VALENII DE MUNTE - CULTURAL, Nr. 2, FEBRUARIE 2017

V

Publicatie culturala a orasului Valenii de Munte si a Vaii Teleajenului

ÃLENii DE MUNTE

ISSN: 2537 - 5261 / ISSN-L: 2537 - 5251 Nr. 2, FEBRUARIE, 2017

FONDATOR SI REDACTOR SEF: GHEORGHE BURDUJAN

CULTURAL Y

2 LEI

FLORI ÎN GLASTRĂ AUTOR: DANIELA MORARU

Născuta în România: 28.02.1963 Absolventă a Universită,ii „Spiru Haret" din București, sec,ia Conservarea și cercetarea patrimoniului muzeal, 1995,

pagina 3

Valentin Emil MUȘAT ANTOLOGIA LITERATURII VĂLENARE (II) Doar vârstnicii vălenari îşi mai amintesc (poate) de Lena Paraschivescu, eleganta şi boema soţie a lui M.R.P., fire sociabilă şi parcă din-

totdeauna de aici. Biografia miste-

rioasă ori mai degrabă necunoscută are totuşi câteva momente de transparenţă. Originară din Constanţa (unde a terminat liceul), a urmat celebra şcoală de Literatură „Mihail Sadoveanu” din Bucureşti alături, între alţii, de Nicolae Labiş şi Fănuş Neagu. A trăit în cercul select a lui Dimitrie Stelaru şi a legat amiciţii poetice cu Dionisie Şincan şi Constantin Vişan, scriitori şi intelectuali de prestigiu ai Radiolui.

pagina 2

FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE CREAŢIE Ş I INTERPRETARE „ANA BLANDIANA”, EDIŢIA a VI - a, 2016 - 2017.

REGULAMENT Tipul conursului: transcurricular (arii curriculare: Limbă și comunicare. Arte) Obiectivul general/Scopul: valorizarea, în cadrul uni context cultural, a limbajului literar și muzical, în vederea formării și modelării pagina 4

MUZEUL „NICOLAE IORGA” Nicolae Iorga s-a născut la Botoşani, la 5/6 iunie

1871, într-o fami- Nicu Iorga, avolie de intelectucat, a murit ali. Tatăl său, devreme, lăsând în urmă doi orfani, pe Nicolae şi George. Mama sa, Zulnia Iorga, era o femeie inteligentă şi harnică, reuşind să înfrunte greutăţile vieţii

pagina 5

INFORMAŢII UTILE

nApă și canalizare: 0728-880605 n Iluminatul public: 0752-132.453 n Salubritate: 0722-547484 n Poli,ia Locală: 0752-132454 n Dispecerat Distrigaz: 0244.928 n Impozite și taxe: 0244-280816

2

valenii de munte/cultural

Numărul 2

„Poti închide ochii, dar nu poti stinge soarele.” — Nicolae Iorga Redactor sef: Gheorghe Burdujan

valeniicultural@gmail.com

VALENTIN EMIL MU Ş AT - O ANTOLOGIE

A LITERATURII V Ă LENARE (II) ELENA PARASCHIVESCU

Incinerată fiind, mormântul i-ar putea fi singura carte.

Doar vârstnicii vălenari îşi mai amintesc (poate) de Lena Paraschivescu, eleganta şi boema soţie a lui M.R. Paraschivescu, fire sociabilă şi parcă dintotdeauna de aici.

Biografia misterioasă ori mai degrabă necunoscută are totuşi câteva momente de transparenţă. Originară din Constanţa (unde a terminat liceul), a urmat celebra şcoală de Literatură „Mihail Sadoveanu” din Bucureşti alături, între alţii, de Nicolae Labiş şi Fănuş Neagu. A trăit în cercul select a lui Dimitrie Stelaru şi a legat amiciţii poetice cu Dionisie Şincan şi Constantin Vişan, scriitori şi intelectuali de prestigiu ai Radiolui.

Aşa cum ne-o amintim, în ipostaza maternă lângă Mitică Paraschivescu ori scriitoare încurajând pe tinerii literaţi din Vălenii de

ÎNTR-O ROMÂNIE CARE SE ZBATE DUREROS, LA V Ă LENII DE MUNTE SE PETREC LUCRURI FRUMOASE

Într-o Românie care se zbate între adevăr și minciună și pentru care mul,i luptă să o resusciteze, pentru decen,ă, pentru normal (ce mai e normal în zilele pe care le trăim?), pentru ca legea să fie a dreptă,ii, nu parte a corup,iei, iată că se petrec și lucruri frumoase.

Ieri (vineri, 03 februarie), la Vălenii de Munte, un oraș care se poate înscrie cu succes între cele europene, a avut loc un

eveniment plin de emo,ie și speran,a că micii învă,ăcei de azi vor deveni oamenii cu „coloană vertebrală” de mâine și prin care ,ara noastră se va ridica la standarde interna,ionale greu de accesat.

Profesorul Emil Mușat, împreună cu o doamnă profesor au „uneltit” o întrevedere armonioasă între elevii claselor gimnaziale de la Colegiul ”Nicolae Iorga”, scriitorul Lucian Avramescu (fost elev al institu,iei școlare) și mezina sa, Ana Luciana Avramescu, unde tatăl și fiica au lansat prima lor colaborare artistică, „Bucurii cu poezii”.

Primarul orașului, Florin Constantin, prezent la micul cenaclu, întotdeauna deschis proiectelor culturale, a vorbit despre bucuria de a găsi biblioteca orașului

Munte, la Cenaclul „M. R. Paraschivescu” alături de Voichiţa şi Sergiu Dimitriu, de Felicia Mihăilescu ori de Valeriu Sârbu, Elena Paraschivescu a scris o singură carte de poezie închinată „Lui MRP”: DEDICAŢIE, Editura Cartea Românească, 1974. Versurile sunt de fapt un jurnal de veghe şi de introspecţie scris la căpătâiul poetului Miron Radu Paraschivescu, din primele zile ale certitudinii condamnării la moarte de către o boală implacabilă şi până în clipa trecerii în nefiinţă.

Există în versurile puţin cunoscute ale Elenei Paraschivescu o linişte olimpiană şi o împăcare cu sine

profundă, o acceptare a destinului paradoxal („răscumpăr simpla ta moarte/ prin libertatea mea”), o înţelegere a absurdului existenţei, toate convertite în metafora trăirii intelectuale a agoniei mărturisite discret, ca pentru sine.

Dragostea afirmată în gesturi şi în confesiuni lipsite de ostentaţie face din volumul Elenei Paraschivescu o mărturie a exemplarităţii iubirii la fel de pasionantă precum cea dintre Veronica Micle şi M. Eminescu ori cea dintre Aurora Cornu şi Marin Preda. Va veni vremea când istoricii literari vor descoperi cu interes acest

asaltată de copii, ceea ce prin alte păr,i nu se prea petrece. Întâlnirea a fost o reală bucurie! Poetul le-a depănat copiilor, între care s-a regăsit pe sine, elevul de ieri, amintiri cu iz melancolic. La rându-i, Luciana a citit interpretat poezii. A urmat apoi o mini conferin,ă, unde copiii, cu ochi sprinteni și chipuri care nu emanau doar prospe,ime și inocen,ă, ci și curiozitate și inteligen,ă, au pus întrebări. Îndemna,i de profesorul-scriitor Emil Mușat, micii jurnaliști au pornit, timid la început, să descoasă scriitorul cu experien,ă și să afle amănunte de la debutanta de-o vârstă apropiată lor. Discursul Lucianei a fost surprinzător. A vorbit liber, detașat, fără trac. „Felicitări, Luciana! Nu ai vorbit ca un copil premiant, ci ai vorbit ca un scriitor”, i-a spus dascălul emerit.

Pentru noi, părin,ii, a fost un moment de bucurie și emo,ie. Naturale,ea și gena artistică moștenită de la tatăl ei au învins standarde ce ,in de vârstă și de experien,a de a vorbi liber. Copiii, ordona,i și cu o ,inută școlară exemplară, au dorit

și autografe, pe care autorii le-au oferit cu bucurie.

Trăim momente îngrijorătoare în aceste zile.

Ceea ce se întâmplă acum în ,ară este produsul unor oameni aleși de noi, dar care ne înfrâng iluziile. Pentru politicieni, cetă,eanul român nu există decât în ziua votului, ca ștampilă bifată pe o hârtie cu care se legitimează apoi, făcând lucruri nelegitime, prin care pun în pericol siguran,a noastră și a copiilor noștri. Și, cu toate acestea, iată că la Vălenii de Munte, în preajma unor dascăli dedica,i întru totul meseriei și unor copii frumoși și deștep,i, uităm pentru două ceasuri de zbaterea dureroasă a României, pentru care, de-a lungul istoriei, s-a vărsat mult sânge, spre a fi ceea ce este azi și ceea ce am fi putut fi.

Giorgiana RADU (Articol preluat din

www.ampress.ro)

capitol biobibliografic sublim tocmai prin tragismul care dadea viata pasiunii.

Valentin Emil MUŞAT

FILA DE JURNAL „Spune-mi o poveste cu Luna, în care tata s-a dus după moarte.

Dacă pleci şi tu, eu rămân singur?...”

Te mângâiam cu mâini vii, încă adevărate.

Zâmbeai, pe jumătate adormit, la prima ta lecţie de singurătate...

DIN PRESA VREMII Nicolae Iorga cetă ean de onoare al orașului Vălenii de Munte

„Poti închide ochii, dar nu poti stinge soarele.” — Nicolae Iorga Numărul 2

valenii de munte/cultural

Redactor sef: Gheorghe Burdujan

3

valeniicultural@gmail.com

DANIELA MORARU - ARTIST PLASTIC MEMBRU UAP ROMANIA Absolventă a Universită0ii „Lucian Blaga", sec0ia de Etnografie, Sibiu, 2004.

Ploiești; 2009 - Galeria de Artă, Ploiești;

Tabere de creaţie: 2012 - Balcic, Bulgaria; 2010 - Piombiono, Italia; 2008 - Durostorum, terasele Dunării și Ostrov; 2007 - Harsa, România.

Expozi*ii personale:

Ca artist plastic, îmi place să descopăr natura, tot ce poate ea să ofere în fiecare moment.

Derularea actului creator, în cazul meu, se face mai mult cu sufletul.

Exprimarea prin artă, mă face să văd lucrurile şi tot ce mă înconjoară, din altă perspectivă, una sensibilă, poetică, delicată.

Aleg teme din natură, fiind atât de diversă şi evident, totul este prelucrat în laboratorul sufletului şi sensibilităţii proprii. Scopul meu în demersul artistic este de a-i face fericiţi pe oamenii aflaţi în preajma artei mele, măcar pentru o clipă.

DANIELA MORARU Biografie: Născută în România la 28.02.1963.

Absolventă a Universită0ii „Spiru Haret" din București, sec0ia Conser-

varea și cercetarea patrimoniului muzeal, 1995.

Studii de Restaurare Artă monumentală - prof.

Sava Nicolae și desen, prof. Marcel Chi0ac.

2010 - Galeria de Artă „Mătăsari" București; 2008 - Galeria de Artă din Ploiești; 2007 - Universitatea de Vară „Nicolae Iorga" de la Vălenii de Munte; 2006 - Universitatea de Vară „Nicolae Iorga" de la Vălenii de Munte; 2005 - Muzeul Memorial „Nicolae Iorga”; 2004 - Casa de Cultură din Vălenii de Munte; 2003 - Muzeul Memorial

„Nicolae Iorga”; 2000 - Clubul elevilor din Vălenii de Munte; 1999 - Casa de Cultură din Vălenii de Munte; 1995 - 1997 - restaurarea bisericii din satul Fundeni, Prahova; 1996 - Casa de Cultură din Vălenii de Munte.

Expozi*ii de grup: 2012 - Bienala „George Petrașcu” Târgoviște 2010 - Galeria de Artă „Silistra” Bulgaria; 2010 - City Gallery, Botoșani; 2010 - Salonul de artă,

2006 - Salonul de artă, Ploiești.

Lucrările artistei pot fi găsite în diverse colec0ii particulare, fiind apreciate pozitiv de critici și de iubitorii de artă, precum și în străinătate, în Fran0a, Italia, Bulgaria, Grecia, Suedia, Israel, S.U.A.

REFERIN E CRITICE: Daniela Moraru pictează elaborat, accentuând formele pe care doreşte să le pună în valoare, tratează cu minuţie suprafeţele şi realizează, astfel, lucrări ce se impun spaţiului şi privirii ca obiecte plastice pline de forţă şi purtătoare ale unui mesaj explicit.

Vrăjită parcă de frumuse0ea intrinsecă a realului, Daniela Moraru „prinde” în pensula0ia sa atât forma exterioară, cea care se dăruie ncondi0ionat privirii, cât și mesajul ascuns al oricărui obiect pictat, fie floare, fie element decorativ. Astfel, fără îndoială, pictura sa are o amprentă distinctă!

2009 - Bienala „Lascăr Vorel”, Piatra Neam0; 2007 - Galeria „Hanul cu Tei”, București;

4

valenii de munte/cultural

Numărul 2

„Poti închide ochii, dar nu poti stinge soarele.” — Nicolae Iorga Redactor sef: Gheorghe Burdujan

valeniicultural@gmail.com

FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE CREAŢIE Ş I INTERPRETARE „ANA BLANDIANA”, EDIŢIA a VI - a, 2016 - 2017. promovarea regulamentului în școli, licee, universită1i; - înscrierea elevilor/ profesorilor/ doctoranzilor, pe sec1iuni; 1 Martie – 24 martie: - realizarea lucrărilor/înregistrărilor pe sec1iuni; - desfășurarea la nivel local a unor etape de selectare a lucrărilor reprezentative;

REGULAMENT Tipul concursului: transcurricular (arii curriculare: Limbă și comunicare. Arte)

Obiectivul General/ Scopul: valorizarea, în

cadrul uni context cultural, a limbajului literar și muzical, în vederea formării și modelării personalită1ii elevilor, având ca sursă de inspira1ie crea1iile scriitorilor contemporani.

Obiectivele specifice: - valorificarea inteligen1elor multiple (verbală / lingvistică, muzicală, intrapersonală); - aprofundarea crea1iilor lirice; - stimularea gândirii critice și sistemice; - încurajarea performan1elor artistice; - dezvoltarea competen1elor de argumentare/interpretare și de reflec1ie.

GRUPUL INTĂ: Concursul se adresează elevilor din învă1ământul primar/ gimnazial/ liceal și profesorilor din 1ară și din străinătate.

BENEFICIARI INDIREC I: - comunitatea locală; - institu1iile partenere din 1ară și din străinătate.

ETAPELE DESFĂȘURĂRII FESTIVALULUI 25 ianuarie – 28 februarie:

27 martie -14 aprilie: - expedierea lucrărilor reprezentative, pe sec1iuni; 19 aprilie – 5 mai: - evaluarea lucrărilor; - realizarea CD-urilor edi1iei; - redactarea antologiei festivalului ce va cuprinde lucrările premiate; 5-6 mai: - manifestările artistice ale Festivalului; - lansări de căr1i / reviste literare; - desfășurarea Sesiunii de comunicări știin1ifice; - dramatizări, momente poetice, recital folk, premierea concuren1ilor.

8 mai – 15 iunie: - expedierea premiilor în 1ară și în străinătate.

TEMATICA: „OROLOGIUL FĂRĂ ORE” A. Sec/iunile: I. Crea/ie literară Subsec/iunea I: clasele VVIII Subtema: „Ce oră frumoasă (!)”

- trei poeme sau - un text în proză (1-2 pagini) Subsec/iunea a II-a: clasele IX-XII Subtema: „Nostalgia Paradisului” - patru poeme sau - un eseu (2-3 pagini) II. Analiză literară / Tra-

duceri (engleză,franceză) Subsec/iunea I; Analiză literară: clasele IX – XII; scriitoarele Ana Blandiana și Emily Dickinson (din volu-mele:Orologiul fără ore, Singurătate și poezie sau Poeme).

Subsec/iunea a II-a; Traduceri: clasele IX–XII (volumul Orologiul fără ore, Ana Blandiana) III. Recitare: Subsec/iunea I: clasele VVIII; IX - XII - o poezie din vol. Orologiul fără ore, Ana Blandiana - o poezie din crea1ia scriitoarei Emily Dickinson Subsec/iunea a II-a: clasele III, IV - două poezii din vol. Întâmplări din grădina mea, Ana Blandiana IV. Interpretare folk: - două piese muzicale: 1. prelucrare din lirica scriitoarei Ana Blandiana sau a scriitoarei Emily Dickinson 2. prelucrare din crea1ia românească de gen.

V. Sec/iunea de comunicări știin/ifice: Ipostaze ale timpului în lirica feminină contemporană Simpozionul: cu participare directă și indirectă Sec/iunea A - elevi Sec/iunea B - profesori preuniversitari și universitari, doctoranzi.

B. Criterii de evaluare: Sec iunea I: - abordarea originală, creativă, reflexivă a temei propuse; - folosirea intuitivă a unor imagini poetice inedite; - respectarea normelor de ortografie și de punctua1ie Sec iunea a II a: - varietatea modalită1ilor de analiză critică; - expresivitatea și coeren1a ideilor; - folosirea limbii literare;

- respectarea normelor de ortografie și de punctua1ie; - relevan1a și originalitatea traducerilor; - folosirea adecvată a unei limbi străine (gramatică, ortografie, topică, vocabular).

Sec iunea a III a: tonalitate; mimică; expresivitate; corectitudinea recitării.

Sec iunea a IV a: tehnică vocală; artistism și prezen1ă scenică; impresie artistică Sec iunea a V-a: - gradul de originalitate, de creativitate și de inovare în abordarea temei; - calitatea știin1ifică a lucrării; - condi1iile tehnice de redactare.

C. Cerin/e de redactare și de expediere: - Fișele de înscriere se vor trimite electronic, format word, pe adresa: festivalanablandiana@ymail.com - Expedierea lucrărilor de la Sec1iunile I, II și V se va face electronic, pe adresele: festivalanablandiana@yma il.com (sec1iunile I, II), simpozionfestival@ymail.com (sec1iunea aVa) Textele de la Sec1iunile I, II vor fi tehnoredactate cu font Times New Roman, corp 12, la 1,5 rânduri, cu diacritice, margini egale de 2 cm, aliniere – Justify; titlul va fi scris centrat și boldat. Textele se expediază, pentru fiecare sec1iune, într-un singur document.

- Lucrările de la Simpozion vor fi redactate în format A4, cu font Times New Roman, 11, la distanţa de 1 rând; număr maxim de pagini - 10. Pentru aşezarea în pagină vor fi respectate următoarele cerinţe: - margini: 2 cm - sus; 2 cm jos; 2, 5 cm - stânga / dreapta; - alineatele vor fi setate au-

tomat, la 1,25 cm; - titlul lucrării: bold, aliniat stânga-dreapta, TNR, 11, urmat de un rând liber; - titlul universitar, gradul didactic, numele şi prenumele: italic, aliniat stângadreapta, TNR, 11; - instituţia de provenienţă: italic, centrat, TNR, 11, urmat de un rând liber;rezumatul: TNR, 11, italic, urmat de un rând liber (maximum 200 cuvinte, în limba franceză/ română); - cuvinte-cheie (5): TNR, 11, italic, urmat de un rând liber (în limba franceză/ română).

-Datele de identificare ale concuren1ilor vor fi prezente atât pe fișa de înscriere, cât și pe lucrări (în col1ul din dreapta al lucrării - numele și prenumele elevului (cu majuscule), clasa, institu1ia, jude1ul/localitatea, sec1iunea/subsec1iunea, numele profesorului coordonator, numărul de telefon al profesorului; datele personale vor fi secretizate în momentul printării de către organizatori.

- Lucrările trimise nu trebuie să fi fost participante/ premiate/ publicate la vreun concurs de crea1ie sau la vreo manifestare știin1ifică.

Un participant se poate înscrie la mai multe sec1iuni.

-Nu se percep taxe de participare.

-Participan1ii își asumă, în totalitate, originalitatea lucrărilor.

E. Premierea: - Se vor acorda premii pe sec1iunile/subsec1iunile concursului (Premiul I; Premiul al II-lea; Premiul al III-lea, Men1iunea I, a II-a și a III-a; Marele Premiu „ANA BLANDIANA” ), într-un cadru festiv. Crea1iile premiate vor fi publicate în Antologiile Edi1iei Festivalului. (Editura Nico) Pentru o informare completă consulta1i www.festival-anablandiana.ro

„Poti închide ochii, dar nu poti stinge soarele.” — Nicolae Iorga

valenii de munte/cultural

Redactor sef: Gheorghe Burdujan

Numărul 2

5

valeniicultural@gmail.com

MUZEUL MEMORIAL „NICOLAE IORGA”

Nicolae Iorga s-a născut la Botoşani, la 5/6 iunie 1871, într-o familie de intelectuali. Tatăl său, Nicu Iorga, avocat, a murit devreme, lăsând în urmă doi orfani, pe Nicolae şi George. Mama sa, Zulnia Iorga, era o femeie inteli gentă şi harnică, reuşind să înfrunte greutăţile vieţii cu seninătate şi demnitate.

La şcoală a reuşit să-i uimească pe toţi, a fost mereu primul: la Şcoala primară „Marchian Folescu” (1878-1881), la Liceul din Botoşani „Augustin Treboniu Laurian” (1881-1886); la Liceul Naţional din Iaşi (1886-1888).

O cunoaştere timpurie de limbi străine i-a deschis orizonturile cunoaşterii, citind multe publicaţii străine.

Primii săi bani câştigaţi au fost din meditaţii, la 11 ani. Şi mai remarcabil a fost parcursul universitar unde va obţine licenţa în decembrie 1889 la Facultatea de Filosofie şi Litere din Iaşi la numai 18 ani şi şase luni. Şcoala a început-o în septembrie 1888. A fost susţinut de A.D. Xenopol. În 1890 pleacă la Paris însoţit de prima soţie, Maria Tasu, şi se înscrie la Ecole Pratique de Hautes Études, instituţie de mare renume.

Sub îndrumarea unor nume strălucite în istoriologia franceză alcătuieşte o valoroasă şi inedită lucrare de diplomă, Philippe de Méziéres, 1327-1405, et la croisade au XIV-ème siècl.

Tot în 1893 va ajunge în Germania, la Berlin şi obţine doctoratul cu tema „Thomas III, marquis de Saluces. Étude historique et litteraire”. Pentru documentare a parcurs material la Biblioteca Arsenalului din Paris. Devine un nume cunoscut în mediile culturale româneşti, printr-o imensă activitate publicistică.

La numai 23 de ani obţine catedra de Istorie Universală la Universitatea din Bucureşti şi începe publicarea celor câteva mii de

documente privitoare la români, copiate din arhivele europene.

Nicolae Iorga era cunoscut ca un poliglot de excepţie, cu o capacitate fantastică de memorare, astfel că la maturitate cunoştea 16 limbi stăine şi a scris în 7 limbi.

Imensa activitate ştiinţifică l-a impus pe Nicolae Iorga atenţiei Academiei Române. La 26 de ani a fost ales membru corespondent, iar în mai 1910 devine membru titular.

Opera ştiinţifică a lui Nicolae Iorga – prin dimensiunea excep6ională, circa 1300 de lucrări, monografii şi sinteze şi în jur de 25.000 de studii şi articole, ca şi prin valoarea ei incomparabilă – onorează România şi totodată umanitatea.

În 1910, după publicarea unui volum de documente din colecţia „Hurmuzaki” îi permite savantului să se mute împreună cu familia, în casa polcovnicului Panca, construită în 1870, vândută la licitaţie. A fost reparată în etape şi după 1912 au fost construite încă două corpuri de casă legate printr-o pasarelă din lemn. Arhitectura casei se înscrie în stilul brâncovenesc, de tip culă muntenească, cu cerdac, pivniţă şi patru camere.

Nicolae Iorga a locuit în această casă timp de 30 de ani. A fost casa lui de suflet, în care a iubit, a suferit, a muncit enorm fiind în permanenţă vegheat de scumpa lui soţie.

Ecaterina i-a oferit soţului ei mul6i copii, făcând din familia lor una puternică.

Primul copil a fost Mircea (1902-1966), după care au urmat: Adriana (1904-1912), Magdalena (1905-1993), Ştefan (1906-1975), Liliana (1910-1985), Valentin (1912-1977) şi Alina (19161979). Alături de ei au fost şi cei doi copii din prima căsătorie: Petru şi Florica.

Iorga îşi iubea copiii, şi, permanent, le ducea grija, lucru ce transpare în multe din scrisorile lui către Catinca. Sarcina creşterii şi educării copiilor i-a revenit Catincăi şi soacrei sale, Zulnia Iorga. Catinca a fost o mama de excepţie şi în acelaşi timp o bună şi devotată soţie. Ea a ocupat un loc important şi în activitatea profesională a lui Nicolae Iorga, fiind absolventă a Institutului Pedagogic din Budapesta, stăpânind limbile maghiară şi germană, învă6ând franceza şi italiana. În 1907, cumnatul istoricului, profesorul Ştefan Bogdan, îl invită la Vălenii de Munte pentru câteva zile. Astfel, întâmplarea a făcut să descopere ceea ce îşi dorea. Evenimentul îl va descrie cu mare plasticitate „Nu era pe atunci nici cale ferată, aşa încât de la Ploieşti se pornea pentru vreo două ceasuri de înaintare înceată în vechile trăsuri ce sunau de- a lungul Văii Teleajenului din clopote, pentru a speria lupii şi a înştiinţa pe hoţi; nici podul de la Drajna, legând cu cele două linii ce ţâşnesc una peste Ţara Bârsei, la Cheia, alta spre Biscele Buzăului şi Muntele Siriului, nu era încă întins. Un patriarhalism desăvârşit, […], stăpânea localitatea unde, în marginea mânăstirii din secolul al XVII-lea, cu şirlăul ei de Tigănie mai mult sau mai puţin înălbită şi cu dungi de dungheni pitite supt umbrare, vegetau familii pe jumătate ţărăneşti venite în parte din Ardeal şi păstrând în graiul lor ceva din particularităţile de vorbire ale locului de origine. Era aici o pace, o bună înţelegere românească, o armonie întârziată, fără niciun amestec de populaţie străină, care cucerea îndată, ca şi înconjurimea, pe care am străbătut-o în câteva zile, descoperind tot ceea ce se ascundea necercetat în bisericile şi mânăstioarele, în casele de moşneni înstăriţi de belşugul prunelor din acele bătrâne sate.”

Deşi impresia fusese atât de puternică, nu se gândea, încă, să se stabilească definitiv la Vălenii de Munte.

Ideea i-a dat-o un localnic: „Cum stăteam să plec, blândul birjar sprinten, al cărui nume îl arăta ardelean, Tohăneanu, îmi spunea cu prietenie ţărănească ce bine ar fi pentru localitate dacă ar avea la îndemână pe cineva ca mine (nu ştiu cine- i va fi dat ideea, foarte exagerată, despre valoarea mea, care stătea doar într-o întâie alegere, la Iaşi, ca deputat)”.

Activitatea culturală a lui Nicolae Iorga în Vălenii de Munte începe cu tipografia „Neamul românesc”, inaugurată la 21 mai 1908. Aici s-au tipărit multe din operele sale dar şi publicaţiile „Neamul românesc pentru popor” şi „Neamul românesc literar”.

Articolele de fond scrise de Nicolae Iorga accentuează calităţi de excepţie ale savantului: patriotism, demnitate, înţelepciune şi erudiţie literar-istorică,dragostea necondiţionată pentru semenii săi.

Tipogafia „Datina Românească

Instituţia care pune în valoare cel mai mult activitatea culturală desfăşurată de N. Iorga la Vălenii de Munte este Universitatea de vară înfiinţată în 1908.

Iorga, G.M. Murgoci, Ştefan Bogdan, V. Bogrea, Al. Lepădatu, A.D.Xenopol, Vasile Pârvan, D. Gusti, Barbu Delavrancea, Sextil Puşcariu, precum şi savanţi străini din Italia, Franţa şi Anglia. În 1922 cu ajutorul românilor stabiliţi în America şi al băncii Almaşanu care a oferit o veche clădire boierească, s-a deschis „Şcoala de misionare naţionale şi morale Regina Maria”.

Tinerele învăţătoare române, săsoaice şi unguroaice erau educate în spirit nou, pedagogic, ştiinţific şi patriotic timp de un an, după care se întorceau la sate.

După modelul teatrelor în aer liber de la Salzburg şi Seghedin, Nicolae Iorga deschide în 1938 la Vălenii de Munte un teatru situat pe malul Teleajenului unde s-au jucat piese scrise de el: Răzbunarea pământului, Oedip Rege și altele.

Pe lângă aceste aşezăminte au mai funcţionat şi un Muzeu de Artă Religioasă, aşezământul pentru minoritari „Regele Ferdinand”, aşezământul „Principesa Elena”, Şcoala artelor uitate, Şcoala de cântăreţi bisericeşti, biblioteca „Cuvântul” şi un orfelinat pentru copii.

Aceste aşezăminte au fost vizitate de familia regală în mai multe rânduri.

Universitatea de Vară Scopul acestor cursuri era „de a pune constatările zilei, toate descoperirile cercetării, toate inovaţiile ştiinţei, în funcţie de suflet naţional şi pentru desăvârşirea şi întărirea acestui suflet.”

(Petre Ţurlea) De-a lungul anilor la Universitatea Populară de Vară au ţinut cursuri N.

În 1921 a sosit principele Carol cu ocazia cursurilor de vară şi a fost primit chiar la casa lui Nicolae Iorga.

Regina Maria a fost prezentă la Vălenii de Munte în 1922 însoţită de principesa Irina a Greciei, principele Nicolae şi principesa Ileana.

(Contituare în pagina 7)

6

valenii de munte/cultural

„Poti închide ochii, dar nu poti stinge soarele.” — Nicolae Iorga

Numărul 2

Redactor sef: Gheorghe Burdujan

ATELIER LITERAR- ARTISTIC Deschidem atelierul literar-artistic cu o parte din scrisorile primite de la iubitorii de artă, scrisori care ne-au fost trimise pe adresa redac.iei: (valeniicultural@gmail.com)

l Cristi Ilea, Măneciu, Reluăm apelul: trimite o fotografie recentă înso.ită de date biografice complete și de alte texte. Inten.ionăm să te publicăm. l Marius B., Văleni,

Scrii o „poezie” intimistă, de jurnal, descriptivă. Este o spunere a of-ului necenzurată: „Stau și mă uit în gol către tine/ Te privesc și î.i spun vorbe dulci/ Nu știu cum să-.i fie mai bine/ Unde

și-ncotro s-apuci// Te iubesc prea mult și sufăr să știi/ Dacă vreodată ar fi tu să pleci/ Te-am așteptat prea mult tu să vii/ Î.i jur iubito credin.ă în veci.” Faci declara.ii de dragoste în versuri, dar poezia nu este doar versifica.ie. Î.i recomand multă lectură și o mai atentă aplecare asupra poeziei moderne.

Aștept alte texte care să prezinte interes ca literatură.

multă trudă. Numai geniile puteau să scrie în „fuga” unei cafele, pe un col. de masă. Am re.inut, spre publicare, câteva nota.ii în versuri din pro-

mamei Î.i voi împleti o cunună care să-.i arate drumul către inima mea.

Așa nins doar vei putea să arzi o dată cu ea...

Să zbori .i-e frică și nașterea-i grea.

Aud pașii

i-aud pașii și-.i văd mâinile tremurânde, albastre, încercând să prindă ploaia, dar î.i scapă.

Plouă prea lung.

lOtilia Șerbănescu, Văleni,

Ceva mai aproape de „adevăr” sunt scrierile tale în versuri (mai pu.in cele în proză).

Atunci când versul este bine elaborat (și structurat) po.i comite chiar poezie. Dacă poezia (și literatura, în genere) înseamnă ceva pentru tine, merită să-i acorzi mai multă aten.ie (și timpul necesar, desigur). Arta înseamnă

valeniicultural@gmail.com

duc.ia ta:

Un copil

Am învă.at un copil să scrie și să citească. Înainte mă iubea, acum mă urăște...

Din cenușă

Din cenușa arsă în cuptorul

Transparen.ă

M-ai răstignit în creierul tău crezând că voi învă.a să torc .i-am respirat în căușul palmelor tale transpira.ia liniilor vie.ii și mor.ii.

M-am trezit în asfaltul căldu. al pânzei dintre timpuri murind în frica îndoielii de-a nu cunoaște ORA.

lBarbu Gabriela, Măneciu,

Textele tale sunt destul de interesante sub aspectul punerii în pagină (mai ales cele în proză), dar, din păcate, insuficient de mature. În ceea ce privește „întrebările capcană” pe care mi le pui iată comentariul meu (pe care îl po.i accepta sau nu): 1) Nu poate exista „un om rar” pentru că asta presupune existen.a unui „om des”; 2) A te interesa „foarte tare” ceva sau cineva înseamnă că ar putea să te intereseze și „foarte moale”.

Așteptăm în continuare textele dumneavoastră la aceeași adresă de e-mail: valeniicultural@gmail.com

PLEDOARIE PENTRU TEATRU

Am avut o discutie cu cineva care este în domeniu. Vorbeam despre teatru. Își exprima, cu triste.e, dezamăgirea pentru faptul că în Vălenii de Munte nu există un spa.iu dedicat teatrului, un spa.iu în care periodic să se joace teatru, să fie invitate trupe de teatru, actori individuali care să .ină prelegeri despre teatru, despre cultură. În

AUTORI CARE AU ÎNNOBILAT CU SPIRITUL LOR COMUNITATEA VĂLENARĂ

acest orășel mic, dar cu preten.ii europene, se neglijează aproape în totalitate actul cultural, via.a spirituală.

Există o sală de spectacole, în Centrul Cultural, foarte rar folosită pentru spectacolul de teatru...

Astfel că trupe de teatru aflate în turneu prin .ară sunt nevoite să joace în alte spa.ii, neconven.ionale (de exemplu Teatrul

„Tandem” din Piatra Neam. și-a prezentat spectacolul într-un club aflat la subsolul unei clădiri din centrul orașului.

E bine că, totuși, se joacă teatru, iar lumea este atrasă de această formă de manifestare a culturii, fie că e vorba despre o sală dedicată teatrului, despre un club, un bar sau un restaurant. Și în alte orașe există spectacole foarte bune care se joacă în săli mici, cu oameni pu.ini. Sunt actori formidabili pe care e bine să îi vadă mai multă lume, în special genera.ia tânără.

Teatrul este o şansă pentru dezvoltarea minţii copilului într-o zonă a cunoașterii în care şcoala nu poate să o facă. Teatrul

e şansa de a-ţi dezvolta fantezia, de a-ţi diversifica modul de judecată, de a accepta şi de a tolera până la urmă tensiunile tale zilnice. E mult mai benefic la teatru. E reconfortant să sim.i că oamenii ăia, actorii, sunt acolo pentru tine, vin cu energie, cu pasiune. Au stări pe care .i le transmit, au emo.ie, au tot ce vrei să vezi într-o seară în care dorești să ui.i de televizor, de nevoi, de grijile zilnice. Această întâlnire cu lumea teatrului mobilează mintea copilului cu un set nou de valori și întrebări existen.iale.

O .ară civilizată trăiește prin cultură, prin valorile sale na.ionale.

Orașul Vălenii de Munte

„mustește” de spiritualitate. Trăiesc aici oameni de o excep.ională valoare spirituală. Dar nimeni din fruntea obștei nu valorifică, în beneficiul comunită.ii locale, această spiritualitate. Spiritul nu cere bani, nu vânează avantaje materiale. Vrea doar să se manifeste într-un cadru adecvat.

Primarul, institu.ia primăriei trebuie să se aplece cu mai mare aten.ie asupra acestui patrimoniu inestimabil...

Cu mai mult interes din partea factorilor decizionali se pot face lucruri bune pentru oraș și în domeniul acesta al teatrului, al culturii...

Varga Paraschiva, Gheorghe Burdujan

1. Nicolae Iorga; 2. M.R.Paraschivescu; 3. Baciucu Lazar; 4. Bocioacă Ion; 5. Brătescu Gheorghe 6. Chiroiu Tudor; 7. Ciucă Valentin; 8. Costea Teleajan N.; 9. Coteanu Ion; 10. Dafina Anghel; 11. Enea Voinea Fanica; 12. Enescu Ana; 13. Florescu Stelian; 14. Gh. Ionescu Sisești;

15. Istudor Mihai; 16. Matei Sorana Corina; 17. Mihalcea Adrian; 18. Munteanu Dumitru; 19. Musat Emil Valentin; 20. Mircea Mali.a; 21. Nitobe Ioana; 22. Nicolescu Dan; 23. Palaghiu Mircea; 24. Pătrulescu Alex.; 25. Pârvu Constantin; 26. Pârvulescu Dorel; 27. Popa Anastasia; 28. Popa Dumitru;

29. Popescu Valeni; 30. Rusu Aurelia; 31. Rusu Valeriu; 32. Sârbu Valeriu; 33. Spineanu Octavia; 34. Stan Cristian Adrian; 35. Stan Petru.a; 36. Stamate Horia; 37. Stoica Nicolae; 38. Stoiceascu Vasile; 39. Tănase Nicolae; 40. Turcu Călin; 41. Vacarelu Iulian; 42. Alex Mihai Stoenescu

„Poti închide ochii, dar nu poti stinge soarele.” — Nicolae Iorga

valenii de munte/cultural

Redactor sef: Gheorghe Burdujan

Numărul 2

MUZEUL MEMORIAL „NICOLAE IORGA” (continuare din pagina 5) Dintre toţi membrii familiei regale, sosirea la Văleni a regelui Ferdinand a trezit cea mai vie emoţie, în 1924 când a fost însoţit de prin-ul Paul al Greciei.

În 1928 Universitatea Populară a fost vizitată de principesa Elena, mama regelui Mihai, după care a revenit în 1929.

Carol al II lea revine la Văleni în 1930, apoi în

1934 şi 1936 când a spus „Păstrez amintiri frumoase, căci la Vălenii de Munte a fost prima mea manifestare intelectuală, după ce şi eu, ca şi al ii, am fost pe aici, când mi-am luat bacalaureatul”.

Nicolae Iorga a contribuit la modernizarea orașului Vălenii de Munte fiind implicat în viaţa politică, dar şi din postura de consilier comunal. În februarie 1925 s-a instalat lumina electrică în spitalul construit chiar lângă sala de cursuri.

Cu ocazia cursurilor de vară din 1929, Partidul Naţional Ţărănesc trimite la Vălenii de Munte pe minis-

trul de Interne Al. Vaida Voievod și D.R. Ioaniţescu subsecretar de Stat la acelaşi minister.

Cu concursul lui N. Iorga în Văleni au fost expropriate două imobile pentru a fi construite două şcoli primare, s-au deschis două străzi noi spre Aşezământul „Elena” şi s-a înfiinţat o grădină publică. În 1930, Ministerul Lucrărilor Publice a acordat 55 vagoane de piatră cubică pentru Vălenii de Munte, iar Ministerul Sănătăţii a instalat în oraş o baie comunală.

Un eveniment unic în istoria oraşului a avut loc pe 5 august 1931, când în casa istoricului s-a desfăşurat o

„REVOLUŢIA DIN DECEMBRIE 1989” O TRAGEDIE ROMÂNEASCĂ (II) (II

Pentru că mitingul din 21 decembrie 1989 a eşuat din motive necunoscute, dar având mai toate aspectele unei acţiuni deliberate şi profesioniste, s-au conturat, ca şi pentru alte momente ale revoluţiei, două versiuni extreme. Prima pune toată întâmplarea pe seama hazardului şi a suprapunerii accidentale a unor gesturi izolate. A doua acumulează mulţimea de elemente disparate ale unor acte de sabotaj într-un scenariu al diversiunii calificate făcute de sovietici cu sprijinul unor forţe din Armată.

Să terminăm repede cu prima.

Ea se circumscrie tezei insistent proiectate public că revoluţia a fost o „ridicare spontană a populaţiei" şi că e posibil să fi existat unele iniţiative izolate, dar nesemnificative. În rândul acestor iniţiative se încadrează acţiunea unui mic grup de tineri care a început să strige „Jos Ceauşescu" în mijlocul mulţimii şi aceasta s-a speriat, provocând busculada, apoi declaraţia revoluţionarului Nica Leon că el ar fi detonat un spray care a speriat lumea. Asupra posibilităţii de a-i identifica pe aceşti autori, timpul a lucrat împotriva lor. (…).

Ca şi în multe alte cazuri, dar mai ales ca în cazul Timişoara,

actele de violenţă au fost asumate de unii revoluţionari numai pentru a evita clarificarea elementelor de intervenţie străină în diversiune, iar asumarea a vizat întotdeauna teama de anularea calităţii de revoluţionar, aruncarea unei umbre de îndoială asupra revoluţionarilor, spaima că ar putea fi încadraţi solidar intervenţiei străine - în principal a sovieticilor. Pe de altă parte - o reacţie pe care o vom analiza mai târziu -, mulţi revoluţionari au apărat cu dinţii ideea revoluţiei spontane, făcute de români, pentru

a nu fi văzuţi ca fiind ceea ce au fost de fapt: indivizi curajoşi, autentic revoltaţi, dar inteligent manipulaţi de profesionişti străini. Una din reacţiile cele mai vehemente ale românului se petrece atunci când îi demonstrezi că a fost păcălit, fraierit, folosit. Orgoliul nemăsurat venit din toate frustrările trăite în viaţa mizeră de zi cu zi, din soarta nemiloasă a Istoriei, din umiliri şi marginalizări, se revarsă într-o formă de asumare iresponsabilă a oricărui gest eroic.

Absenţa unor urme lăsate de petarde, precum şi cercetarea tehnică făcută după consumarea

evenimentului asupra staţiilor de amplificare din piaţă, pe baza căreia s-a afirmat că exploziile şi zgomotul generator de panică ar fi fost provocate de o defecţiune a carelor de reportaj ale Televiziunii, ar demonstra caracterul accidental al evenimentului. Un alt argument în favoarea acestei ipoteze este ansamblul erorilor de organizare ale acelui miting: 1. Faptul că pentru prima oară au fost aduşi mai mulţi oameni decât de obicei, numărul participanţilor scăpând de sub control la comandamentul adhoc constituit la Primărie de Barbu Petrescu, fapt care a generat o aglomeraţie mai mare decât permitea spaţiul, mai ales cel închis pe trei laturi din faţa C.C. 2. Faptul că, cel puţin în zona centrală, cuprinsă între laturile clădirii C.C. mulţimea exagerată a oamenilor a produs un efect de consum excesiv de oxigen, conducând la formarea unui strat de bioxid înalt de aproximativ doi metri, care a ameţit lumea. 3. Faptul că, datorită înghesuielii şi a presiunii laterale, masa de oameni a căutat să se împingă spre zone unde spaţiul părea mai deschis, de fapt cei câţiva metri lăsaţi liberi de cordoanele forţelor de ordine. În aceste condiţii, chiar şi simpla strigare a unor lozinci anticeauşiste de către un mic grup de tineri ar fi putut provoca panica. După cum se observă, această versiune a provocării accidentale conţine şi elemente de ridicol.

Alex Mihai STOENESCU

7

valeniicultural@gmail.com

şedinţă a Consiliului de Miniştri.

Pe 24 iulie 1934 în cadrul unei festivităţi desfăşurată în sala Cursurilor de Vară, în numele Consiliului Local şi al tuturor locuitorilor, lui Nicolae Iorga i s-a decernat de către primarul Constantin Miulescu titlul de „cetăţean de onoare al oraşului”.

Sub patronajul Ecaterinei Iorga şi al profesorului, în toamna lui 1937 s-a înfiinţat o cantină pentru elevii săraci din oraş, aproximativ pentru 100 de elevi, cu fonduri strânse de la cetăţenii Vălenilor.

Nicolae Iorga a încercat permanent să-i antreneze pe vălenari în opera sa de înfrumuseţare a oraşului şi pentru a-i impulsiona, la încheierea cursurilor de

vară acorda câte o diplomă familiilor care-şi îngrijeau cel mai bine casele.

Aici, la poalele munţilor, eruditul profesor a clădit un altar al culturii româneşti. Însuşi T. Arghezi scria în nr. din 27 iulie 1946 al ziarului „Adevărul”, că „Vălenii au fost o insulă de românitate”, graţie activităţii intense depusă cu atâta dragoste şi dăruire de N. Iorga.

În2elepciunea vie2ii e simplă: Fă ca pe unde ai trecut tu să fie mai bine decât înainte.

Muzeograf, Claudia Giannotti; Muzeograf, Daniela Moraru

CETĂŢENI DE ONOARE AI ORASULUI VĂLENII DE MUNTE 1. Nicolae Iorga (Hotărârea din 1934); 2. Irina Loghin (Hot.C.L. 32/30.08.1996); 3. C-tin Găucan (Hot.C.L. 32/30.08.1996); 4. Andre Petit (Hot.C.L. 32/30.08.1996); 5. Pârvulescu Aurelian (H.C.L. 15/27.03.98) 6. Florescu Stelian (H.C.L. 16/27.03.1998); 7. Mircea Mali2a (Hot.C.L. 26/26.04.2002); 8. Mircea Cosma (Hot.C.L. 27/26.04.2002); 9. Tomio Satoh (Hot.C.L. 64/10.10.2002); 10. Adrian Shehu (Hot.C.L. 64/10.10.2002); 11. Ion Iliescu (Hot.C.L. 35/30.04. 2004); 12. Alexandreanu Ion (H.C.L. 38/30.04.04); 13. Rusu Valeriu (Hot.C.L. 38/30.04.2004); 14. Bocioacă Ion (Hot.C.L. 29/25.04.2008); 15. C-tin Pârvu (Hot.C.L. 29/25.04.2008); 16. Manolescu Stelian (H.C.L. 29/25.04.08); 17. Krzysztof Grabowski(HCL 19/31.03.09) 18. Harry Tavitian (H.C.L. 19/31.03.2009); 19.M.R.Paraschivescu (HCL 50/27.09.2011) 20.Valeriu Sârbu (Hot.C.L. 47/26.06.2015); 21. Viorel Păiș (Hot.C.L. 47/26.06.2015).

ANUNŢ Publica2ia „VĂLENII DE MUNTE - CULTURAL” face cunoscută inten2ia de a înfiin2a și patrona Cenaclul literar-artistic „Miron Radu Paraschivescu”, care-și va desfășura activitatea în cadrul Centrului Cultural din Vălenii de Munte. Cei care doresc să participe sau să vină cu diverse sugestii și precizări, rugăm să o facă prin e-mail, pe adresa redac2iei: valeniicultural@gmail.com

8

valenii de munte/cultural

Numărul 2

„Poti închide ochii, dar nu poti stinge soarele.” — Nicolae Iorga Redactor sef: Gheorghe Burdujan

valeniicultural@gmail.com

PERSONALITĂŢI ALE ORAŞULUI VĂLENII DE MUNTE CARE IUBESC ŞI SPRIJINĂ CULTURA l ALEX MIHAI STOENESCU

l ION BOCIOACĂ

l GABRIEL CHIVĂRAN

l LUCIAN AVRAMESCU

l ALESSANDRO PIETTA

l VARGA PARASCHIVA

l IOANA FÂCIU

l ANASTASIA POPA

l AUREL DUMITRASCU

l CONSTANTIN IONITĂ

l VALENTIN EMIL MUSAT

l CAMELIA NEAGU

VĂLENII DE MUNTE, STR. DRAJNA Nr. 10

REPARAŢII ŞI VÂNZĂRI

Str I.L.Caragiale, nr. 2, Vălenii de Munte Tel: 0768.956.866; 0744.631.670 E-mail: sanduadrian25@gmail.com; adi_edi25@yahoo.com ID MESS.: Adi_edi25 PREZENTARE PRODUSE: https://www.facebook.com/ sanduadriananghel SKYPE: Sanduadrian25 Vă aştept şi la magazinul meu din Vălenii de Munte. În piaţă, în locul magazinului Husqvarna.

Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului. De asemenea, în cazul unor agenţii de presă şi personalităţi citate, responsabilitatea juridică le aparţine.

Publica ia Vălenii de Munte/cultural este editată de Funda ia ARMONIA

S.C. CHIVARAN COM S.R.L

anunta publicul interesat asupra luarii deciziei pentru proiectul INTRARE ÎN LEGALITATE - CONSTRUCTIE HALA, cu amplasamentul în Str. Povernei Nr. 10, Valenii de Munte, jud. Prahova

Str. Cuza Vodă nr. 65 VĂLENII DE MUNTE

- Restaurant şi Pub -

CALCULATOARE ŞI LAPTOP-URI

internaţionale;

S.C. “DOCIREX PROD”

CAFFE ITALIA

SANDU ADRIAN

- transport local în oraşul Vălenii de Munte; - curse convenţii cu firme din oraş şi din zonă; - curse ocazionale, la cerere, interne şi

- MOBILIER; - CORPURI DE ILUMINAT; - ACCESORII DIN FIER FORJAT.

MICĂ PUBLICITATE GRATUITĂ l Înscriu Reprezentanţi Avon: Produse Avon cu până la 50% discount; Cadouri acordate la 3 săptămâni; Program flexibil în funcţie de timpul tău liber şi eşti propriul tău şef!

Tel: 0760957357. l Predau lecţii de chitară electrică si acustică, clasică în Vălenii de Munte. Tel. 0737386935.

l Vand Dacia papuc, an 2003, di- lVând detector radar cobra, esel, pompă injecţie mecanica. Preţ model sd 7000. pret 100 lei. Tel: 1200 euro. telefon nr: 0766-718358; 0728-143111.

0723-342466. l Inmatriculări Bulgaria pe l Vând sau schimb dacia papuc, an numele tău 350 euro - turisme 2004 diesel, proprietar, stare bună, până în 2000 cm, 400 euro mai distribuţie nouă. preţ 6500 lei. tel: mari de 2000 cm, rapid şi sigur.

Tel: 0769-164154.

0723-151019; 0724-514395.

l Dacia papuc 2003, diesel, proprietar, tracţiune faţă în 2 locuri, l Vând dacia papuc fab. 2004, 5 pivoţi, bucşi, discuri de frână, Talon de mică plăcuţe, capac pompă de apă schimlocuri. tel. 0736-933841. bate, distribuţie schimbată, baterie publicitate gratuită l Vând logan preferance, an fabr. nouă în garanţie, cauciucuri noi faţă. NUMELE_____________________ 2005, servo, geamuri electrice faţă, Preţ 1800 euro, negociabil.

PRENUMELE_______________ air baguri faţă, gpl omologat. pret Tel: 0726-172283.

ADRESA_____________________ 2700 euro, negociabil. l Vând vaucer cu dosar complet.

Tel: 0731-599002.

Preţ 2500 lei. Tel: 0737-262685.

TEXT:_________________ l Vand Dacia, an 1988, neradiată, _______________________ impozit la zi, pretabil program rabla + l Inmatriculez orice auto în Bulopel vectra, fabricaţie 1992, geamuri garia pe numele tău, itp, asigu-rări. _______________________ electrice, închidere centralizată, Asigur platformă tractări non-stop. _______________________ trapă, itp - 02.2016, asigurare - 2016, Tel: 0727-112943; 0766-774565. _______________________ motor 2000 benzină, avariată Anun ul se trimite prin l Vând staţie auto storm premier, dreapta/ faţă. Preţ negociabil sau e-mail pe adresa redac iei: putere 4 w, cu antenă. pret 350 ron, schimb cu auto funcţionabil. uşor negociabil. Arată impecabil.

Tel: 0727-526460. valeniicultural@ Tel: 0761-679963. gmail.com