VALENII DE MUNTE - CULTURAL, Nr. 3, MARTIE 2017

V

Publicatie culturala a orasului Valenii de Munte si a Vaii Teleajenului

ALENii DE MUNTE ÃLENii CULTURAL

ISSN: 2537 - 5261 / Nr. 3, MARTIE, 2017 ISSN-L: 2537 - 5261

Y

FONDATOR SI REDACTOR SEF: GHEORGHE BURDUJAN

2 LEI

EDITORIAL

DROBUL DE SARE DIN POVESTE Gheorghe Burdujan

A

m auzit tot mai des, la tinerii noştri, sintagma „suntem o generaţie de sacrificiu”! Inconvenientul de a te fi născut a cedat locul inconvenientului de „a te fi născut la un moment dat”, de a da piept cu schimbarea valorilor. Șansa de a nu a mai avea poza cu Ceauşescu pe prima filă a Abecedarului, nu prea e luată în serios de adolescenţii români de astăzi. Formal, din 1990 încoace, societatea românească a început să pretindă că îmbrăţişează un sistem valoric nou. Adulţii - educatori trebuie să le transmită copiilor altceva: noile reguli, noile ritualuri şi cuvinte-cheie.

Altceva şi altfel. Or, profesorii, în mare parte, continuă să fie conservatori.

Aşadar elevii acestei perioade se simt dezorientaţi. În ce să creadă? Părinţii îi sperie, profesorii îi sperie: „Ai grijă, vezi cum sunt vremurile, competiţia a devenit acerbă!”. Competiţia riscă astfel să ajungă o sperietoare – o neşansă. Căci nici profesorii, nici părinţii îngrijoraţi nu vor sau nu pot să le explice tinerilor că principiul competiţiei şi al selecţiei e, la urma urmelor, unul pozitiv. Şcoala continuă să spună că avem o ţară bogată, cu oameni harnici. De ce nu spune că avem o ţară care se face acum în care sunt multe de făcut acum? E rău să fii tânăr astăzi? Întrebarea are justificarea ei deoarece peste jumătate dintre şomerii acestei ţări sunt tineri sub 30 de ani. Dintre ei, jumătate au diplome de liceu şi facultate care nu le servesc la nimic. Statul nu prea încurajează angajarea absolvenţilor de liceu și a tinerilor cu studii superioare, lăsându-le acestora op*iunea plecării în străinătate pentru găsirea unui loc de muncă, niciodată pe măsura studiilor lor, dar cu siguran*ă mai bine plătit decât aici, în *ară. Tinerii care îşi întemeiază o familie locuiesc, majoritatea, cu părinţii. Calculele arată că ei şi-ar putea cumpăra o casă dacă şi-ar înnădi, un sfert de veac, lefurile neatinse. Poţi nega această stare de fapt?

Amestecul de şansă şi neşansă e citit de opinia comună drept neşansă sută la sută. Şi totuşi, acest „e rău să fii tânăr astăzi” completat cu nesiguran*a și incertidudinea ac*iunilor guvernamentale, privind viitorul tinerilor noștri, acţionează ca drobul de sare din poveste.

CASTELUL FILIPESCU - KRETZULESCU - DRAJNA DE JOS pagina 4 ANTOLOGIA LITERATURII VĂLENARE (III)

CÂT DE FRUMO Ş I SUNT ROMÂNII DE PA Ş TI!

Valentin Emil MUȘAT

Am stat la coadă, într-o prăvălie modernă, cu nume americănesc și cărucioare în care pui tot ce-*i poftește inima și-*i aprobă buzunarul, azi.

Apoi am împins căru*ul în coada celei mai scurte, mi s-a părut mie, cozi. Splendidă pagina 2 agita*ie, frumos popor...

Personalitate incontestabilă a literatrii române şi emblematică pentru cultura oraşului nostru, Miron Radu Paraschivescu este şi astăzi un scriitor...

FESTIVALUL „MIRON RADU PARASCHIVESCU”

INFORMAŢII UTILE

„NEXT ROMANIAN WAWE”

nApă și canalizare: 0728-880605 n Iluminatul public: 0752-132.453 n Salubritate: 0722-547484 n Poli*ia Locală: 0752-132454 n Dispecerat Distrigaz: 0244.928 n Impozite și taxe: 0244-280816

EDIŢIA I, 26 - 28 MAI 2017, VĂLENII DE MUNTE

UN PROIECT POSIBIL ŞI NECESAR ORAŞULUI NOSTRU pagina 5

2

valenii de munte/cultural

Numărul 3

„Poti închide ochii, dar nu poti stinge soarele.” — Nicolae Iorga Redactor sef: Gheorghe Burdujan

valeniicultural@gmail.com

VALENTIN EMIL MU Ş AT - O ANTOLOGIE A LITERATURII V Ă LENARE (III) MIRON RADU PARASCHIVESCU

estetice.

Recunoscut de critica literară drept un boem subţire printre cărţi şi un intelectual de rasă în viaţă, Miron Radu Paraschivescu este un frondeur care surprinde prin originalitatea formulelor poetice.

Personalitate Descoperitor de talente incontestabilă a (Marin Preda, Virgil literaturii Mazilescu, Valeriu Sîrbu, ş. a.) române şi a sprijinit la Vălenii de Munte emblematică apariţia revistei „Ecoul” a Liceului „N. Iorga” în care pentru cultura publicau, deopotrivă, elevi şi oraşului nostru, profesori, dar şi nume de Miron Radu prestigiu ale literelor Paraschivescu româneşti precum Ana este şi astăzi un Blandiana, Adrian Păunescu, Geo Bogza ori Zaharia Stancu. scriitor Preţuirea locală postumă controversat. este inegală: o stradă şi biblioteca orăşenească îi poartă Numele lui este rostit cu veneraţie de cercurile literare numele, un festival şi sporadic un cenaclu de mercenari liteserioase, contestat ori minimalizat de intelectualii minori rari. Din raţiuni politice a fost abandonată ideea ca una din care amestecă maliţios criteşcolile oraşului să-i poarte riile judecăţii de valoare numele, în semn de preţuire.

CÂT DE FRUMO Ş I SUNT ROMÂNII DE PA Ş TI!

Am stat la coadă, într-o prăvălie modernă, cu nume americănesc și cărucioare în care pui tot ce-,i poftește inima și-,i aprobă buzunarul, azi.

Apoi am împins căru,ul în coada celei mai scurte, mi s-a părut mie, cozi. Splendidă agita,ie, frumos popor, caldă rânduială!

Nimeni n-a ,ipat la nimeni, iar persoana din

fa,a mea, o doamnă cu ruj discret peste obrazul unei vârste aproximative, a întors zâmbitoare capul, scuzându-se parcă pentru că eu i-am atins călcâiul, în necontrolata mea grabă, cu căru,a pe care o pilotam. Nimeni nu se grăbea cu toate că to,i se grăbeau. La coada de alături am citit, pe fruntea bombat-înaltă a unui tânăr, ceva care m-a dus spre profilul visător al lui Eminescu. Un bărbat cu barbă care așteapta ca soa,a să-i transfere pachetele din căru, în sacoșe, afișa o bonomie resemnată a sprâncenelor care nu s-au încruntat cât am stat ,intă cu ochii pe el. Poate că e un văr de-al patrulea al lui Brâncuși! De ce n-ar fi?! Suntem de-un neam

Opinia câtorva efemeride politico-intelectuale a cântărit mai mult decât recunoaşterea criticii literare, de la Nicolae Manolescu la Eugen Simion.

La 17 februarie 1971 poetul s-a stins din viaţă în vârstă de 60 de ani, fiind înmormântat în cimitirul din Vălenii de Munte.

OPERA:

Cântice ţigăneşti; Pâine, pământ şi ţărani; Cântare României; Laude; Declaraţie patetică; Bâlci la Râureni; Versul liber; Drumuri şi răspântii; Tristele; Ultimele; Poeme; Amintiri.

Traduceri remarcabile din marea poezie şi proză a lumii.

Verrieres Le-Buisson, 29. martie 1971

cu făuritorul Infinitului sub formă de Coloană. De ce neamurile lui oltenești nu s-ar găsi la coadă cu mine în acest magazin și de ce n-ar fi aici nepo,ii lui Enescu și vecinii de sânge ai lui Cioran, Eliade și, că tot a locuit la Vălenii de Munte, ginerii lui Iorga?

E vinerea mare, poporul din Ierusalim îl bate în cuie pe cel pe care l-a adulat cu smicele de măslin acum o săptămână, oamenii se schimbă de la o zi la alta, doar noi rămânem, și-n vinerea mare, apleca,i spre o cumsecădenie care ne vine din oase, din ancestral, din demult, din vecii.

Coada e lungă și m-am nimerit în spatele unor căru,uri pline, încerc să nu-mi fac reproșul că am numărat doar cumpărătorii fiecărei cozi, nu și plinătatea recoltată din galantare, dar nu e bine să te cer,i nici măcar cu

Doamnei Miron Radu Paraschivescu Doamnă, Aflasem, vai, de moartea lui Miron Radu Paraschivescu.

Cunoşteam munca sa la Calea Regală (şi eram fericit şi mândru); cunosc postfaţa pe care dl. Ion Mihăileanu a avut amabilitatea să mi-o aducă. Ea este datată Plateau d’Assy, unde, după cum ştiţi, am contribuit mult la fondarea bisericii: destinele se întâlnesc în mod straniu.

Pentru că e greu să trimitem ceva până în România, aţi vrea, doamnă, să aşezaţi pe mormântul său o jerbă de trandafiri îndoliaţi, gândindu-vă la mine?

tine însu,i în vinerea mare, așa că mă iert fără un ghiont pe care altfel mi-l atribui și-l meritam.

Casiera, tânără și corpolentă, chinuind un scaun rotativ mic, pierdut sub imensită,i, men,ine sub transpira,ia care-i curge pe nas elementul unei bonomii de parcă la fiecare pungă cu cozanac sau mănunchi de pătrunjel pe care-l tastează ,i-ar ura sărbători fericite, este ,inta privirii tuturor. O învelesc și eu cu dragostea mea. Toate femeile tinere sunt frumoase, toate femeile care au fost tinere au fost frumoase, toate femeile trec ca un tren accelerat prin gara frumuse,ii fără bătrîne,e, în rest halte, triaje, intersta,iile amăgirii și așa mai departe, mă rog, cam așa suna o poezie a mea pe care o știe mai bine Caramitru. Eu ,in minte doar că suntem un popor dătător de min,i și talente și-mi reîmprospătez cre-

Vă rog să primiţi omagiile mele şi vă mulţumesc pentru scrisoarea dv. – care vă onorează pe dumneavoastră, pe el şi pe mine.

ANDRE MALRAUX

Valentin Emil MUŞAT

din,a că suntem un neam minunat. Ce frumoși sunt românii de Paști! Am ajuns. Fata zâmbește fără să mă știe. Apoi cineva, indicându-mă cu numele din căr,i și buletin îmi zice ”Paște fericit!” Paște la fel îi zic și eu. Până am descărcat în portbagaj târguielile mele, inclusiv pentru Luciana, care așteaptă înfrigurată Iepurașul, și eu mă pitesc sub identitatea falsă a urecheatului generos, lumea rămâne frumoasă, soarele bate de sus mătănii de raze și mă întreb de unde bănuiala că nu prea mai suntem ca neam și ca zâmbet ce eram în istoriile vechi!

Lucian AVRAMESCU (Articol preluat din

www.ampress.ro)

„Poti închide ochii, dar nu poti stinge soarele.” — Nicolae Iorga Numărul 3

valenii de munte/cultural

Redactor sef: Gheorghe Burdujan

3

valeniicultural@gmail.com

MUZEUL NATURA VĂII TELEAJENULUI MUZEUL JUDEŢEAN DE ŞTIINŢELE NATURII PRAHOVA

Strada Berevoieşti la numarul 14, aici funcţionase

cinematograful din Vălenii de Munte, Universitatea Populară întemeiată de Nicolae Iorga, redacţia şi tipografia „Neamului românesc”.

Muzeul are 2 camere: una de suveniruri, iar în cealaltă, expoziţia adăposteşte mistreti, urşi, veveriţe, lupi, vulpi, acvile, sitari din fauna Văii Teleajenului.

Noutatea este că aici sunt

IZVOARELOR

* 1908 - Se legiferează folosirea alfabetelor chiliric şi latin pentru studierea literaturii româneşti de către elevi; aceasta avea ca scop introducerea în programele şcolare a descifrărilor scrierilor vechi. * 1928 - 1 martie. A fost înfiinţată Banca populară „Sprijinul” din iniţiativa lui Nicu Georgescu, care după 1948 s-a transformat în Cooperativa locală. S-a înfiinţat Halta Izvoarele, mai întâi sub numele de Săcuieni, pentru ca ulterior să fie denumită Luca Elefterescu, după numele concesionarului căilor ferate de atunci. * 1931-1940. A fost constru-

ită Biserica Nouă, numită şi „Catedrala Plaiului”; această construcţie s-a realizat prin eforturile materiale ale tuturor izvorenilor, dar şi prin stăruinţa părintelui Gheorghe Iliescu, sprijinit de săteanul Nae Gaftoi. * 1937, 13 iunie. S-a născut la Izvoarele profesorul George Constantin, membru titular al Uniunii Artiştilor Plastici din România. Absolvent al Universităţilor din Bucureşti şi Sorbona-Paris, artistul a expus lucrări în muzee din ţară şi din străinătate. * 1943, 30 iunie. Mareşalul Ion Antonescu a vizitat diverse localităţi din judeţul Prahova, printre care şi Izvoarele şi Homorâciu, unde se afla tabăra militară de instrucţie elevi ai Şcolii Militare din Ploieşti; cu această ocazie izvorenii au fost felicitaţi de mareşal pentru

lumii naturii de pe Valea Teleajenului.

Tot aici sunt prezentate şi

una dintre cele mai frumoase zone din ţară cu tot ceea ce înseamnă coordonatele ei majore - relieful, clima, flora, fauna, bogăţiile solului şi subsolului, hidrografia, aşezările omeneşti, istoria, civilizaţia, cultura, populaţia, economia şi turismul”. (Pliant expo)

Prof. Camelia NEAGU obiecte specifice privind cultura pomilor fructiferi şi panouri ilustrative cu informaţii de specialitate. „Expoziţie permanentă ce reprezintă doar nucleul unui autentic muzeu complex al Văii Teleajenului,

condiţiile de desfăşurare ale exerciţiilor militare.

MEMORIA

(MOMENTE DE REFERINŢĂ DIN ISTORIA COMUNEI)

difuzoare care redau sunetele scoase de aceste vieţuitoare. Există şi o cascadă cu efectele sonore autentice din realitatea naturii de pe Teleajen.

Peisajul evidenţiează decorul natural din zona Prahovei, fauna, flora, relieful, o imagine fidelă a

* 1944. În cadrul şcolii din localitate a luat fiinţă ansamblul de dansuri populare „Izvoraşul”, care a participat la mai multe concursuri şi festivaluri judeţene şi naţionale. * 1945, 8 iulie. A avut loc sfinţirea noului lăcaş de cult religios, Biserica „Izvorul Tămăduirii”, aşezată în centrul satului Izvoarele; la acest eveniment au participat peste 100 de preoţi, cinci miniştri şi mii de credincioşi din întreaga comună. * 1947, 14 iulie. Ia fiinţă la Izvoarele, Obştea Moşnenilor Izvorani compusă din 200 de membri, sub conducerea învăţătorului Filon Diaconescu. * 1964-1965. În localitatea Izvoarele s-au dat în folosinţă două construcţii importante: clădirea Căminului Cultural şi cea a şcolii cu clasele I VIII; aceste realizări s-au datorat personalitaţii marelui biolog, Traian Săvulescu, care „patrona” localitatea la acea vreme. * 1977 - S-a construit, pe malul drept al Teleajenului, drumul industrial de beton care leagă Barajul Măneciu de satul Teişani; acest drum trece prin Izvoarele.

Daniela Fuerea

RESTITUIRI

Gheorghe Kirilov S-a născut la 25 septembrie 1844, la Vălenii de Munte. Antecesorii săi, şi anume unul dintre ei Nicolae Chiru (1745 - 1849) făcea negoţ cu blănuri din zona Siberiană, ocazie cu care şi-a slavizat numele spre a i se uşura circulaţia în zona rusească.

Gheorghe Kirilov a făcut studiile secundare la Bucureşti la liceul „Sf. Sava” pe care le-a terminat în1864.

După câtva timp a plecat la Paris, de unde în 1872 s-a întors licenţiat în matematici.

Menţionăm că la această epocă numărul celor care aveau acest titlu în Ţara Românească era foarte restrâns. După întoarcerea în ţară, a avut următoarele însărcinări: profesor de matematici la seminarul Nifon din Bucureşti, şef de birou la Ministerul de Finanţe (1877 - 1879). La 19 august 1879 a fost numit profesor de Algebră superioară, trigonometrie, geometrie analitică, calcul diferenţial şi integral şi mecanică la Şcoala de Poduri şi Şosele, unde a funcţionat până în 1908.

Din anul 1882 predarea algebrei şi trigonometriei au fost încredinţate domnului profesor D. Emanuel, iar geometria analitică domnului profesor S. Haret, profesorul Kirilov rămânând numai la cursurile de analiză matematică şi mecanică. În afară de funcţia de profesor la Şcoala de Poduri şi Şosele, Gheorghe Kirilov a ocupat şi alte posturi în învăţământ şi anume: conferenţiar de matematici la Şcoala de agricultură de la Herăstrău (1886 - 1890); confe-

renţiar la şcolile militare din Bucureşti; conferenţiar la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti; profesor de matematici la Şcoala de arhitectură (1897 - 1908).

Profesorul Gheorghe Kirilov s-a ocupat şi de ingineria hotarnică elaborând planurile mai multor moşii mari ca: Brebu, Copuzul, munţii Şuţului, Berevoiasca. În lunga sa carieră a avut ca elevi majoritatea inginerilor renumiţi ai acelor ani, foşti elevi ai Şcolii de Poduri şi Şosele.

Cursurile sale expuse cu claritate şi materia aleasă cu îngrijire s-au materializat prin redactarea „Cursului de mecanică„ de la Şcoala de Poduri şi Şosele preluat mai târziu şi reeditat de profesorul Ion Ionescu.

Cursul se găseşte şi acum litografiat la Facultatea de Construcţii din Bucureşti.

Sunt importante pentru noi remarcile făcute de profesorul A.G. Ioachimescu şi anume faptul că profesorul Gheorghe Kirilov a fost printre pionerii instituţiilor de învăţământ din acea perioadă de formare şi organizare a Statului Român. Toţi cei care erau implicaţi în construcţia României moderne în acea perioadă erau mai puţin interesaţi de o plată corespunzătoare muncii depuse. Deşi a avut greutăţi materiale Gheorghe Kirilov s-a dăruit total profesiei.

Despre Gheorghe Kirilov au scris profesorii Ion Ionescu şi Andrei Ioachimescu.

Ca vălenari cinstim memoria ilustrului profesor Gheorghe Kirilov pionier al învăţământului românesc.

Prof. Dumitru POPA

4

valenii de munte/cultural

„Poti închide ochii, dar nu poti stinge soarele.” — Nicolae Iorga

Numărul 3

Redactor sef: Gheorghe Burdujan

valeniicultural@gmail.com

CASTELUL FILIPESCU - KRETZULESCU (CONACUL FILIPESCU) - DRAJNA

Situat pe un vast platou format la vărsarea pârâului Drajna în râul Teleajen și dominând din înăl6imea lui satul Drajna de Jos și întreaga vale a Teleajenului, castelul Filipescu-Kretzulescu rămâne și azi mărturie vie a existen6ei, timp de peste trei secole, pe aceste meleaguri, a două vechi familii boierești române, ce au dat 6ării cronicari, diploma6i și oameni de cultură. Adăpostind azi un sanatoriu TBC, castelul boierilor Filipești, a cunoscut o existen6ă marcată deseori de distrugeri profunde și refaceri miraculoase, fiind printre pu6inele reședin6e boierești din ara Românească care s-au păstrat în forma originală.

Castelul de la Drajna este așezat pe un teren care a fost locuit încă din epoca bronzului. La mijlocul veacului al XVII-lea moșia Drajna intră în posesia marelui comis Radu Mihalcea din Cândești și Pătârlagele.

Comisul Radu va construi aici o culă cu patru turnuri, fortărea6ă care a fost asediată în 1798 de oștile turcești ale lui Pasvan-Oglu. Tot comisul Radu este cel care va extinde considerabil domeniul de la Drajna, prin cumpărarea a încă trei sate (Drajna de sus, Cerașul și Slonul), stăpânirea sa fiind confirmată de domnitorii Matei Basarab și Constantin Șerban.

Marele comis Radu a murit în 1659 și - neavând urmași pe linie masculină - va lăsa moștenire domeniul din Drajna fiicei sale Rada, care se va căsători cu Constantin

Filipescu-Mărgineanu, mare căpitan și celebru cronicar.

Astfel, Constantin Filipescu devine proprietar al Drajnei, domnitorul Șerban Cantacuzino întărindu-i acestuia stăpânirea moșiei printr-un hrisov din 8 iunie 1680. Pe lângă cronicar și mare căpitan, Constantin Filipescu va fi și un abil diplomat, unchiul său - domnitorul Șerban Cantacuzino - încredin6ându-i în 1680 o misiune pe lângă principele Mihai I Apafy al Ardealului.

Până la moartea sa, în 1696, Constantin Filipescu va cumpăra terenuri lângă Drajna, sporindu-și considerabil domeniul, lucru pe care-l va face și văduva sa, Rada. Între 1710 și 1737, domeniul Drajna a fost stăpânit de marele clucer Grigore Filipescu, fiul lui Constantin și al Radei. Au avut un singur fiu pe Pană II Filipescu (m.1792), ajuns mare ban al Craiovei și membru al Divanului Domnesc. Din căsătoria sa cu Ana Câmpineanu au rezultat doi băie6i Constantin, mare ban, și Nicolae, mare vornic. În 1792, la partajul averii, Drajna va cădea în lotul lui Nicolae Filipescu, ai cărui urmași o vor stăpâni până în secolul al XIX-lea.

Nicolae Filipescu nu va stăpâni decât șase ani domeniul de la Drajna (el murind tânăr, în 1798), timp suficient pentru a clădi biserica din sat. Ulterior, lăcașul va fi refăcut de două ori, în 1879 și 1938, ultima dată prin grija lui Nicolae Iorga, oaspete de marcă al castelului din Drajna.

Nicolae Filipescu s-a căsă-

torit cu Smaranda Sturdza, mătușa domnitorului Mihail Sturdza al Moldovei. Nemaiputând locui la Drajna, Smaranda Sturdza-Filipescu va fi nevoită să se refugieze cu cei trei copii ai săi în Transilvania și de aici să se stabilească la Paris. Copiii Smarandei își vor face studiile la Paris. , dobândind o serioasă cultură și dezvoltându-și gustul artistic, fapt ce își va pune amprenta și asupra domeniului de la Drajna, prin ambele lucrări de construc6ie pe care le va efectua aici Alexandru Filipescu fiul ei.

Revenit în 6ară în 1810, Alexandru Filipescu-Drăjneanul (1787-1856) va reconstrui întreg domeniul din Drajna, refăcând la început zidurile ce înconjurau curtea. În aceeași perioadă, Alexandru Filipescu reface și conacul mare din Drajna, clădire impozantă cu trei nivele, decorată în interior după stilul occidental.

biliard, care oferea acces pe terasele castelului. Camere de oaspe6i, mobilate în lemn de nuc masiv, încadrau sala de biliard. Tot la parter se aflau cămările, bucătăria și intrarea în vastele pivni6e.

Accesul la etaj se realiza printr-o monumentală scară din piatră ce pornea din holul de la intrare. Remarcabil este, la primul etaj, salonul mare. Salonul dădea într-un mare cerdac, cu vedere spre Teleajen. Urma un fumoar oriental, cu măsu6e încrustate cu sidef, cu două oglinzi mari turcești, cu etajere arabe, covoare karamani, șaluri de kashmir și alte suveniruri orientale. O altă sală de la etaj era cea a bibliotecilor, al cărei mobilier data de pe vremea revolu6iei franceze. Adesea aici venea marele istoric Nicolae Iorga, când locuia la Vălenii de Munte, pentru a consulta pre6ioasele colec6ii ale bibliotecii castelului.

O altă încăpere a etajului era

Alături de castel - în care iarna nu se putea locui, camerele sale mari neputând fi încălzite corespunzător Alexandru Filipescu va construi și un „conac de iarnă”, cu ziduri groase și călduroase, format din șase camere și un hol.

marea sufragerie de douăzeci de persoane, din care se putea trece în sera de iarnă.

Tot la etajul I se afla și apartamentul Elenei Kretzulescu (școlită și ea la Paris), precum și alte camere de oaspe6i. La etajul al II-lea se afla, în turnul pătrat al castelului, o cameră decorată în stil japonez. Urmau cinci camere de dormit, pentru musafiri, scara conducând la foișorul din vârful turnului mare al castelului, de unde se deschide privirii o minunată imagine a mun6ilor dimprejur.

Marele logofăt Alexandru Filipescu s-a bucurat de confortul reședin6ei sale și de

Castelul este construit pe trei nivele (parter și două etaje), având douăzeci și șapte de camere, șase antreuri, două camere de baie, trei WC-uri, două cămări, o bucătărie, trei camere și o pivni6ă vastă la subsol. La parter din hol se intra în sala de arme (cu bogate colec6ii) și în sala de

liniștea căminului de la Drajna până în decembrie 1856 când în vârstă de aproapte șaptezeci de ani, va muri.

Din căsătoria sa cu Profira Cuzin (1790-1888), a avut o fiică, Maria (1835-1878) care se va căsători în 1854 cu marele Aga Constantin Kretzulescu (1798-1863), castelul trecând astfel în posesia familiei Kretzulescu.

De fapt, întreg domeniul a fost lăsat moștenire Elenei Kretzulescu, născută la Paris, în 1857, și botezată ini6ial în rit catolic. Elena Kretzulescu s-a recăsătorit (a doua oară) cu generalul Panait Warthiadi (18471911), care din 1885 se va ocupa de administrarea Drajnei și refacerea tuturor clădirilor. Rezultatele eforturilor celor doi so6i au fost anihilate de marele cutremur din 2/14 octombrie 1892, care a produs pagube enorme castelului. Din această cauză, timp de zece ani familia va locui în conacul de iarnă, castelul fiind pe jumătate ruinat. În 1912 Elena Kretzulescu va reîncepe - împreună cu fiul său, Dumitru Kretzulescu-Warthiadi (1885-1970) renovarea castelului. În numai un an, vechiul castel și-a recăpătat nu numai aspectul dar și gloria de odinioară.

După marile devastări pricinuite de invazia trupelor germane (1916), apoi de cea a trupelor sovietice (1945), de cele două mari cutremure (din 1892 și din 1940), familia nu a mai putut locui la Drajna decât sporadic, până în martie 1949, când, în urma ultimei exproprieri - castelul a fost confiscat, statul amenajând în interiorul lui, odinioară somptuos, sediul Gospodăriei Agricole de Stat, apoi un orfelinat, ulterior un cămin de odihnă pentru sportivi și finalmente, un Sanatoriu TBC, destina ie pe care o are și astăzi.

„Poti închide ochii, dar nu poti stinge soarele.” — Nicolae Iorga

valenii de munte/cultural

Redactor sef: Gheorghe Burdujan

Numărul 3

5

valeniicultural@gmail.com

FESTIVALUL MIRON RADU PARASCHIVESCU

„NEXT ROMANIAN WAWE”

EDIŢIA I, 26 - 28 MAI 2017, VĂLENII DE MUNTE UN PROIECT POSIBIL Ş I NECESAR ORA Ş ULUI NOSTRU un debut editorial.

ORGANIZATORI: • Funda4ia Action Art; • Funda4ia Culturală

Miron Radu Paraschivescu s-a ocupat de identificarea și sus-inerea tinerelor talente transformând revistele unde a lucrat în adevărate institu-ii ale debutului, imaginea sa ramânând aureolată de această generozitate în amintirea multor scriitori români.

Literatura ca și via4a sa a fost una de frondă, de inspira4ie socială, de avangardă. Drept urmare festivalul își propune să debuteze tineri din domeniile filmului și poeziei sub sloganul:

FILMUL ȘI POEZIA MOTOARE ALE METAMORFOZEI SOCIALE Filmele și poeziile selectate abordează probleme politice și sociale de primă importan4ă cu care ne confruntăm în prezent, oriunde în România și în lume.

Evenimentul va fi prezentat de actri4a TNB, Monica Davidescu, și va avea două sec4iuni: - una dedicată tinerilor realizatori de scurt - metraje care nu au debutat încă în lungmetraj; - și a doua dedicată tinerilor poe4i aspiran4i la

Șansă și Egalitate; • Cu sprijinul Consiliului local Vălenii de Munte; • Cu sprijinul Consiliului Jude4ean Prahova; • Cu sprijinul ICR; • Cu sprijinul Muzeului Na4ional al Literaturii Române și Editurii Tracus Arte.

Coordonatori de proiect - Ada Vertan, producător; - Constantin Fugaşin, director festival; - Ilka Melinescu, secretar general al festivalului.

- Înaintea proiec4iilor cineaștii vor fi invita4i să î4i prezinte fimele, iar după fiecare proiec4ie realizatorii vor dialoga cu publicul. Proiec4iile vor avea loc în Sala Centrului Cultural; În fiecare zi vor fi organizate conferin4e de presă și dialoguri ale cineaștilor invita4i (producători, regizori, actori, distribuitori), care vor discuta cu ziariștii și spectatorii despre filmele vizionate.

Pentru sec-iunea de poezie:

„Next Romanian Waves” este un festival competitiv.

- Tineri cu vârsta peste 14 ani și până în 30 de ani vor trimite un grupaj de 10 poezii până la data de 31.04. 2017; - Lucrările vor fi editate în word, cu caracter Times New Roman, corp 12, la un rând şi jumătate, cu diacritice. Lucrările vor purta un motto, iar fişa autorilor (care va conţine, în mod obligatoriu, o copie scanată a cărţii de identitate, numele şi prenumele, locul şi data naşterii, profesia, locul de muncă, adresa exactă, numărul de telefon şi de mobil, adresa de e-mail precum și două poze color - una bust şi una în picioare, scoase cu aparat foto digital, la rezoluţie maximă.)

Fiecare seară se va încheia cu un recital muzical.

Pentru sec-iunea de film:

Juriul va acorda următoarele premii:

- Producătorii sau regizorii până în 30 de ani își vor înscrie filmele și le vor trimite organizatorilor fie online, fie pe un suport digital până pe 31.04. 2017.

- Juriul, compus din 7 membri - personalită4i ale cinematografiei românești – va face o primă selec4ie, apoi filmele alese vor fi programate pentru proiec4iile publice.

- În cele trei zile de festival vor fi proiectate cca.

50 de filme de scurt metraj (maxim 30’).

1 - Premiul MRP pentru poezie - publicarea primului volum de poezie la o editură consacrată; 2 - Premiul MRP pentru film - în valoare de 1.500 Euro, constând în asigurarea de cazare și masă pentru o echipă de filmare de 10 persoane, 7 zile, timp în care echipa, condusă de câștigătorul premiului, va realiza un film a carui ac4iune se petrece la Vălenii de Munte; 3 - Premiul de popularitate - în valoare de 1.000

Invita4i vor fi personalită4i din domeniul - filmului: regizori, producători, critici de film, profesori reprezentând facultă4ile de film din România, - literaturii: poe4i consacra4i, jurnaliști, critici literari, - muzicii: Nicu Alifantis, Mihai Mărgineanu, Sergiu Cioiu, - teatrului și dansului: Maria Buza, Jan Paler, Roxana Colceag și studen4ii clasei de coregrafie ai ATF.

Euro, constând într-un sejur de 7 zile pentru 2 persoane la Vălenii de Munte.

Modalităţi de promovare a proiectului • Conferinţă de presă, Comunicate de presă; • Afişe, Bannere, Roll up-uri, Fluturaşi etc.

• Publicitate în presa na4ională și locală; • Spoturi audio şi video la Radio şi TV, locale și na4ionale; • Pagină dedicată pe internet, prezenţă activă pe site-urile de socializare; • Organizatorii şi invitaţii vor acorda interviuri, vor fi prezenţi la emisiunile de radio şi TV ale posturilor naţionale şi locale.

• Parteneri media: TVR, Prima TV, Radio România Cultural, Radio România Interna4ional, ICR, Agen4ia de carte, Spectator, Adevărul.

Rezultatele scontate: Prin premiile acordate, Festivalul MRP va răsplăti, încuraja și stimula tinerii regizori români, cât și tinerii poe4i, astfel încât, organizatorii să se poată mândri că au fost primii care i-au descoperit și premiat pe acești tineri afla4i la început de drum, dar care, peste câ4iva ani, vor fi nume importante, care vor face parte din „Next Romanian Waves”, următoarele valuri ale cinematografiei și poezei românești. În cele trei zile de festival estimăm că vor asista, alături de cei cca. 70 de invita4i profesioniști din domeniul celor șapte arte și cca. 9.000 de spectatori, localnici și turiști veni4i din toată 4ara. Evenimentul va deveni astfel un foarte bun vector de promovare a orașului Vălenii de Munte.

Sperăm ca acest festival să devină un eveniment tradi4ional, organizat în fiecare an la începutul

lunii mai pentru a atrage mai mul4i turiști în această frumoasă dar insuficient promovată așezare a 4ării.

Vor fi elaborate pachete de sponsorizare personificate pentru sus4inători, sponsori și partenerii media.

Argument pentru realizarea festivalului Se va crea o sinergie între film, poezie dar și muzică, teatru, arte plastice, târguri și expozi4ii, astronomie, cu implicare și dezbatere socială, cu participarea presei, și a autorită4ilor locale și na4ionale, a unor prestigioși reprezentan4i ai lumii de business ai mediei românești ce vor transforma Vălenii de Munte într-un oraș conectat la via4a culturală a 4ării.

Aduce atât autorităţilor locale cât și sponsorilor și partenerilor expunere timp de două luni incluzând şi transmisiunile LIVE, radio și TV, ale celor 3 zile de evenimente.

Implică agenţiile de turism și tour-operatorii ce pot include invita4ii la festival în pachete speciale turistice.

Dezvoltă sectoarele adiacente festivalului - micii producători, agenţii economici locali, industria hotelieră, artizanatul local, agrementul sportiv, entertainment.

Vor fi vizitate si popularizate în media obiective precum: casele memoriale MRP, N. Tonitza și N. Iorga, muzeul memorial Nicolae Iorga, muzeul Văii Teleajenului, monumentele bisericești din Vălenii de Munte. În câteva din loca4iie populare ale orașului ca Parcul Central, Restaurantul-hotel Capitol, Dely Cios, BBC sau Hotel Ciucaș vor avea loc activită4i adiacente: seri gastronomice, happeninguri poetice, teatrale și muzicale pentru participan4ii la festival.

6

valenii de munte/cultural

„Poti închide ochii, dar nu poti stinge soarele.” — Nicolae Iorga

Numărul 3

Redactor sef: Gheorghe Burdujan

valeniicultural@gmail.com

UN MARE POET ÎN ORA ŞUL NOSTRU MIC Valentin Emil Mușat e ultimul - dar chiar ultimul - optzecist. Prin referin e și procedee, prin atmosferă și atitudine stilistică poemele lui par a fi fost scrise acum 15 - 20 de ani (...). Numai că încă de pe atunci, Valentin Emil Mușat avea rezervele lui fa ă de „formula” în care, totuși, se înscria. Așa se face că spiritul său ludic nu vizează numai poezia tradi ională, ci însăși unda lirică din poezia acelor ani. Parodie a parodiei, într-un fel.

Apartenen a la optzecism nu e proclamată provocator, ci aproape nostalgic pentru că V. E. Mușat este, de fapt, un sentimental.

(Mircea Martin) lRăstignit pe crucea verbului, ars din temelii de substantive, Icar nocturn în

salopetă silnică, măre/ și unic, Valentin Emil Mușat e, fără îndoială, inegalabilul „Poet de formula unu”!

Pendulând între realul contingent și cel textualizat, adesea greu de separat, prezen/a autorului e greu de sesizat într-o parte sau alta a celor două oglinzi existen/iale, care-l definesc, ambele în egală măsură, ca pe un dramaturg-autoironic (ca să zic așa) al propriei sale vie/i. Poezia este, pentru el, în mod irevocabil, o „formulă” de existen/ă. „În căutarea titlului pierdut” (al doilea volum în ordinea apari/iei, după „Poet de formula unu”), însumează poeme care par a avea nuan/a facilă a parodiei, dar care nu ascund, ca în atîtea alte cazuri, neputin/a manifestă întru asumarea culturală a existen/ei...

Astfel, cartea despre care vorbim este o splendidă și uriașă revărsare de lirism subiectivat ironic: „eram divin, erai di vină/ podul de flori ca o lumină/ și-a scu-

turat petala tricoloră/ și ceasurile nu au mai bătut aceeași oră/ ne întâlnisem la statuie/ vorbind în vechea limbă șuie/ ieșise lumea să ne vadă/ pe mine și pe tine, dragă/ cu glasurile însă depărtate/ între esenin și dreptate/.../ tu mi-ai cântat din balalică/ cum știe orișice hazaică/ și parcă nu ne-a mai durut/ botezul în același prut/.../ (Pruteam să fim).

De multe ori poezia sa punctează infernalitatea banalită/ii ilustrând via/a îndobitocită, lumea stătută,

existen/a iner/ială. Autorul pune o oglindă în fa/a acestei lumi pentru a o face să-și recunoască autentica înfă/ișare: „mă cotropise nimicul/ d-l găzdac oliviu, amicul/ mi-a spus când l-am întrebat/ ce e prin târg, prin vecini: - lume multă, oameni pu/ini”. (No comment), „cancelarie, darie, ce mult te-am iubit/ peltea de meninge, cu/it ruginit/ mohair de idei, macarenko și pila/ și pragul de jos, acul, urechi și cămila/ a fi tratat ca un virus/ lovit de o morală cam grasă/ (tatăl meu nenumit nu era niciodată acasă)/ și unde să plângi când apa vavilonului/ spălase latrinele domnului/ de sus de la balcon mitocănimea scotea/ pretexte din port-hart/ pe scenă elevi marinari stau descartes/ se mima fastuos nunta chiri/ei cu nero/ și sala cânta: nihil sine dero, nihil sine dero/.../ (Ieșirea la izerci ).

Apar/inând unei genera/ii strălucite sub raport intelectual, genera/ia formată

în anii optzeci, Valentin Emil Mușat este unul dintre pu/inii ei componen/i pentru care traversarea unei epoci de o dureroasă complexitate a implicat și o asumare morală a propriilor gesturi și atitudini poetice.

Nu este un autor prolific (nicidecum prolix!). Scrie pu/in, publică și mai pu/in însă apari/ia unei căr/i semnate de el constituie un adevărat eveniment. A încercat să fie și să rămână el însuși într-o lume ce pare să-și fi ieșit din /â/âni. Într- discre/ie totală, Valentin Emil Mușat și-a lansat cartea într-o mică sală din vechiul sediu al bibliotecii din Vălenii de Munte în loc să și-o trâmbi/eze la kilometrul zero al spiritualită/ii românești, așa cum ar fi meritat.

La răspântiile Poeziei românești veghează lumina! Chiar dacă ea se întâmplă la Vălenii de Munte.

(Gh. B.)

O MONOGRAFIE DE EXCEP Ţ IE

BERTEA - PĂMÂNT, SPIRIT, MĂRTURISIRE

Omul de ştiinţă vălenar prof. dr. Constantin Pârvu laureat al Premiului Academiei Române, a conceput şi realizat monografia comunei Bertea, localitate unde s-a născut şi a copilărit. Din echipa sa a mai făcut parte prof. univ. dr. Gheorghe Pârvu - Laureat al Premiului Academiei Române, dr. Vasile Dorel Pârvulescu - medic primar stomatolog, prof. gr. I Cătălin Pîrvu, conf. univ. Ion N. Şinca - ziarist şi inginer Valentin Teleanu - silvicultor, jurist, toţi originari din comuna Bertea.

Tematica este puternic argumentată de adevărurile locului, evidenţiindu-se cadrul geografic, geologia, resursele subsolului, relieful, hidrologia, clima, solurile, vegetaţia, fauna şi multe evenimente din hrisoave adunate. Prin conţinutul ei monografia este una de excepţie. Ea întruneşte toate rigorile ştiinţifice ale cadrului natural, istoria localităţii cu oamenii ei de origine dacică şi daco-romană, cu evoluţia demografică de-a lungul timpului, tipurile de gospodării, tipurile de case, construcţiile economice şi obşteşti, ocupaţiile casnice, economia, mica industrie, agricultura, vânătoarea, culesul din natură, silvicultura, căile de comunicaţie, mijloacele de transport, învăţământul, fii adoptivi ai comunei, cultura, cultele, ocrotirea sănătăţii umane, ocrotirea

sănătăţii animalelor, ordinea publică, turismul, activitatea sportivă, dezvoltarea urbanistică, etc.

Este uimitor să constaţi vrednicia oamenilor din această localitate, puternica lor personalitate privind simţul dreptăţii, neacceptarea umilinţei, lupta lor, pentru prosperitatea şi ridicarea economică a comunei, faptele lor de vitejie în războaiele purtate de ţară, activitatea culturală de excepţie, dar şi gradul de inteligenţă. Peste 100 de cetăţeni cu originea în această localitate au studii superioare, ei fiind oameni de ştiinţă , ingineri de diferite specialităţi, medici umani şi veterinari, ziarişti, artişti, profesori, jurişti (judecători, procurori, avocaţi), militari de carieră, economişti, lucrători în ambasade, preoţi, scriitori, (poeţi,

prozatori). Dintre cei cu studii superioare, şapte din ei deţin titlul academic doctori în ştiinţă (în biologie, medicină veterinară, agronomie, fizică, filozofie). Trei oameni de ştiinţă sunt laureaţi ai Premiului Academiei Române.

Privind faptele de vitejie, primul soldat erou din Armata Română căzut în Primul Război Mondial a fost Ion Belciug din comuna Bertea. Tot din

această comună au descins rapsozi de muzică populară românească ca Maria Văduva şi mulţi instrumentişti de clasă.

Comuna Bertea a făcut parte din vechea ocârmuire Saac, cu capitala alternând la Vălenii de Munte şi Bucov, apoi a făcut parte din Plasa Teleajen, iar mai târziu din Raionul Teleajen cu sediul în Vălenii de Munte.

Sensul acestei monografii este nobil: acela de a nu lăsa în uitare faptele şi oamenii reuniţi într-o istorie ce conferă personalitate locului, vetrei şi mai ales statornicie - aşa cum remarca profesorul şi poetul Valentin Emil Muşat în cuvântul său intitulat „Spre neuitare !”, postat la începutul acestei opere ştiinţifice şi culturale.

MIRELA ANDREI, CONSTANTIN ANDREI

„Poti închide ochii, dar nu poti stinge soarele.” — Nicolae Iorga

valenii de munte/cultural

Redactor sef: Gheorghe Burdujan

Numărul 3

LUMEA CA O CARTE ÎNCHISĂ Vălenii de Munte, loc magic prin care au trecut, de-a lungul vremii, oameni de artă sau de litere, Nicolae Iorga, Nicolae Tonitza,

Miron Radu Paraschivescu (şi lista rămâne deschisă), atraşi în mod iremediabil de aerul patriarhal şi de peisajul edenic al acestui târg de provincie.

De ani buni, savantul

Nicolae Iorga a aprins aici o scânteie care continuă să ardă, prin efortul susţinut al unor oameni de mare nobleţe sufletească: Universitatea Populară de Vară care poartă numele marelui învăţat. Există chiar un orgoliu al vălenarilor, care îşi revendică astfel un blazon nemaiîntâlnit în spaţiul românesc, ţuica de Văleni, licoare magică ce îngemănează lumina soarelui şi misterul pământului într-un elixir unic de viaţă lungă.

Sunt argumente solide în favoarea acestui orăşel, fost capitală de judeţ în vremuri de mult apuse. Şi totuşi…

Ceva lipseşte: un oraş cu un

trecut şi cu un prezent atât de pline de evenimente culturale nu are un spaţiu în care să poţi intra pentru a cumpăra o carte, pentru a vedea ultimele apariţii editoriale sau doar pentru a simţi că distanţa de Capitală nu există decât la nivel geografic, nu şi cultural.

Mărturisesc, fără falsă modestie, că aparţin acestui oraş din totdeauna. Cele mai frumoase clipe ale copilăriei mele sunt marcate de mirosul de motorină al scândurilor ce podeau vechea librărie a oraşului, cu rafturi pline de comori care aşteptau ca fantezia mea de copil să le exploreze. Printr-o întâm-

ION LUCA CARAGIALE ŞI VĂLENII DE MUNTE

Vălenii, localitate mai puţin pomenită în opera lui Nenea Iancu, vine în forţă în atenţia opiniei publice în tomna lui 1900 când în parlament se dezbătea legea ţuicii pentru instituirea monopolului băuturilor spirtoase şi a impozitului pe grad.

Deziderate legitime este titlul momentului apărut la Universul pe 9 octombrie 1900. E vorba de o petiţiune pe care cetăţenii unei „urbe care lucrează foarte mult cu ţuica” au avansat-o parlamentului. Târgul de Munte este prezentat sec, cu „3600 de locuitori, vreo 6 biserici, 4 şcoale primare şi 180 de cîrciumi”. Apoi se justifică doleanţele cetăţenilor, care, trebuie să recunoaştem, sunt mult mai ponderate decât cele ale locuitorilor Mizilului, care voiau, nu altceva, decât musai Mizilul reşedinţă de judeţ. Vălenarii cereau construirea unui pod solid de piatră în oraşul lor, apoi înfiinţarea unui liceu, o cale

ferată până în capitala judeţului şi, bineînţeles, retragerea proiectului asupra ţuicii, care loveşte interesul cetăţenilor alegători din Târgul de Munte.

Legea se votează totuşi pe 3 octombrie. Costică Panaite, simpaticul erou al povestirii Cam târziu…(Univesul, 13 oct. 1900), cu vorba lui cea dulce „C-eşti copil?”, pleacă cu o petiţiune „iscălită de mai multe zecimi de cultivatori de prune”. Costică face el însuşi „agricultură de fân şi de prune” pe o moşie „la cincizeci de kilometri cu trăsura până la Ploieşti”, situată „într-unul din cele mai sălbatice şi mai sublime puncte ale Carpaţilor… departe de zgomotul capitalei”. Dar drumul spre Bucureşti este lung şi greu. Costică s-a abătut pe la Vălenii de Munte, unde s-a încurcat o noapte, apoi s-a mai oprit în Ploieşti, şi nu se putea să nu ocolească puţin pe la Valea Călugăreacă, la un prieten, cu ocazia culesului şi s-a mai încurcat o zi şi-o noapte. La Bucureşti a tras la Metropol, iar dimineaţa îl aflăm, printr-o fericită întâmplare, cu vechi colegi de şcoală, la o halbă ş-un mezelic. Iar vechii prieteni îi transmit vestea cea groaznică: „S-a votat legea!”.

Costică e înmărmurit: „Ce-ş

copil?!”

Astăzi, la peste un veac de când Nenea Iancu expunea „dezideratele legitime” ale paşnicilor cetăţeni din Târgul de Munte, putem spune, cu mândrie, că există calea ferată spre capitala judeţului şi nu se mai face până acolo „două ceasuri şi jumătate cu căruţa”. Despre poduri ce să mai vorbim. Până şi cartierul Valea Gardului este legat de oraş printr-un solid pod de beton. Mamele din urbe, care ţin la educaţiunea fiilor lor tot atât de mult ca pe vremea lui Caragiale, îşi dau odraslele la unul dintre cele două licee locale, de unde vor merge în Capitală la Facultatea de Drept sau la Academia de Poliţie, pentru a pune capăt corupţiunii şi a intra cu fruntea sus în Cameră. Un singur sector a avut într-o vreme o decădere. Nu sunt nici două decenii de când cârciumile se numărau pe degete. Dar glorioasa revoluţie din decembrie a alungat tirania şi acum lucrurile au revenit aproape de statistica lui Nenea Iancu. ─ Cam câte cârciumi să fie în târgul nostru, monşer? ─ Ştiu eu?! ‘fo pa’zecicinci-zeci! Poate suta! ─ Ce’ş copil?!

Adrian Mihalcea

7

valeniicultural@gmail.com

plare norocoasă, am învăţat să citesc foarte devreme, când alţii se mai jucau încă.

Librăria era locul unde prăjiturile nemâncate şi bomboanele la care renunţam, nu fără o strângere de inimă, se transformau, în mod magic, în cărţi, chei ce deschideau uşi spre o lume în care orice era posibil.

Probabil că memoria afectivă îmi joacă feste, dar aveam senzaţia unui labirint din care numai doamna librăreasă (pentru mine, o meserie echivalentă cu un titlu nobiliar) mai ştia cum se scapă.

Acum, această magie nu mai funcţionează, nu pentru că am crescut, ci pentru că cineva nu mai iubeşte cartea, o socoteşte, o afacere, probabil

nerentabilă, neconformă cu ritmul alert al lumii moderne. A cumpăra o carte devine astfel o aventură, o călătorie iniţiatică spre oraşe mai mari, în care librăria, rentabilă sau nu, supravieţuieşte eroic, ducând cu sine parfumul vremurilor de altă dată. În acest fel, Vălenii de Munte, vechi centru de cultură, se pregăteşte să devină un spaţiu securizat împotriva culturii, care va trăi din amintirea unui eroic timp revolut, o cetate închisă în care nici un copil nu va mai visa la cartea din raft, renunţând împăcat la o bomboană în schimbul unei aventuri fără seamăn în lumea literelor.

Petruţa STAN

INSPIRAŢII TĂINUITE Sunt atât de grele începuturile, mai ales atunci când nu te părăseşte teama de a cădea în desuetudine şi încercând să păstrezi adevărata măsură a faptelor, nealterându-le valoarea, să aduci interesul cititorilor spre o zonă existenţială, care poate pentru prea mulţi, (în această lume excesiv de pragmatică) nu are nici-o relevanţă. Îndrăznesc totuşi să păşesc spre un spaţiu mai tainic, mai delicat şi în acelaşi timp deosebit de sensibil, abordând cu discreţie preocupările unor persoane împodobite cu darul de a se salva prin cuvinte, prin jocul cu metaforele, adeseori reprimate din timiditate sau neîncredere în ei înşişi.

Dar toate acestea până într-o zi, când izolându-se în singurătatea clipei de inspiraţie, au început să-şi aştearnă pe hârtie trăirile ca pe o nebănuită terapie.

Venise ziua cuvintelor, a cuvintelor tăinuite, cărora sosindu-le sorocul se rostogoleau din suflet ca merele pârguite, ca strigătul pruncului ce-şi anunţa intrarea în viaţă.

Venise ziua prefacerii

gândului în cuvânt, a sentimentelor în vers, a ideilor în ceea ce, poate, nu îndrăzneau să numească – poezie.

Fără trufia consacrării, depăşindu-şi timiditatea, fără orgolii filologice şi doar cu oarecare „spaime estetice” au păşit într-o zi „spre lume”, dăruind din intimitatea lor spirituală celor din preajmă. (…) Cu, speranţa că voi avea îngăduinţa celor deocamdată subtil vizaţi şi în ideea că publicul cititor va descopri o nouă imagine a concitadinilor mai mult sau mai puţin cunoscuţi, vă voi prezenta în numerele următoare un inginer vizitat din când în când de o „muză cu bigudiuri”, o mamă, care după ce-şi rânduieşte gospodăria „se relaxează” scriind la lumina lunii sub aripa protectoare a îngerului păzitor, dar şi pe cei care trudind pe „ogorul” limbii române au reuşit să facă din activitatea lor la catedră o adevărată „ars poetica”, mereu tulburaţi de emoţia proustiană „a la recherche du temps perdu”.

Valentina IOAN

8

valenii de munte/cultural

Numărul 3

„Poti închide ochii, dar nu poti stinge soarele.” — Nicolae Iorga Redactor sef: Gheorghe Burdujan

valeniicultural@gmail.com

PERSONALITĂŢI ALE ORAŞULUI VĂLENII DE MUNTE CARE IUBESC ŞI SPRIJINĂ CULTURA l ALEX MIHAI STOENESCU

l IOANA FÂCIU

l LUCIAN AVRAMESCU

l GABRIEL CHIVĂRAN

internaţionale;

l AUREL DUMITRAŞCU l VALENTIN EMIL MUŞAT

Str. Cuza Vodă nr. 65 VĂLENII DE MUNTE

- Restaurant şi Pub VĂLENII DE MUNTE, STR. DRAJNA Nr. 10

REPARAŢII ŞI VÂNZĂRI

CALCULATOARE ŞI LAPTOP-URI Str I.L.Caragiale, nr. 2, Vălenii de Munte Tel: 0768.956.866; 0744.631.670 E-mail: sanduadrian25@gmail.com; adi_edi25@yahoo.com ID MESS.: Adi_edi25 PREZENTARE PRODUSE: https://www.facebook.com/ sanduadriananghel SKYPE: Sanduadrian25 Vă aştept şi la magazinul meu din Vălenii de Munte. În piaţă, în locul magazinului Husqvarna.

Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului. De asemenea, în cazul unor agenţii de presă şi personalităţi citate, responsabilitatea juridică le aparţine.

Publica ia Vălenii de Munte/cultural este editată de Funda ia ARMONIA

S.C. CHIVARAN COM S.R.L

anunta publicul interesat asupra luarii deciziei pentru proiectul INTRARE ÎN LEGALITATE - CONSTRUCTIE HALA, cu amplasamentul în Str. Povernei Nr. 10, Valenii de Munte, jud. Prahova

S.C. “DOCIREX PROD”

CAFFE ITALIA

SANDU ADRIAN

- transport local în oraşul Vălenii de Munte; - curse convenţii cu firme din oraş şi din zonă; - curse ocazionale, la cerere, interne şi

- MOBILIER; - CORPURI DE ILUMINAT; - ACCESORII DIN FIER FORJAT.

MICĂ PUBLICITATE GRATUITĂ l Înscriu Reprezentanţi Avon: Produse Avon cu până la 50% discount; Cadouri acordate la 3 săptămâni; Program flexibil în funcţie de timpul tău liber şi eşti propriul tău şef!

Tel: 0760957357. l Predau lecţii de chitară electrică si acustică, clasică în Vălenii de Munte. Tel. 0737386935.

l Vand Dacia papuc, an 2003, di- lVând detector radar cobra, esel, pompă injecţie mecanica. Preţ model sd 7000. pret 100 lei. Tel: 1200 euro. telefon nr: 0766-718358; 0728-143111.

0723-342466. l Inmatriculări Bulgaria pe l Vând sau schimb dacia papuc, an numele tău 350 euro - turisme 2004 diesel, proprietar, stare bună, până în 2000 cm, 400 euro mai distribuţie nouă. preţ 6500 lei. tel: mari de 2000 cm, rapid şi sigur.

Tel: 0769-164154.

0723-151019; 0724-514395.

l Dacia papuc 2003, diesel, proprietar, tracţiune faţă în 2 locuri, l Vând dacia papuc fab. 2004, 5 pivoţi, bucşi, discuri de frână, Talon de mică plăcuţe, capac pompă de apă schimlocuri. tel. 0736-933841. bate, distribuţie schimbată, baterie publicitate gratuită l Vând logan preferance, an fabr. nouă în garanţie, cauciucuri noi faţă. NUMELE_____________________ 2005, servo, geamuri electrice faţă, Preţ 1800 euro, negociabil.

PRENUMELE_______________ air baguri faţă, gpl omologat. pret Tel: 0726-172283.

ADRESA_____________________ 2700 euro, negociabil. l Vând vaucer cu dosar complet.

Tel: 0731-599002.

Preţ 2500 lei. Tel: 0737-262685.

TEXT:_________________ l Vand Dacia, an 1988, neradiată, _______________________ impozit la zi, pretabil program rabla + l Inmatriculez orice auto în Bulopel vectra, fabricaţie 1992, geamuri garia pe numele tău, itp, asigu-rări. _______________________ electrice, închidere centralizată, Asigur platformă tractări non-stop. _______________________ trapă, itp - 02.2016, asigurare - 2016, Tel: 0727-112943; 0766-774565. _______________________ motor 2000 benzină, avariată Anun ul se trimite prin l Vând staţie auto storm premier, dreapta/ faţă. Preţ negociabil sau e-mail pe adresa redac iei: putere 4 w, cu antenă. pret 350 ron, schimb cu auto funcţionabil. uşor negociabil. Arată impecabil.

Tel: 0727-526460. valeniicultural@ Tel: 0761-679963. gmail.com