Moldova de Oriunde - nr. 5 by URMA ta

MOLDOVA D E

O R I U N D E REVISTA DIASPOREI ediția 5 • 2018

Prin „diaspora” se definesc cetățenii Republicii Moldova stabiliți temporar sau permanent peste hotarele țării, persoanele originare din Republica Moldova și descendenții lor, precum și comunitățile formate de aceștia. Definiția este inclusă în Strategia națională „Diaspora-2025”, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr. 200 din 26 februarie 2016.

CUVÂNT ÎNAINTE O

ПРЕДИСЛОВИЕ

rice anotimp este potrivit pentru a revedea oamenii dragi, dar vara este, se pare, aici sezonul cel mai plin de îmbrățișări dintre cei de acasă și cei de departe.

În concediu de la muncă, în vacanță de la învățătură, în vizită la copii și nepoți sau la părinți și bunici, la prieteni și rude, adică, acasă, de oriunde din lume. Pentru acte, pentru un cuprins în brațe, pentru puterea de a trăi în continuare. Venitul acasă e ca mersul la fântână. Aici îți potolești setea de persoanele apropiate și de locurile natale, care au atâtea culori și îți trezesc atâtea amintiri cum nu există nicăieri. Aici schimbi o vorbă cu oamenii pe care îi întâlnești și mai multe vorbe, care durează toate zilele și nopțile până pleci, cu ființele scumpe. Probabil, pentru o țară care este în același timp și aici, aproape, și acolo, departe unde sunt cetățenii ei, vara este anotimpul cel mai frumos și mai emoționant. Exact cu această aspirație – de a oferi ceva frumos și emoționant – a fost creat conținutul ediției de vară a revistei diasporei ”MOLDOVA de oriunde”. Este despre tot ce contează pentru cei rămași, cei plecați, cei reveniții, pentru oamenii care se inspiră unii de la alții și sunt cu vorba și cu fapta aici. Cărți, proiecte, afaceri, Tabăra ”DOR”, Zilele Diasporei, evenimentele asociațiilor din diasporă, programele guvernamentale de migrație și dezvoltare, inițiative și așa mai departe. Ca să ajungem mai departe. Ca oameni care știu să rămână împreună. Igor Guzun

ы рады встречи с близкими людьми в любое время года, но лето, наверное, больше всего этому благоприятствует. В отпуск, на каникулы после напряженной учебы, просто приезд домой, чтобы увидеть детей или внуков, родителей или бабушек и дедушек, друзей и родственников, другими словами, домой, на родину с любой точки земного шара. Деловой визит или долгожданная встреча с родными и друзьями, которая дает тебе силы жить. Возвращение домой – это всегда праздник, как глоток свежего воздуха. На родине ты наслаждаешься встречей с близкими людьми и родными местами, вызывающими у тебя яркие и нежные воспоминания. Здесь ты можешь перекинуться парой слов с первым встречным или проводить дни и ночи напролет в беседах с родными и близкими. Вероятнее всего, для тех, кто живет здесь, у себя на родине, и для тех, кто уехал из страны и находится далеко, лето является самым красивым и эмоциональным временем года. Именно поэтому летний номер журнала диаспоры „MOLDOVA de oriunde” («МОЛДОВА отовсюду») издан с намерением пробудить приятные чувства и положительные эмоции. В этом номере повествуется обо всем, что дорого для каждого из нас, кто остался в Молдове, и для тех, кто покинул страну, кто решил вернуться, для всех тех, кого может вдохновить чужой пример, кто словом и делом подтвердил свой выбор. Книги, проекты, работа, Лагерь „DOR”, Дни Диаспоры, мероприятия ассоциаций диаспоры, правительственные программы в области миграции и развития, инициативы и многое другое. Обо всем этом вы сможете прочитать в летнем номере журнала, чтобы узнать больше и добиться большего. Чтобы люди смогли оставаться вместе. Игорь Гузун

MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 5 | ANUL 2018

Cuprins 6

Guvernul Republicii Moldova sprijină inițiativele diasporei în cadrul Programului „DAR 1+3”.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 Cărţi de acasă. Un eveniment emoţionant cu membrii diasporei de la Strasbourg .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .6 „Un an la fermă: Istoria unei iubiri ECO” într-o carte de bucate de Tamara Șchiopu .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .8 BRD și Proiectul de Competitivitate din Moldova colaborează în vederea promovării peste hotare a Moldovei ca destinaţie turistică, vinicolă și de IT.. . . . . . . . . . . . 11 Centrul de prietenie a popoarelor din Republica Moldova și Georgia „Casa Mare”.. . . . . . . . . . . . . . . . 12 Autonomia Naţional-Culturală Federală a Moldovenilor din Rusia.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 13 Cinci sfaturi de la Ludmila Sârbu, tânăra din Moldova care locuiește de mai bine de cinci ani în Viena.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14 Micul Mozart de Moldova, Catherine de Caraman, duce faima Republicii Moldova departe de hotarele ţării.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20 Moldovenii din diaspora au fost întâmpinaţi cu surprize la Aeroportul Internaţional Chișinău .. . . . . . . . . . . . . . 22 Copii moldovenilor din străinătate studiază limba română .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23 Proiecte ale diasporei finanţate în cadrul Programului guvernamental de granturi tematice Diaspora Engagement Hub .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 24

Moldoveanca somilier de ceai în Dubai: Marina Rabei.. .. .. .. .. .26 În Canada a fost creat Consiliul Naţional al Diasporei.. . . . . . . . 29 Victoria Buzdugan: „Germanii duc un mod de viaţă sănătos, fac sport, consumă aproape mereu produse BIO, iar copiilor nu le este permis mai mult de o oră în faţa calculatorului” .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

Bumerang, romanul Liliei Bicec-Zanardelli în italiană.. . . . . . . . . . . 33 Liuba Sârbu: „Revista PICI VOINICI pentru mine este o gură de aer într-o încăpere plină de fum”.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 34 Ludmila Ivanova-Tossounian. Omul care apropie Libanul de Chișinău.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 37

O moldoveancă din Italia, Veronica Mogâldea: Cartea „La solitudine della neve” înseamnă mii de istorii și destine lovite de migraţie .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40 Olesea Burduja: „Momente și experienţe colorate din universul meu, pentru cei ce văd viaţa în alb și negru” .. .. .. .. .. .. .42 Maria Dulgher: „Eu am venit în China după răspunsuri, dar m-am ales cu mai multe întrebări”.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44

Turneul rural „Leliţa Franţa Joacă Sârba Moldovenească” a revenit în Moldova.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48 4 mâini. Acasă. Corneliu Tiulenev & Maxim Surdu .. . . . . . . . . . . . 50 Lansarea mașinii AVAI, proiect realizat în cadrul Programului de granturi Diaspora Engagement Hub.. . . . . . . . . . 52 Asociaţia pentru Integrarea Migranţilor din Franţa.. . . . . . . . . . . . 54

Ziua Copilului sărbătorită la Viena, Austria, cu un spectacol de poveste.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57 Lucia Cristea. Afacerea unei moldovence pe placul europenilor.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 58 Festivalul Copiilor și Familiei de la Ravenna, Italia.. . . . . . . . . . . . 61

Elena Răducan. Lecţia incredibilă de viaţă a atletei noastre speciale din Rho, Milano.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62 Expoziție de artă cu arome de Moldova la Atena.. . . . . . . . . . . . . . 64 Asociația moldovenilor din regiunea Tyumen, Rusia.. . . . . . . . . . 66 62

Moldova din amintirile Sabrinei Roibu, un copil emigrat în Italia .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 67 Moldova la fel de bună ca Singapore .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 68 Viorica Ungureanu. Istorii de migraţie şi confortul regăsit într-o cutie.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 70

Desfășurarea proiectului DEH „Transfer tehnologic pentru realizarea unui model de turbină eoliană cu ax vertical pentru producere de energie electrică în Republica Moldova”.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73 Lansarea primei ediții a Festivalului Zinefest Chișinău.. . . . . . . . 74

Proiectul DEH, Şcoala de vară cu pictoriţa Cezara Kolesnik: „Claude Monet - sursele picturii moderne”, se va desfășura în perioada 7-11 august.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 76

© Biroul Relații cu Diaspora Editare: URMA TA Contribuții: Alexei Gurduza, Aliona Purci, Corneliu Comendant, Ecaterina Deleu, Igor Guzun, Tatiana Munteanu. ISSN: 2345-198X Conținutul acestei reviste este responsabilitatea autorilor și nu neapărat reflectă viziunile Biroului Relații cu Diaspora (BRD) și Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC). Denumirile utilizate și prezentarea materialului în întreaga publicație nu implică exprimarea vreunei opinii din partea OIM și SDC cu privire la statutul juridic al oricărei țări, teritoriu, oraș sau zonă, sau a autorităților acesteia, sau în ceea ce privește frontierele sau granițele acesteia. Conținutul revistei „MOLDOVA de oriunde” a fost elaborat de echipa URMA TA pentru Biroul Relații cu Diaspora din cadrul Cancelariei de Stat a Republicii Moldova cu suportul financiar oferit de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) în cadrul proiectului ,,Consolidarea capacităților instituționale ale Repubicii Moldova in domeniul migrației și dezvoltării”, faza a II-a. Autor imagini copertă: Denis Chicu

BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

BRD în acţiune

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA SPRIJINĂ INIȚIATIVELE DIASPOREI ÎN CADRUL PROGRAMULUI „DAR 1+3” Guvernul Republicii Moldova a aprobat, la 1 august 2018, Programul Diaspora Acasă Reușește „DAR 1+3”, potrivit căruia cetățenii din diasporă sunt încurajați să susțină dezvoltarea localităților de origine. Finanțarea proiectelor din cadrul Programului „DAR 1+3” va fi efectuată în baza parteneriatului „1+3”, aportul financiar al diasporei va fi suplinit de către Guvern în comun cu autoritățile publice locale, partenerii de dezvoltare/donatorii. În cadrul programului sunt eligibile pentru finanțare activități care țin de următoarele domenii, precum: •• infrastructură (apă și canalizare, drumuri, școli, grădinițe, case de cultură); •• protecția mediului înconjurător (prevenirea poluării mediului înconjurător, managementul deșeurilor); •• economic (dezvoltarea regiunii, investiții, dezvoltarea agriculturii); MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 5 | ANUL 2018

•• eficiență energetică (panouri solare, iluminare stradală, izolare termică); •• cultură (protecția patrimoniului, zone de odihnă, dezvoltarea turismului rural, expoziții și festivaluri); •• educație (programe pentru copii, sport, inovație, transfer de cunoștințe și know-how); •• protecție socială (centre medicale, centre sociale, cantine sociale etc.). Programul Diaspora Acasă Reușește „DAR 1+3” este prevăzut pentru perioada 2019-2025, începând cu 1 ianuarie 2019 și are drept scop valorificarea potențialului uman și financiar al diasporei pentru dezvol-

tarea socio-economică a Republicii Moldova. gov.md Кабинет Министров утвердил программу для диаспоры «DAR 1+3» на 2019-2025 годы, направленную ??на мобилизацию человеческого и финансового потенциала диаспоры для местного социально-экономического развития Республики Молдова, передает Молдпрес. Основная цель программы заключается в стимулировании развития сельских и городских населенных пунктов Республики Молдова путем привлечения человеческого и финансового капитала из диаспоры, сохранении связи между уехавшими гражданами и их малой родиной посредством осуществления программ и проектов местного развития. Еще одна цель – увеличить участие диаспоры в социально-экономическом развитии на местном уровне. 5

BRD în acţiune

C Ă R Ț

D E

I A C A S Ă

CĂRȚILE ȘI SCRIITORII DE ACASĂ AJUNG ÎN DIASPORA

Un eveniment emoționant cu membrii diasporei de la Strasbourg Reprezentanța Permanentă a Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei a organizat, la 15 aprilie 2018, cu suportul Biroului Relații cu Diaspora, serata Cărți de acasă cu scriitorii Igor Guzun și Nicoleta Brînză / Zina Zen. Evenimentul desfășurat în incinta Asociației Parlamentare Europene a reunit membrii diasporei din Strasbourg, care și-au împărtășit unii altora emoțiile legate de casă, răscolite de cărțile celor doi scriitori originari din Republica Moldova. 6

„Cărțile unesc oamenii. Datorită cărților ne putem simți acasă oriunde în lume, dacă ne gândim la rădăcinile noastre, comunicăm unii cu alții și muncim – acolo sau aici – pentru oamenii dragi de acasă sau cu gândul și cu fapta la țara din care au por-

nit drumurile noastre” – acesta a fost unul dintre mesajele-cheie ale evenimentului Cărți de acasă. „Asemenea acțiuni sunt deopotrivă de cultură și de suflet și îi ajută pe membrii din diasporă să mențină legătura cu țara de origine, iar atunci când suntem împreună, devenim mai puternici și putem face mai multe”, a afirmat Reprezentantul Permanent al Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei, Ambasadorul Corina Călugăru. BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

BRD în acţiune

Dialogul despre cărți și acasă, purtat de membrii diasporei de la Strasbourg, inclusiv reprezentând Asociația „Neo-Dacii” și Asociația Studenților Moldoveni din Strasbourg, a fost unul viu și deschis, care i-a îmbogățit, cu emoții și istorii legate de viață, și pe unii, și pe alții. Постоянное представительство Республики Молдова при Совете Европы организовало 15 апреля 2018 года при поддержке Бюро по Связям с Диаспорой вечер Домашней Книги с писателями Игорем Гузун и Николетой Брынзэ/Зина Зен. «Подобные душевные культурные мероприятия помогают представителям диаспоры сохранять связь с родной страной, а когда мы вместе, мы становимся сильнее и нам все по плечу», заявила Постоянный Представитель Республики Молдова при Совете Европы Посол Корина Кэлугэру. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 5 | ANUL 2018

vorbire directă

„UN AN LA FERMĂ: ISTORIA UNEI IUBIRI ECO”

ÎNTR-O CARTE DE BUCATE DE TAMARA ȘCHIOPU Tamara Șchiopu locuiește și lucrează la o fermă ecologică din Marea Britanie, pe care a creat-o împreună cu soțul ei cu mulți ani în urmă. Iar în această primăvară a pus pe raft un rod al muncii sale din ultimii ani – cartea de bucate „Un an la fermă: Istoria unei iubiri ECO”. Cartea de bucate „Un an la fermă: Istoria unei iubiri ECO", trăită și scrisă de Tamara Șchiopu la ferma sa ecologică „Tolhurst Organic" din Anglia, cuprinde între coperți, așa cum au mărturisit primii cititori, bucatele din farfurii, anotimpurile din calendar și munca de zi cu zi la pământ ca să ajungă roadele acesteia pe mesele noastre. - Despre ce este, dragă Tamara, această carte care a fost lansată, pe 1 aprilie 2018, la Târgul de Post Vegan Show? Cum ați reușit să povestiți acest an la fermă - din titlul cărții, 8

plus o întreagă iubire ECO - în formatul strict al rețetelor? - Cartea „Un an la fermă: Istoria unei iubiri ECO" este o carte de rețete vegetariene, organizate după anotimpuri și după produsele de sezon. Este scrisă la ferma noastră eco din Marea Britanie, unde creștem peste 200 de feluri de legume tot anul și mâncăm ceea ce ne oferă ferma de-a lungul anului. Cartea conține 92 de rețete, dintre care 26 sunt vegane / de post. Împreună cu rețetele, cartea include pagini despre unele legume mai puțin cuBIROUL RELAȚII CU DIASPORA

vorbire directă noscute - păstârnac, sparanghel, spanac, topinambur. Și nu în ultimul rând, este de fapt un jurnal pozitiv despre viața la o fermă ecologică, cu istorii despre succese și probleme, atunci când cultivi hrană pentru oameni. Este o încercare de a conecta munca celor de la pământ cu mâncarea din farfuriile noastre. Rețetele sunt simple, practice și însoțite de imagini realizate profesionist. Toate rețetele sunt organizate pentru fiecare anotimp în: Gustări, Salate, Supe, Bucate de bază, Dulciuri. Această carte se dedică persoanelor care doresc să gătească bucate fără carne. - Dacă v-ar ruga o persoană care nu se pricepe prea mult la gătit să povestiți în câteva cuvinte conținutul celor 260 de pagini ale cărții, ce i-ați spune despre rețetele de bucate incluse în carte? Cum sunt aceste rețete? - De la foarte simple la mediu de complicate. De la minut, la două ore. De la copii, la musafiri. De la zile de rutină la cele de sărbătoare. Dar toate scrise prin multă muncă, încercări și cu multă pasiune. Iar îndemnul meu este la fel simplu: „Încercați! Degustați! Creați!" - Și atunci ce se va întâmpla? Ce efecte pentru sănătate, comportament, natură etc? ați avut în minte când ați scris această carte și iată aceasta este disponibilă pentru cititori? - Cumpărând produse după sezon, și nu din import, vom susține producătorul local. Consumând mai puțină carne, vom susține, din nou, economia locală, căci majoritatea cărnii în Moldova este MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 5 | ANUL 2018

vorbire directă de import. Prin post vom ajuta organismul nostru să se mai odihnească, să digere mai puține toxine și să obțină mai multe vitamine și fibre vegetale. Iar acești nutrienți contribuie la sănătatea noastră generală. - Iar pentru segmentul acesta de primăvară care este legat aici de sărbătorile pascale ce rețete conține cartea? - Pentru persoanele care nu doresc să consume carne la sărbători, sau să o limiteze, cartea conține o serie de rețete de bucate festive absolut delicioase care vor încântă toți musafirii. *** „Tamara a scris o carte ce este, în același timp, și document, și poveste despre mâncare. E mult mai mult decât o carte de rețete. Ea face legătura dintre bucatele pe care le avem în farfuriile noastre, anotimpuri și munca la fermă. E o fuziune dintre cultura unei ferme britanice și influențele ce vin de acasă, de departe, din Moldova. Este un nou stil în alimentație, cu accent pe origine și pe sezonalitate. Rețetele sunt mult mai mult decât o combinație de ingrediente, ele conțin spiritul și cultura pământului și ale oamenilor care îl lucrează". Iain Tolhurst, Marea Britanie Fotografii de Eva Nemeth Тамара Шкьопу живет и работает на экологической ферме в Великобритании, которую она вместе со своим мужем создала много лет тому назад. Этой весной она смогла продемонстрировать результат своей работы за последние годы – поваренную книгу «Год на ферме: История любви ЭКО». Презентация книги состоялась в Кишиневе в апреле 2018 года на Ярмарке постных блюд VEGAN SHOW. 10

BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

BRD în acţiune

BRD ȘI PROIECTUL DE COMPETITIVITATE DIN MOLDOVA COLABOREAZĂ ÎN VEDEREA PROMOVĂRII PESTE HOTARE A MOLDOVEI CA DESTINAȚIE TURISTICĂ, VINICOLĂ ȘI DE IT Pe 11 aprilie 2018, a fost semnat un Memorandum de Înțelegere între Biroul Relații cu Diaspora (BRD) din cadrul Cancelariei de Stat și Proiectul de Competitivitate din Moldova (MCP), susținut de USAID și Guvernul Suediei. Evenimentul a avut loc la Centrul de Informare Turistică din Chișinău. Scopul Memorandumului este de a stabili o alianță între MCP și BRD pentru a susține în bază de parteneriate, promovarea Republicii Moldova pe plan internațional ca destinație turistică, de IT, țară producătoare de vin de calitate și a promova exporturile prin intermediul și cu suportul diasporei. Directoarea Proiectului de Competitivitate, Doina Nistor a menționat potențialul moldovenilor din diasporă de a contribui la susținerea afacerilor locale, prin inițierea exporturilor de vinuri sau articole vestimentare produse în Moldova sub umbrela brandului DININIMA. Părțile semnatare vor colabora pentru dezvoltarea și consolidarea relațiilor cu asociațiile din diasporă înregistrate MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 5 | ANUL 2018

peste hotarele țării în vederea promovării de către acestea a potențialului turistic al Republicii Moldova pe plan internațional. De asemenea, vor contribui la atragerea investițiilor în sectorul turismului de către diaspora Republicii Moldova. Membrii diasporei Republicii Moldova vor fi susținuți să investească în construirea unor noi facilități turistice sau reabilitarea celor existente la standardele internaționale. Prin acțiuni comune, BRD și MCP vor încuraja dezvoltarea diferitor forme de turism, care ar putea prezenta interes pentru diaspora Republicii Moldova, și anume: turism rural, turism religios, turism de afaceri, turism nostalgic, turism medical, turism balnear, turism cultural etc.

Memorandumul mai prevede ca în comun să fie elaborate și editate diverse materiale promoționale (broșuri despre obiectivele turistice, evenimentele cultural-turistice desfășurate în Republica Moldova, spoturi publicitare, etc.) care vor fi distribuite ulterior în diasporă. După posibilitate, părțile semnatare vor contribui la organizarea, în cadrul expozițiilor internaționale de turism la care va participa MCP, a unor sesiuni de degustații a bucatelor tradiționale moldovenești pentru vizitatorii standului Republicii Moldova, prin implicarea opțională a diasporei Republicii Moldova. 11 апреля 2018 года в кишиневском Центре информирования туристов был подписан Меморандум соглашение между Бюро по Связям с Диаспорой при Государственной канцелярии и Проектом Конкурентоспособности Молдовы при поддержке USAID и Правительства Швеции. Меморандум о сотрудничестве ставит перед собой цель развитие и укрепление отношений с ассоциациями диаспоры в целях продвижения туристического потенциала Республики Молдова на международной арене. Меморандум также способствует привлечению диаспорой Республики Молдова инвестиций в сектор туризма и поощрение развития различных форм туризма. 11

portret de asociaţie

CENTRUL DE PRIETENIE A POPOARELOR DIN REPUBLICA MOLDOVA ȘI GEORGIA

„CASA MARE”

Comunitatea moldovenilor din Georgia, reunită în Centrul de prietenie a popoarelor din Republica Moldova și Georgia „Casa Mare”, a desfășurat în acest an cea de-a treia ediție a Festivalului „Mărțișor”. Acest eveniment care promovează tradițiile a fost organizat de Centrul „Casa Mare”, cu suportul Consulatului onorific al Republicii Moldova la Tbilisi și Gurjaani, în asociere cu 12

Ambasada României în Georgia. Participanții la cea de-a treia ediție a Festivalului „Mărțișor” din Georgia au fost salutați în cadrul evenimentului de către Consulul Onorific al Republicii Moldova la Tbilisi, Kniaz Daseni, și Ambasadorul României în Georgia, H.E. Radu Liviu Horumbă. În mesajele lor, cei doi diplomați au prezentat semnificația tradiției de Mărțișor și au apreciat colaborarea diasporilor din Republica Moldova și România în Georgia. La 3 martie, în Georgia, este Ziua mamelor, iar toate doamnele care au participat la festivalul „Mărțișor”

au primit în dar flori și mărțișoare, confecționate la claca organizată la 25 februarie 2018, de către Centrul de prietenie a popoarelor din Republica Moldova și Georgia. Молдавская община в Грузии «Casa Mare» создана чтобы давать полную информацию о странах Молдова и Грузия, но и отвечать на ваши вопросы. Чтобы у собирающихся в Грузию путешественников отпали сомнения насчёт поездки. И чтобы помочь грузинам восполнить их интерес к республике Молдова. Община была основана, благодаря поддержке Почетного Консула республики Молдова в Грузии господина Иско Дасени.

BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

portret de asociaţie

AUTONOMIA NAȚIONAL-CULTURALĂ FEDERALĂ A MOLDOVENILOR DIN RUSIA Autonomia Național-Culturală Federală a Moldovenilor din Rusia a fost fondată de către cetățeni originari din Republica Moldova în scopul păstrării identității naționale și promovării culturii și imaginii țării. În prezent, președinția Autonomiei Naționale-Culturale Federale a Moldovenilor din Rusia este asigurată de Ludmila Korsun. Pentru realizarea scopurilor statutare, Autonomia Național-Culturală Federală a Moldovenilor din Rusia: • Promovează studierea și conservarea limbii de stat • Contribuie la o conștientizare publică mai profundă a patrimoniului istoric și cultural, a tradițiilor etnice • Contribuie la renașterea folclorului, obiceiurilor, artelor și meșteșugurilor tradiționale • Susține acțiunile de creație ale cetățenilor care mențin tradițiile etnice • Organizează acțiuni educaționale pentru tânăra generație în spiritul tradițiilor istorice și culturale • Contribuie la consolidarea armoniei dintre oameni de diferite naționalități și confesiuni MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 5 | ANUL 2018

Imagine: fnkamd.ru

La 12 martie 2018, în Federația Rusă a fost înregistrată oficial „Autonomia NaționalCulturală Federală a Moldovenilor din Rusia”.

• Promovează pacea și armonia între popoarele Federației Ruse și alte țări • Coordonează activitățile autonomiilor național-culturale regionale, membre ale organizației, pentru realizarea scopurilor propuse • Cooperează, în conformitate cu competențele sale, cu organele puterii legislative și executive, cu administrațiile publice locale, cu asociații de creație, științifice naționale și internaționale, întreprinderi, persoane fizice și juridice • Acordă sprijin pentru membrii organizației în stabilirea și menținerea legăturilor cu rudele și prietenii, care locuiesc în alte regiuni ale Federației Ruse • Realizează acțiuni culturale și educative • Susține prelegeri publice, conferințe, seminare, expoziții, concursuri și alte evenimente în conformitate cu obiectivele organizației

Cea mai recentă acțiune la care au participat reprezentanții Autonomiei Naționale-Culturale Federale a Moldovenilor din Rusia a fost festivalul consacrat Zilei familiei, iubirii și fidelității, organizat la muzeul-parc „Etnomir” din regiunea Kaluga. Concetățenii noștri au prezentat un spectacol al nunții tradiționale moldovenești și au povestit despre tradiții, participând de asemenea la un concert folcloric. 12 марта 2018 г. в соответствии с действующим законодательством была зарегистрирована «Федеральная Национально-Культурная Автономия Молдаван России». «Федеральная Национально-Культурная Автономия Молдаван России» была основана выходцами из Республики Молдова в целях сохранения национальной идентичности и самобытности нашего народа, популяризации молдавской культуры и образа Республики Молдовы в целом. 13

istorii de succes

CINCI SFATURI DE LA LUDMILA SÂRBU, TÂNĂRA DIN MOLDOVA CARE LOCUIEȘTE DE MAI BINE DE CINCI ANI ÎN VIENA — Cine este Ludmila Sârbu? - Un copil mult așteptat, iubit la infinit de bunici, foarte vesel, născut într-o zi de foc, pe malul stâng al Nistrului. Primii ani de copilărie i-a trăit destul de intens. Dar această viață, copilărie liniștită, luminoasă și frumoasă a noastră, a tuturor copiilor din stânga Nistrului, a fost spulberată în scurt timp. Magazinele se închideau, străzile erau din ce în ce mai pustiite, noi dormeam în subsolurile blocurilor. În fiecare zi auzeam cum un copil sau un matur a fost rănit sau ucis... Începuse războiul. Pentru siguranța mea și a surorii mele, părinții au decis să ne evacueze.

Ludmila Sârbu se află de peste jumătate de deceniu la Viena, unde a fost numită de către Ministerul austriac de Externe Ambasador pentru Integrare. În Austria Ludmila Sârbu conduce Asociația „ProMoldova“. Pentru tânăra originară din Moldova acasă înseamnă și „locul de suflet care rămâne curtea bunicilor, de unde am plecat cu demnitate”. „Acasă este locul unde mă simt bine, unde mă simt acceptată, unde mă simt ajutată și iubită, unde simt dezvoltarea mea ca persoană, unde mă simt liber”, afirmă Ludmila Sîrbu, care împărtășește în acest interviu și cinci lecții de viață. 14

Îmi amintesc un eveniment din copilăria mea. Era o zi cu soare, o zi de mai, și parcă nimic nu prevestea nenorocirea. Noi traversam Nistrul cu bacul. Fiind copii, ne jucam între noi și alergam printre mașini. La un moment dat, parcă a apărut un sunet surd în urechile mele, abia deslușeam țipetele, toată lumea fugea și încerca să-și găsească un ascunziș, am întors capul și am văzut cum un glonte a străbătut brațul unei femei.... În acel moment am devenit mai matură, am înțeles ce înseamnă viața unui om. Bunicii au fost bucuria, împlinirea și alinarea copilăriei mele. Pe buniBIROUL RELAȚII CU DIASPORA

istorii de succes ca o port și acum în suflet ca pe o icoană sfântă! Iubirea infinită și grija bunicilor, educația lor creștinească m-au făcut să pornesc cu demnitate în lume. Am obținut o bursă la Facultatea de Drept din Brașov, dar mama fiind grijulie, mi-a interzis să plec de lângă ea pe motiv ca sunt un copil fragil. Depășindu-se termenul de depunere a actelor la Universitate, mi-am depus actele la Colegiul de Informatică și Drept, specializarea Drept. Am absolvit colegiul cu nota cea mai mare. Mai târziu, am mers la Universitate, unde am absolvit Facultatea de Drept cu media peste nouă. Tot în acest timp am activat la Inspectoratul Fiscal de Stat, după care, la o companie privată de Advertising în calitate de Șef Manager. Eram sigură că niciodată nu voi pleca din Moldova. Dar iubirea, iubirea... te poate duce și la capătul lumii. S-a întâmplat că necazul nu m-a ocolit: s-a îmbolnăvit grav iubitul meu. A fost un moment de răscruce, un moment foarte greu pentru mine. Acum suntem foarte bine, logodiți și foarte fericiți că ne avem unul pe altul. În momentul în care am venit la Viena, era foarte clar pentru mine că eu trebuie să fac ceea ce-mi place. Așa că am continuat studiile la Facultatea de Drept din Viena. În timpul de față studiez și sunt implicată în diferite proiecte de integrare și sociale ale orașului Viena. Am fost numită de către autoritățile orașului Viena și de către organele Ministerului de Externe al Austriei, Ambasador pentreu Integrare (Integrationsbotschafterin). MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 5 | ANUL 2018

— Care a fost impactul între ceea ce ai lasat acasă şi ce a găsit deja în Austria? - Cel mai important factor al integrării într-o societate nouă este limba. Așa că primul impact a fost că limba mea maternă nu se vorbea în locul unde mă aflam. Trebuie să recunosc că eu sunt un caz mai fericit în comparație cu altele. Eu am venit la Viena, urmându-mi dragostea. De aceea am tot respectul pentru cei care vin și o iau de la zero. Sigur, procesul de adaptare a fost foarte greu și pentru mine. La început, iubitul meu era plecat cu lunile cu chestiuni de serviciu. Au

fost niște luni foarte grele pentru mine. Eram zile întregi, chiar și luni, singură-singurică. Nu cunoșteam pe nimeni. Lipsa de prieteni, singurătatea au fost un obstacol al integrării sociale. — Ce ai învățat din procesul migrației pe care l-ai trăit și îl trăiești acum? - Am învățat că omul se adaptează oriunde ar fi! Totul depinde de scopurile pe care și le pune și ce-și dorește el cu adevărat în viață. Când migrezi, îți asumi anumite schimbări în viață, care pot fi destul de dure ca experiență. În Austria am avut ocazia să o cunosc pe jurnalista politică Barbara Coudenhove-Kalergi, de la care am 15

istorii de succes Majoritatea încearcă să posede, să agonisească bunuri materiale ca să scape de sărăcie. Adevărul trist este că nu vei putea scăpa niciodată de sărăcie atâta timp cât nu vei încerca sau nu vei tinde spre a crea, a fi, a te dezvolta. Așa se și explică faptul de ce unele țări o duc mai bine și altele mai puțin bine. Deseori simțim nevoia să învinuim clasa politică pentru nereușitele societății. Cred cu tărie că eșecurile sau nereușitele unei societăți provin din pasivitatea individului sau absența implicării lui în societate, prin creație, prin realizarea sa ca personalitate sau prin dezvoltarea sa. avut onoarea să primesc o carte a sa - „Zuhause ist überall", în română ar fi „Oriunde este acasă", care m-a ajutat să înțeleg fenomenul migrației și, cel mai important, m-a ajutat să răspund la întrebările legate de migrare care mă măcinau. Pot să spun că am învățat că lumea nu se împarte în țări și națiuni, iar hotarele teritoriale sunt niște formalități politice. Lumea se împarte în cei civilizați și necivilizați, în cei care-și respectă reciproc tradițiile și obiceiurile și cei care își încalcă valorile. Lumea se împarte în cei care-și doresc să aibă și cei care vor să fie. Din păcate, în societate domină aviditatea, care este provocată, la rândul ei, de sărăcie. 16

Voința unei persoane de a se implica ajută foarte mult la crearea unui dialog. Dialogul sau socializarea este un factor prioritar în fenomenul de emigrație sau în procesul de integrare. Implicarea individului în societate poate fi de rezonanță atâta timp cât cunoaște mai multe limbi și culturi. Noi moldovenii, cei aflați în afara hotarelor Republicii Moldova, am putea fi de mare folos atât țării în care trăim, cât și țării noastre. Am învățat că în Austria și nu numai cuvântul „toleranță" ar trebui evitat. O situație nouă, un obicei, o tradiție, o regulă morală sau legală trebuie acceptată și respectată. Când accepți țara-gazdă și începi să o respecți,

atunci simți acel efect al integrării. Adică, ești printre ei, ești de-al lor și te simți bine unde ești. — Ce poți să ne spui despre studiile făcute făcute în Austria? Calitatea lor diferă de a celor din Republica Moldova? - Nu știu dacă am eu căderea să vorbesc despre calitatea studiilor din Republica Moldova sau din Austria. Sigur pot să spun că noi, la fel, avem profesori bine pregătiți ca în străinătate. Cred că în instituțiile de învățământ din Republica Moldova metoda didactică și de predare este mai conservativă și mai veche. În Austria profesorii susțin o asemenea atitudine. Ba mai mult, profesorul nu susține niciodată că o anumită teorie este fixă. Ești în drept să contrazici teoria, bineînțeles, aducând argumente bine motivate și justificate. În instituțiile de învățământ din Austria studentului i se pun la dispoziție toate resursele necesare pentru ca acesta să-și pună în aplicare ideea susținută. Spre exemplu: studenții de la drept au acces la diferite conferințe internaționale ale statului austriac sau ale Uniunii Europene. Ei participă la aceste conferințe înaintând propuneri sau susținând referate. În Austria studenților li se acordă o libertate în a-și face timp pentru studii și, în același timp, să aplice ce au studiat. Practica este o metodă de a-l ajuta pe student să pună în aplicare ideile proprii. Accesul la informații, organizarea diferitelor acțiuni, dezvoltarea și promovarea unei idei a studentului sunt elemente esențiale pe parcursul anilor de studii. StudenBIROUL RELAȚII CU DIASPORA

istorii de succes tul din Austria este mult mai bine informat decât studentul din Republica Moldova. Și, după cum știm, un om bine informat este un om puternic. — Cred că visul multor tineri este să facă studii în afară... A fost un drum lung? - Este un drum pe care îl parcurg în continuare cu multă muncă, ambiție, responsabilitate, uneori și cu anumite frici de nereușite. Dar mă consolez prin faptul că orice nereușită este și o experiență din care poți să scoți lecții utile pentru tine însăți. Ca să reușești să intri în grația autorităților din Viena, trebuie să muncești dublu, ca să demonstrezi că ești la fel de bun ca și cei nativi aici. Fiind o persoana activă, particip la diferite întruniri și conferințe internaționale, unde mi s-au deschis uși și diverse posibilități. De asemenea, am fost implicată în proiecte de amploare ale orașului Viena și ale statului austriac, ca de exemplu „Wir sind alle Wien", „Zusammen Österreich". În afară de aceasta, ca studentă la Facultatea de Drept din cadrul Universității din Viena, sunt implicată în diferite proiecte legate de interesele și drepturile omului. În ultimul timp m-a preocupat foarte mult fenomenul integrării, având ca scop și dorință de a-i ajuta atât pe concetățenii mei, cât și pe alții care se confruntă cu diferite obstacole sau prejudecăți în procesul de integrare. Anul trecut am avut ocazia să fac parte din echipa organizatorică a unui proiect de amploare intercultural, susținut de primăria orașului Viena. Acest proiect mi-a oferit cunoștințe, prieteni noi și, cel mai important, MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 5 | ANUL 2018

aprecierea implicării mele. Anul acesta, am avut onoarea să fiu numită coordonatoarea acestui proiect. Desigur, înainte de a accepta propunerea, am avut careva temeri. Eram și sunt foarte conștientă că mi s-a încredințat o mare responsabilitate. În calitate de coordonatoare a proiectului, am ocazia să cunosc oameni importanți din diferite domenii. Cineva chiar mi-a spus că în momentul în care cineva se ambiționează și se dedică unui proiect așa cum o fac eu, cu siguranță va realiza un lucru foarte bun. — Cum ți-a venit ideea consolidării unei asociații ? Ce poți să ne spui despre activitățile asociației? - La Viena sunt asociații ale moldovenilor, care, mai mult sau mai puțin, se întâlnesc între ele și sărbătoresc anumite ocazii. Ceea ce este foarte frumos și chiar necesar, pentru că noi trebuie să ne cunoaștem între noi. Însă intenția mea și dorința, în legătură cu comunitatea moldovenilor din Viena și nu numai, este mai mare decât atât. Dorința mea este de a scoate în evidență comunitatea moldovenilor din Austria și de a crea o punte de socializare între moldoveni și austrieci. Cred cu tărie că ea, comunitatea, poate obține o voce în societatea austriacă. În plus, am recepționat diversele probleme cu care se confruntă femeile și, mai ales, mamele din comunitatea moldovenească din Austria. Lipsa informației a fost dintotdeauna un obstacol în a cere drepturile și a te apăra în caz de necesitate. Deseori concetățenii noștri nici nu-și dau seama sau nu cunosc ce posibilități le sunt oferite ca să li se facă viața mai

ușoară în Austria. Cel mai trist este că uneori se simt neajutorați, din motiv că nu știu unde să de adreseze în caz de nevoie. Sesizând toate aceste probleme, fiind susținută și știind cum am putea să contribuim ca să-i ajutăm pe cetățenii noștri, a apărut ideea înființării Asociației „ProMoldova". Asociația „ProMoldova" are ca scop nu doar să promoveze și să susțină cultura și valorile moldovenești în societatea austriacă, oferindu-i astfel un ecou în societate, dar și să contribuie la consolidarea comunității, la ajutorarea acesteia în procesul de integrare și dezvoltare. Asociația „ProMoldova" este o asociație tânără și, în afară de faptul că a reușit să organizeze o șezătoare în scop caritativ, să mobilizeze un grup de oameni de afaceri pentru același scop caritativ, am reușit să aducem un spectacol pentru copii în limba română al Teatrului Regina Maria, Trupa „Arcadia" din Oradea, România. De asemenea, asociația a reușit să se prezinte la una dintre cele mai importante adunări generale a Uniunii Societăților Străine din Austria. Cert este că Asociația „ProMoldova" are un program foarte ambițios și în timpul de față are două proiecte care sunt în derulare. Unul dintre proiecte este dedicat femeilor din comunitate și celălalt este dedicat copiilor. De asemenea, Asociația „ProMoldova" are onoarea de a fi co-organizator al mai multor evenimente din cadrul proiectului susținut de primăria orașului Viena, care vor avea loc în luna septembrie. Noi, ca organizatori, neam propus lucruri mărețe în acest proiect și sper din tot sufletul că le vom reuși. 17

istorii de succes tru. Uneori mai fac și o excursie și savurez schimbul de ambianță. — Unde este pentru tine „acasă"? - Nu cred în stereotipul parafrazat „ca acasă nu e nicăieri". Sigur, locul de suflet va rămâne curtea bunicilor, de unde am plecat cu demnitate. Dar, pentru mine, acasă este locul unde mă simt bine, unde mă simt acceptată, unde mă simt ajutată și iubită, unde simt dezvoltarea mea ca persoană, unde mă simt liber. Libertatea este valoarea esențială pentru om. Dacă te simți liber, atunci ești acasă!

— Cum decurge o zi obișnuită de muncă? - O zi de muncă din viața mea este diferită în fiecare zi și este organizată în funcție de prioritățile la acel moment. Uneori muncesc și duminica, dacă e cazul. Zilele mele de muncă sunt foarte pline. Nu există rutină, deși uneori mi-ași dori asta. Dacă am ore la facultate, atunci trezirea este la orele cinci dimineața. Ziua începe neapărat cu o cafea aromată, pe care o savurez din plin la răsăritul soarelui. Micul dejun îl iau de obicei în oraș, uneori pot și să sar peste el. Orele de facultate sunt timpul pe care-l ador. De ce? Fiindcă este timpul în care absorb informațiile cele mai inte18

resante pentru mine. După ore pot avea întâlniri de serviciu sau trebuie să iau parte la anumite conferințe. În drum spre destinație, accesez internetul sau citesc cartea pe care o port în acel moment cu mine. O dată pe săptămână, am orele de engleză. De obicei, după ore sunt preocupată de proiecte și după aceea până seara târziu cu studiile. Seara, când ajung acasă, mă simt ca într-un colț de rai, nu fac altceva decât să mănânc ceva, să citesc ceva pentru sufletul meu sau, dacă sunt în pană de timp cu pregătirile pentru examene, atunci acestea au prioritate. Duminica este ziua dedicată trăirilor culturale: vizitez muzee, mă duc la film sau la vreun spectacol de tea-

— Cum îți vezi viitorul? În Republica Moldova sau în altă ţară? - În general, eu mă simt foarte bine unde sunt. Chiar zilele trecute, cineva mi-a zis că se observă cu ochiul liber acest lucru. N-aș putea să spun cu certitudine unde îmi văd eu viitorul. Dar știu foarte clar că voi face tot ce îmi stă în puteri în calitate de cetățean, ca să contribui cât de puțin la bunăstarea țării din care provin. Nu pot să spun acum cum și în ce mod o voi face... Dar sigur o voi face! Interviu realizat de Aliona Purci Людмила Сырбу находится уже более пяти лет в Вене, где Министерство иностранных дел Австрии назначило ее Послом по интегрированию. В Австрии Людмила Сырбу руководит Ассоциацией «ПроМолдова». Для молодой уроженки Молдовы дом – это родные места, это двор дедушки и бабушки, откуда она уехала, уверенно вступив во взрослую жизнь. «Дом это место, где я чувствую себя хорошо, где меня понимают, где мне помогают и любят, где я ощущаю свое развитие как личность, где чувствую себя свободно», заявила Людмила Сырбу, которая делиться в этом интервью уроками из своей жизни. BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

istorii de succes

Cinci lecţii învăţate de Ludmila Sîrbu de la austrieci

UMILINȚA nu este o rușine, ci este O TĂMĂDUIRE. Când cineva încearcă să te umilească, te uiți cu îngăduință la acea persoană și

VEI ÎNȚELEGE cât de puternic ești.

CREDE și vei trece și prin stâncă!

Nu există

PERSOANE IMPORTANTE și MAI PUȚIN IMPORTANTE, există

ATITUDINE!

MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 5 | ANUL 2018

Replicile urâte auzite de la

persoane neînsemnate pentru tine sunt doar vorbe goale -

„Câinii latră, caravana trece".

NATURA

și bucuria lucrurilor mărunte îmbogățesc

SUFLETUL făcându-te fericit.

ÎNCEARCĂ! 19

istorii de succes Catherine de Caraman, începând cu vârsta de cinci ani, împreună cu profesoara ei de pian Larisa Jar, în perioada ultimilor trei ani, a reprezentat Republica Moldova la peste 15 concursuri internaționale de pian, contribuind semnificativ la promovarea imaginii Republicii Moldova în plan internațional. Catherine de Caraman deține în palmares o serie de premii, diplome atât la concursuri naționale, cât și internaționale.

MICUL MOZART DE MOLDOVA,

CATHERINE DE CARAMAN,

DUCE FAIMA REPUBLICII MOLDOVA DEPARTE DE HOTARELE ȚĂRII 20

Timp de trei ani, Catherine de Caraman a dus faima Republicii Moldova departe de hotarele țării. Datorită talentului, ambițiilor și a muncii de 5-8 ore de pian zilnice, depuse de către profesorul de pian Larisa Jar, pianista de doar opt ani a reușit să fie supranumită în Europa „Micul Mozart din Moldova”. În ianuarie 2018, Catherine de Caraman și profesoara ei de pian, șef catedră pian în cadrul Liceului Republican de Muzică, Larisa Jar au fost decorate cu medalia de onoare a Republicii Franceze pentru o contribuție semnificativă la dezvoltarea culturii muzicale europene. În martie 2018, Catherine de Caraman împreună cu profesoara ei a repreBIROUL RELAȚII CU DIASPORA

istorii de succes zentat Republica Moldova la concursul internațional de pian din or. Iași, România. Pe 20 mai 2018, Catherine de Caraman a reprezentat Republica Moldova la unul din cele mai prestigioase concursuri internaționale de pian din Italia, în or. Veneția. Micuța pianistă este câștigătoarea CUPEI concursului internațional de pian "Nice Cote de Azur", Franța (2016); câștigătoarea GRAND PRIX al concursului internațional de pian din or. Cannes, Franța (2018) şi câștigătoarea locului I al unuia din cele prestigioase concursuri de pian din or. Moscova, Rusia (2018). Până în prezent Catherine de Caraman deține titlul de laureată a mai multor concursuri naționalele și internaționale de pian din Moldova, Franța și Rusia: -

Franța, Marseille - 2016 (Locul I) Franța, Paris - 2016 (Locul II) Franța, Nice - 2016 (Locul I) R. Moldova - 2015, 2016, 2017 Polonia - 2015, 2017 (Locul II) Franța, Paris - 2018 (Locul II) Franța, Cannes - 2018 (Grand Prix) Moscova, Rusia - 2018 (Locul I).

Катерин де Караман с пятилетнего возраста вместе со своим учителем фортепиано Ларисой Жар за последние 3 года представила Республику Молдова на более 15 международных конкурсах молодых пианистов, способствуя, тем самым, продвижению Республики Молдова на международной арене. Она является обладателем множества премий, почетных дипломов как национальных, так и международных конкурсов.

MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 5 | ANUL 2018

BRD în acțiune

MOLDOVENII DIN DIASPORA

AU FOST ÎNTÂMPINAȚI CU SURPRIZE LA AEROPORTUL INTERNAȚIONAL CHIȘINĂU

Moldovenii din diasporă care au sosit miercuri, 4 aprilie 2018, din diverse colțuri ale lumii au avut parte parte de surprize la Aeroportul Internațional Chișinău. Vizitatorii au primit broșuri promoționale care conțin cupoane cu reduceri de prețuri atât pentru achizițiile la brandurile de țară DIN INIMĂ și Vinul Moldovei, cât și pentru vizitele la unele vinării din țară. Biroul Relații cu Diaspora a salutat revenirea acasă a moldovenilor cu prilejul sărbătorilor pascale - moment în care avem posibilitatea de a ne revedea cu cei dragi. 22

În cadrul evenimentului, reprezentanții BRD au distribuit broșuri promoționale care conțin cupoane cu reduceri, cetățenilor Republicii Moldova care s-au reîntors din orașele

Moscova, Veneția și Frankfurt. Pliantele distribuite fac parte din campania națională „Fii Oaspetele Nostru” (#fiioaspetelenostru, #beourguest), care are drept scop promovarea Republicii Moldova ca destinație turistică. Acțiunea a fost organizată de către Biroul relații cu diaspora (BRD) cu susținerea Proiectului de Competitivitate din Moldova, finanțat de USAID și Guvernul Suediei, în parteneriat cu Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV), Asociația Patronală din Industria Ușoară (APIUS) și compania „Avia Invest”. В Международном Аэропорту Кишинева молдаван из диаспоры, прибывших 4 апреля 2018 года из различных стран мира, ждал приятный сюрприз. Они получили рекламные брошюры, которые содержали купоны со скидками на приобретение продукции известных отечественных брендов DIN INIMĂ и Vinul Moldovei, а также на посещение некоторых Винных домов страны. Розданные рекламные буклеты являются частью национальной кампании «Будь Нашим Гостем» (#fiioaspetelenostru, #beourguest). BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

BRD în acţiune

COPII MOLDOVENILOR DIN STRĂINĂTATE

STUDIAZĂ LIMBA ROMÂNĂ Copiii din diasporă pot studia limba română prin intermediul unor materiale didactice elaborate în mod special pentru ei. La, 25 aprilie 2018, la sediul Asociației Naționale a Trainerilor Europeni din Moldova (ANTEM) au fost prezentate materialele didactice pentru Centrele Educaționale din Diasporă – manual, ghid, curriculum „Învățăm Limba Română Împreună. Primii pași”. La eveniment au participat reprezentanți ai Biroului Relații cu Diaspora (BRD) din cadrul Cancelariei de Stat, Ministerului Educației, Culturii și Cercetării (MECC), Organizației Internaționale pentru Migrație, Misiunea în Moldova (OIM), ANTEM, reprezentanți ai diasporei etc. Manualul pentru studierea limbii române nivel A1 este destinat copiii cu vârsta între 7-12 ani din diaspora Republicii Moldova. Lotul de cărți „Învățăm Limba Română Împreună. Primii pași” în număr de 400 de exemplare, a fost expediat spre Centrele Educaționale din Italia, Portugalia, Belgia, Franța, Irlanda, Kazahstan, Canada, Rusia și Georgia. Totodată, copiilor din diasporă se vor bucura și de alte 2800 de cărți scrise MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 5 | ANUL 2018

în limba română. Prin această inițiativă, Guvernul Republicii Moldova susține păstrarea identității lingvistice a copiilor din diasporă, conectarea la valorile neamului și promovarea tradițiilor populare. Manualul și ghidul metodologic care îl însoțește au fost elaborate conform curriculumului la limba română pentru Centrele Educaționale din Diasporă, aprobat de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Materialele didactice au fost realizate în cadrul proiectului „Consolidarea capacităților de dezvoltare a Moldovei prin crearea parteneriatelor dintre

diasporă și țara de origine”, finanțat de Fondul pentru Dezvoltare Internațională al OIM, în parteneriat cu BRD și MECC. Дети из диаспоры теперь могут изучать румынский язык при помощи дидактических материалов, специально разработанных для них. Международная Организация по Миграции в сотрудничестве с Министерством Просвещения, Культуры и Исследований и Бюро по Связям с Диаспорой представили в рамках конференции справочник, курикулум и учебник «Учим румынский язык вместе. Первые шаги». Дидактические материалы переданы десяти Воспитательным центрам диаспоры и включают также Методологический справочник, разработанный в целях упрощения процесса преподавания и изучения румынского языка за рубежом. 23

Diaspora Engagement Hub

PROIECTE ALE DIASPOREI

FINANȚATE ÎN CADRUL PROGRAMULUI GUVERNAMENTAL DE GRANTURI TEMATICE

DIASPORA ENGAGEMENT HUB

Alina Stanciu, Republica Moldova, în parteneriat cu Asociația „Alianța pentru Sprijinirea Basarabiei” din Franța, Asociația pentru Integrarea Migranților din Franța și Asociația „Orfeu” din Grecia – Proiectul „Moștenire – punte între ieri și mâine”, ediția a 25-a;

În rezultatul desfășurării concursului de evaluare a proiectelor depuse în cadrul Programului guvernamental de granturi tematice DIASPORA ENGAGEMENT HUB (DEH), destinat cetățenilor Republicii Moldova din diasporă, Biroul Relații cu Diaspora (BRD) din cadrul Cancelariei de Stat a anunțat lista beneficiarilor. Comisia de evaluare și selectare a proiectelor a desemnat 18 proiecte câștigătoare dintre cele 26 dosare depuse în perioada 7 decembrie 2017 - 15 martie 2018, pentru trei subprograme: Parteneriate tematice regionale, Abi24

litarea femeilor din diasporă și Reîntoarcerea profesională a diasporei. Astfel, în cadrul subprogramului PARTENERIATE TEMATICE REGIONALE au fost selectate spre finanțare 3 din 4 dosare depuse:

Natalia Răileanu, Republica Moldova, în parteneriat cu Asociația „Casa Mare” din Sacramento din SUA și Grupul de inițiativă „Cimișlieni din nordul Italiei” – Proiectul „Prin ochii lor”; Nicu Știrbet, Republica Moldova, în parteneriat cu Asociația „DIALOG” din Elveția, Clubul Studenților Basarabeni și Bucovineni „Ștefan cel Mare și Sfânt” din România și Organizația Studenților Basarabeni BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

Diaspora Engagement Hub București din Romania – Proiectul „ReDescoperă Lunca Prutului” (condiționat). Proiectele câștigătoare la această categorie, orientate spre crearea parteneriatelor dintre asociații pentru desfășurarea diferitelor acțiuni cu caracter socio-economic regional, comunitar, educațional și de sănătate, vor fi finanțate cu 93 986.50 MDL per grant. În cadrul subprogramului ABILITAREA FEMEILOR ÎN DIASPORĂ au fost selectate spre finanțare 5 din 12 dosare depuse: Julieta Grădinaru, Elveția - Proiectul „Crearea atelierului științific pentru elevi și studenți EUREKA”; Liliana Țurcanu, Italia - Proiectul „Ecoul Neamului” (condiționat). Proiectele câștigătoare ale acestui subprogram, orientate spre abilitarea economică, socială, civică, juridică și economică a femeilor din diasporă, vor fi finanțate cu 93 986.50 MDL per grant. În cadrul subprogramului REÎNTOARCEREA PROFESIONALĂ A DIASPOREI au fost selectate spre finanțare 10 din 10 dosare depuse: Lilian Negura, Canada – Proiectul „Transfer de experiență canadiană de predare și cercetare a asistenței sociale”; MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 5 | ANUL 2018

Cezara Kolesnik, Belgia – Proiectul „Claude Monet sursele picturii moderne”; Liliana Surugiu, Canada – Proiectul „Transfer tehnologic pentru realizarea unui model de turbina eoliană cu ax vertical pentru producere de energie electrică în Republica Moldova”; Ecaterina Baranov, Franța – Proiectul „Lelița Franța Joacă Sârba Moldovenească”; Teodor Ajder, Polonia – Proiectul „Media-zine, de la teorie la practică”; Maria Dandeș (Lupu), Canada – Proiectul „Lectura activitate familială” (condiționat); Maxim Surdu, Danemarca – Proiectul „4 Hands, back to origins”;

Proiectele câștigătoare la această categorie, orientate în scopul încurajării transferului de capital uman și experienței profesionale pentru dezvoltarea academică, socială și economică a Republicii Moldova, vor fi finanțate cu 37 594.60 MDL per grant. DEH este un program de granturi tematice, destinat cetățenilor originari din Republica Moldova aflați peste hotare și se desfășoară cu suportul financiar al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) în cadrul proiectului „Consolidarea capacităților instituționale ale Republicii Moldova în domeniul migrației și dezvoltării” în faza a II-a. Scopul programului este de a-i susține pe moldovenii din străinătate în implementarea ideilor lor în Republica Moldova și de a pune în valoare capitalul uman al diasporei. brd.gov.md Несколько проектов диаспоры финансируются в рамках Правительственной программы тематических грантов DIASPORA ENGAGEMENT HUB (DEH). DEH является программой тематических грантов, предназначенной для уроженцев Республики Молдова, находящихся за рубежом и осуществляется при финансовой поддержке Агентства по развитию и сотрудничеству Швейцарии в рамках проекта «Консолидация учрежденческих качеств Республики Молдова в области миграции и развития», второй этап.

Corneliu Tiulenev, Danemarca – Proiectul „4 Hands, back to origins”;

istorii de succes

MOLDOVEANCA SOMILIER DE CEAI ÎN DUBAI:

MARINA RABEI

Experiența profesională a Marinei Rabei a fost de la început o provocare; a lucrat în industria imobiliară, la compania „Nakheel", cunoscută pentru insulele artificiale în formă de palmier, unde și-a format primele aptitudini de serviciu cu clienți de calibru diferit. Apoi a lucrat trei ani în industria maritimă, unde a învățat cum se construiesc navele petroliere, coordonând reparația acestora la docuri uscate în toată lumea. „Profesia aceasta este 24/7 și este foarte masculină, care m-a forțat să mă reprofilez într-un domeniu mai feminin", spune somelierul de ceai Marina Rabei.

Marina Rabei este originară din satul Cojușna, Strășeni, și deja de 12 ani este stabilită în Dubai. După absolvirea Academiei de Studii Economice din Moldova, Catedra de Turism/Marketing, la îndemnul unei prietene, care lucra atunci la „Emirates Airlines”, în vara anului 2006 pleacă din Moldova, pentru a explora oportunitățile orașului Dubai. Visa să devină stewardesă, să călătorească în lumea întreagă. Însă, din fericire, mărturisește Marina Rabei, invitația la interviu la „Emirates” venise prea târziu, deja era angajată la o companie de imobiliare. Și acum este somelier de ceai. 26

„Ulterior, am deschid propria afacere, o companie boutique de import a produselor profesionale pentru păr. Am distribuit exclusiv produsele „Revlon Proffesional" în Emiratele Arabe până unul dintre distribuitorii majori de pe piață mi-a „furat" distribuția. Experiența aceasta m-a necăjit în acea perioadă, însă ca rezultat am creat un brand al meu. Așa s-a născut „Avantcha", compania de ceaiuri rafinate", a povestit conaționala noastră Marina Rabei. - Cum a fost la început aici? Cum v-a întâmpinat Dubai-ul? - E mereu greu de la început. Orice schimbare provoacă disconfort, dar este oricum mai ușor când ai 20 de ani. În Dubai, 80-90% din populație sunt expatriați, ceea ce face mai ușoară integrarea în cercuri sociale BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

istorii de succes în comparație cu alte state. În același timp, dacă marea majoritate sunt expatriați, prieteniile durează cât perioada de ședere, un an, doi sau trei. În 2006 în Dubai era o perioadă de dezvoltare economică explozivă, oportunitățile de creștere în cariere, de a învăța o profesie nouă, de a câștiga bani mulți - erau imense. Am învățat foarte repede să-mi asum responsabilități și să livrez angajamentele propuse; nu era și nu este loc pentru justificări. Nu ai job, ai 30 de zile să părăsești țara. - Și studiile? Am făcut studiile online, la Asociația de Ceaiuri din Toronto. Aceste studii sunt foarte solicitante, este un volum mare de informație și un mod de a învăța foarte independent. Nu le pot compara cu studiile obligatorii, dar pot spune cu certitudine că orice fel de studii sunt importante și ajută la creșterea profesională și personală. - Și Dubai-ul cu stereotipurile care s-au format referitor în jurul acestui oraș? - Majoritatea prietenilor mei de aici ar spune că eu sunt ocrotitoarea orașului, pentru că eu mereu l-am glorificat și onorat. Ca orice oraș sau stat din lume, Dubai-ul are avantajele și dezavantajele proprii; propun să nu uităm despre aspectele istorice și economice ale acestei țări. Dubai este cel mai mare oraș din Emiratele Arabe Unite, care a cunoscut o dezvoltare economică bruscă în urma descoperirii petrolului în anii 60. Acum însă prețul la petrol s-a majorat și aici, chiar dacă e mai ieftin decât în Europa, de exemplu, dar e aproape dublu decât era cu zece ani în urmă. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 5 | ANUL 2018

istorii de succes compania furnizează lunar aproximativ 150 HoReCa clienți în Emirate și statele CCG (Consiliul de Cooperare din Golf); sunt restaurante, cafenele, birouri guvernamentale, spa etc.

Rezervele petroliere în Dubai erau și sunt limitate, fapt care a îndemnat guvernul să dezvolte turismul și comerțul. Construirea hotelurilor, instituțiilor financiare, centrelor de recreere etc. a generat un flux de forță de muncă din străinătate. Acum orașul Dubai este e o metropolă multi-culturală, cu infrastructură ultra-modernă, care oferă posibilități de creștere și câteodată de a face bani, însă nu mai e ce a fost acum un deceniu. Competiția este mai dură, prețurile au crescut foarte mult. Acum noi toți trebuie să lucrăm mai mult. În Dubai salariul depinde de pașaport. Însă cei care demonstrează sârguință și loialitate sunt remarcați.

În același timp, avem magazinul de ceai online, care oferă posibilitatea de a cumpăra ceaiurile noastre pentru uz personal. De asemenea, construim un lounge/magazin de ceai, care sperăm să se deschidă în toamnă. Fiecare zi de muncă este imprevizibilă, munca mea este divizată între online marketing, negocieri de contracte, vânzări, degustări de ceaiuri și dezvoltarea produselor noi. - Ce ați învățat din procesul migrației pe care l-ați trăit și îl trăiți acum? - A migra înseamnă a accepta cultura-gazdă, a prelua obiceiurile și a respecta diferențele.

- Comunicați cu alți moldoveni? Putem spune că există o comunitate consolidată a moldovenilor în Dubai? - Cunosc și comunic cu mai mulți moldoveni aici, iar comunitatea moldovenilor a crescut considerabil în ultimii cinci ani. Prietena mea cea mai apropiata este din Moldova și avem și o angajată la compania noastră, originară din Moldova. - Munciți în calitate de somelier de ceai, activitate aparent nouă pe piață. Ce include această activitate? - Am obținut diploma de somelier de ceai anul trecut de la Asociația de Ceai și Infuzii din Canada, unde am studiat aproape un an. Este adevărat, este o activitate mai nouă. Un somelier de ceai este o persoană calificată și informată în toate aspectele industriei de ceai, lanțul valoric de la creștere/producere până la retailer/servire; trebuie să cunoască 28

- Unde este pentru dumneavoastră „acasă"? - Cea mai apropiată casă în prezent este Dubai-ul. E evident că viitorul este imprevizibil și visez la un hotel micuț, pe malul mării undeva în Asia. Aliona PURCI

istoria, cultura, procesul de creștere, cultivare și de procesare, tipurile de ceai, în același timp formularea de meniu-uri pentru HoReCa. - Cum decurge o zi de muncă a unui somelier de ceai? - Sunt partener la compania de ceai, AVANTCHA, iar o zi de muncă implică mai puține degustări de ceai decât mi-aș fi dorit în realitate și mai multe chestii organizatorice. În prezent,

Марина Рабей является уроженкой села Кожушна района Страшень, и уже 12 лет живет в Дубае. Она мечтала стать стюардессой и увидеть весь мир. Однако, к счастью, рассказывает Марина Рабей, приглашение на собеседование от авиакомпании Emirates пришло слишком поздно, она уже работала в агентстве недвижимости. В настоящее время она трудится чайным сомелье. Она получила диплом Чайного Сомелье в Ассоциации Чая и Настоев Канады, где обучалась почти год. В настоящее время Марина Рабей – партнер чайной компании AVANTCHA, клиентами которой являются рестораны, кафе, правительственные учреждения и др. BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

portret de asociaţie

ÎN CANADA A FOST CREAT

CONSILIUL NAȚIONAL AL DIASPOREI La 20 ianuarie 2018, în orașul Montréal, Canada, a avut loc Masa rotundă a asociațiilor diasporei din Canada. În cadrul evenimentului a fost creat Consiliul Național al Diasporei din Canada (CNDC) și a fost adoptat Regulamentul de funcționare a acestuia. Decizia de constituire a CNDN aparține asociațiilor obștești ale diasporei Republicii Moldova. CNDC a fost creat pentru a armoniza și coordona activitățile asociațiilor obștești ale diasporei și grupurilor comunitare în scopul sporirii eficienței și vizibilității activităților culturale și economice, menite să contribuie la promovarea valorilor culturale și economice naționale, precum și la menținerea unei relații permanente cu Republica Moldova, cooperarea pe orizontală cu Biroul Relații cu Diaspora (BRD) din cadrul Cancelariei Stat și Ambasada Republicii Moldova în Canada, cu alți parteneri instituționali din Republica Moldova și Canada. Proiectul, inițiat de reprezentanta diasporei Ala Mîndîcanu, doctor în științe economice, expert în comunicare, președinta Asociației Comunitatea Moldovenilor din Québec, a fost susținut de către Biroul Relații cu Diaspora și finanțat de către MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 5 | ANUL 2018

Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), Misiunea în Moldova. La Masa rotundă a asociațiilor diasporei canadiene au fost prezenți reprezentați din sectorul asociativ din Montréal, Edmonton, Calgary, Laval ș.a.

Consiliul Național al Diasporei din Canada și-a început activitățile pe 25 ianuarie 2018, când s-a întrunit la prima sa ședință pentru a discuta Programul de activitate pentru 2018-2019. Doamna Ala Mîndîcanu a fost aleasă prin consens ca Gestionar al CNDC.

Participanții au fost salutați de oaspeții de onoare, E.S. Ala Beleavschi, Ambasador al Republicii Moldova în Canada; Ioana Gabriela Costache, Consul General al României la Montréal; Ghenadie Crețu, coordonator al Programului Migrație și Dezvoltare, OIM; Magda Popeanu, consilier municipal, vicepreședinta Comitetului Executiv Montréal; Corina Luca-Haiduc, președinta Asociației Culturale Române; Vlad Bîrlădeanu, promotor al vinurilor moldovenești, Edmonton, Canada.

Evenimentul s-a desfășurat grație Programului guvernamental „Grupurile de Excelență ale Diasporei", parte a programului DIASPORA ENGAGEMENT HUB, care este implementat de BRD și OIM Moldova, în cadrul proiectului „Consolidarea capacităților de dezvoltare a Moldovei prin crearea parteneriatelor dintre diasporă și țara de origine", finanțat de Fondul pentru Dezvoltare Internațională al OIM.

Cei peste 30 de participanți la întrunire au povestit despre realizările asociațiilor lor și au menționat necesitatea colaborării și comunicării eficiente între asociații.

20 января 2018 года в городе Монреаль, Канада, состоялся Круглый стол ассоциаций диаспоры из Канады, в рамках которого был создан Национальный совет Диаспоры из Канады и был утвержден Регламент деятельности совета. Управляющим Национального совета диаспоры из Канады была избрана Алла Мындыкану. 29

vorbire directă

VICTORIA BUZDUGAN:

„GERMANII DUC UN MOD DE VIAȚĂ SĂNĂTOS, FAC SPORT, CONSUMĂ APROAPE MEREU PRODUSE BIO, IAR COPIILOR NU LE ESTE PERMIS MAI MULT DE O ORĂ ÎN FAȚA CALCULATORULUI” Dornică de a descoperi lumea și de a acumula experiență, tânăra a devenit participantă la Programul Au-Pair timp de 7 luni în Germania. „Am ales această țară, în primul rând, pentru economia ridicată pe care o are, prin urmare oferă un spectru mai larg pentru dezvoltarea pe plan profesional atât național, cât și internațional și un nivel mai ridicat de trai. În al doilea rând, prin intermediul acestui program am posibilitatea de a-mi continua studiile în această țară. Din prima zi am fost atrasă de cultura germană și locurile frumoase pe care le are această țară".

Victoria Buzdugan are 22 ani şi este originară din satul Hiliuți, raionul Râșcani. Victoria este studenta Facultății Cibernetică, Statistică și Informatică Economică în cadrul Academiei de Științe Economice a Moldovei (ASEM) și a participat la Programul Au-Pair în Germania. 30

Programul constă în faptul că studentul (Au-Pair-ul) locuiește într-o familie în condiții egale și este privit ca pe un membru al familiei. Tot ceea ce trebuia să facă el este să stea cu copiii și să ajute familia la treburile casnice până la 30 de ore pe săptămână. BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

vorbire directă - trebuie să fii o persoană flexibilă, deoarece nu ai un orar de lucru stabil, el variază de la o zi la alta, atunci când părinții nu au posibilitatea de a sta cu copiii lor, tu trebuie să ai grijă de ei, chiar dacă este timpul tău liber, acest lucru nu se întîmplă atunci când au loc cursurile de limbă. - prin intermediul acestui program primești doar 260 € bani de buzunar lunar, deci nu ai un salariu, ceea ce te face foarte atent în administrarea banilor tăi. - cursurile pe care le fac eu durează 5 luni o jumate de nivel, sunt puțin încete, iar dacă dorești cursuri intensive trebuie să le achiți personal și sunt foarte scumpe." Pentru a putea participa, trebuie să urmezi câteva condiții pe care le impune programul, așa precum: cunoașterea limbii la nivelul A1, experiență cu copii (nu este nevoie de vreun document ce confirmă acest fapt) și vîrsta cuprinsă între 18-27 ani.

„Au-Pair-ul primește o cameră proprie, în cazul meu și baia proprie. Familia îi dă bani de buzunar, cel puțin 260 € pe lună, achită cursurile de germană - 50 € pe lună, plus biletele de autobuz, tren către curs". Victoria spune că acest program are atât avantaje, dar și câteva dezavantaje, în continuare le vom cunoaște împreună. „Principalele avantaje ale acestui program sunt: MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 5 | ANUL 2018

- învățarea limbii mai repede și mai ușor, deoarece ești înconjurat doar de oameni care vorbesc această limbă; - cunoașterea obiceiurilor și tradițiilor acestei țări îndeaproape; - acomodarea cu stilul de viață; - oportunitatea de a călători în întreaga Europă; - poți să cunoști persoane din întreaga lume și să-ți faci mulți prieteni." „Dezavantajele acestui program nu sunt multe, dar există, printre ele se numără:

În Germania, Victoria locuiește lângă Frankfurt, într-o familie germană, iar atribuțiile acesteia sunt următoarele: „Să am grijă de copii, ceea ce presupune: să mă joc cu ei, uneori îi iau de la școala, le pregătesc micul dejun și cina, facem temele pentru acasă împreună, citim împreună, facem diferite drumeții prin munți etc.; a doua atribuție pe care o am este să ajut familia gazdă la curățenia prin casă." „Cel mai mult în Germania mi-a plăcut stilul de viață, deoarece germanii duc un mod de viață sănătos, fac sport, familia gazdă consumă aproape mereu produse BIO, iar copiilor nu le este permis mai mult de o oră în fața calculatorului. 31

vorbire directă te medievală, ceea ce te face să te transporți într-o lume de basm. Până acum am avut ocazia să vizitez mai multe orașe, precum Frankfurt, Limburg, Speyer, iar toate au fost extraordinare".

Tot aici m-a impresionat foarte mult arhitectura satelor și orașelor. Zona în care mă aflu eu are o încărcătura istorică deosebită, aproape în fiecare oraș sau sat există Cetăți, castele, biserici foarte vechi și o mulțime de case tradiționale. Tânăra spune că singurele dificultățile pe care le-a întîlnit au fost cele culturale și lingvistice, dar cu toate acestea, a avut noroc că oamenii de acolo vorbesc și engleza, motiv pentru care sunt foarte deschiși în a te ajuta. „În timpul studenției mele am mai participat la programe de schimb cultural precum „Work and Travel USA", dar programul Au-Pair îmi oferă mai mult decât un job de vară. După finisarea programului, am posibilitatea să studiez în Germania fără a achita taxele de studii, cu ajutorul programului m-am integrat mai ușor în comunitate și am început să învăț limba și multe altele." Despre germani se spune că sunt un popor rece, punctual și direct. De această părere este și protagonista noastră, dar ea mai afirmă că datorită acestor calități ei au ajuns să aibă o economie puternică și un nivel de trai foarte ridicat.

ceea ce mi-a plăcut foarte mult este felul în care oamenii își decorează casele și entuziasmul cu care sărbătoresc această sărbătoare". „De Crăciun la fel casele sunt foarte frumos decorate, oamenii merg la biserică, iar în ajun de Craciun despachetează cadourile. Un obicei foarte interesant este faptul că pe durata unei luni înainte de Crăciun, ei au o coroniță făcută din crengi de brad cu patru luminări, iar în fiecare duminică aprind pe rând câte o lumânare". „De Sfântul Martin oamenii merg la biserică și cântă cântece specifice aceste sărbători, iar în mână țin lanterne înfrumusețate cu hârtie colorată, iar mai apoi se merge în marginea satului la un rug uriaș".

„Germanii mai sunt și foarte sinceri, dornici de a te ajuta și foarte muncitori. Germania, ca orice altă țară, are foarte multe tradiții și sărbători, până acum eu am reușit să sărbătoresc cu ei Halloween-ul, Crăciunul, Anul Noul, Sfântul Martin, Sfântul Nicolae și Carnavalul".

„Carnavalul la fel este o sărbătoare foarte frumoasă și interesantă, deoarece toată lumea în această zi se costumează cât mai haios și merg în centrul orașului, unde are loc o paradă a grupurilor locale, care sunt costumați pe diferite teme și aruncă cu dulciuri".

„De Haloween am fost costumați și am umblat prin sat după dulciuri, iar

„Cel mai mult îmi plac orașele de aici, deoarece au o arhitectură apar-

„Germanii știu cât de importantă este istoria și cultura lor, iar prin urmare se investește foarte mult în reabilitarea caselor vechi și menținerea în viață a tradițiilor și obiceiurilor. Germanilor le pasă de viitor și natură și prin urmare tot gunoiul este reciclat și transformat în energie". Până în prezent, din această experiență, Victoria Buzdugan are și un moment drag ei. „Au fost mai multe momente plăcute, dar unul dintre ele a fost atunci când prietenii familiei gazde s-au adunat la un club de gătit și au preparate bucate tradiționale moldovenești. Eu am scris rețetele, iar ei le-au preparat. Meniul a inclus: supă de ciuperci, sarmale, șubă și colțunași, iar acest eveniment m-a făcut să mă simt ca acasă". „Recomand acest program tuturor tinerilor care vor să cunoască o cultură nouă și să învețe o limbă nouă. Precum am menționat mai sus programul are multe avantaje și se merită", afirmă Victoria Buzdugan. Виктория Буздуган в возрасте 22 лет является уроженкой села Хилиуць района Рышкань. Виктория является студенткой факультета кибернетики, статистики и экономической информатики Академии экономических знаний Молдовы (ASEM). Желая открыть для себя мир и набраться опыта, она стала участницей программы Au-Pair и прожила 7 месяцев в Германии – стране, где можно многому научиться. BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

istorii de succes

BUMERANG,

ROMANUL LILIEI BICEC-ZANARDELLI ÎN ITALIANĂ ionul Glodeni, din Republica Moldova, în familia unor foști deportaţi în Siberia. Licenţiată a Facultăţii de Jurnalistică a Universităţii de Stat din Chișinău. A lucrat la redacţiile gazetelor raionale din Căinari și Glodeni, apoi la publicaţia liberă Accent provincial din judeţul Bălţi. Fondatoarea revistei Moldbrixia news (în română şi italiană); din 2013, corespondent al cotidianului Giornale di Brescia.

Bumerang, cel mai recent roman al Liliei Bicec-Zanardelli, editat la Cartier în 2016, apare acum în traducere italiană. Romanul a apărut la Editura Europa într-un tiraj de 1000 de exemplare. În curs de apariție la Editura Cartier este al treilea roman al Liliei Bicec-Zanardelli: Un italian în Gulagul lui Stalin. „„...după parcurgerea unui calvar, zis calea migrației, purtând sigiliul acestui fenomen, Lilia Bicec-Zanardelli a fost „impusă" de situație să scrie (altfel n-ar fi rezistat!), dar să revină la travaliul scrisului într-o altă manieră și într-o nouă ipostază. E cert, cuvântul este o unealtă mult mai sigură, mai salvatoare, e ca un remediu contra celor mai grave maMOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 5 | ANUL 2018

ladii și suplicii umane. Ferice de acei care, atunci când sunt flagelați de soartă, dar mai și aflându-se departe de casă și de cei dragi, se regăsesc în Cuvântul-salvator. Este și cazul Liliei Bicec-Zanardelli." (Claudia PARTOLE) Lilia BICEC-ZANARDELLI s-a născut la 2 martie 1965, în satul Viișoara, ra-

Cărți publicate: Testamentul necitit, roman epistolar, Editura Cartier, 2009, tradus în italiană; Miei cari figli, vi scrivo, Editura Einaudi, Torino, 2013; Donna e..., antologie de proză scurtă a femeilor din Italia, Editura Rai Com Spa, Roma, 2014; Moldova, istorie orală (antologie de istorii ale femeilor din lume: Franţa, Albania, Argentina, Marocco, Siria, etc. - „La tela di Penelope"), Editura Moica, Brescia, 2014; prezentă în antologia Novel of the World, Editura Mondadori, Milano cu nuvela Mămăligă cu dor de casă, antologie lansată la EXPO, Milano 2015; Bumerang, Editura Cartier, 2016. Бумеранг, самый свежий роман Лилии Бичек-Занарделли, выпущенный Издательством Cartier в 2016 году, вышел на итальянском языке в Издательстве Europa. «Счастлив тот, кто, находясь на чужбине, вдали от родных и близких, может прильнуть к Спасительному Слову. Это как раз случай Лилии Бичек-Занарделли», утверждает писательница Клаудиа Партоле. 33

vorbire directă

LIUBA SÂRBU:

„REVISTA PICI VOINICI PENTRU MINE ESTE O GURĂ DE AER ÎNTR-O ÎNCĂPERE PLINĂ DE FUM” Revista „Pici Voinici” a fost inspirată din amintirile pe care le am, din copilărie, despre revista Alunelul. Așteptam Alunelul cu sufletul la gură. Adunam edițiile și, la un moment dat, aveam o colecție de vreo 40 de reviste. Cum îmi aduc aminte de Alunelul, așa sper să-și aducă aminte copiii de aici de Pici Voinici”. Fondatoarea revistei spune că un început este întotdeauna greu, dar în pofida acestui fapt, colaboratorii revistei merg înainte. Echipa redacţională din spatele revistei nu este alcătuită dintr-un număr mare de persoane, dar suficient pentru a face faţă oricăror provocări sau idei bune.

Liuba Sârbu are 36 de ani și este originară din satul Secăreni, raionul Hâncești. De opt ani locuieşte în Canada, provincia Quebec, orașul Montreal fiind numit și Capitala Culturală a Basarabenilor. A fost studentă la Colegiul Englez «Dawson», Facultatea Medicină, specialitatea Infirmerie. Până a deveni studentă la «Dawson», a lucrat în calitate de educatoare la grădiniță și profesoară Montessori timp de cinci ani. În Republica Moldova a fost, pentru o perioadă scurtă, profesoară de istorie. Absolventă a Facultății de Istorie 34

și Etnopedagogie a Universității Pedagogice «Ion Creangă» din Chișinău. Liuba Sârbu este fondatoarea primei reviste cultural-distractive pentru copii, care a fost concepută ca să contribuie la menținerea și promovarea limbii și literaturii române în rândurile tinerei generații de vorbitori de limbă română din Canada, proiect pe care l-a lansat acum doi ani.

„Suntem trei la număr: eu, scriitorul Doru Ciocanu, care benevol ne ajută la redactarea textelor, și maestrul Lică Sainciuc. Visul meu a fost ca anume Lică Sainciuc să ilustreze această revistă. Lică și-a pus ștampila pictoricească în sufletele fiecărui copil din Basarabia anilor 80 și până în prezent. Aici, departe de casă, vă dați seama că este atât de frumos să inspirui copiii cu desenele lui Lică Sainciuc și această colaborare face posibil acest lucru” Pici Voinici este o revistă pe paginile căreia puteți găsi: ghicitori, povești, informații utile cum ar fi «Știai că?», BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

vorbire directă

probleme de logică, istorii de succes ale copiilor și multe altele. Toate acestea sunt prezentate pe 12 pagini color, adresate copiilor cu vârste cuprinse între 4 și 12 ani. Fondatoarea revistei spune că au beneficiat de generozitatea oamenilor chiar din momentul nașterii acestui proiect. „Câteva exemple sunt: Liliana Gaina (curtier imobiliar), Igor Barca (dentist ce are propria clinică aici), Oleg Păcăleu (curtier imobiliar), Mariana Ursachi (curtier Ipotecar) și Zinaida Cibotaru, agent de asigurări. Aceștia au fost primii sponsori care ne-au întins o mână de ajutor pe 14 februarie 2016, când am lansat această revistă”. Sponsorii susțin realizarea evenimentelor organizate de revista Pici Voinici, fapt pentru care echipa redacţională, drept mulțumire, le oferă spațiu publicitar pe paginile revistei. Altfel, MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 5 | ANUL 2018

este foarte dificil să prospere revista, luând în considerație că momentan au doar 60 de abonați. „Anul acesta suntem mai norocoși. Pici Voinici a organizat un concert cu participarea trupei Zdob și Zdub, care a avut loc cu casele închise. Biletele s-au epuizat cu trei săptămâni înainte de data concertului. Acest eveniment ne permite să mergem mai depart. Fără notarul Ana Pac, curtierul ipotecar Arina Televca, curtierul imobiliar Elena Șapa, Agenția de migrație «Succes Canada», compania de asigurări «360 Financiere», agenția de voiaj «Teo Travel» nu am fi reușit să realizăm acest vis, Pici Voinici nu ar fi mers mai departe”. „Depinde foarte mult de activitatea culturală pe care o organizăm, pentru că, am menționat, din ele ne obținem finanțarea. În cazul concertelor cu par-

ticiparea artiștilor de la noi e mai ușor de găsit sponsori, dar dacă încercăm să găsim doar pentru revistă e o misiune imposibilă, cu părere de rău.” În foarte scurt timp, proiectul Pici Voinici a devenit pentru Liuba Sârbu o gură de aer. „Ceea ce înseamnă pentru un sportiv de performanță să-și reprezinte țara cu succes la olimpiade. O gură de aer într-o încăpere plină de fum. Este posibilitatea de a menține și promova limba și literatura română în rândurile copiilor vorbitori de limba română din Canada. Această revistă este prima de acest gen din diasporă și îmi doresc să devină așteptată de mii de copii, nu doar de zeci”. Despre activitatea pe care o desfăşoară, Liuba Sârbu spune că rezultate bune au nevoie de multă perseverență. „Munca, întrucât este sora dreaptă a perseverenței stă și ea pe primele 35

vorbire directă locuri atunci când vreau să obțin rezultate. Apoi, foarte important este să fii întotdeauna gata să înveți. A învăța, la orice vârstă, este un mare noroc. Eu am parte de oameni în echipă de la care am foarte multe de învățat. Învățând, creștem”. „Îmi doresc, după cum am menționat deja, să creștem. În abonați. Să creștem și să ajungem la cât mai multe aniversări. Să avem colaborări multe, frumoase, cum e cea cu pictorul Lică Sainciuc, care să se înrădăcineze în inimile copiilor pentru toată viața, iar la maturitate să povestească propriilor copii despre Pici Voinici”. Cât despre împlinirile sufleteşti, fondatoarea revistei Pici Voinici mulţumeşte fiecărui abonat şi speră ca numărul acestora să crească zi de zi. „Le mulțumesc pentru că ne sunt alături. Da. Pentru noi, acești abonați sunt o ploaie în pustiu. Ne sunt tare dragi și ținem la ei și sperăm că și ei la noi”. Pici Voinici apare o dată la două luni, adică de șase ori pe an. Doritorii de a-și abona copiii pot contacta echipa redacţională pe pagina de Facebook Enfants Braves/Pici Voinici sau la adresa electronică: picivoinici16@ gmail.com. Tatiana Munteanu Люба Сырбу в возрасте 36 лет является уроженкой села Секэрень района Хынчешть. Уже 8 лет она живет в Канаде, в провинции Квебек, в городе Монреаль, который называют культурной столицей выходцев из Бессарабии. Люба Сырбу стала учредительницей первого культурно-развлекательного детского журнала „Pici Voinicicare”, который был создан с целью сохранения и продвижения румынского языка среди молодого румыноговорящего поколения Канады. 36

BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

vorbire directă

LUDMILA IVANOVA-TOSSOUNIAN. OMUL CARE APROPIE LIBANUL DE CHIȘINĂU

Ludmila IvanovaTossounian este născută în orașul Chișinău. Este absolventă a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, Facultatea de Filologie, și deține un master în Relații Internaționale al Academiei de Administrare Publică. A activat în cadrul Academiei de Științe a Republicii Moldova – Institutul de Cercetări Interetnice, pentru ca mai apoi să devină Șef de Direcție din cadrul Departamentului Relații Interetnice al Guvernului Republicii Moldova, iar în prezent se află cu familia în Liban, acolo unde este Președinte al Asociației de Prietenie Moldo-Libaneză. Ludmila Ivanova-Tossounian locuiește de mai bine de nouă ani în orașul Beirut, Liban, unde a ajuns după căsătoria cu un cetățean libanez de origine armeană. Chiar dacă este departe, niciodată nu uită de unde a pornit și duce dorul de casă, contriMOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 5 | ANUL 2018

vorbire directă

buind, în calitatea sa de Președinte, la activitățile Asociației de Prietenie Moldo-Libaneză. - Cum a fost la început și care a fost primul impact? - Consider că fiecare trece prin greutăți la început. Am lăsat totul în urma mea. Familia, cariera, prietenii, colegii etc. Dar... familia nouă m-a primit cu brațele deschise, mi-a creat toate condițiile posibile ca să mă simt bine. Toți vorbeau engleza și am trecut cu ușurință bariera lingvistică. Soțul meu, Bedros Tossounian, m-a îndrumat și m-a susținut mereu. Eram obișnuită să comunic cu persoane cu o mentalitate diferită și o cultură diferită, plus la toate ado38

ram Libanul, cu clima lui moale, cu munte și mare, cu zăpadă iarna la munte și cu ploi și mult soare la Beirut. Duceam dorul de familia mea, de natura noastră (păduri, parcuri și râuri), de toamna aurie, de străzi și frunze galbene, de bucate moldovenești, dar și aici am reușit să le pregătesc. Aici e ușor să găsești produsele noastre, deoarece sunt multe locuri unde pot fi procurate. - Ce ne puteți spune despre Liban și despre stereotipurile care s-au format despre Orientul Mijlociu? - Libanul nu este o țară, cum ne imaginăm noi. Libanul este o perlă în Orientul Mijlociu, o țară cu multe religii și confesiuni, unde locuiesc în pace creștinii ortodocși, catolicii,

protestanții, maroniții, musulmanii, druzii, fiind astfel o țară multinațională. Libanezii sunt oameni calzi, ospitalieri și binevoitori, cu tradiții frumoase. Vecinii se salută în franceză și permanent te invită în ospeție la o cafea. Cafeaua este o tradiție, un obicei aici. Bineînțeles, le povestesc mult libanezilor despre Republica Moldova, le explic unde se află, despre natura noastră, despre oamenii noștri. La televiziunea locală a fost difuzat un film documentar despre Moldova și multe rude și prieteni libanezi îmi spuneau cât de frumoasă este țara în care m-am născut. Mă simțeam fericită și mândră. BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

vorbire directă - Și comunitatea moldovenilor din Liban? - Comunitatea noastră este constituită preponderent din femei, care au ajuns aici în urma căsătoriilor. Avem doctori, juriști, profesori, esteticieni, specialiști în domeniul bancar, dar avem și bărbați, vorbitori de limba română, iar unii dintre ei dețin cetățenia Republicii Moldova. În anul 2009, ex-consulul Republicii Moldova în Liban, Elie Nassar, și fiul său, Charbel Nassar, au fondat Asociația de Prietenie Moldo-Libaneză. Acum eu exercit funcția de Președinte al acestei asociații și mă strădui să fac tot posibilul ca viața comunității noastre să se dezvolte. În prezent, conform datelor statistice, suntem aproximativ 1000 de persoane originare din Republica Moldova. Anul trecut a fost deschis Centrul Educațional-Cultural Moldovenesc, unde săptămânal ne adunăm și desfășurăm diferite activități culturale și educaționale, șezători, evenimente de divertisment, cursuri de studiere a limbii române, engleză, rusă etc. Acum avem și clase de dans pentru cei mici. Am o bucurie mare când văd moldovencele noastre aprige împreună aici, când sunt împreună la o șezătoare, împletind mărțișoare, dansând și cântând, învățând copiii noștri tradițiile. - Poate părea nepotrivită o asemenea întrebare, însă există următoarea curiozitate a concetățenilor: femeile noastre și cele libaneze au dreptul la muncă? - Majoritatea femeilor libaneze sunt lucrătoare și doamnele noastre nu sunt o excepție. Eu, de exemMOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 5 | ANUL 2018

plu, predau limba rusă studenților și copiilor libanezi. Totodată, activitatea Asociației cere multă sârguință și energie, iar eu îmi dedic cu drag timpul acestor acțiuni. - Cât de des reveniți acasă? Copiii dumneavoastră vorbesc limba română? - O dată pe an îmi vizitez țara de baștină. Gândul la casă, la mama și tata îmi dă forțe și energie ca să merg mai departe și să-mi realizez visele. Am două fiice, care vorbesc fluent limba maternă și sunt vorbitoare și de engleză, armeană, rusă și arabă. Le place mult Moldova, mai ales să meargă la bunici. Atunci când se apropie vara, copiii mă tot întreabă când vom pleca iarăși să ne petrecem vacanța acolo. Cât despre tradiții și obiceiuri, cultura și istoria neamului, copiii învață de la noi și în același timp citesc mult. - Puteți să ne faceți câteva mărturisiri despre procesul migrațional pe care l-ați trăit? - Pentru toți oamenii, care au ajuns sa fie migranți, acest proces este dificil, dar e nevoie de răbdare, înțelepciune, minte clară și forțe ca să ne acomodăm în țara de gazdă și să primim acel „diferit" de noi.

Când am plecat de acasă, o doamnă mi-a dat un sfat, care m-a ajutat mult - să rămân așa cum sunt eu însămi, să nu uit de rădăcinile mele, de casa natală, de nucul din ograda bunicii și aceste lucruri mă vor susține oriunde mă voi afla. - Și revenirea în Republica Moldova - v-ați gândit vreodată la asta? - Sunt mereu cu gândul acolo - la casa părintească, la prieteni și colegi, la copilărie. Prezentul meu este aici, la casa din Liban, care m-a primit pentru prima dată cu mult soare și cu un curcubeu pe cer și care mă alintă cu aroma de cafea de dimineață, cu zilnicul „Bonjour", casa, unde sunt născuți copiii mei și oamenii, care îmi sunt o familie. Aliona Purci Людмила Иванова-Тоссоуниан родилась в Кишиневе. Она является выпускницей факультета филологии Государственного педагогического университета им. Иона Крянгэ и прослушала курс мастерата по специальности Международные отношения Академии публичного администрирования. Она работала в Академии Наук Молдовы – в Институте межэтнических исследований Правительства Республики Молдова, а в настоящее время проживает с семьей в Ливане, где является председателем Ассоциации Молдавско-ливанской дружбы. 39

vorbire directă

O MOLDOVEANCĂ DIN ITALIA, VERONICA MOGÂLDEA:

CARTEA „LA SOLITUDINE DELLA NEVE” ÎNSEAMNĂ MII DE ISTORII ŞI DESTINE LOVITE DE MIGRAŢIE Un interviu realizat de Ecaterina Deleu cu Veronica Mogâldea, originară din satul Zubreşti, Străşeni, stabilită de 19 ani în Italia, și autoare a cărţii „La solitudine della neve”, publicată de Editura EuropaEdizioni, în Italia. - Care este istoria acestei cărţi? Cât timp ai lucrat la scrierea ei? - Cartea „La solitudine della neve" (rom. „Singurătatea zăpezii") nu a fost o iluminare de moment, o idee genială, născută pe neaşteptate într-o noapte de insomnie. "La solitudine della neve" s-a născut treptat, gând după gând, frază după frază, cu meditaţii lungi şi rătăciri în profunzimile inimii, atunci când mi-am dat seama că efectele şi consecinţele primului val de emigraţie a femeilor noastre erau altele, nu cele ce apăreau la prima vedere. Acea bunăstare aparentă şi superficială, ce începuse să deriveze de la 40

migraţie, era iluzorie, dar era plătită cu suferinţă enormă şi singurătate. Iar preţul îl plăteau femeile şi copiii. Femeile care plecau. Copiii care rămâneau să aştepte. Se deschideau răni, condamnate să nu se mai închidă, pentru că e subminat, şi deseori distrus, cel mai natural

şi mai sublim raport uman: raportul dintre mamă şi copil. E un fenomen straniu migraţia femeilor din Europa de Est. Un fenomen inedit, ce nu se întâlneşte la nici un alt popor, în nici o altă epocă. Un fenomen neglijat. SubeBIROUL RELAȚII CU DIASPORA

vorbire directă valuat. Dar consecinţele căruia vor marca pentru totdeauna destinul neamului nostru. Unele studii făcute de către universităţile italiene relevă că cel puţin jumătate dintre femeile emigrate din Europa de Est (moldovence, ucrainence şi românce) suferă de tristeţe cronică şi depresie, sunt victime ale atacurilor de panică şi nelinişte, ale stărilor de apatie şi nervozitate. Apoi sunt copiii. Cei 170 mii de copii condamnaţi să crească departe de mamele lor. Vreau să fie cunoscut acest fenomen, să fie cunoscuţi eroii acestei drame. Cunoscuţi şi respectaţi. Ajutaţi. Prevăzute măsuri educative, sociale şi economice eficiente, care să susţină. Dar să nu condamne. Să nu judece. - În ce măsură cartea reflectă istoria ta de migraţie şi parcursul tău în Italia? - Cartea mea nu e autobiografică, nu a avut ca obiectiv să nareze o istorie. O singură istorie. E un strigăt de durere, ce tinde să atragă atenţia tuturor asupra unei tragedii umane cu caracter general. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 5 | ANUL 2018

"La solitudine della neve" înseamnă mii de istorii şi destine lovite de migraţie. E realitatea crudă şi dureroasă. Julia, eroina principală, şi fiul ei Victor reprezintă două generaţii sacrificate, dar care cu mult curaj şi perseverenţă luptă ca să menţină intact şi sănătos sentimentul de dragoste care îi uneşte. Descriu mult sentimentele şi emoţiile, dar am evitat cu grijă să vorbesc de disperare şi ură. Două sentimente distructive. Eu doream, în schimb, să las să triumfe speranţa. Am lucrat la această carte îndelung, au fost patru ani de frământari.

- Este prima ediţie a cărţii? - Cartea a fost publicată în limba italiană de Editura Europa Edizioni în februarie 2017, iar a doua ediţie a apărut în iunie 2017. Are ca public atât cetăţeni moldoveni, cât şi un număr important de cititori italieni. Aceasta mă bucură, căci contribuie la distrugerea zidurilor imaginare ce sunt ridicate între ei, autohtonii, şi noi, cei sosiţi în ţara lor. Ecaterina Deleu Екатерина Делеу взяла интервью у Вероники Могылдя, уроженки села Зубрешть, района Стрэшень, проживающей 19 лет в Италии и являющейся автором книги „Lasolitudine dellaneve”, опубликованной Издательством Europa Edizioni, Италия. «Я делюсь в основном своими чувствами и эмоциями, но специально не говорила о безнадежности и ненависти. Два деструктивных чувства. Я хотела, чтобы, в конце концов, торжествовала надежда», так описывает Вероника Могылдя содержание своей книги. 41

vorbire directă

OLESEA BURDUJA:

„MOMENTE ŞI EXPERIENŢE COLORATE DIN UNIVERSUL MEU, PENTRU CEI CE VĂD VIAŢA ÎN ALB ŞI NEGRU” Olesea Burduja a participat până acum la mai multe expoziţii colective din Italia, România, Belgia, Franţa. „M-am stabilit în oraşul Parma de mai bine de doi ani..., în urma deciziei de a schimba locul... Schimbă locul, schimbă norocul... După aproape jumătate de viaţă trăită în Bucureşti. Ideea de a face o expoziţie personală o aveam de mai demult, dar nu ai cum să le ai pe toate de la început. Oricum, nu m-am abătut niciodată de la obiectivele şi visele mele, am pictat mereu. Şi în toamna lui 2017 am hotărât să lucrez pentru expoziţia mea personală. Reflect fiecare stare emoţională într-o oglindă. Este oglinda sufletului. Al meu... al tău... al celor ce înţeleg ce exprim. Sentimente... emoţii şi realităţi”, afirmă pictoriţa Olesea Burduja.

Expoziţia de artă cu genericul "Oglinzi" (it. "Gli specchi") este prima expoziţie personală a Olesei Burduja, originară din Republica Moldova. Vernisajul a avut loc la 10 februarie 2018, în oraşul Parma (Italia), iar expoziţia a fost deschisă până pe 24 februarie. 42

S-a născut la 6 februarie 1982, a absolvit Colegiul de artă din Soroca şi Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, secţia Design şi artă decorativă, apoi a studiat la Universitatea Naţională de Arte UNARTE din Bucureşti. „Eram atrasă de mică de forme şi culori. Îmi plăceau mult galbenul şi roşu, desenam orice şi oriunde, spre dispeBIROUL RELAȚII CU DIASPORA

vorbire directă rarea părinţilor mei, care-mi vedeau „operele" pe toţi pereţii din casă”, spune Olesea Burduja, care este pasionată de Dali, de pictura suprarealistă şi cea abstractă. „După ani de studiu dedicaţi artei, în special designului, eram în căutarea unui stil, încercând diferite tehnici, apropiindu-mă de diferite tendinţe artistice. Eram atrasă de pictura suprarealistă şi abstractă, admiram lucrările lui Salvador Dali. Au urmat mai multe proiecte la care m-am dedicat mult artei orientale, iar influenţe de acolo le mai port cu mine şi acum, în motive tipice orientale”, afirmă Olesea Burduja. Lucrările ei au atras privirile şi admiraţia publicului, ale colegilor de breaslă şi a criticilor. „Vivacitatea picturii flamande din anii 1600, luminozitatea şi puterea ordonată a picturii naif, explozia de culori şi de lumini de introspecţie suprarealistă reprezintă esenţa din care s-a nutrit artista Olesea Burduja, care au completat frumuseţea şi complexitatea socială a baştinii sale, care formează personalitatea incredibilă şi forţa expresivă a artei sale. Privind lucrările ei: Body and Soul / Ironia, Kiss in the night / Innocenza... privirea este atrasă imediat de vivacitatea şi complexul joc armonios de culori şi lumini, pentru a fi furată apoi de miile de spirale ale introspecţiei care au ghidat-o pe artistă, lăsând senzaţii pozitive, dar în care se amestecă angoasele şi bucuriile vieţii. Fiecare lucrare, cu frumuseţea sa unică şi misterioasă, transmite un triumf dulce-amar al sentimentelor Vieţii”, afirmă W. P. Sorgi, scriitor italian. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 5 | ANUL 2018

Evenimentul a fost promovat şi pe site-ul terredimontechiarugolo.it. Colaborarea cu artiştii plastici şi cu autorităţile din Montechiarugolo (Parma) s-a consolidat după participarea Olesei Burduja la expoziţia de artă din toamna anului 2017, la care au fost expuse lucrările a peste 40 de pictori, sculptori şi fotografi. Expoziţia personală a Olesei Burduja a fost promovată şi pe site-ul Asociaţiei Culturale „Laboratorio delle Arti”, din care face parte şi pictoriţa noastră.

Mai multe lucrări ale Olesei Burduja puteţi vedea pe fineartamerica.com. Ecaterina Deleu Художественная выставка на тему «Зеркала» (ит. „Gli specchi”), состоявшаяся в феврале 2018 года в городе Парма (Италия), была первой персональной выставкой Олеси Бурдужа, уроженки Республики Молдова. Там, в Италии, работы Олеси привлекли внимание и восторженные отзывы публики, коллег по цеху и критиков. «Каждая работа, своей уникальной и таинственной красотой, передает сладостный и горький триумф чувств Жизни», так описал картины уроженки Молдовы итальянский писатель W. P. Sorgi. 43

vorbire directă

MARIA DULGHER:

„EU AM VENIT ÎN CHINA DUPĂ RĂSPUNSURI, DAR M-AM ALES CU MAI MULTE ÎNTREBĂRI” Maria Dulgher are 25 de ani și este originară din Căușeni. În Germania face un masterat în afaceri internaționale la universitatea FAU Erlangen-Nürnberg. Încă din luna septembrie 2017, tânăra a ajuns în orașul Shanghai din China, oraș în care își face studiile timp de un semestru printr-un schimb de experiență. Pentru protagonista noastră, China este a 5-a țară în care este studentă. Timp de trei luni, Maria a învățat să vorbească și limba chineză, iar adăugător cunoaște alte cinci limbi:engleza, rusa, germana, franceza și poloneza. „China are o cultură unică. Pentru mine a fost o experiență extrem de colorată. Am avut o paletă întreagă de trăiri: de la simțul de împlinire în sânul unei naturi care îți 44

taie respirația până la frustrare și nervi în unele momente de aglomerație stradală sau probleme cu internetul. Însă, China a fost o experiență extrem de necesară pentru mine. Aveam nevoie să mă călesc.

Să învăț că oamenii pot fi atât de diferiți, încât altă opțiune decât să mă conformez și să mă adaptez pur si simplu nu am. Să aflu că există un alt ritm de viață, un alt mod de gândire și acțiune, iar după aceea să BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

vorbire directă îmi schimb atitudinea față de lucrurile care nu îmi sunt pe plac sau mă irită, învățând să prețuiesc fiecare moment frumos”. Atunci când, în urmă cu vreo patru ani, pe când făcea primul schimb de experiență (din România a plecat în Polonia), fost destul de greu, mărturisește Maria. Acum însă, făcând studii în limba engleză la universitatea din Germania, tot ce a făcut e să schimbe țara. I-a fost mult mai ușor decât dacă ar fi învățat în chineză. „În ceea ce privește sistemul de învățământ, sunt două lucruri importante care trebuie să fie abordate atunci când compar mai multe țări: nivelul de adaptare al materialului și profesorilor la realitățile prezentului și metodele folosite pentru a pregăti un om de ceea ce se va întâmpla după porțile școlii sau universității. În acest sens, China, ca și Republica Moldova are un sistem dominat de tradiționalism. În China se pune mai puțin accent oe creativitate și este încurajată învățarea pe bază de memorizare. De aceea, China este una dintre țările cu cei mai mulți olimpici la științele exacte..." „Germania pune foarte mult accent pe dezbateri, discuții, proiecte în grup, acestea fiind considerate esențiale pentru dezvoltarea personală și profesională. În România nu prea am avut proiecte în grupuri, acolo fiind încurajat mai mult lucrul individual. În schimb, am avut profesori cu o pregătire foarte bună care erau gata oricând să ofere explicații detaliate la un anumit subiect. Sistemul de învățământ din Polonia este în plină dezvoltare, dar organizarea lucrurilor poate fi îmbuMOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 5 | ANUL 2018

nătățită și acolo. După toată experiența mea, pot spune că nu există școli bune sau rele, fiecare dintre ele pune accent pe cultivarea valorilor considerate necesare anume în societatea în cauză și fiecare dintre ele are loc de mai bine”. La capitolul cultură și mod de viață Maria Dulgher a rămas foarte impresionată. „Toată lumea a auzit de așa-zisul miracol chinezesc. El chiar există. Chinezii muncesc enorm de mult. Ei își construiesc țara cu o viteză neverosimilă. Dacă m-aș întoarce peste un an în Shanghai, nu aș recunoaște multe din locurile cu care m-am obișnuit. Mai mult de atât, saltul Chinei la nivel tehnologic depășește orice nivel de

așteptare. În timp ce Germania luptă din greu pentru protecția datelor cu caracter personal, nemții încă preferând cash-ul altor metode de plată, în China deja de ani buni nu ai nevoie de portmoneu sau card atunci când mergi la magazin - totul se face prin telefon.” Cultura chineză se bazează pe o mulțime de paradoxuri. Încă înainte de a ajunge în China, Maria se întreba cum e posibil ca una dintre cele mai mari puteri comerciale din lume să aibă sate rupte de lume cu oameni ce trăiesc la limita sărăciei, ca chinezii să fie controlați în permanență și totuși ei să se simtă liberi în țara lor. „De asemenea, mă întrebam cum se face că fenomene contrastante ca 45

vorbire directă budismul și comunismul să coexiste fără conflicte majore. Eu am venit în China după răspunsuri, dar am găsit și mai multe întrebări. China m-a marcat și m-a făcut să percep altfel lucrurile. Fiind inspirată de ceea ce am văzut acolo, am creat un vlog în care povestesc mai în detaliu observațiile mele”. „Din punct de vedere cultural, chinezii sunt un popor foarte pașnic. Ei vor încerca să tolereze și să rezolve pe cale amiabilă înainte de a intra într-un conflict direct. Asta în condițiile în care China are 56(!) de etnii culturale, iar teritoriul Chinei include cinci autonomii regionale și două regiuni cu statut special (Hong Kong și Macao)”. „Ceea ce ar trebui să învățăm de la chinezi este să ne suflecăm mânecile și să ne apucăm să lucrăm împreună, cot la cot, fără să așteptăm că poate cineva va veni să dea cu bagheta magică și să ne rezolve problemele în locul nostru”, consideră Maria Dacă fiecare dintre noi are o frică atunci când ne aflăm într-o ţară străină, atunci tânăra noastră spune că cea mai mare temere a sa era legată de bucătăria chinezească. „Eu intenționat nu mâncam chinezesc înainte. Nu puteam suferi sosul de soia sau tofu. Îmi amintesc că în primele zile când am ajuns în China mă gândeam ce aș putea mânca aici ca să pot supravețui. Mâncarea era prea dulce sau picantă (sau ambele în acelaşi timp), gătită în tone de ulei și cu foarte multe ingrediente stranii pentru mine. În China chiar și McDonalds-ul e diferit de ceea ce știm în Occident”. 46

BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

vorbire directă Maria spune că i-a luat ceva timp să se obișnuiască să nu atragă atenția gălăgiei permanente în locurile publice (chinezii sunt oficial cel mai gălăgios popor pe care l-a cunoscut vreodată), la claxonările permanente pe stradă, la oamenii care mănâncă zgomotos. Spune ea, oamenii sunt cei cu care te obișnuiești cel mai greu în această țară. „Să mă adaptez în calitate de student străin nu mi-a fost greu deloc, deoarece am destulă experiență, cred eu, în acest sens (China este a cincea țară în care învăț). Dar am avut și momente neplăcute pe care nu le pot înțelege nici până astăzi. De exemplu, în China profesorul este considerat autoritate până într-atât, încât practic nu ai voie să îl contrazici. Iar eu am făcut-o. L-am rugat să ne argumenteze motivul pentru care trebuia să scriem un test neanunțat, fapt prin care cumva l-am jignit, iar acest lucru s-a răsfâns mai apoi asupra comunicării mele cu el și asupra notei mele finale”. Deși experiența ei în China e pe terminate, Maria a pus câteva din lucrurile încercate acolo într-un vlog început recent. Se numește: ai_vlog. „Tot ce am experimentat în China a avut un impact puternic asupra mea. În fiecare zi descopeream ceva nou despre mine, precum și despre oamenii și mediul din jurul meu. Aveam într-atât de multe de povestit și, totodată, eram conștientă că cu timpul amintirile acestor trăiri se vor uita. Vlogul s-a născut din dorința de a împărtăși experiența mea cu alți oameni.” Maria Dulgher spune că este foarte impresionată de obiceiurile chineziMOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 5 | ANUL 2018

lor, iar asta încă din prima zi când a ajuns în China. Astfel, prin intermediul filmulețelor video, aceasta încearcă să transmită câteva din observațiile ei în ceea ce privește modul de viață al chinezilor. Înntr-un filmuleț, Maria ne propune să urmărim cum se parchează corect mașinile în interiorul unui templu, cât de variat poate fi street food-ul chinez și încă multe altele. Într-un alt video, tânăra originară din Moldova povestește despre orașul Shanghai, care ascunde o mulțime de locuri incredibile. De asemenea, despre contraste, orașe fantomă, măritiș și cel mai mare Starbucks din lume! Întâmplări, momente frumoase zici că a avut cu carul, dar totuși ea ne-a mărturisit că i-a lipsit foarte mult un lucru în China - liniștea. De aceea, recunoaşte că cele mai frumoase amintiri sunt legate de natura de acolo, care este pur și simplu superbă. „Îmi amintesc că în una dintre călătoriile pe care, apropo, am ales să o fac în perioada Festivalului de Toamnă, când foarte mulți chinezi merg în călătorii și e foarte aglomerat, după o întreagă încâlceală cu transportul public, așteptări în coadă ca să cumpăr bilete, confuzii în încercarea mea de a comunica în chineză și urcat de mii de scări prin munți, am ajuns la un templu unde se așezase liniștea și unde aveam impresia că timpul s-a oprit. Atunci am înțeles că nu trebuie să fac concluzii despre această țară doar după tot ceea ce se întâmplă în orașele mari. China poate fi foarte diferită”.

La întrebarea despre revenirea în Republica Moldova, tânăra a răspuns că ea nu şi-a pus niciodată problema întoarcerii ei condiționate în Moldova. „Probabil, m-aș întoarce și mâine dacă aș considera că e momentul oportun. În cazul meu nu este vorba despre situația politică și socială sau circumstanțe neprielnice. Moldova nu este nici pe departe o țară pierdută, așa cum consideră unii, ăsta fiind motivul pentru care ei nu s-ar întoarce acasă. Moldova este o țară în tranziție socială, culturală și politică... Nouă ne ia prea mult timp această perioadă de tranziție..." Motivul pentru care Maria colindă lumea se pare că este însuși nevoia de flexibilitate, mobilitate și putere de decizie în propriile ei alegeri. „Probabil acesta este motivul pentru care eu colind lumea și caut răspunsuri la întrebări. Pe de altă parte, cine a spus că îți poți ajuta țara numai în cazul în care locuiești în ea?” Tatiana Munteanu Мария Дулгер является уроженкой города Кэушень. В Германии она проходит курс мастерата в области международного бизнеса в университете FAU Erlangen-Nürnberg. Еще в сентябре 2017 года Мария Дулгер поехала в Шанхай, Китай, где по обмену опытом проучилась один семестр. Китай стал для Марии Дулгер пятой страной, в которой она обучалась. Мария путешествует по всему миру. Ей нравится быть мобильной, она верит в то, что принятые ею решения, верные. «Кто сказал, что помочь своей стране можно только проживая на ее территории?», задается вопросом Мария Дулгер, говоря о Республике Молдова.

Diaspora Engagement Hub

TURNEUL RURAL

„LELIȚA FRANȚA JOACĂ SÂRBA MOLDOVENEASCĂ” A REVENIT ÎN MOLDOVA

Un grup de instrumentiști originari din Moldova, împreună cu câțiva muzicieni renumiți din Franța, au revenit acasă și au susținut, între 12 și 17 iulie 2018, șase concerte cu un vast program de muzică clasică basarabeană. 48

Duete, trio, cvartete și alte lucrări ale compozitorilor Ștefan Neaga, Alexei Stârcea, Aleksandr Mulear, Simion Lungul, Arcadi Luxemburg, David Gerșfeld, Solomon Lobel, Max Fișman, Vladimir Rotaru, Gheorghe Mustea, Oleg Negruță și alți compozitori basarabeni au răsunat în această vară ca pentru prima dată după decenii de tăcere. În turneul rural „Lelița Franța Joacă Sârba Moldovenească” au evoluat Jérôme Simon, Grégoire Simon,

Ionel Streba, Elise Bachour, Boram Lie, Emiko Saito, precum și Ecaterina Baranov, Zinaida Brânzilă, Serghei Pilipețchi, Olga Iuhno, Nadejda Erhan, Radu Tălămbuță, Dana Efremova, Irina Șolpan, Iuri Surguciov, Silvia Proscurchina. Seria celor șase concerte a cuprins următoarele localități: Rădeni, Călărași; Chișinău, Biserica Sf. Dumitru; Bulboaca, Castel Mimi; Mirești, Hâncești; Brăviceni, Orhei; și Hrușova, Criuleni. BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

Diaspora Engagement Hub blioteci s-au pierdut ori deteriorat; multe opere au rămas doar menționate în lucrările teoreticienilor; înregistrările audio din arhive se demagnetizează puternic, devenind incomprehensibile; nu există acces virtual la informație, ea rămânând ascunsă în adâncurile arhivelor Moldovei. Ediția 2018 a Turneului rural „Lelița Franța Joacă Sârba Moldovenească” a fost realizată în cadrul Programului guvernamental de granturi tematice Diaspora Engagement Hub, implementat de Cancelaria de Stat prin intermediul Biroului Relații cu Diaspora, în cadrul proiectului „Consolidarea cadrului instituțional al Republicii Moldova în domeniul migrației și dezvoltării”, faza a II-a, finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC). Parteneri ai proiectului: Asociația Familii Migrante, Asociația pentru Integrarea Migranților (Paris).

La Chișinău au fost reproduse condițiile concertistice rurale. Astfel, muzicienii au evoluat în curtea bisericii Sf. Dumitru, afară, la un pian „bătrân”, discrepanțele între condițiile din capitală și sat devenind acut vizibile în acest context. De asemenea, la concerte au participat în calitate de ascultători și tinerii cu dizabilități de la centrul AGAPIS, gestionat de parohia „Sf. Dumitru”, pentru care biserica respectivă construiește o clădire specială în imediata apropiere. Accesul tinerilor cu dizabilități la concerte de muzică clasică este o raritate pentru Republica Moldova, spațiile publice nefiind de obicei echipate pentru a facilita prezența acestora. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 5 | ANUL 2018

Turneul rural este propus de proiectul independent „ARC muzical-istoric”, care are ca scop redescoperirea, conservarea și difuzarea unui segment din patrimoniul istoric, intelectual și cultural în dispariție al Republicii Moldova – muzica clasică de la începutul/jumătatea sec. XX; material original, necunoscut și interesant, specific prin melodiile și ritmurile folclorice românești: energia dansului național, durerea cântului doinit, expresivitatea nerafinată a sincerității țăranului. Inițiatorii și realizatorii proiectului susțin că, în virtutea vicisitudinilor istorice și politice, manuscrise și partituri publicate din arhive și bi-

Группа музыкантов, уроженцев Республики Молдова, вместе с несколькими известными музыкантами из Франции, вернулись на родину, где дали в период с 12 по 17 июля 2018 года шесть концертов в рамках программы молдавской классической музыки. В рамках сельского турне „Lelița Franța Joacă Sârba Moldovenească” выступили музыканты Жером Симон, Грегоар Симон, Ионел Стерба, Элиз Башур, Борам Лие, Эмико Сайто, а также Екатерина Баранова, Зинаида Брынзилэ, Сергей Пилипецкий, Ольга Юхно, Надежда Ерхан, Раду Таламбуцэ, Дана Ефремова, Ирина Шолпан, Юрий Сургучов, Сильвия Проскуркина. Концерты, организованные в рамках Правительственной программы тематических грантов DIASPORA ENGAGEMENT HUB, состоялись в следующих населенных пунктах: Рэдень, Кэлэраш, Кишинев, Церковь Святого Дмитрия, Бульбоака, Земок Мими, Мирешть, Хынчешть, Брэвичень, Орхей и Хрушова района Криулень. 49

Diaspora Engagement Hub

4 MÂINI. ACASĂ

CORNELIU TIULENEV & MAXIM SURDU Sommelierul Corneliu Tiulenev și bucătarul-șef Maxim Surdu au revenit acasă timp de câteva zile din Danemarca pentru a împărtăși imensa lor experiență internațională de fine dining și de asigurare a unui abinament excelent dintre bucate și vin. 50

Corneliu Tiulenev și Maxim Surdu au susținut, la 28 iulie 2018, la Castel Mimi, un massterclas și au pregătit o cină pentru oaspeții evenimentului, intitulat „4 mâini. Acasă”. Corneliu Tiulenev este Manager Sommelier la Mother Company (două restaurante în Copenhaga și Londra, un BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

Diaspora Engagement Hub

wine shop/bar la Copenhaga, doar vinuri italienești). Restaurant Studio Copenhaga, 1 Michelin star, sommelier în 2015-2016. Experiență de 12 ani în Italia de privat dinning, între 2003 și 2015. Maxim Surdu este Bucătar-șef la Restaurantul Aamanns 1921 din Copenhaga. Și are o experiență în unele dinte cele mai renumite restaurante din lume, cu două și chiar trei stele Michelin, precum Noma, Geranium, Narisawa și Nobu. Proiectul comun al lui Corneliu Tiulenev și Maxim Surdu urmărește împărtășirea cunoștințelor, abilităților și experienței profesionale în domeniul degustării, prezentării și alegerii vinurilor în Republica Moldova prin: educarea somelierilor din Moldova, în faza MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 5 | ANUL 2018

de devenire și în cea de perfecționare, întru racordarea la standardele Uniunii Europene în domeniul respectiv; dezvoltarea abilităților și cunoștințelor de promovare a produselor vinicole autohtone, incluse în produsele turistice create; promovarea vinurilor autohtone în afara țării, prin intermediul beneficiarului; realizarea unui curs de instruire despre cultura vinului și importanta acesteia. De asemenea, proiectul „4 mâini. Acasă” contribuie și la împărtășirea cunoștințelor, abilităților și experienței profesionale în domeniul gastronomiei, tehnicilor inovative în bucătărie și metodelor deosebite de deservire a bucatelor în Republica Moldova prin crearea unui meniu axat pe produse de sezon și locale, cu nuanțe moderne Nordic/

Fusion și/sau franceze, dessert și Petit Four, de asemenea, instruirea a 10 persoane în cadrul unui master-class pentru echipa de bucătari locali. Evenimentul „4 mâini. Acasă” a fost susținut de Programul „Diaspora Engagement Hub”. Сомелье Корнелиу Тюленев и Шеф-повар Максим Сурду вернулись домой на несколько дней из Дании, чтобы поделиться своим богатым международным опытом в приготовлении изысканных блюд, которые превосходно сочетаются с винами. При поддержке DIASPORA ENGAGEMENT HUB Корнелиу Тюленев и Максим Сурду провели 28 июля 2018 года в Замке Мими мастер-класс и приготовили обед и ужин для гостей мероприятия под названием «В четыре руки. У себя дома».

FB/AVAI Movement - George Mihăilă

Diaspora Engagement Hub

LANSAREA MAȘINII AVAI,

PROIECT REALIZAT ÎN CADRUL PROGRAMULUI DE GRANTURI DIASPORA ENGAGEMENT HUB La 5 iunie 2018, a fost lansată mașina AVAI, adaptată pentru persoanele în scaun cu rotile, în cadrul proiectului „AVAI Movement”. Ideea proiectului aparține unor tineri ingineri din raionul Hâncești, Adrian 52

Vlas și Ion Ababei. Ultima parte de construcție a mașinii - componenta IT - a fost finalizată deja, iar autorii proiectului sunt gata să o transmită beneficiarului final al acestei inițiative – Alexandru Gomaniuc. BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

Diaspora Engagement Hub

Proiectul „AVAI Movement” a obținut finanțare inițială de 4 mii de franci elvețieni, în cadrul programului „Diaspora Engagement Hub” (DEH), subprogramul Proiecte inovatoare ale diasporei, al cărui scop este de a stimula și promova inițiativele cu caracter inovator ale diasporei care contribuie la dezvoltarea socială și economică a Republicii Moldova. Ulterior, tinerii au colectat pe o platformă de crowdfunding mijloace financiare auxiliare care au fost investite în procesul de finalizare a construcției mașinii. În cadrul evenimentului de lansare a fost prezentată partea tehnică a mașinii AVAI, raportul de implementare MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 5 | ANUL 2018

a proiectului, dar și posibilitățile de dezvoltare a acestui concept în stadiu avansat. De asemenea, în cadrul sesiunii de prezentare a raportului au fost înmânate câteva diplome partenerilor și finanțatorilor. Biroul Relații cu Diaspora (BRD) a felicitat tinerii cu ocazia lansării unui produs de însemnătate socială și economică „made in Moldova”, menționând că programul DEH își găsește finalitatea prin intermediul unor astfel de proiecte reușite și absolut necesare societății. Evenimentul s-a încheiat cu o sesiune de întrebări și răspunsuri, după care oaspeții au avut parte de un concert live susținut de către trupa 7Klase.

Programul DEH este implementat de Organizația Internațională pentru Migrație, Misiunea în Moldova (OIM) în parteneriat cu BRD, în cadrul proiectului „Consolidarea cadrului instituțional al Republicii Moldova în domeniul migrației și dezvoltării”, finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC). 5 июня 2018 года в рамках проекта „AVAI Movement” была представлена машина AVAI, адаптированная для лиц, перемещающихся в инвалидной коляске. Идея проекта принадлежит молодым инженерам из района Хынчешть, Адриану Влас и Иону Абабей. Последний компонент машины – программное обеспечение – уже установлен, а авторы проекта готовы передать ее бенефициару этой инициативы – Александру Гоманюк.

portret de asociaţie

ASOCIAȚIA PENTRU INTEGRAREA MIGRANȚILOR DIN FRANȚA implicați civic și pur si simplu doritori de a fi utili comunității din care fac parte – migranți moldoveni din Franța.

Câțiva dintre membrii Asociației pentru Integrarea Migranților din Franța – Doina Guzun, Ana Florea, Eugen Tiganu, Dorin Dușciac, Cristina Michicin, Olesea Roibu, Mihai Dobrin, Svetlana RevinealaOudar, Elena Popescu și Natalia Antoci – au conturat un portret al asociației. - Ce a fost și cum a fost la început pentru Asociația pentru Integrarea Migranților din Franța? Idee, oameni, nostalgie… Doina Guzun: - Asociația pentru Integrarea Migranților (AIM) s-a născut dintr-o necesitate reală și existentă în sânul comunității de moldoveni din regiunea Parisului. Denumirea asociației explică scopul de bază al său, iar realizarea acestuia se face prin împărtășire de experiențe și de 54

cunoștințe calificate și benevole, oferite de către membrii AIM. De la cei 4 fondatori (Svetlana Revineala-Oudar, Dorin Dușciac, Mihai Dobrin și subsemnata) s-a emanat motivația pentru ceilalți aproximativ 20 de membri de a se implica în obiectivele asociației. Familia AIM este tânără și este activă datorită celor care o formează: tineri, cu studii superioare în Franța, încadrați în câmpul muncii francez, extrem de

Ana Florea: - În țara natală, părinții și prietenii cei dragi au fost primele persoane care au aflat nota de la bacalaureat.. Într-o metropolă ca Parisul, apropiați îți devin compatrioții din diasporă. Cu ei vrei să împarți ideile, succesele și dezamăgirile. Asociația pentru Integrarea Migranților din Franța a fost la început o simplă întâlnire la o cafea unde am cunoscut studenți, într-un grup restrâns, cu diferite experiențe care merită să fie transmise și altor conaționali. Astăzi, ecoul despre asociație a ajuns și la tinerii din Moldova, mai ales la cei care își propun să studieze sau să descopere Franța. AIM nu mai este un grup de studenți, astăzi Asociația a devenit un spirit comun, în care fiecare își poate găsi răspunsul la orice întrebare! - Când ați simțit că asociația s-a constituit? Primul eveniment care v-a dat încredere că se poate? Eugen Tiganu: - Fiecare dintre noi a intervenit în formarea AIM-ului în diferite momente și contexte. Nu aș putea să mă pronunț pentru toți colegii, dar personal am devenit „AIMBIROUL RELAȚII CU DIASPORA

portret de asociaţie ist” din moment ce am participat în calitate de Mentor în cadrul Seminarului de Integrare și de Orientare pentru studenții moldoveni care vin să își facă studiile în Franța. De fapt, AIM ne pune pe toți la treabă, fiecare se implică cu ceva și oferă ceva (timp, experiență, cunoștințe), ceea ce ne face să devenim membri activi, iar asociația să existe în mod real și nu doar în acte. Dorin Dușciac: - Se spune deseori că, atunci când se creează o organizație, cel mai greu este la început. Ei bine, în cazul AIM nu a fost deloc așa! De la primele întruniri, de la începutul anului 2015, când discutam cu colegii despre crearea acestei asociații, am înțeles că nu ne va fi deloc greu să conlucrăm. Asta fiindcă partajam din start aceleași valori, aceleași viziuni în privința a ceea ce înseamnă integrarea migranților în țara gazdă, în privința sprijinului pe care îl putem acorda celor care au nevoie de el. Practic, de la bun început, am înțeles: suntem deja o echipă, care s-a constituit prin comunitatea de viziuni, și care era deja consolidată chiar și înainte de a scrie Statutul asociației și de a depune setul de documente pentru înregistrare. - Și care este motivația muncii pe care o fac membrii asociației în beneficiul altor migranți? Cristina Michicin: - Motivația de a mă implica în viața asociativă vine din dorința de a împărtăși cu alții experiența proprie și din necesitatea de a ajuta alți migranți de a se integra cu succes în Franța, așa cum am făcut-o și eu cu cîțiva ani în urmă. Cînd MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 5 | ANUL 2018

am venit la studii în Franța, mai ales în regiunea unde m-am stabilit, nu existau asociații de români, și încă mai puțin de moldoveni. Pe atunci nu existau nici grupurile de pe Facebook, care permit migranților în ziua de azi de a se cunoaște între ei și de a face schimb de informații. M-am simțit pe atunci singură într-o țară străină și singură în fața problemelor cotidiene, fără ca cineva să poată să îmi dea un sfat, mai ales unul avizat și profesionist. Ca membru AIM, prin participarea la activitățile sale și prin consilierea migranților, vreau să ajut alți conaționali să se simtă mai puțin singuri și mai puțin neputincioși în fața unei noi societăți, care funcționează diferit față de societatea din Republica Moldova sau din România.

- O agendă de acțiune pentru viitorul apropiat? Mihai Dobrin: - În perioada următoare vom continua să implementăm activitățile în cadrul Centrului NEXUS Paris. În pofida unor dificultăți cu care se confruntă în ultimul timp partenerii noștri de la NEXUS Moldova, noi am decis să continuăm acordarea sprijinului gratuit și calificat, pentru cele 4 activități: cursuri de limbă franceză pentru adulți, consiliere juridică, consiliere și orientare pentru tineri, și sprijin pentru integrarea pieței muncii. Experiența ultimilor trei ani ne-a arătat că există o cerere reală pentru aceste servicii, mai ales că ele sunt acordate de către oameni profesioniști, și în mod gratuit. Noi nu exploatăm mizeria în care se află, din 55

portret de asociaţie păcate, unii dintre conaționalii noștri; noi dorim să schimbăm paradigma în această privință. În 2017 peste o mie de persoane din regiunea pariziană au beneficiat de sprijinul nostru real și concret. Acesta e cel mai bun argument și cea mai valoroasă sursă de motivare: vom continua să fim aproape de cei care au nevoie de ajutor. - Aici puteți împărtăși cum puteți fi contactați pentru sprijin sau pentru a realiza acțiuni comune? Svetlana Revineala-Oudar: - Asociația noastră utilizează cele mai moderne mijloace de comunicare – avem pagini pe cele mai populare rețele de socializare, care ne ajută să comunicăm eficient despre activitățile noastre. Suntem în permanentă comunicare, fie cu beneficiarii activităților noastre de sprijin, fie cu cei care se află în Republica Moldova și intenționează să vină în Franța la studii sau la muncă.

Membrii asociației noastre sunt tineri profesioniști în diferite domenii, mulți dintre ei dispun de pagini, bloguri sau site-uri personale. În general, cei care ne caută – ne găsesc foarte ușor, important este să ne contacteze la ore rezonabile, fiecare dintre noi are și viață personală, și nu putem fi disponibili la orice oră de zi și de noapte. În concluzie, pot să vă spun că am reușit să devenim destul de vizibili, deși existăm că asociație doar de trei ani.

Natalia Antoci: Există o comunicare și o colaborare constantă , organizată de membrii asociații AIM cu concetățenii noștri, și anume proiecte culturale cu scopul de a promova patrimoniul național, cum ar fi: conferințe tematice, Ziua Vinului, Crăciunul, cât și cele de ordin economic, cu scopul de atragere a investițiilor în țară – aici aș putea menționa ghidurile și proiectele desfășurate în parteneriat cu diverse organizații din Republica Moldova.

- Relația cu țara de origine: cum o mențineți? cum o îmbunătățiți?

Colegii din asociație sunt receptivi la solicitările care ne vin din țară, dar și la cele ale concetățenilor care se află pe teritoriul francez, mai ales când e vorba de informare în caz de dificultăți administrative. Venim oricând cu sugestii și soluționări de situații.

Elena Popescu: Personal, îmi este foarte ușor sa mențin relația cu țara de origine, și anume prin faptul că tradițiile și bucătăria autohtonă fac parte din cotidianul meu și al familiei mele. Un alt instrument ar fi rețelele de socializare, care mă țin la curent cu evenimentele care se întâmplă acasă. Nu lipsesc desigur nici relațiile strânse cu familia și prietenii de acasă, cât și participarea la diverse evenimente organizate în diasporă.

- Un mesaj pozitiv pentru conaționali? Olesea Roibu: - Fiți optimiști și perseverenți. Viața dincolo de hotarele patriei nu e ușoară, pentru că, oricât de frumoasă ar fi, ecoul rădăcinilor o să dea de știre, caci aparținem locului unde ne-am născut. Tindeți spre ce e mai bun și nu uitați de Patrie! Și, oriunde v-ați afla, promovați valorile de acasă! Interviul poate fi accesat integral portalul Stiripozitive.eu: https://goo.gl/xZL723 Члены Ассоциации по интеграции мигрантов из Франции – Дойна Гузун, Анна Флоря, Еуджен Тигану, Дорин Душчак, Кристина Микичин, Олеся Ройбу, Михай Добрин, Светлана Ревинела-Оудар, Елена Попеску и Наталья Анточ – рассказали о своей ассоциации, перечислив ценности, которые они разделяют, а также о проведенных ими мероприятиях.

BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

portret de asociaţie „Asociația ProMoldova" din Viena aduce sincere mulțumiri comunității moldovenești din Viena și din Austria pentru receptivitatea de care a dat dovadă și mulțumește tuturor pentru faptul că au dat curs invitației noaste", afirmă Președinta Asociației „ProMoldova", Ludmila Sârbu.

ZIUA COPILULUI

SĂRBĂTORITĂ LA VIENA, AUSTRIA, CU UN SPECTACOL DE POVESTE Ziua Internațională a Copilului a fost prilejul care a determinat Asociația „ProMoldova” să organizeze, la 2 iunie 2018, în incinta Teatrului Pygmalion din Viena un minunat spectacol de teatru pentru copiii moldovenilor din Austria. Micii spectatori au avut astfel ocazia să trăiască emoțiile unui spectacol deosebit de frumos, colorat și plin de povețe, oferit de către tinerii talentați ai trupei „Tril", condusă de Ion Nistor, din cadrul Centrului Cultural din Vadului lui Isac, Cahul. Copiii au interacționat cu tinerii actori prin cântece, dansuri și dialog despre personajele din poveste. În cadrul spectacolului de la Teatrul Pygmalion din Viena, copiii au fost premiați cu diplome pentru prezența și contriMOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 5 | ANUL 2018

buția lor la acest eveniment. La acțiunea organizată de Asociația „ProMoldova" a participat Excelența Sa, Victor Osipov, Ambasador al Republicii Moldova în Austria, și primarul satului Vadul lui Isac, Ion Iorga. Atât diplomatul moldovean, cât și primarul au salutat acțiunea și au apreciat organizarea evenimentului de către Asociația „ProMoldova", angajându-se să susțină în viitor și alte activități ale moldovenilor din Austria.

Mulțumirile asociației se îndreaptă nominal către cei care au făcut posibil ca această zi minunată să aibă loc: Ambasadei Republicii Moldova în Austria; Teatrului Pygmalion, condus de Tino Geirun; Primăriei Vadul lui Isac, Cahul; Restaurantului Donaudelta din Viena; Valentin Norbert-Tarus, directorul FIVE PLUS Art Gallery; și Friedrich Lind. Asociația „ProMoldova" mulțumește călduros echipei și membrilor acesteia care au dat dovadă de solidaritate și responsabilitate: Irina Iorga, Mariana Damaschin, Laura Papurova. „Dragi prieteni, m-am bucurat foarte mult să vă cunosc și să aflu mai multe despre voi. Apreciez foarte mult solidaritatea voastră, dragostea pentru cultură și arta de a vă crește copiii frumos! Vă mulțumesc din inimă și vă așteptăm cu drag în continuare!", mărturisește Președinta Asociației „ProMoldova", Ludmila Sârbu. Ассоциация «ProMoldova» организовала 2 июня 2018 года в Театре Пигмалион, Вена, спектакль для детей молдаван, проживающих в Австрии, приурочив это мероприятие к Международному Дню Ребенка. Юные зрители получили возможность насладиться красочным спектаклем, который представили молодые актеры труппы «Tril» под руководством Иона Нистор, представителя Центра культуры села Вадул луй Исак района Кахул. 57

istorii de succes

LUCIA CRISTEA.

AFACEREA UNEI MOLDOVENCE DIN ITALIA PE PLACUL EUROPENILOR

Voglia di Caffe este un local care inspiră comunitatea din localitatea rurală italiană Canterano din Provincia di Roma, care este situată în Alta Valle dell'Aniene, la graniță cu Subiaco și Munții Simbruini, pe o coastă a Munților Ruffi, acoperită de măslini și de scrumiera mediteraneeană. Iar inspirația se datorează și localului, deschis aici de către Lucia Cristea, originară din Republica Moldova. Canterano din Provincia di Roma este unul magnifică, situat la o altitudine de 600 de metri. Populația din acest sat este de 390-400 de locuitori, care 58

își petrec timpul prin practicarea agriculturii, oferirea serviciilor și menținerii patrimoniului într-o formă atractivă și splendidă. Însă cel mai frumos lu-

cru care se poate întâmpla aici sunt Munții Appenini, care oferă o panoramă de o grandoare nemaivăzută în alte părți ale lumii. Astfel în această armonie a naturii și arhitecturii italiene se înscrie localul Luciei Cristea, Voglia di Caffe, care de zece ani este un punct forte al acestui sătuc prin atmosfera sa. — Cum s-au născut și dorința de a pune pe picioare acest local într-un stat din Uniunea Europeană? În sinea noastră, fiecare dintre noi dorește să fie independent și să își croiască singur viața. Toți au tendința BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

istorii de succes de a aspira spre un ideal și de a se afirma prin diverse moduri posibile. Pentru mine a fost dorința de a fi independentă, care m-a determinat să ajung la această etapă a vieții, când am deschis propriul local într-o țară străină precum Italia. La fel îmi ziceam că este nevoie să ofer ceva acestei lumi și nu doar ea mie, simțeam că e o datorie de a ajuta pe cei din jur fără a cere ceva în schimb. Astfel, deschiderea localului a oferit o nouă lumină acestui sătuc. Fiecare din noi la o anumită vârstă are diverse idei și intenții de a crea ceva ce poate să ne aducă beneficii. Oricât de bună ar fi ideea, oricum există un scepticism ce ne oprește de a pune în aplicare anumite idei. Mulți, când ajung într-o țară străină, se confruntă cu probleme, obstacole chiar și dezamăgiri, care ne fac să gândim dintr-o altă perspectivă și de a schimba ceva în viață. Această idee mi-a apărut la vârsta de 37 de ani, dar prin multă muncă și, în special, curaj, această idee a fost vizibilă la vârsta de 40 de ani.

idee și am inițiat alta – ca a deschiderii unui Bar-Pub care să fie unic prin felul său. La fel practica și lucrul în acest domeniu m-au ajutat să creez ceva nou și divers pentru o societate străină.

— Nu v-a fost frică, nu ați avut temeri de a pune o afacere pe roate? Pe parcursul vieții frica dăinuie în noi ca o emoție care este omniprezentă practic în fiecare zi. Pentru a începe ceva nou sau grandios, este nevoie să înlăturăm această emoție și să mergem pe calea soluțiilor și să gândim pozitiv.

— Au fost și dificultăți într-o țară străină pentru a fonda un asemenea bar? În Italia, atunci când ai în plan de a elabora ceva, statul te susține în mai multe feluri. Practic, este necesar să manifești îndrăzneala de a întâlni persoane care să te încurajeze de a merge mai departe și să nu cedezi.

Chiar dacă în viață m-am confruntat cu obstacole, uneori chiar eșecuri, în special când doream să mă afirm în domeniul ingineriei într-o țară străină și nu a mers, am abandonat această

Ca să nu apară obstacole, trebuie să realizezi totul la timp și să urmezi instrucțiunile necesare. Statul nu încearcă să îți pună anumite obstacole și nu este prezent fenomenul corupți-

MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 5 | ANUL 2018

ei, ceea ce te motivează să mergi mai departe. — Care este specificul localului? Ați optat pentru anumite elemente tradiționale moldovenești? În acest sătuc montan localul este unul care oferă o atmosferă plăcută și este un loc de recreere pentru majoritatea oamenilor. Este admirat pentru mai multe beneficii și se remarcă printr-o gamă de condiții, printre cele de bază se numără: internetul gratuit la care au acces toți clienții sau cei care intră în local, sunt amenajate spații de joacă pentru copii, ceea ce le permite părinților să uite de rutina zilei și să se odihnească, pentru adulți sunt instalate diverse aparate de joc pentru ca cei prezenți să organizeze diverse concursuri între ei. Însă punctele forte care fac ca acest local să fie special sunt: terasa și 59

istorii de succes organizarea diferitelor evenimente, această construcție deschisă oferă o panoramă de nedescris care este un loc perfect de a te regăsi pe tine și de a cunoaște splendoarea naturii. Organizarea diverselor evenimente, în special pe parcursul verii, face ca acest sătuc să fie mai atractiv, unde oamenilor le place să sărbătorească până dimineață. Acest Bar-Pub Pizzeria conține și un specific moldovenesc, de care clienții rămân încântați: covorul tradițional moldovenesc și pâinea tradițională moldovenească. Astfel datorită acestor beneficii localul și-a câștigat un nume frumos în comunitate. — Prin ce elemente localul dumneavoastră este mai atractiv și cum a fost la început să atrageți clienții într-un restaurant cu specific moldovenesc? Atunci când deschizi ceva nou, majoritatea oamenilor sunt interesați să vadă ce reprezintă localul în cauză. Primul element care a atras atenția localnicilor a fost chiar intrarea localului prin draperia de stil moldav care practic nu este prezentă în alte localuri din societatea italiană, la fel amabilitatea și interacțiunea cu clienți a dus la crearea a unui nume pozitiv a Bar-Pub-lui. Organizarea unui eveniment sau celebrarea unei sărbători unde toți aveau acces gratuit au făcut ca acest local să își câștige faimă atât în localitatea rurală, cât și vecinătate. Atunci când promovezi ceva nou și organizezi diverse evenimente, lumea se simte atrasă și are dorința de a reveni aici. — Cum vă caracterizați clienții? La acest capitol, într-o într-o țară 60

străină, cerințele sunt mai mari. Persoanele sunt diverse și fiecare este în lumea sa, iar pentru a fi îndrăgit de clienți este nevoie să te adaptezi la lumea lor, la tema lor, plus să fii și un bun ascultător. Un alt element pe care îl adoră clienții este să fii modest și să nu afișezi aroganță. Amabilitatea este punctul forte pentru a fi iubit de clienți, odată ce ei se simt neglijați sau tratați cu indiferență există posibilitatea să îi pierzi pentru totdeauna. Astfel succesul unui local depinde de felul în care te comporți cu clienții , cum îi primești și petreci. — Care este secretul succesului într-o țară din Uniunea Europeană? Într-o țară străină secretul succesului este prezentat printr-o atitudine bine definită, este nevoie ca să fii o persoană modestă cu aptitudini multiple și profunde și cu interes în ceea ce faci. În marea parte, succesul este conceptualizat datorită unor abilități și felul de a fi. Ești asigurat cu succes, dacă ai un comportament bine ajustat normelor de conduită, este necesar să fii o persoană ascultătoare, sigură de ceea ce faci, însă cel mai important lucru e să nu fii arogant într-o societate dacă dorești să te admire lumea și să ai succes. — De ce vă este cel mai mult dor din Republica Moldova? Pentru noi moldovenii aflați peste hotare, Moldova este un loc al amintirilor, al trecutului care ne-a definit ca persoane și a momentelor de luare a deciziilor. Chiar dacă au trecut mulți ani de când nu am vizitat Moldova, există acel gând de a mai vizita unele locuri, în special casa. În rest, aici

totul este ca o nouă casă, unde am totul necesar lângă mine. — Acum mai aveți vreun proiect în derulare sau ceva planuri de viitor? În noua eră a tehnologiilor, se schimbă și statutul întreprinderilor, astfel apar două tipuri: cel clasic și network. Este necesar ca cei care au o întreprindere să colaboreze cu alte persoane prin intermediul internetului și de a se susține reciproc. Datorită noului sistem de network care a apărut în domeniul business-ului, se poate crea un lanț între fondatori pentru a dezvolta o societate, de a contribui la valorificarea unui lucru și de a ajuta o mulțime de oameni. Este un lucru benefic care te face să pleci la muncă cu dragoste și să contribui pozitiv la schimbarea acestei lumi. Orice persoană care dorește să reușească, trebuie să fie mereu în plină schimbare și să aspire la ceva frumos. Prin diverse schimbări noi creștem și ne formăm ca persoane cu caracter puternic, ceea ce ne ajută să atingem noi culmi ale succesului. Doar o schimbare puternică te face să privești viața dintr-un unghi pozitiv și cu perspectivă. Andrei Rotaru Voglia di Caffe – заведение, которое является источником вдохновения для жителей итальянского сельского населенного пункта Кантерано из Provincia di Roma, расположенное в Alta Valle dell'Aniene, на границе с Subiaco и Горами Simbruini, на склоне Гор Ruffi, покрытом оливковыми деревьями. Это заведение открыла уроженка Республики Молдова Лучия Кристя. В интервью она рассказала о десятилетней истории заведения Voglia di Caffe, которое стало успехом нашей землячки. BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

portret de asociaţie

FESTIVALUL COPIILOR ȘI FAMILIEI DE LA RAVENNA, ITALIA

De asemenea, prima ediție a festivalului s-a bucurat de prezența Consulului Onorific al Republicii Moldova în Republica Italiană, Consulului Onorific al Ciprului în Republica Italiană, consilierul Primăriei din Ravenna și reprezentanți ai Asociației Culturale „Vatra Neamului” din orașul Milano.

La 17 iunie 2018 în orașul Ravenna, Italia, Asociația Culturală „Inima Moldovei” a dat startul unui început frumos, semnificativ și emoționant și al unei inițiative extraordinare – FESTIVALUL COPIILOR ȘI FAMILIEI. Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova și Ambasadei Republicii Moldova în Republica Italiană. „Festivalul Copiilor și Familiei are drept scop consolidarea comunității de moldoveni din Ravenna și din localitățile apropiate”, afirmă Președinta Asociației Culturale „Inima Moldovei”, Liliana Țurcanu. „În această eră a vitezei, în care timpul este prea scurt, mai ales pentru a- petrece împreună cu familia, am considerat că este absolut necesară organizarea unui astfel de eveniment în cadrul căruia să apreciem ce bogăție avem, să o valorizăm și să o cultivăm zilnic, să renunțăm la tehnologii și să MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 5 | ANUL 2018

participăm mai activ în viața de familie, începând de la copii și până la bunici”, spune Liliana Țurcanu. Evenimentul a fost deschis de către ansamblul de copii din Ravenna, „Doruleț” și grupul de copii veniți din orașul Milano, care au prezentat un program cultural, cu cântece și poezii în limba română. Iar participanții la prima ediția a Festivalului Copiilor și Familiei de la Ravenna au fost salutați de către reprezentanți ai Ministerului Educației, Culturii și Cercetprii de la Chișinău și Consulatului Onorific al Republicii Moldova pentru circumscripția Marche Abruzzo.

Pe scena Festivalului Copiilor și Familiei au fost premiate atât cea mai originală, cât și cea mai activă familie. Iar Președinta Asociației Culturale „Inima Moldovei” din Ravenna, Liliana Țurcanu, a primit din partea autorităților moldave diploma de merit pentru promovarea imaginii, culturii, tradițiilor și limbii româna peste hotarele țării. Sărbătoare a continuat cu un concert susținut de artista Stela Botez, care a adus sentimente de nostalgie și de bucurie pe fețele celor prezenți în sală. În cadrul festivalului a fost organizată și o tombolă cu mai multe cadouri originale din Republica Moldova. В итальянском городе Равенна Ассоциация молдавской культуры «Inima Moldovei» (Сердце Молдовы) дала старт красивой, эмоциональной инициативе – ФЕСТИВАЛЬ ДЕТЕЙ И СЕМЬИ. Мероприятие было организовано при поддержке Министерства Просвещения, Культуры и Исследований Республики Молдова и Посольства Республики Молдова в Республике Италия. «Фестиваль направлен на консолидацию сообщества молдаван в Равенне и близлежащих населенных пунктах», заявила Председатель Ассоциации молдавской культуры «Inima Moldovei» Лилиана Цуркану. 61

istorii de succes

ELENA RĂDUCAN.

LECŢIA INCREDIBILĂ DE VIAŢĂ A ATLETEI NOASTRE SPECIALE DIN RHO, MILANO Elena Răducan a aflat decizia conducerii Special Olimpics Italia cu câteva zile în urmă. În scrisoarea Special Olimpics Italia, adresată tinerei, se menţionează: „un eveniment atât de important va încorona parcursul desfăşurat în aceşti ani de către atletă şi va fi un motiv de imensă mândrie pentru întreaga echipă". Recent, familia a fost înştiinţată că şi echipamentul de care are nevoie Elena va fi asigurat de echipa Sesamo Rho, din care face parte deja de câţiva ani. Este prima oară când Elena Răducan a fost convocată în calitate de membru titular la Jocurile Mondiale Special Olimpics, deşi în 2013 a fost confirmată în cadrul rezervei echipei Italiei pentru ediţia desfășurată la Los Angeles, SUA. „Atunci putea să plece doar dacă renunţa vreun membru titular sau din alte motive cineva nu putea să meargă. De data asta a avut norocul să fie nominalizată ca atlet în echipa Italiei", a spus Maia Ţurcanu, mama Elenei.

O tânără de 25 de ani originară din Chişinău, Elena Răducan, a fost convocată pentru a participa în cadrul echipei naţionale a Italiei la un eveniment mondial - Special Olimpics Word Summer Games 2019, din Abu Dhabi. Este primul caz de acest gen din istoria participării Italiei la Jocurile Mondiale Special Olympics. 62

CÂND TE ÎNCĂPĂŢÂNEZI SĂ TRĂIEŞTI, ATUNCI CÂND NIMENI NU-ŢI DĂ NICIO ŞANSĂ Istoria emoţionantă a Elenei Răducan este cea a unui copil incredibil care a luptat pentru fiecare zi de viaţă. S-a născut la Chişinău, în BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

istorii de succes 1993. Din cauza unor traume suportate la naştere, a ajuns în secţia de reanimare, apoi au urmat luni întregi prin spitale, tratament, investigaţii. A suportat 6 intervenţii neurochirurgicale, i s-au stabilit 8-9 diagnoze foarte grave, printre care hidrocefalie, epilepsie etc. A supravieţuit, deşi medicii nu-i dădeau nicio şansă. Au sfătuit-o pe mama ei să o lase în spital. Elena a mers împreună cu mama ei, de mână, primii 7 ani de viaţă, luptând pentru fiecare clipă. La 4-5 a învăţat să meargă şi să vorbească. Pentru că nimeni nu o accepta în vreo grădiniţă, din cauza problemelor de sănătate, mama ei s-a angajat lucrător la o grădiniţă, pentru face imposibilul posibil. A urmat şcoala, până la 16 ani, în Republica Moldova. O parte din ei a trebuit să stea departe de mama ei, plecată în Italia să muncească pentru a sigura toate costurile medicale, de întreţinere, de reabilitare. În Italia a ajuns în 2009, când avea 16 ani. În oraşul Rho, aproape de Milano, şi-a continuat studiile timp de un an, ultima din ciclul de studii medii, conform programului şcolar din peninsulă. „Între timp, am apelat la Serviciul sanitar din Italia, i-a fost recunoscut handicapul şi statul italian îi acordă o pensie de invaliditate. Am avut posibilitatea de a fi integraţi într-un proiect pentru adolescenţii cu handicap. Aici sunt structuri diurne susţinute financiar de stat, cu profil şi program individual. Pentru fiecare adolescent în parte. Deja de 7 ani Elena face parte din acest program. Acolo, de două ori pe an se întruneşte o echipă de medici, specialişti, asistenţi sociali şi educatori pentru a face MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 5 | ANUL 2018

„planul individual de dezvoltare". Acolo, consultaţiile care se fac totalizează nivelul de dezvoltare şi încep să lucreze cu partea mai puţin dezvoltată. Din fericire, în regiunea Lombardia, unde suntem noi, acest serviciu activează foarte bine", spune mama Elenei Răducan. Acolo, la Serviciul de formare al autonomiei personale, Elena s-a împrietenit cu alţi tineri de vârsta ei, care fac parte din alte asociaţii pentru persoane cu handicap şi care se ocupă cu sportul sau activităţi creative. Aşa a început să meargă la antrenamentele de bowling. Apoi au venit primele rezultate, chiar dacă a fost greu. O concluzie amară a mamei Elenei: „E curios cum se întâmplă. În pofida faptului că medicii nu ne-au dat nicio şansă, sau puţine şanse de viaţă, iar direcţiile de învăţământ şi ministerul nu ne-au oferit nicio soluţie pentru încadrarea ei - statul în genere puţină grijă a avut... Am plecat în altă ţară, am găsit soluţii, am fost înţeleşi, primiţi, ajutaţi. Ca peste câţiva ani, Elena să reprezinte o ţară care nu este baştina ei, la un eveniment mondial".

MEMBRU ACTIV AL COMUNITĂŢII SALE Elena Răducan este un membru activ al comunităţii cetăţenilor moldoveni din regiune, participă la activităţile Asociaţiei culturale „Vatra Neamului", mama sa numărându-se printre membrii fondatori. „Elena participă întotdeauna la activităţile noastre, se dedică foarte mult sportului, a fost la campionate naţionale, regionale şi internaţionale şi întotdeauna a revenit cu diplome şi medalii. Eu o cunosc pe Elena Răducan de vreo 7 ani. Face şi gimnastică, dar are şi un hobby - confecţionează bijuterii", a spus Angela Anisei Chilat, preşedinta asociaţiei. Ecaterina Deleu Елена Рэдукан, 25-летняя уроженка Кишинева, получила приглашение участвовать в составе национальной команды Италии в международных соревнованиях - Special Olimpics Word Summer Games 2019, в Абу-Даби. Это первый подобный случай в истории выступлений Италии в Международных Играх Special Olympics.

portret de asociaţie

EXPOZIȚIE DE ARTĂ CU AROME DE MOLDOVA LA ATENA Atena a găzduit, în perioada 17-18 martie 2018, expoziția personală de pictură a artistei Ludmila Iordache, cu genericul „Dumnezeu este Iubire”. Vernisajul expoziției „Dumnezeu este Iubire” a avut loc la Centrul Expozițional din regiunea Chalandri, iar reușita s-a datorat bunei cooperări între Ambasada Republicii Moldova în Republica Elenă, Clubul UNES64

CO pentru Pireu și Insule și Uniunea Moldo-Eenă „Alexandros Ipsilantis”. Pictorița Ludmila Iordache este originară din Republica Moldova și este stabilită de mai bine de 20 de ani în capitala Greciei.

La evenimentul de la Atena artista a fost susținută de participarea colegilor artiști, la fel originari din Moldova: Tamara Topala – pictoriță, tablouri murale, Albina Savciuc, reprezentanta atelierului Smaragda Art, și, Iurii Cipilieaga – atelierul Woodline Art, care împreună au impresionat vizitatorii cu lucrările lor în lemn, metal și tablouri în ulei. La eveniment au fost prezenți și personalități elene din domeniul artelor, BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

portret de asociaţie care și-au expus unele tablouri cu tematica expoziției. „Evenimentul a fost o ocazie atât de promovare și susținere a artiștilor originari din Moldova, a succeselor și realizărilor acestora, cât și a valorilor culturale ale țării noastre”, afirmă Președinta Uniunii Moldo-Elene „Alexandros Ipsilantis”. Ambasadorul Republicii Moldova în Republica Elenă, Anatol Vangheli, a felicitat-o pe artista Ludmila Iordache și a apreciat prestația oamenilor de artă moldoveni stabiliți în Grecia, menționând importanța promovării culturii și tradițiilor în cadrul relațiilor bilaterale moldo-elene. Cu un mesaj în care a apreciat buna colaborare moldo-elenă a fost prezent și Președintele Clubului UNESCO pentru Pireu și Insule, Maronitis Ioannis. La finalul evenimentului, cu un discurs emoționant, pictorița Ludmila Iordache a câștigat publicul care a savurat fiecare cuvânt ca pe un mare adevăr, iar mesajele ei despre valorile familiei, armonia între oameni și natură și cele legate de credință întruchipate în lucrările sale au reprezentat un îndemn de a păstra și promova aceste valori, indiferent de situații și poziții sociale. Vernisajul expoziției s-a încheiat în culori muzicale și dansuri sub ritmurile muzicii moldovenești cu participarea ansamblului folk „Moldova”. 17 и 18 марта 2018 года в Афинах прошла персональная художественная выставка Людмилы Йордаке на тему «Бог есть любовь». Выставка «Бог есть любовь» состоялась в Выставочном Центре региона Халандри» при содействии Посольства Республики Молдова в Республике Греция, Клуба ЮНЕСКО по Пиренейскому полуострову и Островам и Молдавско-греческому союзу «Alexandros Ipsilantis». MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 5 | ANUL 2018

portret de asociaţie

ASOCIAȚIA MOLDOVENILOR DIN REGIUNEA TYUMEN, RUSIA

Asociația moldovenilor din regiunea Tyumen, Rusia, este una dintre cele mai active comunități ale moldovenilor din diaspora la nivel regional în Federația Rusă, a organizat, la 17 martie 2018, în orașul Tyumen, prima ediție a sărbătorii „Martisor-2018”. În cadrul acestui festival, Asociația a beneficiat de sprijinul Comitetului Regional pentru Naționalități. Programul sărbătorii „Martisor-2018” a cuprins: • expoziție etnografică națională (mărțișoare, covoare, broderii, obiecte de artă); • un master-class (confecționarea mărțișoarelor, țesutul covorului în stil moldovenesc); • degustarea bucatelor tradiționale moldovenești; • un concert cu participarea oaspeților – artiști reprezentând diaspo66

rele din Moldova, Federația Rusă, Ucraina și Belarus. La eveniment au participat în calitate de oaspeți reprezentanți ai Comitetului Regional pentru Naționalități, Autonomiei culturale moldovenești federale din Moscova, lideri ai diasporilor din regiune. „Suntem ferm convinși că asemenea acțiuni culturale contribuie pozitiv la dezvoltarea relațiilor bilaterale dintre Federația Rusa și Republica Moldova”, afirmă Președinta Asociației moldovenilor din regiunea Tyumen.

„Pentru noi, cei aflați departe de Patrie, este foarte important să simțim că avem sprijinul țării noastre de origine, că putem conta pe susținerea și ajutorul autorităților Republicii Moldova”, spune Președinta Asociației. Printre evenimentele de succes, organizate de Asociația moldovenilor din regiunea Tyumen se numără și întâlnirea de suflet, desfășurată în august 2017, la Tyumeen cu compozitorul Eugen Doga. Ассоциация молдаван из Тюменской области России, которая является одной из самых активных сообществ молдаван на региональном уровне в Российской Федерации, организовала 17 марта 2018 года в городе Тюмень фестиваль «Мэрцишор-2018». Для проведения фестиваля Ассоциация получила поддержку Регионального комитета по делам национальностей.

BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

istorii de succes

MOLDOVA DIN AMINTIRILE SABRINEI ROIBU, UN COPIL EMIGRAT ÎN ITALIA „Casele din Moldova sunt foarte mari şi unele din ele au rămas ca odinioară: au decoraţii cu flori desenate pe pereţii casei, streşini cu margini rotunde. Sunt de o culoare albastră foarte senină. În majoritatea cazurilor - gardul, poarta, de fier, cu diferite decoraţiuni, au aceeaşi culoare ca şi casa”... Este începutul povestirii Caro Jack, scrisă de Sabrina când avea 12 ani şi era elevă în şcoala medie din Italia. Textul a fost fost selecţionat pentru publicare în cadrul concursului naţional Lingua madre Duemilla diciasette / Limba maternă 2017. Povestirea a apărut în volumul Racconti di donne straniere in Italia / Povestiri ale femeilor imigrate în Italia, îngrijit de Daniella Finocchi (pag. 190192). Concursul naţional se află la cea de-a 12-a ediţie. Sabrina Roibu s-a născut la Chişinău, la 5 februarie 2004, dar a emigrat în Italia, împreună cu părinţii. Acolo, a mers mai întâi la grădiniţă, apoi la şcoală. Este pasionată de psihologie. Povestirea Caro Jack a fost scrisă când avea 12 ani, după care a fost trimisă pentru a participa la concursul naţional. În februarie 2018 Sabrina a împlinit 14 ani. Caro Jack este o scrisoare a unei fetiţe de 12 ani, născută în Moldova, adresată unui prieten. Vorbeşte despre ţara de baştină, cu un număr de tineri în continuă scădere „pentru că ei pleacă peste hotare, când împlinesc 18 ani, în căutare de muncă, din cauza „unei cantităţi mici de bani”. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 5 | ANUL 2018

„Noi suntem învăţaţi de mici, până la vârsta de 5 ani, să facem lucrul casnic, pentru a ne putea ajuta familia”, scrie fetiţa. Mai mult decât doar lucrul în casă – subliniază că reprezintă de fapt transmiterea unor tradiţii, prin generaţii – ce învaţă mamele pe fiicele lor (să gătească, să coasă, să facă curăţenie în casă, să aibă grijă de păsări şi animale). „Le nostre nonne hanno istruito loro, che a loro volta istruiscono noi” / „Bunicile noastre le-au învăţat pe mamele noastre, iar ele, la rândul lor, ne învaţă pe noi”. Taţii însă îi învaţă pe băieţi să facă „lucrurile mai grele, cum ar fi să taie lemne”. Moldova e o ţară bogată în bucate tradiţionale, afirmă Sabrina. Scrie despre plăcinte, sarmale şi zeamă, despre Crăciunul din 7 ianuarie, despre copii care colindă din casă-n casă, despre Paşti şi ouă roşii, ca „sângele lui Hristos”, urarea „Hristos a înviat” (şi le prezintă în română şi italiană!), despre Sărbătoarea tuturor Sfinţilor... Vorbeşte în scrisoarea sa şi despre anul de învăţământ din Moldova: se încheie la 31 mai şi copiii vin frumos îmbrăcaţi, în alb şi negru; o fetiţă din clasa întâi este purtată pe umeri de

un băiat din clasa absolventă pentru a suna clopoţelul, la careul festiv.

Aici se întrevăd cumva şi rememorările părinţilor, nostalgia copilăriei şi a timpurilor de acasă, nu doar curiozitatea fetiţei. Despre vacanţe, scrie – copiii se joacă mult afară, se scaldă în lacuri, dar în majoritatea cazurilor însă trebuie să lucreze şi să aibă grijă de animale sau merg la lucru împreună cu părinţii pentru a săpa pământul (it. zappare i campi). Volumul Lingua madre Duemilla diciasette. Racconti di donne straniere in Italia, îngrijit de Daniella Finocchi mai include textele a două autoare originare din Republica Moldova. Ecaterina Deleu „Дома в Республике Молдова очень большие, и некоторые из них строятся, как и встарь: на стенах изображены цветы, закругленные карнизы. Они выкрашены в пронзительно голубой цвет. В большинстве случаев – забор, калитка, которые украшены различными декорациями, также выкрашены в тот же цвет, что и дома» … Так начинается рассказ Caro Jack, написанный Сабриной в 12-летнем возрасте, когда она училась в средней школе в Италии. Ее история была отобрана в рамках национального конкурса Lingua madre Duemilla diciasette / Родной язык 2017. Работа была опубликована в книге Racconti di donne straniere in Italia («Истории женщин, иммигранток в Италии»), которая была издана при содействии Даниелы Финоки (стр. 190192). Национальный конкурс проводится в 12-й раз. 67

inspirație

MOLDOVA LA FEL DE BUNĂ CA SINGAPORE Ceea ce ne-a povestit moldoveanca Oxana Traci-Banaruc — în ediția anterioară a revistei — de bine despre Singapore, „Singapore este țara în care știrile sunt doar pozitive”, „Acolo fiecare buton funcționează” etc. – ne-a impresionat atât de mult, încât am făcut un exercițiu de imaginație: oare cum ar fi dacă în povestea Oxanei am înlocuit cuvântul „Singapore” cu „Moldova”.

e bum întreg d Aș face un al odele de imagini cu m acă pentru jo terenuri de ldova pentru copii din Mo emplu le oferi ca ex Singapore. in d r primarilo

BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

inspirație Oare cum ar fi dacă în povestea Oxanei Traci-Banaruc – „Singapore – o ţară în care ştirile sunt doar pozitive!” – împărtășită pe Stiripozitive.eu săptămâna trecută, am înlocuit cuvântul „Singapore” cu „Moldova”. Iată povestea. În Moldova toate butoanele funcționează!

P LECĂRI

10:00 CHIȘINĂU 19:00 SINGAPORE

„Am rămas şocată în primele zile când am venit în Moldova. Butonul de la unul din lifturile blocului în care locuiam se defectase. Nu a durat nici măcar o ora până la sosirea tehnicianului care a reparat butonul. Pentru că aici fiecare buton trebuie să funcționeze”. „Când am ajuns în Moldova, primul lucru care ne-a impresionat a fost Aeroportul Internaţional Chişinău. Al cincilea an consecutive este considerat cel mai bun aeroport din lume. Este o carte de vizită a ţării. Este atât de bine organizat, încât nu vei aştepta niciodată mai mult de cinci minute pentru procedurile de verificare, în ciuda faptului că este şi unul dintre cele mai aglomerate aeroporturi din lume”.

Aeroportul Chișinău este atât de bine organizat, încât nu vei aştepta niciodată mai mult de cinci minute pentru procedurile de veriﬁcare.

„În Moldova o vizită la medic îţi ia nu mai mult de 15 minute în Moldova. Centre medicale sunt peste tot. Fiecare complex locativ are cel puțin un centru medical”. „Aș face un album întreg de imagini cu modele de terenuri de joacă pentru copii din Moldova pentru a le oferi ca exemplu primarilor din Singapore. Sunt atât de colorare şi atractive, în special îmi place ideea de a combina terenul de joacă cu spațiile de practicat sportul pentru adulți. În timp ce copiii se joacă, părinții pot pedala pe bicicletă ori pot face abdomene”. „În Moldova există o singură problema - are prea puțin spațiu și prea mulți doritori de a trai aici. În rest, situațiile nu ajung să fie o problemă, autoritățile reacționează rapid. Știrile sunt o plăcere, vei auzi despre noile planuri, despre succesele localnicilor, despre ce nou s-a mai făcut pentru a îmbunătăți viața cetățenilor. În fond, majoritatea știrilor din Moldova sunt pozitive!”

la medic O vizită ai mult m îţi ia nu ute in m 5 1 e d ova. ld o în M

Молдова так же хороша, как и Сингапур. Молдаванка Оксана Ткач-Банарук рассказала в прошлом выпуске о Сингапуре. «В Сингапуре все новости только положительные», «Там каждая кнопка работает» и т.д. Ее рассказ нас впечатлил настолько, что мы попытались себе представить: что будет, если в истории Оксаны заменить слово «Сингапур» на «Молдова». MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 5 | ANUL 2018

istorii de succes

VIORICA UNGUREANU.

ISTORII DE MIGRAŢIE ŞI CONFORTUL REGĂSIT ÎNTR-O CUTIE Viorica Ungureanu este originară din Republica Moldova. S-a născut în 1982, a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii de Stat din Moldova, după care a emigrat în Italia. Este mama a doi copii născuţi în Italia. Fiind un membru activ al comunităţii

cetăţenilor moldoveni din oraşul Torino, a documentat mai multe istorii de migraţie şi a realizat mai multe interviuri video despre istorii de viaţă, evenimente organizate de reprezentanţii Diasporei. A revenit de curând în Republica Moldova, împreună cu familia ei.

BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

istorii de succes schimbată; ceva nou, aproape plăcut. Intrând în bucătărie, am văzut aranjată masa cu tacâmuri, iar alături de masă - două scaune. Am stat mult aşezate pe acele scaune, ea vorbindu-mi despre singurătatea ei matrimonială, eu – neînţelegând nimic, dar absorbind şi înmagazinând totul, pentru a reveni la astea ani şi ani după” (p. 243).

„Îmi pare că sunt o libelulă care sare deasupra apei. Şi acum îmi place senzaţia de a înfrunta viaţa de parcă ar fi un complex de salturi deasupra apei”... Da quando sono ombra / De când sunt o umbră este o povestire scrisă de Viorica Ungureanu, publicată în volumul Lingua madre Duemilla diciasette. Racconti di donne straniere in Italia / Limba maternă 2017. Povestiri ale femeilor imigrate în Italia, îngrijit de Daniella Finocchi (pag. 242-251). E o altfel de istorie de viaţă, cu un dramatism impregnat, greu de transmis. Povestirea începe astfel: „Viaţa are (şi) culoarea aşteptărilor”. Se întâmplă în timp ce noi aşteptăm, lucrăm pentru alţii, pentru noi, dar cel mai des în defavoarea noastră. În timp ce lucrăm din greu, investind timp, sănătate şi viaţă, uităm să trăim şi în timp ce aşteptăm să terminăm de muncit şi să începem să trăim, visăm”. Autoarea vorbeşte despre ocazii / şanse pierdute sau nu, despre singurătatea care usucă MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 5 | ANUL 2018

rădăcinile omului şi care e vecină cu adevărata sărăcie. Istoria relatată de Viorica Ungureanu s-a născut în vara anului 2000, într-un sat din Moldova, când a întâlnit-o pe Marina. Nu poţi să nu remarci maniera tragicomică, a autoarei, de a relata aspecte legate de istoria personală. „La cerinţele insistente ale tatălui meu a trebuit să demonstrez un pic de altruism şi să merg să trăiesc cu mătuşa mea, care experimenta de puţin timp viaţa de văduvă. Eram destul de tânără şi energică, astfel încât să pot împărţi cu ea resursele mele umane. Intrând pentru prima oară în casa ei mi-am dat seama că lipsesc cu desăvârşire scaunele. „Soţul meu zicea întotdeauna că nu-i timp niciodată pentru a te aşeza să mănânci, îmi răspunse mătuşa, ruşinată, - „şi că poţi să mănânci şi în timp ce lucrezi”, scrie Viorica. Urmează replica şăgalnică a autoarei: „nu-i de mirare că a murit aşa de tânăr, muncind”. Sau alta – „în una din seri miam dat seama că era o atmosferă

Apoi începe istoria celor doi copii – Marina, sora mai mare, şi Nicu, frăţiorul de care aceasta avea grijă. O cunoaşte într-o seară, când a venit să-i vândă lapte mătuşii – o fată corpolentă, cu un borcan mare de trei litri cu lapte, ruşinată când a trebuit să accepte 5 lei în plus, oferite de femeie. Ambii copii nu erau nici prea frumoşi, nici prea curaţi. Modul lor de a vorbi – rudimentar, comic - la fel ca şi mimica, gesturile. „Uite aşa ar fi arătat Mowgli cu o soră”, este replica autoarei. Ochii lor erau singurul detaliu care îi asemănau – mari, gri, „goi ca o fântână adâncă, o obişnuinţă disperată ca a cincia zi de ploaie continuă”. Istoria continuă cu pasiunea lui Nicu pentru cărţi, pe care le vede la vecina lui, Viorica, mai ales care vorbeau despre Italia, idee care se aprinde în capul băiatului - ca despre „un paradis unde ar vrea să fugă, să ajungă”. Atunci ajungem să-i cunoaştem pe părinţii copiilor – alcoolici de când se ştiu, cu bătăi şi grozăvii greu de descris. „Nicu – înghesuit în cuşca câinelui, de spaimă, palid şi transparent. Marina, urlând de durere. Am rămas mută când îmi spunea, cu un glas angelic, că sora lui cumpărase din greşeală altă băutură, nu cea preferată de mama lor şi de companionii săi”, scrie autoarea. 71

istorii de succes „Deci asta e secretul acestor copii, o „familie specială”. Iată de ce erau atât de stinşi, cu privirea fugind, piezişă, iată de ce erau atât de legaţi unul de altul. Nicu era umbra Marinei, inseparabil, de parcă era lipit. Uneori glumeam, prefăcându-ne că ne împiedicăm de firul (nevăzut) de fier care îi unea. De cele mai multe ori însă Marina lucra în casele oamenilor, pentru ceva de mâncare... Firul s-a rupt la sfârşitul acelei veri. Băiatul a murit într-un accident, iar Marina a dispărut de acasă, şi-a luat lumea în cap, după înmormântare”, scrie Viorica Ungureanu. Autoarea notează câteva elemente despre cum era văzută Italia la începutul anilor 2000, din Moldova despre Italia ca „universitatea vieţii”, unde „am învăţat să mor şi să trăiesc, în aceeaşi zi”, iar „viaţa e o succesiune de coincidenţe stranii care zi de zi ne fac să înţelegem responsabilitatea pe care o avem: să ne cunoaştem, să învăţăm din propria experienţă” (pag. 246). În 2010, autoarea a ajuns la Veneţia, într-o călătorie, după ce a frecventat timp de un an şcoala medie Drovetti din Torino. La Veneţia a reîntâlnit-o, în stradă, pe Marina, după 10 ani: „o creatură scheletrică; zâmbea foarte rar, de parcă ar fi fost un păcat, iar în ochii ei continua să plouă; toate acestea erau acoperite de un văl de conformare şi de înţelepciune”. Au vorbit despre fratele ei, Nicu, şi visul lui de a evada în Italia, vis care a ţinut-o în viaţă şi ea. Adolescenţii ar fi vrut, iniţial, să plece la Moscova, la muncă, apoi Nicu s-a „molipsit” de drag de Italia şi au decis să plece încolo. Marina, rămasă singură, după 72

moartea fratelui, a apelat la o agenţie care să o ajute să ajungă în Italia. Bani avea puţini, i-a dat pe toţi. Nu a sfătuit-o nimeni. Pentru Marina călătoria în Italia a durat trei ani – lungi, teribili, violenţi – pentru că a fost dusă de fapt în zona de război din Kosovo: „Fără lacrimi, fără emoţii, cu ochii fixaţi asupra cănii de cafea, îmi povestea ceea ce eu nu vroiam să aud, să ştiu” (pag. 248). Sigur că i s-a spus că va fi o călătorie ilegală, dar ea nici măcar nu ştia ce înseamnă o călătorie legală peste hotare. Marina acceptase că era vina ei, pentru că era tânără şi neştiutoare, vinovată pentru că nu a pus alte întrebări celor de la „agenţie”. În timpul călătoriei, a fost pusă într-o cutie, iar când a ieşit de acolo „îşi schimbă imediat imaginea pe care o avea despre Infern”. Cu o durere hipnotizantă; era ca un atac cu ultrasunete... Când cineva a reuşit să o scoată de acolo şi să o ducă în Italia, nu avea speranţe, nici frică, nu mai simţea nici prezenţa lui Nicu. „Nu aveam niciun fel de document, deci nu am făcut capricii când m-au închis din nou într-o cutie, ascunsă printre alte cutii, toate

încărcate într-un furgon. Mă simţeam liniştită şi în siguranţă, în cutie. Când am ajuns în Italia, în sfârşit am plâns. Îmi pare că sunt o libelulă care sare deasupra apei. Şi acum îmi place senzaţia de a înfrunta viaţa de parcă ar fi un complex de salturi deasupra apei”, sunt cuvintele pe care autoarea le-a reţinut din ultima discuţie cu Marina (trupul tinerei a fost găsit la scurt timp în râul Tibru). Una din replicile autoarei – „comoditatea de a trăi într-o lume paralelă s-a rupt” (pag. 248) – mi-a amintit de scrierile Eugeniei Bulat, poezie şi proză, „născute” în perioada migraţiei la Veneţia. Ecaterina Deleu Виорика Унгуряну является уроженкой Республики Молдова. Она родилась в 1982 году. Окончила Филологический факультет Государственного университета Молдовы. Позднее она эмигрировала в Италию. В Италии родились двое ее детей. Она является активным членом сообщества молдавских граждан города Турин. За время пребывания в Италии она записала множество видеоинтервью о жизни молдаван, приняла участие в многочисленных мероприятиях, организованных диаспорой. Недавно она вместе с семьей вернулась в Республику Молдова. BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

Diaspora Engagement Hub

PROIECTUL DEH „TRANSFER TEHNOLOGIC

PENTRU REALIZAREA UNUI MODEL DE TURBINĂ EOLIANĂ CU AX VERTICAL PENTRU PRODUCERE DE ENERGIE ELECTRICĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA” tența unui potențial eolian, dar și dependența țării de importurile de energie vor motiva, cu siguranță, ajustarea și completarea cadrului legislativ din Republica Moldova”, a adăugat expertul.

Potențialul eolian al Republicii Moldova este mai puțin valorificat. De aceea, reprezentanta diasporei noastre din Canada, Liliana Surugiu, în colaborare cu un grup de specialiști din Canada în domeniul eolienelor, a inițiat un proiect de instruire a studenților de la Universitatea Tehnică a Moldovei pe marginea acestui subiect. Instruirile s-au desfășurat în perioada 22-25 iunie 2018. Proiectul „Transfer tehnologic pentru realizarea unui model de turbină eoliană cu ax vertical pentru producere de energie electrică în Republica Moldova” a permis un transfer de tehnologie din Canada în Republica Moldova în domeniul unui MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 5 | ANUL 2018

nou tip de turbină eoliană cu ax vertical. Expertul în energia eoliană, Liliana Surugiu, a menționat că scopul acestui proiect este transferul tehnologic în domeniul turbinelor eoliene de tip ax vertical de la o companie de consulting din Canada către viitorii ingineri din Republica Moldova. „Exis-

Proiectul „Transfer tehnologic pentru realizarea unui model de turbină eoliană cu ax vertical pentru producere de energie electrică în Republica Moldova”, a fost selectat pentru finanțare în cadrul programului guvernamental de granturi DIASPORA ENGAGEMENT HUB (DEH), implementat de către Cancelaria de Stat prin intermediul Biroului Relații cu Diaspora și finanțat de către Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC). Ветровой потенциал Республики Молдова совсем не освоен. Поэтому представительница нашей диаспоры в Канаде Лилиана Суружиу в сотрудничестве с группой канадских специалистов в области ветроэнергетики запустила проект по обучению в данной области студентов Технического университета Молдовы.

Diaspora Engagement Hub

LANSAREA PRIMEI EDIȚII A FESTIVALULUI

ZINEFEST CHIȘINĂU

Pe data de 16 mai 2018, la Universitatea de Stat din Moldova (USM) a fost lansată prima ediție a festivalului Zinefest Chișinău, care face parte din proiectul „MediaZine, de la teorie la practică”, inițiat către reprezentantul diasporei noastre din Polonia, Teodor Ajder.

De asemenea, s-a urmărit sporirea gradului de pregătire a beneficiarilor în domeniul științelor media prin dezvoltarea abilităților de analiză, a gândirii critice și a deprinderilor utile în confruntarea mediilor în cotidian, dar și a unor abilități antreprenoriale.

Proiectul s-a desfășurat în perioada 10-16 mai 2018. Astfel, studenții Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării din cadrul USM au participat la o serie de cursuri, instruiri obiectivul cărora a fost de a crește

Pe durata instruirilor a fost prezentată experiența de start-up a unei reviste gen zine, incluzând teme ca politica editorială, căutarea de fonduri, investiții, generarea de concepte, idei și metodologii de scriere, paginarea,

gradul de familiarizare al studenților din Republica Moldova cu evoluția și conceptele științelor media, precum și valorificarea acestora în scopuri de dezvoltare tehnologică, economică, cultural-artistică.

BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

Diaspora Engagement Hub tipul de hârtie, dimensiunea artistică și creativă, proiectarea seturilor noi de caractere, o serie de softuri complexe și disponibile online – scribus, gimp, birdfont, biblioteci extensive de publicații existente online, precum și varii tehnici de producere poligrafică, de exemplu, coaserea paginilor în stil coptic și japonez. În rezultatul instruirilor, studenții au creat propriile lucrări pe care leau prezentat la festivalul Zinefest. Participanții au beneficiat de lecturi publice, mini-prelegeri, întâlniri cu creatorii de cărți de artist și de zine-uri, precum și de prezentări de proiecte tipografice independente din Chișinău. Fiecare participant care a fost angajat în procesul de creare a zine-ului, a primit o diplomă de absolvire a cursului, proiectată de participanți, precum și notele de curs, inserate în paginile revistei. Proiectul „Media-Zine, de la teorie la practică” este realizat în cadrul programului guvernamental de granturi DIASPORA ENGAGEMENT HUB, implementat de către Cancelaria de Stat prin intermediul Biroului Relații cu Diaspora și finanțat de către Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC). 16 мая 2018 года в Государственном университете Молдовы состоялся первый выпуск фестиваля Zinefest Chișinău, который является составной частью проекта «Media-Zine, от теории к практике», реализуемого представителем нашей диаспоры в Польше Теодором Аждер.

MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIȚIA 5 | ANUL 2018

Diaspora Engagement Hub

PROIECTUL DEH, ŞCOALA DE VARĂ CU PICTORIŢA

CEZARA KOLESNIK: „CLAUDE MONET - SURSELE PICTURII MODERNE” În perioada 7-11 august 2018, la Şcoala de Artă „Ion şi Doina Aldea Teodorovici” din Corneşti, Ungheni, au avut loc ateliere practice pentru copii şi adulţi, în cadrul proiectului „Şcoala de vară cu Cezara Kolesnik: „Claude Monet - sursele picturii moderne”. A doua etapă a proiectului se va desfăşura la Chişinău, la Biblioteca Naţională. Scopul atelierolor este de a oferi beneficiarilor cunoştinţe teoretice despre pictura modernă, dar şi de a desfăşura ateliere practice de pictură pentru a dezvolta capacităţile şi abilităţile copiilor şi adulţilor din Republica Moldova, pasionaţi de pictură, de a motiva copiii şi tinerii talentaţi, să le ofere şansa de a participa la astfel de ateliere creative (ART CLASS) şi să fie puşi în valoare. Evenimentul este organizat în partenerat cu Biblioteca Naţională a Republicii Moldova şi cu Şcoala de Artă din oraşul Corneşti, localitatea de baştină a Cezarei Kolesnik. Publicul este familiarizat cu opera şi parcursul artistic al pictorului francez Claude Monet şi influenţele marelui artist în evoluţia picturii sec. XX; contextul artistic şi istoric al epocii: principiile de bază ale picturii impresioniste, influenţele şi interacţiunile epocii industriale în viaţa artistică. Şevaletele, culorile şi alte materiale vor fi donate Şcolii de Artă din oraşul Corneşti, raionul Ungheni. „Ne propunem organizarea unor ateliere creative, unde se vor desfăşura orele 76

practice de pictură, aplicând căutările picturale ale lui Claude Monet, în mod special influenţa luminii asupra culorilor. La dispoziţia publicului vor fi puse materialele necesare practicilor artistice (şevalete, pânze, hârtie, culori şi pensule), dar şi câteva din reproducerile tablourilor lui Monet, care vor sta la baza inspiraţiei pentru creaţiile personale. Primele ore ale atelierului practic sunt dedicate explorării culorilor şi anume baza practicilor picturale: cercul cromatic, contrastele, amestecurile de culori, interacţiunea culorilor şi efectele lor vizuale. După asimilarea informaţiilor de bază ne .concentrăm asupra elaborării unei creaţii personale, pe pânză, inspirată din opera marelui impresionist. Publicul are ocazia să dobândească cunoştinţe inedite în domeniul istoriei artelor şi istoriei culorilor, să cunoască opera şi personalitatea marelui impresionist francez, dar şi să pună în practică experienţa unică a picturii, prin depăşirea complexelor personale legate de „talent”, spre noi posibilităţi de exprimare

şi noi deschideri”, a menţionat Cezara Kolesnik. Proiectul „Şcoala de Vară cu Cezara Kolesnik: „Claude Monet - sursele picturii moderne”, creat de reprezentanta diasporei noastre din Belgia, Cezara Kolesnic, este realizat în cadrul programului guvernamental de granturi tematice DIASPORA ENGAGEMENT HUB, implementat de către Cancelaria de Stat prin intermediul Biroului Relații cu Diaspora și finanțat de către Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC). С 7 по 11 августа 2018 года в Школе искусств имени Иона и Дойны Алдя-Теодорович населенного пункта Корнешть, района Унгень состоялись практические семинары для детей и взрослых в рамках проекта «Летняя школа с Чезарой Колесник: Клод Моне – источники современного изобразительного искусства». Проект поддержан в рамках Diaspora Engagement Hub. BIROUL RELAȚII CU DIASPORA

Turneul de Minifotbal Perioada de desfÄ&#x192;Č&#x2122;urare

17-18 august 2018

FOTO: DENIS CHICU