CURS TA II- 2.3

„industrialization, the main creative force of the nineteenth century, produced the most degraded urban environment the word had yet seen; for even the quarters of the ruling classes were befoulded and overcrowded�

(Mumford 1961,447)

CURS 2.3 istorii SECOLUL AL XIX-lea politici de locuire

CURS 2.3

„industrialization, the main creative force of the nineteenth century, produced the most degraded urban environment the word had yet seen; for even the quarters of the ruling classes were befoulded and overcrowded�

(Mumford 1961,447)

evenimente - perioada marilor imperii s-a sfarsit ( imperiul otoman, austro-ungar, rus, spaniol si portughez incep sa decada) - epoca Razboaielor Napoleoniene (1799 -1815) dupa infrangerea de la Waterloo, Regatul Unit devine principala forta economica si politica.

- 1848 an revolutionar in Europa (Italia, Franta, Germania, Imperiul Austric si Tarile Romane) - 1859 Moldova si Tara Romaneasca proclama acelasi domnitor – practic se produce unirea celor doua principate romane.

- 1859 teoria evolutionista a lui Charles Darwin - 1861-1864 Razboilul de Secesiune in SUA - Romanitismul miscare artistica si filosofica aparuta spre sfarsitul secolului (Goethe, Turner, Delacroix, Eminescu) - mari descoperiri tehnice: locomotive cu aburi, telegraful, telefonul, dinamita, automobilul, etc.

CURS 2.3

industrialism si urbanism - saltul demografic - revolutia industriala - liberalismul - schimbarile sociale

„industrialization, the main creative force of the nineteenth century, produced the most degraded urban environment the word had yet seen; for even the quarters of the ruling classes were befoulded and overcrowded�

(Mumford 1961,447)

CURS 2.3

saltul demografic Birmingham 71 000(1800), 265 000(1850), 760 000(1900) Manchester 75 000(1800), 338 000(1850), 645 000(1900) UK 6 mil.(1750), 9 mil.(1800), 18 mil.(1850), 40 mil.(1900) In 1850 din 3 360 000 persoane care locuiau in mediul urban in UK, 1 337 000 erau nascute in alta parte.

„industrialization, the main creative force of the nineteenth century, produced the most degraded urban environment the word had yet seen; for even the quarters of the ruling classes were befoulded and overcrowded�

(Mumford 1961,447)

CURS 2.3

revolutia industriala - aceasta a fost una dintre cele mai importante perioade ale istoriei moderne.

- ea a survenit in perioade diferite pentru fiecare tara in functie de gradul de dezvoltare - Anglia a fost prima care a indeplinit conditiile (economice, politice, cultural-stiintifice) sa poata face trecerea de la o economie localamestesugareasca spre una internationalaindustriala.

„industrialization, the main creative force of the nineteenth century, produced the most degraded urban environment the word had yet seen; for even the quarters of the ruling classes were befoulded and overcrowded�

(Mumford 1961,447)

CURS 2.3

liberalismul - ansamblu de doctrine care tintesc spre libertatea politica a individului, a libertatii constiintei si a initiativei fiecarui individ.

-este opusa etatismului si mai tarziu socialismului si promoveaza libera initativa, libera concurenta si a initiativelor individuale.

- doctrina a dus printre altele la ideea de libertate religioasa, abolirea sclaviei, economia bazata pe liberul schimb.

„industrialization, the main creative force of the nineteenth century, produced the most degraded urban environment the word had yet seen; for even the quarters of the ruling classes were befoulded and overcrowded�

(Mumford 1961,447)

CURS 2.3

schimbarile sociale - se dezvolta o noua clasa privilegiata – burghezia capitalista, industriala si financiara.

- aceasta incearca sa preia puterea de la vechea nobilime de drept ereditar -apare in orase o clasa saraca formata din muncitori -patura mijlocie (mestesugarii) de obicei decade sau mai rar, intra in randul noii burghezii.

„industrialization, the main creative force of the nineteenth century, produced the most degraded urban environment the word had yet seen; for even the quarters of the ruling classes were befoulded and overcrowded�

(Mumford 1961,447)

CURS 2.3

Repercusiuni asupra locuirii urbane - dezvoltari urbane fara precedent - disparitia locuintei medievale a clasei mijlocii - criza arhitectural-stilistica - constientizarea problemelor

„industrialization, the main creative force of the nineteenth century, produced the most degraded urban environment the word had yet seen; for even the quarters of the ruling classes were befoulded and overcrowded�

(Mumford 1961,447)

CURS 2.3

dezvoltarile urbane - inainte de secolul al XIX-lea orasul reusise sa se autoregleze datorita unui echilibru organic.

- orasul industrial devine un adevarat magnet in special pentru populatia saraca.

- agricultorii gasesc o sursa de venit in noua industrie - mestesugarii (fosta clasa de mijloc) decade si ingroasa randurile saracilor - problemele depasesc posibilitatile de autoreglare de pana atunci.

„industrialization, the main creative force of the nineteenth century, produced the most degraded urban environment the word had yet seen; for even the quarters of the ruling classes were befoulded and overcrowded�

(Mumford 1961,447)

CURS 2.3

disparitia locuintei medievale a clasei mijlocii - locuinta clasei mijlocii a orasului preindustrial ( cea care unea productia si locuinta) dispare Apare orasul liberal (Leonardo Benevolo) a carui configuratie este determinata de: - marile lucrari industriale (periferia) - reteaua de circulatie - locuintele de inchiriat - periferiile sarace

„industrialization, the main creative force of the nineteenth century, produced the most degraded urban environment the word had yet seen; for even the quarters of the ruling classes were befoulded and overcrowded�

(Mumford 1961,447)

CURS 2.3

criza arhitectural stilistica Administratia pierde controlul orasului.

Arhitectii sunt pregatiti pentru o abordare doar din punct de vedere estetic.

Probleme noi: - retele edilitare - norme de igiena - ocuparea terenului - reteaua de circulatie - locuinta ieftina

„industrialization, the main creative force of the nineteenth century, produced the most degraded urban environment the word had yet seen; for even the quarters of the ruling classes were befoulded and overcrowded�

(Mumford 1961,447)

CURS 2.3

constientizarea problemelor Probleme: - aglomeratie - locuinte neiluminate/ventilate - insuficienta evacuarilor, canalizarii - conditii de locuit precare (boala, mortalitate infantila, speranta mica de viata, epidemii) -poluare olfactiva si sonora - dezordine - uratenie - incapacitatea de a genera sentimente de apartenenta si solidaritate

„industrialization, the main creative force of the nineteenth century, produced the most degraded urban environment the word had yet seen; for even the quarters of the ruling classes were befoulded and overcrowded�

(Mumford 1961,447)

CURS 2.3

tipologii timpurii Marele aflux de populatie spre centrele urbane industrializate a dus la masuri rapide de adaptare: conversia locuintelor clasei mijlocii sau mai rar, la construirea unor locuinte noi.

- tipurile de locuinta erau cele care puteau specula cererea mare, lipsa de spatiu si lipsa de venituri a noii populatii.

- acestea au fost fie locuinte sociale, fie locuinte ieftine destinate inchirierii iar ca tipologie erau in cea mai mare masura locuinte asezate spate in spate pe loturi inguste.

„industrialization, the main creative force of the nineteenth century, produced the most degraded urban environment the word had yet seen; for even the quarters of the ruling classes were befoulded and overcrowded�

(Mumford 1961,447)

CURS 2.3

tipologii timpurii – locuinte adaptate din locuinta rurala Tipologii de locuinte destinate inchirierii, finantate privat, pentru populatia saraca.

Adaptabile loturilor compacte, cu densitate mare.

Apar probleme majore, nesesizate pana acum la tipologiile cu densitate mai mica: - canalizarea insuficienta - scurgerile dimensionate incorect - apa potabila poluata

„industrialization, the main creative force of the nineteenth century, produced the most degraded urban environment the word had yet seen; for even the quarters of the ruling classes were befoulded and overcrowded�

(Mumford 1961,447)

CURS 2.3

tipologii timpurii De obicei, in tipologiile locuintei urbane s-au adaptat tipologii rurale.

Spre diferenta de aceastea, locuintele urbane nu beneficiau de curtea din spate (puteau avea foarte rar o mica curte de acces) iar modelele au involuat de la o locuinta pe mai multe niveluri spre apartamente de inchiriat, care aveau in spatiul de zi o zona de dormit.

„industrialization, the main creative force of the nineteenth century, produced the most degraded urban environment the word had yet seen; for even the quarters of the ruling classes were befoulded and overcrowded�

(Mumford 1961,447)

CURS 2.3

tipologii timpurii - back to backs Presiunea dezvoltarii si numarul mare de persoane au dus la tipologii care speculau densitatea spatiului construit.

- locuintele erau lipite pe trei laturi, astfel iluminarea naturala si ventilarea era satisfacuta doar de una, de obicei prost plasata.

- la parter era zona de zi si o mica bucatarie, iar la etaj erau plasate doua dormitoare.

- geamurile erau plasate spre curtea comuna si spre singura intrare - nu era posibila ventilarea transversala a spatiilor -in spatele curtii comune erau toaletele comune (aprox. 7 familii la o toaleta)

„industrialization, the main creative force of the nineteenth century, produced the most degraded urban environment the word had yet seen; for even the quarters of the ruling classes were befoulded and overcrowded�

(Mumford 1961,447)

CURS 2.3

tipologii timpurii - back to backs

„industrialization, the main creative force of the nineteenth century, produced the most degraded urban environment the word had yet seen; for even the quarters of the ruling classes were befoulded and overcrowded�

(Mumford 1961,447)

CURS 2.3

locuinte sociale - reglementate de stat In a doua jumatate a secolului al XIX-lea guvernul MB. s-a angajat sa reduca locuintele care nu corespundeau cu standardele minime.

In 1855 se adopta Actul de prevenire a epidemiilor si indepartare a problemelor cauzate de locuirea sub standard Pentru a se adapta normelor, dezvoltatorii imobiliari au creat modelul locuintei insiruite, pe doua niveluri cu baie si curte in spate.

Locuintele au fost bine construite, astfel, multe strazi complete, inca mai exista in orasele Marii Britanii.

- din lipsa spatiului, accesul se facea direct in spatiul de zi (parlor) care constituia si singura camera la nivelul parterului. La subsol erau de obicei depozitarile, iar la etaj dormitoarele.

„industrialization, the main creative force of the nineteenth century, produced the most degraded urban environment the word had yet seen; for even the quarters of the ruling classes were befoulded and overcrowded�

(Mumford 1961,447)

CURS 2.3

„industrialization, the main creative force of the nineteenth century, produced the most degraded urban environment the word had yet seen; for even the quarters of the ruling classes were befoulded and overcrowded�

(Mumford 1961,447)

CURS 2.3

New York locuinte destinate inchirierii Marele aflux de populatie a fost absorbit de locuinte destinate inchirierii.

Modelul initial era compus dintr-o serie de camere inguste aranjate in linie – locuinte vagon.

Accesul se facea printr-o scara centrala, fiecare apartament avand 3-4 camere si doar una dintre ele, plasata la strada/curte, avea iluminare si ventilare naturala.

Fiecare apartament era locuit de mai multe familii.

„industrialization, the main creative force of the nineteenth century, produced the most degraded urban environment the word had yet seen; for even the quarters of the ruling classes were befoulded and overcrowded�

(Mumford 1961,447)

CURS 2.3

New York locuinte destinate inchirierii Exemplul prezenat este un imobil avand cinci niveluri cu 126 de apartamente de doua camere.

Imobilul a constituit un cunoscut focar de delicventa si epidemii pana cand a fost demolat in 1896.

„industrialization, the main creative force of the nineteenth century, produced the most degraded urban environment the word had yet seen; for even the quarters of the ruling classes were befoulded and overcrowded�

(Mumford 1961,447)

CURS 2.3

New York Actul emis de Comisia de Sanatate si Locuinte a Statului NY in 1867 a dus la eliminarea din locuinte a spatiilor neventilate si aparitia tipologiilor avand curti de ventilatie.

Acum spatiile dormitoarelor au ventilatie naturala dar spatiile curtilor rar depasesc dimensiunile unor cosuri de fum.

De obicei locuintele de acest tip aveau cinci etaje peste un subsol – numarul maxim de niveluri fara lift.

„industrialization, the main creative force of the nineteenth century, produced the most degraded urban environment the word had yet seen; for even the quarters of the ruling classes were befoulded and overcrowded�

(Mumford 1961,447)

CURS 2.3

New York In urma unui concurs de arhitectura tinut in 1879 au rezultat o serie de proiecte prezentate publicului si care ofereau variante ale modelelor de locuinte.

- au statutat tipologia cu curtea de ventilatie dar au oferit variante mai mari in zona casei de scara.

- volumetria generala le-a adus denumirea de locuinte-gantera.

- au fost construite variante ale modelului pana la inceputul secolului al XX-lea.

„industrialization, the main creative force of the nineteenth century, produced the most degraded urban environment the word had yet seen; for even the quarters of the ruling classes were befoulded and overcrowded�

(Mumford 1961,447)

CURS 2.3

New York - dumbbell tenement / locuinte gantera

„industrialization, the main creative force of the nineteenth century, produced the most degraded urban environment the word had yet seen; for even the quarters of the ruling classes were befoulded and overcrowded�

(Mumford 1961,447)

CURS 2.3

New York - locuinte parc Ultimele decenii ale secolului al XIX-lea au facut trecerea spre locuintele care beneficiau de prezenta unor spatii verzi, a parcurilor.

- erau caracterizate in primul rand prin relatia cu spatiul verde, locuintele fiind organizate in jurul acestuia.

- aveau doar doua camere adancime ceea ce asigura ventilarea si iluminarea necesara.

- din pacate erau prea putine si nu puteau satisface cu adevarat nevoile unei populatii in crestere.

CURS 2.3

MAREA BRITANIE - orasul gradina - in spatiul cultural englez exista o directie de gandire de factura culturalista, care va duce la miscarea orasului gradina, promovata de Sir Ebenezer Howard in anul 1898.

- aceasta propunea un nou tip de urbanism, atent la formarea unor comunitati autosuficiente, inconjurate de centuri de spatiu verde si care contineau parti proportionate de locuinte, industrie si spatiu agricol.

- orasele satelit formau o comunitate de pana la 250 000 de persoane in unitati de 60 000 (orasul central) la 32 000 (orasele satelit) legate de inele si axe de circulatie.

„industrialization, the main creative force of the nineteenth century, produced the most degraded urban environment the word had yet seen; for even the quarters of the ruling classes were befoulded and overcrowded�

(Mumford 1961,447)

CURS 2.3

locuintele din suburbii Popularitatea locuintei urbane (insiruite) a inceput sa scada dupa mijlocul secolului.

Locuinta ideala a familiei devine treptat vila suburbana, la inceput in UK apoi in restul Europei si SUA. - tipologia vilei suburbane era un volum pe doua niveluri, avand accesul in holul central.

- parterul era ocupat de spatiile semipublice / de primire ale locuintei - subsolul era ocupat cu bucataria si depozitarile - etajul era destinat dormitoarelor si baii.

Modelul pezentat este o varianta cu bucataria aflata la parter.

„industrialization, the main creative force of the nineteenth century, produced the most degraded urban environment the word had yet seen; for even the quarters of the ruling classes were befoulded and overcrowded�

(Mumford 1961,447)

CURS 2.3

locuintele din suburbii secolul al XIX-lea este marcat de o lupta a stilurilor in arhitectura locuintei trecand de la neo-grecesc la neo-gotic si sfarsind cu Queen Anne.

- Stilul Queen Anne este in esenta un stil eclectic influentat de arhitectura domestica engleza. Era in esenta un mixaj intre elemente renascentiste si gotice (in UK) in timp ce in SUA vorbim de un stil colonial.

„industrialization, the main creative force of the nineteenth century, produced the most degraded urban environment the word had yet seen; for even the quarters of the ruling classes were befoulded and overcrowded�

(Mumford 1961,447)

CURS 2.3

locuintele din suburbii Din 1880 miscarea Arts and Crafts promoveaza importanta mestesugurilor si a designului in detrimentul copierii sterile a vechilor stiluri.

Pentru marirea profitului si specularea la maxim a terenului, antreprenorii au adoptat doua idei importante: prima este plasarea bucatariei in subsol iar a doua a fost alegerea tipologie de locuinte cuplate.

„industrialization, the main creative force of the nineteenth century, produced the most degraded urban environment the word had yet seen; for even the quarters of the ruling classes were befoulded and overcrowded�

(Mumford 1961,447)

CURS 2.3

locuintele din suburbii Modelul ofera o legatura rapida intre bucatarie si locul de luat masa, alaturi de o buna ventilare si iluminare naturala a bucatariei.

Arh. Norman Shaw a initiat modelul retelelor sanitare plasate pe fatada cladirii, pentru o mai buna igiena si interventie rapida pentru reparatii.

„industrialization, the main creative force of the nineteenth century, produced the most degraded urban environment the word had yet seen; for even the quarters of the ruling classes were befoulded and overcrowded�

(Mumford 1961,447)

CURS 2.3

Baron Haussmann - PARIS Un imens impuls dat locuirii urbane il constituie interventiile in tesutul vechi al Parisului facute de Haussmann. Aparitia bulevardelor largi, a promenadelor inverzite, a spatiilor largi au determinat ca locuinta urbana pariziana cu mai ulte apartamente sa fie un model ales de patura bogata care considera suburbiile mult prea indepartate de viata intensa a orasului.

Populatia Parisului: 640 000(1798), 2 300 000(1881) Un recensamant din 1881 releva faptul ca exista o densitate medie de 31 de persoane pe imobil ceea ce duce la faptul ca marea majoritate a populatiei Parisului traia in acel moment in locuinte colective inchiriate avand o densitatea imensa.

„industrialization, the main creative force of the nineteenth century, produced the most degraded urban environment the word had yet seen; for even the quarters of the ruling classes were befoulded and overcrowded�

(Mumford 1961,447)

CURS 2.3

PARIS – locuinta franta Daca in MB o anumita configuratie politica/sociala/economica a favorizat o anumita evolutie a locuirii spre o dezvoltare suburbana, pe continent, dimpotriva, a fost preferata locuinta urbana in cea mai mare parte.

Spre sfarsitul secolului locuinta urbana pariziana a evoluat intr-o directie aparte.

Locuintele urbane aveau fatade sofisticate spre bulevadrele largi, dotate cu incalzire centrala si lifturi, ele devin locuintele preferate clasei de mijloc si burgheziei nou formate.

„industrialization, the main creative force of the nineteenth century, produced the most degraded urban environment the word had yet seen; for even the quarters of the ruling classes were befoulded and overcrowded�

(Mumford 1961,447)

CURS 2.3

PARIS – locuinta franta La inceputul secolului al XIX-lea locuinta preferata a paturii bogate era un model mostenit din secolelel trecute unde locuinta era plasata in mijlocul terenului, intre curtea de acces si gradina.

Aceasta pozitia ii asigura intimitatea. Curtea de acces era destinata grajdurilor si locuintelor ingrijitorilor si era urmata de o curte de onoare care facea intrarea in casa.

Cele trei spatii dinspre curte erau cele semipublice (vestibul, sala de masa si o scara monumentala), destinate distractiei si primirii oaspetilor si erau dublate spre gradina de trei spatii cu un caracter mai privat.

„industrialization, the main creative force of the nineteenth century, produced the most degraded urban environment the word had yet seen; for even the quarters of the ruling classes were befoulded and overcrowded�

(Mumford 1961,447)

CURS 2.3

PARIS – locuinta franta Dupa jumatatea secolului al XIX-lea retelele de instalatii sanitare si mecanice au fost introduse in locuintele pariziene.

Exemplul este unul tipic al perioadei si putem discuta de cladiri de locuit avand un mixaj de functiuni. Aceasta a fost destinata initial clasei de mijloc.

Regulamentele locale prevedeau inaltimea totala a imobilului si inaltimea la care se afla cornisa. Parterul avea spatii comerciale si doua apartamente de dimensiuni diferite.

Etajele contineau cate doua apartamente care aveau toate spatiile importante la fatada principala. Acest fapt facea ca deservirea acestora sa fie mai putin facila. Chiar daca existau coridoare de acces in spatii, acestea erau astfel concepute incat sa poata comunica intre ele.

„industrialization, the main creative force of the nineteenth century, produced the most degraded urban environment the word had yet seen; for even the quarters of the ruling classes were befoulded and overcrowded�

(Mumford 1961,447)

CURS 2.3

PARIS – locuinta franta Aceste apartamente de lux plasate de-a lungul bulevardelor au constituit un model aproape general pana la izbucnirea Primului Razboi Mondial, cand activitatile comerciale au fost interzise si astfel intregul imobil devine exclusiv locuire.

„industrialization, the main creative force of the nineteenth century, produced the most degraded urban environment the word had yet seen; for even the quarters of the ruling classes were befoulded and overcrowded�

(Mumford 1961,447)

CURS 2.3

MAREA BRITANIE – locuinta Locuintele colective cu mai multe aparamente nu a constituit niciodata un model preponderent in Marea Britanie.

Exista cateva exceptii insa aceste modele sunt mult diferite de cele amintite anterior. De obicei apartamenul ocupa integul etaj si era accesat de pe o scara plasata in curte din spate.

„industrialization, the main creative force of the nineteenth century, produced the most degraded urban environment the word had yet seen; for even the quarters of the ruling classes were befoulded and overcrowded” (Mumford 1961,447)

CURS 2.3

MAREA BRITANIE – locuinta Numarul de apartamente in cladirile colective era mult diminuat.

De obicei erau patru apartamente, doua principale care ocupau demisolul si primele doua etaje si doua secundare, avand accesul de pe casa de scara, care ocupau ultimele doua niveluri.

La primele, accesul principal era la parter, in spatiie principale, subsolul continea bucataria si o serie de anexe, iar etajul spatiile private

CURS 2.3

MAREA BRITANIE – locuinta catering flats Acestea constituiau un model aparte. Erau formate din apartamente de dimensiuni diferite de la apartamente cu doua si pana la patru camere, fiecare avand un semineu. Din locuinta lipseau bucatariile, iar apartamentele aveau acces la o sala de mese comuna.

Aceasta era la subsol impreuna cu bucataria si anexele.

Exista un model destinat burlacilor, mai mic si din care lipseau spatiile de primire pentru ca acestia lipseau pe timpul zilei, singura masa servita in locuinta fiind micul dejun.

CURS 2.3

MAREA BRITANIE – locuinta catering flats Modelul Albany a fost unul dintre cele mai apreciate modele. Apartamentele contineau doua camere spre fatada principala iar in spate erau baile , holul si anexele.

Desi exista cateva exemple deosebite, locuintele colective nu au constituit niciodata un model pe scara larga in MB. Modelului I se reprosa prezenta multor apartamente care poluau aerul, puteau constitui surse de epidemii, zgomot si erau lipsite de siguranta.

CURS 2.3

MAREA BRITANIE – locuinta Modelul avea patru mari apartamente la fiecare nivel. Acestea erau accesate de pe o casa de scara comuna.

Pozitionarea spatiului destinat mesei pe fatada principala a facut ca deservirea dinspre bucatarie sa fie mai greu de facut. Modelele franceze au evitata acest aspect plasand spatiul destinat mesei inspre curte.

CURS 2.3

NEW YORK - apartamente Modelele de locuinte colective folosite la New York in a doua jumatate a secolului al XIX-lea constituie variante ale modeleleor franceze.

Modelele au fost adaptate conditiilor culturale dar mai ales financiare ale SUA. Au aparut o serie de modele hibride: - apartamente cooperative - apartamente studio - apartamente hotel - locuinte de lux

„industrialization, the main creative force of the nineteenth century, produced the most degraded urban environment the word had yet seen; for even the quarters of the ruling classes were befoulded and overcrowded�

(Mumford 1961,447)

CURS 2.3

NEW YORK - apartamente Modelul NY, desi inspirat din cele franceze nu este la fel de elegant. Ornamentatia este mai simpla, spatiile de receptie sunt mai mici, etc.

Dincolo de aceste aspecte, nu are flexibilitatea acestora, nu exista conexiuni intre spatiile principale decat prin hol.

CURS 2.3

NEW YORK - apartamente locuinte de lux Acesta este unul dintre cele mai interesante exemple.

Cele 65 de apartamente sunt de diferite marimi, de la 4 camere la 20. Acestea erau dotate cu energie electrica, incalzire centrala si lift.

Cladirea avea o sala speciala destinata evenimentelor, un beci depozit de vinuri, spatiu de joaca si un gimnaziu, gradini, spatii verzi si terenuri de tenis.

Spatiile principale (de primire a oaspetilorparlor, biblioteca si dormitorul principal) erau spre strada iar cele secundare (dormitoare, bucatarie, locul de luat masa si bai) inspre curte.

CURS 2.3

NEW YORK - apartamente locuinte de lux - Modelul in forma literei H avea plasata central casa de scara care constituia accesul spre patru apartamente pe nivel. Doua principale inspre strada si doua orientate spre curtea interioara.

Desi mai mici ca dimensiuni modelul era foarte bine structurat pentru a putea facilita servirea proprietarilor. Din zona destinata servitorilor foarte usor erau accesate spatiile principale,

CURS 2.3

„industrialization, the main creative force of the nineteenth century, produced the most degraded urban environment the word had yet seen; for even the quarters of the ruling classes were befoulded and overcrowded�

(Mumford 1961,447)

NEW YORK - apartamente apartamente studio – Acest model apare la solicitarea unor grupuri de artisti care voiau sa combine existenta unui studio de lucru cu confortul unor apartamente de calitate.

Spatiul destinat studioului era dublu ca inaltime si era plasat central, avand accesul in apropiere. Acesta era bordat de spatiile de zi la primul nivel si dormitoarele la urmatorul.

CURS 2.3

NEW YORK - apartamente apartamente hotel – Acestea erau alcatuite din apartamente fara bucatarie proprie. Erau insa dotate cu depozitari si chiar camere frigorifice pentru pastrarea alimentelor.

Acest model de dezvolta si datorita faptului ca legislatia prevedea norme mai usoare in cazul in care lipsea bucataria. De exemplu baile in acest model puteau fi spatii interioare fara ventilatie.

CURS 2.3

MAREA BRITANIE . model culturalist . locuinta individuala . periferia FRANTA . model progresist . locuinta colectiva . urbanitatea SUA . mixaj al modelelor . adaptare la conditii speciale

CURS 2.3

Bibliografie

Schoenauer, Norbert

2000

6,000 years of housing, Rev.&expanded ed., W.W Norton & Company, New York.

Worsley, Lucy

2012[2011]

If Walls Could Talk. An Intimate History of the Home, Faber and Faber Limited, London.