Stop to Shop Ianuarie 2013

Sumar

“ ” Nr. 124 - Ianuarie 2013

u, Simona }`Itraan lia 62 shopping \n 10

INTERVIU

|n Milano, Roma, Genova \ntotdeauna g`sesc lucruri deosebite. Iar aici nu optez pentru marile magazine, ci m` \ndrept spre boutique-urile de pe str`du]ele vechi unde v~nz`torul este o adev`rat` gazd`.

De vorb` cu Cosmin Prelipceanu

24

FaShIoN aRchITEcTURE

Director general Andreea Bqnicq andreea.banica@unireashop.ro

Director Publicitate [i V~nz`ri Ecaterina Utali ecaterina.utali@unireashop.ro 021.30.30.364, 0722.101.756

Director Crea]ie Cristian Scutelnicu cristian.scutelnicu@unireashop.ro 021.30.30.367, 0724.242.742

Redactor {ef Roxana Bichi[ Redactori: Felicia Chirvq[oiu, Florentina Ilie, Carmen Cristea, Vladimir Popa Foto: Valentin S., Dreamstime Revista editat` de:

Tycoon Media Press parte a grupului

Madeleine Vionnet, regina t`ieturii \n bié

27

GENTLEMEN’S aGREEMENT

by Adina Buzatu

36

FaShIoN STYLE

by Fancy, Cristallini & Clara Rotescu

58

LEc}Ia dE KEMPo

Ora de Kempo, ora campionilor (II)

66

SToRY oF...

Rudolf de Habsburg [i Marie Vetsera

69

dESTINa}II Israel, \n c`utarea credin]ei

2 Stop to shop

Adresa redac]iei: Unirea Shopping Center Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1, Bucure[ti Fax: 021.30.30.236 Tiraj: 10.000 exemplare Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq publica]ie fqrq acordul prealabil scris al Tycoon Media Press.

EditShop

“ ” Singurul meu plan este de a cunoa[te mai mul]i oameni cu adev`rat frumo[i. Oameni care au ceva de spus, care fac lucruri capabile s` conteze \n cotidian, oameni de la care am ce s` \nv`].

4 Stop to shop

2013

Ca la orice \nceput de an, mul]i dintre noi ne facem planuri. “Gata!

De anul acesta….” este o expresie deja familiar, chiar de uz casnic a[ putea s spun. Personal, m-am decis s nu mai fac nici un plan.

Cel pu]in nu din acela a[a cum \l define[te termenul \n accep]iunea general.

Singurul meu plan este de a cunoa[te mai mul]i oameni cu adevrat frumo[i. Oameni care au ceva de spus, care fac lucruri capabile s conteze \n cotidian, oameni de la care am ce s \nv]. Consider c \n acest mod via]a mea se va \mbog]i, iar restul de “planuri” va curge de la sine, fr premeditare, fr un efort impus. |n definitiv, succesul depinde de calitatea celor implica]i \n “proiect” (fie c este \n plan personal, fie \n cel profesional). {i cum egoismul nu m caracterizeaz, pe unii dintre oamenii frumo[i pe care \i voi \ntlni sau pe care \i cunosc deja \i voi aduce \n prim plan \n paginile Stop To Shop. Poate adevratele calit]i devin molipsitoare …

Deoarece 2013 [i-a intrat \n drepturi, planul meu este deja \n vigoare!

V invit s cunoa[te]i c]iva dintre oamenii de care v vorbeam, citind acest numr al revistei.

Roxana Bichi Redactor {ef

Film

Premierele lunii ianuarie Great Expectations Regia: Mike Newell Cu: Helena Bonham Carter, Ralph Fiennes, Jason Flemyng Gen: Dram` Premier` \n Rom~nia: 04.01.2013

The Great Gatsby Regia: Baz Luhrmann Cu: Leonardo DiCaprio, Carey Mulligan, Tobey Maguire Gen: Dram`, Romantic, Dragoste Premier` \n Rom~nia: 04.01.2013

Lincoln Regia: Steven Spielberg Cu: Sally Field, Daniel Day-Lewis Gen: Biografic, Dram`, Istoric, R`zboi Premier` \n Rom~nia: 11.01.2013

6 Stop to shop

Cirque du Soleil Worlds Away Regia: Andrew Adamson Cu: Dallas Barnett, Jason Berrent, Matt Gillanders Gen: Fantastic Premier` \n Rom~nia: 11.01.2013

The Gangster Squad Regia: Ruben Fleischer Cu: Sean Penn, Ryan Gosling, Emma Stone, Josh Brolin, Nick Nolte Gen: Crim`, Dram` Premier` \n Rom~nia: 11.01.2013

Les MisĂŠrables Regia: Tom Hooper Cu: Anne Hathaway, Hugh Jackman, Russell Crowe, Amanda Seyfried Gen: Dram`, Muzical Premier` \n Rom~nia: 25.01.2013

The Last Stand Regia: Jee-woon Kim Cu: Arnold Schwarzenegger, Jaimie Alexander, Genesis Rodriguez Gen: Ac]iune, Crim`, Thriller Premier` \n Rom~nia: 25.01.2013

Hyde Park on Hudson

Promised Land

Regia: Roger Michell Cu: Bill Murray, Laura Linney Gen: Biografic, Comedie, Dram` Premier` \n Rom~nia: 18.01.2013

Regia: Gus Van Sant Cu: Matt Damon, John Krasinski, Frances McDormand Gen: Dram` Premier` \n Rom~nia: 25.01.2013

intErviu

cosmin Prelipceanu Maratonistul }tirilor

8 Stop to shop

De la boemul student (la marketing!), care lucra noaptea la radio, [i pn la directorul departamenului de [tiri de la Digi24, o televiziune care emite [tiri nonstop, distan]ele profesionale par de nestrbtut. Cosmin Prelipceanu a parcurs acest drum \n doar 16 ani de carier, \n care dedicarea fa] de profesie a fost regula de baz.

Chiar [i dup atta vreme, blazarea nu [i-a fcut loc \n via]a lui dominat de curiozitatea profesional [i de dorin]a de autodep[ire. |n fiecare zi urmre[te profesioni[itii [colii americane [i celei franceze de jurnalism [i „fur” secretele meseriei. Iar provocrile pentru maratonistul [tirilor care a parcurs, \n vorbire liber, mii de ore de transmisii \n direct abia au \nceput...

intErviu Ce te mai leag` ast`zi de ora[ul t`u natal, Constan]a?

Cosmin Prelipceanu: Multe amintiri [i un sentiment de dezam`gire. Este un ora[ foarte ur~t. Este un ora[ mare, cu mari preten]ii [i mare poten]ial, dar ur~t. Am senza]ia c` a r`mas a[a, ca un sat rupt de lume... Nici m`car nu-]i po]i da seama care sunt zonele pe care s-au concentrat acei oameni ca s` le fac` s` arate frumos. Ur~t este singurul cuv~nt care \mi vine \n minte c~nd este vorba de Constan]a, de[i am r`mas \n leg`tur` cu ora[ul natal.

Merg des acolo, merg \mpreun` cu copilul meu, mergem la mare [i iarna. Acolo a r`mas o mare parte din rudele mamei, dar noi am venit cu toat` familia \n Bucure[ti \n 1984. Mergem \n continuare acolo, pentru c` ne place [i ne trage a]a...

Ai f`cut o facultate de marketing, dar ai devenit jurnalist. Care a fost jocul circumstan]elor ce te-au purtat de la marketing la jurnalism?

C.P.: O s` v` spun o poveste care o s` v` plac`. C~nd eram student, ascultam noaptea radioul [i \mi pl`cea o anumit` emisiune pe care o urm`ream cu religiozitate. Am \nceput s` scriu realizatorilor emisiunii, apoi am vrut neap`rat s`-i cunosc, i-am cunoscut – erau o fat` [i un b`iat, iar fata este so]ia mea... Dup` ce am cunoscut-o, am vrut neap`rat s` lucrez [i eu la radio. Am \ncercat la un post, m-au dat afar` [i mi-au spus c` n-am [anse, c` niciodat` s` nu m` mai g~ndesc s` lucrez la radio... Mi s-a p`rut cam arbitrar [i m-am dus la alt post, iar jum`tate din studen]ie am lucrat la radio noaptea. Ziua m` duceam la cursuri, noaptea la radio, a[a c` marketingul a trecut pe locul doi.

Am fost olimpic la limba rus` Cum se face c` e[ti vorbitor de limb` rus`?

C.P.: Am fost chiar olimpic la limba rus`. Am fost la Olimpiada

Interna]ional` la Minsk. A fost prima limba pe care am \nv`]at-o la [coal` [i am ajuns olimpic pentru c` am avut o profesoar` foarte bun`, extraordinar de pasionat`, pasiune pe care ne-o comunica [i nou`. Ne pl`cea s` ne traducem unii altora bancuri din rom~ne[te \n ruse[te [i invers datorit` acestei profesoare... |n limba rus`, verbul „a fi” dispare la conjugare, iar verbul „a avea” nu exist`, nici m`car la infinitiv, ceea ce spune foarte multe despre ceea ce \nseamn` s` fii rus. Chiar [i dup` revolu]ie, eram abonat la reviste ruse[ti [i ascultam George Michael pe ni[te discuri sub]iri din plastic imprimate \n Rusia, care veneau odat` cu revistele.

Mi-a folosit \n carier` la summitul NATO, unde au venit jurnali[ti ru[i \mpreun` cu Putin, [i mi-am dat seama c~t de diferit este jurnalismul rusesc de orice alt tip de jurnalism. La noi sunt dou` mari [coli de jurnalism: cea american` [i cea francez`. La televizor vedem [coala american`.

Masterul \n [tiin]ele Comunic`rii din ‘98-‘99 a fost o specializare necesar` sau avei nevoie de o diplom` care s`-]i ateste experien]a dob~ndit` deja \n jurnalism?

C.P.: Am vrut neap`rat s` citesc organizat \n domeniu. Primul pas l-am f`cut la litere, la Universitate, unde mi-am luat un bocanc \n din]i... Aici m-am \nt~lnit cu absolven]i ce vroiau s` scape de armat` [i cu absolvente care [tiau de 200 de ori mai mult` gramatic` dec~t mine. 

Stop to shop 9

intErviu spus „pa!” Cu mine s-au solidarizat [i alte dou` colege, dintre care una era chiar directoarea [tirilor, Rodica Culcer. Am plecat to]i. Vocea din insert era chiar a primului ministru care vorbea despre un scandal \n desf`[urare [i mi se cerea s` nu-l dau pe post. |l deranja subiectul [i nu trebuia s` se reg`seasc` pe post.

Proba a constat \ntr-o prob` de gramatic` [i nici acum nu [tiu ce mi s-a cerut... M-am dus dup` un an apoi la Facultatea de Jurnalism [i {tiin]ele Comunic`rii [i am f`cut masterul acolo, \ntr-o grup` de zece colegi care absolviser` jurnalism, eu fiind singurul care terminase marketing...

La televiziune, spiritul boem de la radio dispare |nainte de a lucra \n televiziune, ]i-ai exersat, vreo 8 ani, aptitudinile de jurnalist la radio. Mai precis, ai fost realizator, reporter, redactor-[ef la Europa FM. Prin ce difer` munca jurnalistului de televiziune de munca jurnalistului de radio?

C.P.: Oamenii de radio sunt boemi. E[ti \ntre patru pere]i cu un microfon [i vorbe[ti cu acest obiect... Este foarte intim, spa]iul este mic, rela]ia cu ascult`torul este intim`. La televiziune totul este mult mai mare, iar spiritul boem de la radio dispare. Caragiale cred c` zicea, dac` vrei s` iube[ti, te ui]i de departe, dac` vrei s` \n]elegi, te ui]i de aproape.

La televizor te ui]i cam de departe, este cel mai superficial mediu. |ntr-o mare de lucruri mi[c`toare apare un om care vorbe[te, din p`cate nu conteaz` foarte mult ce zice, ci cum zice, senza]ia pe care o creeaz` chipul lui, felul \n care roste[te. }i-ai dat demisia de la Eu-

10 Stop to shop

ropa FM din cauza insertului vocal cu Adrian N`stase despre calitatea gazonului de pe stadionul Lia Manoliu sau se exercitau deja prea multe presiuni asupra departamentului de [tiri al postului de radio?

C.P.: A fost foarte simplu, mai simplu de at~t nici c` se putea. |n secunda \n care insertul vocal a intrat pe post, de[i mi se spusese c` nu am voie s`-l dau, directorul postului a venit [i mi-a

Cum a fost experien]a [colii BBC, av~nd \n vedere faima interna]ional` a brandului jurnalistic?

C.P.: Am f`cut [coala BBC la Bucure[ti, f`cut` de rom~ni dup` regulile BBC-ului, unde nu m-am \nt~lnit cu niciun englez. Chiar [i a[a, \i p`strez o amintire pl`cut`, pentru c` mi-a oferit o intrare bun` \n televiziune. Acolo am trecut prin toate func]iile din televiziune: am fost reporter, redactor, editor, produc`tor, am f`cut inclusiv emisie [i am fost regizor de emisie. {coala s-a terminat cu un film pe care eu a trebuit s`-l fac. Mi-am pus colegii s` joace \n filmul meu [i tot eu l-am montat. Televiziunea este o poveste complex` pe care nu ai cum s` o \n]elegi dac` nu [tii ce face fiecare dintre oameni. }i-a fost team` de trecerea „pe sticl`“? De ce?

C.P.: N-am avut timp nici s` m` g~ndesc dac` mi-este team` sau nu. Este exact ca \n armat`, dac` nu vrei s` devii genereal, nu ai ce c`uta, prin urmare dac` nu vrei s` prezin]i [tiri, n-ai ce c`uta \n televiziune. Am ajuns \n redac]ie [i am ap`rut la televizor...

intErviu Ai o anumit` calitate a muncii atât timp cât p`strezi un sistem de referin]` corect Care sunt profesioni[tii de televiziune pe care i-ai avut model [i te inspir` [i \n prezent?

C.P.: |mi plac foarte mult jurnali[tii americani \n v~rst`. M` uit foarte mult pe YouTube la Walter Cronkite, omul care \i anun]a pe americani c` a fost asasinat John F. Kennedy, a ie[it la pensie din televiziune pe la 80 de ani [i a murit dup` c~]iva ani. Un monument… M` uit mai ales la micile trucuri ale meseriei, pe vremea c~nd transmisiunea \n direct \nsemna cam 10% dintr-o emisiune, restul fiind presta]ia prezentatorului. El f`cea acum 40-50 de ani lucruri pe care noi nu reu[im nici acum s` le facem. |mi pare r`u pentru colegii mei de breasl`,

dar nu admir pe niciunul. {i consider c` ai o anumit` calitate a muncii at~t timp c~t p`strezi un sistem de referin]` corect. Nu m` uit la televiziunile din Rom~nia dec~t la serviciu, ca s` [tiu ce se \nt~mpl`. Acas` m` uit cu religiozitate la c~teva televiziuni occidentale pentru a m` „\mbiba”.

M` uit la [tirile de noapte de la CBS, la CCN-ul din America [i la un BFM Tv din Fran]a. |ncerc s` rup 20 de minute \n fiecare zi ca s` pot s` intru \ntr-o stare care s` m` ajute s` fac lucrurile a[a cum trebuie.

Am tr`it [i eu fantasma c` a[ putea face la TVR o televiziune public` \n sens european, occidental

Cum ai ajuns la Realitatea \n 2004? A fost un concurs sau conducerea te-a racolat pur [i simplu?

C.P.: Eram la Antena 1 [i un domn cu care lucram, Victor Prunaru, mi-a zis: „Hai s` te duc la Sergiu Toader”. Experien]ele cu Sergiu sunt \ntotdeauna [ocante. A intrat pe u[`, s-a uitat la mine [i mi-a zis „Tu vei fi corespondentul de la Guvern.” Apoi a pus m~na pe telefon. „Petrene, d`-mi-l pe Prelipceanu, acum. Bun, de m~ine vii la noi.” A[a am ajuns la Realitatea.

Ai plecat de la Realitatea \n 2005 [i ai lucrat timp de un an [i jum`tate pentru Televiziunea Rom~n`. De ce te-ai f`cut [tirist la televiziunea na]ional` \n locul Danei R`zboiu?

C.P.: Am tr`it [i eu fantasma c` a[ putea face la TVR ceea ce niciunul dintre predecesorii mei nu reu[ise, anume o televiziune public` \n sens european, occidental, unde nu exist` nicio presiune din partea nim`nui, iar cel care domne[te este publicul...

Deziluzii, deziluzii, deziluzii... Cu surprindere am constatat c` la TVR sunt foarte buni profesioni[ti.

Sistemul, \ns`, \i marginalizeaz`, nu-i pune \n valoare.

Ai revenit \n echip` la Realitatea \n iulie 2007, unde ai gestionat formatul reu[it de la „Deschide lumea“, „Reporterii Realit`]ii“ [i „Editorii Realit`]ii“. Ai meritul de a fi impus \n televiziune un model de jurnalist profesio- 

Stop to shop 11

intErviu m` mai reg`seam nic`ieri \n televiziune. M-am \ntrebat \n ce industrie a[ putea s` lucrez [i am c`utat aproape un an, iar schimbarea a fost radical`. „Ce s` faci tu la banc`, e[ti cu capul?”, r~deau prietenii mei. Am c`utat activ, am trimis sute de CV-uri, ca orice alt candidat. A fost superinteresant.

nist [i mobil, natural [i capabil s` eviden]ieze \n vorbire liber` orice subiect. Care ar fi secretele profesionale ale unei asemenea reu[ite?

C.P.: Singurul secret este modul \n care te pozi]ionezi ca persoan` \n raport cu lucrurile despre care vorbe[ti. {i trebuie s` te pozi]ionezi exact la fel: curios. Din curiozitate \ncepi s` te documentezi, s` cite[ti, s` cau]i [i s` spui lucrurile pe care le afli [i pe care nu le-ai aflat [i le afli \mpreun` cu telespectatorul.

De ce \n 2010 ai plecat (din nou!) de la Realitatea TV \n favoarea unei b`nci comerciale?

C.P.: Nu \mi mai pl`cea absolut deloc se se \nt~mpla acolo.

Am f`cut un browse de pia]` [i nu

12 Stop to shop

Cum ai perceput criza din punctul de vedere al expertului \n comunicare al B`ncii Raiffeisen?

C.P.: Banca este un mediu superprofesionist. |nc` [i acum mai simt c` apar]in acelei organiza]ii. Ce mi-a pl`cut cel mai mult \n banc` este c` acolo vorbe[te profesionistul, iar to]i ceilal]i tac [i \[i iau noti]e. Totul este evaluat \n cifre. Activitatea fiec`ruia se normeaz` la secund`, apoi vine fiecare [i-]i spune ce a f`cut [i \n ce interval orar! Puse laolalt` toate aceste lucruri, adic` lipsa arbirtarului [i o munc` foarte precis` [i corect evaluat`, \i d` omului care munce[te acolo senza]ia c` este st`p~n pe via]a lui [i pe cariera lui. Faci, se vede. Nu faci, se vede. Indivizii cu care interac]ionam acolo erau oameni foarte puternici, foarte siguri pe ce stau.

Trebuie s` venim cu un con]inut care s` se ridice calitativ la \n`l]imea imaginii HD

Dup` „aventura“ profesional` de un an \n departamentul de comunicare, te-ai \ntors la adev`rata ta „dragoste“. Ce te-a atras cel mai mult la proiectul Digi24?

C.P.: Am ales Digi pentru motivul pentru care am plecat din pres` \n 2010. Toate lucrurile care nu mai erau valabile acolo mi-au fost garantate aici.

Cea mai mare companie de comunica]ii din Rom~nia este mama [i tat`l acestei televiziuni.

Digi24 aduce pe pia]a media [i conceptul de „jurnalism HD“. Ce presupune acest concept?

C.P.: Ad litteram, este vorba de imaginea performant` a unei televiziuni, care este materia noastr` prim`. Dincolo de aceasta, noi trebuie s` venim cu un con]inut care s` se ridice calitativ la \n`l]imea acestei imagini.

Iar la asta lucr`m \n fiecare zi [i nu este deloc u[or.

La Digi24 e[ti directorul departamentului de [tiri, dar [i realizatorul emisiunii „Jurnalul de sear`“, de luni p~n` vineri de la ora 20.00 la 22.00. Care este cea mai provocatoare responsabilitate jurnalistic`?

C.P.: S` zicem mai bine redactor [ef. Munca de redac]ie r`m~ne cea mai mare provocare jurnalistic`. E o munc` dificil`, e un mecanism extrem de complex \n care intr` foarte mul]i oameni, iar butoanele disponibile

intErviu sunt foarte pu]ine. Provocarea vine din nevoia de a interveni [i de a-i face pe oamenii de la fiecare nivel s` \n]eleag` fiecare proiect.

Suntem HD, hai s` le ar`t`m românilor România lor a[a cum nu o v`d Pentru promovarea campaniei “RomaniaIDin Interior”, ai filmat timp de o lun`, al`turi de celelalte vedete Digi24, \n loca]ii superbe din Rom~nia. De ce crede]i c` este nevoie s` li se reaminteasc` rom~nilor de frumuse]ea propriei ]`ri?

C.P.: Cu to]ii suntem obi[nui]i, cred c` [i din cauza presei, cu corul acesta de bocitoare: ce r`u o ducem, ce ur~t e \n Rom~nia, ce via]` grea avem, c~t de r`u ne va fi [i de-acum \nainte... [i m-am dus \n ]ar` cu caravana Digi [i am v`zut ora[e curate, frumoase, renovate, luminate. Clujul, Sibiul, Oradea, Centrul Vechi din Baia Mare au fost o mare descoperire, sim]i alt aer... Suntem HD, hai s` le ar`t`m rom~nilor Rom~nia lor a[a cum nu o v`d.

Ce faci c~nd nu faci jurnalism de televiziune?

C.P.: Tot jurnalism, adic` citesc. Mi-a[ dori s` citesc chiar mai mult dec~t reu[esc s` o fac.

O s` fie banal, dar m`rturisesc c` \mi place foarte mult Orhan Pamuk, acolo m` reg`sesc. M`

uit [i la filme, unde am gusturi mai stranii, \mi plac cele cu atmosfer` ap`s`toare, psihologice. {i iubesc documentarele – filme pe care nu le pot urm`ri cu familia, pentru c` so]ia are cu totul alte gusturi. Acum m` uit la o serie de documentare pe TV5.

Ce crede fiul t`u, Luca, despre faptul c`-[i vede tat`l la televizor aproape zilnic?

C.P.: Nu m` vede, apar la o or` c~nd programul lui se termin`, atunci cite[te sau deja doarme, pentru c` performan]a [colar` depinde foarte mult de odihn`. La [coal` nu se [tie cine este tat`l lui, e un copil normal [i \mi doresc s` r`m~n` a[a \n continuare. Depunem eforturi pentru asta, spre exemplu, eu nu m` afi[ez la [coal`.

E[ti jurnalist de [tiri de mai bine de 16 ani, trecut prin focul transmisiunilor maraton despre marile subiecte ale actualit`]ii rom~ne[ti [i interna]ionale, ai prezentat jurnale, ai g`zduit talkshow-uri, conduci un departament de [tiri. Ce a[tept`ri mai ai de la acest` profesie solicitant`?

C.P.: Visul meu pentru care am venit la Digi24 este un jurnal de \nchidere a zilei, o sintez` a[a cum se face la orice mare televiziune de pe p`m~nt. {i voi face acest lucru, nu [tiu c~nd, \n cur~nd...

Felicia Chirv`[oiu

Stop to shop 13

SpEcial

O

Bijuterii Cu suflet

Colec\ia

Kaballah

by Thea haimovitz

14 Stop to shop

bijuterie bucur` imens sufletul unei femei.

Aceste accesorii au fost mereu un simbol al elegan]ei, au \nfrumuse]at hainele [i au transmis mesaje. Iar atunci c~nd mesajele sunt unele pline de energie pozitiv`, bijuteriile cap`t` ele \nsele suflet. Astfel de minun`]ii creez` Thea Haimovitz. “Prima bijuterie pe care am creat-o \n Rom~nia a fost pentru C`t`lin Botezatu, acum vreo 2 ani. Am [tiut c` \i este tare drag` bijuteria, dar nu am aflat dec~t recent c`, din momentul \n care i-am dat-o, a purtat-o \n permanen]`. Pe mine nu a putut dec~t s` m` bucure enorm, dar nu mam g~ndit s` creez \n Rom~nia o linie \n acest sens, av~nd \n

EvEnimEnt

Invita]ii Theei au fost Adina Buzatu, Oana Roman, Florentina Opri[, Daniela Nane, Roxana Gutmann, Gianina Corondan, Wilhelmina Arz, Cristina Groza [i Mirela Vescan.

Stop to shop 15

SpEcial

vedere c` am ca preocupare clinica [i laboratorul pentru tratarea de acnee. Practic, ei to]i m-au tras spre asta.”. Aceste cuvinte ni le spunea Thea Haimovitz acum aproximativ doi ani. Era tot cu ocazia unui eveniment de lansare a unei colec]ii Kaballah. De atunci [i p~n` \n prezent, Thea a continuat s` creeze, oferindu-ne bucurii de suflet sub form` de bijuterii.

Noua colec]ie Creatoarea a lansat o serie mic` de bijuterii conceptuale Kaballah, pe care urmeaz` s` le comercializeze pentru prima dat` în România. Bijuteriile sunt asem`n`toare celor realizate pentru Monica Gabor, Daniela Nane [i Alesssandra Stoicescu.

Ea a fost gazda unui eveniment organizat cu ocazia acestei lans`ri [i a oferit invita]ilor, pe lâng` informa]ii pre]ioase de ini]iere în [tiin]a Kaballei, un miniconcert sus]inut de celebrul violinist român Alexandru Tomescu.

16 Stop to shop

Thea este la cea de a 3-a edi]ie destinat` bijuteriilor cu mesaje Kaballah, ea a creat bijuterii pentru colec]iile de vestimenta]ie semnate de designerii C`t`lin Botezatu [i Wilhelmina Arz. Acele colec]ii de bijuterii au fost ulterior vândute la licita]ie, iar banii au fost folosi]i pentru donaţii.

Bijuteriile Kaballah create de Thea Haimovitz sunt realizate din argint [i aur, cu inser]ii de pietre semipre]ioase. Thea a povestit

despre energiile benefice, protectoare pe care le emite culoarea albastr`, motiv pentru care ea folose[te multe opale, agate albastre, turcoaze, zolzit, calcedonie, baza de safir, etc. Pre]ul unei br`]`ri cu mesaje Kaballah poate porni de la 250 de lei pân` la câteva sute de euro \n cazul unei bijuterii elaborate. Invita]ii Theei au fost Adina Buzatu, Oana Roman, Florentina Opri[, Daniela Nane, Roxana Gutmann, Gianina Corondan, Wilhelmina Arz, Cristina Groza [i Mirela Vescan.

Evenimentul nu putea s` fie dec~t unul elegant. „A fost o sear` special`, \n care s-au sim]it energiile frumoase, generate firesc de muzica lui Mozart, Bach [i de bijuteriile Kaballah, pe care le-am creat pentru un scop nobil, acela de a ajuta sufletele pure ale unor copii. Printre invita]ii mei \n acea sear` au fost [i bursierii «Tinere Talente», sponsoriza]i de «Funda]ia Principesa Margareta a Rom~niei.»”, conchide Thea Haimovitz.

Text: Vladimir Popa Foto: Spectrum Photostudio

SpEcial Apar pe coper]ile revistelor.

Ne fascineaz \n cataloagele de mod. Le vedem pe panourile publicitare, promovnd ultimele colec]ii.

Ne zmbesc din cele mai inedite ipostaze [i ne invit s fim \n trend.

V gndi]i la manechine, nu-i a[a? Ei bine, de aceast dat v invit s v gndi]i la fotografie [i la fotograf, care st \n spatele produsului finit.

Despre fotografia de mod se pot scrie extrem de multe.

Asta dac mi-a[ fi dorit s realizez un material documentar.

Au contraire! Scopul meu este s descopr ce este aceast art, cum este un om care realizeaz astfel de produse. |n acest punct intervine Oana Mihoc sau Kiki, a[a cum \i spun prietenii. Dincolo de faptul c este un foarte bun fotograf de mod ([i nu numai), By oana Mihoc c a lucrat cu nume mari din industrie [i a reu[it la o vrst tnr s aib propriul studio foto, ceea ce fascineaz la Oana sunt creativitatea [i pasiunea sa.

fotografia de mod` seCretele unei arte 18 Stop to shop

Puterea echipei Oana ne dezv`luie c` secretul principal al fotografiei de mod` reu[ite este echipa. “F`r` un model bun, un makeup bun, hair stylist [i stilist nu po]i s` realizezi fotografie de mod` bun`. De asemenea, fotografia de mod` are anumite tipuri de iluminare [i de prelucrare care, la fel ca \n moda vestimentar`, se conformeaz` anumitor tendin]e. Deocamdat` ce se face \n Rom~nia e preluat din tandin]ele din afar`.

Rom~nia nu este trendsetter, dimpotriv`, clien]ii din Rom~nia, \n special datorit` publicului-]int`, prefer` stiluri deja “fumate” demult \n afar`, ultimele trenduri fiind considerate prea extravagante. E o chestie de educa]ie a publicului, \n principal.”.

Este cunoscut c` fotografia de mod` difer` de alte tipuri ale acestei arte. Oana Mihoc ne explic` faptul c` “diferen]ele sunt date de trenduri. Alte tipuri de fotografie au ni[te reguli destul de

bine stabilite [i clasice, nu variaz` chiar a[a de la un sezon la altul, variaz`, poate, \n ani de zile, \n timp de fotografia de mod` e \n continu` schimbare. E o art` \n sine. Eu v`d fiecare fotografie ca un tablou individual care trebuie s` arate bine per ansamblu, indiferent de tehnica folosit`.

Bine\n]eles, o serie de fotografii din acela[i proiect trebuie s` respecte acela[i tip de iluminare [i prelucrare, pentru a nu strica unitatea seriei.”.

Shooting-ul |n studioul s`u ne fascineaz` totul. De la aparatur` p~n` la albumele pe care le are. |i arunc`m provocarea de a ne descrie cum se desf`[oar` un shooting de acest gen. Z~mbe[te [i ne invit` [i ea s` ne punem puterea imagina]iei la \ncercare. Astfel c`, \n timp ce ea ne va spune \n cuvinte cum fotograful Oana Mihoc face un shooting, noi s` \l vizualiz`m. Batem palma [i o ascult`m.

“Un shooting de acest gen \ncepe cu cel pu]in una-dou` s`pt`m~ni \nainte de [edin]a foto propriu-zis`; se fac castinguri/selec]ii de modele, se alege modelul cel mai potrivit [i reprezentativ pentru proiect; se aleg un makeup artist [i un hair stylist adecvat, care s` se muleze bine pe stilul cerut de conceptul [edin]ei foto; de asemenea, un stilist de haine [i accesorii, cu o viziune potrivit` pentru acel proiect. Cel mai dificil, \n general, este s` g`se[ti loca]ia potrivit` care s` pun` \n eviden]` vestimenta]iile, pentru c` [i

Stop to shop 19

loca]ia e foarte important`. Abia \n momentul \n care este totul stabilit se trece la treab`. La [edin]a foto se \ncepe cu preg`tirea modelului (makeup&hair). |n timp ce modelul e la makeup [i hair, stilistul \[i definitiveaz` combina]iile de ]inute iar fotograful \[i face probe de lumini, \[i alege unghiuri [i abord`ri.

Dup` ce se termin` totul, \ncepe partea care este cel mai mare secret al fiec`rui fotograf, prelucrarea foto. Dup` ce descarci pozele [i te tot ui]i la ele, \ncepi [i \ncerci diferite variante, p~n` ajungi la varianta optim`, care complimenteaz` ansamblul fotografiei [i ]inuta [i se pliaz` pe conceptul general al [edin]ei foto.”.

20 Stop to shop

Oana ne arat` fotografii. Multe! |[i aminte[te cu drag c~teva [edinte foto care, de[i nu sunt de mod`, au uns-o pe suflet: cea cu maestrul Radu Beligan, Maia Morgenstern, Oana Pellea, Mircea Albulescu, Andreea R`ducan, Monica Petrica, Antonia sau Zoia Alecu.

Secretele Oanei Mihoc Dac` unii arti[ti nu doresc s` \[i dezv`luie “secretele”, Oana accept`. Ne spune c` cele mai importante “secrete” ale sale, care pot fi povestite \n cuvinte, ]in de caracter. “Restul se vede \n fotografii. Dar, pentru succesul meu \n carier`, cred c` a avut o mare influen]` faptul c` sunt o profesionist`, un om perfec]ionist [i atent la detalii, preg`tit pentru orice lucru nea[teptat care poate ap`rea \ntr-o [edin]` foto, precum [i un om corect. {i \ncerc ca, la fiecare

[edin]` foto, lumea s` \mbine munca cu distrac]ia; \mi place ca atmosfera s` fie relaxat`, s` fie muzic` [i lumea s` se simt` bine.”, explic` fotografa.

Oana nu a facut fotografie dintotdeauna. Ea a desenat toat` via]a, a pictat [i abia apoi a ajuns la foto. Descoperind noua pasiune, [i-a dedicat 5 ani studiului. Abia apoi a \ndr`znit s` \[i spun` fotograf. “|n total, sunt 7 ani de atunci. |n ultimii 2 ani, am avut mai multe vernisaje \n Bucure[ti [i \n ]ar`, colabor`ri cu reviste, televiziuni, vedete, etc. Pot s` spun c`, dup` ce am hot`r~t s` m` lansez ca fotograf cu primul meu vernisaj, cariera mea a urcat exponen]ial. |nc` mai am mult p~n` s` ajung acolo unde vreau [i, oricum, niciodat` nu va fi suficient, sunt sigur` de asta. |n primul r~nd, vreau s` \ncep s` ies din ]ar`.

Probabil Londra o s` fie prima ]int`, pentru c` acolo am \nceput deja s` am contacte [i aprecieri.”, spune Oana.

SpEcial Ea a colaborat cu numeroase nume foarte cunoscute \n Rom~nia, din fashion [i showbiz. “Lucrul pe care \l fac eu e un fel de pasiune dus` la extrem, pentru c` s` fii fotograf nu e o simpl` meserie sau un simplu hobby, e un mod de via]`.”, spune Oana.

C`utarea permanent` Pentru Oana Mihoc (www.yookee.ro), a fi fotograf de mod` este pe c~t de frumos, pe at~t e de greu. “Eu nu sunt doar fotograf de mod`, fac [i fotografie showbiz, cu diferite vedete. |n afar` de partea de fotografie propriu-zis`, e [i foarte mult` documentare permanent`, trebuie s` fii mereu la curent cu tot ce s-a f`cut [i ce se poart`, ce a ap`rut nou (nu m` refer la aparatur`, ci la trendurile din fotografia interna]ional`, de pe diferite pie]e, pentru c`

trendurile sunt diferite \n zone diferite ale globului). E o permanent` c`utare de nou de fapt, permanente experimente [i experien]e.”.

Oana explic` faptul c` fotografia, indiferent de direc]ia fotografic` \n care se \ncadreaz` fotograful, e o art`. “Fotografia necesit` o creativitate permanent` [i bun gust, dedicare 100% [i permanente c`utari de nou.”.

C~t despre grani]ele dintre fotografia de mod` [i alte tipuri ale acestei arte, Oana spune c` “sunt foarte fine [i, ca orice grani]e, sunt \nc`lcate de foarte mul]i”.

Text: Roxana Bichi[ Foto: Oana Mihoc

FaShion architEcturE

Madeleine Vionnet REGINA T~IETuRII |N BIÉ Casa Vionnet a crescut astfel \ncât avea peste 1.000 de femei care coseau [i era prima cas` de mod` care crea modele prêt-a-porter plecând de la unele haute couture, fiind destinate vânz`rii \n SuA.

Madeleine Vionnet este considerat` “o arhitect` \ntre creatorii de ]inute”, fiind cunoscut` cel mai bine \n zilele noastre pentru rochiile sale elegante \n stil grecesc [i pentru c` a introdus \n mod` t`ietura \n bié.

Vionnet se afla \n afara tiparelor epocii \n care tr`ia. Ea a intrat \ntr-o lume a modei care nu \[i putea \nchipui c` linia corpului feminin nu trebuie ascuns`, care nu \ntrevedea eliminarea corsetului [i care ]inea de tipare puternice din trecut. |ns`, doamna Vionnet a reu[it s` paveze un nou drum \n mod` [i s` modeleze o mentalitate rigid`.

calea spre succes Madeleine Vionnet s-a n`scut \n 1876 \ntr-o familie s`rac` din Chilleur-aux-Bois, Loiret. {i-a

22 Stop to shop

\nceput ucenicia la v~rsta de 11 ani. Dup` un scurt mariaj, la numai 18 ani, [i-a p`r`sit so]ul, plec~nd la Londra ca s` lucreze \ntr-un spital, pe post de croitoreas`. |n 1896, se angajeaz` la Kate Reily, o cas` de mod` londonez`, unde debuteaz` cu adev`rat \n arta de a \nv`]a moda [i croitoria. Dup` cinci ani decide c` este timpul s` se \ntoarc` la Paris. |n capitala francez` \ncepe colaborarea cu surorile Callot.

Aici deprinde meserie. |n 1906, Jacques Doucet o cheam` s` fac` parte din echipa sa [i \i confer` sarcina de a-i \ntineri Casa.

Vionnet \[i ia rolul \n serios [i vine cu idei inovatoare, propun~nd printre altele, ca manechinele s` prezinte rochiile descul]e, cere ca ]inutele s` fie suple [i s` dep`[easc` rigoarea corsetului.

Din p`cate, se love[te de reti-

FaShion architEcturE cen]a Casei Doucet [i decide s` fac` ceva pe cont propriu. |n 1912 \[i deschide propria cas` de mod`, pe Rue de Rivoli, la num`rul 222, sub numele de “Vionnet”. Casa Vionnet a crescut astfel \nc~t avea peste 1.000 de femei care coseau [i era prima casa de mod` care crea modele prêt-à-porter plec~nd de la unele haute couture, fiind destinate v~nz`rii \n SUA. Asta \ns` doar pentru 2 ani, \ntruc~t Primul R`zboi Mondial o determin` s` \[i \nchid` afacerea. Redeschide por]ile \n 1918 [i \[i impune modernitatea, cunosc~nd succesul.

Anul 1922 este punctul de inspira]ie al lui Vionnet din frescele grece[ti [i egiptene. Astfel, extravagantele sale designuri cap`t` o alt` dimensiune. Mai mult, ea inventeaz` t`ietura \n bié, realiz~nd rochii ce se potriveau str~ns pe talie [i izbucneau \n form` de clopot la nivelul fustei. |n 1923, decide s` amenajeze un hotel privat, situat pe Avenue Montaigne 50. Are viziunea unei Case de mod` elitist`. |i \ncredin]eaz` partea decorativ` lui Georges de Feure, cer~nd amenajarea saloanelor \n stil artdeco. A reu[it s` transforme locul \ntr-un adev`rat templu al modei, fapt care i-a adus cucerirea unei clientele interna]ionale extrem de rafinat`.

Datorit` t`ieturii sale \n bié, creatoarea ajunge s` domine moda haute couture \n perioada anilor 1930, fiind trend setter prin ]inutele senzuale. Viziunea lui Vionnet despre forma femi-

nin` a revolu]ionat vestimenta]ia modern`, iar succesul t`ieturilor ei unice i-au asigurat reputa]ia.

Din p`cate, \n 1939 \[i \nchide afacerea. Avea 63 de ani.

Vionnet [i-a \nchis casa de mod` la \nceputul celui de-Al Doilea R`zboi Mondial, dar nu a redeschis-o dup` dup` deflagra]ie.

P~n` la finele vie]ii, \n 1975, a continuat s` monitorizeze [i s` comenteze moda haute couture, pentru care a avut o contribu]ie at~t de important`. Creatoarea a r`mas \n istorie drept una dintre cele mai mari creatoare de mod` din toate timpurile.

Mai mult, ea s-a luptat pentru legile de copyright \n mod` [i a folosit metode considerate realmente revolu]ionare \n c~mpul muncii din acea vreme: concediu pl`tit, concediu de maternitate, sistemul “day care”, sala de mese, doctor rezident [i dentist.

Vionnet a angajat [i o serie de ilustratori talenta]i, printre care Muguette Buhler. Alt ilustrator, care a desenat ]inutele semnate de ea - publicate \n revista parizian` de mod` “Gazette du Bon Ton”, a fost Thayaht. |n 1939 Madeleine Vionnet a primit decora]ia “Legion d'Honneur”, cea mai \nalt` distinc]ie din Fran]a. |n 1952, Madeleine Vionnet face o dona]ie de excep]ie c`tre “L’Union Française des Arts du Costume”: 872 de ]inute [i 75 de albume fotografice cu drept de copyright, c`r]i din biblioteca personal` [i caiete proprii. Prin acest demers a fost prima cre-

Stop to shop 23

FaShion architEcturE

atoare de mod` care, d~ndu-[i seama c~t de important` este prezervarea patrimoniului \n interes colectiv, a decis s` trag` un semnal de alarm`.

The Look Doamna Vionnet \[i alegea textilele [i \[i croia liniile av~nd la baz` clienta. Avea grij` ca t`ietura s` aib` o precizie matematic`. {i-a realizat mare parte din crea]ii mai \nt~i pe p`pu[i de lemn, permi]~nd formei s` cad` pe l~ng` acestea p~n` \n momentul \n care ea considera c` totul este perfect.

Madeleine Vionnet credea c` “atunci c~nd o femeie z~mbe[te, rochia trebuie s` z~mbeasc`

24 Stop to shop

[i ea.”. Toate rochiile sale erau faimoase pentru accentul pe care \l puneau pe forma femeii.

Influen]at` de dansurile moderne ale Isadorei Duncan, Vionnet a creat designuri care au l`sat la vedere forma natural` a corpului feminin. Ca [i Duncan, Vionnet s-a inspirat din arta greceasc`, \n care ]inutele p`reau c` plutesc libere pe l~ng` corp. Expert \n materie de croial`, ea [tia c` t`ietura \n diagonal` a meterialului (bié-ul) poate fi f`cut` astfel \nc~t s` se potriveasc` perfect pe liniile corpului feminin [i s` lase senza]ia de fluiditate \n mi[care.

Creatoarea folosea m`tasea [i jerseul. Printre textilele sale preferate erau crep satinul, muselina, organza [i lamé-ul.

Materialele ei erau f`cute special din doi metri, astfel \nc~t s` se potriveasc` cu t`ietura sa \n bié. Ceea ce rezulta erau opere de art`. Printre numele sonore care i-au purtat crea]iile se num`r` Marlene Dietrich, Katharine Hepburn [i Greta Garbo.

Prin ceea ce a creat, doamna modei a marcat evolu]ia [i emanciparea corpului feminin.

Madeleine Vionnet a modificat conceptul tradi]ional al hainelor.

A fost o iubitoare a structurii pieselor cu motive florale, precum trandafirul, fa]` de care avea o pasiune special`. |l utiliza brodat, t`iat, cusut sau inserat pe materiale ca tulul, l~na sau blana. Ea folosea o gam` redus` de culori: ro[u, galben [i fiecare colec]ie avea, \n mod sistematic, modele de alb [i negru.

|n 1929, dup` ce a dus la perfec]iune p`tratul [i triunghiul, ea introduce cercul, permi]~nd rochiei s` fie mult mai aproape de corp. |n 1988, numele Vionnet a fost cump`rat de Guy de Lummen care a \nceput s` \i duc` faima mai departe prin noi linii de e[arfe, gen]i [i accesorii. Gama creat` este exclusivist` [i foarte scump`, put~nd fi g`sit` \n mare parte \n Europa [i Japonia.

Contribu]ia lui Madeleine Vionnet la tot ceea ce \nseamn` moda din zilele noastre este enorm`. Senzualitatea [i libertatea pe care ea le-a dat hainelor, prin liniile de crea]ie, sunt prezente azi \n colec]ii. Pu]ini sunt designerii sau stili[tii care nu au fost atin[i \n meseria lor de elegan]a, \ndem~narea [i inteligen]a marca Vionnet.

Roxana Bichi[

GEntlEmEn’S aGrEEmEnt Adina Buzatu: “un papion din m`tase natural`, \ntr-o culoare \ndr`znea]`, \]i va pune \n valoare tr`s`turile fe]ei.”

Magazinele TRENDS

by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

Stop to shop 25

GEntlEmEn’S aGrEEmEnt Adina Buzatu: “Poart` la office c`m`[i imprimate ca [i pe cele clasice.”

Magazinele TRENDS

by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

26 Stop to shop

GEntlEmEn’S aGrEEmEnt

Adina Buzatu: “un costum \n carouri, \n tonuri apropiate, avantajeaz` orice siluet`.”

Magazinele TRENDS

by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro Stop to shop 27

GEntlEmEn’S aGrEEmEnt Adina Buzatu: “Cardiganele tricotate \nlocuiesc cu succes jachetele din stof`.”

Magazinele TRENDS

by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

28 Stop to shop

GEntlEmEn’S aGrEEmEnt Adina Buzatu: “C`m`[ile \n carouri contrasteaz` \ntr-un mod original cu jachetele din tweed.”

Magazinele TRENDS

by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

Stop to shop 29

nEwS From...

Cercei Meli Melo 29,99 RON

Colier Meli Melo 59,99 RON

C`ciul` Meli Melo 59,99 RON

e[arfa Meli Melo 39,99 RON

Br`]ar` Meli Melo 49,99 RON

M`nu[i Meli Melo 129,99 RON

Geant` plic Meli Melo 89,99 RON

Geant` Meli Melo 139,99 RON

Portofel Meli Melo 69,99 RON

30 Stop to shop

Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.

Foto: istockphoto

tipS&trickS Pensatul spr창ncenelor Spr~ncenele sunt singura linie de pe fa]` care ne d` expresie. Pensate incorect, acestea pot distruge \ntreaga fizionomie.

Nu te po]i pensa simetric, a[a c` apeleaz` la ajutorul unui profesionist apoi \ncearc` s` men]ii forma pe care ]i-a dat-o. |ns`, m`car la fiecare 2 s`pt`m~ni, apeleaz` la cineva priceput!

Nuan]a de fond de ten gre[it`

Gre]eli [n

MaKe-uP by andreea ali

32 Stop to shop

V`d adesea femei care folosesc o nuan]` de fond de ten prea \nchis` sau prea deschis` pentru tenul lor, asta \ns` nu reprezint` partea cea mai grav`.

O gre[eal` major` este atunci c~nd ai tenul cu un subton galben [i alegi a folosi un fond de ten cu nuan]a de roz.

Acest lucru va da tenului un aspect de gri, deloc firesc.

Alege fondul de ten la lumina natural` [i testeaz`-l direct pe fa]`, nu la \ncheietura m~inii sau pe g~t. Dac` acea culoare se

Vei ar`ta ca o p`pu[` ruseasc` dac` alegi s`-]i conturezi pome]ii prea puternic [i \n nuan]e aprinse.

pierde pe pielea ta, \nseamn` c` ai ales varianta cea mai potrivit` ]ie.

Prea mult machiaj sau... machiaj inexistent |n zilele noastre, orice femeie trebuie s` poarte machiaj.

Nu numai c` \nfrumuse]eaz`, dar \]i d` \ncredere [i, personal, mi se pare un semn de respect pentru tine \ns`]i. Cu toate astea, unele femei folosesc o cantitate prea mare de machiaj atunci c~nd chiar nu e cazul.

La sala de fitness este ideal s` nu por]i machiaj absolut deloc! Porii se vor \nc`rca inutil [i ri[ti apari]ia de comedoane.

Buzele conturate gre[it Majoritatea femeilor \[i dore[te buze mai groase, \ns` unele persoane aleg o variant` deloc estetic` pentru a da volum buzelor [i anume conturarea buzelor peste conturul natural al acestora, folosind un creion contur mai \nchis dec~t rujul. Sfatul meu este s` folose[ti \ntodeauna un creion contur la culoarea rujului [i s`-]i urmezi conturul natural al buzelor. Dac` dore[ti volum, aplic` un strop de gloss incolor pe mijlocul buzei inferioare!

Pome]i farada]i puternic Vei ar`ta ca o p`pu[` ru-

seasc` dac` alegi s`-]i conturezi pome]ii prea puternic [i \n nuan]e aprinse.

Majoritatea femeilor \ncurc` blush-ul cu fardul contur. Blushul se folose[te pe v~rful pometelui, pe puntea nasului [i pe arcad`. Poate fi at~t satinat, c~t [i mat.

Fardul contur, cu care-]i po]i sub]ia fa]a, este acela care are

\ntotdeauna nuan]e de maroniu [i se aplic` sub pomete, este \ntotdeauna mat [i se poate aplica [i \n alte zone ale fe]ei.

Andreea Ali Make-up Artist

Stop to shop 33

FaShion StylE

|ncearc` un joc al contrastelor, o ]inut` \n alb [i negru cu detalii senzuale din tull elastic sau umbra misterioas` a unei feline negre pe ca[mir pre]ios.

Casa de mod` Fancy www.fancycouture.ro Foto: Andreea Retinschi

34 Stop to shop

FaShion StylE

O rochie \n (de) care s` te \ndr`goste[ti, din viscoz` delicat` care \]i m창ng창ie trupul [i evoc` o elegan]` pur`.

Casa de mod` Fancy www.fancycouture.ro Foto: Andreea Retinschi

Stop to shop 35

FaShion StylE

O fust` petrecut` din piele ecologic`, potrivit` pentru zi [i sear`, \n contrast cu bluza cu vol`na[e din jerseu pre]ios.

Casa de mod` Fancy www.fancycouture.ro Foto: Andreea Retinschi

36 Stop to shop

FaShion StylE

Colec]ia propus` de Fancy pentru acest sezon debuteaz` cu o rochie [ic de zi, de o elegan]` delicat` dat` de combina]ia de satin [i crep de v창scoz`.

Casa de mod` Fancy www.fancycouture.ro Foto: Andreea Retinschi

38 Stop to shop

FaShion StylE

Tema contrastelor continu` cu o ]inut` rock’n’roll, unde pantalonii din piele ecologic` de o culoare puternic` sunt combina]i cu o bluz` fin` de jerseu.

Casa de mod` Fancy www.fancycouture.ro

Foto: Andreea Retinschi

Stop to shop 39

FaShion StylE

Fancy propune un palton voluminos, foarte confortabil, lejer [i c`lduros, potrivit cu decorul citadin.

Foto: Andreea Retinschi

40 Stop to shop

Casa de mod` Fancy www.fancycouture.ro

FaShion StylE

Asigur`-]i o apari]ie surprinz`toare prin aceast` rochie unicat, din m`tase natural`, pictat` ĂŽn Fran]a, accesorizat` cu pene de coco[, aplicate manual. Tu \ns`]i te vei ar`ta ca o oper` de art`.

Colec]ia Limited Edition by Cristallini www.cristallini.ro 42 Stop to shop

Foto: Radu Enache

FaShion StylE Liniile minimaliste ale croielii, compensate de pre]iozitatea materialului transform` aceast` rochie \ntr-o op]iune surprinz`toare!

Ea \mbin` frumuse]ea clasic` a celebrei "little black dress" cu elementele extravagante ale croielii, precum decolteul amplu sau deschiderea generoas` \n zona coapselor.

Colec]ia Limited Edition by Cristallini www.cristallini.ro

Foto: Radu Enache

Stop to shop 43

FaShion StylE

Dac` e[ti o fire \ndr`znea]`, alege aceast` rochie str`lucitoare cu paiete [i tul \n care vei ar`ta spectaculos.

Colec]ia Limited Edition by Cristallini www.cristallini.ro

Foto: Radu Enache

44 Stop to shop

FaShion StylE

Crea]ie Clara Rotescu www.miauboutique.ro

Foto: Zoltan Lorencz

46 Stop to shop

FaShion StylE

Crea]ie Clara Rotescu www.miauboutique.ro

Foto: Zoltan Lorencz

48 Stop to shop

FaShion StylE

Crea]ie Clara Rotescu www.miauboutique.ro

Foto: Zoltan Lorencz

50 Stop to shop

BEauty Shop DAIRy FuN unt de Corp Lapte & Miere

47

lei

onibil s disp Produ agazinele \n m a

r Kend

BRITNEy SPEARS Fantasy (Ap` de parfum 30 ml)

BRITNEy SPEARS Radiance

(Ap` de parfum 30 ml)

147

lei

onibil s disp Produ agazinele \n m a

r Kend

147

lei

onibil s disp Produ agazinele \n m a

r Kend

LANCOME Visionnaire Serum

(Visionnaire serum 30ml; Rénergie Multi Lift crem` 15ml; Rénergie Multi Lift crem` de ochi 5ml; Génifique serum 7ml)

398

lei

il ponib Set dis azinele g \n ma a

r Kend

52 Stop to shop

BEauty Shop GuESS Guess Seductive Homme Blue

(Ap` de toalet` 30ml; Gel de du[ 200ml)

50

lei

onibil s disp Produ agazinele \n m a

r Kend

170

lei

il ponib Set dis azinele g \n ma a

r Kend

DAIRy FuN Sare de baie Piersici & Mango DAIRy FuN Pudr` de baie Caramel & M`r

50

lei

onibil s disp ele u d o r P gazin \n ma

(650 gr)

19

lei

onibil s disp ele u d o r P gazin \n ma

ra Kend

ra Kend

NIVEA Crem` de zi

19

lei

onibil s disp Produ agazinele \n m a

r Kend

NIVEA Crem` de noapte Stop to shop 53

lEc}ia dE kEmpo

S

eria declara]iilor [i dest`inuirilor f`cute în premier` în cadrul emisiunii "Ora de KEMPO", moderat` de profesorul [i Maestru Emerit al sportului românesc, Amatto Zaharia, continu`.

Vladimir dr`ghia

ora de

KeMPo

ora Campionilor (ii)

54 Stop to shop

Actorul a f`cut o serie de m`rturisiri din copil`ria [i adolescen]a sa la "Ora de Kempo". Fiind invitat la un program despre sport, fostul burlac a povestit la Activ eFeM despre perioada când a fost înnot`tor de performan]`.

"Timp de 12 ani, m-am antrenat de dou` ori pe zi, primul antrenament fiind la 6 diminea]a. Am stat la c`min [i am locuit în ca mer` cu mai mul]i colegi. Perioada aceea a fost una din cele mai grele din via]a mea, pentru c` munceam foarte mult, îns` când lup]i pentru performan]` o faci motivat.", a ar`tat Vladimir Dr`ghia, fost campion na]ional la juniori la înot [i component al lotului olimpic de nata]ie al României timp de 7 ani.

Amatto Zaharia l-a provocat pe Dr`ghia s` î[i aminteasc` [i detalii din culisele emisiunii "Burlacul" de la Antena 1.

"Cred c` fetele de la acea emisiune erau împ`r]ite \n trei grupe: din prima f`ceau parte acele câteva

lEc}ia dE kEmpo "Timp de 12 ani, mam antrenat de dou` ori pe zi, primul antrenament fiind la 6 diminea]a.

Am stat la c`min [i am locuit în camer` cu mai mul]i colegi.

Perioada aceea a fost una din cele mai grele din via]a mea...”

Vladimir Dr`ghia domni[oare, dou`-trei sau patru, c`rora chiar le pl`cea de mine, în a doua categorie erau cele care voiau s` apar` la TV iar din ultima grup` f`ceau parte cele care se plictiseau acas`.", este de p`rere Vladimir Dr`ghia, care preg`te[te în curând lansarea documentarului "Gold rush", filmat în Ecuador.

Edwin Keleti Multiplul campion de raliuri, pilotul Edwin Keleti, care p~n` de cur~nd l-a avut ca [i copilot pe Victor Ponta, a fost [i el în studioul emisiunii "Ora de Kempo".

"Anul trecut, dup` etapa de la Bac`u, a avut loc desp`r]irea

de Victor Ponta, dup` 5 ani de lucru \n aceea[i echip` de raliu, din care am f`cut am~ndoi parte. A fost un moment dificil, dar am r`mas \n continuare prieteni iar via]a merge mai departe.", a explicat Edwin Keleti la postul de radio Activ eFeM. "Consider c` atitudinea pozitiv` a lui Victor Ponta fa]` de

Stop to shop 55

lEc}ia dE kEmpo sport, mai ales \ntr-un an olimpic, este foarte bun`. Sper ca actualul t`u copilot s` se ridice la aceea[i \n`l]ime valoric` cu Victor Ponta, al`turi de care ai avut rezultate excelente.", i-a spus Amatto Zaharia lui Edwin Keleti.

Florentina Fântânaru Realizatoarea programului "Dincolo de aparen]e", de la Antena 2, a fost prezent` \n studioul emisiunii "Ora de KEMPO" de la postul de radio Activ eFeM. Realizatorului emisiunii, Amatto Zaharia, Maestru Emerit al sportului [i Pre[edintele Federa]iei Rom~ne de Kempo, i-a revenit rolul de a-i lua un interviu amplu Florentinei F~nt~naru,

cea care \n ultimii cinci ani a descusut, \n cadrul emisiunii sale, aproape toate personalit`]ile importante din lumea artistico-muzical-sportiv` [i nu numai a Rom~niei.

"Ce caut eu la Ora de Kempo, \n condi]iile \n care nu practic nici un sport?! {i am aflat singur` r`spunsul: \mi place mult s` m` uit la sport [i m` m~ndresc cu performan]ele rom~nilor, cu at~t mai mult cu c~t foarte multe nume importante din sportul rom~nesc, precum Camelia Potec, Mihai Leu, Ruxandra Dragomir sau Rudel Obreja, au fost la emisiunea mea.”, a explicat Florentina. |n plus, ea a m`rturisit c` dintre sportivii str`ini \l admir` foarte mult pe elve]ianul Roger Federer.

"|mi place foarte mult s` urm`resc meciurile de tenis ale lui Federer, pentru c` \mi d` senza]ia c` sunt chiar acolo, pe teren, cu el.", a mai povestit vedeta Antenei 2. Dincolo de coordonatele profesionale, o alt` m`rturisire interesant` a Florentinei ]ine de stilul ei s`n`tos de via]`: "Nu fumez, nu beau alcool, cafea sau b`uturi acidulate.”.

amadeus Emisiunea "Ora de Kempo" le-a avut ca invitate [i pe componentele trupei Amadeus: Andreea, Alexandra [i Cristina.

Singura absent` a fost Patricia, violoncelista forma]iei instrumentale, aceasta fiind în vizit` la p`rin]ii ei. Dup` ce au

"|mi place foarte mult s` urm`resc meciurile de tenis ale lui Federer, pentru c` \mi d` senza]ia c` sunt chiar acolo, pe teren, cu el.”

Florentina Fântânaru

56 Stop to shop

lEc}ia dE kEmpo "La Kempo, am folosit mu[chi despre care nici nu [tiam c` exist`.

Ne-a pl`cut foarte mult.

Abia a[tept`m s` încerc`m din nou.”

Andreea

avut parte de primul lor antrenament de Kempo, fetele au venit la emisiunea radio a profesorului Amatto Zaharia pentru a-i împ`rt`[i acestuia impresiile lor despre unul din cele mai iubite sporturi de contact din lume.

"La Kempo, am folosit mu[chi despre care nici nu [tiam c` exist`. Ne-a pl`cut foarte mult. Abia a[tept`m s` încerc`m din nou.", a sintetizat Andreea experien]a Kempo.

KEo |ntre concerte, \nregistr`ri [i repeti]ii, Keo a fost prezent \n studiourile postului de radio Activ eFeM la emisiunea "Ora de Kempo". Un autodidact \n muzic`, Keo a fost provocat de Amatto Zaharia la un antrenament de Kempo.

"Ai numele de scen` predestinat unui \nving`tor. Ini]ialele K O, ce se reg`sesc \n numele t`u, sunt acela[i [i pentru termenul de Knock Out care se folose[te \n sporturile de contact, precum boxul sau artele mar]iale, atunci c~nd un sportiv \[i pune la p`m~nt adversarul printr-o serie de lovituri decisive.", i-a explicat profesorul Amatto Zaharia lui KEO. "Sunt convins c` acest sport, Kempo, este unul foarte dinamic [i exploziv. De \ndat` ce timpul \mi va permite, pentru c` acum stau foarte multe ore \n studio, voi merge la un antrenament de Kempo cu profesorul Amatto Zaharia.", a spus Keo. Rubric` realizat` cu sprijinul Sensei Amatto Zaharia

Stop to shop 57

maGazin dE SuFlEt

Simona }`ranu este prezentatoarea [tirilor de week-end la Digi 24. Este considerat` una dintre cele mai frumoase [tiriste din Rom창nia. O prezen]` elegant`, Simona se declar` o iubitoare a shopping-ului.

Astfel, Stop To Shop a invitat-o s` vorbeasc` despre rela]ia sa cu moda [i despre ora[ele de unde \i ParfuM de fashion autentiC place s` \[i cumpere haine.

Shopping \n Italia

58 Stop to shop

concurS

Strict masculin!

TRENDS

by Adina Buzatu [i Revista STOP TO SHOP te invit` la concurs!

Sun` la num`rul de telefon 021.30.30.364, \ntre orele 10.00 – 11.00, \n data de 29 ianuarie 2013, r`spunde corect la \ntrebare [i po]i câ[tiga prin tragere la sor]i unul din cele 5 parfumuri TRENDS by ADINA BuZATu!

Ce tip de t`ietur` a introdus \n mod` Madeleine Vionnet?

Premiile sunt oferite de:

Cu sprijinul:

Concursul va continua [i \n numerele urm`toare ale Stop to Shop!

Stop to shop 59

maGazin dE SuFlEt

Mereu am admirat femeia elegant`, fin`, cu personalitate [i lipsit` de rigiditate.

60 Stop to shop

Stil propriu

Mici trucuri

„Pasiunea pentru shopping a ap`rut \n adolescen]`, c~nd am reu[it s` adopt \ntr-o not` personal` ceea ce se dovede[te corespunz`tor cu gustul [i preferin]ele timpului. Mereu am admirat femeia elegant`, fin`, cu personalitate [i lipsit` de rigiditate. Am crezut c` toate elementele sunt date de haina pe care o por]i. Cu timpul, am observat c` atitudinea face mult mai mult dec~t vestimenta]ia. De aici a plecat [i dorin]a de a purta \ntotdeauna ceva cu personalitate, chiar dac` vorbim de o simpl` pereche de jean[i. Sunt \ntr-o continu` cunoa[tere [i formare a bunului gust, pentru a \nv`]a s` discern ce mi se potrive[te. Nu am un stil vestimentar bine definit, ci m` ajut de c~teva trucuri pe care vi le \mp`rt`[esc.

Sunt nelipsite din dressingul meu c`ma[a alb`, jean[ii, pantofii nude, rochia neagr` (croial` simpl`), accesorii \n tonuri de nude sau metalice, aceste articole care nu se vor demoda niciodat`, iar ]inuta va p`rea \ngrijit` [i \n tendin]e. Accesoriile sunt uneori mai importante dec~t hainele. De multe ori, optez pentru \mbr`c`minte de la H&M, Zara, dar investesc bani mai mul]i \n bijuterii, pantofi, po[ete care m` pun \n valoare. Accesoriile reu[esc s` eviden]ieze \n mod spectaculos o ]inut` banal`. Am f`cut un obicei \n a p`stra paginile revistelor cu diverse ]inute care miau atras aten]ia sau fotografiez combina]iile pe care le v`d pe manechinele din magazine. M` ajut` s` combin piesele vestimentare f`r` a da gre[.

maGazin dE SuFlEt Italia, amore mio C~t prive[te locul unde revin cu mare drag la cump`r`turi, acesta este Italia. De ce? Pentru c` shopping-ul \nseamn` pizza, socializare, fashion, amabilitate, c`ldur`, r`bdare, z~mbet. Este un adev`rat ritual [i nu r`m~i doar cu ceva material. |n Milano, Roma, Genova \ntotdeauna g`sesc lucruri deosebite. Iar aici nu optez pentru marile magazine, ci m` \ndrept spre boutique-urile de pe str`du]ele vechi unde v~nz`torul este o adev`rat` gazd`.

C`ldura cu care te prime[te, p`rerea sincer` pe care ]i-o ofer` \n alegerea produsului, doar pentru a te vedea mul]umit, m` determin` s` revin cu pl`cere de fiecare dat`. Aleg at~t magazine ale unor brand-uri renumite, unele \nc` nu au ajuns la noi (Pinko,

|n Milano, Roma, Genova \ntotdeauna g`sesc lucruri deosebite. Iar aici nu optez pentru marile magazine, ci m` \ndrept spre boutique-urile de pe str`du]ele vechi unde vânz`torul este o adev`rat` gazd`.

Intimissimi), dar [i boutique-uri vintage care au haine deosebite la pre]uri foarte accesibile, iar la calitate nu se face rabat.

Trebuie s` v` m`rturisesc c` niciodat` nu am plecat dintr-un magazin f`r` s` primesc chiar [i un mic discount, de[i nu eram \n sezonul reducerilor. Mi s-a \nt~mplat s` „chinui” o v~z`toare, deoarece \mi doream o pereche de ochelari de soare cu anumite lentile, dar cu ramele de la al]i ochelari. {i dup` ce mi-a demontat vreo 3 perechi, ca s` se \mbine perfect [i s` fiu mul]umit`, am plecat [i cu o reducere de 15%. De aceea aleg boutiqueurile [i a[a s-a ajuns ca fiecare lucru cump`rat din aceast` ]ar` s` aib` povestea lui. Nu pot cump`ra dintr-un loc unde nu sunt bine primit` sau acolo unde simt c` deranjez pe cineva. De obicei, am nevoie de o p`rere \nainte de a achizi]iona ceva [i dac` sunt singur` \ntreb pe cineva din magazin.

Cu toate acestea, nu pun pre] pe etichet`, \ns` calitatea face diferen]a. M` bucur c~nd reu[esc s` cump`r, \n perioada reducerilor, haine ale unor renumite case de mod`. Dar nu organizez niciodat` vacan]e destinate shopping-ului. |ns`, oriunde c`l`toresc, dac` nu fac cump`r`turi vacan]a nu este complet`.”

Roxana Bichi[

Nu organizez niciodat` vacan]e destinate shopping-ului. |ns`, oriunde c`l`toresc, dac` nu fac cump`r`turi vacan]a nu este complet`.

Stop to shop 61

Story oF...

Rudolf de Habsburg [i Marie Vetsera fantoMele de la MayerlinG De cum a v`zut-o, Rudolf a r`mas \mpietrit. Nu a mai putut face nici m`car un pas. Nu [i-au spus niciun cuv창nt.

El st`tea [i \i sorbea frumuse]ea. Ea \l privea sfioas`. Dintrodat` s-a \ndreptat c`tre ea, a luat-o \n bra]e [i a s`rutat-o.

Era un caz clasic de dragoste la prima vedere.

62 Stop to shop

Misterele fascineaz` mintea uman`. Iar cel din 30 ianuarie 1889 este unul care nu \[i g`se[te solu]ionarea. Moartea arhiducelui Rudolf de Habsburg, Prin]ul Mo[tenitor al Austro-Ungariei, [i cea a baroanei Marie Vetsera au adus criz` \n istoria unui imperiu. Momentul Mayerling a distrus siguran]a succesiunii imperiale, fiind stigmatul tragediei [i disper`rii din familia Habsburg.

Rudolf era unicul fiu al |mp`ratului Franz Joseph I [i al |mp`r`tesei Elisabeth. Rudolf s-a c`s`torit cu Prin]esa Stephanie a Belgiei \n 1881, ca urmare a unui mariaj politic. Stephanie nici nu \mplinise 17 ani \n ziua \n care a f`cut nunta. Mai mult, nu era genul de femeie la care visa prin]ul.

Ca atare, nu a fost capabil` s` \[i

\mpiedice so]ul de a cutreiera str`zile Vienei \n c`utarea altor companii feminine. Cuplul a avut doar un copil, ariducesa Elisabeth, n`scut` \n 1883.

Baroana Marie Vetsera era unul dintre cei patru copii ai baronului Albin Vetsera, un diplomat bogat aflat \n serviciul imperial, [i ai Helenei Baltizzi, membr` a unei familii proeminente de bancheri greci.

dragoste la prima vedere |n toamna lui 1887, Prin]ul Rudolf a fost adus \n mod inten]ionat \n aceea[i \nc`pere cu o femeie. |ntr-una din zile, Contesa Larisch, ver[oara lui, l-a invitat la o recep]ie pe care o

Story oF... ]inea la casa ei din Viena. |n momentul \n care prin]ul a ajuns, \n loc s` \l conduc` direct \n \nc`perea unde se aflau invita]ii, veri[oara l-a dus \ntr-un mic apartament privat. Acolo, singur`, a[ezat` pe un scaun, se afla Marie Vetsera, o t~n`r` de 19 ani, extraordinar de frumoas`.

P~n` la acel moment ea tr`ise o via]` lini[tit`; nu fusese niciodat` la Curte [i nici nu fusese introdus` \n societate.

De cum a v`zut-o, Rudolf a r`mas \mpietrit. Nu a mai putut face nici m`car un pas. Nu [i-au spus niciun cuv~nt. El st`tea [i \i sorbea frumuse]ea. Ea \l privea sfioas`. Dintr-odat` s-a \ndreptat c`tre ea, a luat-o \n bra]e [i a s`rutat-o. Era un caz clasic de dragoste la prima vedere.

Dup` o scurt` perioad` \n care doar au flirtat, cu ajutorul contesei Marie Larisch, fiica ilegitim` a fratelui mai mare al |mp`r`tesi, Marie are acces la camera lui Rudolf. Luni \ntregi el a tr`it doar pentru Marie: se g~ndea doar la ea, visa la ea [i \[i ar`ta \ngrijorarea [i nefericirea de a nu fi mereu alaturi de iubita lui.

Prin]ul mo[tenitor are o discu]ie cu tat`l s`u [i se ofer` s` renun]e la tron dac` i se acord` divor]ul de Stephanie, pentru a se c`s`tori cu baroana. |mp`ratul s-a \nfuriat [i s-a certat aprig cu fiul s`u, repro[~ndu-i nebunia \n care se afl`. |i interzice a se mai \nt~lni cu Marie.

Rudolf ignor` criza tat`lui [i \[i p`r`se[te so]ia. Mai mult, pleac` la Roma [i intr` \n audien]`

la Pap`, implor~nd permisiunea de a divor]a de Stephanie. Din p`cate, este refuzat. Prin]ul nu disper`.

Cur~nd leg`tura celor doi devine public`, \mp`ratul v`z~n-

o iubea el. Disperat` c` \l va pierde, face un gest plin de curaj. De[i casa \n care locuia era p`zit` de g`rzi ale Coroanei, care \i raportau fiecare mi[care, decide s` plece. Trebuia s`

du-se nevoit s` intervin`. La finele lui ianuarie 1888, Rudolf are o ceart` puternic` cu tat`l s`u. Dar, dup` mult efort, prin]ul este convins a promite c` nu se va mai vedea cu amanta. Mul]umit c` a smuls acest jur`m~nt de la fiul s`u, |mp`ratul merge al`turi de Rudolf \n camera matrimonial` [i face un gest simbolic: \mpreuneaz` m~inile fiului [i norei. Asta se \nt~mpla \n seara lui 29 ianuarie 1889.

Pentru seara urm`toare s-a organizat o cin` care avea s` parafeze finele disputei din familie.

S-au f`cut preg`tiri la cel mai \nalt nivel [i fiecare membru al Casei Imperiale a fost invitat.

Dar aceast` veste a ajuns [i la urechile Mariei Vetsera. Ea \l iubea pe prin] la fel de mult cum

ajung` direct la iubitul ei. Astfel, \n dup`-amiaza dinaintea banchetului regal, Marie ajunge la palat. Cu greu [i ]in~nd piept g`rzilor, reu[e[te s` intre la Rudolf. Nimeni nu [tie ce s-a \nt~mplat \ntre ei. Se poate doar deduce c` \n acel moment au pus la cale \nt~lnirea de la casa de v~n`toare din Mayerling, l~ng` Viena.

Mayerling Banchetul a avut loc. |mp`ratul se uita plin de satisfac]ie la fiul s`u [i la nora lui, fiind ferm convins c` i-a \mp`cat [i c` le-a salvat c`snicia. Prin]ul p`rea extrem de fericit. Nimeni de la Curte nu putea s` intuiasc` ce g~nduri \i treceau de fapt prin ďƒ˜

Stop to shop 63

Story oF... cap. Direct de la banchet, el a plecat c`tre castelul unde avea s` se \nt~lneasc` cu iubirea vie]ii lui.

Mayerling este un mic sat \n partea sudic` a Austriei. Aici, Rudolf \[i g`sea mereu lini[tea, la palatul pe care \l cump`rase [i \l transformase \n loc de v~n`toare. |i pl`cea s` colecteze minerale, s` se plimbe \n p`dure [i s` fie \n lini[te, departe de o c`snicie for]at`. Seara, cei doi iubi]i s-au \nt~lnit. Dup` o noapte de dragoste, valetul spune c` a vrut s` le duc` micul dejun, dar c` prin]ul l-a rugat s` mai a[tepte. Mai t~rziu, acesta i-a g`sit unul l~ng` altul, f`r` suflare.

Legat de momentul Mayerling s-au f`cut multe specula]ii.

Ultima \mp`r`teas` austriac`, Zeta, care a murit \n 1989, a spus odat` c` ea crede c` Rudolf a fost victima unei conspira]ii interna]ionale, pus` la cale de Georges Clemenceau, Primul Ministru francez. Zeta refuza s` cread` c` un om ca Rudolf, cu o via]` at~t de promi]`toare \nainte, ar fi ales suicidul. Ea a sus]inut c` cei doi ar fi fost asasina]i.

Dac` zeci de ani s-a aprobat varianta de suicid a doi \ndr`gosti]i, anul 1946 vine s` schimbe totul. Odat` cu invazia trupelor sovietice, morm~ntul lui Marie este profanat, act descoperit abia \n 1955, c~nd Armata Ro[ie p`r`se[te Austria. |n 1959, un specialist \n prezervarea mormintelor, \nso]it de un doctor [i membru al familiei Vetsera au examinat r`m`[i]ele. Au

64 Stop to shop

fost [oca]i s` descopere c` trupul nu prezenta urme ale \mpu[c`turii care ar fi stat la baza suicidului. Din contr`, amanta avea urma unei lovituri \n zona frun]ii. Descoperirea vine s` sus]in` varianta pe care unii istorici au \naintat-o, respectiv c` prin]ul Rudolf a fost victima unui asasinat. Unii spun chiar c` trupul prin]ului prezenta urme ale unei mor]i violente, ca \n cazul unei lupte ce ar fi avut loc \nainte de finalul tragic. Se pare chiar c` revolverul identificat ca arma cu care [i-ar fi pus cap`t

nu au fost descoperite urme de glon]. Mai mult, el a sus]inut c` indiciile duc la concluzia c` ar fi fost b`tut` p~n` la moarte.

Tragedia care s-a ab`tut asupra Cur]ii Imperiale trebuia oarecum mascat`. Astfel, s-a decis ca varianta oficial` s` fie accea c` Rudolf a suferit un atac de cord. Numele Mariei Vetsara nici m`car nu a fost men]ionat, iar corpul s`u a fost transportat \n cel mai mare secret. Dar, oamenii nu au putut fi p`c`li]i, iar adev`rul a ie[it la suprafa]`.

Casa Imperial` a admis c` cei

Dup` o noapte de dragoste, la casa de v창n`toare din Mayerling, \ndr`gosti]ii au fost g`si]i, unul l창ng` altul, f`r` suflare. zilelor cei doi \ndr`gosti]i nu \i apar]inea lui Rudolf. |n plus, toate cele [ase gloan]e ar fi fost trase. Luate \n calcul aceste date, momentul Mayerling devine tragedia unui asasinat politic, [i nu varianta austriac` a unui Romeo [i a unei Julieta. |n decembrie 1992, tragedia a revenit \n aten]ia publicului c~nd r`m`[i]ele lui Marie Vetsera au fost furate din cimitir.

Odat` recuperate, un criminalist a emis un raport conform c`ruia

doi au f`cut un pact al mor]ii. Se spunea c` Rudolf ar fi \mpu[cato pe Marie \n cap [i apoi ar fi stat c~teva ore l~ng` corpul ei \nainte de a se \mpu[ca [i el.

Dac` misterul legat de momentul Mayerling va fi sau nu solu]ionat, numai istoricii pot stabili. Cert este c` o poveste de iubire s-a curmat prematur, r`m~n~nd legat` de numele uneia dintre cele mai mari dinastii din istoria omenirii.

Roxana Bichi[

diScovEr thE world

ISRaEL, \n c`utarea credin]ei

|ntre rzboi [i pace, }ara Sfnt \[i pstreaz comorile culturale. Printre biserici [i alte monumente dedicate credin]ei, Israelul rmne att de misterios \nct atrage milioane de turi[ti anual chiar [i \n vreme de conflict. Este ]ara pe care trebuie s o vezi mcar o dat \n via].

Stop to shop 65

diScovEr thE world Ierusalim Am ajuns \n Ierusalim seara, am aruncat rapid bagajele \n camera de hotel, am s`rit \ntr-un taxi [i am pornit prin ora[. Am observat \nt~i str`zile impecabil de curate, cl`dirile uniforme din piatr` alb`, mallurile [i hotelurile de 5 stele. Apoi am fost fascinat` de ea, vechea cetate a Ierusalimului.

Zidurile impun`toare m` anun]au deja c` urmeaz` s` intru \ntr-o alt` lume. A[a a [i fost. Odat` trecut` de poarta cet`]ii am ajuns \n marele bazar [i parc` m-am \ntors \n timp \ntr-un fel de Babilon unde se vorbeau toate limbile p`m~ntu-

lui. Bazarul este ca o mare de culori plin cu materiale care mai de care mai frumos brodate, br`]`ri [i coliere din pietre [i m`rgele aranjate \n stil oriental. Pre]urile accesorilor sunt foarte piperate.

Toate trec de 100 de lei, inclusiv cea mai mic` pereche de cercei.

Str`zile bazarului miros a [ofran, a mir [i sunt ticsite cu lumn`ri [i icoane. Dup` sute de pa[i ajung la Biserica \nvierii. E vineri seara, \nceput de weekend, a[a c` biserica este sufocat` de turi[ti veni]i din toate col]urile lumii. Intru \n

66 Stop to shop

biseric` [i m` opresc l~ng` Piatra Ungerii, locul pe care Iisus a fost a[ezat [i uns cu mir dup` ce a fost cobor~t de pe cruce. M` a[ez, o ating [i m` rog. |n jurul meu zeci de str`ini fac acela[i lucru. To]i vin cu icoane, c`r]i de rug`ciuni, e[arfe sau cruciuli]e pe care le pun pe mirul care iese din piatr`.

Spun c` a[a le sfin]esc. C~]iva pa[i mai departe este Morm~ntul Sf~nt. |n fa]a mea era doar un grup format din 10 ru[i [i dup` 5 minute de a[teptare am intrat \n Morm~ntul Sf~nt. Capela \ngerului este prima \nc`pere \n care p`[esc. |n centrul acesteia se afl` un prestol peste care st` a[ezat` o piatr` p`trat` care este protejat` de un geam. Este o bucat` din piatra care a fost a[ezat` la u[a morm~ntului lui Hristos. |n cea de-a doua \nc`pere intrarea se face pe o u[` foarte mic` prin care poate p`trunde doar o singur` persoan`. Locul unde a fost a[ezat trupul lui Iisus are numai doi metri lungime [i este plin cu icoane. Dac` nu [tii cum s` te rogi la foc automat, \nva]` s` o faci acum pentru c` \n Morm~nt ai voie s` stai aproximativ 30 de secunde, sau un minut \ntreg ...dac` ai noroc. Eu am fost at~t

de rapid` \nc~t \nc` mai vorbeam cu Iisus \n timp ce eram poftit` politicos afar` [i am tot ]inut-o a[a p~n` am ajuns la ie[ire unde se afl` Golgota.

Este locul \n care a fost \n`l]at` Crucea pe care a fost r`stignit Iisus Hristos. |n dreapta Crucii se afla un altar, care marcheaz` locul \n care Iisus a fost dezbr`cat de hainele Sale [i pironit \n cuie. |n mijlocul altarului principal, numit Sf~nta Golgota, este fixat` \n cr`p`tura st~ncii o cruce care aminte[te de r`stignirea Domnului. La ie[irea din Biserica |nvierii ceva mi-a atras aten]ia. C~]iva credincio[i se rugau la o fisur` \n st~lpul din dreapta u[ii. Am crezut ini]ial c` poate nu au avut loc \n biseric` [i au ales s` stea de vorb` cu Domnul la aer curat.

Apoi am aflat povestea fisurii.

Tradi]ia spune c` \ntr-un an, credincio[ii ortodoc[i nu au avut cu ce s` achite taxele impuse de turci pentru intrarea \n Sf~ntul Morm~nt [i au r`mas afar` f`r` s` mai poat` primi lumin` sf~nt` de Pa[te. Atunci focul dumnezeiesc a cobort la ei \n form` de fulger [i a lovit coloana de la intrare.

diScovEr thE world Urm`toarea mea oprire a fost la Gr`dina Ghetsimani. Este un loc de o frumuse]e aparte. Aici sa rugat Iisus \nainte s` fie tr`dat de Iuda [i luat de romani. Gr`dina se \ntinde pe circa 20 de hectare de teren [i azi au mai r`mas doar c~]iva m`slini ca martori ai rug`ciunii [i prinderii Domnului. De unul dintre m`slini se spune c` sar fi sp~nzurat Iuda dup` tr`dare.

Prin mijlocul gr`dinii trece [oseaua asfaltat` care duce la Betania, Ierihon [i Marea Moart`. Gr`dina de pe Muntele M`slinilor se afl` \n curtea Bisericii Tuturor Na]iunilor, o construc]ie m`rea]` [i majestuos pictat`. Cl`direa a fost construit` pe ruinele a dou` biserici distruse, una \n anul 614 [i cealalt` \n 1219.

Cum eram tare curioas` s` v`d Zidul Pl~ngerii am plecat din G`dina Ghetsimani c`tre Templul lui Solomon. Este locul din Ierusalim cel mai iubit de evreii din \ntreaga lume [i dateaz` din secolul al X-lea \nainte de Hristos.

Zidul este de fapt doar ce a mai r`mas din Templul lui Solomon, un loc considerat sf~nt at~t de evrei, c~t [i de musulmani. Are o \n`l]ime de 32 de metri, din care doar 19 sunt la vedere, [i cuprinde 45 de r~nduri de piatr` care au fost a[ezate din perioada lui Irod cel Mare [i p~n` aproape de 1967. Credincio[ii pun \n spa]iile dintre pietrele Zidului biletele pe care-[i scriu dorin]ele, [i \nainte de Pa[te [i de Anul Nou evreiesc h~rtiile sunt adunate [i duse pe Muntele M`slinilor unde sunt \ngropate. Locul de rug`ciune pentru femei este separat printr-un

gard de cel al b`rba]ilor [i aparatele de fotografiat sunt interzise.

Dar ce te faci cu cei ca mine care fac poze pe ascuns? Fotografiile aici intr` la categoria nu-i frumos, dar e s`n`tos pentru c` altfel nu puteam s` v` ar`t cum stau b`rba]ii lipi]i cu fruntea de Zid \n timp

vechi. Eu am mers cu orele prin ora[ [i am descoperit \n partea musulman` a cet`]ii ceain`rii ar`be[ti unde am b`ut cele mai aromate ceaiuri [i am savurat baclava de cas`. A fost cel mai relaxant moment al zilei.

Bethleem

ce se roag` sau cum femeile stau a[ezate pe scaune [i nu dezlipesc ochii din c`r]ile religioase.

Dac` trece]i testul aparatului foto, ave]i grij` la cel al hainelor.

Umerii [i o parte din bra]e trebuie s` fie acoperite. Altfel p`]i]i ca mine. Jum`tate de Zid m-a alergat o credincioas` cu o pelerin` s` m` \mbrace. P~n` m-a prins, reu[isem deja s` revolt c~teva femei puse pe rug`ciune doar pentru c` bluza mea \mi l`sa umerii la vedere. Unul dintre cele mai bune momente de vizitat Zidul Pl~ngerii este \n timpul Sabatului, de vineri seara p~n` s~mb`t` diminea]a.

Atunci evreii se adun` \n pia]a Zidului, citesc [i danseaz` pe c~ntece tradi]ionale.

C~nd vine noaptea [i crezi c` nu mai ai ce vizita \n Ierusalim f` o plimbare pe str`zile cet`]ii

Din Ierusalim am mers o jum`tate de or` cu ma[ina [i am intrat pe teritoriul Palestinei \n Bethleem. Am mers direct la Biserica Na[terea Domnului care a fost construit` pe locul pe[terii \n care s-a n`scut Iisus. L`ca[ul este [i una dintre cele mai vechi biserici cre[tine din lume p`strate p~n` ast`zi. |n anul 326 |mp`r`teasa Elena a hot`rt s` ridice biserica peste pe[tera lui Hristor.

Din acea perioad` au mai r`mas doar c~teva buc`]i impresionante din mozaicul care acoperea \n \ntregime podeaua. Locul \n care s-a n`scut Iisus este marcat cu o stea ce aminte[te de cea care i-a c`l`uzit pe p`stori. Partea cea mai interesant` mi s-a p`rut chiar pe[tera. Pare la fel ca pe vremea lui Iisus, doar c` acum are curent [i c~teva icoane pe pere]i l~ng` inscrip]ii vechi ebraice. Biserica este imens`, dar intrarea se face printr-o u[` foarte mic`, semn c` oamenii pe vremea aceea erau foarte scunzi. Total gre[it. U[a Poc`in]ei, c`ci a[a este numit`, a fost amplasat` \n zid \n perioada otoman`, cu scopul de a \mpiedica necredincio[ii s` intre \n`untru c`lare [i pentru a obliga pe oricine s` plece capul \n fa]a Domnului. Complexul din care face parte Biserica mai are o ďƒ˜

Stop to shop 67

diScovEr thE world

m`n`stire ortodox`, una catolic` [i una armean`. Dup` at~ta vizitat mi s-a f`cut foame, a[a c` am pornit pe str`du]ele aglomerate [i pline cu magazine de suveniruri ale Bethleemului. M-am oprit la un fast food local [i cu 20 de lei mi-am cump`rat o shaworma.

Dac` \n Rom~nia nu agreez acest fel de m~ncare, \n Palestina a devenit felul meu preferat. E diferit` de a noastr`. Are legume proaspete, carne preparat` cu mirodenii orientale, hummus, sosuri naturale [i o lipie genial` care are textura unei cl`tite. Nu am plecat din Bethleem f`r` suveniruri pentru cei dragi mie. Am luat br`]`ri din lemn de m`slin pe care am pl`tit 5 dolari bucata [i o icoan` \n valoare de 16 dolari.

Marea Moart` [i Masada Imediat ce am ie[it din Ierusalim [i am \naintat spre Marea Moart`, vegeta]ia a disp`rut [i mam trezit \ntr-un peisaj selenar.

Nu eram pe lun`, ci ajunsesem \n de[ert. Prima oprire a fost exact la nivelul m`rii unde pentru 20 de lei un beduin autentic, de]in`tor de trei so]ii [i multe c`mile, m-a

68 Stop to shop

plimbat 10 minute pe anim`lu]ul cu cocoa[` care tot \ncerca s` m` scuipe. Am \nceput apoi s` cobor~m sub nivelul m`rii [i \ncet sim]eam cum urechile mi se \nfund`. Apoi \n mijlocul de[ertului, \n v`rful Muntelui Mor]ii am v`zut cetatea Masada. Cetatea este renumit` pentru unul dintre cele mai puternice asedii romane asupra refugia]ilor evrei, numi]i sicari. Ei erau patrio]ii care provocau r`scoale \mpotriva romanilor.

Trei ani au \ncercat romanii s` p`trund` \n cetatea Masada [i nu au reu[it. C~nd \n cele din urm` au construit o ramp` pe care au urcat berbecii [i au reu[it s` sparg` zidul, rebelii evrei [i-au omor~t familiile [i apoi s-au sinucis. Romanii au mai g`sit \n cetate doar o femeie [i doi copii care erau \n via]`. Masada a devenit apoi o cetate roman` din care azi au mai r`mas doar ruinele. |nc` po]i admira mozaicuri impresionante [i un spa vechi de c~nd lumea, cu saun`, bazine, s`li de sport [i masaj. Ceea ce te las` f`r` cuvinte \ns` nu este cetatea, ci priveli[tea care o \nconjoar`.

Este un de[ert de o frumuse]e aparte, cu o culoare u[or ar`mie, care se opre[te \n Marea Moart`.

Cea mai s`rat` \ntindere de ap` din lume e alt` poveste. Pe mine m-a cucerit iremediabil. C~teva minute de \not \n ea sunt ca o zi la un centru de \nfrumuse]are.

Chiar dac` are un con]inut de sare de 33 la sut`, apa are [i propriet`]i hidratante [i curative pentru celule, a[a c` dup` ce ai terminat cu \notul vei avea o piele ca de bebelu[.

Tel Aviv Odat` cu Tel Aviv la[i \n spate istoria [i ajungi \napoi \n prezent.

Capitala Israelului este un fel de New York \n miniatur`. Nu dispune de pove[tile facinante ale Ierusalimului, dar este capitala distrac]iei. Adic` locul unde se ]in cele mai tari petreceri din ]ar`.

Liberty Parade este doar unul dintre cele mai reu[ite evenimente ale anului. Aici se afl` cele mai mari companii din Israel [i sediile principale ale b`ncilor [i ziarelor israeliene. Ora[ul este dominat de faleza de la Marea Mediteran`, de zg~rienori [i de cele mai mari malluri din Israel.

Indiferent de ora[ul \n care mergi, nu uita c` Israelul este o ]ar` scump`, a[a c` \nainte s` r`m~i f`r` bani, f` c~teva economii pentru a le cheltui pe accesorii locale. Artizanii fac minuni de bijuterii pe care nu le g`se[ti \n alte col]uri ale lumii. |nc` un sfat: \nainte s` \]i iei biletele de avion c`tre Israel asigur`-te c` s-au terminat conflictele \ntre ]ara Sf~nt` [i Palestina.

Florentina Ilie

tEchnEwS

Pagin` realizat` cu sprijinul BusinessCover.ro – site de informa]ii, comentarii [i analize economice

Toshiba

reediteaZ~ taBleta sa de 10 inCi: at300se Toshiba AT300SE are diagonala de 25,7 cm (10,1 inci), \n format 16:10, este echipat` cu un procesor NVIDIA Tegra 3, este u[or de transportat, cu o grosime de 10,5 mm [i cânt`rind 625 grame.

70 Stop to shop

Poate c` mul]i au ochit un iPad Mini ca s`-[i fac` un cadou de s`rb`tori, dar pentru cei care prefer` sistemul de operare Android, Toshiba vine cu o nou` propunere, cel mai nou model de tablet` din gama proprie, AT300SE. Are diagonala de 25,7 cm (10,1 inci), \n format 16:10, este echipat` cu un procesor NVIDIA Tegra 3, este u[or de transportat, cu o grosime de 10,5 mm [i c~nt`rind 625 grame.

Designul este elegant [i culoarea argintiu metalic vrea s` \i confere un aspect sofisticat, iar modelul punctat de pe spate este g~ndit pentru aderen]`. Bateria tabletei AT300SE are o autonomie de p~n` la 10 ore.

Tableta Toshiba AT300SE ruleaz` Android 4.1 Jelly Bean – una dintre cele mai recente versiuni ale platformei Android, optimizat`

pentru tablete. Accesul rapid la serviciul cloud Toshiba Places le permite utilizatorilor s` aib` acces la o serie de portaluri video, servicii de [tiri [i filme on demand, dar [i la furnizorii de televiziune.

De asemenea, ace[tia au posibilitatea de a face schimb de recomand`ri [i preferin]e cu prietenii. Aceast` platform` cloud este preinstalat` [i permite accesul indiferent de dispozitiv, prin TV, PC sau tablet`. Desigur, unul dintre principalele argumente \n a alege o tablet` Android etse c` utilizatorii au acces direct la mai mult de 700.000 de aplica]ii [i jocuri prin intermediul Google Play ([i \n viitor la c`r]i, reviste [i ziare [i filme).

Tableta poate fi conectat` rapid la o solu]ie de stocare HDD extern`, via port micro-USB, dar [i la suporturi de memorie microSD compatibile SDHC/SDXC, de p~n` la 64 GB sau la Bluetooth 3.0.