari sunt acre, si se amesteca foarte bine, si peste

Orate se toarna apa clototita, mestecandu-se in putina cu un bac on de care on se toarna uncrop.

In borser unii mai pun crangute de visin ca sa fie gustos, iar altii barabitle (cartoafe) fierte, ca sa se inacreasca mai repede.

«Unele gospodine au obiceiul de a trage din cap (a scutura), cand umpht born, copiii on un argat, avand credinta ca astfel borsul se inacreste lute.

«Se mai crede de asemenea ca nu oricarei femei ii este dat sit faca hors bun. Dupa femeia blajina on lenesa, borsul nu se acreste in grabs si bine, pe cand dupa cea hunica, dupa o aschida, «borsul se face acru ca focul».

«Borsul dupa ce a fost lasat sa se inacreasca pe Tanga foc, la caldura, se trage de-o parte la racoare: din cand in cand, i se iea de deasupra, barii(d, pojghitele albe ce se formeaza si cari se numesc in alte parch si floarea borptlui.

«I3orsul cinut prea mutt la caldura se beihhvie sau duhlepe, adica

se stria si se intinde 4).

«Borsul se fierbe cu legume, carne si chiar cu o many de faina ca sa-i um file omului (matul) si sit se tie satul. Dar sa nu se uitc ca exists si bori holteiu, cand se fierbe «numai cu ceap3, care si chiper» si se mananca astfel !» 6) 1) El. N.-Voronca, op. cit., p. 238-9.

2) In Tepu-Tecuciu : borpaicu.

3) In Tepu-Tecuciu : huci §i huce.

4) M. Lupescu in Seztttoarea, VI, 64.

s) .ezatoarea, VII, 69.

www.dacoromanica.ro

193

C. Paiele.

Paiele de grau sau de secara n'au in industrie deck o singura folosire : din ele se impletesc : palarii de paie, paltirii de secard.

Aceasta industrie era cu desavarยงire necunoscuta in jira pana

Fig. 295.

Fig. 296.

acurn 20 -3o de ani. Cunoaterea ยงi raspandirea ei pare a fi o urmare a indemnurilor date de regretatul luptator al Ardealului, inte-

Fig. 297.

meietorul de ,coli ยงi directorul de ยงcoala normala de invacitori, Ion Popescu din Barlad.

Ministerul InstrucOei, stabilind recompense in bani pentru lucrul Pamfille, Industria casnicil.

www.dacoromanica.ro

13

194

manual in scoale, precum si expozitiuni de acest lucru manual cu prilejul conferintelor dascalesti, impletitul paielor s'a r5spandit lesne si astazi copiii din scoala si altii din afara isi impletesc si coase singuri

palarii de paie.

In Ardeal, impletitul se cunoaste si se practica de mult. Tot copilul isi are vara pearia 2) sa, iar toamna isi coase palaria sau co; lanacul.

Cu cat sunt mai multe fire de paie de impletit, cu atilt lucrul c mai spornic. Impletitul obisnuit este in 7 ci S sau 9 (paie).

Paiele se aleg sa fie uniforme ca dimensiuni si coloare. Ele se pastreaza la umbra, ca sa nu se decoloreze sau sa se pateze, in mici snopulete.

Inainte de a se incepe impletitul, se immoaie in apa.

Impletiturile sunt simple (Fig. 295), adica au marginile °aide, in col juri (Fig. 296), dintre cad cel mai lesnicios este impletitul in patru col juri.

Unii copii isi boiesc paiele in negru de anin, in galben cu

dreple, §i

galben de rachita sau de lemn galben, intocmai

fi

iih.LILL

.LI

Fig. 298.

cum se coloreaza si lana.

Roata de impletituri find gata, se netezesc marginile de adausuri sau innadituri, se bat cu ciocanul si se coase, incepand cu fundul.

Cordicek sau corddhle colorate nu lipsesc. Cei mai practici le inlocuesc cu niste balm', ate de

lana colorata, ca sa nu se dabala.7.-ze palaria.

Mested i-am gasit pe orianii din Orfelinatul agricol ( FerdinandÂť,

din Zorleni, Tutova, cari vand si s5tenilor ceeace le prisoseste.

Din spice de grau cu paie, unii lac barba lui DI1111111V11, o fru-

moasa impletitura care se atarna la icoane.

D. Bucialiria. i. Considera(ivni.

Orice popor igi are o bucatarie a hti, sp2cia13, national5, pe partea comuna tuturor celor ce au la indatnana aceleasi mijloace si mai ales aceleasi materii de consumatie. Numai partea acraTanga

sta, speciala noun, vorn descrie-o aici, pomenind pe cealalta nu alai in treac.t. ') Viciu, op. cit., p. 66 ; ;i beartii.

www.dacoromanica.ro

195

0 cercetare amanuntita ar fi de nevoie ; o incercare bine reu-sita nu cunosc decat pe cea alcatuita de priceputul imitator d-1 Miltai Lupescu, directorul Orfelinatului agricol «Ferdinand» din ZorleniTutova, in revista de folclor Se:,'ettoarea.

Asupra acestui capitol nu vom face nici o descriere, si numai vom semnala urmatoarele : La tnunca campului, pe drumuri (carausii), etc., infing in pa-

mint un lemn indoit sau fac o piratnida din trei lemne si au cufba, cujba, cdrligul sau vdritlid sub care fac foc ca -sa filrba ceaunul spanzurat deasupra (fig. 299). «Cujba nu se iea din loc, caci se crede ca astfel iea cu (Musa §i sdracia».

Bina in ceaun se mesteca prin ajutorul unui bad cu sau fara lopatica la un capat (fig. 300) numitfacale(, cukpr, melesteu, nuitth 1), culi,cer 2), matnaligoiu §i niestecator 3) ; data are /opatica se numeste astfel.

Unele gospodine mesteca mamaliga intre picioarele unui scaunel risturnat, in conFei Fig. 299.

Fig. 3oa. facuta din coji sau beligi (§i Inldii) de teiu, in tocalii(jud. Gorj) (fig. 301), doua lemne indoite can se alipesc de caldare ;1 peste can se apasa cu picioarele.

Mamaliga se rastoarna pe _Tundra de indindligd (fig. 302-3), numit si carpaior in Ardeal.

Fundurile pot sa fie numai niste scanduri, pot fi mai lungi (fig. 3 o3)sau rotunde

(fig. 302); au coada. Ele mai acopera oalele ;i putinele si coada for slujeste ca chisoiu (pilug) pen-

tru pisatul aguridei si usturoiului.

In Polovraci-Gorj, am vazut cum malaiele, nedospite mai ales, Fig. 301.

Fig. 302.

se coc in lesiuri (fig. 304), un fel de strachini marl de lut, grosolan tacute $i arse in foc. La fund au doua gauri pe uncle se baga un ') Viciu, op. cit., p. 59: gnu-at* un lemn rotund cu mai multe raze; se folose0e la mestecarea coleqei care se face din farina de grau §i carea e moale ca mamaliga cea pripita 0 se mananca cu laptea.

2) Ibidem, p. 38. ') ibidem, p. 58.

www.dacoromanica.ro

196

bat cand testurile sunt fierbinti. Turtele se pun pe vatra arsa, iar deasupra for se pune testul sau pasta, infierbantata §i ea in cuptor, astfel ca turta se coace innad4t.

La pane, framantarea se face in covata sau pe o masa. Ca sit nu se mite covata, se pune intr'un scaun anume facut, numit de Romanti de peste Muntii apuseni corletin, iar in alte parti ale Ardealului corlete 1).

In urma se intinde panea pe crapator 2) sau crapitor, o tabla sau masa patruunghiu-

lara, pe care se soapi' (a soge) dandu-i forma dela urma.

Panea se pune

pe-

Lopata sau pe paitd 4) Fig. 303.

§i se gate§te de a 6 puss in cuptor.

In timpul acestei pregatiri, se arde cuptorul cu lemne. Dupa Fig. 304.

ce s'a ars, se scoate jaratecul afara cu cociorva (fig. 305) sau corciova 5)

Fig. 305.

Fig. 307.

Fig. /o6.

de forma semicircular) cu o coada numita borjoc sau ddrg °). Cenu§a

§i

spuza marunta se scoate afara cu pcinittuful (fig. 306), numit

1) Viciu, op. cit., p. 36: cCorlete,fr4mantiltorial pe care se pune co-

vata sau troaca de pane, and fac pane).

2) lbidem, p. 37.

3) Frfineu-Candrea, op. cit., p. ro5

eA soage, formarea panii din aluat, spre a o bags in cuptor. Troaca in care se soage aluatul se chiama soaglitoare); Viciu, op. cit., p. 78 : «a sogit pita = a pune aluat din covata pe carfiatori 5i a-i da forma rotunda = a soace, a soalge, a solgi,_ a sovalta.m

4) Viciu, op. cit., p. 64 : Hata, scandura pe care impart aluatul pen tru pane, 'cand e sa-I bage in cuptor).

6) .$azdtoarea, VIIT, p. 91.

6) Viciu, op. cit., p. Si.

www.dacoromanica.ro

197

in Suceava si panta. IMF sau paineitnf

.pleatfurci 1), o prajina lungs u carpe prinse la varf. Panatuful se moaie in apa ca sa nu se aprinda ; cu api mai multi, slujeste la potolitul focului. In Arden' se foloseste mopiagul sau fonwiagul de paie Panea se pune in cuptor cu Lopata de pane, care are rartea lata dreapta, patra ta, cu marginile si colvurile ro-

carp?'" tor sau lopatiz

OHO

Ceeace ramane lipit de covata se rade cu ralnitoarea numita si rtkeitoare, gripcii sau rocusti, care e de fier si are forma unei tesle mici. Aceste rasa-

Fig. 308.

tunjite. In Novaci se chiama .de

pita.

Lori sau razui'turi se fac un fel de pane numita rcisunoiu, de catre MoO s).

La prescuri, pe fiecare corn al ei (fig. 308) se afla semnele lasate de priscornic, cand au fost apasate inainte de a se van in cuptor.

((

Fig. 31o.

Fig. 309.

Priscornicul este de piatra, sapata de gospodar ; are forma unei piramide trunchiate, sprijinit pe o prisms lata si inalta de jumatate de deget. Pe cei patru pereci sunt sapate inicialele numelui barbatului si femeii, cu anul Si ziva facerii. ') &zatoarea, VIII, p. 91.

3) Viciu, op. cit., p. 61 : Moviag ยงomoiog, o sucitura de paie, cum fac cand and cuptorul de pane. Se pune intr'un par ยงi se implanta in earful capitelor sau clailor de fan =-- pop; in Moldova : momaie gi sparietoare ; altfel fumuiog.

3) Francu-Candrea, op. cit., p. los.

www.dacoromanica.ro

198

Pe al familiei mele se ceteste: R(asalca) t<amfile) ; Kostacite) Kamfile); 18 ; 87 ; 40(ebruar) 5.

K (a) 11 0) Pe fund sta scris 110(us) K (cri) G (tos).

Ce cautau si cauta Inca si astazi pe cruci slovele vechi, seexplica usor.

CAPITOLUL III

CANEPA $I INUL. 1.

Consiclera(iuni.

Lucrul canepii si inului este grija ferneii si fetelor unei gospodarii ; el are de stop de a procura intregei familii firul din

care se face camasa, izmenele, prosoape de sters si de dus mama liga la munca campului, fete de mese si de pat si adesea chiar haine, acestea fiind pregatite din firul mai gros.

In deobste grija barbatului este sa samene; incolo nimic nu-1 prix este ; acesta este un fapt pozitiv, nedrept adesea, dar indatinat : «femeia sa-si vada de furca», zice vorba curenta.

Lucrul canepii se face mai ales iarna ; vara, femeia iea parte la munca campului alaturi cu barbatul.

Nu sunt date precise asupra culturii si industriei canepii din timpurile vechi ; se pare totus ca gospodinele romane se indeletniciau cu aceasta, cu inul mai ales si dupa traditie si cu urzica, al carei mestesug de lucru s'a uitat cu totul.

Intr'o relatie de schimburi intre Moldova si Ardeal gasim, print 1564, vorbindu-se de canepa, «scat/trip quedam» 1).

In 1567, Alexandru Lapusneanu primeste conepi si in tot din Bistrita Ardealului 2).

Din 1702: «acolo megiesii adapa vitele si topic' innri )s-i ctinepi 3),

find vorba de iazuri in cari satenii topian canepa pentru a o melila si lucra apoi.

Mai tarziu, intr'o lista de lucruri din 1784, gasim : «9 giumatat de calti, 59 calepe in, bez calepuri ce sant randuite pe la Tigance ca sa le toarca, 4o (lice in, 4 chid canepa...» 4), adica de') Iorga, Doc. Bistr. I., p. LXVII. 2) Ibidem, p. LXVIII. ') Idem, Socot. Bistr., p. 86-7.

4) Idem, Stud. Doc., vii, p. 234.

www.dacoromanica.ro

199

numiri de impartiri si cantitati uzitate in industria canepii, cari se and si astazi.

Din aceasta din urnia lamurire mai rezulta ca lucrul canepii poate chiar si domnesti prin se facea si in casele boieresti grija jupanesei care impartia lucrul si-1 supraveghia pe la roabele tigance.

Date mai intregi le gasim intr'o monografie istorica asupra unei comune din Moldova, Bogdana, jud. Tutova 1).

In comuna Bogdana, zice autorul, pana in deceniul al treielea din veacul XIX, femeile de aici isi taceau panzaturile numai din cayrdsiti nepa si in. Dela acea vreme insa bogdanasitele au inceput (invrasta) deocamdata servetele de canepa si de in cu bumbac. Aceasta s'a intamplat pe la 1828 ; data este tinuta in minte dupa yenirea pe aid a Rusilor si dupa luarea Brailei dela Turci.

Intrebuintarea bumbacului era pe atunci o raritate; tine -1 cumparau, erau razasii mai avuti. Cu timpul insa, instarindu-se si ceilalti sateni, bumbacul s'a introdus din ce in ce mai mult, trecand astfel dela razasii fruntasi la cei mijlocii si mai tarziu si la cei codasi.

Lupta aceasta dintre bumbac si canepa si celelalte plante textile folosite, s'a inceput de pe la datele aratate (1828-1837) si a mers pana la ISSo, de cand satenii s'au lasat in cea mai mare part, de samanat in si canepa. In 1905, cultura aceasta a scazut la 8o Ioo prajini, adica 11/, 2 hectare. Ea se face numai de vreo 40-50 de razasi. In se samana numai de vreo 15 razasi. Asa se vede ca ca-

nepa a ajuns sa se sarnene numai de VI, si unul de 1/41 din nuinarul total de 662 capi de familii, cari tniesc in corn. Bogdana.

Cauzele cari au facut ca bumbacul importat sa inlocueasca pana inteatata canepa si inul cultivat de sateni sunt urmatoarele : nista-

rirea din ce in ce mai mult a raziiยงilor cu incepere de pe la 185o si mai ales 1860 incoace; din scumpirea vitelor si cerealelor si din nevoia ce s'a sitntit de bratele femeielor la munca campului, din ieftinatatea bumbacului cum si a panzei gata de hasa (sau mai ales : america) si in sfarsit din istovirea pamantului prin cultura neintrerupta si lipsa de noun ingrasari ale pamantului destinat canepistelor.

Acestea toate unite si cu lipsa unui spirit calculat de economic au facut pe locuitorii din corn. Bogdana sa se desintereseze din ce in ce mai mult de cultura canepii si a inului. ') Ec. I. Antonovici, op. cit., p. CXCXII.

www.dacoromanica.ro

200

In Basarabia culturile acestea au scazut, zice-se, din pricina sleirii pamantului marilor proprietari prin intinsele culturi ce se faceau in vederea exportului 1). Nu stiu insa cum stau taranii.

Romanii din Transilvania stau mai bine.

Cu toata pomenirea de mai sus, referitoare la comuna Bogdana, nu trebue sa ne intristam Inca. Sunt alte sate in cari lucrurile stau inca imbucuratoare. Scriam, acum cativa ani, despre satul meu de nastere, acestea 0 : Pe cand toate satele vecine : Negrilestii, Brahasestii, Tecucelul, Vizurestii, Tigane§tii, etc., sate de oameni clacasi, mai lasatori, mai targoveti, se imbraca cu camesi si izmene

de america, de hasa on de cit, Tepul nu. Acum 20 2 5 de ani, cand bumbacul era scump, nimeni din sat nu-1 cumpara ; panza se faced numai din canepa. Nu poarta Tapenii america gi cit cat vor purta ÂŤJidanii ai UnguriiÂť.

Pricina desnationalizarii acestei manoase industrii std in vantul de subtiere $i de putrezire care ne bate de o sama de vreme; std in modernizarea la care se preteaza taranul roman ambitios de a fi cel putin egal cu cei mai marl decat dansul. 0 boala care-si are multe leacuri, dar pe cari nimeni din cei in drept nu le cauta si nu le rapune. Cine s'a gandit la ridicarea taxelor vamale asupra bumba-

cului, ca exemplu?si cate altele nu mai suet !

Ne mangaiem insa cu trecutul, care, ca'n atatea privinte, ar trebui sa ne fie un judecator aspru si de care sa ne temem in deajuns.

Industria aceasta este atat de mult inradacinata in firea Romanului, ca $i -a treat o panza intreaga de datini $i obiceiuri can o privesc. In treacat, aici 5i'n alte locuri, vom pomeni cateva.

In foarte multe parli locuite de Romani, se obisnueste a se

da preotului in ziva de ajunul Bobotezei sau Craciunului cate-un fuior de canepa sau de in, frumos ragbilat ai periat, rugand gospodarii pe preot sa le lese gi for vreo cateva fire.

Crede-se ca fuiorul acesta are mai multe insemnarii. a) Dand preotului acest fuior, la anul viitor canepa va creste frumoasa.

/7) Dandu-se acest fuior, toate relele se vor Bpi de el, iar casa gospodarului va fi ferita de orice primejdie. c) Cu ajutorul acestui fuior, trupurile sau sufletele celor raI) Arbore, op cit., p. 415. ') .5ezdtoarea, IX, 139.

www.dacoromanica.ro

201

posati sau ale gospodarilor cand vor muri, vor trece Reste iad sau raiu. d) Se crede ca din acest fuior Maica Domnului va face un voloc sau volog pe care it va slobozi in iad prinzand cu el sufletele celor ce se chinuesc acolo si scotandu-le afara spre a le arata vieata iaiului.

Credin ;ele acestea foarte raspandite in Bucovina se cunosc si

in Moldova. Iata ce se spune in aceasta privinta : De cand s'a facut legea noastra si pana la a doua venire, femeile crestine au dat si vor da un fuior la cruce, din care se lucreaza in raiu o mreaja, ca la a doua venire, dupa ce Hristos va judeca noroadele si va trimite pe pacatosi la muncile iadului, i-a invoit Maicei Sale sa se dues la iad si sa arunce o mreaja de trei on $i cate suflete se vor putea prinl in mreaja, acelora li se va da un loc de odihna, nu de mare fericire ca la raiu, dar nici de vesnica munca. Si pentru aceasta dau femeile fuior la cruce, ca doar s'a milostivi Maica Domnului asupra-le, sa le prinda si pe ele in mreaja.

Prin unele parti, ale Ardealului si Ungariei se crede ca acest fuior este bun de facut funii la clopote. Firele ce le iea gospodina sunt bune de pus la voloc sau mreja, ca sa fie norocoase la prins peste t).

Sunt apoi anumite zile si perioade de zile chiar cand e bine sau rim de tors, dupa credintele localnice. Ca pilda, dela Craciun pana la Boboteaza, mai pe nicairi femeiile nu torc din osebite pricini.

calla insa este de lucru, sa se lucreze. Nici o rusine nu poate fi mai mare pentru o gospodina decat atunci cand nu -$i lucreaza singurii sau nu stie lucrul canepii. Aceleia i se cants : Mai barbate, Nu ma bate, Ca nu-s eu ca celelalte, Ca sa-mi dau canepa'n parte; 2) Cat mai tore,

Mai tore, (Mai torc),

Iar cat nu, mai pun pe foe, *i la panza n'am noroc! 3)

') Marian, Sarb. la Rom. H, p. 173 ') Cand da alteia spre a o toarce, luandu-pi torcatoarea jumatate pi dandu-i ei cealalta jumatate.

3) Dan, Straja, p. 109-10.

www.dacoromanica.ro

202 Sau :

Boala'n oase mi-ai bagat !

Da' iea coasa 0-o cose0e, De boala ma ispase§te! 1).

Frunza verde de dudau, Sarmane, barbatul meu, Egti nebun §i meteleu.

Carepa mi-ai samanat,

Sau in sfarsit : Mai barbate, fii cuminte, Tea canepa §i mi-o vinde ; Si mi-o vinde, far' de pre), Ca eu luuea nu lucrez ; Marti, etc.

2.

CU/MM.

Terenul nimerit pentru canepa trebue sa fie gras, nuilos adeca, si pentru aceasta cduipdride sau canipipele sunt totdeauna pe vii, pe malul apelor. In comuna l'epu, fiindca pamanturile satenilor sunt in lungul mosiei razasesti a satului, sunt lungi de peste 4 km., iar late de i 5 stanjeni, sateni le-au injumatatit

ki samana, intr'un an, la deal de sat pane nuirunfica (pani albe : oarze si graie ; pane de primavara), iar la vale de sat, popusoi. De cum se card panea de primavara (yard), farna (farina) este sloboda si o canepa siimanata in mijlocul miristelor ar fi stricata de vite.

Pentru acest motiv, canepa se samana in Carina cu popusoiu ; sunt prin urmare doua caniparii.

Pentru o casa de mijloc ca suflete, 7 8 prajini de loc ajung ; trebueste deci cam o prajini de canepa pentru fiecare suflet din casa. Aici intra si canepa ce se da celor ce n'au, in schimbul ajutatului la luau.

Samanatul se face prin Maiu, dupa ce pamantul a fost arat, lasat apoi cateva zile, sapat in urma cu sapa, samanat bine si netezit. Pentru sapte prajini ajung 8 10 baniti de canepa. Se samana atat de deasa, «ca s'o poata Tinge boul».

Hldndanii sau blandarii, numiti prin unele parti ale Ardealului haldan si haldur 2), iar in Muntenia aldan (Dambovita) 3), sunt fire de canepa samanate prin popufoaie (porumbiste) sau hosld') Francu-Candrea, op. cit., p. 93.

3) Viciu, op. cit., p. 48.

3) Main. Etym. Rom., p. 774.

www.dacoromanica.ro

203

narii, pentru a se recolta din ei samanta de canepa, cad canepa samanata deasa, in cel mai bun caz ne di simanta de canepa. Hlandanul creste mare, stufos si plin de samanta. Pe la sfarsitul lui August se taie si li se iea samanca, cum se va vedea.

Culesul canepii. Canepa este de doua feluri : de vara (mascula) si de toamna (femina). Culesul canepii de vara se face pe la sfarsitul lui Iulie. La acest soiu de canepa, gospodinele in foarte mull,

fiindca din el se capita un fuior mai alb si mai tare. De ordinar, firele de aceasta canepa sunt mai putine decat cele de toamna. Culesul se face smulgand-o. Pe uscaciune si pe caldura, cand pamantul este tare, culesul este foarte greu, din pricina ca firul se rupe, in patriant se tine tare, de indoit si rupt nu e bine, caci nu se tope; e cum se cade.

Topitul ei se face de obiceiu ()data cu cel al canepii de toamna.

Canepa de toamna se culege cam peste o luny dela culesul celei de vara. Cand pamantul este tare, se taie cu sapa la radacina ; culesul se face dearandul, fara a o sntunci, caci astfel i se scutura samanta din sglavoc (floare).

Ca sa nu o manance vrabiile, aceasta canepa se pazeste cu moindi sau sparietori.

Porghicii, sing. porghic, in Ardeal bar;ocii, po.yomogii sau podbicii 1) sunt firile de canepa cari n'au putut creste mari ; ei stau intre canepa ca puful sub pene si sunt si ei : de vara si de toamna.

Culesul amanduror speciilor se face odata cu culesul canepii de toamna, deoparte, sau la IOC cu aceasta cand canepa este marunta.

Cand canepa de vara si porghicii sunt us'Y cati prea tare, cand cea de toamna li -a scuturat o parte din samanta, se zice ca-s Irecute ; pentru cele doua feluri dintai se mai 11 1.1

zice ca-s topite.

Masuratoarea canepii este speciala. Unitatea

este manna de canepa, cu un diamctru de IIII will to 12 cm., pentru canepa de vara, si mai putin pentru cea de toamna ; tot astfel si Fig. 312. Fig. 311. pentru porghici.

Manusa de canepa de vara (fig. 3 r r) se leaga in trei locuri, I

dupa ce s'au pus radacinile firelor la acelas nivel. La cea de toamna, 9 V iciu, op. cit., p. 68.

www.dacoromanica.ro

204

legatura se face sub sglavoc (fig. 312) si e numai una, ca si pentru porghici.

12 incinufi compun o chitii; unele chite au 13 manusi.

Din 7 prajini pot iesi in anii buni 5o de manusi de porghice, loo de manusi de canepa de vara si 15o de toamna.

Dupa cules, canepa de toamna se Iasi pe loc sau se aduce acasa si se pune la debit (pron. pop. dughit), adica se face gramagioare punand manusile de canepa una peste alta acoperindu-si sglavocurile. Dupa 2-3 zile, se insira prin pari ca sa se usuce si in urma li se bat slavocurile cu un betisor spre a li se scoate samanta.

Samanta de canepa se vantura spre a se deosebI de /kayo sau se cerne printr'un ciur cu gauri mari, numit chirmoiu, &Bran sau thirmoniu.

2.

Topitul.

Topitul sau topirea canepii in apa se face cu scopul de a putrezi intru catva partea lemnoasa, in a face sa se desprinda epiderma textila de aceasta parte si partea verde de cea tibroasa.

Spre acest stop se pregatesc pinkie de canepa de vara, de toamna sau de porghici deosebit.

Manusile de canepa se pun pe o prdpina A B una langa alta invrastat: radacina la varf; peste acest rand se pune altul si peste acesta al treilea si cite odata chiar si al patrulea. Canepa de toamna a fost mai inainte

\\'\Ak.

asezata ca si cea de vara, a-

V6

deca firele radacina la radacina.

De un capat al prapinii Fig. 313.

AB, cel Bros, este legata alta prastina care se da pe dea-

supra plutei (fig. 313), legandu-se la varful cel subtire si la mijloc.

Manusile sunt si ele legate in trei parti cu suvite de teiu sau chiar cu fire de canepa.

Dupa ce s'a facut pinta, se vara in apa ; aceasta poate fi curgatoare sau vreun lac. Daca e anume lacul pentru topitul canepii, se numeste prin unele parti si topi/a sau topitoare.

Pluta de canepa, fiind mai usoara ca apa, sta deasupra ; pentru

a o da la fund si pentru a o fixa, ca sa n'o duca apa, se bat in www.dacoromanica.ro

205

ea doi pari, iar deasupra plutei se pun brazde de pamant, astfel ca dandu-se pluta la fundul apei, locul ei ramane insemnat numai prin varful parilor.

Daca vremea e calda, topitul dureaza : pentru porghici 3-4

pentru canepa de vara inalta 5-6 zile ; pentru hlandani 6-7 pentru canepa de toamna mare 9 to zile, iar pentru cea marunta 12-13 zile.

Topitul canepii e foarte pazit, incercandu-se din cand in cand, caci data se scoate netopita, «verde», cum se zice, nu se desprinde firul de pe lemn, iar data se scoate prea tarziu, are partea textila putrecla si se rupe («se face habuc»). zile , zile ;

A

moa r ivn JllUl b llUh H ill illO0101101111111111101t

0

IIImaShamMoidab

Fig. 314.

Fig. 316.

Cand «se scoate» (canepa), se dau la o parte brazdele de pamain si luandu-se manusa cu manusa, se freac:i in apa spre a se spala de nomol si spre a se curasi de pe firul de canepa pelicioara rosie-cenusie. Partea textila se gaseste astfel

desprinsa de pe lemn si manusa face oarecum

un tot, «se sine», cum se

zice.

Scoasa pe

malul apei, manusa se desface !a radacina in trei si se intinde pe iarba ca sa se scurga de ap.I si

sa se usuce. Dupa uscare se pune in

R\

car si se duce acasa.

Pe aceasta vreme, e poate timpul de munca si canepa nu poate fi data la lucru ; pentru 1\\ aceasta se pune in gluga. Gluga de canepa se Fig. 315. face din mai multe manusi puse in picioare una langa alta, iar peste ele fiind alt rand. Acestea se in prin o franghie sau un cerc de poloboc. (fig. 3 I 5). In aceasta gluga sta piing

;%

se melitd.

www.dacoromanica.ro

206 3.

Meli(attel.

Gospodinele cari au prea multi c&neph

si

nu o pot

lucrh

singure, pun femei de le-o melita, platindu-le cam 3o de bani de chita sau mai adesea dindu-le din zece manusi una. Melitatul, adeci desfacerea_ patil textile de partea lemnoasii se face cu ajutorul melitei (fig.. 316) care in Ardeaf se numeste. §i sdrobitoriu 1). Melita

se compune din patru picioare (cite °data numai din doui, batute ambele in pamint; alteori un capat se fixeaza intre ingriditura gardului, iar la celalt capat are un picior sau douh), batator, scaun, strat, trup sau grindeiu si o limba numita si cm/it sau condeiu 2).

Limba are un miner A, apoi un prag B, care se ra.zerna pe alt prag in trupul melitei, iar toath se tnisch intr'o daltuituri acuth in trup. Daltuitura este de cloud on mai lath dealt limba.

Melitoinl are daltuitura inch mai mare; melituica o are foarte putin mai lath ca limba.

Limba este aproape ascutith pe partea de titre melita.

La acelas trup pot fi 2, 3 si chiar 4 limbi de acelas fel sau limbi de melita, melituica si melitoiu.

Manusile de cinepa se desfac in mai multe parti. Data gospodina are cineph mare, o sdrobeste cu melitoiul, iar data n'are melitoiu, o fringe cu piciorul, deoarece partea lemnoash a canepii n'ar puteh fi rupth cu limba melitei. Partea de manusi se pune sub limbs, se izbeste apoi cu limba ca sa se slit-lime partea lemnoash a firelor si se scuturh. Pusderia cade jos sub meliti. Faramarea incepe dela un capht si merge pans la jumatate ; se scuturh, se loveste cu aceasta parte peste limba si pe sub strat ca sa sari si pusderia mai maruntii, se pune sub limba, se apash cu limba si se trage pe sub limbs, de mai multe ori, si astfel o jumatate din nthnunchiul luat din mhnusa este melitat ; din aceasta parte n'a ramas decit partea Puzderia a chzut jos. Aceasta parte se infhsoarh pe dupa mina si tot astfel se urtneaza si cu cealalth jumatate a manunchiului. Manunchile unei manusi se pun la un loc 51 o textila numith fuior.

manusii tnelitata poarta numele de Prior. 0 cilia de manusi dh o chita de fnioare. Un fuior se rasuceste la un capat (fig. 317); 12 de a-

cestea se pun cap la cap, se leaga cu al 13-a si chita se urea in pod, asteptind vremea urmarii lucrului.

'I Viciu, op. cit., p. 77.

2) V. pentru acestea gi urmatoarele: Dame, op. cit., p. 139-14o.

www.dacoromanica.ro

207

Astfel are gospodina canepa higurata 1) si puss bine ; astki dansa nu mai este expusa criticilor celorlalte femei, in cazul cand ar gasi-o iarna cu canepa nemelitata, adica in gluga.

Puzderia este buns de *tat focul, dupa ce se curata de canepa, caci odata cu ruperea lor, se rup si fire de tort.

4.

Rauh ilatul qi perks tut.

Iarna incepe lucrul fuioarelor ; o chits de fuioare se poate regula intr'o zi, si dandu-se cuiva,

at costa de lucru cam t leu.

Intaia operatic este raghilalul sau daracilul, f.icandu-se cu ragbila sau daracul.

Ragbila (fig. 318), numita si ragila, hkela, ra.ylila , heihel sau thel, iar in Ardeal ragelo, hi:rela sau h(chela (magh. : ecselo) 2), se compune dintr'o scandura dreptunghiulara sau elipsoida in mijlocul ca-

.--

1111

',11174;m:Trge' muumuumaiimillauuumaiiiianiunallammuminimmiiiiimmillulummaillummate

Fig. 318.

Fig. 317.

reia s! afla un disc de scandura plin cu dinti de fier, batuti mai des sau mai rar. Cu dansa se raghlea.za Sedudura se mai numeste con& sau pat. Raghila cu dintii mai deli si mai subtiri se numeste raga/tint, pe acolo pe unde se foloseste. Dal acul (tuig. 319) 3) se compune dintr'un pat pe care sunt inlipte (loud randuri de dinti si un scattn, cari leaga patul de picioare.

Fig. 319.

Operatiunea se numeste daracit.

Fuiorul se trage prin raghila sau darac cu incetul ; firele de canepa late se desfac in mai multe fire subtiri, partile de pusderie 1) Regulata, ordnduita.

2) Viciu, op. cit., p. 72. ') Pamfile, Jocuri de topic, 1907 (Memorial II), r. 141.

www.dacoromanica.ro

208

marunta cad, iar partile din fibre, cari sunt pe locurile unde canepa a avut ramuri, pe la noduri prin urmare, raman in dintii de fier.

Tot aici raman §i partite din fire cari sunt putrede.

Aceste resturi cari raman in dintii raghilei sau daracului se numesc ca/(i, stupa (ital. stoppa) 1), brebeni sau sgrebeni 2), iar restul

de fuior, compus numai din fibre tari, subtiri

§i

lungi, iea numele

de fuior.

Fuiarul iesit din raghila se perie cu peria de par pe care o cunoastem. Firele de fuior sunt Inca mai mult descompuse. Ceeace sau pacife §i pacifele, cari, meramane in perie se numeste stecate cu paciselele dela ceilalti calti, vor face catii adevdrali. Ceeace

ramane din fuior, este fu oral admiral.

Cal fii iesiti din raghila se piaptanii cu pieptenii. Pieptenii sunt la fel cu cei intret uintati la pieptanatul lanei, numai ca au un singur rand de dinti.

Caltii infipti intr'un pieptene sunt pieptanati cu celalt pieptene. Caltii mai buni formeaza un fel de barba, care fiind smulta cu mina, ne da pacifele sau prici)cdele, iar ceeace ramane in dintii pieptenului se numeste canura.

Avem, prin urmare, trei soiuri de fibre de canepa a) Fuiorul, calitatea cea mai superioara, fibre lungi, tari §i subtiri ; b) cd/iii formati din paciselele dela pieptanatul caltilor §i periatul fuiorului, cu fibre scurte, mai groase si mai putin tari ; c) canura.

Prin jud. Suceava se numesc bud, cea mai proasta calitate ce se obtine din fuior cu prilejul periatului 8).

Fuioarele periate se rasucesc la un capat si se formeaza iar4 chite de cite 12 sau 13 fuioare. In Moldova de sas, se leaga cite 24 sau 25 fuioare la un loc, constituind un ort. In Ardeal, ortul se numeste numai cand fuioarele sunt melitate dar neperiate.

Porghicii sunt mult cautmi ; dinteinsii se obtine cea mai buna calitate de calti §i canura.

5.

Torsul.

Torsul e cea mai de capetenie indeletnicire femeiasca, mai cinstita, cea mai sfanta. Obiceiurile §i datinile multe 1) Viciu, op. cit., p. 80.

I) lbidem, p. 22. ') qezdtoarea, V, p. 39.

www.dacoromanica.ro

§i

cea

variate,

209

legendele §i povestirile ce stau in legatura cu aceasta indeletnicire, toate acestea arata ceva inradacinat din veacuri batrane in sufletul femeii romane, ca §i in al celei de alte neamuri.

Cateva pilde lamuresc : Un fecior de imparat a luat de ne-

vasta pe fata care i-a fagaduit ca-i va istbraca intreaga casa cu noun fire de tort.

Maica Domnalui a tors §i e cunoscuta intamplarea cu painganul. Fiindca exista gi la alte neamuri, §i mai ales o gasim in yechile mitologii grece §i romane 1), n'o mai in§irdm. cata poezie nu s'a dat la iveala de artitii no§tri, relativ la aceasta indeletnicire femeiasca !

Canepa se toarce cu furca pe care o cunogtem dela cercetarea !Anil ; tot astfel cunoa§tem §i chipul cum se fac caierele. Femeia sine furca in brau, mai in totdeauna ; cite °data o pune §i intr'o gaura facuta in Lisa, cum fac Romancele din Bucovina 2).

Femeile cari au casa prea grea §i le di mana, platesc altor femei pentru tors. Oca de fuior sine cam 1 leu qi 20 bani ; cea de calsi 90 bani sau 1 leu ; cea de canura 30-40 bani.

La tors stau femeile in nopsile de iarna facand cldci sau fcatori, torcand fiecare in furca ei §i pentru sine. Cand insa se ma-

rita vreo fata §i n'are gata tortul pentru multe nevoi, i se face de vecine clad, «spre a o vedea la locul ei». Aceasta este o petrecere foarte placuta, la care, pe langa femei, se mai aduna cate odata §i barbasi, spunandu-se povqti, cantandu-se, «schimbandu-se multe 5i marunte».

Iata eiteva pomeniri despre claci : In Bogdana, jud. Tutova, «in nopsile cele lungi de iarni, se faceau inainte vrerne intruniri ') Albina, II, 135-6.

2) Dan. Straja, p. 66: Gospodinele din Straja Bucovinei au fuse de lemn de mesteacan ;i paltin, cari constau din cloud parki : din fus ;i din roata lui. Fusul este de o lungime cam de 30 cm. 0 de forma unui bat neted ;i rotund, ins& nu prea gros. Capatul de sus al batului este ascutit; cel de jos, care este intepenit in roatd, este mai gros, iar mijlocul lui este mai plinut, ins& proportionat. Roata este de lemn de fag ,Si ceva mai mare decat o moneda de t fi. Cu fusul se toarce inul, canepa ;i lana, a;a ca caierul se bags in furca ;i apoi se tot trage din el cu maim stanga, iar cu mar:a dreapta se invarte;te fusul in dreapta dupa ce s'a prins firul de el. Furca se poarta de femei in brat]. Daca ins& ;ed, apoi se \Tary intr'o borta facuta in laita. Al. Viciu, op. cit., p. 71 : pristene, prisnelut din capul fusului de tors.

T. Pauline, Industria casnica.

www.dacoromanica.ro

14

210

de femei si fete, in fiecare sears, pe rand, la casele lor, ca sa toarca in, canepa si land, fiecare pentru sine.

«La aceste sezatori luau parte si barbatii cu femeiele lor, fetele cu mamele lor; femeiele batrane se duceau si singure. Pe cand femeile lucrau, barbatii le spuneau felurite povesti si istorioare, in deosebi de acelea ce starniau rasul, ca toraYloarele sa nu amijeasca.

Si ass se lucre pana dupa miezul noptii.

«Clacile de tors se faceau mai ales de catre preot, pasnic, dajdier, vechilul de mazili si vornic. La ele veniau fetele cu mamele lor. Barbatii nu veniau decat doar cativa din rudele celui cu claca ca sa spuna lucruri pentru a produce rasul. Drept rasplata se da o hors torcatoarelor ; preotul insa nu dadea hors. Si fiindca pe urma au inceput sa nu prea -vine toratoarele la claca, li se trimiteau caiere de tors pe acasa si ele, de voie, de nevoie, torceau, iar sarbatoarea cand se aduceau fusele pline, li se faces joc».1) In Muntii-apuseni «toamna de obiceiu, fetele se adreseaza la femeia cite unui om bogat din sat cu rugaminte sa-i toarca ele fuioarele de canepa. Gazda rugata, nepregetand cheltuelile impreunate cu o asemenea claca, instiinteaza fetele si le imparte caiere.

«Dupa aducerea tortului, cam prin postul Craciunului, gazda otareipe sara in care sa se .cie petrecerea pentru terminarea canepii.

«In acea sara e un adevirat °spat si alaturea cu mesele intinse, si hicarcate cu mancari, mai la o parte, inteun colt de case, e expus la vedere tortul, find pe fiecare ghem insamnat numele fetei care 1-a tors.

«In timpul cinei, inveselite de sunetul muzicii, yin ftmeile din sat sa priveasca tortul, iar dupa ridicarea mesei, sosesc si feciori cari suet imbia(i cu yin in tot timpul petrecerii.

«La aceasta frumoasa serbare ieau parte si avuti ca si saraci, si veselia itnpreunata cu joc tine pana cand cants cocosii de zinc.

«In momentul plecarii feciorii si fetele se formeaza in grupe in mijlocul carora este stapana cu ceilalti membrii ai casei si grupele acompaniate de lautari multumesc intonand : Ciintecul ga:,71u(ei» 2).

In Muntii din Moldova de sus, precuts in Suceava, aceste claci de tors se numesc furcelrii, unde se duc si tore nu numai femeile si fetele, dar chiar si flacai. Prea mesterul nostru scriitor, Ion 1) Ec. I. Antonovici, op. cit., p. CLXXIIICLXXIV. 2) Francu-Candrea, op. cit., p. 139-41.

www.dacoromanica.ro

211

Creanga, insus a tors in tinereta sa, cum o spune in Amintirile sale. 1) 6.

Roschiatul.

Raschiatul se face pe raschitor numit incd si rrischitoare, in Bucovina 2), intocmai cum am vazut ca se raschie si lana. Sistemul de numaratoare a firelor din bucata (nutriita in Bucovina calap, iar in alte parti din card cidep sau caleap) este acelas. In Ardeal, 20 de fire se numesc pame 3), iar trei fire: numaratura 4).

In Moldova de jos, o bucata are o circumferinta de 6 cofi; incrucisarile firelor se numesc rust, §i rostul este de to jdghiufe ; o jaghiuta are to verhe (pron. pop. ,- he,-he, 2 silabe), iar o g-hearba are 3 fire. Deci 0 bucata are 30o fire X 6 coti = 1.800 coti.

Dintr'o bucata, facandu-se atat urzcala cat si Mtwara, pot gospodinele sa scoata 2 coti si jumatate de panza.

Deosebire de tors intre calti si fuior nu-i decat in privinta grosimii ; firul de calti este mai gros decat firul de fuior; ambele feluri se numesc cu un sipgur cuvant: tort, adecd canepa toarsa.

Camera se toarce tot cu furca ; firul este insa de i milimetru chiar 2 milimetri de gros. Caierul de canura, mare cat banita, si se da mai ales in seama babelor, «cari tot stau de geaba in cotrutd». ') Ion Creanga, Opere complete. Edit. II, 4Minervas, p. 50 : cdar la cusut si la suraduit sumane si mai ales la roata, ma intreceam cu fetele cele mari din tors; si din asta pricina, rautacioasa de Mariuca Savu-

cului, care drept sa va spun, nu-mi era urita, face& adesea on in ciuda urea, si-mi bateh din pumni, poreclindu-ma don Torcalau,, cum ii zicea unui tigan din Vanatori. Insa pentru asta, tot imi era draga, si torceam impreuna cu &Ansa, la umbra nucului lor, cate-o movila de drugi de Canura, de ma saruth mama and i le aratam seara acasa,.

Descrieri de sezatori sau claci: I. Creanga, op. cit., p. 51 ; Tudor Pamfile, Jocuri de copii, II, 8-9 ; M. Sadoveanu, atat cat e in Sernanatorul, III, p. 6o8 ;i urm. (Fragment din Craqma lui 1116§-Precu); A. Pan, op. comfit. Vol. I., p. 250: 0 qeziltoare la fart& sau povestea lui .111oqAlbu ; Al. Mihailescu, Crampeie din vieata faranului roman, p. 6,1-5 ; T. Cercel, Claca dela .1116§-Dan in Samanatorul, III, p. 661-7.

2) D. Dan, Straja, p. 68 : «Reischitoarea, este un bat de alun bifurcat la un capat, iar la celalalt ca o cruce de fag. Lungimea ei este de 6-12

palme. Pe raschitoare se fac torturile sau calapurile, ca sa se ;tie eke jumatati sau torturi intregi aunts.

3) Viciu, op. cit., p. 65.

4) Ibident, p. 63.

www.dacoromanica.ro

212

Fiertul tortului.

Fiertul tortului se face iarna si line o zi in chipul urmator: se face un fel de terciu de cenusa si apa flank unde se pun 7.

bucatile de tort, se aseaza apoi intr'un galetar cu 2 sau 3 gauri in fund,. pus si acesta peste alt galetar. Peste bucati se pun paie si peste paie iaras cenusa. Din cand in cand, se toarna apa fiarta peste cenusa.

Fiertul tortului se face in aceeas zi, cand gospodinele fac si sdpun, intrebuintand lesia ce se scurge in galetarul de jos.

Prin fierbere, tortul se mai innalbeste, devine mai moale, iar fuiorul poate fi intrebuimat ca ata de cusut.

Din fuior si Ai, cum vom vedea, se va face panza de fuior si panza de calti; din canura facuta ghem, deadreptul de pe fuse, se vor pregati pale, saci, etc.

8.

Tortul de canepa

se

Boilul.

boeste iar; fuiorul pentru facerea a-

lelor de cusut, canura pentru invarstarea %oalelor sau sacilor.

Eoirea insa, nu se trateaza aici.

9.

Bice.

Bicele de manat caii, cari se fac din canepa, incep prim a fi ca un fel de jucarie copiilor, numindu-se si bicittfte, infte, etc., aria 1), sbicin 0 ; Ele se fac din impletituia de canepa si mai in deosebi cue beligi sau fasii de blandani, impletite in doua

vile ; au o baierd ยงi o coada, care se numeste

si codorte 3), codo-

rifle sau toponifte 4), si un sflichin, sfichiu, ffichitt sau plesna 6). El este un adaus spre a face sd plesneasca sau sa pocneasca Un biciu mai mare se numeste harapnic, despre care, ca si des-

pre cele de mai sus, am vorbit la randul industriei pie/ii. to.

FrcInghii.

Nu se prea face deosebire intre funie ยงi franghie ; se obisnueste totus a se arata prin franghii cele facute din canepa, iar prin funii cele facute din teiu. Franghiile se fac rasucind sau impletind la un loc mai multe vile cu ajutorul crivalei. In Ardeal vita poarta numele de iojda.

1) .ezatuarea 2) In Ardeal.

11,

126: arfit : biciu cu plesna.

9 Al. Viciu, op. cit., p. 24.

4) Ibidem, p. 85 : c Toporiqte, codoriยงtea sbiciului,.

Ibidem, p. 25 : cCamgie, garbacitt, corbaciu, cum au calaretii, cu

5)

filesne la varb.

www.dacoromanica.ro

213

Intocmai ca §i funiile, se fac odgoanele (cand nu sunt de targ), cari se folosesc la scosul pamantului din fund, and se saps fantanile, hdrda0.iele 1), poivanele sau pdivanele 2) §i franghiile mai mici sau

fraghiu(ele precum §i atele ce slujesc la diferite nevoi gospodare§ti se fac tot astfel. In aceasta categorie intra pi/die& 2) §i spogatele. 4) Criveaua (fig. 32o) numita Inca §i crivald sau grivell, se face din doua beti§oare lungi, cu varfurile ascutite §i prinse in alte doua.

Laturile lungi se mica intr'un osieac ce le strabate drept prin mijloc.

Acest osieac se intepene§te in ceva (o radacina, piciorul unei scarf, etc.) Firele de canepa se prind apoi de o latura scurta, iar criveaua incepe sa se invarteasc.a. La crivelele facute pe de-a'ntregul dintr'un lemn (fig. 321), aceste fire se leaga de unul din cele patru cornuri.

Fig. 321.

Fig. 32o.

Pe masura ce se invartqte, vita se rasucete 1i se lungqte, iar cand este in deajuns de lung5, se invaldtucepe pe ceva.

Cand vita s'a facut in destul de lungi, se desfa§ura §i se da in doua. Unul incepe si le impleteasca, iar altul tine un capat legat de brau, iar pe celalalt capat Il do imprejurul celui fix, dupa cum §i cel ce impletwe iI trece pe deasupra sau pe dedesubt.

Daca franghia se impletwe in trei, se impletesc mai intaiu doua

cite §i apoi Si a treia.

0 franghie mica se nume§te curmeiu sau capat de frdnghie. ') Ibidem, p. 49.: clitirditzau, funia cea lunga ;i groasa=hurduzdus.

2) Ibidem, p. 68.: cPoivan, funie lunga la car=piiivan; de aici verbul Impaivani;=impaivaneam calul.

3) Ibidem, p. 67: cPiteicti, cantariu impletit din ate, sfori, spre a aduce in el htirbul cu mancare la camp.)

4) Ibidem, p. 78.: cSpogat, sfoara, spargii, spagat".

www.dacoromanica.ro

214

Industria canepii a imbogatit si limba figurata. Dam aid numai cateva expresiuni de acestea : cdnepa dracutui sau fuiorul dracului insemneaza paiul capului, cu anumit inteles ; hlandanos se zice despre «panea marunOca», cu paiul Bros, buiac ; i-a brat apa cdnepa insemneaza bine imi pare ca a dat peste ce a cautat ; welild se mai zice femeii prea Umbrae; pusderie se zice pentru matinee : o

pusderie de lume ; se mai zice si pentru marunt : a face ceya pus derie; fuior cu inteles de mult : mananca fuior ; rdicbitor, unui om slab si inalt ; parcd-i un fir de tort, unui om slabuc dar frumusel ;

cat ai toarce un fns, ca unitate de timp ; a bate furca pe cineva, adeca mult ; a avea de fund cu cineva, adeca o afacere neplacuta ; a tinea furca la ceva, adeca a linen din toata inima, mortis, in ruptul capului, cu staruima ; caier, par : te-oiu insfasca de caier ; buc, caier pe sfarsite ; porghic, unui om mic, etc.

CAPITOLUL IV.

PRODUSE VITICOLE.

1. Considera(iuni.

Cultura viei in Principatele Romane a inceput sa iea o desvoltare incepand cu veacul al XVII, care a crzscut mereu pang aproape de zilele noastre, cAnd fu data inapoi prin filoxera.

Inteadeyar, urmele documentare din secolul al XVI arata pe insus Domaitorul cumpArand yin de peste granica, dela Romanii traitori pe acolo, cari se indeletniciau cu cult ara viei ci desfaccrea produselor viticole Inca de mutt.

Astfel vinul moldovenesc se exporta in mare cantitate cu prilejul balciului industrial at Ardelenilor, balciu privilegiat de regele Ludovic la 24 Aprilie 1553 1).

La 27 Sept. 1559, Alexandru Lapusneanu trimite Bistr4enilor 10 galbeni spre a i se aduce un vas de yin vechiu, «fiindca ni e foarte de nevoie la sfincirea unei manastiri (Slatina)» 2) ; tot cam in

aceeas vreme alt vas de yin cu 20 de ughi 3) ; nu stiu insa cr ar insemna cand acelas Domn cere grabnic, tot Bistritenilor in 13 1) Zimmermann-Werner, Urkundenbuch, I, 2SO-I, no. 885; cf. Iorga,

Doc. Bistr. I., p. IV.

2) N. Iorga, Doc. Bistr. I, p. LVII. ') Ibidem, I, p. LIX.

www.dacoromanica.ro

215 Ia.nuarie 1561, 6 sticle de apa de trandafir, pentru cari vor fi platiti

la Rodna «din vinurile noastre. 1).

Pe la 164o aproximativ, Campulungenii cer Bistritenilor sa le trimita «t Lr de yin, si-t vom da 5i antun de Cotnar». 2) Pe la 1697, erau vii particulare, cad iata ce se zice : «$i cu via i-am dat 2 cadzi §i o curatoare §i un ciubar si un sghiab» 0, termeni asemeni cu cei de astazi.

Pe la 1705 vama Cainenilor lua pentru o povoara de yin 4 bani romanesti, iar pentru una de olet, 5o bani romanesti 4).

In secolul al XVIII, gasim darea pe vii, pe pamantul plantat cu vii, sub numele de povnarit. Pe la 1764, Grigorie Calimah VV, constata o multime de abuzuri chiar, vechi de sigur. Aceasta dare exista si sub numele de vadrarit care se lua pe roade ; apoi vadrarii napuslian inca mai mull ye cultivatorii de vii, luand 2 vedre la to, in folosul lor, iar ca retire oficiale pentru masurat erau doua : una mai mare, cea doinneasca, §i alta mai mica, cea starosteasca, pe care insa o mai micsorase. Domnul hotaraste o .ingura vadra de Jo oci.

In Principate, pe la 1768, °fetal era 2 parale ocaua, vinul 21/2 parale, iar rachiul (aquavitta, ital.) 15 parale. 5) Din 1784 : «si 4eosabit sa aiba a primi s(i) cinci sutea vedre vi n din viilea mete, cite an lea vadra, §(i) chirie a dusului din gios sa fie a mea, insa caraus sa fie el datoriu a-i gasi $(i) a-i tocmi di cu iarna, cu pretul ci s'ar putea mai gios... Si drojdiilea sit fie a lui» 5).

Pe la iSo3, vinul se vindea cu r leu vadra, «vin din viile noastre, struguri alesi. Ma rog pentru 10 buti yin alb ales, de se vor gasi musterii, m'as sigureybi, ca taara noastra iaste infricosata»! 7)

In me.moriile de reforme ale Domnilor romani din 1821, gasim asupra produselor viticole : «Vinurile §i rachiurile din Cara turceasza sa fie poprite a nu intra nicidecum in Tara-Romaneasca, ca si s(5) vanda vinul si rachiul tarii, pentruca Domnii greci si aceasta paguba faceau tarii, dand voie vinului si rachiului strein de

intra in tam noastra si scadea pretul celui de parnant (indigen) sau rani(a)nel nevandut ; nici sa fie slobod vinul 5i rachiul strain sa, 1) Iorga, Doc. Bislr., I.. p. LXT. 2) /bittern I, p. 73.

31 Idem, Stud. Doc., VI, p. 61.

41 Ibidem, VII, p. 15-6.

5) Idem, Socot, Bistr.. p.73.

Idem, Stud, Doc. VII. 235.

7) Ibidem, XII, p. 148.

www.dacoromanica.ro

216

tread pan Tara-Romaneasca, cu cuvant ca-1 duce in aka Zara, fiindca de multeori, cu aceasta pricinuiesc ca-1 duc aiurea, Lau vandut aici in taraÂť 1).

In sfarsit pe la 1839 se exports din Tara-Romaneasca 70.827 vedre vin pentru 250.000 de lei, iar spirt To.000 vedre pentru i6o.000 lei 2).

2. - Cultura. lama viea se ingroapii in pamant, facand mici saniuri, trigand apoi corile de vie $i acoperindu-le cu pamant. In primavara se des groapd si se tale. Taietul consta in rarirea vitelor $i in scurtarea celor can s'au uscat. Aceste curatituri se numesc curpeni, cari se folosesc la facerea gardurilor (pe deantregul), sau la cununile de garduri, sau la foc.

Odata cu taietul, viea se cotora)rte, sapandu-se cu sapa numai pe sub bucittni sau ham., care in unele parti din Ardeal se numeste nrrl Luc.

Inainte de a da ochiu, viea se ridicd, adica se leaga de haragi sau araci. Haragul este o nuia, mai groasi ca un deget, care se infinge in pamant intr'o gaura facuta cu chi/ow:Tit. Coarda de vie se leaga

de harag cu un fir de mlaja, lamuri de teiu, cari au fost stranse din toamra gi facute snopuri sau malduri $i au fost pastrate in pivnite.

Chitonagul (fig. 322) are la varf un ascutis, care poate sa fie imbracat si cu fier, $i un r.o.i pe care

se apasa cu piciorul. In afara de vie el se mai intrebuinteaza si la facerea gaurilor pentru prow/ popu§oilor.

Corzile viilor ridicate sau baragite sunt adesea lungi ; de aceea unii podgoreni mai pun un rand de haragi imprejurul butucului, iar aceasta operacie se chiama incorditul viei.

Viea se soli o singurd data, peste tot ; saparea se face adanc. Se pi-a fefte insa de doua on spie a nu !Asa sit creasca prea multi buruiana, care face sa se lintece viea.

0 vie tanara se nume§te vima. In vita se poate &inland popwi, cartofi, fasole, etc.

Mugurul sau ochiul corzilor desvoltandu-se, se transforms in vldstari sau histari, cari se scurteazi 1) Iorga, Stud. Doc., XI, p. 200-I. ') Ibideui, p. 18.

www.dacoromanica.ro

Fig. 322.

217

mai tarziu, cand li s'a copt lemnul, adica atunci cand s'au intarit.

Corzile poarta pe ele frunzele si cdrceii, cari se agata de harag.

Dupa cules, viea se descurcd, adica i se scot haragii cari se

fac glugi in mijlocul viei. Unii din podgoreni incep tdietul (curlitul) viei de toamna chiar ; dar o revedere, primavara, este de nevoie.

Fara haragi, viea este neridicatd, pe printhnt sau oloaga.

Vita salbateca se luneste Mut-used sau rdurnsca ยงi corcan.

3.

Agurida.

Ciorchina se mai numeste sl strugur sau strugure ; data -i mic, se numeste cdrcel : cdrcel de poama, cand are numai cateva bobile.

Strugurii sau poama cruda se numeste agnridd si se foloseste la inacrirea borsului, pisand-o. Unii gospodari fac old din agurida, pisand-o si punand in zeama acra un cuib de o;et adevarat.

Cand poama incepe sa se coaca, se zice ca del in copt, se moaie sau se pdrguiefte.

Poama este de mai multe feluri. Prin partile Nicorestilor se .deosebesc : poama belbeasca sau boiereascd, care-i mare la bobita si

deasa pe strugure ; poama verde este marunta, de coloare verzuie, se coace mai tarziu, e tare si prin urmare se poate pastry mai lesne ; (d(a caprei e lungareata si galbuie ; coarna e lungareata, de coloare alba, neagra sau rosietica, are bobita mare si-i aromatica la gust ; pldvaea este galbuie si foarte dulce ; galbena are coloarea galbuie pronuncata ; turceasca se aseamana cu cea galbena, dar e mai mare la bobita si-i felul care se coace in frunte ; cea mare are bobitele foarte marl, dar pe dedesubt are si altele ramase in urma cu desvoltarea ; mustoasa e ca si galbena, dar are pelita subtire de tot, iar la gust nu-i tocmai placuta ; idridratica e marunta si, chiar coapta fiind, are un gust acriu; poama vtdpe este rosietica, foarte dulce si buna de pastrat ; neagra ; pasdreasca e neagra, marunta si buna de pastrat ; busuioaca miroase a busuioc ; tilmaioasa miroase a tamaie ; tivda nu prea are gust bun, etc.

Vom vedea mai incolo, cum se pastreaza poama peste iarna.

Pana vine vremea culesului, copiii aduc poama acasa cu traista sau fora; data -s doi, umplu tosca si punand-o la mijlocul unui harag, o aduc ambii pe umar, in pareingd, spre a nu se bate (strivi) poama.

4.

Culesul.

Culesul incepe de obiceiu dupa 15 Septemvrie, fiind socotita ca inceputul culesului de vii.

www.dacoromanica.ro

218

Culesul, numit in Banat si alesul viilor I), se face in urmatorul chip: Strugurii se taie de pe coarda cu cosorap, culite sau cusluri, sau se rup cu unghia, si apoi se pun in cofe (docile) sau panere. Acestea, dupa ce se umplu, sunt duse la ciubar sau bardau, un vas de scanduri, mai larg la fund decat la gura prevazut cu doua torli. In fiecare toarta are o ureche (fig. 323) 2). Capacitatea ciubarului este de 6-8 cofe. Un copil de obiceiu sta langa cuibar si mustuie, sdrobe;te sau sialce,ste strugurii

cu mustuitorul. Mustuitorul este un bat

care are la un capat o truce facuta de om, sau este o creanga cu mai multe ramuri scurtate. Strugurul prins intre aceste cioturi este sdrobit (fig. 324).

Multe din bobite insa numai se despart

Fig. 324.

Fig. 323.

de chiorchina, fora a se sparge. Dupa t 5 20 cofe de poama, ciubarul cu poama mustuita este luat cu dorunga §i dus la cardioare.

Dorunga, numita Inca si pardngei (fig. 325) este un drugulet

aproape de 3 m., gros de 10-12 cm. si neted. De mijoc ii ata'rna Cil" 11 11

lin"

"1

111161 IIIIIIIIIIb illt I II ill!

'L

1 irtig

I

11

I

I

I0111

111\_1

lied I diqh

Itl

111 1 111

I

1k V 11

I

111.

Fig. 325.

legato de un curmeiu crucea, care are cite o crestatura la fiecare capat ; aceste crestaturi intro in tortile ciubarului si ciubarul este ridicat pe umeri. De altfel se foloseste incd si la caratul apei, card se numeste si crd.ine, la Romanii din Muntii-apuseni, ÂŤparghie cu doua ride, spre a putea duce ciubarul cu apaÂť. 3) Cand podgorenii au cdsoi sau crame chiar in vii, ciubarul se duce de se varsa deadreptul in coda ; cand nu, strugurii mustuiti sunt carati acasa cu carul in canitoare sau pritoacd.

1) Etym. Magn. Rom., p. 85!.

2 V. pentru unele din cele ce urmeaza : Dame, op. cit., p. 78 ') Francu-Candrea, op. cit., p. 99.

www.dacoromanica.ro

82.

219

Cartitoarea este un poloboc de mijloz, ca marime, vechiu si desfundat la un capat. El se sine insepenit in car prin ajutorul unor drugi legasi cu franghii.

Acasa sau in casoaie, strugurii mustuisi se toarna intr'o cada, vas mare de lemn, larg la gura (fig. 326). 0 cada mai mare Inca, de 400-500 vedre se numeste ;zeicaioare, din pricina ea este condamnata sa ramana vesnic nemutata din loc, sa szaca.

Fiertul.

Fiertul se face in cada sau zacatoare. Se pare ca strugurii mustuisi nu-s lasasi anume ca sa 5.

fiarba, sa fermenteze, ci se Lisa fiindca se asteapta ispravitul cu-

lesului, ca sa se inceapa calcarea.

Prin aceasta fierbere, ciorchinele si bobisele faramate se tidied

titre partea de sus, iar mustul se lass la fund. In cada se aude clocotind mustul.

41-111111160

WWI

Calcarea. ummistmummuto Cea mai buns calitate de vin Fig. 326. se capita, dand ccp cazii gi scosand nmstrd care s'a lasat la fund; a:est must se numeste ยงi ravac.

Sunt mai multe feluri de a calca, adica de a desparsi mustul de ciorchine si cojile bobiselor.

6.

Cel mai obisnuit este calcarea in calcator. Calcatoral s'aseamana cu o albie mare (hg. 327), scobit hind dintr'un trunchiu de fag, gros.

Cand se talcs inteansul, se pune aplecat, ca vinul sa se poata scurge in deja, curaloare, o postava mare, numita si molda sau lin.

Altfel de calcator sau jgbiab (sghiab), (hg. 328), este cel facut

11,10d,,

N\

Fig. 327.

Fig. 328.

din scanduri; el este infundat la ambelc capete, dar la unul are sub fund o mica deschizatura, pe unde s3 poata trece mustul in deja sau curatoare. www.dacoromanica.ro

220

Calcatorul se aFaza de obiceiu Tanga cada. Daca se trece vinul

sau mustul indsprit («care imeapa la limba») prin sacul de vie, acest must se toarna cu un calif (fig. 329) intr'un uhrc (fig. 33o), iar de aici se scurge in sacul de vie.

Sacul de vie are urzeala §i bataea de rasuceala de canepa, cu

ochiuri de 2 mm. Are o capacitate de doua cote. Turnandu-se inteinsul must §i bobite sfaramate, mustul se scurge, iar bobitele raman in el; cand se umple, se leaga

la gura cu o aid de sac de vie §i se pune dealungul

Fig. 329.

in calcator spre a se talcs. Cel ce calcd, se spala pe picioare §i incepe sa-1 framinte cand c'un picior, cand cu celalalt picior; bobitele se sfarama, iar mustul curge in deja. Coaja bobitelor de poama ,,d1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111ilii

Ill1ti

ct

111

1

11111111110110111

Fig. 330.

precum si samburii for nu pot sa treats

prin ochiurile

sacului, din pricing ri panza udandus, se umfla, iar ochiurile se micsoreaza.

Cand nici un pic de must nu mai curge, se iea sacul de gur5, se scutura ca sa se adune ramasita strugurilor la fund, se rasuce§te partea din sac goal. §i apoi se apasa cu picioarele din nou. Astfel sacul este pe de-a'ntregul calcat. Ceeace ramane in launtru, se numqte discovind sau tescovind.

Sacul se varsa intr'o cada,

unde discovina se va pastra.

Fig. 331.

Deja sau curatoarea este un vas larg, de inaltimea ciubarului;

uncle au fundul mai mic deck gura, avand §i doua

.17,0VZZ.F.Wipr1 1 .......................................

Fig. 332.

toarte (fig. 331). k

Ca sa nu pice in

deja

ciorchine, bobite sau samburi, cari intamplator ar scapa prin

sacul de vie, obi§nuesc unii podgoreni de a pune la gura calcatorului o strecuratoare sau un tier de sarma (fig. 332), sau chiar numai o panza de sarmit.

www.dacoromanica.ro

221

In unele parti din Ardeal, mustuitura se calca in calcritoare, «o bute mai larga spre fund».0 Alta forma de calcator este Until (fig. 333).

,

4.

7

1!!!1,:r

I

01/a ARM Ylg4k.64010,110 klitAtiltffikitA I

II

\',

iltnna

l

1

li

.

II

iriN\\ \\Iiii\ii\ \I\ I

111

IA/

lip

II

"

MOFig. 333.

II VIII-

s III 111111111111111111111111111111111111IIIIIIIINli0111111 111111111

U/0

I VIII

Ai

11sustil-g1 in W

8

4411IMPli Fig. 334

1) Viciu, op. cit., p. 25.

www.dacoromanica.ro

I

1,

Ilk 11

8k

a

222

Alai podgoreni, in sfarsit, cei cari au vii mai multe, dupa ce vinul s'a scurs din lint, pun descovina, numita Inca $i bosra, in sac hind sub tease (fig. 331), care se compune din urmatoarele parti: T. Iviasa, shat sau albie.

2-2. Stalpi.

2'-2'.

urnpuri sau surubi.

3 3. Co,r, drob, rasa, lads, rutic, durbaca sau 'arc.

4. Grinda sau punts.

5 5. Gape, broaite sau prupanitc.

6-6 6-6. Cbingi, andrri, argea sau acyte.

7. Pop. (Sub pot se afil o scandurica ce apasa asupra tescovinei sand se invartesc broastele).

8-8. Picioare.

9-9.Jgbiab, Nbiab,pardu, -cint,vatra,

sau him/it-hitt .

1o. Tita, burluin, tiluc, cirrcirnt, )cipot sau cioc.

I I. Deja, dejeriu, blirdaiab sefeiu, curatoare, radulita sau ctribura.

Din deja, mustul se toarna cu cola sau cu colica in poloboc, in a carui vrana se alb pusa o pdlnie.

Paula, kira sau unit/ este sau de tabla (fier), (fig. 335) sau este facuta dintr'o tivda (tidva) uscata $i ratezata (fig. 336), sau din doage de lemn (fig. 337-338), cu gtitul in mijloc sau la o parte. Alte

Fig. 335.

Fig. 336.

Fig. 337.

Fig. 338.

palnii sunt patrate sau dreptunghiu'are. Gatul palniei se mai numeste burluiu sau burea.

7. Al doilea fiert.

Vinul nou pus in poloboc are un gust dulceag-inepator, numindu-se must inasprit.

In ajunul culesului la vii, s.itele de podgoreni rasuna de cio-

www.dacoromanica.ro

223

canitul poloboacelor. Poloboacele (boloboacele) se fac chiar si din nou,

de mai inainte Irma. Acum insa se desfunda, se curate cu gripca, se oparesc si se freaca bine cu funiuloage de paie, dupe care iaras se spala si se afuma cu Mica' (corpri) aprinsa, spre a-i pierl orice it (miros).

Polobocul este asezat in casoaie, hruba, on data vinul se va desface curand, afara.

Se pune pe capaldie.

Tirana i se lase destupata, caci altfel vinul fierband §i facand spu-

me, ar face

ca polo-

bocul sa plesneasca. Acestor spume le trebue un loc in poloboc si de aceea vasul nu se umple complet, ci se lasa desert

cam de doua palme.

Fig. 339.

Imprejurul vranei se face un tarc sau cerc de disii (lut galben, cleios), sau cL disc ovine, ca sa nu «deie afara» tend vinul «se umfla».

Dupa fierbere, polobocul se umple cu vin fiert, luat din alt poloboc, i se bate vrana si altfel este gata. Din poloboc, vinul se

scoate pe cep, o gaura facuta cu preicarul, care sta astupata cu un bat ascutit sau un fus.

Vinul se scoate cu cofita de vie, cam o optime dintr'o cola, cu oala sau mofoaica (o oala mai mica), cu stecla sau garafa §i se bea tot cu aceste vase, cu ulcica, paharul, etc.

Sunt in deobste cunoscute versiunile vremurilor trecute, tend vinurile fiind multe si ieftine, se cinstia in lege! Pe la nunti mai ales, se

scoteau in ograda plina de lume poloboacele pline ; unul era dator sa scoata mereu §i sa cinsteasca pe toti cati ar pofti. Pe atunci se'ntamplau acestea si de aceea au inteles cantecele : Poloboace, Poloboace,

Sa ne punem vr'o cativa Pan' la mantuirea ta,

Ia intoarce-ti vrana'ncoace, Aleluia! ') Sau : Prea cinstite poluboc, Ia mai stfti putin in loc, Sa venim not vr'o cativa Inspre mantuirea ta!2) 1) Tudor Pamfile, Jocuri de copii, I, p. 95.

2) Arltiva, IV, p. 223.

www.dacoromanica.ro

224

Astazi, cand nevoile apasi asupra taranului din toate partite, aproape tot vinul vinde, lasandu-$i poate cateva vedre intr'o putinica, bakrcd, balercuid sau dimingeand (sticla mare, invalita in

impletituri de rachita si pusa intr'un cos).

Al le opera(ii.

Oarecari operatiuni urmeaza Inca, cari trebuesc pomenite.

Cine vrea sa aiba must dulce pentru mai multi vreme, it taie. cu cateva vedre de must fiert. In orice caz, mustul fiert pe foc nu se mai inacreste; insa el trebueste baut curand, caci mai tarziu ÂŤse 8.

imbtik1ea;,71Âť, aelica devine greoiu.

Ravacirea vinului consta in scoaterea vinului dintr'un poloboc, unde statuse dela calcare, si punerea in alt poloboc. Ravacirea se facecu scopul de a desparti vinul de drojdii, materia rosietica negricioasi care se depune pe fundul vasului, dupa ce vinul se limpezeste.

Ravacirea se face pe cep sau cu urr sifon numit mat, iar in Ardeal cu chiu,sa sau tragula, ucurcubeta de tras vin din butiiÂť.

Vinul ravacit se nutneste ravac.

Limpezirea mai curand a vinului n'o forteaza micii podgoreni.

Altii o fac cu dein de peite, albu)r de ou, etc.

Amestecul de via alb cu vin negru da vinul pi Ofir sau profir.

Coloratul vinului se face pentru a-i da o infatisare mai placuta_ ochiului, si cu scopul de a-1 infatisa ca yin vechiu. Iata cateva procedee: Fructul negru at du.:;ilor (aguzilor) este presat de viticultorii

din sudul Basarabiei, care impreuna cu strugurii negri, dau o coloare mai inchisa vinului Lemnul canesc, mahout negru sau lemnul canelui face niste fructe

negre, niste bobite, din cari se capita un negru pentru boirea vinului.

Aceste bobite strivite, se plamidesc in yin o zi si o noapte, dup.& care vreme se strecoara lichidul si se amesteca cu vinul din poloboc. Vinul putin roscat (profir) capita o coloare neagra 2). ,yofranul sau safranul are niste flori galbene, din cari se extrage coloarea galbena limonie in chipul acesta : se iea un pumn de petale de sofran, se leaga intr'o batista si se cufund:i intr'un litru de apa, unde sta 4 5 ceasuri, pana ce toata materia colorant& s'a.

disolvat in apa. Aceasta solutie se toarna in vin sau in tuica spre a-i da o infatisare de vechime.

1) Z. C. Arbore, op. cit., p. 443.

') Buletinul Soc. de .tiinte, XIII, No. 3-4, p. 189.

www.dacoromanica.ro

225

sa

Poama de bo; sau de son, Inca suns intrebuintate de cei ce vor insele cu aparenta.

Cand se incarca vinul vandut, pentru a ridica polobocul in ear, se face o groapa in pamant si in ea se baga carul ; polobocul, fiind la aceeas inaltime ca pmwstinea carului, este dat laval in car.

Din groapa carul este scos alara cu mai multe perechi de boi.

Dad nu se face groapa, se urea polopocul in car pe doidrugi, cari mai adesea sunt reuniti Intre ei prin alte stinghii ยงi astfel facuta aceasta scars se numeste cbrcie.

Velni(a. rachiul.

Terminologia rachiului nu-i hotarita dupa materialului din care 9.

acesta se extrage. In Moldova indeobste, prin racbin se intelege orice spirtos, in afara de yin, intrand prin urmare in aceasta specie si spirtoasele din fructe sau din cereale ; numai cite odata se complimenteaza zicandu-se rachiu de prune, de perje, etc., sau rachiu de pane (cereale).

Episcopul Melchisedec zice ca, pe la inceputul secolului era lucru lamurit ca rachiul arata spirtosul ce se extragea din fiucte, ca si mica, iar holirca din cereale. Pe aceasta o deriveaza din slavonul roplurk =a arde 1). Aceasta afirmatiune, cum aratam, azi nu este aceeas. In muntii Sucevei, prin hderca , holirca se inteleg aproape toate felurile de spirtoase nearomatice, dupa cum in Ardeal si in Bucovina prin vinars se intelege acelas lucru. In Muntii-apuseni se mai aude si termenul /o/otit, insemnand : rachiu, basamac, halerca, etc.

1)

Vorbind despre aclnnitcle de rachiu, d-1 N. lorga spune ca in trecutul nostru erau multe, pe cand placerea ruinatoare a acestei bauturi o simtisera taranii noยงtri. Holirca nu se mai aducea acum de Evreii marginasi de peste Nistru, din Polonia, ci se fabrics pe deosebite mosii. Bucovina, plina de velnite evreesti, putea sluji ca model, deli inca inainte de anul anexarii, 1775, darea pe veinite se intalnia alaturi cu cea pe mori si pe carciume in catastiful venitu-

rilor domnbsti.

Dar frica de a nu se intrebuinta pentru facerea de rachiu o prea mare parte din panea culeasa in fiecare an, caci vechiul rachiu mai sanatos se faces din grane, frica de a nu se gasi Cara

in neputinta de a vinde Turcilor graul si orzul de cari ei aveau ', Cronica Romanului, IT, p. 18i.

21 Franuu-Candrea, op. cit., p. 102 ; aceasta vorbA insamna Paninte, Iminstria casnic(1.

www.dacoromanica.ro

of ss,romot.

15

226

nevoie, aduce pe la inceputul veacului XIX oprirea lucrului velnitelor. Mai inseamna pi faptul ca Domnul lua o mare vama, 6o de parale la vadra, pe holirca ce se aducea din strainatate. Scarlat Voda Callimachi ingadul din nou velnitele in 1814. 1) Iata $i cateva pomeniri istorice. Din 1741-2 despre «caldare ce face holirca», care trebue sa deie dajdie «ug. si 6 pt. rasura» 2).

Din 1790 : «1 cazan de rachiu cu revile lui». 3) Din IS I1 asupra celor necesare la o velnita, fiind vorba pentru Brasov : manusile (cazanurilor) sa fiia tot de arama, sa nu fiia de fer, nici-una, si revile for sa fiia tot cu arama lipite, sa nu fiia cu cositor».

In sfarsit, in istoricul comunei Bogdana, jud. Tudova, gasim urmatoarele date istorice : Aici nu exista nici o ,tire pana in anul 181o, cand un Constantin Dragomir a rascumparat Intre alte locuri

zalogite de socrul sau Moisaiu Anton si o caldarusa de rachiu pe pretul de 20 de lei vechi. In anii 1828-9, ostenii rusi au primit dela satul Bogdanesti Intre alte obiecte de indestulare si spirt sau rachiu! «Din prea inalta imparateasca porunca i s'au slobozit bani pentru plata producturilor de indestulare ce au dat acest sat in trebuinta ostilor rosaienesti in vremea rasboiului, precum la anul 1828 si 1829 si anume» : pentru faina, crupi, orz, ova; papusoi, came, sare, spirt, opt §i lumanari «pentru indestulare ce au priimit ostenii dela acel sat in Yreme cvartiruirii, socotita in bani»..., 171 lei, 13 parale. Pe o harta a mosiei Sucevenilor, fara data, dar facuta cu probabilitate in anul 1855, se arata pi o velnita ce era proiectata a se face de proprietarul de atunci, dar care nu s'a mai facut.

Intre anii 1830-1867 au fost in aceasta comuna vireo 5 caldari (paverne) de ale satenilor pentru fabricat rachiu de tiscovina,

drojdii de yin si perje. Dela data din urmi insa, caldarile s'au mai imputinat din cauza taxei puse asupra spirtoaselor. Rachiul ce se fabrica intre anii aratati, se ridica, dupa spusa batranilor, la care 20 de vedre de fiecare caldare. In r888 erau in comuna numai 2 caldari de facut rachiu. Rachiul se intrebuinta parte in tasele celor can II faceau, ear parte it vindeau cu oca pe la alti sateni, on cu diridicata pe la negustori spre a-1 pune in comert. Caldarile se imprumutau pi pe la alti gospodari in schimbul unei plati de 1-4 oci de rachiu fabricat. ') N. Iorga, Ist. Rom. in chip. qi ic. III, p. 198-9.

2) Idem, Socot. Bi,tr, p. 239.

Idem, Stud. Doc. XII, p. 16s.

www.dacoromanica.ro

227

Rachiul, dupa cum spun batranii, se bea Inainte vreme cu -multi cuatpatare, de aceea se mirau oamenii de pe aici cand vedeau pe Rusi in a828 ca-1 beau cu nfrica, adeca cam un sfert de litru deodata. Tot dela batrani se afla ca ceeace i-a de-

prins pe ai nostri .cu bautul necumpatat al rachiului au fost desele b)li de holera .din trecut. De aici au urmat ca dansii 1-au baut beau si astazi ca leac pentru durere de stomac. Dela asst zisul leac, bautura rachiului a ajuns de mai multi ani incoace pentru unii sateni si unele satence din camuna Bogdana o patimi indobitocitoare si scurtatoare a vietii.1) Din aceste consideratiuni rezulta ca velnitele au avut o epoca de inflorire motivata de factori principali : starea infloritoare a viilor si lipsa de dari sau &rile usoare. Astazi cand filoxera a secat aproape pretutindeni vechile vii romanesti si cand datile asupra produselor alcoolice s'au ridicat peste masura, velnitele au dat inapoi si dau Inca. Pe unde velnitele erau socotite ca un mijloc de traiu, stim ce turburari s'au intamplat.

Edificiul in care gospodarul isi aseaza coldarea sau ca,zanul sau

se numeste velnifa, povarna, podvarnd sau vinarsarie, iar cei ce se ndeletnicesc cu aceasta se, numesc pavarnagii, sau vinarsari, ÂŤluicarii, fabricanti de rachiuÂť.

Velnita

este o casuta in care se face un captor sau cotton in

care se aseaza caldarea

sau cazanul de forma sferica turtita.

In cotlon arde focul, care-i asiupat cite odata la .g u rd printr'o foaie de fier. In caldare se toarna drojdia sau tes-

L.1 covina pana se umple Fig. 340. mai mull de jumatate..

Caldarea este acoperita cu capactil ei, lipindu-se pe margini cu inamaligra spre a 'nu se rasufla fiertura din launtru.

Capacul are una, doul sau chiar si trei cinbure cari se imlnica cu /Mile sau tevele ce strabat o cada cu apa rece numita Arbacd.

Aceasta slujeste ca refrigerent, spre a coniensa vaporii de rachiu 1) Ec. I. Antonovici, op. cit., CIXCX. 2) Francu-Candrea, op. cit., p. 107.

www.dacoromanica.ro

228

cari se ridica din caldare

i

tree prin capac in tevii.. La gura,teviilor-

sunt chicipirile, niste varfuri de lemn ascutite la un capat si spin tecate la celalt capat spre a se intepeni in bu.za de jos a gurii teviei...

Pe chicusuri se scurge rachiul in duba, o mica deja-.

Rachiul care iese in fruntc pi cel dela urma este fOarte api tos si se numeste pos/ete sau poskii.

Odata cu drojdia sau discovina, trebue sa se puna in caldare pi macar o jumatate de cola de posleti.

Cand se (la foc in cotton, se zice ca caldarea e gala de pornit_ Cat timp functioneaza, se zice ca umbla caldarea sau unibld vehilla..

Caldarea se incaral pi se descarcd. Resturile din discovina se arunca. Cele de drojdie se .numesc bortild.

Pentru a vedea .cand incepe sa curga rachiul, se gusty din cand in cand sau se incearca cu focul: se iea un felegean (o cealcd), de rachiu, se arunca pe caldare Si i se da foc ; data arde fan% multi aburi, rachiul e bun.

Rachiul din duba se maso-tra cu cohd, un bat pe care se afla diferite crestaturi ce arata nivelul de oci din duba.

Cele mai mari griji in timpul cat umbla caldarea este «sa nu se scape rachiul in posleti»,«sa nu se iutcascii prea mult focul», caci atunci,

se evaporeaza prea multi apa pi deci rachiul se posleteste din nou,_ si sa nu se afume rachiul. Pe timpul noptii unul sty vesnic treaz..

Apa din durbaca trebueste primenita din cand in cand, each dupa ce se incalzeste, rachiul iese pe tevi sub forma de alaori.

Rachiul se pastreaza in putinele, dimingene, etc.

Unii rachieri obisnuiesc sa -1 vapseasca cu Kran, cum am Nilzut la boirea vinului, iar altii cu vdsc.

Vascul creste ca parazit pe ramurile merilor, perilor, richitilor pi brazilor albi, plopilor albi, etc. Se iea de catre cei interesati vascul, se rupe in bucati $i se plamadeste cu frunze cu tot :n rachiu, tuica de prune, etc. Dupa o zi si o noapte se strecoara acest rachiu plamadit si se toarna in vasul cu rachiu. Rachiul dobandeste astfel o coloare galbena si prin urmare o infatisare de lichid vechiu.

Pe alocuri se introduce deadreptul vast in poloboc 1o.

Ofetul..

Otetul se face de obiceiu din vin de calitate inferioara, din cel care se scurge sub cep («se prelinge»), din vinul rasuflat (cels. ') Bede& Soc. de 5tiinte, XIII, No. 3-4, p..

200.

www.dacoromanica.ro

229

care a ramas nebaut) precum si din tighir (pron. tig-hir). Tighirul este vinul care se scurge la fundul cazii plina cu descovina, dupa calcarea vinului.

Ca4sa se oteteasca vinul, este nevoie de cuib de otet, adeca de

otet vechiu. Acest cuib se toarna in vasul in care voim sa facem otet. Pentru a inlesni otetirea mai curand, se obisnueste a se pune -in acest amestec si oriel de pane sau fasole crude, sfaramate.

Obisnuit gospodarul iii are otetul inteo putinica s'au intr'un ulcior numit otetar, care sta destupat sau cu o lingura in el.

Un porn numit tot (viar face nine fiucte rosii, ca un fel de struguri. Aceste fructe, pose In opt, ii maresc ÂŤputereaÂť.

CAPITOLUL V.

TEIUL. Populatiunea saraca foloseste teiul la facerea franghiilor sau fu-

niilor de teiu in locul telor de canepa ; se intelege ca acestea n'au trainicia celor tacute din canepa, pentru aceea ca teiul se intareste prea

tare la caldura si se rupe.

Teiul tanar se despoaie, se belepe, de coaja si beligile sau batilde sunt gata spre a li se lua teiul, partea masgoasa, textila, care captuseste pe din launtru coaja teiului.

Pentru a se scoate teiul, se curma beliga cu cosoarul si apoi se despoaie de coaja propriu zisa. (Fig. 341).

Din cojile cari raman se fac cofarci,

pentru a mesteca in ele ceaunul cu macand se iea de pe foc. 1) Teiul se poate intrebuinta indata la facerea franghiilor, intocmai ca si canepa, rasucinduse mai intaiu la crivea §i .apoi impletindu-se vitele. Funiile astfel capatate 1nsa, nu-s trainice.

Fig. 341.

Pentru a-I mai muia, teiul se dubefte (pron. pop. : dughefte) in apa, intocmai ca si canepa. Cel mai bun mijloc de a-I dubi este in apa calda. Pentru -acest motiv, se face teiul manunchiuri si se tine cateva zile in durbaca velnitei, a carei apa c/critil se incalzeste in timpul functionarii cazanului.

1) Tudor Pamfile, Jocuri de copii. Mem. II, p. 84.

www.dacoromanica.ro

230

Se pare ca facerea funiilor din teiu avea roc pe oisca-ra intinsh in vechime, date fiind nurneroasele expresii carf ne-au limas in aceasta privinch : Un om de nimica e cel care nu face nici teiri, nici curmeiu ; cel care nu tie sa se foloseasca de imprefurari este cel care nu jupoaie teiul thud se lea I), etc.

Date istorice nu prea sunt; $i data se AA, nu stim cui sa leatribuim : teiului sau canepii. Asa, d. e., in 156o Alexandra Lapusneanu plateste Bistricenilor niste funii r), iar peste pucin acel* domnitor cere tot din Bistrica funii pentru turnuri s).

CAPITOLUL VI.

FRUCTE, OLOIURI $1 BAUTURI. I.

Considera(iuni.

Ca si muraturile, uncle din fructe sunt socotite si folosite de chranii nostri ca niste adevarate substance alimentare, ingrijidu-se-

din vreme sa le stranga, sa le supuna adesea unor procedee anumite pentru a le putea pastry pe timpul cand vremea lor a trecut, Sunt apoi alci carani cari le pastreaza din motivul unui negoc sau al imbutlatacirii ospatului, servindu-le drept odesert»..

Industria fructelor se intelege ca s'a perfeccionat cu timpul, se va perfecciona Inca, si se va raspandi pe o scary mai intinsh, cand: nivelul cultural al chranului va creste ;i cand luminatorii vesnic in atingere cu el vor da pilda piphita.

Fructele sunt de multe feluri si mai toate se pot folosi la. ceva. Uncle chiar se pot chpath fara munch multa ; ramane ca chranului sa i se spunh, sa i se arate mijloacele sa i se asigure foloasele unei desfaceri, lucru care nu i se poate cere lui.. .Inainte de a cerceth chipurile cum unele fructe se industrializeaza, vom pomeni thewa indicii istorice, in treacht..

La 2 Iulie 1546 gasim pe Petru Voda la Harlan, primind un dar de cirefe din Bistrica Ardealului, pentru cari Voda mulcumeste,

«dar n'am pus gura pe dansele» ! 0). Nu ne putem pricepe ce ar insemni aceasta. In Iulie sa nu fi gisit Vodc cirese in Moldova ?

Sa nu fi stint Bistricenii ca'n aceasta lung, ciresele sunLin toiul for ?

1) Z. C. Arbore, op. cit., p. 192_ 2) N. Iorga, Doc. Bistr., I, p. LX1X..

2) Ibidem.

4) Ibidem, I, p. XLII.

www.dacoromanica.ro

231

La sarbatoarea Pastilor din 1547, aceiasi Bistriteni fac prezent Domnului Moldovei niste prune 1). Era fireste priniavara, dar se poate ca Voda sa aiba nevoie de acest dar, neputand gasi aiurea in tad prune uscate ?

La 7 Maiu 1549, Ilie Voda primeste tot din aceeas parte daruri constand din cutite 5i cirece 2).

La 5 Fevruarie 156o, Alexandru Lapusneanu scrie la Bistrita sa i se trimeata 3-4 vase de prune uscate, bune, de Bistrita, pe cari le va plati, «pentruca se apropie postul in care legea noastra 5i obiceiul nostru cel vechiu nu ne lasa sa manc.am pequ s 2).

La I Iunie 1567, acelas Voevod cere acelorasi targoveti de un galban ucirese din anul acesta»4).

«Dulciuri», primeste Iancu Sas Voevod, prezent din Bistrita in if79 5).

Dintr'o scrisoare de pe la 1685, Octomvrie 3o; din Moldova catre Bistrita : «Putinel poclon sa primesti dumneata dela noi, din cat s'au gasit : ro pepeni proaspeti» 6).

Dar apoi, pe la 1741-2, proces in Moldova pentruca unul altuia «i-au aprins si niste laznit(i), cu poamil(e) ce era pe loznit(a).7)

Poama sau strugurii se murau pe la 1784 8).

Sotanga 18 to : «iar rachiul ce obi§nuim toamna de it facem din prune sau din alte poame, pe la casele noastre, sa nu fim nici de acum inainte popriti a face, ci, tacandu-I, sa-1 si vindem cu radicata, on la stapanul mosiei sau on unde vom gasi pret mai bun far' de a fi volnici sa-1 tinem la casele noastre si sa -1 vindem printr'ascuns intru vreme indelungata». E vorba de o invoeall intre mosnenii 5i egumenul manastirii catolice din Targoviste. 9) Episcopul Melchisedec este de parere ca industria fructelor incepa sa se desvolte mai ales dupa supunerea terilor Turciei 5i mai tarziu, cad pe timpul Fanariotilor gasim fructele ca un articol de export in Constantinopol si in alte parti prin samsarlacul negustorilor de fdind.10) 1) N. Iorga, Doc. Bistr., I, p. XLITI. 2) Ibidem, 1, p. XLIV. 3) Ibidem, I, s LVIIJ. ) Ibidem, I, s LXVIIL 5) Ibidem, I, » XLXIV. 6) Ibidem, II, s 53.

7) Idem Stud. Doc., VI, p. 258.

8) Ibidem, VII, p. 235.

9) Idem, Socot. Bistr., p. 248.

10) Cronica Husj1or, p. 86.

www.dacoromanica.ro

232

Industria fructelor este specials duper regiuni. De sigur ca se practica intr'o masura mai mare la dealuri si la munte.

La muntenii din Muntii-apuseni, de cum incepe si se coaca cireFle (ca la Mada) si nuigalanele (caise) (ca la Galda), nu se mai sfarseste comertul pans primavara. Cel mai mare comert se face insa cu merele rofioare (Benic, Galda, Cetea, Giomal). Coaja merelor e

rosie purpurie si se culeg pe la inceputul lunii lui Octomvrie de catre culegatori anume deprinsi cari stiu sa umble cu scarile «ca stiutorii cu condeile». Mere le culese se pastreaza in tarcuri, anume

acute in pivniti (paralel cu parejii se fac garduri de nuiele bine batute cu maiul, cari se innadesc cu bolta pivnitei). Comertul se face in mai multe feluri : Roads se vinde dinainte, cand marul e in floare pi aceasta se numeste pe o tunsoare, sau cand roadele s'au copt si aceasta se chiama pe ce se vede, on iarna cu /wpm/ (cu tarcul), pe ce-o da targul Si norocul, etc. 1) Un cantec tot din Ardeal zice, de sigur relativ la aceasta : Dragostele nu se fac Nici din mere, Nici din pere, Nici din nuci Ca-s marl i dulci ;

Ca dragostele se fac Din degete cu inele Si din buze subtirele Si din grumaji cu margele 2).

2.- Perjele fi Prunele.

In Moldova per sunt prunele cari se deslipesc de pe sambure.

Prunele propriu zise Si curcudelele sau corcodufele nu se deslipesc; in

Muntenia toate aceste specii sunt denumite la o lalta prune.

U scarea prunelor perjelor pentru iarna se face in mai multe feluri : Unii gospodari le intind la soare pe lese acute din ingradituri de nuiele spre a se usca. Alti gospodari, inainte de a le intinde la soare, le opdresc mai intaiu cu uncrop. In sfarsit, altii, in loc sa

be intinda la soare, le pun in cuptorul de facut pane, care a fost ars mai inainte.

Mijlocul cel mai cunoscut insa este uscarea la hisnitii, numita inca in Ardeal

yi

/ofni(ii, fujnic, Int fdeiu 8), cayerizt 4), slani(a 5), leafcu 6)

1) Francu-Candrea, op. cit., p. 13-4.

3) Victor Oni§or, Doine §i strig4te din Ardeal (Saraga), p. 7.

3) Viciu, op. cit., p. 80.

4) Ibidern, p. 36: care coerce prunele.

4) Ibidem, p. 78. lindens, p. 56.

www.dacoromanica.ro

233

sau leasa. Losnita se face de catre gospodarii cari au perji multi; cei ce au mai putini, se duc si usual sau cocl) perjele sau prunele la altii.

Losnita are o groapa lungi cam de 2 m., larga de 11/, m. si adanca aproape tot asa, care comunica intr'o parte cu alta groapa, Deasupra groapei se pune o leasa facuta din nuiele, putin mai mare deck groapa. Imprejurul lesei se face un dreptunghiu de scanduri, in care se toarna perjele, astfel ca stratul sa nu fie mai

.gros ca de un ]at de palma. Prin groapa pie-

Aiq C?4siorfa

zisi se pun lemne sub .leasi spre a arde. Arderea trebue si se fad

) ),

incet, fad flacara mare, caci

astfel se poate a-

prinde losnita; de aceea

cele mai bune lemne

,

(e0

xxxxxxxx

\

.

Fig. 342.

de ats sunt radacinile, buturugile sau cioturile putregaioase.

Perjele trebuesc mestecate din cand in cand, iar dupa un timp trebuesc culese cele cari s'au uscat. Prunele uscate sau coapte au carnea sbarcita, creatd, fara a fi tare, adica lipita de sambure.

Ca sä prinda tot fumul si toata caldura, prunele se acoper cu un sac sau to'.

Unii gospodari, in loc de a face losnita in pamant, o fac pe pamant, adica fac un (arc, ca o coteneata de gaini, o lipesc cu bahga, si deasupra acestui tam cilindric pun leasa cu perjele. Sub leasa fac foc si fum.

Perjele sau prunele uscate sunt nurnite in Ardeal bureufei ;) si fulcel sau fulcei cand Inca sunt calde, adica atunci cand se ieau de pe leasa 8). Ele se pun in putini sau poloboace, indesandu-se bine.

Peste iarna se mananca crude sau fierte ; in acest din urmd'. caz se chiama lapte de bou in Ardeal 4).

Povidla, povodeaua, nzaginnul §i : povirla, povirla sau pobtirla 1) Mai ales in Ardeal.

2) Viciu, op. cit., p. 24, 3) Ibidem, p. 44.

4) Ibidem, p. 55. In Moldova de jos, astfel se numege terciul, cirul sau titirimul din mamaliga.

www.dacoromanica.ro

234

se face din prune si perje coapte, prin unele locuri chiar din .zar Ore si gutui in chipul urmator: Inteo caldare mare se pun prune§i perje coapte bine si spalate. Caldarea se pune afara, pe foc, pe un cuptor tacut in parnant si se lass acolo pina fierbe bine, de se desprind samburii. Se pune apoi de se raceste zeama si caldarea se-

umple din nou. Cand avem atata zeama de se umple caldarea, o strecuram printr'un ciur sau sits rara de drod (sirma), ca sit ramana samburii 1i cojile ; zeama curata se pune in caldare si i se da foc,. iar un om tot mesteca in caldare, ca sa nu se prinda coaja pe fundul ceaunului 1i sa se afume, c'apoi n'are nici un gust. Cand zeama a scazut bine si e groasa ca laptele cel acru de oi, caldarea se di la o parte, se lass de se raceste si povirla se pune on in budaiefe(cand avem mai multi), on in oale sau gavanoaseÂť. 1).

Vinul de prune se face cite odata, dar el trebueste baut indatasau tinut la ricoare, dci altfel se inacreste. Pentru a-1 face, se ieau 5 baniti de prune intr'un hardau, se strujesc bine cu o Lopata de lemn, se toarna 5 vedre de apa peste ele. Unii topesc in aceasta apa. cite ro oci de zahar $i 15o gr. tanin. Se lasa apoi sa fiarlii(fernienteze) si cand aceasta s'a sfarsit, se trage vinul si se pune la

racoare. Vinul acesta are un gust foarte placut. Hardaul nu se umple pina in gura, cad altfel perjele umflandu-se pe timpul fiertului, dan a fa ra .

Tuica sau rachiul de prune. Avem in tara o suprafata de pruni, dand in mijlocie I milion si jumatate decalitri de tuica. In tinderea totals, cuprinzand si livezile mai mid, nu se cunoaste, dar tie ca-i destul de insemnata ; adevaratele foloase insa nu se trag_ pe deplin.

Bosnia are abia pe jumatate livezile noastre de pruni exporta anual pentru 8.000.000 de lei, dand ca venit la hectar aproape

se

18o lei, data din prune se face tuica, iar data prunele se usucar venitul la hectar se ridica la 270 lei. Noi dpatam abia 75 lei pe tuica scoasi din prunele unui hectar. Pricina acestei diferente in mai putin pentru noi, sta in necunoasterea chipului rational de cultuth a pomilor fructiferi. Acest neajuns s'ar indrepta poate prin infiintarea unor pepiniere, cari vor trebui sa fie frecventate in mod obligator lie o. parte macar din cultivatorii de pruni. Brosuri pe graiui tor, dand lamuriri si chipuri potrivite mijloacelor lor, Ind ar folosi ') M. Lupescuin`ezeitoarea, VIII, p. 34.

www.dacoromanica.ro

235

la multe. 0 alts pricing a nedesvoltarii acestei industrii sta in faptul ca nu se ieau masuri energice pentru starpirea omizilor si nu se ieau masuri pentru incurajarea cooperativelor. Cu aparate mai sistematice, prunele s'ar putea usca mai curand si mai cu folos si n'ar ramanea prin pomi, viermilor si paserilor, in anii de belsug.

In general, chipul cum se face tuica se aseamana cu al rachiului de tescovind.

In Muntenia, unde se face cea mai multi si mai bung MLA velni%ele poarta numele de p,9verne, sing. bovarnd, iar cel ce ingri-

jeste o povarna se numeste povarnagin.

Dupa ce s'au cules prunele se pun in buti, sing. bulk, piseari adeca se farama sau se mustuesc. Butia

§i

se

seamana cu polobocul, cu singura deosebire ca-i

aproape de trei on mai lunga decat groasi (fig. 343). Cand insA goapodarul are mai multe prune, fierberaz (fermentatiunea)prunelor se face in linuri. Linul este o cads foarte mare.

Fig..343.

ju

In butie sau lin, prunele se pun cam pang la o palms si matate de gardina, cad altfel prunele umflandu-se, spuma care se formeaza ar da afara. Dupa fierbere, volumul prunelor ÂŤda inapoiÂť, adeca scade.

Gospodarii cari au multe si mari livezi de pruni, au povernele for proprii, iar cei cari n'au, fac tuica pe la altii platind .zecineala.

Povarna (Fig. 344)1) are un vast cuptor (t) compus si el din

Fig. 344.

I, 2, 3 sau 4 alte cupioare, dupa. numarul cazanelor, din cari fumul iese inteun horn comun (2). Deasupra cuptoarelor sunt fixate 1) Schitata dupa o batraneasca povaina a d-lui Nae Micescu dint Ciume;ti-Muscel.

www.dacoromanica.ro

236

ca:,:anele (3, 3) cu capacele lor. Prin racitoare (durbacele dela velnitele moldovenesti) (5), trec tevile in nurnar de 1-3, cosi isi scurg tuica in bole (7).

Prune le fierte, sub numele de pKirca 1), se ieau din lin sau

butie cu coferul (fig. 345) si se toarna in cazan.

Bola este un ciubar infundat deasupra, avand doua torti ; in

fundul superior are doua gauri din cari, -prin una curge tuica in launtru, iar prin cealalta, iese aerul dat afara.

Tuica din bota se masoath cu tancul, un bat .cu mai multe crestaturi, cari arata numarul ocilor sau Fig. 345. litrilor de tuica.

Tuica slaba care curge la inceput si la sfarsit se numeste poslete ; ea se strange, amestecand-o mai in urma cu tuica ce a iesit prea tare, adeca prea alcoolica. Dad" ies prea multi posleti, se pun singuri in cazan.

Resturile de prune, cari raman in cazan, dupa sfarsitul fiertului, se numesc boasca, bcorina sau borogbinii si se da la porci.

Tot astfel se face si tuica de mere si zarzare (caise), numai ca se amesteca cu apa pe timpul fermentatiunii.

3. Oloinri.

Oloiuri fac taranii romani din mai multe feluri de semin-turi precum : Sanuinta de bostan. In Bucovina si anume in comuna Straja, oloiul acesta nu se intrebuinteaza la mancare, ci numai la ars in opaite. Altii ii mananca totus. Tot acolo, gospodarii cari posed oloi-

vite, fac si oloiu din : Gir 9) precum si din alte seminte.,) Sa nuinta de cdnepa da un oloiu care, fiert cu lutisor mult, in apa calduta, cu, °kin si sopon prost (de cel galben) se intrebuinteaza la facerea de vopseli.

Sanuinta de floarea-soarelni, bostan, etc., dupa ce-i uscath bine I) In Moldova de jos, sub acest nume se intelege un rachiu rau

§i

clocit, pugoarca.

2) D. Dan, Straja, p. 52 ;_gir, probabil jir, fructul fagului. ') Viciu, op. cit., p. 87 : cucioci, resturi de samburi de bostan, dupa ce s'au cernut, ; ibidem, p. 86 : ctrziptec, turtoiul ce ramane din samburii

.de bostan stor0 in teasc pentru aka,.

www.dacoromanica.ro

237

in cuptor Yi palaita 0, se piseaza in piva, se cerne de cateva ori, se face faina si se tescueste apoi in o/oinitii spre a capita din ea oloiu 2).

Din sdniburi de inie.z de nuca se face astfel in Ciumesti.Muscel:

se piseaza nuca marmite!, se pune apoi in vase de lut si se incalzeste in cuptor, dupa care se stoarce cu mina, sau se pune in niste .06711* mici spre a ti tescuite la teasc, doua scanduri, una jos si alta deasupra.

In corn. Bodgana-Tutova, fabricat de femei in chip cu totul

primitiv, se intrebuinta inainte vreme la cea mai mare parte din sateni In prajirea bucatelor in zilele de post. Astazi insa, se face pe la putini locuitori din pricing ca nucii s'au imputinat. Cauza este cresterea populatiunii, desfundarea pamantului $i scaderea simtuluir de ingrijire pentru pomi. Pe langa acestea, siteuii isi vand nucile acum la oral sau pe la negustori cari yin prin comuna. Daca nucii. s'ar cultiva pe o scary mai intinsa in satele noastre, s'ar realiza nu numai un venit mai bun, dar si gospodaria ar fi folosita prin un aliment curat, in locul undelemnului falsificat. 3) Iata acum chipul cum

se fac oloiurile in jud. ( Suceava

$i

feint cum isi oloini-

fac gospodarii

tele.

Seminturile se piseaza in piva, se cern cu

Fig. 348.

Fig. 347-

Fig. 346.

ciurul, se scot afara intr'o troaca, se toarna peste ele putina apacaldutii. si se freaca bine. In urma, se praiesc pe foc si apoi se pun intr'o petica sau un saculet si se vary in cutia oloinitei.

Culia °Minitel (fig. 346) are o forma Paralelipipedicia cu o cavi1) V6nturata.

2) El. N.-Voronca, op. cit., p. 245.

3) Ec. I. Antoaovici, o2. cit., p. CVIIICIX..

www.dacoromanica.ro

238

tate sapata in 'emu. Pe peretele de jos al cutiei sunt ni§te gauri, pe unde se va scurge oloiul in jos. Pe peretele in care s'a sapat cavitatea, mai sunt doua §entulete cari se impreuna la marginea de jos a acestei fete.

In aceasta cutie se pune saculetul cu seminturile pomenite.

Presarea acestui saculet se face cu un cahrp (fig. 347), care se adapteaza cutiei avand §i el prevazute cele doua sentulete cari se impreuneaza jos. Partea din calup care va press asupra saculetului cu seminturi, are doua §entulete sapate in diagonals, spre a inlesni scurgerea oloiului in jos.

Cutia §i calupul se pun intr'un butuc (fig. 348) care are o cavitate eliptica §i in care atarna cutia §i calupul prin urechile ce le _au. Apropierea dintre ambele sau apasarea anianduror asupra saculetului cu seminturi, se face cu gene de learn, puse in dreapta §i in stanga si batute cu incetul §i treptat. Partea proeminenta din calup intra in cutie, saculetul se tot strange §i oloiul curge pe gaurele §i §anculete in jos, intr'un vas pus sub butuc.

Aceasta este oloinita lui Vasile Chirila din Bogdanwi-Suceava, om foarte iscusit 1).

Altfel de a/o/id/a, tipul cel mai des intalnit, se compune (fig. 349)

tot dintr'un butuc prevazut cu o cavitate rotunda. Peretele circular al acestui gol are ni§te §entulete longitudinale, cu gura mai ingusta ca fundul, care-i §i el circular, in satiune (fig. 35o).

Fundul de jos al acestei cutii este gaurit ca §i celalalt soiu de 1) intrebandu-1 din ce pricina nu 0-a facut-o la fel cu toti oamenii, mi-a dat urmatorul raspuns caracteristic ; tApoi, a§'a mi-a parut mie ca-i mai buns, a§k m'a dus pe mine capul. Si vezi dumneata eu am facut armata in Tecuciu, si m'au luat la doua zile dupa ce 1-au luat pe Doinnul Rege, la 12 din Maiu, veleatul lui 66. Ce randueli pe atunci I Ca zicea. la 66 (articol din codul de rasboiu, atapt in extras la livretul individual al soldatului) : vegheata nesupunere catre ;efi se va pedersi dupa imprejurari cu munca ocnei sau a temnitei ; la 41 : Cinurile de jos, can fara a

fi porunciti vor scoate sabia in fiinta §efilor cu cuget de a aduce cuiva vatamare, se va pcdepsi cu munca silnica la ocna. ; la 73 : cinul de jos, care va lips' dela postul sau, cand se va face /artnli sau ape/, cu bataie dela so la 100 de nuiele ; iar la rasbel, la 195: soldatul care-0 va napusti postul fiind de santinela sau de caraula, bataie de 200 de nuiele ; la 206 : osta011 care nu va implini poruncile §efilor, in fiinta vrajmaplui, cu impuvare ! Da' amit !... ca pe mine m'a pus uu locotenent rau, adeca rau cu

cei rai:n'a pus ;ef de ordinar...)

www.dacoromanica.ro

239

oloinite, corespunzand toate intr'o tevie prig care curge oloiul in-tr'un vas.

Saculetul cu seminturi se pune in curie, iar peste el se aseaza joopal (fig. 351), o scurtatura de lemn cu sectiune circulars, tras la strung. Popul este .apasat in jos de niste stinghii orizontale numite

Fig. 350.

4:7

TI

.1111101B1.

Fig. 352.

Fig. 351.

acestea, precum si penele de lemn, cari se bat cu toporul inter, de o parte si de alta, se mists in niste daltuituri acute in cele doui stinghii verticale numite prate. stative ;

Aceasta este oloinita lui C. Schinare tot din Bogdanestii Sucevei.

Resturile de seminturi cari raman se numesc trufnic ; el se pun in bucate, iar data nu-s bune, se arunca.

4.

Merele.

Uscarea merelor se practicil aproape pretutindeni, pe unde sum,

in timpul and sunt coapte, pentru a le avea peste iarna sub numele de itscithrri in Moldova de jos, si 5104e sau stole 1) in unele parti ale Ardealului.

Barbatii valahi din partite Moraviei le prepara vara la olalta cu celelalte fructe precum : perele $i prunele, urcandu-le in cuptoare anume facute pentru aceasta spre a le desface apoi- 2) 1) Al. Viciu, op. cit., p. So. 2) T. T. Burada, in Arhiva (NO, V, 277.

www.dacoromanica.ro

240

Mere le se usuca taindu-le felii 1i punandu-le apoi la soare sau in cuptoare.

Mere inurate fac mai ales locuitorii din partile Moldovei de sus, punandu-le in apa, yin sau must dulce. \Thud de mere. Se face mai cu seamy in Moldova, punand merele taiate in poloboace, turnand apa peste ele si lasandu-le sa fermenteze, intocmai cum fabrics si fra%ii basarabeni din Basarabia de jos.

0 vadra de apa la 71 oci de mere, da un yin prea slab. Vinul nu este bun nici atunci cand merele pisate sau taiate sunt de o singura

Dimpotriva, data merele sunt de mai multe feluri, data printre ele se mai amesteca pere $i mere padurece precum 5i alte soiuri de fructe dulci sau acrisoare, lasate dupa cules spre a se mai coace, vinul este foarte gustos.

Un yin prea gustos se capata din merele bine strivite, cum ar fi cu teascurile de oloinile, capatand la ioo kgr. mere, 75 litri de must, care, pus sit fermenteze, ne da 7o litri de yin. Fermentarea intreaga line cam 60-70 de zile. Pentru ca apoi sa nu se strice, vinul de mere trebueste tinut la racoare, in vase curate.

In Bucovina se face de asemenea must din mere si din alte feluri de fructe, amestecand in ele 1. altele uscate. Toate acestea le pun in vase cu apa, le lass de fierb si apoi incer sa bea vinul.

Daca se imputineaza, mai adauga apa. 0 In Ardeal, mustul de mere si de poame se numeste (igNritt 2), cia.,Tdr 2), iar sub numele de srr,bir sau cighir se intelege oIet de specie.

mere. 4)

Oletul de mere se face din mustul stors din merele pisate, cu ajutorul oloini%elor.

Strugterii sau poaÂťta.

Strugurii uscati se pastreaza in mai multe feluri. Unele gospodine culeg inainte de culesul viei, din speciile cari au bobi%ele 5.

mai tari, precum sunt strugurii de ()mina coarna, verde, mare, swipe, etc. Acestia se insira pe podul casei, jos.

Alt chip este pastrarea strugurilor in cladarii. Se taie strugurele impreuna cu un capat de visa lung cam de o palmy, si mai 1) D. Dan, Straja, p. 52.

-) Al. Viciu, op. cit., p. 84.) 'Lidera, p. 29.

4) ILidem, p. 80.

www.dacoromanica.ro

241

multe asemenea vice impreuna cu strugurii lor, legate la un roc, se numesc cladarie. Ata sau teiul cu care se leaga are un ochiu, care se baga intr'un bat infipt in coperisul de paie sau stuf at casei si lasand astfel cladariile sa atarne.

Unele gospodine isi impodobesc casa, punand pe la corzi vice cu struguri.

Pentru a pastry strugurii in lazi, trebue si fie culesi pe vreme uscata si alesi astfel ca sa nu alba nici o broboand sau bolnp stricata sau aproape de scuturat. Punem ciorchinele intr'o lady on cutie, randuri-randuri, ingrijind mai intaiu a asterne pe fund si intre randurile de struguri foi de piersic. Lada umpluta trebue sa fie pusa intr'un loc uscat. 1) Murarea sirugurilor se face ca si a merelor, in apa, yin sau must dulce.

6.

Saman(a de cdnepci.

Seinuinja de ciinepti, dupa cum am vazut, poate sluji la facerea oloiului. Tot din ea, femeile fac jolfa, , in Moldova de jos, pisand-o

invrastand cu ea turtele la Craciun. In untii Sucevei Irma, jolfa, numita acolo julfa sau /up, se face intr'un chip deosebit : samanta de canepa se piseath in china, pans se face turta ; se incalzeste putin la foc intr'o strachina mare, se pune in ea putina apa fierbinte si se tot mesteca. Cand credem ca s'a muiat totul, se umple strachina cu apa calduta si capatam un lapte dulce, care se strecoara si

prin siticica sau prin sita ca sa ramaie hoaspa. Laptele acesta se pune

Intr'o oala la foc de fierbe. In timpul fiertului, laptele se incheaga putin, ca jdnd(a, ยงi capatam astfel jolfa, in care se pune putina sare.

Jolfa se poate face si din trucnic, turtele ce raman dela oloiu (facut din samanta de canepa), dar nu-i gustoasa si dulce. 2) 7.

Pepenii.,

Pepenii, harbujii sau lubeni(ele, pe langi ca se mananca copti ยงi murati, cand se fac din imbelsugare, dinteinsii se prepara, dupa cum am vazut in unele sate din Dobrogea, precum in Ghizdaresti, un fel de duke! de pcpcni.

Pepenii, taiati. felii, feliile desfacute de coaja, se pun in ceaune ') Albina II, p. 452.

2) M. Lupescu, in .ezeitoarea, VIII. 33.

T. Pauline, 1Idusiria cusniccl

www.dacoromanica.ro

16

242

marl de se fierb. Cand au fiert indeajuns, se dau ceaunele deoparte ca sa se raceasca, iar dupa aceasta se strecoara zeama de samburi si celelalte resturi. In urma zeama se pune din nou Lt fiert si se fierbe pans ce scade. and s'a tacut ca laptele acru, se

da jos de pe foc si se pune in vase de lemn sau de lut uncle

se

incheaga_ S.

Bostanul san clorle(mnl.

In Bucovina este obiceiul de a face din bostan race /c, taind bostanul felioare, punandu-le in lapte de var ca sa se intareasca, si apoi se fierb cu must de miere. Astazi insa, acest obiceiu piere. 1) In Ardeal, coaja bostanului iiert si prin urmare desparcita de miez, se foloseste ca vase pentru strans semincuri. Astfel de vase se numesc beta (betca sau be(ee (becca). 2)

In Moldova, bostanii se mananca copci in cuptor sau fierci.

Alle preparate.

Vin din mine salbahre, precum sun t afinele, murele, etc., fac Romanii din Bucovina. 3) Se mai .usuca, intocmai ca si merele : perele si :zar.zarele.

Perele padurete can se coc foarte tarziu, se lass intaiu sa se wale si apoi se pun in pod ca sa se usuce. Coarnele coapte se usual la 9.

soare intocmai ca cireFle si viciuele. Porumbek sau poi-um/Ale coapte se usuca si iarna se fierb cu bostan, (land acea ce se chearna gorgoliciu.

Tarancele noastre numai in timpul din urma au invacat, prin imitatia targovencelor, chipul de a face dulcecuri din poame.

Si astazi insa, nu fac decal gospodinele prea cuprinse precum si nevestele slujbasilor.

0 harnica folclorista din Bucovina este de parete ca, inainte vreme, multe gospodine erau pricepute in ale dulcecurilor, dovada tufele de trandafiri, cari se gasesc pe langa fiecare casa romaneasca aproape. Si in satele Moldovei de jos se observa acelas lucru,

dar trandafirii stau alaturi cu tufele de liliac, can sunt mult ingrijite de fide:1i si fete mad, pentru a avea cu ce sa se impodobeasca in zilele de sarbatoare.

Din fructe sau din alte substance se fac multe bauturi in Bu1) El. N.-Voronca, op. cit., p. 246.

Viciu, op. cit., p. 19. ') D. Dan, Straja, p. 52.

2)

www.dacoromanica.ro

243

covina, unde aceasta cade in sarcina gospodinei. In corn. Straja pre. sc un fel de blutura nu tocmai dulce din esenta otetului. Ea beakt se fierbe din cicoare si hipce. In aceasta fiertura se pune otet si se adauga alarnaie, zahar si apa rece, dandu-i bauturii, in chipul acesta, o coloare cafenie.

Tot in acea parte se face si o mursa dulce din zahar ars care se rareyte cu uncrop si apa rece, capatand o coloare intunecata. 1)

CAPITOLUL VII.

PASATUL. Pasant', numit inca si pasat sau pdsat iar in unele Marti ale Ardealului si pisat2), este fructul tnnlaiului, numit si rnalaiul inaruniel sau meitt.-8) Aparat pe camp de pasari, precum sunt vrabiile sau ciorile, prin sparietori sau momdi, la vremea culesului i se secera numai spicul,

iar restul se coseste ca nutret vitelor.

Spicurile de malaiu se bat cu batul si samanta care se capita se numeste pasat. Pentru a fi folosit in bucatarie el trebueste fatal. ÂŤFdcunt' pasatuluiÂť se face in pitta sau china (fig. 354), busteni de corn, gauriti, cu toarte sau fara toarte. In aceste china (plural) se pune pasatul si se bate cu chilugul de lento (fiig. 355) sau Cu Fig. 353. Fig. 354 Fig. 355.

Fig. 356. chilugul de fier (fig. 353) numit si fier de chtua. Acesta nu-i altceva decat un fier de plug, care se prinde in grim/eh( inaintea fierultti propriu xis, spre a spinteca brazdele.

Pa'satul se bate asa pana cand cojile tari, galbene, caramizii, stralucitoare cad de pe simanta, lasand numai miezul alb, mat, pasatul faint,

') D. Dan, Straja, p. 6o. ') Vici,u, op. cit., p. 67.

3) ,ezdtoareir, VII, p. 75.

www.dacoromanica.ro

244

Dupa ce se vantura, ca si se deosebeasca pasatul de pleava, se strange si se intrebuinveaza in bucatarie in locul orcului.

Intocmai ca si pasatul, se face si graul pentru fiert relied.

CAPITOLUL IX.

PAPURA. Paturile din odaile taranesti, unde ai casei se cults, sunt (acute din scanduri acoperite cu rogojini, in ass chip ca jumatate din rogojina sta pe par, iar jumatate se prinde de parete Fig. 357 prin cuie, inlocuind astfel pernele de parete. Afars de aceasta, rogojinile se mai intrebuinteaz si la acoperirea vaselor, iar pacurarii ยงi sdrarii, cei ce umbla prin sate cu desfacerea pacurii sau gazului si a sarii, isi fac acoperis deasupra cosului carului cu nV lemne indoite in semicerc si peste can se prind apoi (oak de canura sau rogojini. (figura 358).

Rogojinile se fac dintr'o, specie de (ipirig de baltd ale le"

0

Fig, 357.

carui frunzc sunt lungi de cate 2

3 metri si groase la

riuiacina ca degetul. Aceste.

frunze se taie dupa ce s'au copt, tars insa a se tree', si data -s groase, se spinteca dealungul in (iota.

Cel mai bun material insa pentru rogojini este papura numita. si papurd tie balta, care se mai intrebuinteaza inch si de podgoreni la vasele ale caror doage nu se lipesc bine intre ele. Papura, prefa cuta in ยงuvice subciri se vara cu un cosor in acele locuri. Gospodarii apoi mai fac din papura si sugatori, niste snopusoare legato la mijloc, can se pun pe geatn, adica pe pervazul ferestilor, spre a suge apa care se lass de pe ochiul de gean:, care ingheata iarna si care apoi peste zi topindu-se, scurge api jos. Cand sugatorile se umplu de apa, se store (fig. 359).

Rogojinile se fac in rasboittl de rogojini (Fig. 357), care nu-i altceva decat un dreptunghiu compus din patru lemne. Cel de www.dacoromanica.ro

245

desubt Si cel deasupra sunt gaurite, iar gaurile sunt la distante egale, :afara de cele patru, cite doua la fiecare capat, cari sunt mai apropiate. Aceste doua lemne numite bratele cele lungi (celelalte verticale : bratele cele scarle) slujesc la insirarea atelor de teiu bine rasucit, intre cari se vor tese firele de papura. Firul se vara cu mina .cand dupa o ata, cand dupa cealalta, rasfrangandu-se un capat. (fig. 357). Cand s'a potrivit bine, se lasa de sus sit cada oriFig. 358.

zontal vatala, un drugulet de

le= gaurit $i el ca si bratele cele marl. Pana in clipa scoboririi, vatala sta prinsa pe doua cuie batute in bratele cele scurte.

Dupa baterea unui fir de papura, se da dupa ate alt fir, incrucisandu-se cu cel dat mai inainte si rasfrangandu-se de cealalta parte a rogojinii. Rasfrangerea se face la capatul mai subtire, ca sa nu se ingroase rogojina la o margine.

Cand rogojina s'a ispravit de tesut, se desprinde de pe rasboiu ยงi capetele se innoada sau doua care doua, sau firul se innoada

cu el insus.

In urma se in,cinea:cd rogojina, adica

i

se rateaza ca-

petele firelor de papura spre a se indrepta.

Un lucrator dibaciu poate face pe zi 3-4

5 rogo-

jini, vanzandu-le pe pret de i Ieu sau char si mai mult rogojina.

F ig. 359.

Cu un rasboiu mai mic, circular insa, cu fire de papura mai groase, se Etc panerele, cofurik sau coptiiele ; cite odata chiar rasboiul de rogojini este dublu.

CAPITOLUL X.

MATURI. Maturile si le face singur gospodarul, afara de cele facute din illujanul de malaiu hitareisc, pe cari si le cumpara dela goepodarii cari se indeletnicesc cu aceasta.

Cea mai ordinary matura este idrind, care nu e altcevit decat un spine cu care gospodarul matura numai paiele si necuratenia grey a ograzii lui, cari se ieau de tarnul cu spini, iar cvlbul sau pulberea ramane pe loc.

www.dacoromanica.ro

246

Cu tarnul se tdrnuiepeirravul de pe arie, grauntele amestecate cu pleava, spre a-I curati de paiele cele mai marl.

Maturi de learn sau mdturoaie, facute din tufe de un fel de plop, dar cateodata si din attic] de tufe, foloseve taranul rOman tot pentru maturarea ograzii sau a ariei, caci bind mai tari, nu se tocesc curand.

Mdtnri de pelin sau pelinifti $i matttri de maturila, diferite plante,

fac gospodinele mai aces vara, cand n'au de celelalte. Cele de pelin sunt bune cad amarind lipitura casei, fac ca puricii sa iasa din casa.

Meituri de maturi, o plant\ foarte stufoasa, care este inalta. pang la t 1/2 metru. Are multe ramuri subtiri $i tari dupa ce se usuca. Gospodinele dinadins seamana mdturile pe carl le culeg cand sunt coapte ; din ele fac maturi iarna, lEgand cateva fire, cotor la cotor si apoi in cateva locuri mai jos.

Primiteaua numita in Bucovina si ftlearile1), iar in untie parti ale lezt !r

Ardealului felen;u, fe2), leasd pi felcitoare 3),

este o maturi cu coada lunFig. 360ga, cu schelet de lemn pe care sunt insirate fire din planta maturi, din distanta in distanta (fig. 360). Cu dansa se print:desk sau felezttecte vravul de grave, de pleava, cand se vantura cu lopata (Aruncand trieriful Cu lopata in vant, grauntele cad mai curand, iar peste ele cad si paiele can apoi se primitesc 01.001.8.1 cu primiteaua).

Mdtura propriu zisa se face din coceanul sau blujul plantei numite medal!' talarasc sau malaiu

mare,

Fig. 361. care are frunze asemanatoare cu

ale porum-

bului, iar spicul cu cel at nialaiului sau meiului. Pe bucaci, rareori este cultivat dinadins pentru aceasta, ci se seamana prin bostanari sau papanarii pe haturi 4). Crqte inalt pans la trei metri, avand iinprejurul firului principal ramuri numite frati. alege

') Marian, Sarbatorile la Rona. I, p. 28: ,A .feletal, inseamna a din pleavA, cu ajutorul unei maturi late, care se nunieยงte

grauntele

felezoaie."

2) Viciu, op. cit., p. 42.

3) Ibideln, p. 56.

4) Despartirea dintre doua.bucati, brazda despArtitoare.

www.dacoromanica.ro

247

Matura obisnuita se face din hlujul malaiului, si anume din partea de titre virf. Se taie prin urmare spicul malaiului tatarasc dupa ce s'a copt, se bate de saminta si mai multe spice, to-15, se leaga la un loc formind un manunchiu. Aceasta este coada ntaturii.

Apoi ramurelele cele multe ale spicului se raschireaza formind din ele un fel de lopata. Puse citeva zile la teasc, dupa ce au fost udate, se tese apoi prin trei patru locuri cu ata si matura este gata.

Intr'o zi se pot face de cei deprinsi pina la 15 maturi, cosfind una r5-40 de bani.

CAPITOLUL XI.

BURETII. Deosebirea intre bureli si ciuperci nu-i asa de mare, dupa graiul popular ; totus pare ca cipercile au pa/aria mare si lata, iar

buretii mica si rotunda. 0 alts deosebire ar sta in privinta locului unde crest : ciupercile la ses, buretii la padure, la radacini de copaci. Totus se scrie ca «buretii ii intilneste sateanul la multe locuri : prin fanete, prin paduri, poiene, etc.» 1) si apoi : aburetii cunoscuti de satenii din judetul Suceava ca buni de mancat sunt : chip-elle, ciobartayii, vinetelele, hulughitele, paniparcle, ro,sioarele, burelii pastravi, de pe fag, paltin, plop s. a., buretii de cioate de perj, fag, mar, s. a., nicoretii, chitoarcele, buretii grafi, bure(ii iuti, buretii balo,h, buretii purceiti, pupchii, hrigbii, rdscovii, rdscovitele, drelele, sbdr-

ciogii s. a.»

Aflam apoi ca unii din acestia se murea;:a, precum sunt trifmeii. Rascovii se lac pe unde sunt paduri de brad, si in vremile ploioase. Rascovii se mureaza pentru iarna, pastrindu-se in anume putinele. Ei se mureaza asa : se string riscovii, se curata de Frunze, se spala curat si apoi se oparesc, intr'un ceaun cu RI/at/tura ori slatirtn; se aseaza intr'un pulineiu 2), se tescuesc, iar salamura ce ramine se pune peste ei. Dupa 3-4 saptamani, ei sunt murati si se mananca in posturi.»

Alte specii de bureti se usual §i se pastreaza pentru iarna : ajar pentru iarna ii usual si ii pastreaza la loc uscat.» ') Citatii din M. Lupescu, &zatoarea, VIII, p. 5-6.

2) Vas de bral

www.dacoromanica.ro

248

Se usuca pentru iarna orice soiu de bureti : panifoare, vinetele, porumbele, ciobanafi, Intreti grafi, bribi, chitarci, §. a.

Hribii (pron. pop. si : brighi sau hribghi) sunt buretii cei mai alesi, cresc pe la stejaris si se usuca pentru iarna. «Din ei se fac

mancari in casa tdranului, pentru anume fete si numai pe la zile mari on intamplari insemnate.»

In partile de jos ale Moldovei, precum in incl. Tecuciu, toamna, dupa vrernea ploilor, plead tineretul, flacai si fete «la bureti» la padure si culeg specia numita gbebe, cari cresc sub forma de tufa pe la radacinile copacilor si mai ales prin locurile despadurite, ale caror radacini de copaci nu au Post inc scoase, Ele se intind apoi pe ate, facandu-se sireaguri mari, cari se usuca. Mai adesea insa, prind gospodinele aceste sireaguri afara, prin

cuie batute in pareti, on le pun in alta parte.

Din feluritele soiuri de bureti uscati se fac mai ales doua mancari : borstal §i tocana.

CAPITOLUL XII.

Plante odorante, colorante §i uleiuri vegetale. r.

Gospodinele romane au deosebita grija de a strange de cu vreme diferite plante mirositoare, pe cari apoi le pastreaza uscate in casa,casa cea mare adeca odaia cea frumos gatita. Cand vrea ca aerul din casa sa miroasa mai pronuntat, freaca acele plante. Printre acestea sunt : busuiocul, floarea Romanului, care se pastreaza in tufe, pe la corzi ; florile de kin, stranse in strachini pe coarda; petale cl= flori de trandafir, asemenea in strachini ; frnn.ze de trawl, cari, pe langa mirosul placut care it imprastie, feresc odoarele din casa inca si de molii ; alamioara; ismd creatd ; calapcir ; romani(a, etc.

Unele gospodine chiar, dupa cum am vazut prin unele sate, fac si ape mirositoare, precum : apa de trandafir, punand petale de aceste flori in apa si lasandu-le apoi acolo, pana apa furs tot mirosul de petale.

Credem ca nu astfel de apa cerea, in 13 Ianuarie 1564 Domnul Moldovei Lapusneanu, sa i se dea de catre Bistrita, in schimbul vinului, grabnic 6 sticle de apa de trandafir. 1) 1) Iorga, Doc. Bistr. I, p. LXI.

www.dacoromanica.ro

249

2. Despre plantele colorante am vorbit cite ceva, cand am pomenit

in treacat chipul cum gospodinele noastre isi boiesc land si canepa.

Mai adaugam aici numai cateva : fofranul, despre care am spus ca se foloseste la ingalbenirea co-onacilor si (nidi, era cautat la 15 Noemvrie 1552 de Domnul Moldovei, cerandu-1 dela Bistrita : ÂŤsofran bun de douazeci de florini) 1); coaja de aria mai slujeste si la coloratul opincilor in ros sau galben intunecat. Ea se fierbe. Daca se cauta o coloare mai rosie, se adauga acestei fierturi 5i foarte pu, in var.

Flora Basarabiei este avuta in plante manufacturale, dar din

cauza lipsei de brate si lipsei de industrie locals, aceste plante crest in stare salbateca. Vom insemna aici unele din aceste plante. Asa de pilda, foarte raspandita poama cdnehii (carateus), care creste in judetul Bender pe malurile Nistrului, pe langa Chitcani, Todora, etc., din a carei samanta se capita prea frumoase colori de negru si verde ; sumach (rus, cotinus), careia i se zice de popor : scumpie, si cu care se &I pielii coloarea galbena.

Din plantele colorante, locuitorii nu folosesc decat droghi(ts, din care fac coloarea galbena ; sarurul (origani vulgaris), din care fac colorile negre si rosii ; narandjicul, din ale carei radacini se capata coloarea carmin, etc. 2) Coaja de stejar tontine Q substanta numita tamn, care se intrebuinteaza, dupa cum am vazut, la argasitul pieilor. Frunza unor specii de stejar, prin impunsatura unor insecte, produc niste gogosi numite gogofi de ristic sau de stejar, din cari se extrage negreala sau cerneala neagrii in chipul urmator : se piseaza gogosile de stejar si se amesteca cu rasaturi de lemn de campe,r sau bacan negru (Hematoxilon campechianum) si acest amestec se fierbe cam doua ceasuri. Lichidul care rezulta este ros inchis. Ca sa se innegreasca, se topeste putin calacan. Daca se mai adauga si putintel cleiu de tires, avem o foarte buns cerneala neagra. 3) 3. Dintre diferitele secretiuni vegetate vom insemna : dohotul de arin, care se capita prin arderea scoartei de arin. Facerea lui se practica in muntii Moldovei de sus 4); (lawful de mesteacan, care se ') Iorga, Doc. Bistr. I, p. L. 9) Z. C. Arbore, op. cit., p. 445. ') Bidet. Soc. .g XIII, no. 3-4, p. 187.

4) Seaittoarect, II, 61.

www.dacoromanica.ro

250

face in Bucovina, precuin in comuna Straja. Acesta se capata in chipul urmator : ÂŤse pune coaja la fiert intr'o groapi facuta in pamant, sau intr'o oala pusa in pamant si incunjurata cu surcele de fag, cari se aprind si, incalzindu-se coaja, iese din ea dohotul.Âť Cu dohotul de mesteacan se ung osiile carelor.

Cleimile de tires, perj (prun), visin, zarzar (cais), se folosesc la facerea diferitelor cleiuri, pentru lipit hartie in ochiurile de geam sparte, etc. Ele se fac fierband cleiul in apa.

Rd;ina este o secreIiune a bradului. Cat e moale se culege si se pune in niste cornuri facute tot din coaja de brad. Ea se aprinde in casa si se afuina, ca sa miroase casa frumos.

Mesteaca esre o rasina galbana ca ceara si dulce la gust, care

se mesteca in gura de unii din muntenii Moldovei de sus, ca excitant.

www.dacoromanica.ro

PARTEA III

TESUTUL CAPITOLUL I.

CONSIDERATIUNI GENERALE. In mod absolut vorbind, nu se poate preciza nici timpul, nic locul cand hainele de piele nedubita au fost inlocuite prin cele impletite din diferite materii textile, si apoi de cand 5i unde au inceput intaiu sa se auda sgomotul vatalelor, al suveicii sau schimbarea itelor.

Data rasboiul, si prin urmare si tesetura, a aparut simultan in mai multe parti, ca o consecinta a evolutiei, care are un singur mers si prin urmare un singur indemn sau porunca, data rasboiul e o problema de ordin general, discutand-o din punctul nostru de vedere etnografic, tot problema trebue sa ramina.

La 24 Aprilie 1352, pe vremea inchegarii administrative a Principatelor Romane, I3istrita ardeleneasca capita privilegiul de balciu, intocmai ca si Buda, care avea tarie 15 zile, cand vamile nu mai operau nimic. Cu acest prilej, articolul principal de import era pdstavtd, din care se poate ca o parte sa fi fost facut si de Romanii

munteni. 1) Am citat postavul, care de sigur constitue un lux pe langa tesetura, oricat de grosolana ar fi fost, a inului sau a canepii, care exista fara banueala.

Cercetarile istorice nu ne pot multumi decat in parte, toate reducandu-se la postav aproape. Nlestesugul si produsele umile ale gospodinelor cari nu calcau in intreaga for vieata peste brazda satului

lor, au limas nepomenite multi vreme, 5i chiar de s'au pomenit tarziu de tot, s'a facut cu totul intamplator.

1) Iorga, Doc. Bistr. I, p. IV.

www.dacoromanica.ro

252

Acest mestesug si aceste produse insa ne privesc pe noi, jar in lipsa urmelor istorice, vom face o scars de desvoltare sau regresare,. numai dupa logics.

E firesc lucru ca omul sa nascoceasca obiectul de care are absoluta nevoie ; acest object va fi cu totul rudimentar si simplu.

Vine in urma gustul artistic, imbogatirea varianteloi st apoi calea adevarata, mergerea inainte, sau lu-necusul adus de spiritul speculativ at ambitiosului si de gustul stricat at lenesului.

Toate porturile noastre nationale au trasaturi frumoase ; e adevarat, caci se vede pe alocuri. Intr'o vechime relativa, frumusetea aceasta care cuprinde si arta si practica trebue sa ne-o inchipuim generala, vorbind fireste in mod general. Decadenta de astazi o vedem pornita prin satele in atingere cu targurile ; ea se va intari tot mai mult, data nu vom reactions. In aceasta sta, prin urmare, un regres at portului din punct de vedere national, etnografic si economic. Iar cand zicem port, zicem produse ale rasboinlni de casa.

Cumpanind urtnele istorice scrise, sa bagam de seams tine le-a provocat. Exemplu : Postavul pentru sumane, pentru zeghi, zice d.

N. Iorga, se aducea in Moldova din Ardeal. Asa Voda Lapusneanu da voie sa piece prin vaina, catre Bistrita, boi, dar in schimb, Bistrita sa trimita in locul for postav ; la 22 Martie 1560, acelas Voevod trimite in acelas loc, tot dupa postav 2); in acelas an, 31 Octomvrie, pentru 100 de bucati de postav negru, pentru a acoperi o trasura si o bucata de «Berson» 3).

Nu spunem ca acel vestit postav de Bistrita era facut de Romani, can se prea poate sa-i fi invatat mestesugul dela straini, dar nici nu ne vine a crede ca Voda nu gasia postav pentru a-si invali trasura, in tarn. Aproape sigur este ca nu gasia postav in tarn, de felul celni din Bistri(a, indata ce altfel de teseturi se aflau. E indestul de insemnat faptul ca la 1412 se da voie acelorasi Bistriteni sa-si aduca din Moldova pdn..za de cdmesi si de sucniane, can probabil ca nu se prea gasiau pe la ei. ) Ce poate fi pdntia de sucmane decat postauid? La 20 August 1543, Petru Voda scrie din Suceava Bistritenilor pentru un negustor caruia vamesii ii luasera postavul 5). ') Iorga, Doc. Bistr. I, p. LVIII. 2) Ibidem, I, p. LVIII ') Ibidem, » » LX. 4) Ibidem, 5) Ibidem.

»

»

V.

»

»

XXXIX.

www.dacoromanica.ro

253

Cu privire la schimburile dintre Bistriteni si Figiras din 1599, cumparatoare de I to teancuri de postav ros dela por(a) Lazar» 1).

Foarte adesea postavul se lucra in Tara, zice d. Iorga, dar credem ca aceasti afirmatie este indestul de avara. De sigur ca femeile cari teseau, dobandiau o stota urita si flocoasa, care trebuia intinsa si netezita la ddrste sau pi/re, «al caror sgomor, bufnitura pilugilor

in moalele postavului se aude si acum langa cutare izvor de langa.

Brasov, care se cluarna si astazi Ddrste, adeca Ddrstele. La gura Ialomitei,

o schela se zice Piva Petrii, pentruca.aici, o femeie anume Petra isi avea piva de batut, «de invelit» sumanele. Aflam o piva in Arges, alta zisa a Sdrbului in Putna Moldovei. Acei cari lucreaza la astfel de fabrici seitefti sau acei cari le au pe locurile Tor, in stipanirea Tor, se chiama pirrari sau ddrstari. Si un nume si celalalt se gasesc in scrierile trecutului. Drepturile unei piue ajungeau a se

imparti cu vremea asa, incat un mosnean avea o parte din venitul unei singure roti. 3) Pentru adeverirea celor aratate mai sus, vom city doua liste.

Una de (cbucate» din 1696 arata : «I vaca, r tambar agraranu depostav subtir(e) cu hurpi, sucna mohorit(a) cu sobol, r cerga mare cu lati mici, t velinti albastra turceasca, 40 coti de pandza...» 3) In fine din 1812, cat(asti)h di ramasurile rap(o)sa(t)ul(ui)...

2 jurehii da Tana rasucita pentru scoarta.., to oca tot jarabii da calti da groasa..., 6 spete da panza noi..., oca in melitat, bez cellalt nemelitat..., oguri panza fuior, da canepa.., 4 cot masa s(i) panza bumbac, r fote di scoarta noao, r scoarta in doaa foi, iar noi..., un cearsaf dupa pl-apoma, 2 ipac di asternut, 3 fete da perne mid di panz(a) cur mare, 8 jurabii di tort subtire da in, 29 jurabii da fuior s(i) da pacep (sic)» 4).

V a sa zica aici, ca si in alte part', cand vom vedea intrand. in tarn articole, sa nu credem numai decat ca in tarn aceste lucruri nu se gasesc. Ne cunoastem, credem, indeajuns pacatele noastre de astazi, ca sa nu ne mai inselam si asupra trecutului.

Cat priveste fabricatia unei calitati superioare de postav in tars, iata ce ne spune d. N. Iorga: In 1766, Grigorie Voda infiinteaza o. fabrica de postav cu colonisti, cari fugisera din motive religioase de ') Iorga, Doc. Bieitr., I, p. 3. ') Idem, 1st. Rom. iu chipuri 41 icoane, III p_ 159-6o.

3) Idem, Stud. Doc. VII, p. 235.

4) Ibidem, XII, p. 200-1.

www.dacoromanica.ro

254

sub stapanirea catolicilor si-§i lucrau postavul in Filipeni, beneficiind de s/ohviiia domneasca a lui Ion Voda Callirnachi. In 1762, vedem pe Grigorie Voda trimitand unui prieten al sat} «cinci bucati de postav din Tara noastra». Acesti. fabricanti furs stramutati in pane in Chiperesti sau Piperesti, botezati acuma Noii-Filipeni. Mai tarziu, privilegiul acestor straini postavari a Post intarit §i printr'un finnan

al Portii. In aceasta cherhanea se lucra 2 ani multe feluri de postav pentru nevoile curcii, pentru serhaturile vecine §i chiar pentru Poarta Sultanului, unde sosi, go bald de postav Area frumoasa».

Domnul si toata curtea s'a fost imbracat intro buns dimineata in «libadele de postav si giubele».

Rasboiul ruso-turc din 1768-74 nimici aceasta frumoasa asezare domneasca si cand Ghica Voda veni din nou in scaun, nu mai g3si nirnic. I)

Tot cam in aceea vreme, pe la 1766 8, boierul muntean, Clucerul Radu Slatineanu, infiinta si el o fabrica de postav la Pociovaliste in Ilfov, «la inceputul padurii VaIenilor»; Alexandru Voda Ghica ii dadn un privilegiu, pe care-I intari in 1769. In 1779 Alexandru Ipsilante ridica fabrica la loc ; apoi actul din 1784 e important prin aceea cis ne arata diferenta de organizare a acestei

fabrice de cea moldoveneasca. Statul, adica Domnitorul, nu are nici un amestec, nedand nici bani, nici leafs lucratorilor fabricei. Lanii de import §i celor 2.000 de of «aduse din strainatate intr'adins pentru felul lanii», precuin si satenilor li se faceau marl scuteli. Se poineneste o imparteala a lucratorilor in : pieptanatori de land, tesetori, torcatori, vapsitori, tinzatori, lemnari, covaci $i pivari sau «facatori de pive». Tehnica tesutului de sigur ca nu diferia mult de a taranilor romani.

Dar si aici lucrul inceteaza 113 1788, pang in 1793, cand Voda Moruzi se lauds ca «a izvodit ca din nou §i a pus in fapta» fa-

brica, care se mutase la Afumat0) Pentru patura de jos se lucra chiar inaintea fabricei de postav pomenite, in case de unii din gospodari, postav gros §i tare, dupa vechile datine, immultite poate si cu uncle detalii de irnprignut din Ardeal, unde se pare ca se trimeteau, pe seama Domniei, tineri ca sa invete lucrul postavului. 3) 1) iorga, 1st. Rom. in chip. gi ic., p. 182-6: 3) Ibidetn, p. 187-9o.

3) Ibidens, p. 167

8.

www.dacoromanica.ro

255 Apoi avem stiri gi asupra altor feluri de tesuturi, cari nu erau, unele in total, altele in parte, comune cu ale taranimii, ci

unele perfectionate prin import strain, altele importate pe de-a'ntregul.

Pe la 1700, marami scumpe se lucrau in casa, afara de cele de tot scumpe «de Tarigrad». Cele dintai erau de mai multe feluri : «cusute pe scris», «umplute cu fir» $i «cusute peste tot si umplute cu fir». 1) Aslaragii munteni si chiar moldoveni, de pe la 178o, lucrau astare, o panza grosolana, care slujia de captuseala sau asiar. In Tara-Romaneasca ei ajunsera in acel timp sa alcatueasca o breasla deosebita chiar.2)

Inainte de 18o6 12 era in Tara-Romfineasci o fabrics de ,raluri de Tarigrad, cari se purtau in loc de braie si se exportau mutt peste Dunare. Aceasta explica de ce nu se infiintase o atare fabrics si in Moldova. De sigur ca fiineta acestei industrii era indoelnica si de un pre ieftin.

Pe la 1812 la manastirea Marcuta era o fabrics de testemeluri, pentru broboadele tarinimii, care fu curmata in 1828 de Turci, iar in loc pusera pe ciumati. Alte incercari au fost $i mai tarziu : la 1822 in hanul dragomanului si beiului Manuc se lucrau ghernie.zuittri, iar pe strada Podului-de-pamant era o cherhanea cu. o «vaduva cu trei fete» personal. 3) Odajdiele, imbracamintea de slujba a preotilor din biserici si rnanastiri, de sigur ca in intaile timpuri au fost lucrate in tara, cand nu se cunostea inca importul care a venit mai tarziu. Urmele despre aceste teseturi si cusuturi scumpe s'au pierdut in total pentru TaraRomaneasca, iar despre cele din Moldova, mai ales gandir.du-ne la ceeace s'a pastrat in manastirea Neamtului, nimic nu ne poate dovedi ci n'au fost lucrate in tara. Aierti/ dela aceasta maniistire, din 1437, a fost lucrat de insus egumenul manastirii, Silvan. Tot lucru romanesc pot fi cele doub. dvere, ;,-avese sau perdele de usa, pastrate in manastirea Slatina, unde au fost daruite de ctitorii Alexandru Voda si Ruxanda Doamna, Lapusnenii, cari si sunt infatisati pe ele.

Mai tarziu, cea mai mare pane din odoare au fost aduse din strainatate, Constantinopol si Rusia, facute de mini dreptcredicioase ca noi.4) I) Im-ga, 1st. Rum. in chit. ¢t ic., p. 53.

3) Ibidem p. 168.

3) Ibidem p. 194 6.

) Ibidem p. 27

8.

www.dacoromanica.ro

256

Daca am pomenit aceste inceputuri de industrii in mare, am facut-o din doui motive : Daci nu toti, dar macar o parte din 1ucratori de sigur ca au Post recrutati din tarani sau mahalagiii targurilor, tarani deci, cari cunosteau o industrie asamanatoare, si apoi, data in aceste efabriciÂť se lucrau obiecte si panzaturi pentru folosul taranimii, motivul ronuinesc nu putea e lipseasca din ele. Intr'adevar

Oranul nu putea sa-si cumpere decat o panza sau un object asiinutator cu cel ce 5i-I putea face si el, dar poate nu asa de frumos.

Trecand la alts ordine de idei, gisim lucratul in rasboaie inconjurat cu datinele, obiceturile si tehnica pe cari numai un timp prea indelungat le aduce, le cumpaneste si le fixeaza Ca un fel de legi.

In Bucovina, Maica Domnului este socotita de popor ca o zeita a urzitului si mai cu seams a /esutului.

Romanii de pe acolo zic ca panza e a Maicei Domnului, cad Maica Domnului le-a dat oamenilor panza ca sa aiba crijma; asemenea si toata tesetura e a Maicei Domnului ; la furca se lasa canepa (?), ca data nu se lass, Maica Domnului e cu manile goale, dar asa i se acopere; cand urzesti, sa to apuci in graba de legatul jiragbiilor, ca Maica Domnului, pana nu legi, sta pe urzitoare in genunchi si-i tare greu; cand esti la jumatate Cu urzitul, sa torni apa pe urzitoare, di de nu torni, Maicei Domnului asemenea greu ; apa se toarna pe tri/pici, pe spa/1i si pe urzitoare, de aceea ca fiindu -i Maicei Domnului sete, ea se bucura si bea apa ; cand lese femeia, Maica Domnului sta in genunchi langa dansa si-i ajuta pana ce gateste.

In fine, cum scoti din casa stativele (rasboiul), sa masori panza, caci Maica Domnului sta in genunchi liana n'ai masurat-o..

Rasboiul tiind treaba femeii, suns pentru aceasta o multime

de cantece cari slavesc aceasta indeletnicire, pe langa altele cari atingr cari ironizeath pe femeile lenese sau nepricepute intr'ale Dintre acestea, iata trei chiuituri can se rostesc de obiceiu in jocuri de catre flacari : Una din Muntii Sucevei : Pusei panza Pe.sulul de dinainte, Cand da frunza Dracul le mai tine minte ; Si-o taiei la San-Vasai t ') Printre ite, printre spats, Vai de mine ce tarsi, Pwe-o iapa 'mpiedecata; Ca prea lute ma pripii I Printre ite, 5i fuscei, Pe sulul de dinapoi, Pa§te-o scroafa cu purcei 2).

0 suta de laturoi; 1) Sf, Vasile.

') El. N.-Voronca, op. cit., r. 1,67.

www.dacoromanica.ro

257

A doua din Bucovina zice: Pan' ce tese-un cot de panza,

Teseun cot

ManAnc'o vadra de branzA ;

Si fuga'n pod.

Tare-i buna gospodina, La covata cu faina, Si la podul cu slanina.')

Si-o berbincioara de lapte,

cat or duce opt in spate.

Tese-un lat Si fuga'n pat ;

Al treilea, tot din Bucovina , cants in versuri cam schioape : Cate pasarele sboara, Toate zic: tBade, teinsoaraa Numai coada randunelei : tFA bade cum ii putea! tDestul eu m'am insurat,

«Pe cap nevoie mi-am Mat ; cPe talpigi nu tie -a cAlca,

Cu vatea/a nu pie-a da!

Da i-oiu pune catalige, SA ajunga la talpige...I.2)

Rasboiul este inteatita intrat in sufletul Romanului, ca chiar

si copii mici isi au un joc at lor, numit de-a pda.za, care si-1 fac in chipul urmator : Baietii se apuca de mina si se pun in linie dreapta. Cel din frunte intreaba pe ultimul : Ce-mi dai baba-cataramA ?

Ultimul raspunde :

Un catel Si-un purcel !

Iar primul adauga : Si pe Gheorghe de picior,

daca, d, e. Gheorghe era alaturi de ultimul, de «baba-catarama».

Apoi primul, cu tot lantul, se duce $i intra pe sub manile unite ale babei $i ale lui Gheorghe. Aceleasi intrebari au loc intre I si penultimul, iar apoi se trece printre manile unite ale lui 2 §1 3 din coada, etc. Apoi asa cum sunt toti, cu manile sucite, se fac ghem, invartindu-se deoparte si se intreaba : Cine mi-a incurcat panza ? zice baba.

Nu stiu, am sa intreb, raspunde primul.

Apoi amandoi ieau cite un bat si se duc la panza facuta ghem.

Cine mi-a incurcat panza, zic ei ; si and ridica betele si vor sa atinga pe cei incurcati, acestia se desprind, dau fuga, se izbesc, cad, rad si tipa.0 In privinta tesaturilor, din punctul de vedere al folosului 1) D. Dan, Straja, p. 107.

2) Ibident, p. 109.

3) T. Pamfile, Jocuri de copii, f, z8.

Pattifile, Isuluslria casnica.

www.dacoromanica.ro

17

258

practic si at insusirelor estetice, stim care ne este situatia: parasire si instrainare.

Recunoastem totus porniri generoase pentru inviere Si intoarcere la caile frumusetelor pierdute. Dar cu toate ca toata lumea se bucura, noi, data am fi trait pe atunci, adica inainte de timpul cand incept sa se urzeasca prapastia intre cei de sus si cei de jos, intre tot ce e de sus si tot ce e de jos, am fi fo;t mai bucurNi sa nu prevedem o Incurajare, o inviere, adusa chiar de catre societatea aleasa, o venire a celor indepartati si rataciti prin vina lor, la bogatiile, podoabele si gustul cari le-au apartinut odata.

Albumuri de %eseturi incep sa se fac' de pe la 187o, de cand chiar se pornesc organizari de societati de desfaceri, dintre cari, avem astazi ca mai destoinica «Furnicao) Productia rasboiului astazi a scazut la tara, iar pricinile sunt multe. Nevoile agricole indeparteaza gospodina din casa, lipsa de islazuri care rareste numarul oilor si stricarea gustului prin importarea stofelor proaste si ieftine, fac sa dispara tesuturile nationale. Fiecare din aceste pricini, ca multe altele, au fireste cite un !eac lesne de gasit §i lesne de impus. Lipseste insa omul si caldura inimii lui.

CAPITOLUL II.

DEPANATUL. Panza, de orice fel ar fi ea, se compune din nr.7ealii si batatura. Urzeala se compune din fire lungi, trecute prin spata 5i i(i, cari se tot deapana mereu de pe un sul, iar batnia sau batatura sunt firele batute in urzeala. Pentru a nr.-,1, firele trebuesc invaluite pe mosonre §i apoi urzite cum vom vedea.

Urzeala poate sa fie de bumbac, ctinepii sau in §i de hind. Facerea mosoarelor este la fel, cu singura deosebire ca bumbacul, inainte de a fi depanat, adeca dat pe mosoare, se scrobepe.

Scrobea/a sau nuinjala cea mai folosita de gospodinele romance se face din fain' de popusoiu muiata in apa. In acest terciu se moaie bucaOle, calepile, tenchinrile, sculele de bumbac, cari par a se numi in Ardeal mica, jirebe sau legaturn. 1)

Mosoarele (fig. 362) se fac de strungari din lemn. Ele au o gaura ce le strabate in lung, iar la capete doua muchi iesite in afara pentru a Tine' depanatura sa nu se incurce.

1) Viciu, op. cit., p. 61.

www.dacoromanica.ro

259

Bucatile sau calepele de torsatura sau de bumbac scrobit si uscat se pun in vdrtelnite magi sau mici, dupa cum se va face depanarea calepelor marl sau mici (de bumbac).

Vartelni(a, numita Inca si rood in Buzau 1) (fig. 363-4), se compune dintr'un pa/ (fig. 365), compus si el din doua scanduri cioplite, unite prin patru picioare. Scandura de jos ntti 77mivinrwm trebue sa fie groasa si lata spre a putea tinea echilibrul vartelnitei spre a nu Fig. 362. se rasturna. Scandura de sus este gaurita pe de-a'ntregul, iar cea de jos numai pe jumatate. Prin intaia patrunde fusul sau osicacul vartelnitei, care se razima in infundatura

scandurii de jos, pe care se misca.

Prin alte parti, patul se mai numeste si scam', Mtn( sau talpd, iar in Bucovina scaling. 0, putand fi facut si dintr'un lemn cu trei craci si numindu-se popiciu sau

stdrciog, ca in judetele Olt si Valcea.1).

Osiacul sau Trani,

numit si pop, stdrclog, clociunzb sau po-

Fig. 363.

Fig. 364.

thump, are jos o parte

cilindrica, iar sus una paralelipipedica, unde sunt practicate doua dal-

tuituri in truce, pe unde patrund si unde sunt intepenite cele doua ascruct, lungi si inguste. Acestea se mai numesc si crud, cumpene, space, crucife, fi felniie sau aripi.

In capatul rascrucilor sunt cele patru"fofce numite si fuse, ciocanc, cui, mdni, manufe 4), raze 5). 0 fofeaza are cloud praguri pe cari

sta sculul de depanat. capatul firului lung, care corn-

Fig. 365.

pune sculul sau bucata, se cauta la rost si incepe sa fie depanat pe mosor.

1) Et' m. Man. Rom., pag. 839.

3) D. Dan, &raja, p. 68. ') Vezi : Dame, op. cit., p. 139-41.

4) D. Dan, Straja, p. 68.

3) Viciu, op. cit., p. 73.

www.dacoromanica.ro

260

Pentru a depana, gospodinele se folosesc de mai multe instrumente : Sttcala. Sucala, obisnuita mai ales in judetele Moldovei de jos, se

compune din sucala propriu zisa, o tepusa

de tier cu o roata 5i o cruce tot de fier, un miner mai gros de lemn, in care e infipt un trimItruf, un cuiu de tier. Sucala slujeste de altfel si la friptul carnurilor pe jaratec. Pentru a depana, se pun pe sucala (evil acute din trestie sau mosoare ; cu patina se loveste pe cilindrul de lemn gros si sucala se invarteste in gaurile celor

doua brae batute in paha sucalii, o scandura de lemn. Se mai numeste si Idea.

Altfel de sucala, numita tot astfel in Bucovina 1), in care se fac mai ales (evi de pus in sureicti, si care in Ardeal se mai chiama i socalci 2), se compune dintr'un pal, pe care se afla facuta 0 cutie. Ea are o sucala de lemn prevazuta cu o rotita de lemn, pe muchea careia se afla un ;amulet. Aceasta sucala se invarteste cu palma sau cu ricri-

ricul. Prin urmare, capatul firului de pe calepul intins pc 1' is 366vartelnita se leaga de tevia puss pe sucala si invartind sucala, se invarteste si vartelnita, iar firul se deapana pe mosor sau pe tevie..

mm

111111U1

1.aminlluujimigioni,,Aatthjapiomithiall,

11.11.umplioltOilotri.o1158111111111111I11

Fig. 367.

In -sfarsit o alta specie de sucala slujeste la depanarca firului de pz: un mosor mare pe unul uiai mic. Ea se aseamana cu cele schitate mai sus, intru totul ; singura deosebire este ca are sub sucala 1) El. N.-Voronca. op. cit., p. 66-8 : Langa stative este o ladita mica de lemn, numita sucala. in care se suceste tortul pe tevi de lenin de soc_ Sucala are intre peretii cei ingusti un fits cu o roata, care invarteste

.eta pe

1",

') Viciu, op. cit., p. 78.

www.dacoromanica.ro

261

propriu zisa, o ata pe care se invarteste mosorul de pe care se dea pans. (fig. 368).

Cand sucala se invarte cu palma, invartirea se face cu mina dreapta, iar cu stanga se conduce firul ; pentru ca firul sa nu tale clegetul,, se conduce cu o tevie goala sau cu un betisor.

Ciricul, clerical, cicarical, sucala sau_ rodanul este o sucala care

se invarteste cu roata. Dad el insus nu are sucala sa, invarteste o sucala obi.snuita. Cicricul (fig. 37o), schitat dupa al femeii Aglaea

Fig. 369.

Fig. 368.

Mito/cariu din Bodganestii Sucevei, este facut de un rester iscusit,

Petre Decusara, care a trait pana acum cativa ani in cat. Rasca, ÂŤcare la toate se pricepea, pan' ce intr'un rand s'a apucat

at

sa fad o morisca, e

umble

singura, numai cu

niste cupe de nisip, si radea

lumea de el., Un ciric se cornpune din: : pat, scam:, picior, huhu., ,drat, talpa sau pimica ; 2 : pi-, cioarele roalei; 3: roala, durasau toba

(fig- 371), Fig. 370.

putand fi in-

locuita numai prin niste raze (fig. 372) ; 4 : Âťdiner, manufa, coarbd, mdnitachiu sau colatela ; 5 : picioarele fusalui ; 6 : fusal ; 7 : teava,

www.dacoromanica.ro

262

lava, levie sau mosoru/ ; 8 : scripat, script, scriple, ret i riga, gdriga sau roata ; 9 : afa, curea sau coarda

Arita, du,

cApyroLuL Ill. URZITUL BSI NEVEDITUL. Insirarea firelor in lung, cat va fi tesetura de lunga si in'cari se vor bale alte fire, se numeste urzea la sau u In Muntii apuseni ai Ardealului poarta numele de learn (fire) 1), iar in unele parti din Bucovina con rda. 2)

Urzitul e o operatie foarte usoara. Singura grija a gospodinei este de a face la un capat al urzelei un rest, adica de a incrucisa firele unul prin altul, intocmai cum s'ar incrucisa degetele ambelor mini,

'

trecandu-le unele prin celelalte (fig. 373).

Urzirea se face pe peretii caser; pentru care lucru, mai inaFig. 372.

Fig. 371. inte vreme, barbatii din Bucovina dadeau borte cu sfredelul pc la cbedterile (colcurile) caselor de borne, pe dinafara, si bateau niste cuie pentru a-si putea urzi femeile for panza. Urzirea se mai poate face si tilin prejurul copacilor si cite odata, rar, in parii de urzit. Iarna, urzirea se face cu urziloarea.

Oricum, firele se urzesc de pe mosoirele insirate in alergatoare.

Alevatearea se face dintr'o nuia indoita si prinsa cu alta la, capete ; poate fi facuta si dintr'un dreptun-

ghiu, compus din patru nuiele. De o,latura mica on de sus, se leaga un picior, Ca sa se poata razima. Alte alergatori sunt artistic lucrate cuprinaand imai multe mosoare. In jud. Dolj, o alergatoare poate 'avea pans la 24 de mosoare si chiar mai multe. 3) Fig. 373.

Numita Inca si lerga toare, zice 13. P. Hasdeu, ca-i ((o unElti ') Francu-Candrea, o(i. cit., p. lo6.

2) Familia, An. 1889, p. 342.

3) Etym. Alagn. Rom., p. 839.

www.dacoromanica.ro

263

cu totul primitive, inalta cam de un metru, ceva mai putin in lirgime, compusa din cinci bete si care serve femeilor dela tarn pentru a urzi sculurile de tesut. In Ilfov, are forma din fig. 375, avand doua laturi verticale, cu gauri in can se petrece cite o Foara cu cite un mosor de fire de urzit, i doua laturi orizontale; pe laturea de sus se leaga piciorul miscator sau ra.zamatoarea ; §voarele pe cari sunt insirate mosoarele ce se invartesc cu inlesnire, lasand a se destasura firele.

Prin alte par%i laturile de sus se numesc cute, cele verticale : fofce, fuftei, cotoci, laturqe ; piciorul razamator se mai chiami sprijinitoare sau Fig. 37-I. lintba, iar vergiqele pe cari se in-

vartesc mosoarele se numesc

si

brie sau drez'e.

Cu alergatoarea aleargii femeia imprejurul casei sau at Fomilor, on dealungul parilor de urzit. Alte-

ori «se infige in pimant in unele pirti prin ctle trei picioare destul Fig. 375. de ascutite la varf i apoi alearga (femeia) gingura cu firele ce se desfasura de pe mosoare ; mai adesea insa, isi atarna alergitoarea de bratul sting prin latura orizontali speciala Si astfel tinand-o si manuind tot ()data firele, printre degetele ambelor mini, alearga cu unelta din par in par, urzind cu multi iuceala si o mare indemanare.

Acest mod de urzire pe alergate, zice B. P. Hasdeu, trebue sa -1 vada arheologul, data voeste sa inwleaga tesetoria cea primordiala a familiei ario-europene $i sa priveasca, asa zicand, vie pe Calypso a jui Homer : Lg7611, inotxotivy,, (Odyss. V, 63), sau la Ovidiu : Radio stantis percurrens stamina telae» (Metamorph. IV, 275).!)

Urzitoarea, numita in Ardeal si in unele parii ale Moldovei de sus urzoilt 3) sau urzariu 4), se aseaza in casa sau intr'un acaret acoperit, invartindu-se cu o mina, iar cu cealalta conducand firele prin crestaturi. Urzitoarea se compune din :

1) Etym. Magn. Rom., p. 839-9.

2) !dem, p. 839 §i urm. ') Viciu, op. cit., p. 88.

4) .ezatoarea, V, p. 169.

www.dacoromanica.ro

264

1: Raze le nqitoarei, aninari ; prin Moldova de jos carafte, iar in Bucovina chingi 1) sau rcz.

2: Firs, sul sau iriirnd. Capetele lui mai ascutite se numesc degele.

3 : Chingi, rce sau carafte.

4 : Capatdiu, sawn sau captalan.

5: Coarda casei, gaurita,

pentru a se a.eza in ea degetul fusului. In Bucovina, degetul fusului se aFaza intr'o ureche de cured batuta in dragar (fig. 377), iar in unele parti ale Ardealului se intarqte in grinda un lemn scurt de

forma cilindrica,

gaurit pe din launtru, numit bruin 2). In fine, prin jude;u1 Tecuciu, in loc de urechea de cures se pune o lopatica de lemn gaurita si iniepenita in coarda casei (fig.

378).

Fig. 3i6.

6 : Crucea urzelei 3i

7 : Ala urzelei, prin care se deosebesc numaraturile urzelei, dupa cum vom vedea la spatd.

In Straja Bucovinei, cand intra cineva in casa §i afla acolo urzind, zice : «rost mare»;

in Moldova de jos: «creasca-ti rostul mare».

Daca intra mai intaiu un barbat in casa, se crede ca bataittra ajunge ; dad intra o femeie, batatura nu ajunge.

Cand se sfar§e,te urzitul panzei, atunci se toarna jos apa, pe fusul urzitoarei, ca si creasca in vara viitoare canepa frumoasa §i sa aiba panza spor la iesut. Luandu-se tortul de pe urzitoare, se loveFe Fig. 377.

cu el in u§a, ca sa umble panza la tesut cum umbla u,a. Apoi se lovqte cu el in cola cu apa ca sit se sporeasca jesutul ca apa; se lo1) D. Dan, Straja, p.

2) ViCill, op. cit., p. 22.

www.dacoromanica.ro

265

veste apoi cu urzeala in horn, ca sa sporeasca tesutul, cum iese fumul de curand in sus, si in urma se zice ca panza sit mearga ass de grabs pe stative, cum merge minciuna in sat.

Dad cuiva nu-i ajunge urzeala $i o ridica de pe urzitoare -din greseala, adaugand apoi alte fire, ca panza sa fie mai lata, acest procedeu se chiama as urzi manzÂť. r) Invdlitnl panzei este operatia cd urmeaza urzitul ; prin invalit, urzeala se invalue dupii sulul de dinapoi at rasboiului.

Sulul de dinapoi al rasboiului este cilindric, avand o capatina tot cilindrica. Partea mai subtire are douii gauri paralele ; partea mai groasa are si ea tot doua gauri, de directie perpendiculars (fig. 379).

Pentru a invali urzeala pe acest sul, se taie la capataiul unde i-a fost rosin!, adici acolo unde s'a facut incrucisarea firelor, si se leaga cite to-I3 fire de

o nuieluta numita verge!. Vergelul se leaga 5i el prin ate de alt verge!, legat si el de doua ate cu sulul (fig. 38o). Urzeala se intinde astfel in latime, iar rosin! se tine prin cei doi Fig. 378. fnrcei. Un fir de urzeala urtnarit, este prin urmare legat de verge!, trece pe deasupra unui furcel, pe sub celalt furcel gi asa inaintea.

Firul urmator, cel de langa cel po-

0

0

menit, face cost cu acesta, adica tre-

cand pe sub intaiul furcel, pe deasupra celui de-al doilea, si merge mai departe, astfel di in profil, fig. 38o,

Fig. 379

se reduce la ceeace reprezenta fig. 381.

Celalalt capat al urzelei se leaga de

o sanie mica, de o scara, etc., la a departare egala cu lungimea panzei, de unde se tot trage mereu, invalindu-se pe sulul de dinapoi. Acesta este asezat pe scurtaturi de lenm inalte, ca sa nu se tarasca panza pe pamant. Sulul se invalue cu panel, adeca cu urzeala, prin ajutorul unui bat care ."

Fg. 381. se vary in gaurile perpendiculare ale partli mai groase din sul.

Pe scara se pun greutati : pietre, obiecte, etc., ca sa se intinda urzeala bine. Pe masura ce se apropie furceii de sulul de dinapoi, Fig. 380.

1) D. Dan, Straja, p. 54.

www.dacoromanica.ro

266

ei se mina tot catre scars, astfel ca firele invalite pe sul raman unuP langa altul. Pentru ca nici pe sul sa nu se incurce cumva, dupa doua sau trei sucituri de ale sulului, se pune intre urzeala invalita si cea care se invaleste, o verged, iar dupa alte doua trei invartituri, alts verges. Astfel capatatn panza invalita pe sulul de dinapoi.

(Fig. 383). Cand s'a ispravit, se leaga furceii unul Cu altul, si panza asteptata neveditul.

Inn Fig. 382.

Vergdele sunt mladite de alun subtire, sau trunchiuri de trestie.

Nevedittel sau nividitul0 este trecerea urzelii prin i(c si prin spata. 'tele se fac din lana rasucita sau din bumbac rasucit ; le fac mai ales babele, fiind ÂŤusor de

facut, dar greu de potrivitÂť !.

Pentru a face o,pereche de ite, o ila, se iea o spetea.zil de lernn, dreapta si neteda. De capatul

ei se leaga o sfoara groasa, iar de capatul sforii, capatul rasucelii facuta ghem. Sfoara, pen-

tru a nu incurca la luau, se scurteaza,

facandu-se

papufa.

\\\3\

1\\*

\Att AA\\A

Spre a inCepe, se fac doua noduri cu degetul, cari se string pe sfoara; apoi se dii odata pe Fig. 383. dupa speteaza, se fac lards doua noduri pe sfoara si lards se cla ()data pe dupa speteaza, ass ca sfoara are de trei on mai multe curincifuri ca speteaza. Astfel se urmeaza pans cand se slarseste de umplut intreaga speteaza.

Pans aici nu-i gata decat o jumatate de ita. Cealalta jumatate se lucreaza intocmai (fig. 385). Dupa ce s'a ispravit, se pune cite un vergel de fiecare latura, dealungul sforilor pe cari s'a innodat ata (fig. 386). Doui cite doua, atele de pe fiecare jumatate de it'd 1) .Fezatoarea, III, 83.

www.dacoromanica.ro

267

se incruc4eaza, formeazi un ochiu prin care intri cite un fir din urzeala panzei.

Prin alte parti vergelul itei se mai nume§te si fu; ein ; panza iielor mai poarti numele de jtirgbiltiele ilelor, cockli, cockle sau

arm(e, iar ochiul itelor

cel de ankle, lat, cogkte,), cadet; tot astfel se chianti §i speteaza 3).

Fair/1111111

In Ardeal, speteaza pe care fac gospodinele itele se nume§te cor-

Fig. 38.4

gbenf (pron. pop.: corghteng), «o unealta de scanduri lunga cam de 120 cm., lath de Is cm., la un carat e putin mai lath ca la celalalt». 3) Ata de lunga fustei se mai numeste si inima sau minium ifelor.4) Spats. Spetele de rag-

boiu le fac anumiti locuitori me§teri

$i

le

Fig. 386.

Fig. 385.

desfac apoi pe la altii pe orice timp, dar mai ales pe vremea

iarmaroacelor. In Mun;ii-apuseni spatari cunoscuti sunt in comunele

Fig. 387.

Riga, R4culita §i Baldovin ; ei lucreaza mai ales iatna, la §eztitori, ') Viciu, op. cit., p. 91. ') Ibidern, p. 36. ') lbidem, p. 36.

4) G. Weigand, Riisboiul de tasitt in .5'ez6toarea, VIII, 145-5o ; pen tru aceasta 1i pentru alte amanunte asupra rasboiului.

www.dacoromanica.ro

268

iar primavara barbatii ieau in spate the 8otoo de spete §i pleaca spre a le desface in jars (la §es). 1) Spetele sunt de doua feluri, dupa cum cu ele se va tese panza de canepa sau covoare, Coale, etc. Le vom numi si not spete simple §i spele comprise.

Spata pentru tesut panza de canepa, in, bumbac sau lana sul9tire se face in chipul urmator : Se taie treslia in fri§ii late de 4-5 mm. si lungi de 6-9 cm. La capete, la 5-6 mm. se lass astfel, iar incolo se subtiaza pang la 3 mm. (fig. 389).

Se cauta apoi patru nuieluK tari, groase de 3 mm., iar dad nu se gasesc, sfi cioplesc. In urma se fac doua dreptunguiuri de scanJura, late de to-12 mm. iar lungi cat un dime de trestle, adeca

de 6

9

cm. si groase de 3

4

nom. De capetele uneia si ale celeilalte se prind cele patru vergele pe partea lata, se leaga cu sfoara

Fig. 388.

subtire de ambele parti ale scanduricei si apoi se pune un dinte ; se da sfoara pe dupa el, §i sus si jos, si se pune al doilea dinte si tot astfel piing se ispraveste spata de facut.

Cu toate ca latimea dintilor nu este decat 3 mm., totus ei au o parte convexa si una concava. Dintii prin urmare vor fi wzati la fel.

Muchile dintilor se tocesc, caci altfel, la tesut, ei ar taia panza.

Fig. 389 Distanta intre dinti atarna de grosimea sforiciaii care se interpune pe nuielusa. Pentru panza de borungic, sforicica se va inlocui

cu ata subtire, iar dintii se vor subtia §i ei ; pentru panza de land, sforicica va fi mai groa,sa ca cea puss la spata de canepa.

Spata cu dinti dubli, numita in Bogdanqti-Suceava «spaiii in ihnteala», are in loc de un dinte doi dinti alipiti prin partea for concava. Aceasta spata cu dinti puternici se folosqte la ;esutul toalelor, si in genere a teseturilor groase.

Marimea spetei nu atarna de lungimea ei, ci de numarul intredinfilor cari ii are. Ieau un exemplu : o spata de 16 este acea 1) Francu-Candrea, op. cit:, p. 51.

www.dacoromanica.ro

269

spata care are loc pentru 16 jaghiuti, adeca pentru 16X3c=48o fire, adica aceea care are 481 de dinti. 0 spata de r2 are r2X3c-1-1.36r dinti, etc, Felul spetei se arata prin niste crestaturi facute la capete pe scandurele. 0 spati cu 3 crestaturi se chiama spata de 13 si are prin urmare 391 de dinti.

Acura cand cunoastem itele si spata, sa vedem cum se face nevedirea, nividirea, navddirea, neveditul, uividiiul sau nevaditul.

Pentru aceasta, se aseaza pe rasboiu, cum se aseaza de obiceiu si cum vom vedea, itele ri spata. Sunt doua ice, cazul obisnuit. 0 gospodina iea un fir din urzeala panzei, it vara prin cotletul icei de catre ea, printre doi cotleti ai celeilalte ice, iar o alts gospodina, o fats sau si un copil, cu o andrea sau cu varful unui fus, face loc capatului firului petrecut prin ice, it apuca si-1 trage la sine prin spata. In urma, gospodina iea firul urmator, it baga printre cotletii icei de catre ea, prin cotletul celeilalte ice, prin inireochild spetei ; iea pc at treilea, it yard prin cotletul icei de catre ea, printre doi cotleci ai celeilalte ice, prin spata si tot astfel urmeaza cu neveditui dela o parte a itelor si a spetei catre celalalt capat. Ispravind innoada firele in fata spatei, ca sa nu iasa, ri panza nevedita astfel asteapta punerea rasboiului. Acest fel de nevedire se numeste sobo-bun.

Datina si maestria cunosc ri alte feluri de nevedeald in 5, 4, 5, 6, 7 si chiar 8 ice, dar pe cari, din pricina complexului for de reguli, nu le putem insira aici ; numai atata pomenim, ca un numar hothrit de fire se pun prin cutare ica, dupa cari urmeaza alt numar ce se repeta prin atatia cotleci, cand vin alt nurnar, etc.

Neveditul acesta se face mai ales la ceseturile de borangic, bumbac, pentru tort si apoi la covare. Panzeturile cesute in mai multe ice au dona file, bine deosebite intre ele.

CAPITOLUL IV.

RASBOIUL SAU STATIVELE. ÂŤRar se va gasi o casa taraneasca, zice d-I G. Weigand, in care sa nu fie un rasboiu, cu tbate ca ceseturile de marina, introduse in strainatate, se raspandesC mereu si intre taranimea romaneasca. Pans astazi, femeile ri fetele taranilor tese insi-le *zit de bumbac, panura de 'Ana pentru cele trebuincioase imbracamintei si gospodarIei. Dar cu cat cultura inainteaza, cu atat si vremea sewww.dacoromanica.ro

270

-scumpeste si facet -inter proJuctul cel ieftin de marina va inlocui

pe cel de mina, dupa cum s'a vazut $i in alte teri mai inaintate in .cultura. In Germania, spre pilda, abia se mai gaseste rasboiul la sate. In insula Usedom (Pomerania), intr'un sat departat de once comunicatie, am gasit un sigur rasboiu si un singur om, care se pricepea la astfel de lucru si care avea peste 70 de ani. Dar el mi-a spus ca in tineretele lui aproape toti barbatii (nu femeile) lucrau iarna la rasboiu, pe cand femeile torceau cu roata de tors (Spinnrad), nu cu fusul ca in Romania.

«Forma rasboiului, cel putin in cat priveste partile lui principale, putin se deosebeste in Europa si in Asia. Chinezii au acelas rasboiu ca si Romanii, cu aceleasi ice, cu aceleasi suluri. /7",1111

irilliir; II , --

V Z.`,.. le

I .._=

t IF-=1-

___-=--41

qg

1,,===

, .=-----

.17011

W11111111 WI! I

i

1 ilvatting-

ill

;III

1111 III

1A

I

-4

III

II

min& ,

"s\-et.

- . 0-. . .

.,01 nl.'q I 4 I I r

I

I% IIII I IIII Iii Ill ill

III"

1

ill ill'

/'1110111

...___

0

norrIli movi ILIMi Ili

tgg i

1

IN

Fig. 390.

«La popoarele primitive rabsoiul e si mai simplu si mai putin practic. Privind diferite pregatiri de tesut la popoarele din Africa si Polynesia'), chiar astazi poll usor urrnari, cum din simpla impletitura s'a desvoltat treptat obisnuitul rasboiu de astazi. Tocmai pentru aceasta nu e cunoscut $i nu se poate cunoaste nici numele inventatorului, nici unde, nici cand s'a facut cel dintaiu rasboiu.

«Englezul Flinders Petrie a desgropat in Egipt ice de bumbac, ce s'au intrebuintat intre anii 3500 $i 4000 inainte de I-Is. Cei vechi, Grecii si Romanii au cunoscut rasboiul ; cunoastem chiar cei mai ') Jn Muzeul etnografic din Lipsca se gase$e o colectie bogata de instrumente pentru tesut.

www.dacoromanica.ro

271

multi (itermeni tehniciÂť ai rasboiului 1), dar urmele lui se pierd in vremile preistoriceÂť.

Rasboiul, cza mai mare unelta folosita de femeie (fig. 390),

se compune din mai multe parti, numindu-se in complexul lui za..;:ani, pat, sit-at sau true.

Trupul cuprinde doua taipi sprijinite pe cite douli picioare.

Talpik se mai numesc si butuci, craci, drugi, fokze, grindeic, Imam, plitzuri, talpeti sau talpinis iar in Bucovina ctinuni.10

La unele rasboaie, picioarele talpilor sunt prelungite in sus, formand ceeace se numeste braie, furci, nrarri, strilpi, iar in unele

parti din Ardeal cujbe sau ciocatte 3). Ele sunt unite prin cloud stinghii paralele cu talpile numite carafe.

Cand bratele sunt prelungirile picioarelor, se numesc capetele picioarelor. Dad cele cloud brate de dinainte nu-s prelungirea picioa-

Fig. 391.

relor de dinapoi intepertite in talpi, ele se numesc sprijinitoare, picioare de sul, bra(ele sululrri sau furcile sulrrhri, putind fi inalte si

unindu-se cu capetele picioarelor sau nu, prin carafte sau cioace.

La unele rasboaie, sulul de dinainte sta intr'o scobitura facuti in picioarele de sul, la altele in sprijinitori ; tot astfel sulul de dinapoi, la unele rasboaie sta intro scobitura facuta in picioarele de sul sau in brate. ') Fischbach. Geschichte der Textilkunst, Hanau 1883. BItimner, Technologic und Terminologie der Gewerbe und Kanste bei Griechen und _Riimern, Leipzig 1b75.

2) El. N.-Voronca, op. at., p. 69-7; pentru aceasta ;i altele. ') Viciu, op. cit., p. 38.

www.dacoromanica.ro

272

Caraftele la unele rasboaie au trei gauri, facand loc la doi drugi nurni;i pardnge ; de o pininga se atarna vatakle cu spata, iar de cealalta itele. In loc de parange pot ti doua suluri ascutite la cap i varite in carafte, astfel ca se invartesc inainte §i inapoi. In gallrile caraftelor se pun niste be;i;oare sau chiar ni§te fuse.

La unele rasboaie, sulul de dinainte §i chiar §i cel dinapoi nu stau in daltuiturile pomenite, ci sunt varite in ni untrul stinghiei, rasucindu-se acolo in capetele for

mai ascutite sau in ni§te zugrumaturi.

Legarea talpilor intre ele

se face prin ajutorul unor scanduri numite Maui, chingi sau spew?.

De obiceiu ele sunt doua Fig. 392. la numar ; la unele rasboaie insa, mai sunt Inca aim doua cari unesc si caraftele intre ele.

Stingbiile se impaneaza cu pene de lemn.

Fig. 393.

Fig. 394.

Afe-zarea rasboinliti nu e lucru u;or ; jesutul panzeturilor va merge greu, data talpile nu vor forma un dreptunghiu perfect ; pentru aceasta, cand femeile a,eaza rasboiul, masoara diagonalele cu ate, intocmai ca §i departarea intre talpi.

Ispravind cu stratul rasboiului, sa vedem si celelalte parri.

Solid de dinainte, numit Inca §i sulul de navalit (tig. 397), seamana cu sului de dinapoi sau villa de desvalit, cu .singura deosebire ca are o daltuitura lunga. La capat are §i el doua gauri de direccie perpendiculara. Pe el se invalepe panza, pe cand pe cel din urma se des.valepe sau se desinvualba urzeala.

www.dacoromanica.ro

273

Mergand catre sulul de dinapoi intalnim vatalele cu spata.

Vatalele sau vatakk, numite la sing. voteald, Fig. 395.

vatald sau brdgic 1, se compun din doua lemne

daltuite, in can intra spata

$i cari se numesc vdtala, brdgla, bdrla sau bracla de sus sau deasupra, ยงi de jos sau dedesubt. Vatala de jos are forma paralelipipedica cu Banjul lung si cu doua daltuituri. Vatala de sus

II

ll

I

NkliiiiN\IN

U

Fig. 396.

Fig. 397.

are un sant asemenea, iar daltuiturile au numai trei pereti. Ea are un mijloc mai ridicat, de diferite forme.

Vatalele sunt atarnate de doua brale, brafare, bateli, fdlcele, lopajele, urani, manufi sau spetce. Acestea sunt legate cu ati de piirti n ga vdtalekr, numit 9i batul vdtalelor, artar, brdglar sau jug. Legarea se face cu sfoara la diferite inaltimi, prin ajutorul unor crestaturi sau gauri.

Inainte de a vedea rostul itelor, sa cunoastem chipul cum se leaga gura pdmzei, expresie ramasa proverbiala, pentru a insemna un

inceput greu de pornit. Lucrul e foarte usor si se aseamana cu legatul urzelii de sulul de dinapoi.

Pentru a incepe tesutul, se intinde panza ; pentru aceasta sulul de dinapoi nu trebue sa se desvalue, iar cel de dinainte, acelas lucru.

Oprirea sulului dinapoi se face cu opritotd, numit sloboitor, Pauline, Industria casnicd.

www.dacoromanica.ro

SB

274

sau .zavor Si histitor, iar in Banat, Oltenia, i Ardea1, Inca yi -atca N.

Scotandu-1 din sul, si tragand de vatale, urzeala de pe el se desu-

ceste. Dupa ce s'a desucit, se pune opritorul la loc si sulul

se

intepeneste

din nou.

Daca panza s'a tesut pang aproape de vatale, data de pe sulul dinapoi s'a des-

I

Hi,

III

Fig. 398. valit o lungime oarecare, panza tesuta de aceeas lungime trebueste invalita pe sulul de dinainte. Aceasta invalire se face cu ajutorul antnarului (fig. 399). Amnarul numit si ainanar, amnarup), intimzator Si intorcdtor in Dolj 2), apoi inca carcein, careen, manic, tindeiche,

intorcaloarc, jug, jugfor, intindatica sau R-civor, are fonha unei lopatele, al carei capat intra in gaura su-

lului. In lungime are o daltuitura prin care patrunde o lopdficd plina

cu gaud, care se mai numeste

si

gattrarin 4), gaitreanca 5), apoi Inca lopalea, scanmnierti.,sca 3),

durita, barbatub iar prin uncle locuri chiar potibecin, nume cu care se arata si anmarttl.

Lopatica este legatii do talpa ras-

I.[ililt Fig. 399. d1111

boiului cu o ata.

Cand sulul dinainte a intins panza in deajuns, se vara prin gaura potrivita a lopatelei un cuiu.

Amnarul e totdeauna in partea dreapta a rasboiului ; slobazitornl poate fi $i de-a stanga.

1) ..ezatoarea, V, p. 25. ') Etym, Magn. Rom., p. 1094. ') Viciu, op. cit., p. 61.

4) Ibidem, p. 45 5) El. N.-Voronca, op. cit., p. 66-8.

www.dacoromanica.ro

275

Unele rAsboaie, prawn e cel aratat in fig. 398, nu au amnar,

ci un bat lung numit intinator, intorcator, crivea, pochiheci,

',Tetra

sau

ra:,-.1q. Tot astfel, la aceste rasboaie, se afla si slobozitorul sulului de dinapoi.

Miscarea itelor are de scop facerea rostului. Daca sunt doul ite, una trebue sa se ridice in sus, iar cealalta sa se scoboare ; prin aceasta, firele bagate la nevedit in lawrile itei de sus se ridica cu ;ta, iar cele din ale itei de jos se lasa cu ea. Firele jucand intre dintii ..spetei se ridica si se scoboarA tacand astfel rostul.

In sectiune, panza se prezenta darn ca in fig. 400 cuprinzand :

0 FIEr. 400.

1.1

Fig. 401.

sulul dinainte, partea tesuta, spata, cele doul ite, furceii si sulul dinapoi ; fig.

401 reprezenta acelas lucru dupa schimbarea itelor.

Schimbarea itelor se face cu ajutorul scriptilor ยงi al iepelor,

Scriptii, nutni0 inca si scripeii, sing. : scripte, scripete sau scripild (Banat) (fig.

402), iar in unele parti ale Ardealului cork; sau cite 1), sunt daltu4i, pentru a lash loc sa se invarteasca in launtru o rotitei, dura, duritti, galie, totarld, garig, bursa sau tarcoalti, apoi roatd, rotelie,

inca roti/c1 Si rottwea, pe un osieac batut in perva -ul scriptelui. Rotelia scriptelui este prevazuta cu un sant in care se reazima sforile, legaturile sau at& scrip-

') \'iciu, op. cit., p. 36.

www.dacoromanica.ro

Fig. 402.

276

tilor sau ale itelor. Prin urmare, tragand de o ita in jos, cealalta se va ridica dela sine.

Scriptii si itele se atarna de paranga itelor, un lemn ce se razema pe carafte, si care se mai numeste inca si &qui iielor, fupel, fuscel, bola sau crucelnic.

Cand panza se tese numai in doua ice, avem doi scripti, until la uu capat si altul la alt capat. Cand panza se tese in 3 lie, doua ice sunt legate de o parte a sforii, iar de cealalta parte atarna numai una ; cand sunt 4 ite, intaia si a treia se scoboara in acelas timp, cand a doua si a patra se ridica. Daca cesetura se face in 5 sau mai multe ice, sunt mai multi scripti. La unele teseturi grele sunt ite cari nici n'au scripti; ele se ridica cu mana.

In corn. Bogclanesti-Suceava, am vazut folosite ca scripti numai niste rotelii cari se miscau pe un furcel, atarnat si el prin ate de paranga sprijinita pe caraftele rasboiului (fig. 403).

Lasarea icelor in jos se face cu ajutorul iepe/or, numite inca si calcatori, talpigi 1), talpite, talcingi, potnogi, ponoji, schimbatori, calcatoare,plciorange, picioragi, talpice, talcice ยงi scandurene.

Ele sunt de mai multe feluri ; cele

mai simple (fig. 404) sunt niste lopatele Fig. 403. de lemn razamate cu un capat pe pamant. De capatul de sus sunt legate de ice, iar de capatul de jos se leaga cu niste ate de un lemn care se

sprijina de picioarele dinainte ale rasboiului.

Tesetoarea stand pe scaunul rasboiului,

care de cele mai multe on nu-i decat intaia stinghie, calcit pe calcatoare sau inpri si apasand in jos, o ita se scoboara iar cea-

A

Fig. 404.

1) ..ezktoarea, V., p. 55.

www.dacoromanica.ro

Fig. 405.

277

lalta, impreuna cu calcatoarea sa se ridica. Apasand cu celalt picior pe calcatoarea ridicata, aceasta se lass in ;os impreuna cu ka, pe cand calcatoarea si ita scoborita se ridica.

Pentru teseturile cu mai multe ite se folosesc mai multe iepe, legate la ambele capete cu ate sau incatusate in urechile &cute Intr'o scandura lata (fig. 405) 1).

Depanarea firelor prin rostul panzei, fire cari constituesc hi/Miura sau britaia, se face cu suveica sau suvelnila (fig. 406), care are forma unei luntri, cu deschideri la ambele _"nom capete, de forma dreptunghiulara sau Bliptics ascutita (fig. 408) si atata de groasa, Fig. 406.

1111111111

cat un deget si jumatate.

In sectiune (fig. 407), obisnuitele suveici au o gaura in funJul unui perete, iar aproape de marginea celuilalt fund au un mic prag. Lennupil suveicii, numit inca si huludet, surce1 firs, hodule(, sfarcel sau hludee2), se vara mai intaiu in gaura si apoi se apasa cu degetul ca sa intre bine in prag ; astfel el sta in suveica oblic. Pe dansui se desfasura (mill, (ava sau

-.4,61"111111.2--

Fig. 407.

Fig. 408.

team, care este facuta din trestie scurtata sau de soc, cand se mai numeste si suceava.

Firul pentru batatura se desface de pe tevie sau deadreptul, sau printr'o gaurice facuta intr'o coasts a suveicii.

Cu acest complex descris pana aid se poate tese. Operatia principals consta in : apasarea pe o its (care aduce ridicarea celeilake si prin urmare facerea rostului), svarlirea suveicii prin rost, (desfasurarea firului), schimbarea itelor, ttagerea vatalelor pentru a bate firul inchis intre doua rosturi, svarlirea suveicii prin rost, etc.

Partea de panza tesuta, mai ales la panzele subtiri ca fir si

late ca marime, de cele mai multe on nu sta plana, ci face niste dungi in senzul lungimii panzei, cari se numesc piscuri (pron. pop. chiscuri). Pentru a tines panza dreapta, gospodinele se slujesc de tindeche.

1) Vazute la Constantin Schinare, R4ca-Suceava.

2) Viciu, op. cit., p. 51, 81.

www.dacoromanica.ro

278

Tindechea, nurnita Inca si giugi, intia.zori sau lideica 0, este de

mai multe feluri. Obisnuitele se compun din doua panzisoare inguste si tari de tier, cari se imbuca una cu alta printeun cuisor ce apartine uneia din bucati si prin niste gauri practicate in cealalta bucata;

dupa ce s'a facut imbucarea, se trage peste ambele bucati o verigii spre a le tinea unite (fig.

4o9). Gaurile slujesc la marirea sau micsorarea tindechei, dupa masura

Fig. 409

panzei.

In lipsa de acest fel de tindeche, gospodinele isi lac altele de

lemn, in ale caror capete pun niste ungbiute zamtate (big. 410), cari sunt de fier si cari se implants in marginea panzei (fig. 412).

In sfarsit, pentru panzaturile mai grele, adica cele de lana, se foloseste, dupa cum am vazut in Muntii Neamtului si ai Sucevei, o alta forma de Fig. 41o. tindeche (fig. 411), facuta din lemn, «din doua pri(i, cari se imbuca una in alta si prin gauri (*i daltuituri) potrivite prin un cuiu, ass incat se face largimea care le trebue».

Fig. 411.

Si acum putine amanunte cari se intalnesc mai rar : «In loc de ta/pip, zice d. Weigand, am gasit si laturi de sfoara sau curele in cari

intra degetul cel mare dela picior. In loc de scripete cu rotila am vazut la Romani (zice Rumani) ca si la Malorusi un fel de cumpana numita calui sau

/

Ar

Fig. 412.

cahr)fei... De multe on lipseste si calusul sau scripetele si numai niste curele unse, cari aluneca deasupra fusteilor, ridica si scoboara itele».

1) Viciu, op. cit., p. 53, 90.

www.dacoromanica.ro

279

«La teseturile mai rani se lass vatalele afara, si cu spaten.za sau spetea.za (un lemn lung in forma de spata) fac acelas lucru ca si cu spata vatalelor, insa n'are nici o asen-ianare cu spata adevarata. Dar acest name intrebuintat dela vechii Romani, carora nu le erau cunoscute vatalele, (caci ass numitul peclen n'avea scopul de a bate firele,

ci numai de a le desface), Inca din vechime a ramas Ro-

manilor, numai Ca a trecut la un instrument, care are acelas scop, dar cu totul aka forma decat spata Romanilor; adevarata spata a Romani lor se chiamh astazi spateaza... Spateaza are si un alt scop, adecd la alesatitri, sh ridice cu ea firele pe deasupra carora au sa treats firele aleshturilor».

Prin unele locuri, lemnusele midi de lemn se numesc si babe; ele «leag:i doua lemnuse subtirele, de cari se prind dintii facuti din lona de stejar sau de trestie».

Tesand mereu, spatul sau spa/toil, adica distanta dela sulul de dinainte pans la spata, se micsoreaza

si

cu el se micsoreaza si rosin!,

iar suveica nu mai are pe uncle alerga spre lash in urma firul de pe tevie. Pentru aceasta, cum am mai spus, se scoate amnarul sulului de dinainte, panza se slabepe, se scoate slobozitorul $i tra1.,and cu spata in partea tesuta, sulul de dinapoi se desuceste. and s'a desucit pe un sfert, adica de 9o°, se pune slobozitorul in alts gaura si panza se intinde prin invaluirea partii tesute pe sulul dinainte.

Cantitatea cu cat s'a marit spantul se numeste tot spant.

Itele insa nu-s la locul lor; ele trebuesc impinse inapoi cu dosul palmei, insa cu bhgare de seama, caci de multe on firele se incurca in dosul itelor si apasand prea tare, ele se rup. Incurcatura de fire la rasboiu poarta numele de crduchita, iar in Ar.deal crampita

croughild

Distanta dela ite pans la sulul de dinapoi se numeste llatra.

Numarul natrelor tesute se numara dupa numarul mutarii furceilor, 66 tot s/obo.zind si prin urmare desvalindu-se urzeala de pe sulul de dinapoi, furceii se apropie de ice; de aceea ei trebuesc dui inapoi linga sul, cand, prin apropierea for prea mare de ite, se miscoreaza rostul.

Natra mai poarta si numele de tiara ; sub acest nume insa, 1) Viciu,

op.

cit.,

p.

37.

www.dacoromanica.ro

280

in Maramures si sub cel de chiara, se intelege si toata urzeala invaluita pe sul : urzeste chiara, pune chiara pe rasboiu».1)

Cand se intampla si se rupe un fir, atunci Yin doua fire alaturi si data tesetoarea tese mereu si nu baga de seams, pe panza se

face un /dimwit/. Latunoaiele prin urmare sunt numai pe sulul de dinainte, ash ca versurile satirice : Pe sulul de dinapoi,

0 suta de latunoi; Pe sulul de dinainte, Dracu' le mai tine minte,

nu spun adevarat cleat in coada lor.

Cand tesetoarea baga de seams, it urmareste printre dintii spatei, printre cocletii itelor, pans la furcei; cum se gaseste, se aduce la locul lui, se baga prin cocletul Tyiduv, prin dintele stirb al spatei si se di dupa un ac prins in panza (fig. 413).

Daca firul s'a rupt printre ite si spats, se innadeste, se leaga st data -i prea lung se prinde cu acu!.

Daca pe timpul neveditului s'a uitat vreun coclete gol, el se umple cu un fir, dar care, prin faptul ca lipseste in intreaga lungime a panzei, va fi vesnic prelungit, pans se va ispravi panza de tesut. Ca sa fie intins, el se prinde de un paiu pus pe firele natrei si invaluit dupa dansul. Accst paiu se numeste Ohm.

Fig. 413.

Lainnoaiele §i otincele fac pe gospodina de ras, intocmai ca si nuin,zul sau nuinjalaul, adeca firele ce nu au loc prin spats.

0 anecdota spune anume Ca un flacau se dragostise multi vreme cu o fats frumoasa nevoie, dar saraca si cam cu putin indemn la munca.

Mama, eu ma'nsor si ieau pe cutare fats.

Ba asta sa n'o faci, dragul mamei, ca-i puturoasa foc; mai bine s'o iei pe cutare ca-i harnica si-i gospodina cinstita.

Mai trece o vreme, cand flacaul nostru nu curmase ibovnicia cea veche, Si . pentruca se scula in totdeauna cu «mama ma'nsor si ieau pe cutare fata», pica ma-sa la boala si spunea c'o doare pe ici si pe dincolo si o intepeneste si o injunghe si c'o s1 moara, de nu si-a descants in miere si'n apa rece, iar in apa sa stinga 99 de otinorri.

1) Viciu, op. cit., p. 28.

www.dacoromanica.ro

281

Baiatul, cum auzi asta, la tine sa se jelueasca data nu la ibovnica lui.

Vin, WW1', la mine, a mi-i plina panza.

Radiil s'a dus si a adus ma-sei too de otincuri in cap.

Ei, dragul mamei, drag, harnica ibovnica mai ai, data a avut de unde-ti da pusderia asta de otincuri!

Asta era inainte de Craciun, iar in caslegi, flacaul ci-ca s'a fost insurat cu fata cea mai asa, dar filth otincuri la panza Dupa ce s'au tesut 3-4 natre, sulul de dinainte incepe a se ingrosa si aceasta impiedica mult. Pentru aceasta, panza tesuta se desvalue si se taie pe masura, sau trecandu-se prin daltuitura sulului (fig. 414) se invaluie pe un bat sub panza. Batul se sprijina pe talpigi.

Tesand inainte, pe sul se vor invali doua panze : una care se tese, iar cealalta care se desvaleste

de pe bat.

Femeile pun de obiceiu panze de 8o-120 de coti, insemnandu-i locurile unde se implinesc 20 de coti, cari sunt lungimea unei bucali.

Fig 414 Cand panza s'a ispravit, se taie de pe rasboiu. Firele cari nu mai pot fi tesute se numesc urnioc, .thiedert, itruioci sau aioci. Uruiocul se face Om si se folose.ste la .

diferite impletituri gi cusuturi.

Cat timp gospodina tese, toti cei cari intra in casa trebue sa zica in loc de binetele obisnuite : ÂŤcreasca-ti rostul mareÂť, la care i se raspunde : (eTiimas' dumitale (multumescu-ti dumitale).

Dupa ce panza s'a taiat, se tiveste la capete, ca sa nu se destrame.

CAPITOLUL V.

TESETURILE. 1. Ponza.

Prin panza propriu zisa se intelege tesetura de bumbac, canepa sau in, din care gospodina va face pentru ai casei came.ci, adica ruff 1) Auzita dela Vasalca I. Medeleanu, Tepu-Tecuciu.

www.dacoromanica.ro

282

de primeneala. Se mai fac asernenea .,stergare ordinare pentru sters pe ochi, semte pentru pus mamaliga atunci cand o duc Ia munca campului si altele.

Cea mai sub/ire este panza de bumbac, «bumbac in bumbac», adica aceea a carei urzeala si bataie este tot de bumbac. Bumbacul poate sit fie cat de sub/ire, si gros pans ajunge grosimea tortului.

Poate de asemenea sa fie colorat sau nu. Pe la Munte, si mai ales prin par/ile NIunteniei, aceasta panza foarte frumoasa are dungi in lungime, albe si galbene, albe si rosii deschise sau portocalii, albe si vinete sau albastre deschise; dungile verticale, cele provenite din bataie sunt tot atat de late ca si cele ale urzelii si de acelas fel.

Din astfel de panza se fac numai camasi sau straie femeiesti de vara, pentru partea de sus a corpului.

Ca si panza numai alba, de bumbac in bumbac, se %ese in 2,

3, 4 sau 5 ite.

Panza amestecata din bumbac la urzeala si cal/i sau fuior la bataie se tese cel mai mult, mai ales pentru ismene bdrbatesti si poale la camesile lemeiesti.

Panza de «tort in tort» si «cal/i in cal/i» se intalneste mai rar.

Dupa ce panza s'a taiat in buca/i, dupa ce s'a i;vit la capete si s'a tirprnat pe laturi de diferite ace, se face sul. Un sul de panza se numeste in Moldova de jos val, iar prin diferite parci ale Ardealului, tramba ) §i habadir 2).

Primavara panza de bumbac sau amestecatura se ghilef le sau se inalbefte. Inalbitul sau ghilitul panzei difera dupa locality /i. Asa in Runcu-Dambovi/a panza de in sau canepa se da la lesie calda

vreo doui saptamani si apoi se duce la garla. Darea la lesie consta in udarea valului de panza desfacut in lesie si apoi in uscarea lui la soare. Dupa ce s'a sbicit, adeca dupa ce s'a uscat pe jumatate, se da iar Ia lesie si iar se intinde cat e soare. Dupa doua saptamani, urmeaza cateva zile cand se di la lesie numai pang su-amea.zei (ora to), dupa care se duce la garla de se immoaie in apa, se bate de bolovani si se pune la sbicit, dupa care urmeaza din nou aceasta.

Prin alte parti, precum de pilda in jud. Tecuciu, femeile mai pun panzele si in lefie moarta, adica lesie facuta din cenusa si apa rece.

Dupa ghilire, panzele se inalbese. Daca ghilitul s'a inceput ') Viciu, op. cit., p. 86.

2) Ibident, p. 48.

www.dacoromanica.ro

283

tirziu si soarele n'a putut ajuta, ghilitul se urmeaza in anul viitor si chiar in timpul toamnei sau iernii, intinzand panzele la roua sau la bruma prin parii gardului.

Ghilitul panzelor face epoca 5i i mult iubit de femei. Dimineap pornesc carduri-carduri spre apa, cu panzele stranse paturi si legate de cobilita ; la apa intra pana la genunchi, apuca panza de un capat si-o arunca la adanc; o clatesc si o string si apoi iesind, o intind pe pajiste. Cu acest prilej stau mutt la slat intre ele, fac bucate comune si petrec ca Ia claci sau sezatori.

Cand ghilitul s'a ispravit, se fac valurile definitive, se pun in lady si acolo asteapta vremea cand vor fi prefacute in carnasi, taindu-se in lat. Bucatile acestea se numesc foi sau la(i, cum spune si o satira din Ardeal : Ian' uitati, Feciori, uitati, La poate din vase tali, 2.

Cumparate din piat Pe came gi pe carnati :

1).

Prosoave sau servete.

Prosoapele sau prveiele puse in cuiu se tese intocmai ca si panza pomenita numai din bumbac, insa in 5 ice. Latimea for este

mai mica si au diferite vraste acute cu bumbac colorat sau cu bumbac sacik. sau tiriplic, feluri de bumbac mai Bros .si mai moale, alb

O

4

PA

MI Q(<,

,

4

fr

w PI

v h N'

a

/-.--x

.,,

Fig. 415.

sau colorat. Aceste vraste sunt scoase in relief si se deosebesc pe ele patratele si unghiuri de simetrie perfecta, cari nu se poate schita

cu mina (fig. 415). Acestea, ca si alte podoabe romanesti, ar trebui culese sistematic, cad sunt primejduite a se pierde sau a se fura.

Dovada : ÂŤNu de mult, zice un advocat, intr'una din excursiile mele 1) Viciu, op. cit., p. 56.

www.dacoromanica.ro

284

prin Transilvania, am intalnit un agent voiajor englez care colinda satele romanesti cumparand on fotografiind obiecte de arta romaneasca §i teseturi, cari, de sigur, peste putin timp ni le va vinde tot noua, nu cu mult schimbate, insa foarte stump. Numai asa se explica succesul ce 1-a avut in moda pariziana maneca croita «a la moldave» si galoanele in gen romanesc» 1). Vom spune, poate, ca sunt ale noastre, dar unde ne va fi dovada ? .$ervetele an borbople sau dantele pe la capete, despre can vom vorbi in curand.

3.

Prostirile.

Prostirile se fac din panza de bumbac subtire sau chiar ii de burangic, ambele invrastate. Sunt de mai multe feluri. Unele se spanzura dealungul si dealatul peretilor in loc de covoare. In Muntii apuseni ai Ardealului se numesc cuhaindrite, «panza lunge si late cam de 5o m., tesuta in diferite colori si care se pune jur-imprejurul paretilor pe langa plafon» 3). Cu altele se invelesc hainele intinse pe mime. Altele se astern pe pat peste velinfd si sub levicer, lasand sa le atarne in jos horbotica. Fiind late, se compun din mai multe foi, cusute dealungul sau legate prin impletituri, numite mijloace sau inijlocute, iar la targuri anirddettri (fr. des entre-deux).

4.

Fe(e de perne.

Fe(ele de perne, cari constituesc podoaba zestrei, sunt legate prin

horbotele, cum yam vedea.

5.

$tergare de cap.

,ytergarele de cap se fac din bumbac cu vraste si impodobite cu

flori si fluturi. In Ardeal, cel purtat de femeile tinere se numeste polilat, sau pochilat, giulgiu lat, tesut rar 3). In Bucovina se mai nume,te si stir, intocmai ca si stergarele sau prosoapele, dupe cum arata un fragment de cantec popular : ... Pe ochi negri s'a spalat, Lui Dumnezeu s'a 'nchinat Iar nevasta lui frumoasa,

Sprintena §i dragostoasa, Un

far alb pe mani i-a dat

Domnul N. s'a sters, curat... 41

') Neamul Romdnesc, III, p. 272.

2) Francu-Candrea, op. cit., p. 99.

3) Viciu, op. cit., p. 7o.

4) Marian, Sarb. la Rom. I, p. 33-37.

www.dacoromanica.ro

285 6.

Fele le de mask.

Fele lt de masa, acele cari acopera mesele cele marl din odaia impodobita,. se tese si li se atarna horbotele ca si prostirilor.

7.

Toalele si sacii.

Toalele §i sacii se tes din urzeala de fuior rasucita in doua vile, cu beitaie de canurd sau mai rar de 'Ana. Din panza de to/ sau sac se fac sari (fubali) pentru pastrat si transportat faina si cerealele, sarultete sau saculete, numite gi 'dustup °, tabaice 2), in cari se pastreaza pene, mile (sing. (ofca, traistufe sau traisti mici), dasagi sau desagi, cate odata (obisnuit de lana) si pale.

Sacii se coase, indoind panza lunga de 6-8 coti in doua.

Tau/ se face din 4-8 foi, lungi de cate to-15 $i chiar 24 de coti ; pe el bat gospodarii popusoii in lesoiu, bat canepa, fasole,

malaiu, etc.

Pacurarii, cei ce utubld cu p3cura si gaz de vanzare,sararii, cei ce umbla cu sare, isi fac poclit la carele lor, invalind covergile sau corciile 3), dupa cum am vazut ca se acopera si cu rogojini.

Pentru a contribui mai mult la cunoasterea telmica a tesutului, vom arata mai pe larg chipul cum se tese toalele sau sacii in TepuTecuciu.

Sacul sau folnl e o panzatura de ma, cea mai grosolana din toate. Are urzeala cate odata de tort nefiert, iar bataia de canura.

Panza de tol e lata cam de un metru si, prin urmare, spata va fi mai mare, ca lungime. 0 spata de tol este de 7, S fi mai ales de 9, adeca de 9 jagliiuti.

Urzeala se nevedeste in 4 4e §i fiimica o its are mai multi, collet' cleat cati dinti are o spata, pentru aceasta, ca pilda, intaiul fir se baga printr'un cotlete din ita intai, al doilea se baga prin al doilea din ita a doua, al treilea prin cotletul al treilea din ita a treia sl al patrulea printr'al patrulea din ita a patra ; al cincilea fir se baga prin cotletul al cincilea din ita intai, si ass mai incolo.

Acele fire can n'au nici un rost cu cotletii celor 3 ite, se vary libere printre cotletii acelor ite.

Fiind patru ite, vor fi patru iepe. La inceput se talcs pe iepele 1) Viciu, op. cit., p. 29.

2) Ibident, p. 81.

3) ,ezatoarea V, p. 116.

www.dacoromanica.ro

286

itelor si

I

si 2 cari se scoboara in jos si vor face un rost cu i%ele 3

4 (fig. 416).

Se insira firul cu suveica si se schirnba rostul, calcand pe iapa 4, care se ridica in sus si capatam alt rost (fig. 417).

Calcand pe ita 3 impere-

H------____

3't

cheata cu 1, avem alt rost (fig.

calcand pe 2, avem alt rost (fig. 419); calcand pe 1, 42 Fig. 416. ne da iaras rostul dela inceput (fig. 416). Si lucrul se urmeaza. Avem darn o tesetura in care 418);

un fir din urzeala trece pe sub 2 fire din bataie.

Afara de aceasta urzeala, soho -bun, mai este

I-1

23

un altfel, numit soho bun de sad, cand prin doi intredinti se vary cate 2 fire, iar prin-

1

L.

Fig. 417.

tr'al 3-lea numai unul (fig. 42o), iar cand printr'un intredinte se nevedeste un fir iar prin cel vecin se nevedesc 2 fire, urmand astfel cu invrastarea, 011011010110113)1011311011 Fig. 420. acest fel de nevedire se numeste wislref (pron. pop. : gnisireu.

De tesut, cotul de

--<-----441Z II-IT

tol se plateste cam 20

Fig. 418.

tovii de pe ghemele cu

3y

de bani, putandu-se tese cam 4-5 coti pe zi, data are tine sd faca

canura.

La un tol de 24 coti, compus din 3 foi, intra 2 bucati de urzeala si to oci de canura.

Fete le marl, inainte de a se marita, trebue sa-si

lS 23

tese %olul.

Tot astfel se tese si

Fig. 419.

de cele mai multe on insa,

toale de asternut pe pat ;

icestea suit cu urzeala de lana rasucita, iar bataia din canura boita, pentru a forma diferite vraste.

www.dacoromanica.ro

287

Tonle sau scoarte facute din suvite de cituri invechite si inna-

dice, s'au inceput abia de cativa ani sl se tese, de cand lipsa lanii se simte.

S.

Sacii de vie zi voloacele.

Sacii de vie gi voloacele, precum 5i diferite strecalori, se tese din

rdsucea/a de canepa, nevedita si batuta rar. Aceste din urma se fac $i din lana.

9.

Burungicul.

Burungicul se lucreaza intocmai ca si bumbacul, avail urzeara

de burungic sau de bumbac galben. Lucratul insa este foarte migalos si greu. In timpul tesutului se ale;, cum vom vedea Ca se face la moan', si florile precum si vrastele. Florile cele mai obisnuite se compun din 3 sau 4 E patrate (fig. 421-2), rar care unul sau doua, Fig. 421 422. insirate la linie in latime.

Adevarata podoaba a panzei de burangic stint cusuturile si alesaturile cari se fac cu acul, mai tarziu.

Din panza de burungic se fac stergare batranesti de imbrobodit

si

camas'.

10. Postarid.

Postavol e o panza de land groasa, care are mai multe numiri, cari de cele mai multe on se confunda intre ele. .Abarta, neart. aba, zice B. P. Hasdeu, etoffe grossiere, bure, drap tres-comun et sorte de manteau rustique, panurd sau tesetura de iana, din fire de land Bros toarse. Alte forme : halth, baba ยงi hbd. Generaltnente abaua este alba ; poate insa sA fie .5i de alte colori, mai ales neagra si rosie. Inainte mai era un fel de aba nuยงi

mita uriceasca.

Ca toate teseturile satenesti, este si a fost din vechime la not o industrie locals a tarancelor romane, pe care numai in mica parte o sporia importul din Turcia, de unde, prin desul contact cu Sarbii si Bulgarii, ne-a venit insult numele lucrului. Vorba romaneasca cea strabuna, pastrata pana astazi pe alocuri, mai ales peste

Carpati, este pdnura (lat. panula). De catva timp, cuvantul abit se afla si el in lupta cu un alt termen turcesc : dimie, care a reusit a-1

www.dacoromanica.ro

288

alunga din unele districte, mai ales in Oltenia, pe cand in celelalte par/i poporul intrebuinwaza cu acelas inteles ambele vorbe.

Abagiul din Oltenia este croitorul care croeste dimie de land si de bumbac, o coasa si face haine cu cari se imbraca oamenii din sate.

Dimia de land se face de femeile satenilor la ahagii cu 2 -21 /i lei cotul. Si iaras, dimia este alba si foarte putin se intrebuiwazi boita in negru sau roq. Abagiul face haine simple sau cu cheltueli, adica cu cusuturi de gaitane si bucmea de matasa si de land. Straiele facute de abagii sunt tu.:z1uci, nadragi, mintene scurte pang la brau, epingek, ,sube, etc. 9.

In Moldova, astfel de panuri se numesc sumani sau sucmani, duper felul straielor cari se fac din ele. In Ardeal, chitul sau jundra este sumanul negru sau alb. 2). .yaiacti/ sau friiagul renumit, care se lucra odata pe o scary intinsa prin manastirile noastre, astazi piere.

La Romanii din Macedonia se lucreaza un fel de s5iac numit adimpt, despre care avem stirea ca se intinde de catre soacra, atunci cand e sa intre mireasa in casa si cand ii ureaza : ÂŤsd baneaza Si incherdu bun, Dumnezeu s3 -Si da lilicele di tru Mai, si stranile varna oara sa nu ti lipsascaÂť (Sa traesti Si noroc bun, Dumnezeu sa-0 dea florile din Maiu si straiele sa nu-ti lipsesca nici odata 3).

Valurile de panuri se numesc giguri, sing. gig 4), cuprinzand 70-100 de metri ; 4o de metri $i mai bine se numesc jumatate de gig sau petit 6).

In Ardeal se numeste vig, cum gasim intr'o frantura de cantec : Du-te, Floare, si te-ascunde Prin grading, Prin stupina,

Prin valuri de giolgiuri, Prin viguri de postavuri. 6)

I

Aceste nostavuri groase asteapta apoi datul for la pica sau chiud, cum vom vedea, inainte de a se face din el sumane, man-

tale, pantaloni (bernevigi), itari, etc. ') Etym. Mager. Rom., p. 59

5i

urm.

2) Viciu, OP. Cit., p. 29

3) Rev. p. Arh. ist. §i fit. I, vol. II, p. 423.

4) qeztitoarea, IT, p. 24.

5) lbidem, p. 288.

5) Francu-Candrea, op. cit., p. 231.

www.dacoromanica.ro

289

Antereie.

xi .

Prin partite Moldovei de jos, antereiele sau Zdbunele se fac din panza de ianA, «par in par», adeca din urzeala ai bataie de rani buns. Obisnuit se tese in trei ite, cu urzeala albastra si bataie rosie.

I2.

Afternuturi.

Prin afternut sau ogheal se intelege plapoma, umpluta cu land, avansi invaii§ut de-panza de land, tesut ca Si antereiele in 3 ite, cu sau fara vraste. Obisnuit aceleasi vraste cari se fac in urzeala, se fac si in bataie. Unele fete de asternuturi se fac din aceleasi feluri de land, toate insa mai artistic, cum este adtimasca. Din aceste panzeturi se fac ai fetele la perinele de perete.

I3.

Flanelele.

Donde le sunt fustele groase de land, prin partile unde nu se poarta catriniele. Prin jud.

Tecuciu se fac din «par in

Isupaisins Oramann

IRMO ICI' 111f

I! IMINI

, :

nalaRrh

1M11 SIR 10111Inlin NIVINA 1, Itin

41b111 I NIS II Elea

/Minim IIIMINI IMO MI Ii ME WHIM a 1 1112i11.1110-11-1111:11

ileinardinsinto

par», cu un camp jumatate ros

$i

jumatate albastru, pro-

venit din dungile urzelii si ale bataii, egale in latime.

Tot din panza flanelelor se fac

pestelcele sau forturile.

Prin alte parti, precum am vazut in Bumbesti-Gorj, unde se poarta altrintele, tesetura

1111614111111 4111111 'or dill II4INIIIII 1011I1

IMI :11411 IN 6!naNiegI lam ill6714ROLOIngil AuffilltisiM Rawl I

1 Elan IELNI III =1111

tirfill

MIMI

1 Fig. 424.

Fig. 423.

se alege la speteaza

i

prezenta dungi intrerupte (fig. 423). Chiar

T. Pamfile, Industria casniclf.

www.dacoromanica.ro

19

290

fiind in risboiu, se ale; due p.irtea de jos diferite flori sau chipuri, precum sunt cucoieii (fig. 424).

In Ardeal, astfel de pestelci, ,corluri, bogat colorate, se numcsc avelci1).

14. --- Traisiele.

Triiistele sau tritiftele se coase din panza de traista, lata de un cot. Obisnuit, aceasta panza este in destul de groasa, provenita din urzeala de par si bataie de canard moale, bitufa in 3, 4 sau 5 ite. Are colorile cele mai pronuntate dintre toate felurile de teseturi de lana. I se face baierd impletita in trei, din urtaoc (fig. 425).

Cam tot din acela-i fd de tesetura se face $i dasagii (fig. 425) can nu-s altceva dear

%1M\S.Utl

MIA1111111111114

Fig. 426.

Fig. 425.

doua traisti impreunate. Se coase rasfrangand capetele ca la traisti.

z 5. Gluga.

Gluga (fig. 427) apartine mocanilor si pazitorilor de vite, cari o poarta cu si fad. trebuinta. Ea se face din tesetura groasa,

alba, data la piva, avand o incapere conics unde se pune mancarea gi acoperita fiind de o claps sau pu/pana, care are o vrasta neagra si un semn (fig. 428).

Fig. 427.

Z, , M, W, V, X, +,

Ill

Fig. 428.

16.

Obielele.

Obielele se tese din canura moale. Prin unele parti, obielele se fac din diferite haine vechi. Prin alte parti, precum bunaoara pe Valea Jiului in Ardeal, se tese anume pentru acest stop, din pa_ nura alba, cu trei vergi la, capatul ce vine pe fluierul piciorului.3).

1) Viciu, op. cit., p. 90.

www.dacoromanica.ro

291

17.-- Velin(e qi alesaturi.

Un calator englez, arata B. P. Hasdeu, vorbind despre industria tarancelor romane din Ardeal, zice ca «covoarele alese (woven) pe alocuri. de titre femei mai dibace sunt atat de frumoase, intht ar fi privite ca, o podoaba in orice salon din Londra sau din Paris.

Gustul cu care ele aleg si potrivesc colorile, e admirabil $i desenurile, deli orientate in fond, sunt totus curat romanesti. E nemarginita varietatea izvoadelor prin imbinarea vapselelor $i a liniilor,

wate aceste mozaicuri fiind nascocite $i apoi iesute cu o deosebita -usurinta ». 1)

Se pot alege insa nu numai covoare, ci orice fel de tesetura si nu numai tesetura, adeca alesaturi din risboiu, dar uneori si cusuturile cele figurate se chiama alesaturi de mind. Alesaturile in.chipuesc un mestesug aparte. Dibacia in a alege este a adevarata fala pentru o fata dela tars. Iata inteadevar ce spune un bocet din Dobrogea : Alesaturile ei, Mare cu drag le privei2).

Ca mestesug aparte, alesaturile isi au o terminologie bogata, proprie. Ele se fac in flori, rand, puifori, costice, fluturi, etc.

Tesaturile in 4 ie cand au numai o fats se chiama scripete ; ieseturile in desemne de urzeala sau nevedeala se numesc cu speteq; -data au flori in teseturi, se zic alesaturi, iar la covoare foite. Alesa.turile in panza au diferite nurniri : broasca , bremturile, omida, pdpu

pm-umbel, vdrful cujitului, roicova, ,cardmpoiul, butucel, etc.

Ce poate fi mai desgustator $i mai anonoton ca o omida ? Si ..totus in alesaturile romanesti omida,

un tipar cunbscut tuturor Iesetoreelor dela tarn, capita o figurft din cele mai gracioase. Iato, bunaoara, -de pe o broboada a societacii «FurFig. 429. nica», cu fire albe pe panza ca visina putredi la coloare (fig. 429).

Sub raportul colorilor, cari, zice poporul, se mifca, cand nu se potriveste una cu alta, iar cand se potrivesc : te prinde sau te apuca de 1) Boner, Transylvania, 1865, p. 241. A. Etym. Magn. Rom., p. 854' /T. Burada, Immorm. la Rom., p. 126.

www.dacoromanica.ro

292 ochi, tarancele

noastre ravnesc mai cu seams armonioasa colora-

Oune a sulamandrei..

yalumdndrija este un fel de oparla foarte frumos impestrivita, neagra cu picdturi galbene, albe, ro§ii §i verzi. De aceea cauta mai ales fetele mici, punanduli manile in calea ei ca sa tread peste dansele, caci cred ca apoi se invaVa u§or la flori sau rauri de camqi §i foate. a) Velinfele sunt invelitori de pat, cari la ora§ sunt inlocuite cu_ macate §i cuverturi. Ele sunt atat de lungi, ca atarna peste pat pan& la pamant. Peste ele stau prostirele. Tesutul for este «par in par», avand de obiceiu dungi in lung §i in lat de doui feluri : unele late§i altele inguste, de coloare ro$ie, albastra §i neagra.

Printre panzeturile de velinte, cea mai des intalnita este addmasca ; urzeala ei este de in, de canepa sau bumbac, iar batatura de lana de diferite colori, formand o fats cu mici patratele 70.100 (fig. 430).

Fig. 430.

In Ardeal, asemenea velinte poarta numele de verince, sing. verinca, sau lepedeu, «covor subtire de lana» 2).

Brdiele.

Brdiele sunt incingatori de panzatura de lana, late de o Mind18.

- domneascci §i lungi de io-15 toll.

Ele se poarta mai ales la §es,_ dar se intalnesc §i la munte.

Au de obiceiu la capete ciucuri proveniii din urzeala netesuti §i sunt de coloare ro§ie pentru barbati §i femei in vrasta sautineri (fetele nu poarta) si albe-: sau verzi pentru oamenii batrani..

Fig. 432.

Fig. 431.

1) Etym. Magn. Rom., p. 855. 0 admirabila reproducere in colori cu aur-

argint de alesaturi romane0i din Banat 0 Ardeal se aft la Fulszky ;i Fischbach, Ornements de l'industrie doinestique dela Hongrie, Pesth 1878._ 2) Viciu, op. cit., p. 89. gi cu

www.dacoromanica.ro

293.

Cu mai multe vraste, colorate diferir, am vazut in BogdanestiSuceava unul, la locuitorul Vasile Chid la (fig. 432).

Cum se poarta vom vedea.

19.

Betele.

&tele sunt incingatori late de 2 degete si lungi de 8-io cori.

Ele se tese in rasboiu, pe urzeala de bumbac sacaz, sau vapsit gal ben, ros,.negru, etc. Bataia este de lana de Zara, lana de targ (canvi) sau felurite bumbacuri $i arniciuri colorate.

Alte on an chiar si matasa in bataie. Alesaturile betelor sunt adesea prea frumoase, dar fiind marunte, cu condeiul nici pe departe nu se poate schica. La capete au cdnafi marl ; pe laturi canafi mid sau candfiori ; prin mijloc au adesea flori facute din margele, hurmuzuri si fluturi (rotite de mica).

Cu betele se incing flacaii $i fetele mari, sarbatoarea.

20.

Covoarele.

Covoarele sunt cele mai mad alesaturi romanesti $i de multe on cele mai frumoase. Se tese .111 rasboiu, dar nu cu suveica ci cu pripufe/e de difedte colod, dupa un alt covor, care sea inainte ยงi care ise numest-e- kyod, adeca model.

Se aseaza pe scaunul rasboiului doua aleseitoare mestere si baga

firele din papusa dupa un atata numar de fire din urzeala, cate sunt *i la izvoadez Cand toate firele s'au ispravit, se schimba rostul si se 'cese, adeca se izbeste de doua sau trei on cu spata, urmand apoi din nou alegerea.

Figurile romanesti clasice sunt cele geometrice, cari se pot vedea in slabele chipuri ce dam. Aceste figuri umplu toata suprafata covorului sau scoriului (scoar(ei). Cand insa ยงi ele formeaza o linie, covorul se zice testa in praguri, fiind invrastate aceste figuri in linie prin praguri sau dungi groase sau late, fa'ra flori i cu o singura culoare.

De o seams de vreme, gosroJinele noastre incearca sa reproduce in covoare si alte figuri, de oameni, animale sau plante, adesea $i hicruri, dar din pricina neputinlei de a reds formele cu contururi rotunde, acestea nu reusesc. Un exemplu it avem in cele ce urmeaza.

www.dacoromanica.ro

294

Covor din casa pirinteasca.

Novportraro 00 00004$00001 0P i006, 00,61 ofili 004

Tisov, '0000

'4;r

goi

NO, Yo 100 tik vriplokroks ,404.,,,,,f1 goo ,o00, A '06 soPoliohON 404111100i N. V 40

010100 401°140 fr4400 Y000

4,10$9001410yiNiqf 4010 0041140 0140010 400100 044001000 $o00$0110140

00100 oo

04000, lie044100001014114101001 11.211:111111$1V104:04110 Fig. 433.

Covor din casa lui Ion Medeleanu, Tepu-Tecuciu.

Fig. 434.

www.dacoromanica.ro

295

Caw, poprrietatea invacatorului Ion Medeleanu din Tepu, facut in casa., dupd un izvod din IvIatca-Tecuciu, lucrat ei acesta de doul

Fig. 435 (A din fig. 438).

1111111111111

Ilillii',111111i11111,1011011111 111111111,0' 40111111111h,

rill

II

pit'

jUll'N fir opiNiii

Fig. 436 (C din fig. 438).

www.dacoromanica.ro

296

femei mestere de pe Tanga Prut, luand de fiecare cite un galben de cot.

Are o lungime de 5 1/, coti i o latime de 2 coti. Spata a fose

-----41. i-fr---- 0.2"------

_4--------.----

-,

_

(B din fig. 438)

\maw

ode 17Âť gi tesutul in doua ite. Urzeala este de ptir, rasucit cu drugs in doua fire. Bataia este de lana boita in 22 de feluri.

Lana a intrat in masura de to oci vechi. Avand forma din www.dacoromanica.ro

297

fig. 438, cuprinde doua randuri de flori $i apoi un ogar, un cerb ยงi un foarece pe un fond ros. i I

mAG D

A

1

--E

C

B i i

H

I

F" I

!

1

Fi

Fig. 438

L-au tesut doua fete : Catinca I. Medeleanu yi Catinca Gay. Ganea, timp de 9 saptamani din anul 1902, lucrand cam un lat de

Fig. 439 (H din fig. 438).

Fig. 440 (E din fig. 438.)

'pima (8 c.m.) pe zi, cu toate ca fetele s! sculau de prea multe on pe la 4 sau 5 ceasuri de dimineaca si se culcau pe la miez de MIRRINKNIPPVIIIINNORT$ \

11

,

I

(m.

417,, Fig. 441 (F din fig. 438)

noapte. Seara si ziva se indemnau la lucru cantina si inyitand canwww.dacoromanica.ro

298

tece una dela alta. Papuii pentru ales facei o fetita, Mariuca I. Medeleanu, on tine se mai intampla.

111111$11111111111111111I11111111110111111111j1

it

Fig. 442 (G din fig, 438).

Fig. 443 (D din fig. 438).

Cand s'a sfarsit de lucru, capetele de urzeala s'au innodat la marginea teseturii, ca sa nu se destrame sau sa se rareasca tesetura, iar mai departe s'au legit in ochiuri. Pe marginea de sus a co-

vorului i s'a cusut un gait= impletit, cu urechi si cheotori pentru a fi spanzurat in cuie pe pereti.

Fig. 444.

Pretuirea acestui covor este :

ro oci de land, cite r

1. so b. de oca Boitul, cite 3 1. de oca Urzeala, o oca si jumatate

.

.

L.

15.

»

30.

n

2.50

Torsul a 12 oci, cite 70 b. de oca mijlociu. »

8.40

Urzitul, papusile, rasboiul si altele .

Chinia izvodului

.

»

.

Tesutul, 6 lei de fata pe cot Hrana tesetoarelor, cite 70 b. pe zi, 6o zile La fata strains : 2 baniti faina Un piept de camese de burungic.

Daruri and se ducel acasa. .

Diferite

»

»

3.50

D

»

a »

Total

.

.

2.

2.

66.

84.

»

»

5.

5.

6.6o 230.

Un cot din acest covor costa prin urmare aproape 40 de lei..

www.dacoromanica.ro

299

Alesiihirti din coleccia M. S. Reginei Elisaveti O.

111'

tin

Fig. 445.

Alesiiturd din colecia M. S. Reginei Elisaveta 2). tgtiri-v

Fig, 446.

') Cromolitografia in Etym. Magn. Rom., p. 854. ') lbidem.

www.dacoromanica.ro

vi