CURS TA II - 2.7

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7 LOCUINTA MODERNA IN ROMANIA

CURS 2.7

Locuirea moderna in Romania

1877 – 1914 - Romania devine stat national.

- In 1913 in urma celui de-al doilea Razboi Balcanic, Romania primeste de la Bulgaria Cadrilaterul.

- in urma Primului Razbo Mondial Romania primeste o serie de teritorii: Bucovina, Banatul, Transilvania si Basarabia.

- In urma tratatului Ribbentrop-Molotov, Romania va pierde o serie de teritorii in 1940 - Astfel, in decurs de doar aproxoimativ 20 de ani, Romania se afla la intinderea sa maxima si cunoaste o serie de modernizari care cuprind intrega societate

CURS 2.7

1919 – 1939 context istoric

1919 in urma semnarii tratatelor de pace, Romania are pentru o perioada de timp (1940) cea mai mare intindere statala din istorie.

Dupa 1922 incep proiectele de dezvoltare a teritoriilor intrate in Romania Mare. Balcicul va cunoaste o dezvoltare aparte prin realizarea resedintelor de vara ale reginei si a altor personalitati politice si prin sistematizarea localitatii.

1922 incoronarea Regelui Ferdinand si formarea URSS - se voteaza noua Constitutie a Romaniei prin care femeile primesc drept de vot - criza economica mondiala (1929-1933) cuprinde si Romania -1934 Hitler se exprima in discursul Congresului partidului Nazist de la Nuremberg impotriva artistilor moderni.

1939 – invadarea Poloniei si inceputul celui de al doilea Razboi Mondial

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

1919 - 1939 arta

- Piet Mondrian, artistul cel mai bine cunoscut a mișcării, a publicat Manifestul Neo-Plasticist în 1920.

- În 1924 André Breton, publică primul său "Manifest al suprarealismului" - Art Deco are numele derivat de la Expoziția mondială ținută la Paris în 1925, fiind o abreviere pentru lungul nume Exposition Internationale des Arts Décoratifs et Industriels Modernes, expoziție care a promovat de fapt bunuri de lux și artă de origine franceză, asigurând totodată lumea că Parisul a rămas și va rămâne centrul internațional al stilului - in 1937 regimul Nazist confisca o serie de lucrari de arta moderna pe care le expune intro expozitie a “artei degenerate”. Aceste curente sunt ulterior interzise.

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

1919 - 1939 arh. mondiala

1919 – W. Gropius fondeaza Bauhausul - Le Corbusier publica primul numar din L'esprit Nouveau - Ebenezer Howard initiaza Congresele Federatiei Internationale pentru Locuinte si Amenajarea Orasului 1922 Le Corbusier publica volumul Vers un architecture 1926 Adolf Loos relizeaza la Paris locuinta lui Tristan Tzara -W. Gopius muta Bauhausul de la Weimar la Dessau - se initiaza congresele CIAM (1926-1958) 1932 se inchide scoala Bauhaus de la Dessau -al patrulea congres CIAM lanseaza Carta de la Atena 1937 la Expozitia Internationala de la Paris sunt prezente cele doua pavilioane ce anunt schimbarea de viziune: Germania – Albert Speer si URSS Boris Iofan - incep discutiile pentru proiectarea Brasiliei – Le Corbusier, Lucio Costa si Oscar Niemeyer

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

1919 - 1939 arh. romania

- Cincinat Sfintescu publica lucrarea Bucurestii in viitor. Studiu de sistematizare urmat de un anteproiect de lege - Dimitrie Gusti fondeaza Institutul Social Roman si initiaza o serie de monografii ale satelor romanesti 1925 se decreteaza noua organizare teritoriala cu impartirea Romaniei in judete. Se impune obligativitatea aprobarii planurilor de sistematizare 1926 Marcel Iancu proiecteaza casa Herman, considerata prima cladire modernista din Bucuresti 1929 Horea Creanga castiga concursul pentru imobilul ARO, primul concurs in care proiectul castigator este de factura modernista

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

Ion Mincu (n.1852 – 1912)

Arhitectul apartine unei generatii formate la sfarsitul secolului XIX de Ecole des Beaux-Arts din Paris, dupa ce absolva in tara si cursurile Instituluilui de Inginerie.

Primele sale lucrari sunt realizate intr-ul stil eclectic specific academismului francez, in spiritul caruia este format.

Perioada politica in Romania duce la promovarea oficiala (Al. Odobescu – istoric si ministru) a unui stil romanesc in arta.

Ion Mincu este printre primii arhitecti care incearca sa realizeze aceasta sinteza intre arhitectura “culta” si specificul traditional romanesc.

Bufetul(1892) - șoseaua Kiseleff

Școala Centrală de Fete (1890)

CURS 2.7

Ion Mincu Casa Lahovari (1886)

Lucrarea este una dintre primele locuinte construite in stil neoromanesc.

Asa cum o descrie M.Caffe locuinta este un volum simplu si compact, realizat asemenea uni plan traditional, avand tinda si doua camere stanga-dreapta.

Decoatia exterioara este inspirata din arhitectura populara, folosind butoni ceramici smaltuiti, coloane din lemn sculptat si arce in acolada franta.

Aripile laterale prezinta la fatada principala doua ferestre unite sub o friza comuna.

Pridvorul traditional este asezat peste o falsa intrare in pivnita.

La interior plafonul este realizat din stuco care imita lemnul, completand o imagine traditionala a locuintei.

Casa Lahovari 1884

CURS 2.7

Ion Mincu Casa Monteoru Casa Vernescu (1887-89)

Lucrarile sunt realizate pentru doua familii bogate ale burgheziei bucurestene – probabila cauza a adoptarii unui stil academic eclectic.

MONTEORU – structura impozanta, avand un hol desfasurat pe trei niveluri in care scara este une element central care domina spatiul. Sufrageria este imbracata cu lambriuri de lemn si se deschide spre gradina.

VERNESCU – tavanul este casetat si intens ornamentat. Intreg spatiul este bogat ornamentat cu stucaturi si elemente decorative realizate din bronz sau aurite. Scara este elicoidala si se desfasoara pana la nivelul superior in rotonda centrala.

CURS 2.7

Duiliu MARCU (n.1885 – 1966)

Se pot distinge trei perioade in evolutia arhitecturii lui Duiliu Marcu, una clasicista, a doua de inspiratie traditionala si ultima modernista.

Institutul Politehnic Timisoara Cinematograful Capitol Timisoara Ministerul Afacerilor Externe Bucuresti

CURS 2.7

Duiliu MARCU (n.1885 – 1966) Institutul Politehnic Timisoara

Duiliu Marcu realizeaza un plan general al campusului din care va realiza doar o parte (Institutul Politehnic, Caminul si cantina).

Aceste cladiri se inscriu in primele perioade ale autorului prin materialitate si volumetrie insa prin simplitatea si curatenia detaliilor intrevad evolutia ulterioara a arhitecturii sale.

CURS 2.7

Duiliu MARCU (n.1885 – 1966) Casa CORTEANU (Nataia Ioanid) Balcic

Proiectul locuintei de la Balcic este asemanator celorlalti arhitecti romani care au propus proiecte in zona litoralului Bulgariei.

Imaginea este una combinata intre elemente care amintesc de traditia locuintei otomane si un modernism propriu. Se pot intrezarii elementele vocabularului modernist (orizontalitatea volumelor, articularea lor, asezarea ferestrelor si deschiderilor) insa detaliile si elementele folosite sunt clar traditionale.

Planimetria transformata este una care foloseste principiile planului liber, cu deschideri ale zonei de zi care controleaza intreg spatiul si circulatiile interne.

Bufetul(1892) - șoseaua Kiseleff

CURS 2.7

Duiliu MARCU (n.1885 – 1966) Locuinta individuala

Vila Constantin Buşilă, Sinaia Vila Olgăi Ştefănescu, Sinaia Casa Luca Bădescu, București

CURS 2.7

Duiliu MARCU (n.1885 – 1966) Locuinta individuala G. Dobrovici (1919 - 1925)

Construcţia este demarată în 1919 şi finalizată între 1922- 1925 poartă aceleaşi influenţe ale arhitecturii franceze (fierul forjat) dar şi elemente preluate din arhitectura autohtonă - coloanele şi uşa de la intrare, bogat ornamentate, încadrează casa undeva între stilul neoromânesc şi modernist, aducând aminte de stilul brâncovenesc, atât de folosit în perioada interbelică.

Un semn distinctiv al casei este placarea cu cărămidă aparentă, detaliu întâlnit şi la clădirea Ambasadei Qatarului, proiectată tot de Duiliu Marcu.

CURS 2.7

Duiliu MARCU (n.1885 – 1966) Locuinta individuala C. Busila (1932 şi 1933)

Locuinta are o imagine modernista specifica autorului, o abordare in care materialitatea caramizii aparente si a detaliilor completeaza partiul si compozitia volumetrica.

Volum arhitectural sobru, îmbrăcat în parament de cărămidă aparentă de culoare ocru-roşu ce contrastează cu soclul din piatră de talie al demisolului. Eleganţa clădirii construită în stil modernist, constă în echilibrul proporţiilor şi în elementele decorative, de altfel simple, precum ancadramente din piatră şi, în registrul superior, o friză constituită dintr-un joc discret de cărămizi aparente în decor. Ferestrele sunt dezvoltate pe orizontală şi dispuse pe lungime unifică faţadele.

Vila, dispusă pe două niveluri, este o construcţie discretă, cu interioare luminoase, având caracterul unei confortabile locuinţe pentru două familii, întrucât se compune din două apartamente. La demisol erau amplasate spatiile de serviciu. Parterul are o intrare cu vestiar care comunică printr-o scară cu subsolul, un hol central din care se trecea în salonul cu pian, a cărui loggie şi terasă dau spre Strada Rabat, un birou-bibliotecă, apoi urmează sala de luat masa, cu o terasă amplă spre grădină. Ca anexe erau oficiul, bucătăria, cămara şi o curte de serviciu.

Din holul central se ajunge la etajul I, unde era: o cameră de zi, un hol birou, o sufragerie, trei dormitoare, cu dulapuri încastrate, două băi, un oficiu şi o bucătărie, alaturi de o serie de camere de serviciu si o gradina exterioara.

CURS 2.7

Duiliu MARCU (n.1885 – 1966) Locuinta colectiva interbelica

Cladiriile de locuit colective sunt expresia modernismului interbelic folosind din plin vocabularul specific: ferestre in banda, registre lungi spre strata principala, care alterneaza cu suprafete opace.

Cu toate acestea arhitectura sa modernista este una specifica Romaniei, avand puternice influente clasice, o sinteza particula care ne e specifica.

Imobilul N. Tabacovici (1934-1935) – Str. Tudor Arghezi Casa de Credit și Asigurări a Magistraților (1935-1937) - Bd. Magheru

CURS 2.7

Paul Smarandescu (n.1881-1945)

Arhitectul apartine unei generatii formate la inceputul secolului de Ecole des Beaux-Arts din Paris.

Astfel lucrarile sale se inscriu intr-o directie de modernitate antebelica ce urmeaza aspiratiile secolului al XIX-lea si una mai efervescenta si mai directa si epurata, ce urmeaza intre cele Doua Razboaie Mondiale.

Fiind numit printre altele, ahitect sef al Ministelui Instructiei Publice si Cultelor si ulterior cel al Ministerului de Interne, el proiecteaza o serie de sedii de institutii dar si locuinte individuale sau muncitoresti.

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

Paul Smarandescu -locuinta personala 1913

Arhitectul proiecteaza atat spatiul propriei locuinte cat si toate detaliiile si piesele de mobilier. Arhitectura pentru el era un tot unitar in care detaliile completau spatiul.

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

Paul Smarandescu -locuinta personala Mobilerul este din lemn sculptat lacuit si aurit, bogat in detalii.

Acesta este executat de tamplarul Iosif Gross cu care arhitectul colaboreaza si pentru alte proiecte.

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

Paul Smarandescu

Acestea doua locuinte in care transpar ideile stilului national sunt realizate cu un decalaj de aproape 10 ani. Prima este casa Lazarshon din Bucuresti in 1924 iar a doua este casa Demetriu, realizata in Buzau in anul 1915.

In al doilea deceniu al secolului al XX-lea deja vocabularul stilului national sunt bine definite.

Istoria nationala, elemente ale traditiei si in special stilul brancovenesc sunt surse de inspiratie.

Smarandescu este unul dinte cei mai importanti exponenti ai stilului, el studiind temele principale atat in decoratia fatadelor, cat si in cea interioara sau chiar a mobilierului.

Proiectele sale tind sa realizeze o arta totala – tema specifica perioadei.

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

Paul Smarandescu casa Jean Florescu 1924

Clientela epocii nu are idei clar definite, osciland intre stiluri la moda. Proiectul cunoaste atat varianta nationalista cat si una apropiata academismului francez, mult mai apropiat formarii arhitectului.

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

Paul Smarandescu locuinte populare

La 10 februarie 1910 este promulgata o lege care prevedea construirea unor locuinte sanatoase si ieftine.

Acestea sunt promovate fie de diverse organizatii filantropice, fie de cei cu venituri medii si mici fie de patronat, pentru proprii muncitori. De cele mai multe ori acestea sunt locuinte individuale care adopta stilul national simplificat.

Proiectul reprezinta schite pentru case muncitoresti initiate de Casa Muncii a CFR.

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

Paul Smarandescu locuinte colective

Imobilele mari de locuinte colective sunt putin numeroase la inceputul secolului XX. Odata cu dezvoltarea eonomica de dupa razboi, apar o serie de mari proiecte de locuinte ce vor modifica silueta oraselor.

Cele doua exemple sunt realizate in Bucuresti, primul in anul 1914 influentat de stilul national iar al doilea, aflat pe bulevardul Magheru, adoptand un limbaj modernist.

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

Paul Smarandescu locuinta la tara

Locuinta de la tara isi modifica statutul pe care il avea. Din locuinta de vara, folosita timp indelungat ca a doua resedinta ea devine din ce in ce mai mult o resedinta apropiata urbanului, care poate fi folosita mai des, pe o durata scurta de timp.

De cele mai multe ori ea interpreteaza formele rurale ale casei traditionale, fie ea marea casa boiereasca, fie resedinta tarnului instarit.

Proiectul reprezinta conacul Zoe Palucescu realizat in anul 1909 in Teleorman

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

Paul Smarandescu conacul G. Teodoreanu

Arhitectul se ocupa de remanierea conacului Gabrielei Teodoreanu. Acesta transforma o casa traditionala intr-o locuinta de vacanta, pastrand elemente ale stilului taditional pentru o imagine pitoreasca.

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

Paul Smarandescu locuinta de la tara

Proiectele reprezinta exemple de locuinte de vacanta realizate de arhitectuu Paul Smarandescu (prima imagine) si Henrieta Delavrancea (ultimele doua) in ultima parte a perioadei interbelice.

Se pot observa elemente moderne, vitrajele generoase in relatie cu elemente traditionale intr-o incercare de sinteza.

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

Paul Smarandescu locuinta la munte

Arhitectura locuintei de la munte se remarca printr-o interpretare intr-un limbaj pitoresc a elementeor traditionale.

Se folosesc atat elemente inspirate de vernacular dar si materiale naturale.

Smarandescu este unul dintre cei mai prolifici arhitecti in aceasta directie, el ocupand si finctia de arhitect sef in Sinaia.

Stilul sau se remarca prin folosirea acoperisului in patru ape, a volumelor jucate, diverse logii si balcoane si o decoratie simplificata.

In exemplu vilele Smarandescu si Savulescu din Sinaia

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

Paul Smarandescu locuinte la mare

Proietele realizate pentru statiunile de pe litoral nu difereau la inceput de exemplele urbane decat poate prin folosirea exclusiva a elementelor romanesti, pitorescul stil national fiind considerat propice acelor zone inca neatinse de civilizatie.

Vila Zisu Techirghiol 1909

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

Paul Smarandescu locuinte la mare

Vila Sanda, Balcic 1934.

Se poate observa o epurare a elementelor traditionale si o combinare a acestora cu elemente moderniste. De asemenea se folosesc materiale specifice aritecturii locului.

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

Henrieta DELAVRANCEA GIBORY (n.1894)

Arhitecta apartine unei generatii ce va concretiza in lucrarile perioadei interbelice o sinteza intre modernism si traditie.

Lucrarile sale sunt deosebit de diverse, de la mici locuinte individuale, la case de vacanta unde perioada proiectelor din Balcic constituie un caz deosebit si pana la sedii de institutii.

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

Henrieta DELAVRANCEA GIBORY (n.1894)

Arhitecta isi proiecteaza propria locunta la cativa ani dupa terminarea studiilor.

Volumeria casei este simpla, inspirata din arhitectura vernaculara otomana, prezenta inca in Bucuresti.

Simplitatea volumetriei poate fi pusa si pe seama interpretarii volumetriei culei, sursa de inspiratie pentru numerosi arhitecti.

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

Henrieta DELAVRANCEA GIBORY (n.1894)

Locuintele urbane ale arhitectei releva un demers progresiv de la modele ce reinterpreteaza vernacularul epurat pana la sintetizarea elementelor unui modernism simplu.

Cele doua exemple sunt elocvente in acest sens: casa Cantuniari 1936 si casa Gavrila 1934.

CURS 2.7

Henrieta DELAVRANCEA GIBORY (n.1894)

De multe ori proiectele sale contin si schite pentru amenajarea interioara, decoratiuni si mobilier, care sa completeze proiectul.

Compozitiile sunt simple si aerate iar mobilerul de inspiratie modernista. De multe ori propune elemente de mobilier realizate de arhitecti importanti modernisti, care sa se potriveasca in spatiile gandite de ea.

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

Henrieta DELAVRANCEA GIBORY (n.1894)

Proiectele de imobile de locuinte colective sunt de inspiratie modernista, cu linii simple si fenestratie in banda.

Imobilul Mussolini, Bucuresti imobilul Stoenescu, Bucuresti imobilil George Arapu, Bucuresti

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

Henrieta DELAVRANCEA GIBORY (n.1894)

Interesul pentru traditia locala si adecvarea la sit se manifesta diferit in proiectele sale.

Formele sunt simplificate, astfel ca modelul vernacular este interpretat in esenta sa si compus cu o modernitate atemporala care sa o apropie de gustul epocii.

Conacul Suchianu, Ilfov, 1939

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

Henrieta DELAVRANCEA GIBORY (n.1894)

In exemplele propuse se pot desprinde diferentele datorate interpretarii vernacularului si a modernitatii. In exemplul conacului Mostistea (Delavrancea) 1935 elementele moderniste sunt evidente pe cand la conacul Lyse Smarandescu,(Smarandescu) Giurgiu, 1936-37 elementele traditionale interpretate sunt cele care formeaza imaginea ansamblului.

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

Henrieta DELAVRANCEA GIBORY (n.1894)

La proiectul pentru resedinta tanarului print Nicolae, arrhitecta reinterpreteaza mai lejer imaginea puternica a cetatii medievale.

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

Henrieta DELAVRANCEA GIBORY (n.1894)

Stilul in care se poate realiza locuinta este determinat de cele mai multe ori de gustul proprietarului decat de influenta stilistica a perioadei.

In exemplul proiectului adapostului pentru vanatoare arhitecta revine asupra solutiei modernisite din 1934 si o transforma printr-o imagine mai pitoreasca si mai apropiata, probabil, de gustul beneficiarului.

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

Henrieta DELAVRANCEA GIBORY (n.1894)

In perioada interbelica litoralul reprezinta cea mai importanta posibilitate de experimentare a noii spatialitati moderniste.

Spatiul litoralului romanesc este aproape neformat si lasa astfel libertatea interpretarii.

Orizontalitatea si epurarea formala isi gasesc astfel un teren liber.

Se pot constata si influente ale arhitecturii interbelice moderniste mondiale.

Arhitecta proiecteaza aceasta locuinta pentru sora sa, pianista Cella Delavrancea.

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

Henrieta DELAVRANCEA GIBORY (n.1894)

Exemple de vile moderniste la Techirghiol.

CURS 2.7

Henrieta DELAVRANCEA GIBORY (n.1894)

Programul locuintei de vacanta se diversifica in acest timp. Apar alaturi de locuinte, hoteluri si vile apar case de vacanta ale societatilor destinate angajatilor.

Caminul Petrosani Techirghiol 1934

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

Henrieta DELAVRANCEA GIBORY (n.1894)

Proiectele de bungalouri si case pentru weekend ii permit arhitectei sa studieze o tema mai putin prezenta in arhitectura romaneasca: prefabricarea si serializarea elementelor.

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

BALCIC

Balcicul este strans legat de activitatea arhitectei Henrieta Delavrancea. Devenit teritoriu romanesc in urma razboaielor balcanice, Balcicul devine o statiune la moda in anii 30, arhitecta realizand aici diverse proiecte, atat vile si case de vacanta cat si edificii publice.

CURS 2.7

Henrieta DELAVRANCEA GIBORY (n.1894)

Balcicul este locul de adunare al oamenilor de cultura ai perioadei ceea ce-I faciliteaza arhitectei legaturile necesare pentru a deveni unul dintre cei mai prolifici arhitecti in zona.

Turnul Mugur 1934

CURS 2.7

Henrieta DELAVRANCEA GIBORY (n.1894)

Schite ale unei locuinte de week-end la Balcic 1934

CURS 2.7

Henrieta DELAVRANCEA GIBORY (n.1894)

Vila Constantiniu este unul dintre cele mai interesante proiecte reaalizate de arhitecta.

Aceasta speculeaza prin proiect pozitia vilei si amplasamentul, precum si diferenta de nivel.

Spatiul se deschide prin terase succesive spre mare

CURS 2.7

Octav DOICESCU (n.1902)

Arhitectul, alaturi de H. Delavrancea constituie exemplul unei directii de sinteza.

Daca, incontestabil, Horea Creanga este arhitectul roman modernist prin excelenta, cei doi sunt arhitectii care au facut legatura intre arhitectura romaneasca a secolului al XIX-lea si perioada modernista inerbelica Arhitectul isi realizeaza propria locuinta in anul 1937. Aceasta este amplasata pe una dintre strazile marginale ale lotizarii comandate de Uzinele Comunale Bucuresti.

Casa devine parte a unui intreg sistem, atent articulat, ce reflecta conceptia arhitectului despre locuirea urbana.

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

Octav DOICESCU (n.1902) Arhitectul este preocupat de modul in care traditia poate fi interata in realizarea unei arhitecturi moderne romanesti.

Traducerea si reinterpretarea elementelor intr-un limbaj urban modern poate fi eclectica prin imbinarea elementelor traditionale ale materialelor cu mobilierul modernist, de exemplu.

Casa Grigorescu, Bucuresti

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

Octav DOICESCU (n.1902) locuinte populare

Principiile pitoresti ale orasului gradina si ideea unei continuitati urbane romanesti fac ca propunerile de locuinte populare sa adopte modelul locuintei individuale cuplate doua tipuri de locuinta pentru IAR Brasov 1937

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

Octav DOICESCU (n.1902)

Uzinele Comunale Bucuresti realizeaza parcelarea Bordei pentru functionarii societatii sale. Plasata in apropierea lacului Herastrau aceasta era formata din locuinte individuale ce aveau o mica gradina. Arhitectul relizeaza aici, la una dintre extremitati propria sa locuinta.

CURS 2.7

Octav DOICESCU (n.1902)

Intr-un alt exemplu pentru aceiasi societate in 1937, arhitectul realizeaza cateva variante de solutie.

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

Octav DOICESCU (n.1902)

parcelarea Bordei-Jianu 1937

CURS 2.7

Octav DOICESCU (n.1902)

Preocuparea principala dupa razboi a fost aceea de a reconstrui rapid si de a oferi locuinte destinate muncitorilor.

Doicescu este cooptat in primul colectiv republican de proiectare unde realizeaza o serie de proiecte si studii destinate locuintei de masa.

Parcelarea Grozavesti pentru Uzinele Comunle Bucuresti propune locuinte colective de scara joasa destinate muncitorilor.

CURS 2.7

Octav DOICESCU (n.1902)

Variante ale proiectului Parcelarea Grozavesti pentru Uzinele Comunale Bucuresti .

Locuintele sunt de scara joasa si reinterpreteaza locuintele individuale folosind o alta densitate pe imobil.

CURS 2.7

Octav DOICESCU (n.1902)

La Resita arhitectul realizeaza parcelarea Lunca Pomostului pentru Uzinele Domeniile Resita.

Aici sunt propuse diferite tipologii si diferite variante de ocupare ale terenului.

CURS 2.7

Octav DOICESCU (n.1902)

parcelarea Lunca pomostului Resita 1947.

Locuintele inca sunt apropiate de tipologiile caselor individuale si vor constitui exemple pentru modelele viitoare.

CURS 2.7

Octav DOICESCU (n.1902)

Impreuna cu inginerul Emil Prager, arhitectul realizeaza o serie de proiecte pentru locuinte muncitoresti individuale, realizare din structuri usoare ce raspund necesitatilor reconstructiei.

Locuinta prefabricata individuala pentru 2-3 persoane – proiect 1946

CURS 2.7

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

Octav DOICESCU (n.1902)

In directia reinterpretarii vernacularului in arhitectura locuintei de la tara, arhitectul realizeaza proiectul conacului familiei D. Alimanisteanu.

Imaginea sa este apropiata locuintelor boieresti traditionale in care elementele vernaculare sunt evidente.

CURS 2.7

Octav DOICESCU (n.1902)

Arhitectul realizeaza o serie de locuinte pentru week-end la periferia Bucurestiului. Din nou stilul abordat tine mai mult probabil de gusturile clientului.

Vila N. Ivanovici si A Balcu, Baneasa

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

Octav DOICESCU (n.1902)

Arhitectul realizeaza o serie de locuinte pentru week-end la periferia Bucurestiuui. Din nou stilul abordat tine mai mult probabil de gusturile clientului.

Week-end house, Snagov

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

Octav DOICESCU (n.1902) locuinta individuala Mogosoaia

CURS 2.7

Marcel IANCU (n.1902) M. Iancu este arhitectul roman care a fost

ancorat cel mai puternic directiei de avangarda artistica a inceputului de secol XX. A fost initiatorul curentului Dada, alaturi de alte Tristan Tzara si a facut parte dintre cei care au expus lucrari de avangarda in cele mai importante expozitii ale perioadei.

Ca arhitect, a fost considerat primul modernist si poate, cel mai aproape de idealurile curentului dintre toti arhitectii romani.

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

Marcel IANCU (n.1902) Casa negustorului de vinuri Jean Fuchs, din 1927, este considerată prima casă cubistă din Bucureşti.

CURS 2.7

Marcel IANCU (n.1902) Imobilul Solly Gold, strada Hristo Botev, nr. 38, 1934

CURS 2.7

Marcel IANCU (n.1902)

CURS 2.7

Marcel IANCU (n.1902) Vila Florica Chihăescu, bulevardul Kiseleff, nr.

49, 1930

CURS 2.7

Marcel IANCU (n.1902) Imobil Haimovici Vatarescu, Bucuresti

CURS 2.7

Horea CREANGA (n.1892)

Arhitectul este considerat cel mai important modernist roman, avand o serie variata de proiecte, desi a profesat o perioada destul de scurta de timp Este nepotul scriitorului Ion Creanga de unde se presupune ca si-a mostenit o serie din calitatile artistice. Este interesant de amintit faptul ca si Henrieta este fica lui Barbu Stefanescu Delarancea, deci avand, la fel, o descendenta culturala deosebita.

El face echipa de-a lungul carierei cu sotia sa, Lucia Creanga (prima femeie din Ro care a absolvit cursurile scolii B.A din Paris si a devenit arhitect) si fratele sau mai tanar Ion Creanga. In aceasta formula au castigat o serie de proiecte de concurs care i-au adus notorietatea. Trebuie mentionat de asemenea ca, Lucia este cea care s-a ocupat de promovarea, imaginea si functionarea biroului de arhitectura.

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

Horea CREANGA (n.1892)

Arhitectul realizeaza locuinta individuala a lui Petru Groza la Deva in anul 1927.

Desi se intrevad cateva dintre temele arhitecturii sale, exemplul este departe inca de claritatea proiectelor ulterioare. Arhitectura casei este influentata de Frank Lloyd Wright.

Volumetria este simpla si raportul fenestratiei fatadei principale cu zidaria, este in favoarea plinului.

Fatada posterioara, indreptata spre gradina si spre cetatea Devei este de o alta factura.

Aceasta discrepanta este pusa pe seama neomogenitatii echipei de proiectare.

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

Horea CREANGA (n.1892)

Se mai gasesc elemente decorative epurate, care completeaza compozitia volumelor.

Influentele sunt datorate academismului francez si stilului deco al epocii.

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

Horea CREANGA (n.1892)

Arhitectul realizeaza locuinta si atelierul sculptorului Cornel Medrea in anul 1929.

Acest proiect este un prilej de a specula prezenta luminii si spatialitatea.

CURS 2.7

Horea CREANGA (n.1892)

Proiectul vilei inginerului Ion Miclescu, realizata in anul 1930, este prima lucrare in care stilul sau asimilat extremei simplitati incepe sa se afirme.

Compozitia celor trei goluri de pe fatada principala si articularea acestei fatade cu cea laterata prin intermediul tamplariei de colt este considerata o lectie de compozitie modernista.

Raportul intre plin si gol si modul parcimonios de iluminare interioara constituie un exemplu deosebit.

CURS 2.7

Horea CREANGA (n.1892)

Spatiul interior completeaza aceasta compozitie volumetrica. Fiecare element este realizat astfel incat sa completeze ansamblul.

CURS 2.7

Horea CREANGA (n.1892)

Vila Bunescu se distinge prin calitatile spatiului interior, prin relatia intre functiunile aflate la niveluri diferite, legatura cu zona serviciilor rezolvata prin articularea celor doua volume, la a caror interferenta se afla accesul Compozitia concentreaza golurile pe fatade diferite si mizeaza pe contrastul dintre vitraje si mari suprafete pline.

Fatada dinspre strada se prezinta ca un plin imens corespunzator etajului si aticului terasei cu piscina. .

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

Horea CREANGA (n.1892)

Cladirea a beneficiat de o restaurare datorita unui beneficiar constient de valoarea cadirii. Sau pastrat compartimentarile si elementele, singurele elemente afectate fiind profilaturile fataadei, datorate termoizolarii imobilului.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

Horea CREANGA (n.1892)

scenografia interioara o regasim in exemple celebre de arhitectura, unde scara joaca, de asemenea, un rol important

CURS 2.7

Horea CREANGA (n.1892)

CURS 2.7

Horea CREANGA (n.1892)

In Romania problema crizei de locuinte nu devine o politica guvernamentala. Sunt cateva exemple in anii 1930 cand se construiesc locuinte ieftine pe credit pentru angajatii unor societati.

Creanga realizeaza in apropierea dezvoltarii din Vatra Luminoasa o suita de duplexuri cuplate remarcabile prin volumetria simpla si rezolvarea functionala.

Din pacare interventiile ulterioare au afectat imaginea si functionalitatea imobilelor.

CURS 2.7

Horea CREANGA (n.1892)

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

Horea CREANGA (n.1892)

Vila Savu este un proiect de locuinta in zona montana in care arhitectul a incercat o interpretare moderna a arhitecturii traditionale.

Este consideraat un bun exemplu in acest sens.

CURS 2.7

Horea CREANGA (n.1892)

Proiectul societatii Asigurarea Romaneasca ARO, va cunoaste un proces continuu de epurare de la faza concursului (1929) si pana la realizarea sa (1931).

El va constitui lansarea pe scara larga a arhitecturii moderne in Romania.

Solutia rezolva imbinarea volumelor adiacente diferite prin articularea unui volum vertical.

Ulterior in 1934-1935 ansamblul s-a completat pe langa locuinte si biruri cu o sala de cinematograf de circa 1000 de locuri si un bar la subsol.

CURS 2.7

Horea CREANGA (n.1892)

Imobilul de locuinte de lux se remarca prin compunere echilibrata, asimetrica a spatiilor in jurul nodului de circulatie.

Volumul este modelat prin tratarea in registre orizontale retrase pentru a obtine un efect de diminuare a masei construite.

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

Horea CREANGA (n.1892)

imobilul Ottulescu 1935-1936 Bucuresti

CURS 2.7

Horea CREANGA (n.1892) imobilul Malaxa-Burileanu, 1935-1937 Bucuresti

Acest proiect reprezinta lucrarea de maturitate a arhitectului.

Se pot distinge cateva dintre caracteristicile principale ale arhitecturii sale: - volumetrie simpla, redusa la formele primare - exprimarea simpla si concisa a functiunii - compunerea echilibrata a spatiilor in jurul nodului de circulatie - spatiul continuu realizat prin dispunerea la nivelul fatadei a spatiilor de locuit. Este singurul caz in care arhitectul a reusit datorita dimensiunilor generoase, sa propuna detasarea planului tamplariei de cel al structurii - unitatea tratarii volumetrice - proportia elementelor volumetrice - finetea profilaturilor ce contrasteaza cu masa volumului

CURS 2.7

Horea CREANGA (n.1892)

Imobilul, desi realizat in anii 1937-39, folosea inca o tipologie burgheza, avand accese separate si camere destinate servitorilor.

CURS 2.7

1940 – context istoric

1940-1944 o serie de legi antisemite vor interzice atat profesorilor cat si elevilor de origine evreiasca sa participe la cursuri.

1941 lovitura de stat legionara este inabusita de armata. Se instaureaza un regim militar in Romania 1943 armatele germane, romanesti si maghiare incep sa fie invinse pe frontul rusesc.

Incep bombardamentele aliatilor asupra Romaniei.

1944 Regele Mihai hotaraste iesirea Romaniei din Razboi si aresteaza guvernul Antonescu.

Luptand alaturi de aliati, Romania recucereste Transilvania.

1945-46 se formeaza guvernul condus de Petru Groza iar ulterior Gh. Gheorghiu Dej este ales secretar general al Partidului Comunist 1947 se dizolva partidele politice in afara PCRului. Regele Mihai abdica si paraseste tara. Se voteaza o noua constitutie si se fac o serie de reforme printre care nationalizarea.

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

1940 – arta

- la NY se formeaza o colonie de artisti in exil printe care Breton, Mondrian, dar si arhitecti ca W. Gropius sau Mies van der Rohe.

- Lucian Blaga publica Trilogia culturii 1946 o serie de artisti se intorc de la NY 1947 cultura in Romania va porni pe o alta directie, apar romanele Descult – Zaharia Stancu sau Mitrea Cocor a lui M. Sadoveanu

CURS 2.7

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

1940 arh. mondiala

- la NY este inaugurat Rockefeller Center 1946 Auguste Perret incepe reconstructia orasului Le Havre Jean Prouve concepe o serie de case prefabricate a caror asamblare nu necesita suruburi Frank Loyd Wright prezinta proiectul si macheta noului muzeu Guggenheim din New York

CURS 2.7

1940 arh. romania

1943 Cincinat Sfintescu publica lucrarea Supraurbanism in care prezinta urbanismul la scara nationala 1947 Octav Doicescu este cooptat in primul colectiv republican de proiectare ce realiezeaza o serie de studii pentru orasul Resita.

- ulterior institutele de proiectare nou formate vor trece la proiecte de sistematizare a localitatilor, la proiectarea noilor centre civice ce vor distruge o mare parte dintre centrele vechi ale oraselor si satelor.Procesul a fost facilitat si de distrugerile produse de cutremurul din anul 1977 - cu toate acestea, mai ales in prima perioada dupa razboi, se produc o serie de proiecte de valoare, unul dintre ele fiind proiectul litoralului romanesc, unde arhitectul Cezar Lazarescu a avut un rol aparte.

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior.

(Zahariade, 2009, p.43)

CURS 2.7

alti arhitecti ai perioadei Horea Creanga si Haralamb Georgescu vila Marelui Voievod Mihai 1932-1933 George Matei Cantacuzino vila Aviana 1932-1934 George Matei Cantacuzino hotel Belona 1933

CURS 8

Bibliografie

Carmen Popoescu (coord.)

2010

Spatiul modernitatii romanesti 1906-1947- catalog

Militza Sion

2012

Crezul simplitatii – Horea Creanga 1892-1943

Militza Sion

2009

Henrieta Delavrancea Gibory – arhitectura 1930-1940