veres valér
•
Analiza comparată a identităţii minorităţilor maghiare din Bazinul Carpatic
Analiza comparată a identităţii minorităţilor maghiare din Bazinul Carpatic Despre cercetare n Scopul cercetării Carpat Panel este de a iniţia o cercetare sociologică comparativă în Ungaria şi în ţările cu comunităţi maghiare numeroase, cum ar fi România, Slovacia, Serbia şi Ucraina. Intenţia noastră este ca prin această comparaţie să înţelegem mai bine situaţia maghiarilor din România. În cadrul acestei cercetări bazate pe chestionar analizăm identitatea naţională, structura socială, relaţiile de pe piaţa forţei de muncă, planurile de viitor, potenţialul migrator, situaţia şcolarizării maghiarilor din ţările sus menţionate (aflate în bazinul carpatic), respectiv relaţia comunităţilor maghiare minoritare cu Ungaria şi relaţia cu populaţia majoritară din propria ţară. Cercetarea a fost iniţiată de Fundaţia pentru Cercetări Sociale Max Weber din Cluj-Napoca, România şi Institutul pentru Studierea Minorităţilor Naţionale şi Etnice din cadrul Academiei Maghiare (MTA, Ungaria). Partenerii noştri din diferitele ţări au fost: Institutul de Cercetări Sociale Forum (Slovacia), Institutul de Cercetări Sociale Lehoczky Tivadar Beregovo (Transcarpatia-Ucraina), Societatea Ştiinţifică de Hungarologie (Voivodina-Serbia). Aproximativ 98% din populaţia de etnie maghiară din bazinul carpatic trăiesc în cele cinci ţări implicate în cercetare. Volumul planificat al eşantioanelor în total a fost de 3000 de cazuri, din care am obţinut 2930 de cazuri valabile ale căror distribuţie pe diferite ţări este următoarea: Ungaria 700 de persoane, România (Transilvania) 900 de persoane, Slovacia 600 de persoane, Serbia (Voivodina) 380 de persoane, Ucraina (regiunea Zacarpatia, sau Transcarpatia) 350 de persoane. La nivelul gospodăriilor eşantionarea a avut loc în mod aleatoriu, iar în cadrul gospodăriilor cei chestionaţi au fost aleşi prin metoda cotelor. Programul de cercetare este planificat pe termen lung, fiind o cercetare longitudinală tip panel, pe bază de chestionar, destinată analizei repetate a aceleiaşi populaţii la intervale de doi-trei ani. Aceasta oferă posibilitatea urmăririi schimbărilor sociale, ocupaţionale şi de politică identitară în rândul maghiarilor, respectiv posibilitatea de a acumula cunoştinţe, informaţii de încredere cu privire la tendinţele şi natura schimbărilor sociale. Astfel, contribuim la aprofundarea analizelor necesare etnopoliticii şi politicii minoritare maghiare. În plus, pe baza unei metodologii unitare, contribuim la analiza reciprocă a proceselor derulate în relaţiile maghiaro–maghiare etc. În următoarea fază a cercetării intenţionam sa extindem cercetarea şi pe populaţia majoritară din ţările implicate în proiect. Cercetarea se referă în primul rând la maghiarii din afara Ungariei. Dat fiind că cercetările de până acum au demonstrat în mod repetat că în regiune şi, în special pentru comunităţile minoritare maghiare Ungaria reprezintă din multe puncte de vedere un model, o ţară de destinaţie primară în privinţa migraţiei internaţionale, a pieţei forţei de muncă, respectiv a pieţei educaţionale şi a căsătoriilor, am considerat că este necesară şi colectarea de date în Ungaria, respectiv analiza acestor date. În plus, aderarea la Uniunea Europeană implică modificări în regimul frontierelor din regiune, care nu se desfiinţează, însă caracterul acestora se modifică în mod semnificativ. În cadrul Uniunii Europene acest lucru poate genera schimbări şi în cadrul sistemului de relaţii maghiaro–maghiare. Din punct de vedere tematic, chestionarul (fiind aplicat de-a lungul mai multor ani) se compune dintr-un bloc permanent şi unul temporar. • Blocurile permanente cuprind următoarele domenii: identitatea naţională a maghiarilor, relaţia comunităţilor minoritare maghiare cu Ungaria, relaţia comunităţilor maghiare cu populaţia majoritară din fiecare ţară, structura socială a maghiarilor din regiune (structura localităţilor, structura ocupaţiilor), condiţiile pieţei forţei de muncă (poziţia pe piaţa forţei de muncă, persoane active, şomaj), planificarea pentru viitori, potenţial migrator, situaţia şcolarizării (locul alegerii şcolii, limba de predare, relaţii de mobilitate, şanse, educaţia adulţilor).
3