a product message image
{' '} {' '}
Limited time offer
SAVE % on your upgrade

Page 1

Home is hence a complex and multi-layered geographical concept. Put most simply, home is: a place / site, a set of feelings / cultural meanings, and a relations between the two. (Blunt, 2006)

CURS 2.02 LOCUINTA istoric, evolutie, caracteristici


CURS 2.2

a treia mediamorfoza - modelul celor trei perioade mediatice majore - cele trei mediamorfoze (perioadele de trecere spre: limbajul vorbit, limbajul scris Ĺ&#x;i limbajul digital) corespund cu modificarile produse in cultura care au determinat civilizatiile. - despre o istorie a locuirii nu putem discuta decat odata cu aparitia oraselor (centre urbane) acum undeva 6000 de ani.


CURS 2.2

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

NEVOI / LOCUIRE

Marc-Antoine Laugier sustine in lucrarea sa "Essai sur l'architecture" că arhitectura primordiala este compusa din trei componente ancestrale, simple si esențiale, : coloana, antablament și frontonul. In opinia sa, omul isi dorește umbra care sa-l protejeze de lumina soarelui și un adăpostul impotriva furtunii. Această imagine pe care o propune Laugier este mai degraba o viziune simbolica. Nevoile sau trebuintele sunt motorul oricarei activitati umane (LOCUIRE, arta, politica, economie, etc.)


CURS 2.2

Nu poți fi imun la mass media. Chiar și oamenii care nu citesc niciodată un ziar și nu au televizor sunt înconjurați de mesaje, fie ele doar reclame lipite de pereți, pe care nu le pot ignora. (Sorlin, 2002, p.31)

evolutie dezvoltarea civilizatiei = dezvoltarea cunosterii exista o serie de factori care determina evolutia in timp a locuintei: - cultura/civilizatie - tehnici de constructie - politic/social - economic - ecologic Amos Rapoport – House form and culture


CURS 2.2

Nu poți fi imun la mass media. Chiar și oamenii care nu citesc niciodată un ziar și nu au televizor sunt înconjurați de mesaje, fie ele doar reclame lipite de pereți, pe care nu le pot ignora. (Sorlin, 2002, p.31)

evolutie a locuintei

Amos Rapoport – House form and culture - materialul influenteaza forma dar nu o determina - deoarece locuinta este un fenomen cultural, forma si organizarea ii este determinata de complexul cultural in care este asezata - ambele aspectele: fizice (material, locatie, vreme, tehnici, etc.) cat si cele socio-culturale (cultura, obiceiuri, limbaj, etc) influenteaza locuinta, insa cele din urma sunt cele determinante. Modul de viata este aspectul important in determinarea formei: - nevoi primare - tipul de organizare al familiei - statutul femeii - relatia public / privat - relatiile sociale


CURS 2.2

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

LOCUINTE PREURBANE - SEZONIERE 1. locuinte efemere – societati nomade care traiesc din vanat si cules - putem discuta de un sistem rudimentar al constructiilor, avand asezari efemere.


CURS 2.2

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

LOCUINTE PREURBANE - SEZONIERE 2. locuinte temporare intamplatoare – societati nomade care incep sa speculeze ciclicitatea si sa intuiasca anumite ritmicitati ale prioadelor necesare vanatului si culesului - beneficiaza de un sistem mai avansat al constructiilor, avand cateva locuri prestabilite in cadrul locuintelor


CURS 2.2

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

LOCUINTE PREURBANE - SEZONIERE 3. locuinte temporare periodice – societati nomade care traiesc din pastorit dupa domesticirea animalelor - perioada sedentara creste dar este dictata de epuizarea resurselor de hrana necesara pentru animale si ciclicitatea anotimpurilor.


CURS 2.2

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

LOCUINTE PREURBANE - SEZONIERE

4. locuinte sezoniere – societati semi-nomade –pastorit si cultivarea terenului - legatura cu o anumita locatie devine mai importanta odata cu inceperea cultivarii terenului. - necesitatea de a se stabili un timp mai indelungat intr-un loc ii determina sa incropeasca forme incipiente de aparare si organizare a taberelor. - locuintele incep sa devina mai complexe, cu locuri clar stabilite pentru adapost si depozitari, unele avand mai multe spatii


CURS 2.2 LOCUINTE PREURBANE - SEZONIERE

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

5. locuinte semi-permanante – societati sedentare –cultivarea terenului (agricultura de subzistenta) - agricultura devine o ocupatie de baza insa inainte de descoperirea rotirii culturilor era necesar ca terenul sa fie schimbat periodic pentru o recolta satisfacatoare. - vorbim totusi de sisteme rudimentare folosite in agricultura. - agricultura era utilizata concomitent cu pastoritul si vanatoarea. - spatiile de locuit devin mai compexe, avand spatii intermediare interior/exterior, delimiari interioare, utilizandu-se tehnici avansate de constructie


CURS 2.2

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

LOCUINTE PREURBANE - elemente - simplitatea alcatuirii atat a constructiilor propriuzise cat si a organizarii ansamblului sau a incintelor destinate apararii. -acestea devin din ce in ce mai complexe odata cu cresterea perioadei de stationare a grupului/familiei intr-o locatie (odata cu implementarea agriculturii si necesitatea pastrarii recoltelor) - forma nu este determinata atat de mult de evolutia tehnicilor cat mai ales de resurse si obiceiuri religioase si culturale


CURS 2.2

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

LOCUINTE URBANE - PERMANENTE 6. locuinte permanante – societati agricole organizate economic si politic – apare surplusul/schimbul Membrii societatii depind de exploatarea pamantului si constituie o societate profund sedentara. Folosesc locuintele un timp indelungat – pe parcursul vietii, de cele mai multe ori locuinta adaposteste si dureaza in timp mai multe generatii. Celula de baza o constituie familia (organizare sociala) alaturi de o organizare politica - sat / oras /regiune Productia agricola specializata permite diviziunea muncii, cei care nu lucrau pamantul puteau fi folositi in alte categorii de munca . Populatia variaza intre cateva sute de persoane si cateva mii pe kilometrul patrat. Odata cu specializarea apare o detaliere mai buna a elementelor de constructie si o trecere dinspre asigurarea supravietuirii spre ideea de confort al locuintei


CURS 2.2

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

LOCUINTE - PERMANENTE Modelul reprezinta o tipologie generala a locuintei / ferma aflata intre o zona de munte (preponderent forestiera) si una deluroasa (agricola/cresterea animalelor) MATERIALE -fundatia din lespezi de piatra pentru protectia materialului lemnos al peretilor. -imbinari intre elementele din lemn la colturi - tencuita (cel putin pe interior) -acoperis din sita sau sindrila puternic inclinat constructie pe un singur nivel cu exceptia cazului cand, datorita pantei accentuate, se forma o pivnita zidita sub constructie


CURS 2.2

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

LOCUINTE - PERMANENTE Modelul reprezinta o tiologie generala a locuintei / ferma aflata intre o zona de munte (preponderent forestiera) si una deluroasa (agricola/cresterea animalelor)


CURS 2.2

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

LOCUINTE - PERMANENTE Modelul tipic al locuinței de campie este format din locuinta, depozitare (camara), grajd si depozitare (hambar), lipite intre ele liniar dar fara conexiune interioara. Este prezenta o prispa, orientata de obicei spre sud, care leaga functiunile Poate fi prezenta si configuratia in L, cu grajdul si hambarul formand o latura si locuinta si camara cealalata.


CURS 2.2

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

LOCUINTE URBANE – PERMANENTE influente ale societatilor orientale Civilizatiile timpurii s-au format de-a lungul marilor cursuri de apa unde au putut gasi atat paman fertil cat si elemente naturale care au oferit protectie. 1.vaile Tigrului si Eufratului in Mesopotamia 2.Valea Indusului in India si Pakistan 3.Valea Nilului in Egipt 4.Vaile fluviilor Hwang Ho si Yangtze in China


CURS 2.2

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

LOCUINTE URBANE – PERMANENTE influente ale societatilor orientale Structurile urbane se considera ca au aparut undeva in anii 4000 B.C. (existenta umana depasind un milion de ani) Populatia urbana a constituit pana de curand doar o mica fractiune din intreaga populatie. Se estimeaza ca pana in anii 1800 doar 3% din populatie locuia in localitati de peste 5000 loc. -1850 6.4 % -1900 13.6 % -1950 29.8 % -2015 54,4 % Datorita nivelului tehnologic al perioadei, locuintele urbane au fost concepute si realizate in stransa corelare cu fortele fizice/naturale, cu cele sociale si economice


CURS 2.2

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

LOCUINTE URBANE – PERMANENTE influente ale societatilor orientale Caracteristica principala era constituita de o structura spatiala aproape inchisa spre exterior, avand curte interioara si o orientare interioara a spatiilor locuite.


CURS 2.2

LOCUINTE URBANE – PERMANENTE influente ale societatilor orientale Exista patru factori care au determinat raspandirea generala a modelului: - psihologic – modelul ofera intimitate familiei atat in ceea ce priveste activitatile interioare dar si protectia bunurilor; -economic – modelul permite cea mai mare densitate de unitati in contextul in care spatiul protejat al cetatii era limitat - climatic – modelul permite controlul climatic in zone cu conditii exterioare extreme - religios – curtea reprezenta modelul paradisului/oazei avand dimensiunile limitate pe orizontala pe cand dimensiunea verticala ramane infinita.


CURS 1.8

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

LOCUINTE URBANE - PERMANENTE Structurile urbane grecesti- polisul (entitate urbana/-rurala) se definesc undeva intre anii 900 si 600 I.C. Orasele grecesti sunt distruse de invazii de-a lungul timpului Miletul in 404 IC, Atena in 480 IC. Athena este refacuta dupa planurile organice vechi, urmand modelul vechii dezvoltari. In schimb Miletul alege un model nou realizat se pare de arhitectul Hippodamus si care va constitui modelul viitoarelor sale refaceri pana tarziu in epoca romana. Componentele principale ale orasului sunt constituite de Acropola (centrul religios, institute religioase si culturale) - ultimul bastion aparat in cazul invaziilor si mult timp singurul fortificat, agora (centrul vietii politice),teatrul sau gimnaziul.


CURS 1.8

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

LOCUINTA GRECEASCA Structura spatiala initiala a locuintei rurale tipice – megaronul, era formata de obicei din trei incaperi, deschise una spre cealalta. Ultima incapere, cea mai indepartata, era destinata vetrei si avea de obicei o deschidere partiala a plafonului. Acest spatiu era deschis spre un vestibul care la randul sau se deschidea spre un antevestibul si spre exterior. Acest model a fost intens folosit, prezenta sa pe scara larga fiind facilitata de existenta unei clime blande.


CURS 2.2

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

LOCUINTA GRECEASCA CU PERISTIL Desi modelul putea varia foarte mult, se pot desprinde cateva reguli generale: existenta unui portic indreptat spre sud spre o curte interioara, zidaria era realizata din caramida iar acoperisul era din materiale ceramice. De obicei coloanele erau realizate din lemn. Planimetria casei grecesti releva viata familiei dar mai ales, rolul femeii in societatea antica. Aceasta era stapana casei si doar in cazuri rare parasea locuinta. De asemenea casa e expresia protectiei vietii de familie. Casa era zonificata atat intre functiuni de zi si noapte cat si intre o zona a barbatilor si una a femeilor.


CURS 2.2

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

LOCUINTA GRECEASCA CU PERISTIL Desi modelul putea varia foarte mult, se pot desprinde cateva reguli generale: existenta unui portic indreptat spre sud spre o curte interioara, zidaria era realizata din caramida iar acoperisul era din materiale ceramice. De obicei coloanele erau realizate din lemn. Planimetria casei grecesti releva viata familiei dar mai ales, rolul femeii in societatea antica. Aceasta era stapana casei si doar in cazuri rare parasea locuinta. De asemenea casa e expresia protectiei vietii de familie. Casa era zonificata atat intre functiuni de zi si noapte cat si intre o zona a barbatilor si una a femeilor.


CURS 2.2

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

LOCUINTA GRECEASCA CU PERISTIL Modelul casei cu peristil devine modelul principal, inlocuind megaronul (o structura hala). Elementul principal era constituit de o curte ce organiza accesul si iluminarea spatiilor adiacente, bordata pe laturi cu coloane. Imagine simpla spre stada, fara deschideri. Intrega casa se deschidea spre interior (model oriental). Modelul vitruvian are doua curti: adronitis – in apropierea acesului principal, destinata barbatilor avea scopul primirii oaspetilor gynaeconitis – protejata, aflata in spate, destinata femeilor, era zona familiei


CURS 2.2

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

LOCUINTA ROMANA Modelul constituie un derivat al modelului grecesc si etrusc Modelele locuintei urbane romane antice sunt impartite in doua categorii: - domus – locuinta individuala a nobililor. Dimensiunea acestora diferea in functie de situatia financiara . - insulae – locuinte colective urbane pentru populatia saraca. Marea majoritate a populatie locuia in aceste imobile colective.


CURS 2.2

LOCUINTA ROMANA – STRUCTURA URBANA Suprafata destinata spatiului public ocupa in medie 21% din suprafata totala a localitatii. Locuintele ocupau 63%, in timp ce spatiile exterioare ale curtilor 16%. Prin procentele de ocupare, densitate, configuratie si organizare, locuita romana era inspirata din locuintele orientale.


CURS 2.2

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

LOCUINTA ROMANA CU ATRIUM

Pompeii era un oras de aproximativ 30 000 de locuitori si a fost acoperit de lava, odata cu eruptia vulcanului Vezuviu in 79 IC. Populatia era instarita si apartinea clasei “de mijloc” a societatii romane. Era un oras fortificat, cu strazi pavate si trotuare inaltate fata de strada.


CURS 2.2

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

LOCUINTA ROMANA CU ATRIUM Modelul locuintei nobiliare constituie un derivat al modelului grecesc si etrusc. Varianta combinata avea doua curti, una mai mica in apropierea intrarii (atrium) si una in spate (peristil), mai mare si cu un caracter mai privat Fatada simpla avea totusi cateva deschideri si uneori chiar un mic spatiu comercial. In contrast cu exteriorul simplu, interiorul era bogat decorat si fatuos:podelele erau din marmura, peretii decorati cu fresce iar tavanele din lemn erau aurite. Spatiile din jurul atrumului erau destinate oaspetilor si sclavilor pe cand cele din jurul peristilului – familiei. Spre deosebire de curtile grecesti – atriumul era acoperit cu iedera si vita de vie.


CURS 2.2

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

LOCUINTA ROMANA CU ATRIUM

Fatada simpla avea totusi cateva deschideri si uneori chiar un mic spatiu comercial. In contrast cu exteriorul simplu, interiorul era bogat decorat si fatuos:podelele erau din marmura, peretii decorati cu fresce iar tavanele din lemn erau aurite. Spatiile din jurul atrumului erau destinate oaspetilor si sclavilor pe cand cele din jurul peristilului – familiei. Spre deosebire de curtile grecesti – peristilul era acoperit cu iedera si vita de vie.


CURS 2.2

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

LOCUINTA URBANA OCCIDENTALA IN PERIOADA MEDIEVALA Odata cu caderea Imperiului Roman datorata invaziilor popoarelor migratoare (sec V DC.), Europa intra intr-o perioada de recesiune. Regrupata in mici orasele, structuri urbane reduse, intreag modelul urban se redefineste.


CURS 2.2

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

LOCUINTA URBANA OCCIDENTALA

Ruptura principala in cazul locuintei o constituie ruptura fata de modelul oriental (cu curte interioara). Locuinta occidentala se deschide spre exterior (strada si piata) si se va constitui intr-un model nou.


CURS 2.2

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

LOCUINTA URBANA OCCIDENTALA Suprafetele ocupate de orasele medievale erau foarte reduse din motive economice dar si de siguranta. Acestea au facut ca, de multe ori acestea sa foloseasca si sa paraziteze structuri antice precum vechile amfiteatre.


CURS 2.2

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

LOCUINTA URBANA OCCIDENTALA Nu doar amfiteatrele au constituit structuri suport pentru noile dezvoltari. Palatul Imparatului Diocletian este folosit in noua dezvoltare a orasului Split. Strazile au fost ingustate petnru a face mai mult loc cladirilor dar au fost crutate Templul lui Jupiter si mausoleul imparatului. Primul este transformat intr-un baptisteriu si al doilea in catedrala.


CURS 2.2

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

LOCUINTA URBANA OCCIDENTALA Apararea devine prima preocupare in cadrul orasului si a locuintei. Aceasta preocupare e reliefata foarte bine in modelele timpurii ale locuintei-turn cu ferestre mici, creneluri si sisteme de aparare. Intrarea era de obicei la nivelul superior, facilitata de o scara de lemn. Odata aceasta inlaturata era practic imposibil de intat in locuinta. Desi ambele modele ale locuitei (oriental si occidental) vizau in esenta siguranta familiei, fiecare se raporta la conditii reale complet diferite. Alaturi de locuinta turn un alt model il constituia locuinta rurala, model puternic influentat de conditiile de mediu si munca.


CURS 2.2

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

LOCUINTA MEDIEVALA TIMPURIE Exemplele sunt putine datorita faptului ca marea majoritatea erau construite din lemn. Structura caselor era foarte simpla. Cateva camere pe fiecare nivel ce se deschideau una spre cealalta (coridoarele nu au aparut inca). Deschiderile erau acoperite de obloane din lemn. Sticla nu era folosita.


CURS 2.2

LOCUINTA MEDIEVALA TIMPURIE Locuinta turn era in esenta o mica fortareata. Partea zidita este mai veche in schimb acoperirea din lemn dateaza din 1500. Se presupune ca intrarea de la nivelul solului ar fii fost facuta mult mai tarziu, initial subsolul fiind accesat doar din interior.


CURS 2.2

LOCUINTA MEDIEVALA TIMPURIE Modelul constituie un exemplu de locuinta turn din Europa de Sud. La nivelul solului depozitarea era accesibila doar din exterior pe cand primul nivel – bucataria si cuptorul era accesate pe o scara exterioara. Cuptorul era un model vechi plasat in grosimea zidului si fara cos. Fumul era evacuat prin perete. Restul nivelelor erau legate pe interior si erau camerele destinate familiei. Forma deschderilor permitea apararea in cazul unui atac


CURS 2.2

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

LOCUINTA MEDIEVALA MIJLOCIE Perioada de conflict a dus la perfectionarea elementelor de aparare ale constructiilor.


CURS 2.2

LOCUINTA MEDIEVALA MIJLOCIE Evolutia sistemelor de aparare ale bisericii fortificate de la Dealu Frumos. Se presupune existenta unor influente saxone si teutone in sistemele de aparare ale bisericilor fortificate transilvanene.


CURS 2.2

LOCUINTA MEDIEVALA MIJLOCIE Mediasul constituie un model al oraselor fortificate germane. Existenta puternicelor ziduri de aparare, a turnurilor de aparare a portilor detinute de breslele orasului, Fortificatia bisericii constituia ultima linie de aparare odata ce s-a trecut de primul rand de ziduri. In incinta fortificata erau locuinte si depozite de armament si hrana necesare apararii si supravietuirii.


CURS 2.2

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

LOCUINTA MEDIEVALA MIJLOCIE DUBROVNIK Orasul s-a dezvoltat in intrega perioada a Evului Mediu si datorita facilitatilor primite in comertul cu statele vecine si pozitiei sale, orasul creste permanent.


CURS 2.2

LOCUINTA MEDIEVALA MIJLOCIE DUBROVNIK Populatia era divizata in trei clase distincte: nobilii, citadinii si taranii. Incendiul din 1292 distruge marea majoritate a locuintelor realizate din lemn si permite restructurarea orasului prin regulamente noi.


CURS 2.2

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

LOCUINTA MEDIEVALA MIJLOCIE DUBROVNIK Noile cartiere de pe versanti, inaccesibile transportului, sunt legate de piata comerciala de o artera. Se construiesc cladiri publice importante.


CURS 2.2

LOCUINTA MEDIEVALA MIJLOCIE DUBROVNIK Odata cu scaderea influentei Venetiei si suzeranitatea Ungariei, orasul cunoste o noua dezvoltare mai ales dupa retragerea puterii maghiare din regiune. Orasul este intarit si modernizat. Locuinta tipica era constituita din imobile cu trei niveluri, asezate pe panta si avand un acces lateral. Nivelul principal (piano nobile) – primul etaj, continea spatiile publice, avand la nivelul strazii spatiile comerciale. La al doilea nivel erau spatiile private – dormitoarele iar in pod bucataria si camerele servitorilor.


CURS 2.2

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

LOCUINTA MEDIEVALA MIJLOCIE ROTHENBURG Orasul devine liber si incepe sa se dezvolte in anul 1172. Era un oras fortificat, cu patru porti de intrare si avea 13.8 hectare. In anul 1204 orasul se extinde in exteriorul primei incinte.


CURS 2.2

LOCUINTA MEDIEVALA MIJLOCIE ROTHENBURG Locuinta are trei faze de dezvoltare -Turnul dateaza din secolul al XIII-lea si constituia o locuinta turn timpurie.Fiecare etaj era o singura camera. A doua faza o constituie alipirea unei cladiri tip hala de turnul existent. Acesta constituie o legatura intre cele doua si adauga o serie de spatii private. Ultima faza e alipirea unei constructii avand doua niveluri, avand grajdurile la parter si depozitari pentru grane (acest fapt arata ca locuitorii oraselor aveau terenuri cultivate in afara localitatilor aparate).


CURS 2.2 .

LOCUINTA MEDIEVALA MIJLOCIE ROTHENBURG Locuinta este una tipica pentru modelul occidental. Spre strada se afla corpul principal ce are la parter trecerea atat a vehiculelor cat si a oamenilor spre spatiile locuintei. Familia ocupa cladirea din fata, la primul nivel fiind spatiile de primire iar la cele superioare camerele destinate odihnei. In spate, adiacente curtii se afla spatiile grajdurilor, depozitarile si spatiile servitorilor. Desi modelul are curte interioara aceasta nu este destinata familiei ci este o curte utilitara. Spatiile familiei sunt indreptate spre exteriorul public.


CURS 2.2

.

LOCUINTA MEDIEVALA TARZIE Locuinta era a unui legator de carti si gazduia 15 persoane, membrii ai familiei si ucenici sau servitori. Locuinta era plasata spre strada si construita avand o structura din lemn, umpluta cu zidarie de caramida. Anexele din spate erau din lemn. Spre strada erau plasate bucataria, zona de zi si camera servitoarei, in spate fiind atelierul si anexele. La etaj erau spre strada doua dormitoare care flancau o camera destinata distractiei, plasata chiar desupra camerei de zi. In spate erau plasate depozitarile.


CURS 2.2

.

LOCUINTA MEDIEVALA


CURS 2.2

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

RENASTERE LOCUINTA - Sistemul defensiv medieval este depasit de dezvoltarea armelor de foc. Costrurile pentru transformarea acestora este urias pentru fiecare oras. - Dezvoltarea stiintelor, fizicii, matematicii si filosofiei. - Incepe epoca marilor descoperiri geografice, o perioada plina de avant economic si cultural, descoperirile aducand in Europa noi soiuri de legume, cereale, animale, cantitati uriase de mirodenii, aur sau pietre pretioase. Perioada a constituit insa, in acelasi timp, o epoca militara de cucerire deosebit de cruda si salbatica, o perioada politica intunecata.


CURS 2.2

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

RENASTERE LOCUINTA In urbanism apar modele de orase ordonate, care speculeaza perspectiva larga, organizarea spatiului urban in jurul pietelor. Regulile perspectivei fac ca tramele sa devina ordonate, fronturile continue si intrarile in piete sa devina centrale, tocmai pentru o mai buna perspectiva asupra monumentului plasat central.


CURS 2.2

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

RENASTERE LOCUINTA

Putine orase noi au fost construite in aceasta perioada. Apar reguli noi in urbanism: - bulevarde si strazi largi si drepte care sa ordoneze sistemul urban si sa ofere vederi/perspective - structura urbana in forma tablei de sah - aparitia pietelor urbane ca spatii destinate publicului Planul lui Christopher Wren nu a fost niciodata realizat. In schimb la Paris Baron Haussmann a reusit sa-si impuna sistemul.


CURS 2.2

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

RENASTERE LOCUINTA

Karlsruhe este un model de interventie ordonatoare in tesutul istoric.


CURS 2.2

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

RENASTERE LOCUINTA

Apare ideea (Paris / Londra) pietelor rezidentiale - imobile construite in jurul unor spatii monumentale. Fatadele monumentale si repetitive ofereau un fundal scenei urbane.


CURS 2.2

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

RENASTERE LOCUINTE URBANE - PERMANENTE

Piata Reginei era de forma patrata, avand in mijloc un bazin cu apa. Spre fatada erau plasate camerele semipublice (zona de zi sau salonul) iar spre curte dormitoarele


CURS 2.2

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

RENASTERE LOCUINTE URBANE

Nevoile sau trebuintele sunt motorul oricarei dezvoltari


CURS 2.2

.

RENASTERE LOCUINTA

noile locuintei tipice engleze: -subsol/demisol – camerele servitorilor, depozitari, in spatele curtii fiind bucatariile si camarile - primul nivel si imediat urmatorul era ce public unde erau primiti oaspetii si se desfasura viata sociala a familei - ultimele niveluri erau cele ale familiei si zona de noapte


CURS 2.2

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

LOCUINTA URBANA Edinburgh


CURS 2.2

LOCUINTA URBANA RENSTERE In spatiul occidental locuinta “privata� a evoluat ca rezultat al separarii vietii publice de cea privata. Dupa L. Mumford, locuinta in acesta perioada devine separata de spatiul de lucru, devine ceea ce inseamna de atunci incolo locuinta urbana a clasei de mijloc. Odata cu aparitia speculatorilor imobiliari, locuinta devine un adevarat produs de masa.


CURS 2.2 LOCUINTA URBANA RENASTERE Bartolomeo Scappi - gravura din cartea de bucate 1570 -


CURS 2.2

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

LOCUINTE URBANE

Separarea muncii de viata de familie duce la cresterea rolului femeii in locuinta. Noul mobilier baroc plin de oglinzi, argintaria si intreaga viata sociala duce la sporirea aportului muncii servitorilor. Intreg spatiul trebuia ingrijit permanent. Daca clasa de mijloc si cea superioara traieste conform modelului amintit, marea majoritate a populatiei locuieste in locuinte asemenea celor din evul mediu.


CURS 2.2

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

FRANTA LOCUINTE URBANE

Modelul locuintei burgheze nu este chiar identic in intrega europa. Lipsa unor dezvoltari asemenea celor engleze a facut ca sistemul sa fie adaptat in restul europei. Lipsa unor piete, de exemplu, in Franta face ca aceste locuinte sa propuna o curte verde in spate. De asemenea, pozitia camerelor destinate servitorilor difera intre modele de la ocuparea subsolului in unele modele sau ocuparea podului in celelalte.


CURS 2.2

SUA LOCUINTE URBANE - PERMANENTE

In dezvoltarile urbane tarzii ale Americii au fost folosite modele importate din Anglia. Totusi aici lipsea subsolul. Bucataria era de cele mai multe ori plasata in curte.


CURS 2.2

SUA LOCUINTE URBANE - PERMANENTE

Locuintele erau realizate fie din lemn (cele mai multe) fie din caramida. Se produc o serie de mari incendii datorita materialalor folosite, incendii care vor duce la restructurarea regulementelor dar si la adoptarea unor noi sistele urbane ce vor face cunoscute orasele americane in secolul XX.


CURS 2.2


CURS 2.2

Bibliografie

Schoenauer, Norbert

2000

6,000 years of housing, Rev.&expanded ed., W.W Norton & Company, New York.

Worsley, Lucy

2012[2011]

If Walls Could Talk. An Intimate History of the Home, Faber and Faber Limited, London.

Rapoport, Amos

2002[1969]

House Form and Culture, Prentice Hall

Profile for Clau Toma

CURS TA II - 2.2  

CURS TA II - 2.2  

Advertisement