Focus bancar Factoringul presupune acordarea de finanþare pe baza facturilor ce urmeazã a fi achitate de debitori solvabili. Cum situaþia financiarã a companiilor s-a înrãutãþit în ultimii ani, finanþatorii au devenit mai prudenþi. În 2009, când pieþele construcþiilor ºi a transporturilor au înregistrat un declin brusc, facturile emise de jucãtorii din domeniu nu au mai putut fi luate in calcul pentru factoring. „Mulþi debitori, ai cãror indicatori financiari s-au deteriorat nu au mai fost eligibili. Ulterior însã, lucrurile au început sã revinã. Din 2010, chiar pe zonele unde riscul pãrea foarte mare, avem semnale cã lucrurile se reiau”, a precizat Bogdan Roºu, director general al companiei NextCapital ºi preºedintele Asociaþiei Române de Factoring (ARF).
Retail-ul - pe primul loc Factoringul nu este un domeniu restrictiv. Practic orice companie care are de încasat o sumã de bani pe baza unei facturi poate apela la finanþare prin factoring. Cu toate acestea, specificul pieþei din România a trasat câteva linii majore în funcþie de care se deruleazã activitatea de factoring. Cei mai mulþi clienþi vin din zona de retail, unde facturile au termen de platã de 30-90 zile, însã furnizorii nu pot aºtepta atât de mult pentru încasarea banilor. La polul opus se aflã companiile farmaceutice. Chiar dacã domeniul este extrem de dezvoltat, companiile de factoring evitã acest sector. „Sumele facturate sunt plãtite de stat, cu întârziere, de aceea sectorul farma nu este un client al companiilor de factoring”, a precizat Roºu. Conform reprezentanþilor ARF, factoringul presupune finanþarea imediatã a unui procent
mediu de 80% din valoarea facturilor prezentate, pe o perioadã cuprinsã, în general, între 30-90 de zile. Dupã aceastã perioadã, la plata facturii de cãtre debitor, clientul primeºte ºi restul de 20%. Pentru facilitatea acordatã, compania de factoring percepe un comision ºi o rata de dobândã, costurile fiind însã similare ca ºi nivel finanþãrilor clasice prin credit.
Asigurãrile de risc de credit - colac de salvare împotriva ºocurilor Într-o perioadã în care insolvenþa partenerilor de afaceri este la un minut distanþã, iar legislaþia nu þine partea creditorilor, un scut de proþectie poate veni din zona asigurãrilor de credit ºi a factoringului. Cele douã produse sunt mai degrabã complementare ºi oferã siguranþa încasãrii sumelor facturate ºi lichiditate imediatã. Asigurãrile de risc de credit sunt prea puþin cunoscute ºi utilizate de companiile din România. Chiar dacã beneficiile oferite sunt multiple ºi pun la adãpost firmele de eventuale ºocuri, astfel de asigurãri sunt cãutate abia în perioade de crize. Acest tip de asigurare presupune plata unei prime cãtre o companie specializatã. Aceasta din urmã se obligã sã plãteascã clientului contravaloarea facturilor emise cãtre diverºi debitori, dacã datoriile nu sunt achitate la scadenþã. Nu doar propria insolvenþã ar trebui sã îngrijoreze antreprenorii, ci în aceeaºi mãsura ºi insolvenþa partenerilor. Dacã în cazul anumitor debitori, firmele îºi iau de la început riscul de a nu mai primi, inte-
gral sau parþial, banii facturaþi, adevãratele probleme apar în cazul în care un partener vechi ºi sigur oferã surpriza neplãþii. „În ultimii trei ani, în România am avut 650 de cazuri de default. Dintre acestea, 20% au reprezentat cazuri de debitori care pânã în ultima zi au plãtit toate datoriile anterioare la timp, dar la momentul scadenþei facturii au dispãrut, fãrã sã lase mãcar loc de acþiuni juridice”, a precizat Makis Tzeis, directorul general al Atradius Credit Insurance. Conform calculelor Atradius, pentru o astfel de pierdere de 50.000 euro, la o ratã de profit de 4%, compania ar trebui sã genereze o cifrã de afaceri suplimentarã de 1,25 milioane de euro pentru a compensa. „Evaluarea riscului este baza oricãrei activitãþi de credit. Într-o perioadã în care insolvenþa este la doar un minut departare ºi legislaþia nu protejeazã creditorul, este important sã fim pregãtiþi”, a precizat Dan Stoica, preºedintele RomFactor. Conform acestuia, factoringul ºi asigurarea de risc de credit sunt douã produse complementare, care pot pune la adãpost companiile în faþa pierderilor. Produsele de asigurare nu oferã doar protecþie, dar îmbunãtãþesc ºi situaþia financiarã a companiei care le achiziþioneazã. Poliþele de asigurare de risc de credit funcþioneaza de multe ori ºi ca garanþii pentru obþinerea de finanþare de la bancã sau de la o companie de factoring. Atâta vreme cât finanþatorul are siguranþa cã la momentul scadenþei, clientul va încasa banii, fie de la propriul debitor, fie de la firma de asigurare, acordarea finanþãrii devine mult mai facilã.
Nr. 12 • aprilie - iunie 2011
Alexandra Popa
39