Issuu on Google+


Sumar

“ ” Nr. 139 - Aprilie 2014

vutis 68 ia Tar`la Alexng \n st in`tate shoppi

10

Recunosc, am [i eu un «guilty pleasure»! |n orice ]ar` c`l`toresc, vacan]`, city break sau cu treab`, nu pot s` nu-mi rezerv m`car o jum`tate de zi pentru shopping. Acum, hai s` fim sinceri... cui nu-i place?!? :)

FAshIoN ARchITEcTURE Jacaues Fath 

25

FAshIoN sTYLE

by Ellida Toma & White Elephant

64

LEc}IA dE KEMPo Academia de campioni

72

Director Publicitate [i V#nz`ri Ecaterina Utali ecaterina.utali@unireashop.ro 021.30.30.364, 0722.101.756

Director Crea]ie Cristian Scutelnicu cristian.scutelnicu@unireashop.ro 021.30.30.367, 0724.242.742

Redactor {ef Roxana Bichi[ Redactori: Felicia Chirv[oiu, Carmen Cristea, Igor Drgan, Mdlina Nicolae, Vladimir Popa, Medic Florin Juravle. Foto: Valentin S., Dreamstime Revista editat` de:

Tycoon Media Press parte a grupului

GENTLEMEN’s AGREEMENT by Ego Men’s Fashion Concept

42

andreea.banica@unireashop.ro

INTERVIU

De vorb cu cei 3 jura]i MasterChef

22

Director general Andreea Bnic

sToRY oF... Alexandru I al Serbiei [i Regina Draga

2 Stop to shop

Adresa redac]iei: Unirea Shopping Center Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1, Bucure[ti Fax: 021.30.30.236 Tiraj: 10.000 exemplare Copyright: Este interzis reproducerea oricrui material scris sau a oricrei ilustra]ii din aceast publica]ie fr acordul prealabil scris al Tycoon Media Press.


EditShop

Sã fie luminã! |n aprilie srbtorim Pa[tele. O mare srbtoare cre[tin. Fiecare o \n]elege \n felul propriu. Unii nici nu \i mai caut adevratul sens, al]ii se bucur \n sufletul lor, fr mari exteriorizri comerciale. Dar, dincolo de toate, Pa[tele \nseamn Lumin. Lumina venit din faptul c noi, oamenii, am mai primit o [ans. Cum profitm de ea? Fiecare \n felul lui. Cred, \ns, c cel mai important este s \n]elegem c \n via] orice ac]iune ne define[te. Fiecare gnd, care se materializeaz \ntr-un cuvnt spus cuiva sau despre cineva, are efecte fie \n via]a noastr, fie \n a altora. Dac vom con[tientiza c lucrurile trebuie privite cu optimism, ac]iunile \ntreprinse cu convingere, oamenii trata]i cu respect, atunci avem lumin. Lumina care cade asupra noastr precum cea de la teatru asupra actorului. Noi alegem cum ne jucm rolul, dar ar fi bine s avem mereu \n minte c orict de bun e scenaristul sau regizorul, succesul unei piese tot de actor depinde. Cu aceste gnduri la purttor, \n numele \ntregii echipe Stop To Shop v doresc s ave]i o Srbtoare Pascal plin de bucurii!

Roxana Bichi Redactor {ef

4 Stop to shop


Film

Premierele lunii aprilie Captain America: The Winter Soldier Regia: Anthony Russo, Joe Russo Cu: Anthony Mackie, Chris Evans, Samuel L. Jackson, Scarlett Johansson Gen: Ac]iune, Aventuri, SF Premier` \n Rom#nia: 04.04.2014

A Long Way Down Regia: Pascal Chaumeil Cu: Aaron Paul, Toni Collette, Pierce Brosnan Gen: Comedie, Dram` Premier` \n Rom#nia: 04.04.2014

Rio 2 Regia: Carlos Saldanha Cu: Anne Hathaway, Jamie Foxx, Jesse Eisenberg, Leslie Mann Gen: Anima]ie, Aventuri, Comedie, Familie Premier` \n Rom#nia: 11.04.2014

6 Stop to shop

Sabotage

Jeune et jolie

Regia: David Ayer Cu: Arnold Schwarzenegger, Joe Manganiello, Sam Worthington Gen: Ac]iune, Crim`, Dram` Premier` \n Rom#nia: 11.04.2014

Regia: François Ozon Cu: Marine Vacth, GÊraldine Pailhas, Fantin Ravat Gen: Dram` Premier` \n Rom#nia: 25.04.2014

Cocktail

Walk of Shame

Regia: Homi Adajania Cu: Deepika Padukone, Saif Ali Khan, Randeep Hooda Gen: Comedie, Dram`, Romantic, Dragoste Premier` \n Rom#nia: 18.04.2014

Transcendence Regia: Wally Pfister Cu: Johnny Depp, Kate Mara, Rebecca Hall, Morgan Freeman Gen: Ac]iune, Dram`, SF, Thriller Premier` \n Rom#nia: 25.04.2014

Regia: Steven Brill Cu: Elizabeth Banks, Gillian Jacobs, James Marsden Gen: Comedie Premier` \n Rom#nia: 25.04.2014

Brick Mansions Regia: Camille Delamarre Cu: RZA, Paul Walker, David Belle Gen: Ac]iune, Crim`, Dram` Premier` \n Rom#nia: 25.04.2014


nEwS – agEnda lunii 1

2

1/04

21/04

coNcERT

hARLEM GLobETRoTTERs

3 bERE GRATIs

4

Dup` spectacolele cu casa închis` din 2007, 2008 [i 2010, Harlem Globetrotters vor face din nou o demonstra]ie de m`iestrie în stil pur american într-un show cu totul nou - Sala Polivalent`, Bucure[ti.

5

6 7

8 9

10 11

12 13

14 15

Bere Gratis te invit` la concertul “Dou` inimi”. B`ie]ii de la Bere Gratis s`rb`toresc 15 ani de activitate muzical`, iar povestea continu` - Sala Polivalent`, Bucure[ti.

26/04 coNcERT sTELELE RocKULUI RoMÅNEsc

16/04

REMEMbER ThE TIME? A show 17 To REMEMbER 18 MIchAEL JAcKsoN FEAT. MIKE 19 TERRANA 16

20

21 22

23 24

25 26

Cel mai amplu spectacol-tribut realizat în memoria lui Michael Jackson: Remember the time? A show to remember Michael Jackson. Evenimentul va fi o simbioz` a artelor menit` s` onoreze via]a [i cariera Regelui Muzicii pop - Sala Palatului, Bucure[ti.

10/04 coNcERT dhAFER YoUssEF Dhafer Youssef prezint` al patrulea album, intitulat “Birds Requiem”, cel mai recent material discografic al s`u, la care a contribuit [i celebrul trompetist norvegian Nils Petter Molvaer. Pe scen` vor mai fi prezen]i Kristjan Randalu – pian, Phil Donkin – contrabas [i Chander Sardjoe – tobe - Sala Radio, Bucure[ti.

“Stelele Rockului Rom~nesc” este un eveniment aflat la prima edi]ie, ce î[i propune s` readuc` pe scen` nume sonore din industria muzical` de profil. Line-up: Cristi Minculescu & Nu]u Olteanu (ex Iris), Kempes (ex Cargo, Rezident Ex), Paul Ciuci & Adrian Tinca (Compact), Ovidiu Lipan }`nd`ric` (Pas`rea Rock, Ex Phoenix), Dan Iliescu (Timpuri Noi), Eugen Mih`escu & Gabi Nicolau (Krypton), Victor Solomon & Florian Stoica (ex Conexiuni), Trooper - Arenele Romane, Bucure[ti.

16/04

27 bRITIsh LEGENds NIGhT 28 Pe scen` vor concerta Mungo Jerry, The Troggs, 29 30

1

The Animals, The Yardbirds iar cei prezen]i vor asculta hiturile “In The Summer Time”, “Wild Thing”, “The House of The Rising Sun” sau “A Heartful of Soul” - Sala Palatului, Bucure[ti.

8 Stop to shop

inFoShop v aducE {tirilE mai aproapE


intErviu

Impar]ialii artei culinare

10 Stop to shop

Spre deosebire de concuren]ii care pot deveni vedete aproape peste noapte, cei 3 Master Chefi din show-ul culinar pe care \l jurizeaz de trei sezoane au pornit de „jos“, practic de la primul nivel, ajutorul de buctar. Au c[tigat apoi experien], statut [i faim, toate binemeritate. Au impresionat mari personalit]i cu preparatele lor [i au devenit jura]i foarte aprecia]i ai unui show culinar unic \n mass media. Exist un singur ingredient comun pentru toate aceste realizri: pasiunea pentru arta culinar. O pasiune care cere aten]ie la detalii, cuno[tin]e vaste despre ingrediente, gastronomie [i buctrii interna]ionale, creativitate, dedicare [i imagina]ie [i, mai presus de toate, timp. O via] de om...


intErviu De[i pari cel mai dur dintre to]i jura]ii de la MasterChef, ]i se spune „Mica Siren`”. Cum te-ai ales cu o asemenea porecl`... sensibil`? Sorin Bontea: M-am ales cu porecla asta datorit` reclamei pe care o fac. De acolo au \nceput s` fac` glume colegii mei jura]i, foarte dr`gu]i de altfel. Eu habar nu aveam c` pe mica siren` o cheam` Ariel.  De ce pe pagina ta de facebook scrie „buc`tar” [i nu „master chef”? Din modestie? C`t`lin Sc`rl`tescu: M-ar \nv`]a o titulatur` s` g`tesc mai bine?

„Mi-am dorit att de mult s devin o surs de inspira]ie pentru al]ii, \nct universul a lucrat \n favoarea mea.“ Florin Dumitrescu E[ti considerat un fel de copil minune al buc`t`riei, care a pornit de jos [i, \n mai pu]in de 10 ani, a ajuns jurat faimos la show-ul culinar Master Chef. Te consideri o surs` de inspira]ie pentru aspiran]i? Florin Dumitrescu: Dac` nu m-a[ considera, probabil nu a[ fi ajuns aici. Eu cred c` mi-am dorit at#t de mult s` ajung aici [i s` devin o surs` de inspira]ie pentru al]ii, a[a cum au fost al]i buc`tari pentru mine, \nc#t universul a lu-

crat \n favoarea mea. {i astfel miam \ndeplinit visul.

cu mine. Nu sunt dur, nu le rezist. 

E[ti c`s`torit de 20 de ani [i ai doi copii superbi. Ai timp s` \i r`sfe]i cu preparatele tale delicioase? Dac` g`ti]i am#ndoi, pe a cui m#ncare o prefer`? S.B.: Le place [i ce le g`tesc eu, dar [i ce le g`te[te so]ia, pentru c` g`tim diferit. Eu le fac anumite preparate mai sofisticate, so]ia are un alt stil de a g`ti. De[i g`tesc mai rar acas`, recunosc c` atunci c#nd au poft` de ceva, at#t copiii, c#t [i so]ia, \mi face o real` pl`cere s` le g`tesc. Pe c#t pot, \i r`sf`] [i ei abia a[teapt` asta.

Ce fel „extremist” de m#ncare nu te-ar convinge s` \ncerci s`-l gu[ti (greieri, creier de maimu]`, fugu etc.)? C.S.: De \ncercat, \ncerc, nu am \nt#lnit p#n` acum ceva ce na[ \ncerca, s` repet \ns`…

}i-ai cucerit iubitele g`tind? Trece dragostea prin stomac? C.S.: M` g#ndesc c` am alte calit`]i mai interesante dec#t g`titul c#nd vine vorba de, cum le spui tu, iubite. Ca figur` de stil, \n unele cazuri da, \n altele nu. G`te[ti pentru fiica ta? F.D.: Momentan nu, sunt activate bunicile [i Cristina. Eu sunt mai tot timpul la film`ri [i la restaurant, \ns` cu siguran]` atunci c#nd voi fi mai liber m` voi ocupa [i de acest aspect. |n prezent, suntem \n faza \n care \i d`m piureuri de legume sau supici. E[ti la fel de dur cu copiii cum e[ti cu concuren]ii de la MasterChef? S.B.: Nuuu, fac copiii ce vor

„De fiecare dat cnd am fost \n situa]ii \n care mi s-a spus c sunt prea tnr, am \ncercat s demonstrez c nu vrsta conteaz, ci ceea ce ai \n creier [i \n inim.“ Florin Dumitrescu E[ti cel mai t#n`r jurat MasterChef din lume. Este o onoare sau o responsabilitate? F.D.: E [i onoare, [i responsabilitate. |ncerc s` \mi fac treaba c#t pot de bine. De fiecare dat` c#nd am fost \n situa]ii \n care mi s-a spus c` sunt prea t#n`r, am \ncercat s` demonstrez c` nu v#rsta conteaz`, ci ceea ce ai \n creier [i \n inim`. |nc` din adolescen]` ai lucrat la restaurante unde se g`tea \n stil fran]uzesc, italian sau chinezesc, apoi pe vase de croazier` timp de aproape 10 ani. De unde ]i-a venit, totu[i, ideea unui 

Stop to shop 11


intErviu restaurant cu specific interna]ional? S.B.: G`tesc din toate buc`t`riile lumii, pentru c` am avut ocazia s` lucrez cu buc`tari diferi]i, cu chefi foarte buni, de la care am \nv`]at c#t de mult am putut. Fie c` erau din Italia, Filipine, Austria sau Japonia, fiecare m-a \nv`]at c#te ceva. Am umblat mult prin lume [i cred c` este important pentru un chef s` cunoasc` buc`t`ria interna]ional`.

pe[te de 20-30 de kg, s` zicem, iar tu nu ai mai filetat niciodat`, e important s` ai curaj, s` vrei s` faci asta [i s` \ncerci. Iar dup` un timp, c#nd tragi linie, trebuie s` po]i spune cu m#na pe inim` c` ai realizat un plating care \]i poart` amprenta, care e o expresie a stilului t`u culinar. Trebuie s` ajungi s` ai capacitatea de a crea gusturi noi, iar asta se \nt#mpl` dup` ce aduni informa]ii [i

t`u a fost premiat ca fiind cel mai bun cu specific str`in din Bucure[ti? S.B.: |]i dai seama c` am fost fericit c` munca mea a fost apreciat`. Ce \nseamn` concret performan]` \n buc`t`rie? C.S.: Performan]` \n buc`t`rie \nseamn` clien]i ferici]i, ce revin \n permanen]`.

„Marii profesioni[ti te disciplineaz, te inspir, \ntr-un cuvnt \]i formeaz o structur de baz, dup care e meritul fiecruia s construiasc pe ea.“ Ctlin Scrltescu Ai muncit al`turi de Filipo Nissi [i ai f`cut \n 2001 cursuri cu Carl Haihausen. Ce impact au avut \nt#lnirile cu profesioni[ti de un asemenea calibru? C.S.: Marii profesioni[ti te disciplineaz`, te inspir`, \ntr-un cuv#nt \]i formeaz` o structur` de baz`, dup` care e meritul fiec`ruia s` construiasc` pe ea. Ce calit`]i trebuie s` ai ca s` devii chef la doar 18 ani? F.D.: S` \]i dore[ti foarte mult, s` nu faci nimic altceva dec#t ceea ce \]i place, s` vrei s` \nve]i c#t mai multe \n c#t mai pu]in timp posibil [i s` ai curaj. |n primul r#nd s` ai curaj. C#nd ]i se d` un ingredient foarte scump, un

12 Stop to shop

le treci prin filtrul propriilor tr`iri, pentru a-]i defini stilul. Un chef nu este nimic altceva dec#t o acumulare de informa]ii str#nse de-a lungul timpului [i adaptate propriului stil. |n spatele unui mare chef exist` \ntotdeauna un alt chef [i mai mare. Ce sentiment ai tr`it, \n 2010 [i 2011, c#nd restaurantul

De ce i-ai ales pe fo[ti concure]i la MasterChef, Mihai Toader [i Ionu] Iancu, s` g`teasc` al`turi de tine la restaurantul Goccia din Capital`? F.D.: Pentru c` am sim]it c` \[i doreau foarte tare s` \[i schimbe meseria [i am [tiut c` un om care \[i dore[te cu ardoare ceva poate s` fie implicat


intErviu 100% \ntr-un proiect. Este un avantaj pentru ei pentru c` au posibilitatea s` \nve]e [i s`-[i \ndeplineasc` visul, dar [i pentru mine pentru c` m` pot baza pe oameni talenta]i, care \[i doresc s` evolueze. Cine sau ce anume te-a inspirat s` alegi arta culinar` ca profesie? F.D.: Primul meu chef, care azi lucreaz` \ntr-un lan] de restaurante \n Fran]a, lan] condus de Alain Ducasse. El [i-a \nceput meseria \n Fran]a [i de la el am prins cam tot ce [tiu despre buc`t`ria fran]uzeasc` [i tot ce \nseamn` povestea din spatele unui fel de m#ncare. C.S.: Nu [tiu dac` a fost neap`rat o alegere. M-am n`scut practic \n restaurante, iar de atunci totul a mers natural pentru mine. S.B.: Mama. Ea a fost buc`t`reas` la o gr`dini]` [i mereu g`tea cu drag. Noi am fost o familie numeroas`, astfel c` mama g`tea \n fiecare zi, iar eu fiind cel mai mic st`team tot timpul cu ea \n buc`t`rie. Cred c` a[a am prins microbul g`titului.

„Fiecare client este o personalitate pentru mine, important este c am gtit cu toat fiin]a mea [i am fost apreciat de fiecare dat.“ Ctlin Scrltescu

Pentru ce personalit`]i ai g`tit de-a lungul carierei? F.D.: Sunt mul]i... Nicolas Cage, Mark Neveldine, Wesley Snipes, Jean Claude Van Damme, Roger Fereder, Francis Ford Coppola, De mis Roussos [i Dolph Lundgren sunt doar c#]iva dintre ei. C.S.: Fiecare client este

o personalitate pentru mine, nu a[ vrea s` nominalizez, important este c` am g`tit cu toat` fiin]a mea [i am fost apreciat de fiecare dat`. S.B.: Madonna, Nicolas Ca ge, Jean Claude Van Dam me, Roger Moore [i Tom Jones sunt doar c#teva dintre celebrit`]ile pentru care am g`tit. 

Stop to shop 13


intErviu

„Arta culinar este o [tiin], are nevoie de exerci]iu, imagina]ie, timp. Nu po]i s devii un MasterChef dac nu e[ti decis s \nve]i zi de zi.“ Sorin Bontea Dincolo de defini]ia de dic]ionar, care este adev`rata diferen]` dintre un buc`tar foarte priceput [i un MasterChef? Dintre g`tit [i art` culinar`? F.D.: Oricine e capabil s` g`teasc` bine, s` zicem, un fel de m#ncare, oricine poate s` se joace cu ingredientele, \ns` un MasterChef va avea \ntotdeauna un scop, o idee, o logic` atunci c#nd se apuc` de treab`. Un MasterChef [tie bine de ce pune

14 Stop to shop

Dar s`-l m`n#nci, chiar [i c#nd este preparat de al]ii? F.D.: Nu am unul preferat, pot s` spun c` g`tesc bine cam tot ce e dificil de g`tit, preparate noi pentru gusturile rom#nilor, cum ar fi melci, foie gras, pisica de mare, m`duva. Iar de m#ncat, hai s` spunem deserturile. C.S.: Nu am un fel preferat, este ca [i cum ai \ntreba un p`rinte ce copil iube[te mai mult. |mi place foarte mult pe[tele [i cam tot ce tr`ie[te sub ap`. S.B.: Nu am unul preferat, nici c#nd vine vorba de g`tit, nici de m#ncat. Pentru mine conteaz` ca m#ncarea s` fie preg`tit` corect, s` fie gustoas` [i s` arate bine. anumite ingrediente, g#nde[te mai mult un preparat, nu o face \n joac` [i \ncearc` s` ob]in` un rezultat surprinz`tor. C.S.: Diferen]a o face constan]a de a livra preparate la cel mai \nalt nivel. Eu asociez buc`t`ria cu [tiin]a, iar diferen]a este \ntre laboratorul de chimie de la liceu [i acceleratorul de la CERN. S.B.: Toat` lumea g`te[te. |ns` \n momentul \n care ajungi s` \mbini gusturile foarte bine [i s` faci ca ingredientele s` se \mpleteasc` surprinz`tor, rezultatul fiind unul de excep]ie, deja e altceva. Arta culinar` cere foarte mult` munc`, este o [tiin]`, are nevoie de exerci]iu, imagina]ie, timp. Nu po]i s` devii un MasterChef dac` nu e[ti decis s` \nve]i zi de zi. Care este felul preferat pe care \]i place s`-l prepari?

Care a fost concurentul t`u preferat la MasterChef? F.D.: E greu s` aleg, e vorba de stiluri de g`tit diferite. Nu am doar unul singur, \mi plac Mimi Nicolae, D’Artagnan, Sissoko, Dexter, Petru, Aida, Mihai Toader, Victor Neme[. C.S.: Un jurat adev`rat nu \[i permite luxul s` aib` concuren]i prefera]i… S.B.: Mi-a pl`cut Victor Neme[ \n special, mai ales c` el, fiind vegetarian, nu gusta din preparatele cu carne. A ajuns printre cei dint#i \n concurs, ceea ce e lucru mare, este de apreciat. Cred c` trebuie s` ai talent ca s` dai gust „din ochi“ unei farfurii, s` g`te[ti bine f`r` s` gu[ti. Asta e ceva! Este mult mai u[or pentru cineva care gust` din ceea ce g`te[te dec#t pentru cineva care nu o face.


intErviu Ce i-ai prepara unei doamne pe care ai vrea s` o cucere[ti? F.D.: Ce i-am preparat doamnei pe care am cucerit-o, vrei s` spui!  Adic` i-am creat un desert care \i poart` numele, o combina]ie \ntre gusturile ei preferate. C.S.: A[ lua o pizza, o sticl` de [ampanie [i a[ merge cu ea pe o bordur`, eventual l#ng` Arcul de Triumf. S.B.: P`i nu mai e cazul s`

m` g#ndesc la asta, mi-am cucerit deja so]ia.  Ce alte pasiuni mai ai, \n afara artei culinare? F.D.: Nu prea am timp de alte pasiuni, interesele mele se \nv#rt \n jurul m#nc`rii [i al buc`t`riei. Dar \mi plac ceasurile [i jocurile video. C.S.: |mi place foarte mult s` navighez. Asta a[ face toat` via]a. S.B.: Pescuitul.

Care sunt principalele calit`]i pe care trebuie s` le aib` un jurat pentru a face un show culinar de succes? F.D.: Un jurat trebuie s` fie un buc`tar impar]ial, s` aib` cuno[tin]e vaste \n domeniu, experien]` [i un ochi format \n ceea ce prive[te g`sirea de noi talente. C.S.: S` fie obiectiv, indiferent de simpatiile care inevitabil se creeaz`, s` nu se lase influen]at la jurizare. S.B.: S` fie echilibrat, s` fie obiectiv, s` jurizeze farfuria corect [i s` aib` cuno[tin]e foarte bune \n domeniu, asta nici nu mai intr` \n discu]ie.

„Pot s spun c noul sezon are de toate!“ Sorin Bontea Ce nout`]i ne va aduce urm`torul sezon al emisiunii, \n condi]iile \n care jura]ii sunt aceia[i ? F.D.: Nout`]i \n farfurii chiar [i pentru noi, jura]ii, emo]ie, pove[ti frumoase, competi]ie [i deplas`ri inedite. C.S.: Emisiunea nu este despre noi, este despre concuren]i [i at#ta vreme c#t ei sunt al]ii este minunat. S.B.: |n primul r#nd sunt al]i concuren]i, alte personalit`]i, alte stiluri de g`tit. |ntotdeauna ne confrunt`m cu nou. A[a c` noul sezon pot s` spun c` are de toate! Text: Felicia Chirv`[oiu Foto: Paul Diaconu

Stop to shop 15


muSt havE!

c

colec]ia “the Bloomsbury Girls” by burberry

16 Stop to shop

asa de mod` britanic` a prezentat la Londra, \n Kensington Gardens, colec]ia feminin` de toamn`-iarn` 2014 Prorsum, intitulat` “The Bloomsbury Girls”. Aceasta a fost inspirat` de artele decorative britanice care au luat na[tere \n Bloomsbury [i Charleston, casa [i respectiv locul de \nt#lnire al scriitorilor, pictorilor [i intelectualilor londonezi, care au format, la sf#r[itul secolului al XIX-lea, celebrul grup Bloomsbury. Modelele, printre care s-au aflat Cara Delevingne [i Suki Waterhouse, au defilat ca adev`rate “opere de art`” \n ]inute care au mizat pe efectul suprapunerilor. Astfel, rochii fluide din m`tase au fost combinate cu trench-uri relaxate, cu detalii pictate manual. Poncho-uri supradimensionate din ca[mir, dar [i jachete din piele de oaie au fost mixate cu rochii cu motive geometrice, prinse \n talie cu curele \nguste din piele sau cu br#uri. E[arfe late, din m`tase, cu motive iconice au fost ingenios suprapuse peste rochii “parte peste parte”, cre#nd un efect boho-chic. }inutele au fost completate de accesorii inovative, precum noua geanta Bloomsburry (decorat` cu un colaj eclectic de motive textile [i aplica]ii decorative) [i ghete decupate, pictate manual. Look-urile modelelor au f`cut referire la spiritul nonconformist [i artistic al colec]iei. La eveniment, au luat parte peste 1.500 de invita]i printre care s-au aflat actori celebri, precum Bradley Cooper, Naomie Harris, Felicity Jones, Melanie Laurent,

produc`torii de film Harvey Weinstein, Mohammed Al Turki, fotograful Mario Testino, muzicienii Harry Styles (One Direction), Tinie Tempah, personalit`]i media [i socialites: Mira Duma, Cat Deeley, Olivia Palermo, Poppy Delevingne, Angelababy. Ace[tia au ascultat live piese ale muzicienilor britanici Paloma Faith, Ed Harcourt [i Rhodes. Simultan, au fost organizate transmisiuni live, \n flagship-urile Burberry din Regent Street, Milano, Amsterdam,

Paris, Los Angeles, Las Vegas, Toronto [i Shanghai. Show-ul marcheaz` o colaborare inovativ` dintre casa de mod` britanic` Burberry [i WeChat, o platform` de comunicare din China, dar [i un parteneriat cu Charleston Trust, prin care se va proteja mo[tenirea cultural` a grupului Bloomsburry. Vladimir Popa


EvEnimEnt

Cara & the city pentru dKNY

c

ara Delevingne dovede[te \nc` odat` c` este cel mai “hot” model din ora[, \n campania de prim`var`-var` a brand-ului american DKNY. Topmodelul pozeaz` cu o atitudine non[alant`, urcat` pe celebrele taxi-uri New York-eze, printre cl`dirile colorate din Times Square. Al`turi de ea se afl` Jourdan Dunn, Eliza Cummings, Dylan Rieder [i rapper-ul A€AP Rocky. Fotografiat` de Mikael Jansson, campania DKNY se remarc` printr-o infuzie de culori \ndr`zne]e [i outfit-uri “sporty-chic” ce amintesc de ]inutele lui Carrie Bradshaw, din serialul “Sex and the City”. Rochii feminine cu croial` clo[ au fost mixate cu piese ur-

bane, precum jachete parka, blazere minimaliste, trench-uri [i boyfriend-jeans cu petice sau piese sporty: body-uri, pantaloni str#m]i de jogging [i hanorace. Lansat` la finalul anului trecut, cu ocazia anivers`rii a 25 de ani ai brand-ului, colec]ia (disponibil` \n magazinul Sport/Couture) aminte[te de stilul anilor ’80 [i ’90, av#nd \ns` un twist contemporan. Piese vestimentare tinere[ti [i edgy au fost combinate \n outfit-uri effortless-chic cu o latur` feminin` [i flirty. Campania pune \n valoare [i linia de accesorii a brand-ului: gen]i cu logo-uri vizibile, [epci de baseball, ghete [i sandale sport care dinamizeaz` colec]ia. Vladimir Popa

Stop to shop 17


Editor’S choicE

M`d`lina Nicolae Fashion editor

VESTIMENTA}IA

la nunt (I)

18 Stop to shop

|n curnd \ncepe sezonul nun]ilor [i, odat cu el, goana dup ]inuta de vis. |n func]ie de rolul pe care \l vei avea \n cadrul fericitului eveniment, de localul unde se va desf[ura petrecerea [i de stilul nun]ii, te po]i orienta ctre un anumit articol sau altul. Ca invitat trebuie s [tii ce loc ocupi \n cadrul unui asemenea eveniment, motiv pentru care vestimenta]ia aleas nu trebuie s te scoat \n eviden] mai mult dect pe na[ sau chiar mireas. |]i plac nun]ile [i pentru c po]i profita de ocazie s abordezi stiluri extravagante? Alege elegan]a [i nu eclipsa luminile stroboscopului cu aplica]iile masive de pietre strlucitoare, paiete sau alte accesorii din anii '80. Ca simplu invitat, ]inuta ta trebuie s fie una elegant [i feminin, dar suficient de comod pentru a-]i permite s dansezi dup bunul plac. Trebuie, de asemenea, s te raportezi [i la specificul localului unde se va desf[ura evenimentul [i la stilul per ansamblu al nun]ii. |n ultima perioad mirii tind s epateze prin alegerea restaurantului, a amplasrii lui sau prin stilul general abordat, motiv pentru care nu ar fi de dorit s aprem \n pantofi cu toc exagerat de \nalt la o nunt care se ]ine la malul mrii, pe nisip. Cu aceste reguli generale \n minte pornim la shopping. Ce vestimenta]ie s alegem? |n primul rnd, ne gndim la ce preferm s \mbrcm – o rochie, fust sau pantalon [i bluz. La o nunt, adeptele pantalonilor trebuie s se orienteze spre un stil foarte elegant, preferabil un pantalon larg pentru a evita o ]inut \ndreptat spre stilul office. Dac ne orientm spre o fust asortat cu bluz, atunci lum \n considerare un model elegant, dintr-un material foarte pre]ios cum ar fi mtasea, voalul, tulul sau dantela. Bluza ar trebui s aib o elegan] aparte, eventual s fie accesorizat \n stilului pantalonului sau fustei. Dac alegem rochia, atunci ne gndim la lungime [i comoditate. Dac e o rochie strmt [i lung, s-ar putea s stm pe scaun toat noaptea, fr a gusta din toate preparatele delicioase. Rochia ar trebui s fie comod, elegant [i dintr-un material pre]ios care s nu ne duc cu gndul la birou, club sau plaj. Pentru culori, trebuie s fim atente, indiferent de ]inut. Alb, ivoir sau crem nu sunt o op]iune ca invitat la nunt, deoarece numai mireasa poart aceast culoare [i ar fi deplasat, chiar nepoliticos s o sfidm. Pe de alt parte, negrul este mult prea trist, evenimentul \n sine fiind unul vesel, optimist. Dac insi[ti \ns s por]i negru, mcar accesorizeaz-l colorat [i vesel pentru a sparge monotonia. Paleta de culori este foarte variat [i, chiar dac \n magazine nu gse[ti rochia dorit, te poti orienta ctre un atelier de croitorie care \]i poate confec]iona ]inuta visat de tine. Pentru un astfel de eveniment, \]i po]i permite s \]i la[i imagina]ia s creeze o rochie pe placul tu: elegant [i vesel, care s-]i pun \n valoare feminitatea.


FaShion nEwS

Cea mai romantic geant a sezonului

|

n fiecare sezon, talentatul Christopher Bailey, Chief Creative Officer Burberry, \[i imagineaz` o geant` care devine piesa de rezisten]` a casei de mod` britanice [i care are poten]ialul de a evolua de-a lungul timpului ca design. |n sezoanele tre cute, Orchard, Blaze, Crush au atras aten]ia \ntregii lumi, iar acum Petal a devenit item-ul “must-have” al fashionistelor din \ntreaga lume.

The Petal Realizat` din diferite materiale - piele moale, canvas sau vinil - Petal se remarc` prin detaliile romantice [i versatilitatea modelului. Cureaua deta[abil` \]i permite s` por]i geanta pe um`r, “cross body” ori sub form` de plic. Disponibil` \ntr-o multitudine de

20 Stop to shop

nuan]e, de la cele pastelate [i pr`fuite, la cele intense, aceasta completeaz` perfect trend-urile vestimentare ale momentului. Iar, Burberry a propus, pentru prim`vara acestui an, o colec]ie “easy chic”, cu influen]e retro. Intitulat` sugestiv “English Rose”, colec]ia s-a remarcat prin elegan]a atemporal`, asigurat` de hainele cu linii minimaliste, rochiile pe corp cu t`ietura sub genunchi [i fustele creion, combinate cu cardigane supradimensionate. Ca accesorii, s-au eviden]iat ochelarii de soare \n forma de petale de trandafir, sandalele din piele \ntoars` \n nuan]e tari, curelele cu pietre masive [i, evident, geanta Petal. Aceasta este disponibil` \n România, \n dou` nuan]e: Light Camel (din piele) [i Vibrant Pink (din vinil). Carmen Cristea


FaShion architEcturE

JACOUES -

Fath Fath celebra abilitatea femeii de a seduce. |mpingea limitele curbelor dincolo de cele admise, avea linii ale gtului \ndrzne]e [i talii de viespe. “Te fcea s ar]i ca [i cnd ai sex appeal, [i, crede]im, asta era important”, spunea editorul de mod Carmel Snow.

22 Stop to shop

A fost odat` ca niciodat` un b`rbat pe numele lui Jacques Fath [i care era obsedat de rochii. Povestea sa este unic` \ntruc#t el a fost combina]ia perfect` dintre un designer de geniu, un frenetic utilizator al media [i un amorezat iremediabil de femeie. Jacques s-a n`scut pe 6 septembrie 1912, \n Fran]a. Provenea dintr-o familie de creativi. Mama bunicului s`u fusese croitoreasa |mp`r`tesei Eugenie, iar str`bunicii, Caroline & TheodoreGeorges, costumier`, respectiv scriitor. |n 1924, vrea s` schimbe aspectul surorii sale si al prietenelor ei, astfel ia foarfeca [i le recroie[te rochiile. A[a a \nceput destinul unui mare designer, considerat unul dintre cei trei care au influen]at moda postbelic` (ceilal]i doi fiind Christian Dior [i Pierre Balmain). T#n`rul Jacques studia dreptul, \ns` \n paralel citea totul des-

pre mod`. C#nd regizorul Léonide Moguy l-a distribuit \ntr-un film, Jacques s-a \nscris la [coala de teatru. Aici se \mprietene[te cu modele [i tinere actri]e, printre care Geneniéve Boucher de la Bruyére. La doar 21 de ani, studia moda si design-ul de haine, vizita muzeele pentru colec]ia de haine, exersa pe hainele femeilor din familia sa. Patru ani mai t#rziu porne[te propria afacere, un mic boutique pe strada Boétie la num`rul 32. Lucra \mpreun` cu Mme. Gulbenkian, care i-a devenit partener`.

Glorie [i celebritate |n primii ani, succesul lui era unul modest iar financiar se descurca foarte greu. Fath [i-a prezentat prima colec]ie \n 1937. Apoi a mutat studioul pe Rue Francois Premier [i \n 1944 la nr.


FaShion architEcturE 39 al Avenue Pierre 1er de Serbi. Muza lui Fath era \ns`[i so]ia lui, Geneviève. Fath spunea: “Geneviève are \n ea ce este mai bun de la Greta Garbo, Carole Lombard [i Marlene Dietrich”. C#nd a aparut la o curs` de cai, \mbr`cat` \ntr-o rochie asimetric`, semnat` de so]ul ei, a r`pit privirile. Rochia era \n stil extravagant, marca Hollywood: un pic din Scarlet, un pic din Marlene Dietrich, cu o linie de croial` pe corp, dar cu fust` somptuoas` str#ns` \n drapaj asimetric. Au captat aten]ia lui Lucien Francois, un renumit critic de mod`. El a scris apoi \n Vogue: “Este inspirat. Are viziune. Va avea succes.” Vogue scrie pentru prima dat` despre Jacques. Din acel punct, Jacques [i Geneviéve devin unul dintre cele mai fotografiate cupluri din Paris. Afacerile \ncep s` mearg`, \ns` vine Al Doilea R`zboi Mondial. Jacques este \nrolat. Ajunge prizonier, iar Parisul cade sub ocupa]ie. |ns`, nu dup` mult timp, se \ntoarce [i preia controlul total al afacerii sale. |ntr-un final, are primul succes: creaz` ni[te tunici [i fuste ]`r`ne[ti, potrivite pentru femeile care mergeau pe biciclet`, fuste foarte feminine [i sport deopotriv`. Dup` eliberarea Paris-ului, Casa Fath \[i \ncepe legendarii ani ai succesului. Jacques [i Geneviéve se folosesc de statutul lor de vedete \n scopuri de marketing. Erau prezen]i peste tot, organizau baluri la re[edin]a lor, Chateau de Corbeville, devenite evenimente a[teptate. Lista invita]ilor putea

ajunge [i la 800 de persoane, printre care cei mai boga]i oameni [i staruri de la Hollywood (Orson Wells, Carole Lombard, Ginger Rogers, etc.). Dup` r`zboi, lumea era preg`tit` s` accepte orice ar fi venit din Fran]a sau ce era agreat de bog`ta[ii Americii. |ns`, Casa Fath nu reu[ea s` se impun`. Astfel c` Jacques [i so]ia lui decid s` plece \ntr-un turneu \n State. Garderoba lui Geneviéve era alc`tuit` din 35 de outfit-uri pentru zi [i sear`, 17 p`l`rii, 16 perechi de pantofi, 10 gen]i, 4 umbrele [i numeroase accesorii. La \ntoarcere, Jacques semneaz` un contract cu manufacturierul de pe Seventh Avenue, Joseph Halpert: Fath urma s` creeze 2 colec]ii ready-to-wear timp de 1 an, cu etichetarea “Jacques Fath for Joseph Halpert”. Au ajuns \n magazine ca Lord & Taylor, Bonwit Teller, Julius Garfinkle [i Hudson's. |n 1948, celebrul film The Red Shoes a avut costumele semnate de Jacques Fath. Pentru num`rul din 1 Septembrie 1950 al revistei Vogue, fotograful Irving Penn a avut un model \ntr-o rochie de satin, ro[urubin, form` de siren`. Pe umeri purta o etol` albastru-o]el, talia \i era incredibil de sub]ire, p`rul extrem de scurt, \n timp ce partea din fa]` a rochiei era foarte mare. A[a ap`rea Bettina, starul Casei Fath. Ca [i rochia, ea era crea]ia lui Fath. El era un vizionar, cu abilitatea de a prezice trend-urile. Alegerea sa \n materie de manechine era briliant`. Dup` ce se

ocupa de ele, deveneau cele mai celebre din Paris. A[a a fost cazul lui Simone Micheline Bodin. Jacques i-a dat alt nume, i-a schimbat look-ul [i i-a spus: “Avem deja o Simone; tu \mi semeni mai mult cu Bettina.” |n 2009, povestea pentru Vogue: “Jaques Fath era un star. Era plin de via]` [i iubea via]a. De fapt, iubea tot ceea ce era glamour.”

Omul [i creatorul Jacques Fath celebra abilitatea femeii de a seduce. |mpingea limitele curbelor dincolo de cele admise, avea linii ale g#tului \ndr`zne]e [i talii de viespe. “Te f`cea s` ar`]i ca [i c#nd ai sex appeal, [i, crede]i-m`, asta era important”, spunea editorul de mod` Carmel Snow. Fath crea pentru a na[te seduc]ia. Colec]ia lui din 1950 avea ata[ate la rochii gulere \naripate [i fastonate cu noduri, care aveau s` inspire mai t#rziu costumul Iepura[ului Playboy. Femeia lui Fath era spiritual`, vivace, str`lucitoare. Ca [i Paul Poiret, Fath era un showman. Cuno[tea valoarea reclamei [i avea un fler aparte pentru dramatizare. De la prezentarea unor costume pentru Carnaval \n atmosfera suburbiilor Parisului, la colec]ia Hollywood 1920 p#n` la momentul Dallas c#nd a fost onorat cu premiul Neiman Marcus, Fath f`cea show. “O atmosfer` str`lucitoare, chic [i parfumat` \i condimenteaz` at#t via]a personal`, c#t [i afacerile”, scria Life \n 1949. Un tip corect [i fermec`-

Stop to shop 23


FaShion architEcturE tor, Fath a curtat \nalta societate a Parisului, iar aceasta l-a curtat la r#ndul ei. Un spectacol \n salonul s`u era ceva de v`zut. “Dac` nimereai \n mijlocul unui asemenea show f`r` s` \l cuno[ti pe Jacques, era ca [i c#nd intrai \n Rai f`r` permisiunea Sf#ntului Petru”, scria unul dintre editorii de mod` ai momentului. Creatorul era renumit pentru design-urile sale care glorificau figura feminin`. Folosea formele clepsidr`, liniile ad#nci la g#t, talii mici [i fuste pline. S-a sugerat c` Fath a servit ca inspira]ie pentru New Look-ul lui Dior. Cert este c` el a creat unele dintre cele mai sexy [i glamour rochii pe care lea avut Paris-ul. O rochie a sa afi[a o talie \ngust`, cu emfaz` pe [olduri [i piept. Iubea liniile neregulate la nivelul g#tului [i atr`gea aten]ia asupra clivajului. Fustele lui erau fie foarte slim, fie foarte pline, caracterizate de drapaje din plin. Fath lucra direct pe materiale, potrivindu-le pe manechinele sale. Stilul s`u era unul glamour. Folosea adesea liniile diagonale, drapajele asimetrice, gulere unghiulare, buzunare, fuste \n zig-zag, bustiere. Avea un smi] extraordinar al culorii, combin#nd adesea albastru str`lucitor cu nuan]e de verde. Printre celebrit`]ile care i-au purtat crea]iile au fost Ava Gardner, Greta Garbo sau Rita Hayworth. |n 1949, avea o afacere de 111 millioane de franci. Un an mai t#rziu, cei de la Paris-Match scriau: “Povestea lui Fath este o poveste de iubire.” De-a lungul carierei sale,

24 Stop to shop

Jacques a angajat c#]iva designeri tineri pe post de asisten]i [i \nv`]`cei, mul]i ajung#nd celebri: Hubert de Givenchy, Guy Laroche, Valentino Garavan. El era foarte politicos [i respectuos cu echipa sa. Se adresa angajatelor doar pe numele de familie, nu uita niciodat` o zi de na[tere [i oferea mereu o rochie de mireas` celor care se c`s`toreau. Mai mult de 500 de muncitori \i purtau un respect deosebit.

Hubert de Givenchy povestea despre profesorul s`u: “Era vara lui 1947; \n mijlocul muncii Jacques decide s` mearg` la piscin`. Ne-a rugat pe mine [i pe Valentino s` \l \nso]im [i am luat o sticl` de [ampanie. Am mers cu bicicleta prin Paris p#n` la piscin`. La intrare, paznicul, care \l cuno[tea pe Jacques, a \ntrebat legat de noi doi: «lucreaz` pentru Domnul Jacques?», iar Jacques i-a r`spuns: «O, da, dar

]ine-i bine minte, \ntr-o zi vor fi extrem de cunoscu]i [i atunci le vei spune [i lor «domnule»”. Casa Fath a produs [i multe parfumuri, \ncep#nd cu Chasuble, Iris Gris [i Canasta. |n 1950, Jacques a deschis un boutique \n Paris, v#nz#nd produse de lux la pre]uri accesibile (e[arfe, [osete [i cravate b`rb`te[ti). |n 1954 a lansat o linie prêt-a-porter, Jacques Fath Université, dorind s` [ocheze snobii din industria modei. Are [i ultima colec]ie, o simfonie \n gri. A lucrat la ea cu aceea[i pasiune, de[i se \ntrerupea pentru transfuziile de s#nge. Dup` prezentare, c#nd a c`zut cortina iar aplauzele nu s-au mai auzit, s-a a[ezat l#ng` manechinele sale [i le-a spus: “Asta a fost ultima mea colec]ie.” La finele anului, Jacques Fath moare de leucemie la doar 42 de ani. Geneviève ]ine afacerea pentru \nc` trei ani. |n 1957 partea de haute couture \[i \nceteaz` activitatea, produc#ndu-se doar parfumuri, m`nu[i [i alte accesorii. |n 2010, Alliance Designers Group, actualul de]in`tor al numelui Jacques Fath, a revitalizat faimosul nume ca un brand de accesorii, sub conducerea creativ` a lui Laurence Dumenil. Jeromine Savignon scrie \n cartea ei despre via]a lui Jacques Fath: “Eroii mor tineri [i las` \n urma lor ceea ce i-a f`cut nemuritori – amintirile invincibile ale umitoarei lor legende, cuceririle lor f`r` de sf#r[it asupra adev`rului [i frumuse]ii, dar [i r`d`cinile lor.” Roxana Bichi[


gEntlEmEn’S

agrEEmEnt

Colec]ia pentru ceremonii a anului 2014 \ntruchipeaz elegan]a, evolu]ia [i puterea vestimenta]iei formale de a transforma mirele \ntr-un dandy contemporan. Ego Men’s Fashion Concept www.egofashion.ro

Stop to shop 25


gEntlEmEn’S

Pe lng gradul ridicat de confort, aceast ]inut are calitatea de a putea fi purtat \n cadrul mai multor tipuri de evenimente cu etichet. Ego Men’s Fashion Concept www.egofashion.ro 26 Stop to shop

agrEEmEnt


gEntlEmEn’S

agrEEmEnt

}inutele asigur o apari]ie rafinat prin linia modern, u[or cambrat iar ]esturile se remarc prin \nalt calitate [i fine]e: ln, mtase, jacauard  de mtase. Ego Men’s Fashion Concept www.egofashion.ro

Stop to shop 27


gEntlEmEn’S

De la albastru regal, turcoaz sau oranj, pn la gri sau alb, paleta cromatic a costumului de ocazie este mai variat ca oricnd. Ego Men’s Fashion Concept www.egofashion.ro 28 Stop to shop

agrEEmEnt


gEntlEmEn’S

agrEEmEnt

Modelul costumului trebuie s fie pe gustul purttorului, \ns calitatea ]esturilor, croiala [i styling-ul sunt, \n aceea[i msur, importante pentru o apari]ie impecabil. Ego Men’s Fashion Concept www.egofashion.ro Stop to shop 29


nEwS From... Benti] MELI MELO 9,99 RON

Cercei MELI MELO 29,99 RON

Cercei MELI MELO 24,99 RON

Colier MELI MELO 59,99 RON

Centur MELI MELO 59,99 RON

Inel MELI MELO 44,99 RON

Br]ar MELI MELO 34,99 RON

Geant MELI MELO 139,99 RON

30 Stop to shop

Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.


SpEcial

Vedetele Pro [i

Srbtoarea de Pa[te

32 Stop to shop

Srbtorile se petrec \n familie. Cel pu]in acesta este crezul majorit]ii oamenilor. Un lucru cert este acela c, indiferent ce meserie avem \n via]a profesional, acas suntem to]i la fel. Rdem, plngem, ne petrecm timpul alturi de copii, so]i, prin]i [i alte rude. Cam a[a stau lucrurile [i \n cazul vedetelor Pro TV. Stop To Shop i-a provocat pe unii dintre membrii acestei familii profesionale s ne dezvluie cu ce sentimente \[i petrec Sfintele Srbtori de Pa[te \n familiile de acas.


SpEcial Amalia Enache (prezentatoarea {tirilor Nop]ii) “Dintre toate tradi]iile specifice, cea mai drag` \mi este cea a ciocnitului ou`lor. M` distra foarte mult c#nd eram mic`, iar acum are o valoare simbolic` foarte mare: e momentul \n care, dup` Noaptea de |nviere, dup` ce am luat Lumin` [i diminea]a dup` ce am gustat din Pa[ti (vinul alb amestecat cu prescur`, a[a cum se obi[nuie[te la mine \n Ardeal) ciocnitul ou`lor d` cumva drumul la s`rb`toare.”

renun]`m la produsele lactate, pentru a nu for]a sistemul digestiv, enzimtic [i biliar. Eu, personal, prefer drobul dec#t mielul la cuptor din cauza con]inutului mare \n colagen.”

sorin bontea (jurat “Masterchef”) “Ca \n fiecare an, Pa[tele este o s`rb`toare pe care o petrecem \n familie. Fie c` st`m acas`, fie c` mergem acas` la mama mea, ceea ce conteaz` este s` fim \mpreun`. Respect`m toate tradi]iile de Pa[te, vopsim ou` [i ne \ntrecem la ciocnit, mergem la Slujba de |nviere [i apoi ne a[ez`m la masa festiv`, de pe care nu lipsesc cirobi]a de miel, friptura, drobul [i placinta.”

se auzea peste tot satul clopotul de la biserica din deal. C#nd ie[eam din curte tot satul era viu. Erau lumini aprinse peste tot, l`trau c#inii, se auzea murmurul oamenilor care urcau la biseric`, [i mai presus de toate se auzeau privighetorile. Am r`mas cu aceast` amintire [i o p`strez \n suflet, sper, toat` via]a.”

Alex dima (corespondent special “Rom~nia, te iubesc!”) “Cel mai mult la aceast` s`rb`toare \mi place emo]ia dinainte. |mi aduc de fiecare dat` aminte de vremurile c#nd mergeam la |nviere la bunici. Dormeam seara, ne trezeam c#nd

oana cuzino (“ce se \nt~mpl`, doctore?) “Pentru masa de Pa[te aleg, \n primul r#nd, zona de vegetale – bogat` \n clorofil` [i antioxidan]i – spanac, urzici, ceap` verde. Apoi ou`le, bine\n]eles, pentru c` aduc spiritul Pa[telui [i pot \ntregi bine aportul proteic zilnic. Pentru c` avem multe specialit`]i de carne \n acele zile,

Andreea Marinescu (prezentator {tirile ProTv de diminea]`) E singura s`rb`toare la care merg la biseric`, la Slujb`. |mi aduce lini[te [i m` \mpac` \ntr-un fel aparte cu mine \ns`mi. Mergeam de mic` cu tat`l meu \n fiecare an la Slujba de |nviere, erau momente magice [i \ntotdeauna, c#nd ne \ntorceam acas`, mama ne a[tepta cu o mas` copioas`. |ntotdeauna \n S#mb`ta Mare am ]inut post, a[a c` festinul de dup` miezul nop]ii era tare gustos. Sper s` pot oferi acum familiei mele ceea ce p`rin]ii mei \mi ofereau mie de Pa[te.”

Stop to shop 33


SpEcial Lavinia Petrea (prezentator {tirile ProTv de diminea]`) “|n fiecare an, de c#nd sunt mic`, merg la Slujba de |nviere. Acesta este momentul \n care simt cu adev`rat aceast` s`rb`toare. Dintre tradi]iile de Pa[te, cea pe o respect cu sfin]enie este ciocnitul ou`lor la masa de Pa[te cu familia. La fel ca [i Cr`ciunul, pentru mine Pa[tele este o s`rb`toare pe care o sim]i atunci c#nd o petreci al`turi de familie, de cei dragi. Mai recunosc faptul c`, pentru mine, Pa[tele este un moment \n care mereu primesc ceva de la p`rin]ii mei. Ei p`streaz` tradi]ia fa]` de mine [i sora mea, de c#nd suntem mici, c` trebuie s` avem ceva nou de Pa[te. Deci, sunt norocoasa care prime[te cadouri de Pa[te.”

str`bunici, care acum nu mai sunt. Mergem \mpreun` la biseric` \n Noaptea de |nviere [i ne place s` ne facem cadouri aduse de «iepura[».”

c`t`lin M`ru]` (”La M`ru]`”) “Cel mai mult \mi place dimineata c#nd, dup` Slujba de |nviere, mergem [i lu`m anafura. Este, de fapt, momentul care marcheaz` sf#r[itul postului, cei care l-au ]inut se pot preg`ti cum se cuvine pentru masa tradi]ional` de Pa[te. Ca \n fiecare an, masa de Pa[te va fi pe gustul tuturor. Eu nu mai am loc s` m` implic \n preg`tiri, pentru c` de acestea se ocup` Andra [i mamele noastre. Eu m` implic \n gustat! Cred c` David abia a[teapt` s` ciocnim din nou ou` ro[ii.”

menii iau de la biseric`, \ntr-un pahar, p#ine cu vin din care se m`n#nc` \n fiecare diminea]`, timp de o s`pt`m#n`. Acest obicei simbolizeaz` re\nnoirea sau purificarea sufleteasc`. |mi place s` respect tradi]ia \n care am fost crescut`, astfel c` voi cump`ra mici cadouri pentru cei dragi, pe care le voi ascunde prin iarba din curtea casei.”

Magda Palimariu (prezentatoare emisiunea Vremea) “Exist` multe tradi]ii \n perioada de Pa[te \n zona Ardealului. La Sibiu, de exemplu, este o tradi]ie religioas` pe care nu am mai reg`sit-o \n multe zone din ]ar`. |n noaptea de |nviere, la sf#r[itul slujbei religioase, oa-

Neti sandu (realizator emisiune “horoscop”) “Tot ce ]ine de s`rb`toarea Pa[telui \mi place, pentru c` \mi aminte[te de familia cu bunici, cu

34 Stop to shop

Florin busuioc (prezentatorul rubricii Vremea) N-am s` spun c` e un prilej de a m` reg`si, de a fi împreun` cu familia, de a fi mai bun, de a m` l`sa p`truns de revela]ii mistice, de a absorbi lumina pe care o d` aceast` s`rb`toare, pentru c` a[ fi ipocrit. De fiecare dat`, de Pa[te, încerc s`-mi aduc aminte de adev`rata semnifica]ie a acestei s`rb`tori, încerc s`-mi imaginez încerc`rile la care a fost supus omu’ Iisus [i m` str`duiesc din r`sputeri s` nu cad prad`


SpEcial gesturilor [i tr`irilor formale pe care suntem tenta]i s` le etal`m mai cu seam` de Pa[te. Fiind un citadin [i str`mutându-m` cu mult` vreme în urm` în Capital`, citadela tuturor obiceiurilor mai mult sau mai pu]in tradi]ionale, mi-e foarte greu s` respect o anume tradi]ie. Dac` a fi al`turi de prieteni buni [i a împ`r]i la mas` cele potrivite acestei s`rb`tori [i dac` a împ`r]i cu to]i necunoscu]ii pe care îi întâlne[ti lumin` în noaptea Învierii înseamn` tradi]ie, atunci da, respect o anume tradi]ie. Cel mai mult la aceast` s`rb`toare \mi place tocmai semnifica]ia ei. Faptul c` ne aminte[te în fiecare an de 2000 [i ceva de ani încoace, c` exist` salvare, c` exist` speran]`, [i c` doar împreun` sim]im la fel [i, asumându-ne gre[elile, putem merge mai departe. Eu g`tesc ocazional [i câteodat` îmi face pl`cere s` g`tesc, dar trebuie s` recunosc c` so]ia mea este st`pâna s`rb`torilor, a[a c`, dac` îmi va îng`dui s` o ajut, o voi face cât de bine m` pricep [i promit solemn c` am s` fac doar ce-mi d` voie s` fac.”

Raluca Arvat (prezentator {tirile ProTv din sport) “|n Noaptea de |nviere mergem cu to]ii la biseric` [i la \ntoarcere facem concurs de ciocnit ou`. Cine c#[tig`, prime[te un iepura[ simpatic de ciocolat`. Masa de Pa[te va fi colorat` [i vesel`. Cu siguran]` voi ajuta doar la preg`tiri, pentru c` atunci c#nd ai al`turi gospodine pricepute, po]i doar s` fii ucenic.”

c`t`lin Radu T`nase (corespondent special {tirile ProTv) “De bun`t`]ile de Pa[te se ocup` mama. Eu sunt buc`tar \n restul anului pentru mine [i feti]a mea. De Pa[te [i de Cr`ciun, mama este maestrul de ceremonii. Oricum, \n copil`rie o ajutam mereu \n buc`t`rie, a[a c` [tiu aproape pe de rost cum se fac bucatele tradi]ionale: drob, miel la tav`, stufat, bor[ de miel,

ou` ro[ii [i "baba". |n ceea ce prive[te o tradi]ie special`, familia T`nase are un secret: acea "bab`" de care v` spuneam. De c#nd m` [tiu, niciodat` de Pa[te, de pe mas` nu a lipsit baba. Nu am \nt#lnit re]eta asta nic`ieri \n Rom#nia sau \n lume. E un fel de m#ncare s`rat`, care arat` ca un chec. Are pesmet, ou`, organe de miel fin tocate [i....gata. Deja v-am spus prea mult. R`m#ne secret de familie.”

poate mai bucuroase. A doua zi de Pa[te se merge cu „stropitul”. B`ie]ii sunt cei care merg la fete, la „udat”. |n trecut se folosea ap` [i busuioc, acum au trecut [i la parfum. Sunt ferm convins c` masa de Pa[te va ar`ta foarte bine, iar eu m` voi implica puternic dup` ce va fi pus`.”

Andi Moisescu “Pa[tele \l petrecem de fiecare dat` conven]ional. Via]a noastr` profesional` e suficient de neconven]ional` ca s` nu mai exager`m [i-n afara ei. Toate tradi]iile de Pa[te \mi sunt la fel de dragi [i, din fericire, la ]ar` \nc` se mai ]in. Oricum, la Slujb` sunt prezent de la \nceput [i p#n` la sf#r[it. Masa va ar`ta minunat, n-am nici cea mai mic` \ndoial`. C#t despre gradul meu de implicare, \ncepe s` se fac` sim]it abia din momentul \n care totul e gata pus \n farfurii.” Carmen Cristea Vladimir Popa

Pavel barto[ “|n zona Banatului sunt tare bucuros c` \nc` se mai p`streaz` o gr`mad` de tradi]ii, iar ale mele fete sunt cum nu se

Stop to shop 35


SntatE

d

Implantul mentonier

SAU CUM S AI O FA} MAI FRUMOAS

36 Stop to shop

e data aceast`, vom vorbi despre implantul mentonier, popular spus implantul de la nivelul fe]ei. Micile deficite de volum care exist` la diferite niveluri ale fe]ei pot fi reparate prin utilizarea produselor care ocup` volum, cum ar fi injectabilele, gr`simea proprie sau c#nd exist` deficite de volum prin lipsa de structur` osoas` se vor folosi implanturile. Dintre acestea din urm`, cel mai adesea sunt utilizate implanturile mentoniere pentru a corecta aspectul fe]ei, respectiv al b`rbiei, din profil. Implanturile faciale sunt produse siliconice mai dure sau mai maleabile, care pot fi “cioplite” astfel \nc#t s` se potriveasc` c#t mai bine zonei acceptoare. Se introduc \n zonele respective prin incizii minime care, de obicei, sunt localizate la nivelul cavit`]ii bucale. |n cazul implanturilor mentoniere, incizia este fie \n vestibulul bucal inferior, fie submentonier la piele \ntr-un pliu natural foarte bine ascuns. |n cazul implanturilor malare (de obraji), inciziile se fac la nivelul vestibulului bucal superior [i printr-un abord subperiostal sunt inserate aceste implanturi \n zonele la care exist` deficitul. Opera]iile se fac cu anestezie general` [i perioada de vindecare este de c#teva zile. Ulterior, pentru mai multe s`pt`m#ni, este nevoie de grij` foarte mare \n ceea ce prive[te manevrele de igien` la nivelul fe]ei, pentru c` orice mic` lovitur` poate mobiliza \ntr-o direc-


SntatE ]ie nedorit` implantul mentonier sau malar. Acesta trebuie p`strat \n pozi]ia \n care a fost inserat \n timpul interven]iei chirurgicale pentru o perioad` de 4-6 s`pt`m#ni, suficient` pentru a se consolida procesul de cicatrizare \n jurul implantului. Rezultatul este definitiv. Este posibil ca dup` un num`r mare de ani (10-15), datorit` resorb]iei osoase naturale sau patologice, s` fie nevoie de o nou` interven]ie chirurgical` de \nlocuire a implantului existent cu un altul de dimensiuni mai mari, pentru a compensa deficitul [i mai mare de volum. Alteori, acestei tehnici i se poate asocia transferul autolog de gr`sime pentru un surplus [i mai mare de volum, tehnic` numit` microlipofiling.

Vor ramane cicatrici vizibile? Cicatricile sunt ascunse \n cavitatea oral`. |n cazul implantului mentonier cicatricea poate fi pozi]ionat` la nivelul pliului submentonier, o zon` foarte pu]in vizibil`.

Care sunt riscurile opera]iei? Riscurile opera]iei sunt acelea[i ca pentru orice opera]ie chirurgical` la care se adaug` riscurile unei anestezii generale. Exist`, de asemenea, riscul ca implantul s` migreze \ntr-o pozi]ie nedorit` [i s` se fixeze a[a. Acest lucru se poate

corecta printr-o alt` interven]ie chirurgical`.

Care sunt contraindica]iile acestei metode? Contraindica]iile sunt reprezentate de bolile grave de s#nge, dermatologice, diabetul zaharat, boli grave infec]ioase sau autoimune.

Este o interven]ie dureroas`? Opera]ia se desf`[oar` sub anestezie general`, postoperator durerile fiind contracarate cu ajutorul analgezicelor. Ulterior, implantul facial trebuie men]inut \n locul \n care a fost inserat cu ajutorul unor pansamente speciale pentru a se evita mobilizarea acestora.

Rezultatul este definitiv. Este posibil ca dup un numr mare de ani (10-15), datorit resorb]iei osoase naturale sau patologice, s fie nevoie de o nou interven]ie chirurgical de \nlocuire a implantului existent cu un altul de dimensiuni mai mari, pentru a compensa deficitul [i mai mare de volum.

Articol realizat de Dr. Florin Juravle Medic primar chirurgie plastic` [i reparatorie Clinica Dr. Florin Daniel Juravle Calea Doroban]i 51, Etaj 1, Interfon 03; tel.: 0731.554.554 email: contact@drflorinjuravle.ro

Stop to shop 37


FaSion

nEwS

sEcRETUL GEN}ILoR

Michael Kors

h

eidi Klum, Zoe Saldana, Oprah, Jessica Alba sunt doar c#teva dintre vedetele de la Hollywood care au dezvoltat o adev`rat` “obsesie” pentru gen]ile Michael Kors. De la po[ete de um`r, intens colorate, p#n` la gen]i mari [i \nc`p`toare, \n nuan]e purtative, aceste accesorii “merg” singure pe str`zile continentului american. Care este secretul lor? |nsu[i designer-ul Michael Kors ni-l dezv`luie: “Gen]ile nu ]in cont

38 Stop to shop

de v#rst` sau de siluet`. Dac` ai o zi \n care s` nu te sim]i bine cu tine \ns`]i [i cu modul \n care ar`]i, nimic nu te impiedic` s` por]i, totu[i, o po[et` de calitate”. Realizate din piele, cu un design care \mbin` stilul sporty cu cel urban, [i cu pre]uri accesibile, gen]ile Michael Kors (disponibile \n magazinul Sport/Couture) sunt cele mai v#ndute item-uri ale companiei KORS. Aceasta a \nregistrat anul trecut o cre[tere financiar` de 54%, cifr` care se

traduce \ntr-un profit de 3 miliarde de dolari. “Accesoriile din piele sunt foarte importante pentru compania pe care o conduc”, spune designer-ul care este considerat o adev`rat` “autoritate \n materie de mod`” \n SUA. Succesul lui Michael Kors sa datorat emisiunii Project Runway, prezentat` de Heidi Klum [i nominalizat` la Premiile Emmy, dar [i faptului c` prima doamn` a Americii, Michelle Obama, a pozat \n fotografia oficial` a familiei preziden]iale \ntr-o ]inut` special creat` de designer-ul american. Kors [i-a \nceput cariera ca model, iar apoi s-a \nscris la Fashion Institute of Technology din New York, pe care l-a abandonat dup` dou` semestre. |n 1978 s-a angajat la boutique-ul Lothar’s, unde a \nceput s` realizeze o colec]ie de haine. Aceasta a fost bine primit` de public, fapt care l-a impulsionat pe designer s` \[i lanseze propria linie de haine, pe care a v#ndut-o \n \ntregime magazinelor Bergdorf Goodman [i Saks Fifth Avenue. La \nceput, Michael Kors \[i prezenta hainele \n propriul apartament, iar \n anii ’90 designer-ul a convins-o pe \ns`[i Anna Wintour s` \i vizualizeze colec]ia [i s` scrie un articol pentru New York Magazine. |n 1997, Kors a devenit directorul creativ al brand-ului Celine, iar \n 2003 a c#[tigat premiul Designer-ul Anului. |n 2004 s-a al`turat juriului emisiunii “Project Runway”, din care s-a retras \n 2012, continu#nd s` r`m#n` “in the news”. Carmen Cristea


FaShion StylE

}inuta Roxanei Ionescu este format din bustiera Vinyl, fust Lucid Dream [i cardiganul Incognito Lucid Dream (60 lei, 120 lei [i 200 lei). Printuri inspirate din cultura urban pe modele din stof [i jerseu, pentru un efect extrem de sexy!

Foto: Andrei Marin

www.white-elephant.ro

42 Stop to shop


FaShion StylE Roxana Ionescu poart tricoul “La vie est belle” [i colan]ii Firnen. Tricoul din jerseu este inspirat de cultura pop, \n timp ce colan]ii din lycra sunt inspira]i din pove[tile fantastice cu dragoni. Ambele sunt piese vestimentare vesele [i de netrecut cu vederea. (80 lei [i 120 lei)

Foto: Andrei Marin

www.white-elephant.ro

Stop to shop 43


FaShion StylE

Tunica Superhero, din jerseu bej, varianta cu mneci, cu printul inspirat de cei mai \ndrgi]i eroi de benzi desenate, adaug un plus de veselie oricrei zile. (150 lei)

Foto: Andrei Marin

www.white-elephant.ro

44 Stop to shop


FaShion StylE Roxana poart tricoul “For the love of music”, din jerseu gri petrol [i cu un print electrizant, [i colan]ii “Block Rockin Beats”, lycra, un print dup o fotografie a unor blocuri de Wanchai, un cartier din Hong Kong. O ]inut cool [i comod. (100 lei [i 120 lei)

Foto: Andrei Marin

www.white-elephant.ro

46 Stop to shop


FaShion StylE

Annes poart o rochie model momo, cu un print ce surprinde mre]ia [i gra]ia cailor. Jerseu negru, spate gol, mneci 3/4. (Momo Beauty, 130 lei)

Foto: Andrei Marin

www.white-elephant.ro

48 Stop to shop


FaShion StylE

Tunica Umbrella, din jerseu gri, este lejerď ą [i cool. (150 lei)

Foto: Andrei Marin

www.white-elephant.ro

Stop to shop 49


FaShion StylE

Ellida Toma: “Rochia este realizat din tull de mtase cu elemente de broderie aplicate manual. Modelul subliniaz linia corpului [i are o tren ampl.”

Foto: RemusN Photography

www.ellidatoma.com

52 Stop to shop


FaShion StylE Ellida Toma: “Rochia are un design care îmbin dantela pre]ioas [i voalul de mtase fin, [i este ideal pentru femeia care iube[te moda [i ador s fie cea mai spectaculoas apari]ie. Bustul rochiei are detalii de broderie aplicate pe tull, iar fusta, asimetric, este din voal de mtase. Are talia eviden]iat de cordon cu aplica]ii de cristale. Acest model alunge[te silueta [i scoate în eviden] picioarele.”

Foto: Mihai Stetcu

www.ellidatoma.com

54 Stop to shop


FaShion StylE

Ellida Toma: “Cu un design special, dantela este un element cuminte dar, în acela[i timp, seductor. Rochia are linie simpl, transparen]e senzuale - o îmbinare feminin, delicat, plin de farmec.”

Foto: Mihai Stetcu

www.ellidatoma.com

Stop to shop 55


FaShion StylE

Foto: Mihai Stetcu

Ellida Toma: “Rochia din jerse de mtase ro[u intens, vibrant, cu decolteu provocator, subliniaz talia, iar croiala urmre[te linia siluetei. Femeia care poart rochia ro[ie este tandr [i foarte senzual, este o misterioas ingenu, învluit de “red passion”, [i atrage privirile ca un magnet.”

56 Stop to shop

Anca Lungu poart GLORIA Dress din colec]ia “Cinema” by Ellida Toma. www.ellidatoma.com


FaShion StylE Ellida Toma: “Irina Mohora poart o rochie cu dantel Chantilly, în nuan]e de bej- caramel [i accente de negru, ce confer un aer romantic [i feminin. MADELEINE Dress face parte din colec]ia CINEMA by Ellida Toma [i este dedicat femeii care caut un glamour simplist, care încearc s-[i eviden]ieze silueta propor]ionat. Din materiale extrem de delicate [i u[oare, rochia uime[te prin faptul c reu[e[te s se eviden]ieze prin simplitate. Bustul este decorat cu detalii deosebite în combina]ii cu dantel, iar decolteul nu face decât s atrag toate privirile.”

Foto: Mihai Stetcu

www.ellidatoma.com

Stop to shop 57


FaShion StylE

Foto: Mihai Stetcu

Ellida Toma: “Dantela [i mtasea cea mai fin în nuan]e discrete de roz completeaz modelul feminin al rochiei. Rochia este u[or de purtat [i garanteaz o apari]ie unic.”

58 Stop to shop

Anca Lungu poart EWA Dress din colec]ia “Cinema” by Ellida Toma. www.ellidatoma.com


BEauty Shop

60 Stop to shop

Produse disponibile \n magazinele Kendra beauty cosmetics [i B&B Collection.


BEauty Shop SRANROM Thai SPA ulei spray hidratant cu iasomie

94a beauty lei

r Kend etics cosm

LAVERA Crem de zi reparatoare anti-rid cu ceai alb, ulei de karanja, acid hialuronic [i coenzima O10 

SRANROM Thai SPA gel de du[ cu iasomie & pandan 42 lei

35d,r7a b0eauty lei

Ken etics cosm

39a beauty lei

r Kend etics cosm

PALMER’S Crem pentru fermitatea corpului cu unt de cacao, unt de shea, colagen, elastin [i coenzima O10 

32a beauty lei

r Kend etics cosm

LAVERA Crem hidratare intens cu lipozomi & trandafiri salbatici

60 lei

51a beauty lei

r Kend etics cosm

81a beauty lei

r Kend etics cosm

PALMER’S Unt de cacao bronz natural Produse disponibile \n magazinele Kendra beauty cosmetics [i B&B Collection.

Stop to shop 61


FaShion rEport

Foto: Gabi Boholt Vestimenta]ie: http://www.deha.tv/ita

Ramona Bdescu nu mai are nevoie de nicio prezentare. O femeie frumoas, cu o carier solid [i o carte de vizit exemplar. Ceea ce a fascinat \ntotdeauna vis-à-vis de persoana Ramonei a fost look-ul ei: o elegan] aparte, mereu o dovad a bunului gust vestimentar. Iat motivele pentru care am invitat-o la un dialog deschis despre mod [i stil. dIALoG dEsPRE Modå

confesiunile ramonei Bdescu 62 Stop to shop

Roxana Bichi[

Made in Italy “Eu iubesc Made in Italy! Iubesc stilul [i clasa italieneasc`, dar trebuie s` [tii ce s` alegi [i cum, \n a[a fel \ncat s` nu devii excesiv, ostentativ sau opulent. |mi place s` \mbin lucrurile. Nu m` \mbrac niciodat` dup` mod` [i nu sunt un magazin ambulant al firmelor puse una peste alta pe mine. Iubesc lucrurile de o calitate adev`rat`. C#nd eram mai mic`, m` uitam [i le admiram pe Grace Kelly [i Prin]esa Carolina de Monaco. |mi pl`cea cu c#t` elegan]` se \mbr`cau [i ]ineau o


FaShion rEport geant` pe m#n`. Bine\n]eles c` m` uitam [i ce geant` era! Elegan]a unei persoane nu este dat` doar de vestimen]atie, ci [i de elegan]a sufleteasc` [i de modul cum [tie s` poarte acele lucruri.

Hermes, my love De obicei, eu sunt adepta unui stil clasic. |ntotdeauna am ales s` port materiale de foarte bun` calitate. Am preferat [i lucrurile liniare [i culorile uni pentru a putea eviden]ia caracterul meu, nu pe cel al rochiei pe care o port. Ador gen]ile Hermes Birkin, pe care le port natural, pentru c` \mi plac, sunt elegante, comode [i greu de ob]inut atunci c#nd le dore[ti, fiindc`, de obicei, o geant` Hermes o comanzi [i trebuie s-o a[tep]i multe luni ca s` ajung`. Sunt norocoas` pentru c` \l cunosc pe Giulio, directorul de la Hermes din Roma, care, de fiecare dat` m` anun]` atunci c#nd prime[te o culoare nou`, care \mi place. {i sunt norocoas` pentru c` [i muncesc [i am posibilitatea s` –mi cump`r o astfel de geant`. De 24 de ani de c#nd tr`iesc \n Italia, period` \n care mi-am format [i numele ca artist`, am avut posibilitatea s` cunosc [i s` devin prieten` cu creatori de mod`, designeri importan]i cum ar fi Roberto Cavalli, Gai Mattiolo, Ermano Scervin. De creatorul de \nc`l]`minte Gianmarco Lorenzi m` leag` o prietenie de peste 15 ani. M` r`sfa]` cu toate modelele pe care le face (sandale, pantofi,

cizme). |n momentul \n care vreau s`-mi fac un smoking irepro[abil, mi-l fac, pe m`sur`, la Luca Paolorossi, iar de un an folosesc ceasurile de la U-Boat – care, chiar dac` la \nceput par mai puternice, consider c` \mi dau plus de feminitate prin acest contrast. Un ceas e un stil de via]`, nu doar un ceas. Devine un accesoriu important \n stil [i pentru personalitate.

Combina]ia d` personalitatea Eu folosesc tot timpul un stil

combinat: dac` am un taior nu-l mai folosesc complet; \mi place s`-l accesorizez cu o geac` de piele sau cu un accesoriu mai sportiv, mai tineresc. |mi plac foate mult ciorapii cu dung` pentru o sear` special`, din m`tase, [i \mi place foarte mult lenjeria intim`. Ador taiorul, Gai Mattiolo face un taior perfect, cu un spate care [tie s` ascund` bure]ii um`rului. Chiar dac` femeile de azi merg la sal` [i arat` foarte bine, de multe ori a \ndrepta [i a crea un echilibru \ntre umeri, talie [i [olduri este foarte important. Trebuie s` dai un echilibru vizual corpului! Femeile care au [oldurile mai mari trebuie s` aib` grij` s`-[i m`reasc` umerii, s` aleag` o jachet` cu umeri cu burete, cu pernu]e \n`untru, pentru a crea un echilibru vizual, pun#nd astfel \n eviden]` [i talia. Femeile cu umerii mai mici pot folosi decolteurile pe g#t [i f`r` a m`ri umerii. Aten]ie la fuste. Consider c` \ntotdeauna este foarte elegant` fusta care dep`[e[te pu]in genunchiul.

Prim`vara 2014: mult` culoare

Foto: Gabi Boholt Vestimenta]ie: http://www.deha.tv/ita

Din punctul meu de vedere, casele de mod` care dau tonul \n stil sunt Prada, Armani. Ca stil \n prim`vara aceasta, \n primul r#nd, avem culoare. Se va folosi foarte mult portocaliul estompat, \mbinat cu culorile p`m#ntului. De asemenea, se va folosi culoarea bleu, “carta di zucchero” – cum se nume[te \n Italia.”

Stop to shop 63


lEc}ia dE kEmpo

Ora de

KemPO Academia de campioni 64 Stop to shop

Dup ce \n numrul trecut am povestit despre performan]ele lui Yamato Zaharia, fiul cel mare al pre[edintelui Federa]iei Romne de Kempo, mul]i cititori ne-au scris ca s-l felicite, dar [i ca s ne spun c este oarecum normal s fie a[a, pe principul strvechi „Ce se na[te din pisic [oareci mnnc“… |ns performan]ele de antrenor [i mentor ale lui Amatto Zaharia nu se limiteaz la familie. CS Amatto Budokan este o adevrat academie de campioni de nivel interna]ional, unde \n prezent se mai antreneaz al]i doi multipli campioni na]ionali [i mondiali, Claudiu Dimache [i Marvin Belecciu.


lEc}ia dE kEmpo Bagheta magic` a antrenorului Claudiu Dimache a \nceput s` practice Kempo de la 10 ani, o v#rst` la care al]i copii \[i pierd timpul cu jocurile pe calculator sau cu meciuri de fotbal improvizate pe strad`. A fost direc]ionat c`tre sport de tat`l s`u, antrenamentele desf`[urându-se \n cadrul CS Amatto Budokan, sub „bagheta magic`“ a antrenorului Amatto Zaharia, multiplu campion european [i mondial, cel despre care se spune c` a creat la sal` s` o adev`rat` academie de campioni. Fiind un sportiv extrem de con[tiincios, Claudiu a parcurs treapt` cu treapt`, \ncep#nd cu centur` alb` [i ajung#nd la cea maro dup` 6-7 ani de antrenamente dure. Este cunoscut faptul c` centura neagr` se poate ob]ine \n Kempo doar dup` v#rsta de 18 ani, indiferent de num`rul anilor de practic` sau a titlurilor sportive ob]inute. Iar despre titlurile ob]inute de Claudiu se pot scrie pagini \ntregi, acesta fiind multiplu campion na]ional dar [i mondial pe mai multe probe de lupt`, dintre care cele mai reprezentative sunt Full-Kempo, Knockdown [i MMA. Marvin Belecciu este, la aceea[i v#rst` de 17 ani, multiplu campion na]ional [i medaliat la mondiale, fiind un sportiv cu o tenacitate extraordinar`. Este foarte ambi]ios [i \[i dore[te tot timpul mai mult [i mai mult. Vrea s` fie cel mai bun [i munce[te enorm pentru asta. |n ritmul \n

care lucreaz`, ob]inerea centurii negre la v#rsta de 18 ani va fi o simpl` formalitate. „Noi avem o vorb` la noi \n sal`, mul]i vin [i mul]i pleac`, dar cei care r`m#n devin campioni. A[a s-a \nt#mplat [i cu Claudiu [i cu Marvin, care au venit, au r`mas [i au devenit campioni“, ne spune cu m#ndrie antrenorul [i mentorul celor doi adolescen]i, Amatto Zaharia.

Sus]inerea familiei – o alt` „magie“ obligatorie pentru performan]` Oric#t` ambi]ie ar avea un copil s` devin` campion, aceasta se irose[te f`r` sus]inerea permanent` [i necondi]ionat` a unei familii iubitoare. „|n general copiii se mai lamenteaz`, le place s` fie r`sf`-

Amatto Zaharia [i Claudiu Dimache (campion na]ional MMA - 2014)

Amatto Zaharia [i Marvin Belcciu (campion na]ional MMA - 2014)

Stop to shop 65


lEc}ia dE kEmpo ]a]i, s` fie ]inu]i \n puf. Se pl#ng acas` c#t de greu le este la antrenamente, iar atunci, de cele mai multe ori, p`rin]ii ca s` le fac` pe plac nu-i mai aduc c`tre sport. Tocmai de aceea mul]i dintre ei \[i irosesc timpul f`r` s` \nve]e nimic, \n niciun domeniu. Claudiu a avut avantajul unei familii excep]ionale, care l-a adus la sal` chiar [i atunci c#nd i-a fost greu, iar acum, c#nd v`d rezultatele lui, sunt convins c` sunt m#ndri de el, la fel cum sunt [i eu. Foarte important` este sus]inerea familiei, iar tat`l lui Claudiu a fost pentru acesta cel mai important atuu“, poveste[te sensei Amatto Zaharia. Beneficiile pentru elevii „academiei campionilor“ nu se limiteaz` la armonia corporal` dob#ndit` \n urma antrenamentelor, ci [i la o dezvotare emo]ional` echilibrat` – extrem de rar` printre adolescen]ii obi[nui]i. „Prin practicarea Kempo-ului,

Claudiu Dimache

66 Stop to shop

\n special a ramurii MMA din cadrul acestuia, Claudiu nu doar c` s-a dezvoltat fizic foarte frumos, dar [i-a \nt`rit foarte mult psihicul, c`p`t#nd o foarte mare \ncredere \n el. Aceast` \ncredere \n for]ele proprii este unul dintre cele mai mari avantaje ale practic`rii Kempo-ului”, este de p`rere antrenorul campionilor.

Istoria se repet` cu final fericit Claudiu Dimache, campion national MMA - 2013

Marvin Belcciu, Antalya - 2013

|n cazul lui Marvin, povestea cap`t` nuan]e de film hollywoodian cu final fericit. O poveste despre onoare [i leg`turi pe care nici timpul, nici via]a nu le poate destr`ma, pentru c` a[a e \n Kempo. „Dincolo de fi campion, Marvin are o poveste foarte frumoas` \n rela]ia cu mine, pentru c`, at#t el, c#t [i tat`l lui mi-au fost elevi. |n urm` cu 25 de ani, tat`l lui Marvin a intrat pentru prima dat` la mine \n sal`. A de-

Claudiu Dimache, Portugalia 2012

Marvin Belcciu [i Amatto Zaharia


lEc}ia dE kEmpo venit un lupt`tor foarte bun, dar cum \n perioada aceea nu prea existau competi]ii, fiind o perioad` de pionierat \n domeniul nostru, recompensele financiare lipseau cu des`v#r[ire. {i atunci, pentru c` dorea s`-[i \ntemeieze o familie, iar aceasta nu se putea \ntre]ine cu vorbe, promisiuni sau iluzii, a abandonat sportul de performan]` [i a \nceput s` lucreze \n diverse locuri. Dup` vreo 15 ani \ns`, mi-a f`cut o surpriz` foarte frumoas` aduc#ndu-l la sala pe fiul s`u Marvin, \n v#rst` de 12 ani. A fost unul din acele momente frumoase \n care am realizat \nc` odat`, c#t de important` [i c#t de puternic` este leg`tura care se creeaz` \ntre mine [i elevii mei. O leg`tur` care nu are nimic de-a face cu banii, cu titlurile [i nici m`car cu timpul. O leg`tur` care este bazat` doar pe respect, onoare, demnitate [i chiar prietenie. Astfel de leg`turi

Claudiu Dimache, campion mondial - Antalya, 2012

Claudiu Dimache

Marvin Belcciu

sunt cu adev`rat puternice. Nu am niciun sentiment, niciodat`, fa]` de cei care au stat l#ng` mine ani de zile doar cu g#ndul meschin de a c#[tiga ceva bani de pe urma rela]iei cu mine. Nu am niciun regret c#nd astfel de sportivi pleac` din sala mea indiferent de c#t de mult am muncit cu ei, indiferent c#t de mult am investit \n ei, indiferent c#t de mari campioni au ajuns, pentru c` la astfel de oameni nu merit` s` te g#nde[ti prea mult. Au plecat [i‌ gata. Life goes on! Sunt convins \ns` c`, at#t Marvin, c#t [i Claudiu, vor \nv`]a ceva din aceste lec]ii de via]` v`zute la sal`, dar mai ales pe cele oferite de p`rin]ii lor, [i vor \n]elege c` pentru noi, cel mai important este codul onoarei [i al respectului. Acesta este Kempo, Onoare [i Respect“, declar` antrenorul [i mentorul acestor campioni. Felicia Chirv`[oiu

Marvin Belcciu

Stop to shop 67


magazin dE SuFlEt

Alexia Talavutis

adePta shOPPinG-ului Alexia Talavutis actri] \n te|n strintate este lenovela “O nou

via]”, difuzat de luni pn joi, de la 20.30, ACAS, [i membr LaLa Band. Stop to Shop o are ca invitat la un dialog despre mod [i shopping.

68 Stop to shop


magazin dE SuFlEt |n orice ]ar cltoresc, vacan], city break sau cu treab, nu pot s nu-mi rezerv mcar o jumtate de zi pentru shopping.

to Fo

70 Stop to shop

l au :P

Dia

n co

u

“Recunosc, am [i eu un «guilty pleasure»! |n orice ]ar` c`l`toresc, vacan]`, city break sau cu treab`, nu pot s` nu-mi rezerv m`car o jum`tate de zi pentru shopping. Acum, hai s` fim sinceri... cui nu-i place?!?  Asta nu \nseamn` c` arunc cu banii pe fereastr`, ba dimpotriv`, m` mul]umesc [i cu un tricou de 20 de euro, care \mi r`m#ne, totodat`, ca un suvenir din ]ara respectiv`. Am c#teva brand-uri preferate, pe care nu le g`sesc \n ]ar` sau, dac` le g`sesc, sunt mai scumpe aici, dec#t \n afar`. Cum ar fi "Abercrombie and Fitch", de unde \mi cump`r haine sport [i lejere. Aleg "River Island" pentru topuri [i fuste deosebite, iar pentru pantaloni [i geci de piele aleg "All Saints". |ntotdeauna am mers pe principiul c` nu conteaz` cantitatea, ci conteaz` calitatea, a[a c` prefer s` nu cump`r lucruri multe [i inutile, m` rezum la c#teva "piese" deosebite.


magazin dE SuFlEt Londra, Paris, Milano Dac` ajunge]i \n Londra, tine]i minte Oxford Street. Este "heaven-ul" oricui \i place s` fie \n pas cu moda. V` dau un pont: sunt reduceri MARI la c#teva zile dup` Revelion. Am fost acolo [i am v`zut cu ochii mei. {i, la fel de sincer, v` spun c` nu v` ajunge o jum`tate de zi .

Dac ajunge]i \n Londra, ]ine]i minte Oxford Street. Este "heaven-ul" oricui \i place s fie \n pas cu moda. Eu am avut patru zile la dispozi]ie [i tot nu m-am s`turat s` m` "benoclez" prin vitrine :)). Dar nici cu Paris-ul nu \mi e ru[ine. Aten]ie, \ns`, la buget. Champs Elysees este cunoscu-

tul bulevard cu brand-uri mari din toat` lumea, dar [i cu pre]uri piperate. A[a c`, v` mai dau un sfat: nu evita]i str`zile l`turalnice. Ve]i g`si magazine cu haine de foarte bun` calitate, la pre]uri rezonabile. Milano este o alt` loca]ie ideal` pentru shopping. C#nd am fost acolo, am g`sit foarte multe lucruri deosebite. Personal, sus]in shopping-ul Fo online to :P sau \n afara au lD iac ]`rii, pentru c` on u materialele sunt de calitate, croiala este, parc`, f`cut` pentru tine, modelele sunt diferite, altfel dec#t vedem \n mall-urile noastre. {i nu e o fi]`, este un lucru pe care l-am \nv`]at de la mama [i de la bunica mea. Chiar dac` m` repet, ]in la calitate, nu la cantitate.” Roxana Bichi[

|ntotdeauna am mers pe principiul c nu conteaz cantitatea, ci conteaz calitatea. Stop to shop 71


Story oF...

Alexandru I AL SERBIEI [i Regina DRAGA Draga [i Alexandru s-au cstorit \n 1900. Ea avea 38 de ani, el 23. Mariajul lor era unul foarte nepopular. Chiar a generat proteste [i rscoale, mai ales c ea era considerat total nepotrivit \n rol de regin.

72 Stop to shop

|n istorie sunt multe pove[ti regale cu final tragic. Romanovii sau Maria Antoaneta reprezint` doar c#teva exemple celebre. Poate mai pu]in cunoscut` publicului larg, dar extrem de dramatic` este povestea regelui Alexandru I [i reginei Draga ai Serbiei. Alexandru avea doar 13 ani c#nd tat`l s`u, Milan, primul rege al Serbiei, a abdicat \n favoarea lui, \n 1889. Oficial, acesta a abdicat din motive personale, \ns` realitatea este c` la baza deciziei au stat at#t alian]a nepopular` pe care o f`cuse cu Austria, c#t [i seria de \nfr#ngeri armate \n fa]a turcilor. Un grup de regen]i a condus Serbia p#n` c#nd, la doar 16 ani, Alexandru decide c` trebuie s` \[i concedieze mini[trii [i s` preia guvernarea. Din p`cate, nu doar

c` era foarte t#n`r, dar nici nu cuno[tea mi[c`rile democratice care aveau loc \n restul Europei. Este primul dintre pa[ii gre[i]i pe care \i face. La un an dup` decizia de a urca pe tron, el decide abolirea Constitu]iei liberale [i \nlocuirea ei cu una care limita puterea Parlamentului Serbiei. De parc` nu ar fi fost suficient, \[i atrage [i mai mult ura poporului c#nd \[i recheam` tat`l din exil [i \l nume[te \n 1897 comandant [ef al for]elor armate. Enervat de criticile din pres`, regele decide s` aplice cenzura. Mai mult, ca s` evite situa]ia \n care poporul ar fi putut s` se adune [i s` st#rneasc` o revolt`, limiteaz` libertatea de asociere. Momentul \n care asasinii au o tentativ` nereu[it` de a-i omor\ tat`l, \n 1899, Alexandru devine


Story oF... [i mai drastic \n ceea ce prive[te restric]iile [i pedepsele. |n acest context socio-politic, vine povestea sa de iubire cu Draga Mašin.

Via]` salvat`, via]` condamnat` Draga Lunjevica s-a n`scut \n 1861 \ntr-o familie bogat` [i proeminent` din Serbia. |n limba s#rb`, numele ei \nseamn` “drag`”. S-a m`ritat la numai 15 ani pentru ca la 18 s` fie deja v`duv`. Draga a ajuns \n suita de doamne a reginei Natalia a Serbiei. |n timp ce lucra pentru regin`, a crescut al`turi de fiul acesteia, regele Alexandru. Din zvonurile perioadei, se crede c` prima lor \nt#lnire a fost \n momentul \n care Draga l-a salvat c#nd aproape se \nnecase \ntruna dintre f#nt#nile palatului. |nc` din copil`rie, tatal lui Alexandru antamase drept soa]` una dintre prin]esele austriece, astfel \nc#t s` \[i asigure tronul. El, \ns`, nu a respectat angajamentul. O dorea pe Draga. Draga era cu 15 ani mai \n v#rst` ca el, v`duv` [i, de[i de rang nobiliar, era privit` la Curte ca o tip` comun`. Nici nu mai trebuie men]ionat c` nu era dorit`. Mai mult, nu o ajuta faptul c` familia sa avea reputa]ia de a fi persoane extrem de ambi]ioase. Ea era considerat` o femeie inteligent`. Vorbea patru limbi str`ine, era membr` a societ`]ii s#rbe[ti de jurnali[ti. Editase [i scrisese pentru ziarele s#rbe[ti pe toat` perioada c#t a fost

doamn` de companie a reginei. Era extrem de cult` [i iubea poezia. Draga [i Alexandru s-au c`s`torit \n 1900. Ea avea 38 de ani, el 23. Mariajul lor era unul foarte nepopular. Chiar a generat proteste [i r`scoale, mai ales c` ea era considerat` total nepotrivit` \n rol de regin`. Poporul spera ca regele s` fac` un mariaj cu o membr` a unei alte dinastii regale. Regina mam` a refuzat

ceea ce o privea pe ea, Draga credea c` Alexandru fusese cucerit de puterea pe care o avea [i c` \[i urm`rea propriul interes. |ns` c`snicia a supravie]uit, iubirea fiind mai puternic`. Alexandru s-a \ndr`gostit de Draga din prima secund` \n care a v`zut-o. Nu i-a p`sat de ceea ce se credea despre ea [i familia ei. A ignorat c` reputa]ia sa era de seduc`toare f`r` ru[ine, mai ales c` la scurt timp dup` c`sni-

s` accepte ideea de mariaj \n sine. Iar pentru asta, Alexandru a exilat-o. Ceea ce a oprit c#t de c#t vocea poporului [i a mai stopat revoltele a fost momentul \n care }arul Nicolae II al Rusiei a trimis felicit`rile sale cuplului, ceea ce indica faptul c` aprob` c`s`toria. Mariajul dintre ei a \nceput s` aib` probleme \nc` din primul an. Mama lui [i alte rude \l presau s` divor]eze [i s` se c`s`toreasc` cu cineva mult mai potrivit. |n

cie ea ar fi anun]at c` este \ns`rcinat`. Din p`cate pentru ei, era o alarm` fals`. Cei apropia]i [tiau c` sunt zvonuri false, \ntruc#t ea era infertil`. Apoi, regele a avut de \nfruntat zvonurile din \ntreg Belgrad-ul conform c`rora Draga l-ar fi min]it inten]ionat c` poate avea copii [i c` ar fi pus la cale un plan diabolic, astfel \nc#t atunci c#nd ar fi sosit sorocul s` \i pun` regelui \n bra]e copilul f`cut de alt` femeie. Se ajunsese p#n` \ntr-acolo cu 

Stop to shop 73


Story oF... din Muntenegru, Petrovic Njegos, erau clien]ii Imperiului AustroUngar. Astfel, planul lui Alexandru era s` ob]in` suportul Imperiului pe plan politic. Cum Serbia era un punct strategic vital pentru Rusia, dar [i pentru Austria, \n egal` m`sur`, }arul Nicolae II \[i d` seama c` trebuie s` atrag` definitiv Serbia sub tutela sa. Pune la cale o lovitur` de stat, manevrat` de generalii s#rbi. Iar primul pas era asasinarea regelui Alexandru [i a so]iei lui, Draga.

acuzele \nc#t \nsu[i }arul Nicolae II, care le sus]inea mariajul, s` le cread`. Iar urmarea a fost c` acesta le-a interzis accesul la Curtea Rusiei. Alexandru nu a renun]at la Draga, nici m`car \n lumina noilor evenimente politice. Mai mult, ea se lupta cu toat` fiin]a s` \i asigure un urma[ la tron. Mai \nt#i i-a propus adop]ia fartelui ei mai mic, Nikodije Lunjevica. Regele nu a fost de acord, \ntruc#t avea alte planuri \n ceea ce privea viitorul dinastiei. El dorea s` \[i adopte v`rul, pe Prin]ul Mirko de Muntenegru, astfel \nc#t acesta s` \i succead` la tron. Dincolo de faptul c` nu erau veri primari, se [tia c` dinastia s#rbeasc` Obrenovic [i dinastia

74 Stop to shop

Gestul suprem de iubire Alexandru era nepopular [i multe dintre faptele sale se considera a fi fost din vina Drag`i. To]i \l vedeau ca fiind slab [i controlat de mintea malefic` a so]iei. Din aceste motive, Draga tr`ia cu spaima de a nu fi otr`vit` [i orice m#nca cerea a fi testat \nainte. |n \ncercarea de a face pace cu poporul, regele chiar accept`

s` revin` la o Constitu]ie liberal`. |ns`, p#n` la 1903 familia celor doi era at#t de blamat` [i ur#t` de popor, \nc#t ajunseser` s` tr`iasc` sub asediu \n palatul lor din Belgrad. Cei doi afl` \n martie 1903 c` se pune la cale o revolu]ie antimonarhist`, fapt care \i duce la paranoia. Nu mai aveau \ncredere \n nimeni. Cu ajutorul ru[ilor [i cu complicitatea unui fost cumnat al reginei, generalii s-au \ndreptat spre palat \n noaptea de 10 iunie 1903. Cei doi, auzind gloata apropiindu-se, se ascund. Sora Drag`i [i mul]i membrii ai Cur]ii fuseser` deja omor#]i, iar revolu]ionarii cuceriser` palatul. Cei doi so]i st`teau ascun[i ]in#ndu-se \n bra]e [i \ncerc#nd a nu face zgomot. Se spune c` alerta]i c` li se preg`te[te o revolt`, cei doi s-au ascuns \ntr-o camer` secret`. Aici ar fi fost o u[` \n podea care ducea c`tre un culoar secret direct afar` din palat. Din p`cate, acea u[` era acoperit` de dulapurile pline de hainele reginei iar cuplul nu a putut s` le mute \n timp util pentru a evada. Au fost g`si]i la primele ore ale dimine]ii [i uci[i. |n momentul \n care au fost sco[i afar`, s-a decis executarea lor. C#nd s-a tras glon]ul c`tre Alexandru, Draga s-a aruncat \n fa]a pu[tii din dorin]a de a-[i salva so]ul. Prima a murit ea [i, din p`cate, gestul de a salva via]a iubitului ei nu a servit la nimic, c`ci generalii l-au executat. Corpurile lor au fost apoi mutilate [i aruncate \n strad`. Roxana Bichi[



Stop to Shop Aprilie 2014