CURS TA II - 2.10

“The term design quality […] is, however, an ambiguous term and dificult to define. This consists of the broad characteristics thet make up new housing developments, such as site context, location, aestetical consideration, internal and external features, briefing requiremants and constraints.”

Matthew Cousins, Design QualitY in New Housing, 2009, p.3

LOCUIREA COLECTIVA – introducere – notiuni - repere

“The term design quality […] is, however, an ambiguous term and dificult to define. This consists of the broad characteristics thet make up new housing developments, such as site context, location, aestetical consideration, internal and external features, briefing requiremants and constraints.”

Matthew Cousins, Design QualitY in New Housing, 2009, p.3

actori

- locatari - arhitecti/designeri/proiectanti - client - autoritati

“The term design quality […] is, however, an ambiguous term and dificult to define. This consists of the broad characteristics thet make up new housing developments, such as site context, location, aestetical consideration, internal and external features, briefing requiremants and constraints.”

Matthew Cousins, Design QualitY in New Housing, 2009, p.3

CRITERII (2001 OLANDA) 1.diversitate spatiala – componenta fizica a cladirii (include si standarde, regulamente, diversitate tipologica, dimensiuni, forma si densitate) 2.functionalitate economica si sociala – investitii in infrastructura si spatii publice 3.diversitate culturala - activitati si functiuni comunitare 4. egalitate sociala – respectarea mixarii sociale si atentia la aspiratiile comunitatii 5.sustenabilitate - folosirea resurselor locale, regenerabile, in vederea unor constructii durabile atente la consum 6.atractivitate - caracteristici estetice, care include schema functionala si compunerea unitatilor interioare dar si a ansamblului exterior 7.scara umana - relatiile la scara urbana, cu tesulul de insertie, prezenta parcarilor, accesul la transportul in comun, etc.

“The term design quality […] is, however, an ambiguous term and dificult to define. This consists of the broad characteristics thet make up new housing developments, such as site context, location, aestetical consideration, internal and external features, briefing requiremants and constraints.”

Matthew Cousins, Design QualitY in New Housing, 2009, p.3

Marcus Vitruvius Pollio (sec. I – IC)

“The term design quality […] is, however, an ambiguous term and dificult to define. This consists of the broad characteristics thet make up new housing developments, such as site context, location, aestetical consideration, internal and external features, briefing requiremants and constraints.”

Matthew Cousins, Design QualitY in New Housing, 2009, p.3

(CABE) – Commission for Architecture and the Built Environment CALITATE 1. CARACTER - identitatea si compozitia schemei luand in calcul topografia si peisajul, panimetria, schemele compozitionale si functionale si calitatea arhitecturala 2.STRAZI / PARCARI / SPATII PIETONALE - retea stradala adecvata, rute pietonale, spatii publice, si trasee pentru biciclisti.

3.DESIGN si CONSTRUCTIE - spatii interioare si exterioare bine configurate si proportionate, potrivite pentru locuitori si conform normelor.

4.MEDIU si COMUNITATE - acces transport public, prezenta infrastructurii adecvate, servicii si functiuni comunitare.

“The term design quality […] is, however, an ambiguous term and dificult to define. This consists of the broad characteristics thet make up new housing developments, such as site context, location, aestetical consideration, internal and external features, briefing requiremants and constraints.”

Matthew Cousins, Design QualitY in New Housing, 2009, p.3

HOUSING DESIGN

1. CONTEXT A. SCHIMBAREA CLIMEI si reducerea emisiilor B. MODIFICAREA POPULATIEI - persoane singure (se estimeaza 80%) - persoane tinere -divorturi - cresterea numarului de persoane in varsta

“The term design quality […] is, however, an ambiguous term and dificult to define. This consists of the broad characteristics thet make up new housing developments, such as site context, location, aestetical consideration, internal and external features, briefing requiremants and constraints.”

Matthew Cousins, Design QualitY in New Housing, 2009, p.3

HOUSING DESIGN

2. STANDARDE A. Imbunatatirea conditiilor de locuit prin marirea spatiilor locuite si introducerea facilitatilor in cadrul unei singure unitati.

B. reducerea suprapopularii apartamentelor prin reducerea densitatii - prezenta lifturilor de la 3 etaje - fiecare apartament trebuie sa aiba o terasa adanca accesibila din living sau bucatarie - accesul la o gradina comuna ,

“The term design quality […] is, however, an ambiguous term and dificult to define. This consists of the broad characteristics thet make up new housing developments, such as site context, location, aestetical consideration, internal and external features, briefing requiremants and constraints.”

Matthew Cousins, Design QualitY in New Housing, 2009, p.3

HOUSING DESIGN 3. INFRASTRUCTURA

A. facilitati si infrastructura comunitara B. reteaua de transport public C. existenta sau propunerea rutelor pietonale si pentru biciclete

“The term design quality […] is, however, an ambiguous term and dificult to define. This consists of the broad characteristics thet make up new housing developments, such as site context, location, aestetical consideration, internal and external features, briefing requiremants and constraints.”

Matthew Cousins, Design QualitY in New Housing, 2009, p.3

HOUSING DESIGN 4. FORMA/ TIPOLOGII A. legatura locuinta / spatiu munca B. diversitate tipologica C. persoane singure si facilitati pentru persoane cu dizabilitati D. apartamentul / cladirea / ansamblul

“The term design quality […] is, however, an ambiguous term and dificult to define. This consists of the broad characteristics thet make up new housing developments, such as site context, location, aestetical consideration, internal and external features, briefing requiremants and constraints.”

Matthew Cousins, Design QualitY in New Housing, 2009, p.3

HOUSING DESIGN 5. CONSTRUCTIA A. eficienta energetica -reducerea consumului de energie si apa -folosirea materialelor locale regenerabile B. metode adaptate de constructie -prefabricarea

“The term design quality […] is, however, an ambiguous term and dificult to define. This consists of the broad characteristics thet make up new housing developments, such as site context, location, aestetical consideration, internal and external features, briefing requiremants and constraints.”

Matthew Cousins, Design QualitY in New Housing, 2009, p.3

HOUSING DESIGN 6. REFOLOSIREA - in Anglia 3.4% din spatiile locuite erau libere in 2001 renovarea si aducerea la standarde

“The term design quality […] is, however, an ambiguous term and dificult to define. This consists of the broad characteristics thet make up new housing developments, such as site context, location, aestetical consideration, internal and external features, briefing requiremants and constraints.”

Matthew Cousins, Design QualitY in New Housing, 2009, p.3

HOUSING DESIGN 7. CALITATEA DESIGNULUI - coduri pentru design - implicarea locuitorilor (adaptabilitatea locuintei sau implicarea in proces) - diversitate –scimbarea nevoilor

“The term design quality […] is, however, an ambiguous term and dificult to define. This consists of the broad characteristics thet make up new housing developments, such as site context, location, aestetical consideration, internal and external features, briefing requiremants and constraints.”

Matthew Cousins, Design QualitY in New Housing, 2009, p.3

HOUSING DESIGN 8. CONCLUZII - densitate mica – consum mare de spatiu si distante mari pana la facilitati urbane - densitate mare – costuri mari cu retelele, probleme sociale de adaptare densitatea medie – imbina avantajele si neajunsurile celor doua, dar pare cel mai echilibrat model.

- ambient de calitate - diversitate - adaptabilitate - conexiuni

PIATA LOCUINTEI COLECTIVE ACHIZITIE DE PE PIATA LIBERA Este in principiu o piata rigida, dictata de eficienta economica care inoveaza putin si nu ofera diversitate. Antreprenorii nu pot risca sa schimbe tipologiile, functionalitatea si modelele pentru ca totul se traduce in final in profit economic

LOCUINTE ACORDATE DE STAT Locuințele sociale au apărut nu atât ca locuințe ieftine, destinate păturii de jos a societății - sens care astăzi este cel mai cunoscut, oferind condiții bazice de locuire ci, mai degrabă, ca locuințe care propun altenative pentru rezolvarea unor probleme acute ale locuirii, produse în urma schimbării sociale și implicit a nevoilor.

LOCUINTA COLECTIVAÂ Insula romana

LOCUINTA COLECTIVA 01. Etape initiale

Charles Fourier – FALANSTERUL Andre Godin - FAMILISTERUL

LOCUINTA COLECTIVAÂ 01. Etape initiale Le Corbusier - Immeubles villas 1922 - Plan Voisin 1922-1925

LOCUINTA COLECTIVA 01. Etape initiale Constructivismul rus Proiectat de arhitecții Moisei Ginzburg și Ignaty Milinis în 1928, clădirea reprezintă un important capitol în dezvoltarea Moscovei. Construit pentru a găzdui angajații Comisariatului de Finanțe, Narkomfin a fost un laborator de experimentare socială și arhitecturală pentru a transforma locuința cetățeanului socialist ideal.

LOCUINTA COLECTIVA 01. Etape initiale CIAM – carta de la Atena 1933 Specificatii privind zonificarea oreselor: locuinte, munca, recreatie si transport.

De asemenea se fac specificatii privind tipurile de locuinte, amplasare lor, adiacenta fata de zonele de munca si tertrase de la arterele de circulatie si protejate de verdeata. De asemenea se specifica dimensiuni minime si orientarea fata de punctele cardinale entru o ilumiare corecta.

LOCUINTA COLECTIVAÂ 02. Modernism matur Le Corbusier Unite d'habitation-Marsilia 1952

LOCUINTA COLECTIVAÂ 02. Modernism matur Le Corbusier Unite d'habitation-Firmini 1955

LOCUINTA COLECTIVAÂ 02. Modernism matur Park Hill Flats, Sheffield. By Sheffield Corporation City Architect's Department (1961)

LOCUINTA COLECTIVA 02. Modernism matur la Tour Bois le Prêtre in 1959 (Paris)

LOCUINTA COLECTIVAÂ 02. Modernism matur Rotterdam, Ommoord-in-Aanbouw

LOCUINTA COLECTIVAÂ 03. critica modernismului Brutalismul - Robin Hood Gardens by the Smithson

LOCUINTA COLECTIVAÂ 03. critica modernismului Brutalismul

- Pruitt Igoe housing by Minoru Yamasaki

LOCUINTA COLECTIVA 03. critica modernismului Brutalismul – Moshe Safdie - habitat 67 – Montreal

LOCUINTA COLECTIVA 03. critica modernismului Metabolismul- miscare a arhitectilor japonezi desfasurata dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.

Dintre arhitecti putem aminti pe Kiyonori Kikutake, Kisho Kurokawa, Kenzo Tange sau Fumihiko Maki.

Teoriile vehiculate erau inspirate din ideologia miscarilor sociale, marxism si stiinte ale proceselor biologice.

Arch. Kisho Kurokawa - 1960 the “Agricultural City”

LOCUINTA COLECTIVA 03. critica modernismului Metabolismul- Nakagin Capsule Tower in Tokyo / Kisho Kurokawa

Proiectu realizat de arhitectul japonez Kisho Kurokawa, este un turn de birouri și locuinte, situat în centrul orașului Tokyo, Japonia. Finalizată în 1972, clădirea este un exemplu al Metabolismului japonez, o mișcare de arhitectură emblematică a renașterii culturale postbelice din Japonia. Acesta a fost primul exemplu de arhitectură in care este folosit sistemul de capsule individuale, construit pentru uz permanent.

LOCUINTA COLECTIVA 03. critica modernismului Metabolismul- Nakagin Capsule Tower in Tokyo / Kisho Kurokawa

Proiectu realizat de arhitectul japonez Kisho Kurokawa, este un turn de birouri și locuinte, situat în centrul orașului Tokyo, Japonia. Finalizată în 1972, clădirea este un exemplu al Metabolismului japonez, o mișcare de arhitectură emblematică a renașterii culturale postbelice din Japonia. Acesta a fost primul exemplu de arhitectură in care este folosit sistemul de capsule individuale, construit pentru uz permanent.

LOCUINTA COLECTIVA 03. critica modernismului ARCHIGRAM

Arhigram a fost un grup de arhitectură avangardist, format în anii 1960, format la Asociația de Arhitectură din Londra, care era neofuturist, anti-eroic și proconsumerism, inspirându-se din tehnologie pentru a crea o nouă realitate exprimată exclusiv prin proiecte utopice. Principalii membri ai grupului au fost Peter Cook, Warren Chalk, Ron Herron, Dennis Crompton, Michael Webb și David Greene.

In 1963 au susținut o expoziție intitulată Living Cities. Grupul a experimentat tehnologia modulară, mobilitatea naturala, spatiie capsula și idei inspirate dinprincipiile consumului de masa .

LOCUINTA COLECTIVA 03. critica modernismului ARCHIGRAM - Plug-in-City, Peter Cook, 1964

Plug-in-City este o mega-structură fără clădiri, fiind doar un cadru masiv în care locuințele sub formă de celule sau componente standardizate ar putea fi montate. .

LOCUINTA COLECTIVA 03. critica modernismului ARCHIGRAM - The Walking City, Ron Herron, 1964

The Walking City este format din cladiri inteligente sau roboti in forma unor gigantice masini continatoare care pot cutreiera orasele. Forma acestora este o combinatie intre insecte si masinarii si reprezinta io interpretare directa a sintagmei lui Le Corbusier “masina de locuit”. Masinariile erau independente dar se puteau conecta pentru a schimba locuitori sau a prelua resurse.4

.

LOCUINTA COLECTIVA 04. noi idei OMA – Rem Koolhaas

Lucrarea de capatai a arhitectului Rem Koolhaas ramane pentru multi Delirious New York. Aceasta reprezinta o viziune personala asupra produsului principal al arhitecturii americane – zgarienorul (skyscraper). In viziunea sa acesta neaga aproape orice lege functuinala si structurala existenta, creindu-si propriile regului de functionare.

Functiunile si etajele acestuia se succed fara nici o regula, locuintele se suprapun peste spatii comerciale, muzee, cinematografe, hoteluri sau tatre, intr-o agomerare care functioneaza perfect in aceasta noua lege. .

LOCUINTA COLECTIVA 04. noi idei OMA – Rem Koolhaas

Koolhaas gaseste similitudini intre proiectul unui hotel propus de Gaudi in anul 1909 si principiile zgarienorului – coaja exterioara formata din camere poate pastra stabilitatea ansamblului (structurala dar si functionala) indiferent ce modificari survin in miezul structurii. .

LOCUINTA COLECTIVA 04. noi idei MVRDV – WOZOCO Amsterdam

.

LOCUINTA COLECTIVA 04. noi idei MVRDV – SILODAM Amsterdam

.

LOCUINTA COLECTIVA 04. noi idei MVRDV – MARKTHAL Roterdam

.

LOCUINTA COLECTIVA 04. noi idei MVRDV – The MIRADOR Madrid

.

LOCUINTA COLECTIVAÂ 04. noi idei BIG - Copenhaga

.

LOCUINTA COLECTIVA 04. noi idei BIG – The MOUNTAIN Copenhaga

.

LOCUINTA COLECTIVA 04. noi idei BIG – VM Houses Copenhaga

.

LOCUINTA COLECTIVA 04. noi idei BIG – VM Houses Copenhaga

.

LOCUINTA COLECTIVA 04. noi idei BIG – 8 Houses Copenhaga

.

LOCUINTA COLECTIVA 04. noi idei BIG – 8 Houses Copenhaga

.

LOCUINTA COLECTIVA 04. noi idei BKK2 – Sargfabrik Viena 1996

.

LOCUINTA COLECTIVA 04. noi idei BKK2 – Sargfabrik Viena 1996

.

LOCUINTA COLECTIVA 04. noi idei UN Studio – IPARK, Daegu-Coreea de Sud 2012

.

LOCUINTA COLECTIVAÂ -strada interioara Le Corbusier

1952

MVRDV

1995

BIG

2005

LOCUINTA COLECTIVAÂ Dogarilor - ADNBA

LOCUINTA COLECTIVAÂ Dogarilor - ADNBA

LOCUINTA COLECTIVAÂ Dogarilor - ADNBA

HELP! LUMINA http://www.architectureadmirers.com/efficiently-controlling-of-the-light-and-shade-heating-and-cooling/ http://www.architectureadmirers.com/the-simple-guide-for-needed-number-of-recessed-lights/ STRUCTURA http://www.architectureadmirers.com/beam-and-slab-system-design-notes/ INSTALATII http://www.architectureadmirers.com/plumbing-details-you-may-find-interesting-and-helpful/ TIPOLOGII INTERIOARE http://www.architectureadmirers.com/feng-shui-bed-placement-tips-for-the-bedroom/ http://www.architectureadmirers.com/nine-basic-design-standards-for-kitchen/

http://www.architectureadmirers.com/