Page 1

Radu Gheþea:

Av. Nasty Vlãdoiu:

„Sfârºitul suferinþelor celor afectaþi de crizã va fi, cu aproximaþie, peste un an ºi jumãtate”

Prima camerã de comerþ ºi industrie bilateralã a împlinit 20 de ani

Dosar:

România-Israel Istorie ºi viitor comun


TAHAL Consulting Engineers Ltd. Tahal Consulting Engineers Ltd. (TCE) a însoþit dezvoltarea ºi stabilitatea economicã a Israelului inca din anii 1950, Compania fiind înfiinþatã în primele zile ale statului cu scopul de a aborda una dintre problemele cele mai importante ale Israelului - lipsa de apã - ºi de atunci, a jucat un rol-cheie în dezvoltarea devenitã dacã nu legendarã, cel puþin exemplarã a deºertului þãrii. În prezent, TCE este cea mai mare firmã de servicii de inginerie a Israelului, colaborând cu municipalitãþi, organizaþii publice ºi guvernamentale, precum ºi cu sectorul privat pentru o mai bunã aprovizionare a þãrii cu apã, extinderea ºi modernizarea reþelei de canalizare, deºeuri solide, managementul complex al resurselor de apã ºi dezvoltarea infrastructurii. Îndreptandu-ºi atenþia de-a lungul anilor cãtre nevoile þãrilor în curs de dezvoltare din Asia, Africa ºi America Latinã, TCE a dezvoltat, de asemenea, abilitãþi unice adaptate pentru societãþile emergente, transformandu-le intr-o preocupare dinamica ºi progresivã, totodatã constantã la nivel internaþional. Compania oferã o gama largã de servicii de inginerie, incluzând management complex ºi integrare proiect, cercetare ºi studii de fezabilitate, planificare, proiectare, construcþie ºi supervizare, în domeniile de specializare ce cuprind gestionarea complexã a resurselor de apã, tratarea apelor reziduale, ingineria mediului, inginerie civilã ºi de infrastructurã, inginerie industrialã ºi de energie, planificarea agricolã. TAHAL ( Heb. ) reprezintã o societate al cãrui nume este compus din iniþialele cuvintelor ebraice pentru „planificare de apa pentru Israel“ (Tikhnun ha-Mayim le-Israel) care a devenit in timp o autoritate recunoscutã privind managementul ºi dezvoltarea resurselor de apã. Grupul este specializat într-o

varietate de proiecte privind resursele de apã, proiecte cu caracter naþional, regional ºi local, cu experienþã vastã de la reîncãrcarea artificialã a acviferelor subterane, utilizarea conjunctivã de ape de suprafaþã ºi a apelor subterane, a interceptãrii de apã meteoricã, precum ºi valorificarea unor surse neconventionale care oferã un avantaj semnificativ în formularea de soluþii eficiente, adaptate la nevoile specifice clientului.

TAHAL în România funcþioneazã din anul 2000 ºi are un personal de consultanþi ºi proiectanþi pluridisciplinar, de înaltã calificare. Profilul de proiecte din România, din cei peste

10 ani de existenþã îmbracã trei forme – construcþii, proiectare ºi consultanþã – fiind practic singura companie care prezintã aceastã versatilitate. O altã unicã poziþie pe piaþã a Companiei este gama largã de forme contractuale – de la proiecte cheie ºi pânã la cele cu finanþare furnizor. Nu în ultimul rând se impune precizarea cã în România, Compania Tahal este singura companie care activeazã cu succes in cadrul proiectelor cu finanþare europeanã, însuºindu-ºi reglementãrile ºi procedurile acestora ºi sprijinind România în obþinerea a peste 500 mil. Euro, fonduri nerambursabile în folosul dezvoltãrii infrastructurii de apã ºi de canalizare. În prezent, reprezentanþii Companiei Tahal în România încearcã extinderea domeniului de activitate in consens cu activitatea desfaºuratã de Companie in alte regiuni ºi adaptat condiþiilor locale ºi au în vedere necesitatea dezvoltãrii Sucursalei Bucureºti prin obtinerea ºi implementarea de proiecte care sã asigure continuitatea activitãþii în þara noastrã. „La mulþi ani Israel!“ LEHAIM!


Editorial

63 de ani de continuã dezvoltare a relaþiilor comerciale ES Dan Ben ELIEZER, Ambasadorul Statului Israel la Bucureºti

Israelul se bucurã de relaþii de prietenie de lungã duratã cu România, încã de la înfiinþarea sa. România este un partener important al Israelului în Europa Centralã, þãrile noastre împãrtãºind aceleaºi valori democratice. Gradul de apropiere al relaþiilor dintre cele douã guverne ºi parlamente se manifestã prin vizite reciproce de funcþionari ºi demnitari de rang înalt. Între cele mai importante vizite amintim vizita E.S. Domnul Preºedinte Traian Bãsescu ºi vizita E.S. Domnul Preºedinte Shimon Peres, urmate în 6 iulie 2011 de vizita E.S. Domnul Prim Ministru Benjamin Netanyahu. De asemenea, þãrile noastre se bucurã de colaborãri constante în domenii precum: turism, culturã ºi activitãþi economice. Anul trecut s-a înregistrat un record în relaþiile turistice dintre Israel ºi România: mai mult de 100 000 de israelieni au vizitat România ºi peste 40 000 de români au vizitat Israelul, ca rezultat al recentului acord între cele douã ministere, de a promova Israelul ºi Romania, fiecare pe piaþa lui de turism ºi de asemenea, de a stimula investiþiile bilaterale în acest sector. Legãtura specialã dintre România ºi Israel este remarcabil reprezentatã în domeniul cultural. Recent, am reînnoit acordul bilateral de cooperare în domeniul culturii, educaþiei ºi ºtiintei. În fiecare an, artiºti israelieni ºi români de marcã iau parte la diverse evenimente culturale ce se desfaºoarã în ambele þãri, în domenii ca: muzicã, cinema, literaturã, artele plastice ºi altele. Artiºti, scriitori, regizori de film, companii de teatru, companii de dans, interpreþi ºi orchestre participã la cele mai importante festivaluri din România. Un exemplu al acestei participãri este prezenþa orchestrei Filarmonicii israeliene condusã de Zubin Mehta la prestigiosul Festival George Enescu în aceastã toamnã. Activitãþile economice ºi comerciale dintre România ºi Israel sunt în continuã dezvoltare. În ultimii ani, nivelul schimburilor comerciale dintre cele douã þãri a crescut continuu, atingând în 2010 nivelul de 430 milioane de dolari, din care 235 milioane exporturi din Israel ºi 195 din România. Aceasta înseamnã o creºtere de mai mult de 60% faþã de anul 2009. În ceea ce priveºte investiþiile israeliene, mai mult de 6000 de companii cu capital israelian sunt înregistrate în România, din care 130 de noi companii au fost înregistrate în 2010. Investiþiile oamenilor de afaceri israelieni în România sunt considerabile ºi au depãºit 3 miliarde de dolari. Companiile israeliene activeazã în România în diferite sectoare, de la comerþ cu amãnuntul ºi bunuri de larg consum la soluþii tehnologice ºi servicii. Printre acestea, gãsim companii israeliene care distribuie ºi vând produse alimentare ºi bãuturi, articole de îmbrãcãminte ºi cosmetice. Multe companii sunt orientate spre proiecte, participând în activitãþi legate de managementul apei, canalizare, energie ºi transport, în timp ce altele furnizeazã soluþii tehnologice ºi servicii în domenii ca: echipamente medicale ºi sãnãtate, telecomunicaþii, securitate, finanþe, consultanþã ºi agriculturã. Israelul, mândru de dinamica economiei sale, de sectorul industrial, ºi-a diversificat supremaþia în diverse sectoare. Israelul este exact locul spre care sã-þi îndrepþi atenþia. Menþionând pe scurt câteva sectoare ºi domenii de colaborare, putem aminti succesul Israelului în domeniul soluþiilor privind tehnologia apei, nivelul ridicat de dezvoltare in agriculturã, sectorul medical, hi-tech, securitate ºi altele. Întrucât situaþia economicã se îmbunãtãþeºte si se reconstruieºte, doresc sã consolidãm legãturile economice dintre cele douã state, sã extindem cooperarea reciprocã, contribuind astfel la bunãstarea celor douã þãri.

Nr. 12 • aprilie - iunie 2011

1


Sumar Cover Story Interviul CCIB... cu mediul de afaceri în al treilea an de crizã economicã [4] CCIB, fidelã misiunii sale de reprezentant al mediului de afaceri, face o radiografie atentã a problemelor cu care se confruntã firmele româneºti care trec prin furcile caudine ale crizei. În acest scop, Camera de Comerþ bucureºteanã a luat decizia sã „intervieveze“ mediul de afaceri ºi a realizat o anchetã la nivelul economiei naþionale pentru evaluarea impactului mãsurilor guvernamentale pentru stimularea economiei ºi depãºirea crizei economice.

[20] O nouã destinaþie pentru investitorii din Liechtenstein: România [12] Clusterul inovativ sau despre inovare, transfer de tehnologii ºi finanþare

Focus Fiscal

Dosar România-Israel

[8] Noutãþi privind impozitul pe venit ºi contribuþiile sociale pentru anul 2011, rubricã susþinutã de Ernst &Young

„Istorie ºi trecut comun“ Supliment realizat cu sprijinul Ambasadei Israelului la Bucureºti ºi al Ambasadei României în Israel [23] Cuvânt înainte al Ambasadorului României în Israel, Excelenþa Sa dl Edward Iosiper [24] România-Israel: prima camerã de comerþ ºi industrie bilateralã a împlinit 20 de ani, realizãri ºi perspective, interviu cu dl Avocat Nasty Vlãdoiu, Preºedinte [26] „Acum este momentul!“ Yifat Inbar, Ataºat economic ºi comercial al Ambasadei Israelului în România [26] „Semper fidelis patriae, întotdeauna devotaþi, dãruiþi patriei. Am un adaggio: Patria noastrã este România, dar ºi patria ancestralã, Israel” [27] Israelul lanseazã o ofensivã în „tehnologii curate“ [28] Cum a reuºit Israelul sã devinã un miracol economic [30] Despre oportunitãþile de investiþii în infrastructura turisticã ºi în industria ospitalitãþii [31] Cãlãtoriile în Israel îl duc în cartea recordurilor [32] „ªi la anul la Ierusalim”

Arbitraj ºi Mediere [9] „MEDIEREA – oxigen pentru afaceri“

Politici ºi relaþii internaþionale [34] Israel – Drumul cãtre post-modernitate

Enviroeconomia [36] Primeºte undã verde schema de sprijin prin certificate verzi?

Antreprenoriat [40] „Agenþiile de muncã temporarã reflectã ceea ce se întâmplã în economie”. Evoluþia pieþei muncii în

Interviul ediþiei [10] Radu Gheþea, Preºedintele CEC Bank: „Sfârºitul suferinþelor celor afectaþi de crizã va fi, cu aproximaþie, peste un an ºi jumãtate”

Din viaþa Sistemului Cameral [21] Discuþii privind rolul economic al Mãrii Negre la Camera de Comerþ ºi Industrie a României [17] „Noi Provocãri – Noi Oportunitãþi” [18] UCCIBR: ªanse egale pentru toate camerele de comerþ din România

România –din perspectiva lui Florin Godean, Country Manager Adecco

Marketing ºi Inovare [33] Din 2011, avem Ambasador al Topoloveniului la Bruxelles: Magiunul de prune [42] IFBR 2011: Cum treci prin crizã cu un business în francizã

Focus Bancar [38] Factoringul revine în lumina reflectoarelor

ENGLISH SECTION [44] Bucharest Chamber of Commerce and Industry interviews business environment in the third year of economic crisis [46] Romania - A new destination for the Liechtenstein investors [47] Time for collaboration – the Romanian – Israeli connection

cci.ro - Din viaþa Sistemului Cameral [16] Piaþa arabã se redeschide pentru firmele româneºti

Deschiderea primei reprezentanþe a Camerei de Comerþ ºi Industrie a Municipiului Bucureºti (CCIB) în afara graniþelor þãrii, în Sharjah, Emiratele Arabe Unite, în paralel cu expoziþia permanentã de produse româneºti gãzduitã de Sharjah Expo va facilita drumul firmelor româneºti cãtre clienþii ºi partenerii de pe piaþa arabã. 2

[21] E.S. dl Marian Lupu, preºedintele interimar al Republicii Moldova, invitã firmele româneºti sã învesteascã peste Prut

Palatul Camerei de Comerþ a României a gãzduit la sfârºit de aprilie întâlnirea dintre E.S. dl Marian Lupu, preºedintele interimar al Republicii Moldova cu E.S. dl Mihail M. Vlasov, Preºedintele CCIR, cu prilejul vizitei oficiale întreprinse de dl Lupu în þara noastrã.

Nr. 12 • aprilie - iunie 2011

[14] „Avem de toate ºi nu avem nimic“. Interviu cu Preºedintele Camerei de Comert ºi Industrie Caraº-Severin

Dl Petru Buzzi, cautã soluþii pentru un judeþ vitregit, într-o perioadã post-industrialã în care a fost ocolit de investitori, deºi resurse bogate sunt la tot pasul, ºi nu doar în subsol. Foto copertã: Photos8.com


Cover Story

Interviul CCIB... cu mediul de afaceri în al treilea an de crizã economicã CCIB, fidelã misiunii sale de reprezentant al mediului de afaceri, face o radiografie atentã a problemelor cu care se confruntã firmele româneºti care trec prin furcile caudine ale crizei. Astfel, CCIB a realizat o anchetã la nivelul economiei naþionale pentru evaluarea impactului mãsurilor guvernamentale pentru stimularea economiei ºi depãºirea crizei economice.

4

Din comentariile transmise de respondenþi, reies drept cauze principale pentru care aceºtia considerã cã activitatea firmelor a fost afectatã de criza economicã: • reducerea comenzilor care a dus la diminuarea considerabilã a producþiei • restrângerea activitãþii clienþilor sau chiar intrarea acestora în insolvenþã sau faliment, cu implicaþie directã asupra activitãþii firmei • blocajul financiar, atât cel creat de stat, prin neplata arieratelor, care s-a extins ºi pe orizontalã, cât ºi cel existent în economia liberã • reducerea investiþiilor ca urmare a impredictibilitãþii legislative • restrângerea pieþei interne (unele firme îºi bazeazã activitatea numai pe export) • introducerea impozitului minim asupra veniturilor întreprinderilor • creºterea cotei TVA • reducerea veniturilor populaþiei în urma adoptãrii mãsurilor de austeritate de cãtre guvern

Sondajul a fost efectuat în perioada martieaprilie 2011, pe un eºantion reprezentativ aleatoriu format din aproape 420 de entitãþi economice. Studiul are un grad de încredere de 95% ºi o eroare maximã admisã de 5%. „Pentru a gãsi soluþii de depãºire a situaþiilor dificile ºi, mai mult, de relansare economicã este necesar sã cunoaºtem direct ºi nemijlocit problemele mediului de afaceri“, a declarat dl prof. univ. dr. Sorin Dimitriu, Preºedin-

Nr. 12 • aprilie - iunie 2011

tele CCIB, Vicepreºedinte al CCIR. În acest scop, camera de comerþ bucureºteanã a luat decizia sã „intervieveze“ mediul de afaceri, rezultatele „interviului“ fiind publicate în suplimentul buletinului de analizã economico-financiarã „Bucharest Business“. Realizarea unui studiu privind impactul mãsurilor guvernamentale asupra mediului de afaceri ºi recomandãrile acestuia privind soluþiile de redresare economicã a fost unul dintre primele proiecte iniþiate de Centrul pentru strategii economice al CCIB ºi a fost realizat cu sprijinul întregului Sistem Cameral. Eºantionarea a fost aleatorie, stratificatã, multistadialã. Criteriile care au stat la baza stratificãrii eºantionului au fost apartenenþa la o regiune de dezvoltare economicã ºi tipul entitãþii. Un procent de 93,7% din firmele respondente fac parte din categoria IMM, proporþie apropiatã de cea realã din economia româneascã. 44% din firmele respondente sunt din Bucureºti, deoarece conform bilanþurilor depuse în 2009, 36,5% din totalul cifrei de afaceri a fost obþinut în Bucureºti. Regiunea BucureºtiIlfov ocupã ponderea cea mai mare din firmele respondente (cca 47%), urmatã de Centru (10,5%), Nord-Vest (8,9%), Vest (6%), SV Oltenia (5,3%), º.a.m.d. Din punct de vedere al domeniului de activitate, ponderea cea mai mare în rândul respondenþilor o deþin firmele din comerþ (22,4%), urmate de proiectare, consultanþã ºi CD (21,7%), industria prelucrãtoare


Cover Story (19,5%), construcþii (8,7%), IT&C (7,6%), transport ºi logisticã (5%).

80% dintre companiiafectate semnificativ de crizã Una din primele concluzii ale studiului este cã 80% dintre firme au fost afectate semnificativ de actuala crizã economicã prin care trece România, cu 48% din numãrul total de firme afectate mult ºi foarte mult. Principalele efecte ale crizei, aºa cum reies din comentariile respondenþilor, se referã la reducerea cu mai mult de 30% a cifrei de afaceri de la un la altul, reducerea numãrului de angajaþi sau chiar intrarea în lichidare voluntarã.

Minim 2 ani pânâ când firmele vor simþi efectele ieºirii din recesiune Profesorul Daianu susþinea recent ideea cã ieºirea tehnicã din recesiune nu înseamnã ºi ieºirea din crizã. Mediul de afaceri simte pe pielea lui cã definiþia legatã de douã trimestre consecutive e o simplã convenþie. „Majoritatea firmelor considerã cã ieºirea statisticã din recesiune, fie nu le va influenþa activitatea, fie influenþa va fi nesemnificativã“, se spune în studiu. Din comentariile în legãturã cu acest subiect reiese faptul cã mediul de afaceri nu mai are încredere fie în capacitatea Guvernului de a adopta acele mãsuri necesare intrãrii economiei pe o nouã pantã ascendentã (dimpotrivã, mãsurile adoptate duc la adâncirea crizei), fie în capacitatea mediului de afaceri privat de a se redresa într-un timp relativ redus. În comentariile respondenþilor au fost, de asemenea, menþionate ºi incertitudinile din sistemul fiscal care nu numai cã nu încurajeazã investiþiile, ci chiar îi îndepãrteazã pe investitori, dar ºi dificultatea de a accesa credite pentru relansarea afacerii. „Dacã bãncile ar scoate pe piaþã produse financiare speciale acestei perioade de tranziþie (dobânzi mai mici, pe perioade mai scurte de 3-5 ani) s-ar pune în miºcare motorul economiei“ spunea un respondent. La începutul anului, ºi BNR a atras cumva atenþia bãncilor comerciale care ar trebui sã lase pe plan secund creditarea consumului ºi sã finanþeze companiile. Dacã bãncile au vãzut cã scad clienþii pe partea de consum, ele vor fi nevoite sã intre pe niºe de finanþare în creºtere, cum ar fi sectorul afacerilor, agriculturã sau atragerea de fonduri europene. Aceastã tendinþã este mai vizibilã în 2011, când au apãrut credite de investiþii, capital de lucru sau stocuri, credite pentru antreprenori sau credite agricole. Percepþia unor bãnci este, însã, cã sectorul IMM are un risc ridicat de credit, fiind reticente în sprijinirea acestora. Una din lecþiile perioadei de crizã este cã modelul bazat pe consum („shopping excesiv“), mai ales consum bazat pe împrumuturi nu poate asigura o creºtere de duratã. Creditarea afacerilor a fost stimulatã

mai mult de programe de sprijin a instituþiilor bancare mondiale, precum BERD, BEI ºi IFC, care au furnizat în doi ani bãncilor din România împrumuturi de aproape 1,8 miliarde de euro destinate finanþãrii firmelor. Faptul cã IMM-urilor în special le-a lipsit finanþarea, este ºi o confirmare a efectului de evicþiune (crowding out) care a lovit în sectorul privat: bãncile au preferat sã cumpere titluri de stat, înclinaþia spre investiþii a scãzut. Intrãrile de capital au scãzut dramatic. Formarea brutã de capital a înregistrat un dramatic -5% faþã de 2008, ajungând la 26% din PIB în 2010. Sectorul privat a participat prin economisire netã (de cca 2-3% din PIB) la finanþarea deficitelor bugetare. În faþa acestui tablou macro, cu multe nuanþe de gri, entitãþile respondente dau dovadã de pesimism ºi considerã, în proporþie de 79,7%, cã odatã cu ieºirea din perioada de recesiune, declaratã pe baza datelor statistice, activitatea firmei nu va înregistra nici o creºtere sau creºterea, chiar dacã va exista, va fi nesemnificativã. Doar 18,4% dintre respondenþi sunt de pãrere cã ieºirea din recesiune se va concretiza într-o creºtere semnificativã a activitãþii. 1,9% nu au rãspuns la aceastã întrebare. În ceea ce priveºte perioada de timp dupã care ieºirea din recesiune va influenþa activitatea firmelor, majoritatea respondenþilor, 49,5%, sunt de pãrere cã aceasta se va întâmpla dupã 1-3 ani, în timp ce doar 16% considerã cã aceasta se va produce în cel mult 1 an. 29,2% dintre respondenþi fie nu au putut sã evalueze, fie nu au rãspuns.

Top mãsuri cu impact negativ asupra mediului de afaceri E.S. Mihail M. Vlasov, Preºedintele Camerei Naþionale aprecia în 2010 cã „impozitul minim s-a nãscut ca o prostie“, ºi cã „trebuia sã moarã ca atare“. Sondajul confirmã efectul de potenþare a suferinþelor mediului de afaceri în crizã, nevindecate suficient nici dupã renunþarea la acest impozit. Dacã introducerea impozitului pe profit minim calculat în funcþie de cifra de afaceri a afectat în sens negativ aproximativ 46,9% din totalul respondenþilor, eliminarea acestuia începând din 1.10.2010 a avut efecte pozitive asupra unui procent de 31,8% din numãrul entitãþilor chestionate. Concluzia este cã, odatã adoptatã mãsura introducerii aºa-zisului impozit forfertar, eliminarea acesteia nu mai are un

impact de aceeaºi intensitate, întrucât introducerea mãsurii a eliminat unele firme mai puþin perfomante. Într-adevãr, comentariile la sondaj indicã faptul cã impozitul minim a adus risc mai mare de faliment, concedieri de personal, necesitatea de aport de capital în firmã, sau reacþiile de tipul „impozitele introduse au consumat întregul profit obþinut de firmã anterior ºi au contribuit la apariþia ºi mãrirea unor datorii cãtre stat“.

Reducerea veniturilor populaþiei a afectat 64% dintre firme, 24,6% fiind afectaþi foarte mult, iar 17,9% mult ºi 21,5% semnificativ. În aceste condiþii, miza pe „consumul crescut a populaþiei“ ca soluþie de depãºire a dificultãþilor multor societãþi sau creºteri „surpriza“ ale cifrelor de afaceri în anumite pieþe nu poate fi posibilã într-un orizont de timp apropiat. O categorie specialã, care „arde“ serios buzunarele oricãrui om de afaceri, este reprezentatã de creºterea acceleratã a preþurilor combustibililor, care a afectat semnificativ 77,5% dintre respondenþi.

Expansiunea fiscalã a statului a afectat dramatic mediul de afaceri „Camera bucureºteanã a subliniat în nenumãrate rânduri faptul cã oamenii de afaceri au nevoie de continuitate ºi predictibilitate legislativã, în special în zona fiscalã. În acest sens, se impune urgentarea promovãrii dezbaterii ºi aprobãrii strategiei fiscale 2012-2014, pentru a spori credibilitatea mediului de afaceri românesc. De asemenea , mediul de afaceri aºteaptã o reducere a fiscalitãþii, îndeosebi asupra forþei de muncã, scãderea încasãrilor pe aceastã linie bugetarã putând fi compensatã prin aplicarea unor mãsuri mai dure vizând combaterea evaziunii fiscale ºi a contrabandei“, declara recent dl Sorin Dimitriu într-un in terviu.

Nr. 12 • aprilie - iunie 2011

5


Cover Story

Cei mai mulþi dintre respondenþi au fost semnificativ afectaþi în special de majorarea contribuþiilor la sistemul de asigurãri sociale cu 3,3% (62,2% din total) ºi de impozitarea tichetelor de masã, de vacanþã, de creºã cu 16% (cca. 52% din total). Impozitarea cu 16% a veniturilor din câºtigurile de capital, inclusiv dobânzile la depozitele bancare, a fost resimþitã cel puþin semnificativ de 45% dintre respondenþi. Pe lângã faptul cã mediul de afaceri nu a fost suficient consultat pentru stabilirea unui nivel optim al CAS-ului (dat de curba lui Laffer), respondenþii considerã cã majorarea taxelor pe forþa de muncã nu este de naturã sã încurajeze munca, duce la diminuarea la minimum a personalului angajat ºi la scãderea motivãrii salariaþilor, toate acestea cu efecte asupra productivitãþii ºi a investiþiilor. Aproximativ trei sferturi din firmele respondente au fost afectate semnificativ de majorarea cotei de TVA cu 5 puncte procentuale. România are a doua cotã de TVA ca mãrime din UE, dupã Ungaria ºi înaintea Greciei, impactul acesteia asupra consumului ºi inflaþiei fiind binecunoscute. Comentariile nu s-au lãsat aºteptate: „majorarea TVA este o greºealã fundamentalã. În primul rând pentru cã era foarte greu sã obþii banii de la client, în crizã ºi nu numai, cel puþin în România. Mai mulþi bani este ºi mai greu, uneori imposibil. În al doilea rând, este cel puþin anormal sã plãteºti TVA-ul unei facturi înainte sã încasezi banii.“ „Dacã TVA-ul ar fi exigibil la platã ºi nu la facturare atunci mãsura ar fi beneficã. În schimb statul, cel mai mare datornic din economie (cu facturi achitate la 160-280 de zile) are pretenþia sã încaseze TVA la facturã, iar el achitã când vrea“. Plata arieratelor ar fi o mãsurã de relansare economicã, dupã cum considerã 40% dintre respondenþi. Simplificarea mecanismelor birocratice (reducerea numãrului de declaraþii fiscale, obligativitatea depunerii online a declara6

þiilor fiscale) sunt apreciate drept o mãsurã menitã sã ducã la eficientizarea activitãþii de cca 40% dintre respondenþi.

„Prea târziu, prea puþin, prea încet“ Scutirea de impozit pe profitul reinvestit a avut efecte pozitive pentru doar 12% dintre respondenþi. Principalul motiv al ineficacitãþii acestei mãsuri invocat de respondenþi care au completat rãspunsul cu explicaþii suplimentare îl constituie faptul cã, deºi ar putea fi o mãsurã bunã, de stimulare a economiei, aceasta a fost adoptatã „prea târziu“, într-o perioadã în care firmele nu mai obþineau profit ºi în care investiþiile s-au redus semnificativ. Întrebaþi în ce mãsurã programele Prima casã, Primul siloz sau reabilitarea termicã a blocurilor le-au afectat activitatea în sens pozitiv, respondenþii au avut reacþii adverse, deºi 17,6% din totalul acestora era reprezentat de constructori, firme imobiliare, de arhitecturã ºi inginerie. Aceste programe au produs efecte semnificative pentru mai puþin de 5% dintre respondenþi în fiecare caz. O situaþie puþin schimbatã se înregistreazã însã la Programul Rabla, unde existã domenii conexe influenþate de aceste programe. În continuare sondajul a supus atenþiei mediului de afaceri 6 mãsuri de sprijinire a companiilor în scopul stimulãrii economiei: a. programul de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia româneascã – oferirea de garanþii guvernamentale prin intermediul Fondului Naþional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii; b. extinderea listei domeniilor de activitate eligibile ºi suplimentarea bugetului alocat ajutoarelor de minimis pentru IMM-uri (prin HG 631/2009); c. amânarea la platã a obligaþiilor fiscale restante ale firmelor afectate de criza economi-

Nr. 12 • aprilie - iunie 2011

co-financiarã (prin OUG 92/2009) ºi reducerea nivelului de sancþionare pentru neplata la termen a obligaþiilor fiscale de la 0,1% la 0,05% pentru fiecare zi de întârziere (OUG 39/2010); d. reducerea pragului minim al valorii investiþiei necesare pentru acordarea ajutorului de stat privind asigurarea dezvoltãrii economice durabile, astfel încât în categoria beneficiarilor sã se poatã încadra ºi IMM-urile; e. scutirea de la plata contribuþiilor de asigurãri sociale pentru o perioadã de 6 luni pentru firmele care angajeazã ºomeri pe locuri de muncã nou-create (OUG 13/2010); f. scutirea de la plata contribuþiilor sociale ale angajatorului ºi angajatului în cazul întreruperii totale sau parþiale a activitãþii firmei (ºomaj tehnic) pentru o perioadã de maxim 3 luni (cf. OUG 28/2009), mãsurã aplicatã în perioada 2009 – 2010. Dintre mãsurile de mai sus, cel mai mare impact l-a avut scutirea de la plata contribuþiilor sociale ale angajatorului ºi angajatului în perioada somajului tehnic cf. O.U.G. 28/2009 (f.), aproape 9% dintre respondenþi fiind afectaþi semnificativ de aceastã mãsurã. Cel mai mic impact în rândul respondenþilor l-a înregistrat mãsura reducerii pragului minim al valorii investiþiei necesare pentru acordarea ajutorului de stat privind asigurarea dezvoltãrii economice durabile (d.), doar 4,8% dintre aceºtia fiind afectaþi semnificativ.

Comentariile vin sã lãmureascã impactul scãzut al unora dintre aceste mãsuri. Citându-l pe profesorul Coºea, ele ori afectezã un numãr mic („prea puþin“) de companii, ori se aplicã greoi („prea încet“), sau au venit când uraganul crizei era la apogeu („prea târziu“). Astfel, un respondent le considera „mãsuri punctuale, fãrã viziune generalã“. „Aparent sunt bune dar lipsa de transparenþã privind beneficiarii, înglodarea firmelor româneºti în datorii ºi lipsa creditãrii conduc spre un impact minim“ declara un altul. „Scutirea de la plata contribuþiilor de asigurãri sociale pentru o perioadã de 6 luni pentru firmele care angajeazã ºomeri pe locuri de muncã nou-create este doar de formã, atât timp cât aplicarea de cãtre AJOFM-uri se face „în limita bugetului aprobat“. Am angajat 2 ºomeri, din care unul absolvent de studii superioare 2010 ºi nu am beneficiat de nici o înlesnire pentru cã fondurile erau epuizate“. În acelaºi context se încrie ºi TVA-ul redus de 5% la locuinþe sociale.


Cover Story CONCLUZII: Mãsurile de redresare economicã ºi de sprijinire a companiilor – unele ºi-au atins þinta, dar existã multe gloanþe trase în vânt Dupã analiza rãspunsurilor participanþilor la ancheta care a stat la baza realizãrii prezentului studiu, putem face un clasament al mãsurilor care au avut cel mai mare impact, atât pozitiv, cât ºi negativ, asupra mediului de afaceri. Cei mai mulþi respondenþi au apreciat mãsurile de simplificare a mecanismelor birocratice. Astfel, 44,7% dintre respondenþi au considerat cã reducerea numãrului de declaraþii fiscale ce trebuie completate de persoanele juridice a fost în mãsurã sã ducã la eficientizarea activitãþii, iar 39,7% au fost de acord cã depunerea online a declaraþiilor fiscale va avea efecte cel puþin semnificative. Achitarea de cãtre stat a arieratelor este consideratã de 41,1% dintre respondenþi drept o mãsurã care va duce la relansarea economiei româneºti. Respondenþii au apreciat ºi efectele modificãrilor aduse codului muncii asupra creºterii productivitãþii muncii ºi a calificãrii forþei de muncã. Aceste efecte au fost considerate cel puþin semnificative de 33,3%, respectiv 32,1% dintre respondenþi. 31,8% cred cã datoritã flexibilizãrii procedurilor de angajare, concurenþa dintre angajatori pentru angajarea personalului calificat va spori. Influenþa pozitivã a noului cod al muncii asupra altor factori este vizibilã în tabelul atasat. Eliminarea impozitului pe profit minim calculat în funcþie de veniturile societãþilor comerciale, începând cu 1 octombrie 2010, a fost consideratã o mãsura importantã de 31,8% din totalul respondenþilor. Restul mãsurilor de stimulare economicã adoptate de Guvernul României au fost considerate ca având efecte cel puþin semnificative de mai puþin de 30% dintre respondenþi. De exemplu, derogãrile de la Codul fiscal pentru ca unele firme sã poatã achita TVA la încasarea facturii a fost consideratã o mãsura eficientã pentru 17,2% dintre respondenþi.

Masurile de stimulare economicã cu cel mai mic impact pozitiv au fost programele „Prima casã“, „Rabla“, „Primul siloz“ ºi reabilitarea termicã a clãdirilor (apreciate în medie de 2,4% dintre respondenþi). Este adevãrat cã aceste mãsuri sunt îndreptate cu precãdere asupra unor sectoare economice speci-

fice. Raportat la ponderea respondenþilor care îºi desfãºoarã activitatea în domeniile ce ar fi trebuit influenþate de aceste programe în totalul respondenþilor, se constatã cã efectele programelor „Prima casã“ ºi reabilitarea termicã a clãdirilor au avut efecte nesemnificative, în timp ce „Rabla“ a afectat pozitiv un numãr mai mare de respondenþi decât cei implicati în producþia sau comercializarea de autovehicule. În ceea ce priveºte mãsurile de austeritate, acestea au avut efecte negative asupra unui numãr mare de respondenþi. Majorarea cotei TVA cu 5 puncte procentuale a fost resimþitã de 74,4% dintre respondenþi, reducerea veniturilor populaþiei a afectat 64,1%, aplicarea de impozite ºi taxe suplimentare asupra forþei de muncã ºi a veniturilor realizate din câºtigurile de capital au avut efect cel puþin semnificativ, în medie, asupra unui procent de 53%, iar introducerea impozitului minim a fost consideratã o mãsurã care a afectat negativ activitatea de 46,9% dintre respondenþi. Un numãr mai mic de respondenþi (20,1%) a fost afectat de neplata arieratelor de cãtre stat.

Cel mai mare impact negativ asupra activitãþii respondenþilor (77,5%) l-a avut însã creºterea acceleratã a preþului combustibililor. În concluzie, asupra pacientului „om de afaceri în crizã“ s-au aplicat poveri ºi greutãþi care l-au copleºit uneori, l-au silit sã priveascã spre alte meleaguri (pieþe externe dificile) sau sã-ºi facã operatii estetice costisitoare (rebranding ºi regândire a business-ului). Ca paleative a primit din partea autoritãþilor ºi ceva tratamente de ceasul al doisprezecelea (uneori prea târziu), cu linguriþa sau pipeta (prea puþin), sau în ritm de perfuzie (chinuitor de încet). Totuºi pe baza principiului tot ce nu îl omoarã îl întãreºte, mediul de faceri ºi-a lins rãnile ºi merge mai departe. Prelucrare Radu Duma dupã suplimentul Bucharest Business-Interviu cu mediul de afaceri Pentru varianta completã a studiului „Interviu... cu mediul de afaceri” puteþi contacta Camera de Comerþ ºi Industrie a Municipiului Bucureºti Tel./fax: 021-319.00.99, e-mail: BucharestBusiness@ccib.ro

Nr. 12 • aprilie - iunie 2011

7


Focus fiscal

Noutãþi privind impozitul pe venit ºi contribuþiile sociale pentru anul 2011 Anul 2011 a adus o serie de modificãri legislative în domeniul fiscalitãþii ºi al legislaþiei muncii. Printre principalele modificãri din sfera impozitului pe venit se numãrã aspectele procedurale referitoare la obligaþiile de raportare, actualizarea formularelor fiscale, precum ºi definirea ºi impozitarea veniturilor a cãror sursã nu a fost identificatã. Astfel, se revine la „Declaraþia privind venitul realizat” ce se va depune pânã la data de 15 mai inclusiv (în loc de 25 mai) a anului urmãtor celui de realizare a venitului. Impozitul pe venit este calculat de organul fiscal pe baza „Declaraþiei privind venitul realizat” (nu de cãtre contribuabili), emiþându-se din nou decizia de impunere. Diferenþele de impozit anual se plãtesc în cel mult 60 de zile de la data comunicãrii deciziei de impunere. „Declaraþia privind venitul realizat în strãinãtate” (formularul 201) înlocuieºte cererea de 8

restituire a creditului fiscal extern ce se acordã rezidenþilor în cazul existenþei ºi în limitele prevãzute în convenþia de evitare a dublei impuneri încheiate între România ºi statul în care s-a plãtit impozitul. Totuºi, o procedurã clarã de declarare a venitului ºi de calcul a impozitului plãtit în strãinãtate nu a fost încã publicatã. Rãmân întrebãri fãrã rãspuns în cazul salariaþilor români detaºaþi în strãinãtate ce sunt supuºi dublei impozitãri pe duratã detaºãrii ºi care solicitã creditul fiscal extern de la statul român. Procedural, aceºtia trebuie sã aducã o serie de documente justificative emise de autoritatea competentã din statul de detaºare, aferente aceleiaºi perioade impozabile din România. Existã însã state, precum Marea Britanie, în care anul fiscal nu este anul calendaristic, aºa cum este considerat în România, iar documentele de atestare a impozitului plãtit în acest stat reflectã o perioadã fiscalã ce începe pe 6 aprilie ºi se terminã pe 5 aprilie a anului urmãtor. Astfel, aceºti contribuabili ajung în situaþia de a recalcula un impozit aferent unei perioade diferite, iar procedura de recuperare a creditului fiscal devine anevoioasã datoritã necesitãþii depunerii a douã declaraþii anuale. Veniturile constatate de organele fiscale, în condiþiile Codului de procedura fiscalã, a cãror sursã nu a fost identificatã, se impun cu o cotã de 16% aplicatã asupra bazei impozabile ajustate pe bazã procedurilor ºi metodelor indirecte

Nr. 12 • aprilie - iunie 2011

de reconstituire a veniturilor ºi cheltuielilor (ex. metoda sursei ºi cheltuirii fondului, metoda fluxurilor de trezorerie, metoda patrimoniului). De asemenea, nu trebuie neglijatã nici introducerea în Codul fiscal a unui titlu referitor la asigurãrile sociale, prin care s-a încercat armonizarea bazei de calcul a contribuþiilor sociale din legile speciale cu baza de calcul a impozitului pe venit prevãzutã de Codul fiscal. Însã, apar anumite neconcordanþe între baza de calcul a impozitului ºi cel al asigurãrilor sociale pentru anumite beneficii acordate salariaþilor, precum bunurile ºi serviciile folosite în scop personal. De asemenea, persoanele fizice autorizate (PFA) nu intrã în sferã asigurãrilor sociale din Codul fiscal, iar pensiile mai mari de 740 RON sunt supuse contribuþiei de asigurãri sociale de sãnãtate, deºi nu fac subiectul impozitãrii pânã la nivelul a 1.000 RON. Baza de calcul a contribuþiei individuale de asigurãri sociale este plafonatã la nivelul de 5 ori câºtigul salarial mediu brut, iar cea datoratã de angajator este plafonatã la nivelul produsului dintre numãrul persoanelor asigurate ºi de 5 ori câºtigul salarial mediu brut. Aceste modificãri legislative duc la o micºorare semnificativã a contribuþiilor de asigurãri sociale datorate de angajat/angajator în cazul depãºirii plafonului mai sus menþionat. Totuºi, din experienþa noastrã, am observat cã majoritatea companiilor datoreazã aceastã contribuþie la total fond salarii, deoarece, pen-


Focus fiscal

tru a se încadra în plafon, o mare parte dintre angajaþi ar trebui sã realizeze un venit brut lunar de cel puþin 2.022 RON. Cota de contribuþie la fondurile private de pensii, ce este inclusã în cota de contribuþie individualã, este de 3% în anul 2011, înregistrând o creºtere de 0.5% faþã de anul trecut. O altã modificare adusã în domeniul legislaþiei muncii, este cea legatã de comisioanele ITM. Astfel, începând cu 1 februarie 2011 nu

se mai percep comisioanele ITM (care erau de 0,25%-0,75% aplicate la veniturile plãtite la fondul de salarii), ca urmare a abrogãrii Legii 130/1999 privind unele mãsuri de protecþie a persoanelor încadrate în muncã. Legea 263/2010 privind sistemul pensiilor publice ºi normele de implementare aferente aduc o serie de modificãri legislative în acest domeniu. Astfel, salariul lunar brut este definit ca fiind format din veniturile din salarii sau

asimilate ale salariilor care se supun impozitului pe venit conform prevederilor Codului fiscal (aceastã definiþie fiind în concordanþã cu cea utilizatã în prezent pentru calculul contribuþiei de asigurãri sociale de sãnãtate). Având în vedere cã, începând cu 1 mai 2010, Regulamentul CEE 1408/71 a fost înlocuit de Regulamentul CE 883/2004 privind domeniul coordonãrii sistemelor de securitate sociale, având drept scop clarificarea ºi simplificarea regulilor comunitare ce guverneazã sistemul de asigurãri sociale, reglementãrile la nivel european au fost transpuse, într-o oarecare mãsurã, în legislaþia naþionalã. Astfel, Legea 263/2010 privind sistemul pensiilor publice ºi normele de implementare aferente prevede obligativitatea supunerii legislaþiei de asigurãri sociale din România a angajatorilor nerezidenþi ai cãror angajaþi lucreazã pe teritoriul României. De exemplu, în cazul în care anumite certificate de asigurãri sociale nu pot fi obþinute din statul membru în care angajaþii sunt asiguraþi obligatoriu, aceºtia ar datora contribuþia pentru pensie ca ºi o PFA. Aceastã prevedere nu menþioneazã însã procedura de înregistrare a unui angajator nerezident în România ºi nici modalitatea de determinare a plafonului pentru pensie pentru acesta din urmã.  Corina Carpov - Tax Manager Ernst & Young www.ey.com

„MEDIEREA – oxigen pentru afaceri“ Coordonator Lect. Univ. Drd. Alina GORGHIU Editura Universul Juridic a publicat o carte de excepþie, „Medierea-oxigen pentru afaceri“, autori: lector universitar drd. avocat ºi mediator Alina GORGHIU (coordonator), dr. Nicolae Bogdan Codruþ STÃNESCU, lector universitar drd. avocat ºi mediator Manuela SÎRBU, Mihai MUNTEANU ºi Ion DEDU. Coordonatoarea acestei lucrãri, doamna Alina GORGHIU, are o contribuþie majorã în domeniul medierii în calitate de iniþiatoare a modificãrii Legii medierii 192/2006, colaborator la Catedra de Mediere ºi Arbitraj din cadrul Universitãþii Titu Maiorescu ºi mediator autorizat. Thierry GARBY, avocat, membru de onoare al Baroului din Paris, arbitru ºi mediator, preºedinte al Uniunii Internaþionale a Avocaþilor, Fondator ºi Preºedinte al Academiei de Mediere din Franþa, spune cã nu existã limitã a lucrurilor ce se pot rezolva prin mediere. Volumul vine sã demonstreze acest adevãr, adu-

nând între coperþile sale experienþa în mediere a autorilor, expertiza ca avocaþi practicieni, dar mai ales modele de rezolvare a conflictelor, inerente în afaceri, prin mediere. Cartea este rodul unei documentãri minuþioase ºi face cunoscut publicului interesat rezultatele studiilor întreprinse de autori, pentru a scoate la luminã contribuþia deosebitã adusã de reprezentanþi de prestigiu ai medierii la evoluþia acestei instituþii. Medierea se adreseazã oricãrui tip de conflict care poate fi soluþionat prin aceastã metodã alternativã de rezolvare a unui diferend. Mai mult ca oricând, în contextul crizei economice mondiale ºi a recesiunii, medierea îºi dovedeºte utilitatea din mai multe puncte de vedere, ajutând astfel companiile sã îºi soluþioneze conflictele mai ieftin ºi mai rapid. Mediul de afaceri este în cãutarea unor soluþii inteligente pentru adaptarea la noile condiþii economice. Ceea ce se poate obþine în

urma procedurii de mediere este o soluþie de imediatã aplicabilitate, durabilã ºi eficientã, mult mai puþin costisitoare ºi generatã de pãrþi. Daniel Pavel, Director Adjunct în cadrul Camerei Naþionale a declarat cu prilejul lansãrii: „Avem în faþã o nouã premierã, un kit de supravieþuire pentru antreprenor, ºi anume „Medierea ca soluþie alternativã de rezolvare a litigiilor”. Camera Naþionalã promoveazã activ medierea prin desfãºurarea de cursuri de formare de mediatori ºi prin toþi vectorii sãi media. „Emisiunea Clubul Camerelor de Comerþ” are o rubricã special dedicatã domeniului - „Lecþia de Arbitraj”. Dupã crizã, mediul de afaceri este extrem de limitat în a genera încredere între parteneri.” Dacã dorim un mediu de afaceri sãnãtos, bazat pe principii reale ºi corecte, locul instanþelor de judecatã va trebui înlocuit de procedurile de mediere în care pãrþile singure îºi stabilesc adevãrul ºi coordonatele pentru viitor. EDITURA UNIVERSUL JURIDIC Tel: 021.314.93.15 Fax: 021.314.93.16 www.universuljuridic.ro

Nr. 12 • aprilie - iunie 2011

9


Interviu

„Sfârºitul suferinþelor celor afectaþi de crizã va fi, cu aproximaþie, peste un an ºi jumãtate” Pentru a reuºi sã obþinem un interviu cu dl preºedinte Radu Gheþea, CEO CEC Bank, am profitat de faptul cã domnia sa a acceptat sã fie preºedintele Camerei bilaterale România-Liechtenstein ºi a condus prima ºedinþa a acestei Camere. Domnia sa considerã cã avem multe de învãþat în materie de finanþe de la micul stat alpin. Cum CEC Bank rãmâne una din bãncile fruntaºe la acordarea de credite, dar 2011 se anunþã dificil pentru mediul de afaceri în obþinerea finanþãrii, domnia sa recomandã acestuia accesarea sporitã a fondurilor europene, iar CEC-ul oferã tot sprijinul în acest sens. – Cum vedeþi expansiunea în finanþele internaþionale a micului stat Liechtenstein? Vedeþi aici o intrare pe segmentul de private banking? – În primul rând, vorbim de un stat care ar putea sã atragã oameni interesaþi de investiþii în România, de o þarã cu un potenþial financiar deosebit de ridicat. În al doilea rând, avem în vedere o eventualã cooperare pe linie bancarã. Deºi putem lua în calcul ºi aceastã posibilitate, nu mã refer neapãrat la atragerea de bãnci, la deschiderea de sucursale în þara noastrã sau la achiziþionarea de bãnci. Mã gândesc mai mult la utilizarea experienþei lor pentru instruire, cursuri, know-how. Fãcând o micã parantezã, 10

acum 10-12 ani când eram prim-vicepreºedinte la Alpha Bank am participat la un curs de pregãtire în Luxemburg pe probleme privind private banking. Sunt convins cã state precum Luxemburg sau Liechtenstein au o mult mai bunã experienþã decât avem noi în acest domeniu, iar private banking-ul este ceva care va sosi ºi în România cât de curând. ªtiu cã sunt unele bãnci care fac ceva asemãnãtor, dar pânã la a face la nivel de masã mai este. Avem de învãþat în acest domeniu ºi în mod cert existã

Nr. 12 • aprilie - iunie 2011

ºi alte domenii în care România poate sã înveþe, în care are nevoie de expertizã pentru a se înscrie în rândul þãrilor europene dezvoltate. – Capitalurile sunt foarte sensibile, foarte fricoase. Credeþi cã am putea merge în tandem, poate fi Liechtenstein o poartã cãtre alte pieþe mai greu accesibile? – Nu vreau sã merg atât de departe. Vom încerca, intr-o primã fazã, sã tatonãm cerinþele,


Interviu dorinþele si intenþiile acestei þãri prin canalele pe care eu pot sã pãtrund, ºi anume canalele bancare. Ulterior, ne vom face ºi planuri mai ambiþioase. Deocamdatã, este important sã utilizãm canalele pe care le putem utiliza ºi sã identificãm oportunitãþi cu realizare rapidã, imediatã. România nu este în situaþia în care sã aºtepte cu anii, sã vedem dacã se poate face ceva. Suntem obiºnuiþi cu astfel de lucruri în care plãnuim ceva anul acesta ºi peste 20 de ani constatãm cã nu s-a fãcut nimic. Vreau doar sã încercam sã fim pragmatici. – V-aþi gândit mult înainte de a accepta sa fiþi preºedintele CCI Romania-Liechtenstein, ºtiu cã aþi cerut acceptul Boardului înainte de a accepta... – Este o regulã pe care o avem în sistemul bancar, respectiv sã nu putem participa la consilii de administraþie sau sã acceptãm funcþii fãrã sã avem autorizarea din partea Consiliului de Administraþie. Înainte de a face aceastã solicitare, m-am gândit, desigur, în ce mãsurã am disponibilitatea ºi timpul necesar pentru a face acest lucru. Aici trebuie sã recunosc cã nu am gãsit foarte multe portiþe, dar, în acelaºi timp, mi-am dat seama cã dacã cu toþii am spune „pentru asta n-am timp, o las sã o facã alþii”, atunci probabil cã lucrurile nu ar merge înainte. Eu sunt o persoanã care, în general, acceptã provocãrile destul de repede. Mi s-a pãrut o provocare deosebit de interesantã ºi, având alãturi câþiva oameni importanþi, pe care îi cunosc de mult timp din Banca Naþionalã, cred cã vom putea sã avem ºi rezultate pe mãsurã. Am acceptat cu multã plãcere. – Sã fie aceastã camerã micã un exemplu de bune practici între cele 43 de camere bilaterale... – S-a vorbit aici, în timpul adunãrii de astãzi, despre „elefant ºi ºoricel”, despre „esenþe tari în sticluþe mici”, despre altoirea Sistemului Cameral cu Marea Finanþã româneascã. Cred cã sunt lucruri adevãrate, realitãþi de care trebuie sã þinem cont ºi sã luãm din tot ce am discutat ceea ce este bun, în folosul României. – Spuneaþi acum un an ºi ceva cã IMM-urile ºi cei care au luat credite ar trebui sã vinã la bancã cã la doctor, preventiv. Aþi putea spune câte IMM-uri ºi-au restructurat creditele? – Nu pot face comentarii decât în raport cu situaþia de la CEC Bank, întrucât, în calitate de Preºedinte al Asociaþiei Române a Bãncilor, trebuie sa respect principiul confidenþialitãþii. În ceea ce priveºte restructurãrile operate la CEC Bank, acestea sunt în numãr de 4.000, persoane fizice ºi persoane juridice. Este un numãr destul de mare. Persoanele juridice care au primit credite ºi au apelat ulterior la restructurare sunt în jur de 1.000. Este vorba – pentru

cã în continuare facem acest lucru – de un tratament, care ºi-a dovedit roadele într-o proporþie destul de ridicatã. Mai exact, cca. 70% au rãspuns bine la tratament ºi acum îºi continuã activitatea. Cu 30% lucrurile sunt mai puþin favorabile ºi, cã sã mã exprim în continuare în termeni medicali, o sã spun „opinie rezervatã”. Nu ºtiu în ce mãsurã se vor redresa, însã noi suntem în continuare dispuºi sã discutãm cu clienþii noºtri ºi sã le acordãm cele mai bune „tratamente”. – Dinamica pe 5 luni a neperformanþelor la nivelul CEC cum o apreciaþi, se vede un sfârºit al suferinþelor? – Nu. Sfârºitul suferinþelor celor care au fost afectaþi de crizã se va încheia, cu aproximaþie, peste un an ºi jumãtate, dupã ce vom fi ieºit bine din crizã. Sunt mulþi cei care, pentru a putea reveni la normal, au nevoie de un „tratament intensiv”. – Ce ar putea sã facã IMM-urile, sã acceseze mai multe fonduri europene? – Nu cred cã e bine sã spunem „IMM-urile sã acceseze fonduri europene!”. E bine sã spunem cã existã fonduri europene la dispoziþia României ºi cã ele trebuie accesate. Dacã le acceseazã un agricultor, o familie, un IMM sau o societate comercialã puternicã, asta depinde de domeniul de activitate, de disponibilitatea care mai existã privind accesarea de fonduri europene, respectiv cât a mai rãmas neaccesat pânã acum. Aici cred cã fiecare dintre cei care sunt antreprenori ºi au iniþiativã ar trebui sã realizeze cã la dispoziþia României au fost ºi sunt încã fonduri europene. Ar fi pãcat sã nu le accesãm, adicã sã nu le luãm gratis. – Simþiþi o revenire a creditãrii? – La CEC Bank simþim o uºoarã revenire a creditãrii, în 2011. Noi întotdeauna am creditat, deci ritmul s-a menþinut, iar acum înregistrãm un ritm uºor mai ridicat. Revenirea creditãrii e legatã mai degrabã de cerere. Cererea a rãmas redusã în ceea ce priveºte persoanele fizice, iar în ceea ce priveºte persoanele juridice sunt cereri de credit, dar solicitanþii nu sunt eligibili, adicã nu au forþã sã demonstreze cã pot rambursa creditul sau nu mai au garanþii care sã poatã acoperi valoarea creditului – mã refer aici ºi la cãderea imobiliarelor, dar ºi a fabricilor. Noi ne tot mãsurãm în apartamente, dar nimeni nu spune nimic despre o fabricã care valora acum ceva timp foarte mult, iar acum nu mai valoreazã nimic, sau nu mai cumpãrã nimeni.

destinate beneficiarilor de fonduri europene. Sunt produse specifice, de la scrisoarea de garanþie bancarã sau scrisoarea de confort, pânã la cele trei produse de creditare: linia de credit pentru investiþii, creditul de investiþii ºi creditul punte. Considerãm cã aceste produse rãspund nevoilor clienþilor noºtri ºi sunt competitive pe piaþa bancarã. Aceste produse nu sunt destinate unui domeniu specific din economie, ci unor clienþi specifici: beneficiari de fonduri europene, fie cã sunt autoritãþi locale, IMM sau PFA. Mai mult decât atât, CEC Bank a pregãtit personal specializat pe acest segment, care sã rãspundã nevoilor de informare ale potenþialilor beneficiari de fonduri europene. Încercãm astfel sã oferim consiliere financiarã ºi sã-i sprijinim pe clienþi sã încadreze ideea de proiect într-unul dintre domeniile de finanþare aprobate de CE. Astfel, CEC Bank a lansat „Birourile de Fonduri Europene”, care s-au deschis la mijlocul anului trecut în întreaga þarã. Specialiºtii CEC Bank îºi vor sprijini clienþii în implementarea proiectelor de accesare a fondurilor europene. Volumul creditelor acordate pânã în prezent ne recomandã drept un actor important în accesarea fondurilor europene în Romania. Majoritatea creditelor au fost acordate beneficiarilor Programului Naþional de Dezvoltare Ruralã, dar am acordat credite ºi beneficiarilor de instrumente structurale, eligibili în cadrul Programului Operaþional Regional Creºterea Competitivitãþii Economice. Desigur, CEC Bank s-a implicat ºi în acordarea creditelor punte pentru subvenþii în agriculturã, acordate pe baza adeverinþelor eliberate de APIA. În total au fost acordate peste 6.000 de credite, în valoare de aproximativ 1.500 milioane de lei. Valoarea granturilor asociate acestor credite a fost de peste 1.600 milioane de lei. – Spre ce sectoare îºi va orienta cu precãdere creditarea CEC Bank în 2011-2012?

– Care este dinamica produselor de susþinere a accesãrii de fonduri europene?

– Conform misiunii bãncii pentru perioada urmãtoare, CEC Bank va urmãri cu precãdere finanþarea IMM-urilor, agriculturii, administraþiilor publice locale, precum ºi a acelor proiecte bancabile care, prin natura lor, contribuie la dezvoltarea economicã, crearea ºi menþinerea locurilor de muncã. Banca va continua sã fie un element activ în sprijinirea clienþilor pentru accesarea fondurilor europene. Unul dintre obiectivele principale pentru acest an îl constituie creºterea numãrului ºi volumului creditelor pentru cofinanþarea proiectelor cu finanþare europeanã. Pânã în prezent, cele mai multe finanþãri s-au îndreptat cãtre agriculturã, însa produsele create pentru accesarea de fonduri europene nu sunt destinate unui domeniu specific din economie, ci unor clienþi specifici: beneficiarii de fonduri europene, fie cã sunt autoritãþi locale, IMM sau PFA.

– CEC Bank este una dintre primele bãnci comerciale care a introdus în ofertã ºi produse

 Dan Pavel ºi Radu Duma

Nr. 12 • aprilie - iunie 2011

11


Din viaþa Sistemului Cameral

Clusterul inovativ sau despre inovare, transfer de tehnologii ºi finanþare Intrarea într-un cluster inovativ, model economic practicat la scarã mondialã, a marcat, pentru mulþi întreprinzãtori, diferenþa dintre eºec ºi succes. Conceptul lansat de economistul american prof. Michael Porter, a fost dezvoltat de europeni prin dorita interacþiune între cercetarea academicã (universitãþi), antreprenoriat ºi capitalul de risc (mediul privat), cu sprijinul administraþiei publice. Integrarea într-un cluster inovativ a cercetãrii, mediului antreprenorial, cu finanþatori ºi reprezentanþi ai administraþiei publice creazã premisele pentru « inovarea deschisã », un atu

38% din totalul forþei de muncã europene este angajatã in intreprinderi care fac parte din clustere

major pentru firmele din cluster, care reuºesc astfel sã fie cu un pas înaintea celorlalte. Bazându-se pe încredere reciprocã, firmele cu potenþial industrial ºi economic se alãturã voluntar în jurul unor companii inovatoare (in-

clusiv start-up-uri ºi spin-offuri) sau a unor instituþii educaþionale ºi de cercetare, agenþii de dezvoltare, Camere de Comerþ, firme de consultanþã, media, publicitate. Astfel se creazã o platformã naturalã pentru un parteneriat public-privat, favorabil dezvoltãrii unor strategii comune, unei agende cu activitãþi si afaceri comune ºi complementare ºi, cel mai important, care stimuleazã activitatea de inovare, transferul de tehnologii ºi schimbul de experienþã. În Europa, clusterele (polii de competitivitate) sunt susþinute de politici, programe ºi finanþãri comunitare ºi nationale. Firmele clusterizate creazã mai multe locuri de muncã, plãtesc taxe mai mari ºi oferã salarii mai mari angajaþilor. „Cu toate acestea, deºi Europa nu duce lipsã de clustere inovative, fragmentarea pieþei, legãturile slabe dintre cercetare ºi industrie nu au permis dezvoltarea unei capacitãþi inovative capabile sã facã faþã competiþiei globale ºi sã conducã la realizarea unor clustere de talie mondialã”, declara doamna Cristina Leucuþa, director adjunct – Direcþia Politici Industriale din Ministerul Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri. În România, în crearea de clustere inovative, predilect este modelul trifoiului cu patru foi, în care frunza norocoasã aparþine unei instituþii catalizatoare, de tipul Camerelor de comerþ, centru/ incubator de afaceri etc, care coaguleazã actorii economici interesaþi în jurul proiectului clusterului inovativ, spun specialiºtii.

În România, procesul de clusterizare a început prin diseminarea conceptului, în 2009, în toate cele 8 regiuni de dezvoltare. În prezent, potrivit datelor MECMA, în România sunt înfiinþate 19 clustere în domeniile auto, ICT, agro-alimentar, maritim, lemn-mobilã, mecatronicã, geotermal, turism, energii regenerabile, electrotehnicã, ºi în industrii prin excelenþã creative, respectiv textile-confecþii-încãlþãminte. Dintre acestea, 14 sunt active prin implicarea în proiecte europene, alte 4 fiind în curs de formare în: aviaþie, construcþii navale, energii regenerabile ºi industria auto. Recent, a fost creatã ºi Asociaþia Naþionalã a Clusterelor-ROCA, care urmeazã a se conecta la reþeaua europeanã a clusterelor inovative ºi se pregãteºte sã participe în consorþii europene în cadrul diverselor programe dedicate.

12

Nr. 12 • aprilie - iunie 2011

„Am avut un noroc teribil sã avem ca parteneri Sistemul Cameral” Recent, la Palatul Camerei de Comerþ, a luat fiinþã un nou cluster inovativ – Romanian Textile Concept din Regiunea BucureºtiIlfov. Acordul de parteneriat sau actul de naºtere al acestei noi structuri a fost semnat de reprezentanþi ai membrilor fondatori ai clusterului – firme producãtoare de confecþii textile, încãlþãminte, marochinãrie, accesorii; asociaþii profesionale ºi fundaþii; camere de comerþ; institute de cercetare; facultãþi; companii organizatoare de târguri ºi expoziþii; firme de relaþii publice, în total 19 organizaþii. La Romanian Textile Concept am remarcat ºi o importantã participare a Sistemului Cameral, reprezentat de Camera Naþionalã, CCI Bucureºti ºi Uniunea Camerelor de Comerþ ºi Industrie Bilaterale. “Implicarea Camerei de Comerþ ºi Industrie a Municipiului Bucureºti în dezvoltarea acestui cluster este fireascã ºi necesarã, având în vedere preocupãrile noastre constante în ceea ce priveºte identificarea unor soluþii optime ºi moderne pentru dezvoltarea durabilã a regiunii, þinând seama de mutaþiile survenite în plan economic la nivel european, dar ºi global. Sunt convins ca acest cluster se va dovedi un proiect viabil pentru cã are toate „ingredientele” necesare. Mã refer atât la calitatea partenerilor, la rolul lor în cadrul clusterului ºi la agenda asumatã de fiecare dintre aceºtia”, a declarat prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, preºedintele Camerei bucureºtene, în cadrul evenimentului de lansare a clusterului. În prezent, este al 3 lea cluster pe piaþa textilã din România. În calitate de membru fondator al clusterului, Sistemul Cameral se va implica în promovarea în þarã ºi strãinãtate a colecþiilor realizate de firmele membre ale Romanian Textile Concept, inclusiv prin intermediul reprezentanþelor deschise în strãinãtate, organizarea unor cursuri de instruire ºi pregãtire atât pentru angajaþi, cât ºi pentru managerii din sectorul textil, furnizarea de informaþii de afaceri


cci.ro

Cluster transfrontalier

Efervescenþã de idei, o implicare totalã

ºi realizarea de studii de piaþã în domeniul industriei uºoare, susþinerea intereselor clusterului în dialogul cu autoritãþile locale.

De ce un cluster în domeniul textil?

familiarizãm cu normele ºi cu proiectele europene, ceea ce înseamnã practic, sã înveþi o nouã meserie... ºi, încet-încet, am învãþat sã mergem altfel, pentru cã vechile modele nu se mai potriveau. ªi, pentru cã nimic nu este întâmplãtor, am avut un noroc teribil sã avem ca parteneri Sistemul Cameral, o organizaþie ºi un mediu extrem de profesional, », a declarat Sara Wechsler, preºedintele Asociaþia Romanian Textile Concept.  Sorina Voica

Folosind oprtunitatea oferitã de Uniunea Europeanã, respectiv a fondurilor puse la dispoziþie de Bruxelles pentru crearea de clustere transfrontaliere competitive CCINA a dezvoltat un proiect în cadrul Programului de Cooperare Transfrontaliera Romania-Bulgaria 2007 – 2013, având ca scop identificarea avantajelor competitive ale regiunii. Obiectivul þintit: consolidarea identitatii transfrontaliere . Prin proiect se vor realiza premisele constituirii unui numar de pana la 3 clustere transfrontaliere: unul in domeniul agriculturii si industriei alimentare (inclusiv eco-agricultura, produse naturale), un alt cluster in domeniul turismului (eco-turism, turism de evenimente) si un alt cluster in domeniul industriilor alternative. In acest scop, CCINA a organizat in luna mai a.c. douã seminarii de parafare a parteneriatelor, respectiv intâlniri de lucru a reprezentanþilor din domeniul agriculturii ºi industriei-alimentare, cât ºi a turismului. De asemenea, s-au organizat in perioada mai – iunie 6 cursuri de instruire pe teme legate de managementul si marketingul clusterelor, exemple de succes ale clusterelor europene, modalitati de finanþare a clusterelor, ecoturism si turism alternativ . Atat reprezentantii romani, cat si cei bulgari vor participa la intalniri si parteneriate comune (iulie – octombrie), cat si la trei manifestari expozitionale in Bulgaria (noiembrie 2011 – ianuarie 2012).

„Pentru cã industria textilã româneascã, care s-a bazat ºi, din pãcate, încã se bazeazã pe avantajul comparativ al manoperei ieftine a fost puternic afectatã de pierderea unor clienþi importanþi din vestul Europei, care au ales sãºi realizeze colecþiile în þãri precum Maroc, India, Pakistan - ºi lista ar putea continua“, a rãspuns Vicepreºedintele CCIR, dl Sorin Dimitriu. Pentru a rezista, firmele din industria uºoarã trebuie sã-ºi depãºeascã condiþia de „lohn-iste“ ºi sã cucereascã o altã poziþie - segmentul mediu ºi ridicat de preþ, ceea ce presupune produse de o calitate ridicatã ºi o imagine de brand puternicã. Aceasta înseamnã investiþii semnificative în marketing, promovare, creaþie ºi design. Firmele mici ºi mijlocii nu dispun de resursele necesare pentru a integra toate aceste elemente, fãrã de care succesul, chiar ºi pe piaþa internã, rãmâne o utopie, a adãugat Sorin Dimitriu. « Am realizat cã lucrurile se îngreuneazã, ne-am simþit singuri, am apelat la asociaþii patronale, dar nu am fost mulþumiþi de sprijinul acordat… Atunci, ne-am decis sã ne luãm soarta în propriile mâini, am început sã ne Nr. 12 • aprilie - iunie 2011

13


Din viaþa Sistemului Cameral

Camera de Comerþ ºi Industrie Caraº-Severin:

„Avem de toate ºi nu avem nimic“ Reºiþa ºi judeþul CaraºSeverin pot fi considerate repere ale dezvoltãrii economice tip al doilea val, într-o perioadã în care, în alte pãrþi ale României, activitatea de bazã a populaþiei se rezuma la agriculturã ºi negoþ. Preºedintele CCI Caraº-Severin, dl Petru Buzzi, cautã soluþii pentru un judeþ vitregit, într-o perioadã post-industrialã în care a fost ocolit de investitori, deºi resurse bogate sunt la tot pasul, ºi nu doar în subsol. De aceastã zonã se leagã începuturile mineritului ºi ale metalurgiei, care aveau sã aducã nu numai prosperitate populaþiei autohtone, ci ºi sã determine dezvoltarea în timp a întregii Românii. Dar gloria de altãdatã a apus, iar astãzi Reºiþa ºi judeþul Caraº-Severin se zbat în mediocritate. – V-aº ruga, Domnule Preºedinte, sã faceþi o radiografie a acestei evoluþii... – Este o incursiune într-o istorie de peste 300 de ani a unei provincii hãrãzite cu bogãþii ale solului ºi subsolului care au ºi determinat acest statut al primordialitãþii dezvoltãrii industriale. Pentru cã va trebui sã începem de la 1703, când curtea de la Viena trimite prospectori în zonã pentru a detecta resursele de cãrbune. Apar primele cuptoare de topit metalul. În 1771, se nasc uzinele metalurgice de la Reºiþa, dupã ce au fost descoperite mari rezerve de minereu de fier, cupru ºi cãrbune. Adevãrata amploare a dezvoltãrii are loc începând cu a doua jumãtate a secolului al XIX-lea, când se construieºte prima cale feratã din România, Oraviþa – Baziaº (1854), cu ºinã laminatã la Reºiþa încã din 1851, aceeaºi uzinã care la 1870 livra primele poduri de cale feratã pentru traseul Stadlau – Brno. În 1871 se fabrica 14

prima locomotivã dintr-un lung ºir care avea sã se opreascã în 1962. În paralel, un alt centru siderurgic avea sã ia amploare, cel de la Ferdinandsberg (Oþelu Roºu de astãzi), care folosea resursele de fier de la Ruschiþa. Astfel cã vom regãsi oþelul fabricat în Banat în marile construcþii europene din secolele al XIX-lea ºi începutul secolului XX. În perioada interbelicã, Reºiþa este cel mai important centru al metalurgiei româneºti, aici fabricându-se toate produsele necesare industriei din întreaga þarã. Probabil cã acest fapt determinã conducerea comunistã de dupã 1948 sã ia ca reper Reºiþa pentru crearea altor centre siderugice în þarã. Specialiºtii reºiþeni sunt cei care pun bazele industriei siderurgie la Galaþi, Târgoviºte, Cãlãraºi, dar ºi în alte oraºe ale României. Reºiþa îºi pierde în timp importanþa, iar dupã 1989, industria, fala de altãdatã decade, dar nu piere. Astãzi, Combinatul siderurgic mai are doar 1000 de angajaþi, din peste 11000 în 1989, Uzina de construcþii de maºini vreo 3500 din aproape 15000. Tot în aceastã perioadã, dispar minele ºi exploatãrile de cupru, cãrbune, fier ºi uraniu, se închid definitiv ºi alte uzine, precum cele de la Bocºa ºi Topleþ, iar Caransebeºul ºi Oþelu Roºu îºi reduc drastic activitatea. Grav este însã cã nu se pune mai nimic în loc. – Da, interesant este cã investitorii mari ocolesc zona. Trebuie sã existe o cauzã? – Adevãrul este cã toate ni se trag de la comuniºti. ªi o sã explic acest lucru. Economia

Nr. 12 • aprilie - iunie 2011

de dinainte de ’89 a judeþului s-a bazat pe industrie grea, minerit, metalurgie, construcþii de maºini, construcþii metalice, pe tehnologii învechite. Nimeni n-a dorit sã investeascã în „grãmada de fier vechi”. Decât mai târziu, pentru a o topi ºi a scoate profit imediat. În Caraº-Severin nu a existat o industrie a bunurilor de larg consum ºi asta ne-a privat de piaþã dupã 1989. Dar ceea ce a alungat cu adevãrat investitorii au fost repetatele miºcãri sindicale, soldate cu plecarea unora ºi reticenþa de a veni aici a altora, precum ºi lipsa de interes ºi cooperare a administraþiilor locale din deceniul de dupã revoluþie. La Reºiþa, un fost primar „Erou al Muncii Socialiste” a respins pur ºi simplu antreprenori care astãzi au afaceri de succes în Timiºoara sau alte zone din Banat. Sã nu mai spun cã, atunci când vine cineva la tine ºi vrea sã creeze locuri de muncã, îi oferi facilitãþi, poate chiar gratuitãþi. De ce credeþi cã nu vine nimeni în Parcul industrial amenajat pe aproape 30 de hectare la Reºiþa? Dar a mai existat o cauzã a decãderii economice a judeþului: rãzboiul din fosta Iugoslavie, la doi paºi de noi. Teama de a nu ºti ce se întâmplã i-a determinat pe mulþi sã ocoleascã judeþul atunci când aveam ce sã le oferim. – Credeþi cã ar fi nevoie pentru renaºterea zonei ºi de o implicare la nivel naþional, aºa cum s-a întâmplat în Germania, în bazinul Ruhr, unde statul a facilitat dezvoltarea, dupã ce industria grea a decãzut? – E o idee interesantã, însã spuneþi-mi unde s-a implicat statul pânã acum ºi a avut succes? Mineritul din Valea Jiului ºi Gorj, complexele termo-energetice sunt gãuri negre la buget. Nu, cred cã tot noi va trebui sã gãsim soluþii. ªi probabil cã odatã cu diminuarea crizei economice vor veni investitorii ºi în Caraº-Severin. Un prim semn l-a dat concernul Delphi Packard, care creeazã la Moldova Nouã o fabricã de componente auto cu 1000 de angajaþi încã de anul acesta. Potenþial de dezvoltare existã. Dispunem de cea mai întinsã suprafaþã de pãdure din România ºi de peste 50 de minereuri ºi roci minerale cercetate ºi exploatate. Dar sectorul care cred eu va exploda în anii urmãtori va fi turismul. Bãile Herculane va deveni staþiunea cãutatã pentru valoarea apelor sale, iar munþii pentru bogãþia zãpezii ºi varietatea faunei ºi florei, pentru turismul de aventurã. De altfel, se deruleazã deja câteva proiecte,


cci.ro cele mai multe private, care vor pune în valoare potenþialul turistic al Caraº-Severinului. Este vorba de amenajarea unui domeniu schiabil în Munþii Þarcu, de reabilitarea unui drum care va mãri potenþialul de atracþie al Muntelui Semenic, unde existã pârtii de schi, iar zãpada þine uneori pânã în aprilie. La fel s-a întâmplat ºi pe Muntele Mic. Dar avem ºi Dunãrea, avem ºi Cheile Nerei, Poiana Mãrului, Valea Almãjului, Valea Cernei. Cineva a numit Caraº-Severinul Mica Elveþie care trebuie pusã în valoare ºi nu cred cã este imposibil. N-aº vrea sã uit potenþialul eolian al judeþului. Existã aproape zece perimetre unde se lucreazã pentru amenajarea unor asemenea centrale. Judeþul va deveni în curând producãtor de energie electricã din aceastã sursã neconvenþionalã. Cum, de altfel, suntem singurul producãtor din þarã de generatoare pentru hidrocentrale ºi microhidrocentrale.

camere de comerþ din þarã ºi cu partenerii noºtri externi. E adevãrat, însã, cã nu avem suficiente resurse financiare pentru performanþele pe care ni le dorim. ªi mã gândesc la faptul cã dacã am putea participa la mai multe proiecte transfrontaliere ºi europene, ne-am putea dezvolta mai mult ºi mai bine. – Într-adevãr, proiectele cu Camerele economice regionale din Serbia sunt de notorietate. Ne puteþi prezenta, pe scurt, coopearea transfrontalierã?

zonelor rurale din cele trei judeþe. Al doilea proiect, care a început la 1 ianuarie 2011, se intituleazã „Promovarea culturii antreprenoriale în judeþele Caraº-Severin, Alba ºi Vâlcea”, iar þinta lui sunt întreprinzãtori: din IMM-uri care doresc sã-ºi dezvolte afacerile sau sã iniþieze noi activitãþi. Iar al treilea proiect, care se va finaliza la sfârºitul anului, se numeºte „Telemunca – oportunitate de revalorizare a zonelor rurale” ºi suntem partenerii Consiliului Judeþean Caraº-Severin. Suntem, de asemenea, parteneri ai Camerei de Comerþ ºi In-

– Ce investiþii majore ar trebui realizate cu prioritate în judeþ? Ce solicitã mediul de afaceri local din acest punct de vedere? – Oamenii de afaceri cer port la Dunãre. Existã aºa ceva la Moldova Nouã, a aparþinut întreprinderii miniere „Moldomin”, care a fost preluatã de AVAS. Cu puþin efort, portul ar putea fi pus pe picioare. În rest, oamenii de afaceri cer sã fie lãsaþi sã lucreze. Sã fie mai puþine controale, care nu genereazã mai mulþi bani la buget, ci mai multe „atenþii” celor care le efectueazã, cer reducerea poverii fiscale ºi a birocraþiei. – Avem imaginea economiei judeþului ºi a perspectivei sale de dezvoltare, oferiþi-ne acum ºi o imagine a Camerei de Comerþ ºi Industrie din Caraº-Severin. – Suntem o Camerã micã, nu foarte micã, pentru cã avem zece angajaþi, dar suntem o instituþie dinamicã în relaþiile cu mediul de afaceri, instituþiile judeþene ºi locale, cu celelalte

– Realizãm proiecte în parteneriat cu Camerele din Zrenjanin, Pancevo, Kikinda ºi Pozarevac de aproape ºapte ani. Iar colaborarea este una excelentã ºi în afara proiectelor. Nu mai departe de luna iunie am participat cu un stand, în care au fost prezente cu oferte proprii cinci firme din Caraº-Severin, la Târgul pentru IMM de la Pancevo. Tot în iunie am finalizat un proiect în care am fost partenerii Camerei economice din Pozarevac ºi am acceptat sã devenim parteneri într-un alt proiect cu Camera din Pancevo. În septembrie vom participa la Târgurile pentru IMM-uri de la Zrenjanin ºi Pozarevac. Este o colaborare care probabil nu va înceta niciodatã, mai ales cã facem parte dintr-un parteneriat al camerelor de comerþ din Banatul istoric. – În afara cooperãrii transfrontaliere, sunteþi implicaþi ºi în proiecte cu alte camere de comerþ din þarã? – Derulãm în prezent trei proiecte din Fondul Social European prin POSDRU. În douã suntem lideri ºi avem ca parteneri Camerele de comerþ din Alba ºi Vâlcea. Proiectul “Promovarea antreprenoriatului pentru creºterea gradului de ocupare în mediul rural” se deruleazã începând cu 1 septembrie 2010 pe perioadã de trei ani în cadrul Axei 5 – Promovarea mãsurilor active de ocupare ºi îºi propune promovarea sustenabilitãþii pe temen lung a

dustrie a României în proiecte europene. Însã nu vrem sã ne oprim aici. Vom continua sã scriem proiecte, sã fim parteneri în asemenea activitãþi. – Cum vedeþi viitorul Camerei de comerþ pe care o conduceþi? – Împreunã cu Camera Naþionalã, cu camerele teritoriale ºi camerele bilaterale suntem o forþã. Niciodatã camerele de comerþ din România n-au fost mai unite ca acum, n-au realizat mai multe ca acum. Imaginaþi-vã dacã nu era criza cât de departe am fi ajuns. Noi, camerele mici, am trecut mai uºor prin recesiune cu ajutorul Camerei Naþionale ºi trebuie sã-i mulþumim preºedintelui Mihail Vlasov pentru sprijinul pe care ni l-a dat. În aceste condiþii, sper ca viitorul sã arate bine. Eu sunt un optimist incorigibil ºi aºa cum vãd progresul economic al judeþului Caraº-Severin, tot aºa vãd ºi progresul Camerei de comerþ. Un mediu de afaceri prosper aduce prosperitate tuturor. De aceea, trebuie sã ne luptãm cu Guvernul pentru predictibilitate ºi reducerea poverii fiscale, pentru eliminarea corupþiei ºi a incompetenþilor puºi sã gestioneze relaþiile statului cu mediul de afaceri. O economie privatã puternicã este garanþia cã efectele crizelor nu vor destabiliza statul.

Nr. 12 • aprilie - iunie 2011

 A consemnat Radu Duma 15


Din viaþa Sistemului Cameral

Piaþa arabã se redeschide pentru firmele româneºti Deschiderea primei reprezentanþe a Camerei de Comerþ ºi Industrie a Municipiului Bucureºti (CCIB) în afara graniþelor þãrii, în Sharjah – Emiratele Arabe Unite, în paralel cu expoziþia permanentã de produse româneºti, gãzduitã de Sharjah Expo, vor facilita drumul firmelor româneºti cãtre clienþii ºi partenerii de pe piaþa arabã. Sharjah, oraºul capitalã a Emiratului cu acelaºi nume, al treilea ca mãrime din Uniunea celor ºapte Emirate ºi centru comercial global, este gazda primei reprezentanþe deschise de Camera bucureºteanã în strãinãtate. Prin acest demers, 33 de firme româneºti din diverse domenii de activitate îºi expun acum oferta în cadrul expoziþiei dedicate exclusiv României

Facilitãþi multiple pentru participanþi

la Sharjah Expo. Aici companiile româneºti interesate au la dispoziþie o suprafaþã de 1.000 de mp, dintr-un total de 16.000 de mp. Iniþiatorii acestui important eveniment de marketing internaþional ºi-au propus sã atragã 200 de companii româneºti pânã la sfârºitul anului, astfel încât volumul schimburilor comerciale dintre România ºi Emiratele Arabe Unite sã creascã cu 15-20% faþã de nivelul din 2010. „Promovarea eficientã a ofertei româneºti în zona arabã, susþinerea firmelor româneºti care doresc sã dezvolte afaceri în aceastã regiune, sprijinirea firmelor locale care vor sã intre pe piaþa româneascã, precum ºi atragerea de investiþii în România sunt câteva dintre obiectivele majore pe care le are biroul de reprezentare al CCIB deschis recent la Sharjah, în Emiratele Arabe Unite”, declara prof. univ. dr. ing.Sorin Dimitriu, Vicepreºedinte al CCIR ºi Preºedintele CCIB. 16

Dinamismul dezvoltãrii economice ºi eforturile susþinute de modernizare, ferite deocamdatã de furtunile care au tulburat mai mult sau mai puþin violent pieþele internaþionale, au constituit criteriile de clasificare a pieþei arabe printre cele mai atrãgãtoare. Organizarea expoziþiei româneºti în cadrul Sharjah Expo Center a fost negociatã odatã cu acordul de colaborare încheiat de CCIB cu CCI Sharjah, care prevede, printre altele, ºi alocarea unor specialiºti care se ocupã de identificarea ºi concretizarea oportunitãþilor de afaceri ºi a proiectelor de cooperare în zonele de interes comun, studii de piaþã, soluþii pentru promovarea optimã a produselor în zonã, asigurarea cazãrii unui reprezentant/companie, pe o perioadã de pânã la 2 sãptãmâni etc. „Prezenþa la expoziþia din Sharjah se poate face doar prin intermediul CCIB, deoarece ne propunem sã aducem acolo firmele care au cu adevãrat ºanse sã facã ceva. În acest sens, reprezentanþa noastrã de acolo face marketing gratuit pentru toate firmele“, a afirmat dl Preºedinte Sorin Dimitriu.

Experimentul Sharjah succes comercial, mediatic ºi de diplomaþie economicã pentru România Deloc întâmplãtor, inaugurarea expoziþiei a coincis cu deschiderea Conferinþei Islamice, la

Nr. 12 • aprilie - iunie 2011

care au participat companii din 28 þãri ; numai în primele douã sãptãmâni au fost înregistraþi circa 8.000 de vizitatori, în special oameni de afaceri. La ceremonia de deschidere au participat personalitãþi importante ale mediului economic român ºi arab. E.S. Ahmed Mohammed Al Midfa, Preºedintele Camerei de Comerþ Sharjah a fost primit la sediul expoziþiei de cãtre prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, în calitate de Preºedinte al Camerei bucureºtene, de E.S. Niculaie Goia, ambasadorul României în Emiratele Arabe Unite ºi de reprezentanþi ai Ministerului Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri din România. E.S. Ahmed Mohammed Al Midfa a vorbit cu aceastã ocazie despre parteneriatul celor douã Camere care susþine prezenþa ofertei româneºti pe piaþa arabã, exprimându-ºi încrederea în competitivitatea produselor româneºti, a cãror calitate ºi reOamenii de afaceri din zona arabã au fost interesaþi îndeosebi de produsele electrotehnice, soluþiile de depoluare utilizate în caz de contaminare cu produse petroliere, produse pentru automatizãri, materialele de construcþii, mobilã, dar ºi de produse textile ºi articole din sticlã.

nume le recomandã pe pieþele din zona Golfului. „A fost o mare plãcere sã particip la expoziþia produselor româneºti deschisã la Sharjah Expo Centre. Cred cã asemenea evenimente


cci.ro reprezintã o excelentã oportunitate pentru stabilirea unei cooperãri fructuoase în afaceri între companiile emirateze ºi cele româneºti, precum ºi pentru stabilirea unor legãturi de prietenie între þãrile noastre”, a afirmat Ramzi Halasa, Business Development Manager în cadrul biroului personal al E.S. Dr. Sheikh Sultan Bin Khalifa Bin Zayed Al Nahyan, într-un mesaj adresat Presedintelui CCIB. Comentariile de mai sus au încununat vizita efectuatã la pavilionul românesc de E.S. Sheikh Sultan Bin Mohammed Bin Sultan Al Qassimi, adjunctul conducãtorului Emiratului Sharjah, Prinþul moºtenitor. ªi, nu în ultimul rând, vorbim despre o prezenþã semnificativã în presa localã arabã, foarte laudativã la adresa nivelului exponatelor româneºti, inclusiv în declaraþiile Prinþului moºtenitor ºi ale Preºedintelui Camerei din Sharjah.

Un model de susþinere a prezenþei româneºti pe pieþele internaþionale „Proiectul reprezintã o prioritate a întregului Sistem Cameral românesc, nu numai pentru Camera bucureºteanã. El dovedeºte pragmatismul nostru ºi coerenþa în promovarea intereselor mediului de afaceri. Asigur mediul de afaceri cã Sistemul Cameral se va implica pentru ca experimentul Sharjah sã devinã un

În primele douã sãptãmâni de la deschidere au fost angajate contracte în valoare de 12 mil. USD

model de susþinere a prezenþei noastre pe pieþele unde produsele româneºti sunt bine apreciate. Piaþa arabã este o piaþã tradiþionalã pentru oferta româneascã,” i-a asigurat Preºedintele Camerei bucureºtene, Sorin Dimitriu pe oficialii emiratezi.

decât printr-o firmã din zona islamicã, grupul NASCO, prin firma SS General Trading, colaboreazã cu Camera bucureºteanã în activitãþile de reprezentare ºi promovare a produselor ºi serviciilor româneºti în: EAU, Arabia Sauditã, Kuweit, Qatar, Bahrain,

Taxa de înscriere variazã între 200 ºi 350 euro, iar tariful de închiriere a spaþiului expoziþional contractat este de 50-70 euro/mp/lunã ºi include toate serviciile de consultanþã, promovare ºi identificare de parteneri de afaceri menþionate mai sus. Potrivit Preºedintelui Camerei bucureºtene, CCIB va organiza, în cursul acestui an ºi o misiune economicã în EAU dedicatã promovãrii unor mari proiecte româneºti deschise investitorilor din zona Golfului. De asemenea, ca urmare a discuþiilor purtate de preºedintele CCIB cu preºedinþii unor bãnci arabe, în toamna acestui an, este aºteptatã la Bucureºti o delegaþie a unor instituþii bancare din zona islamicã, interesate sã opereze în România ºi în Europa Centralã ºi de Est.

În prima lunã, expoziþia a primit suport guvernamental în valoare de 1,4 mil de lei. Din 24 mai, gestionarea expoziþiei ºi finanþarea acesteia revin exclusiv în sarcina CCIB. Întrucât promovarea eficientã a ofertei româneºti în zona arabã nu se putea face

Oman, Siria, Liban, Irak, Iordania, Yemen, Egipt, Sudan, Libia, Algeria, Tunisia, Maroc, Mauritania, Iran, India, Afganistan ºi Pakistan.  Pagini realizate de Sorina Voica

„Noi Provocãri – Noi Oportunitãþi” Abordarea ºi promovarea oportunitãþilor de cooperare cu pieþele dinafara Uniunii Europene, direcþii principale de acþiune în Sistemul Cameral românesc, au adus în atenþia mediului de afaceri parteneri precum Guvernul R.A.S Hong Kong - prin intermediul Biroului Economic ºi Comercial de la Bruxelles – ºi Guvernul R.A.S Macao, prin Consulatul General al României din cele douã regiuni autonome – Hong Kong ºi Macao. Turismul, energia verde, textilele, construcþiile, sectorul imobiliar ºi cazinourile sunt principalele domenii de interes pentru companiile din Macao, dupã cum a reieºit din discuþiile purtate întreprinzãtorii români ºi delegaþia celor 20 de oameni de afaceri din Macao, condusã de ES, dl Francis Tam Pak Yuen, secretarul pentru economie ºi finanþe al RAS Macao. Camera Naþionalã, în colaborare cu Consulatul General al României în RAS Hong Kong ºi RAS Macao a organizat seminarul „Noi Provocãri – Noi Oportunitãþi”, eveniment la care a participat ºi consulul general al României, dl Sorin Vasile, alãturi de reprezentanþi ai Centrului Român pentru Promovarea Comerþului ºi Investiþiilor Strãine (CRPCIS) ºi ai mediului de afaceri românesc.

„Unii dintre noi deja au afaceri în România, importã vin ºi produse alimentare. Suntem în misiune exploratorie ºi la întoarcerea acasã, vom informa membrii Camerei de Comerþ despre oportunitãþile ºi climatul

lui, preþul fiind un indicator al calitãþii. Într-o abordare care aparent este tradiþionalistã, dar care, în fond, este foarte pragmaticã ºi realistã, vinurile ºi produsele agro-alimentare sunt domeniile forte pentru companiile româneºti.

economic din România”, declara dl Lam Wai Hou, Senior Director în cadrul Camerei de Comerþ Macao.

„Cerere pe piaþa chinezã existã ºi pentru tehnologii în domeniul energiilor verzi, protecþiei mediului, pentru combaterea poluãrii, conform prioritãþilor planului cincinal chinez. Domeniul ITC poate fi, de asemenea atacat, China fiind foarte interesatã de eficientizarea procesului de producþie, este opinia formulatã la Bucureºti de Siegfried Verstappen, Senior Executiv în cadrul Biroului Invest HongKong de la Bruxelles.

Oportunitãþ pentru companiile româneºti în HongKong Piaþa chinezã înregistreazã o creºtere exponenþialã, cu sume imense destinate consumu-


Din viaþa Sistemului Cameral

ªanse egale pentru toate Camerele de comerþ Reuniunea anualã a Uniunii Camerelor de Comerþ Bilaterale din România, convocatã la sfârºitul lunii mai, la Palatul Camerei de Comerþ, pentru a analiza realizãrile de peste an ºi propunerile de acþiune pentru anul în curs, a fost marcatã de noile modificãri aduse legii camerelor de comerþ. Prin legea organicã, nr. 39/2011 pentru modificarea ºi completarea Legii camerelor de comerþ din România nr. 335/2007, Legiuitorul obligã Camerele de comerþ bilaterale, care au fost înfiinþate ºi funcþioneazã în baza unei hotãrâri judecãtoreºti sau în baza legii 335/2007, sã punã la dispoziþia Camerei Naþionale documentaþia care sã le ateste existenþa ºi activitatea, pentru a primi avizul Camerei de Comerþ ºi Industrie a României. „Avizarea aduce un avantaj Camerelor de comerþ bilaterale, pe care le transformã în organizaþii de utilitate publicã ºi le creazã un anumit statut special: pot accesa fonduri, au altã deschidere în raportul cu autoritãþile centrale ºi locale“, declara E.S. av. Mihail M. Vlasov, preºedintele Camerei Naþionale, invitat la Adunarea generalã a Uniunii Camerelor de Comerþ Bilaterale. 18

„Trebuie sã militãm pentru cultura organizaþionalã!” ºi-a încheiat Preºedintele Camerei Naþionale intervenþia, punctând asupra necesitãþii de a îmbina valorile autohtone cu modelele oferite de strãinãtate.

Realizãri versus provocãri În faþa Adunãrii Generale a Uniunii Camerelor de Comerþ Bilaterale statutar constituitã, preºedintele executiv, dl Jose Iacobescu, a trecut în revistã principalele realizãri ºi provocãri cu care s-au confruntat membrii sãi, Camerele bilaterale, în 2010 ºi proiectele propuse pentru 2011. „Uniunea Camerelor de Comerþ Bilaterale a reuºit ca în anul precedent sã-ºi continue cu succes activitatea, depunând eforturi deosebite pentru ca, în condiþii de crizã, sã-ºi dezvolte proiectele prevãzute în statut ºi în programul de activitãþi”, se aratã în raport. În ciuda restricþiilor financiare, cauzate de reducerea substanþialã a sponsorizãrilor ºi de dificultatea susþinerii cotizaþiilor de cãtre unele Camere bilaterale, UCCIBR a reuºit împreunã cu Ca-

mera Naþionalã ºi CCI Bucureºti, sã organizeze misiuni economice, forumuri de afaceri, expoziþii etc., antrenând ºi reprezentanþi ai Administraþiei centrale, ai mediului de afaceri ºi societãþii civile. În acest sens, s-au remarcat CCI Francezã în România, CCI Italianã în România, CCI România- Portugalia etc.. În 2010, CCI România-Israel a aniversat douã decenii de activitate, eveniment gãzduit la Sala Candelabrelor din Palatul Camerei de Comerþ, la care au participat personalitãþi ale vieþii economice, membri ai guvernului, ambasadori etc., ocazie cu care Preºedintele Camerei româno-israeliene, conf univ. dr. av. Nasty Vlãdoiu a primit o decoraþie acordatã de Preºedintele României. Anul trecut, CCI România-China a jucat un rol important în participarea României la expoziþia mondialã de la Shanhai; CCI RomâniaUcraina a organizat importante întâlniri de afaceri, mai ales în Ucraina - Odessa, iar CCI România-Turcia a atras investiþii semnificative în România, inclusiv în realizarea unui modern spital oftalmologic ºi altele.

Uniunea Camerelor de Comerþ ºi Industrie Bilaterale din România, (UCCIBR) cuprinde Camere de Comerþ create de parteneri români „cu majoritatea þãrilor din Europa, Asia, Africa ºi America, cu care România întreþine relaþii economice ºi comerciale. Camerele de comerþ bilaterale acþioneazã asemãnãtor unui mini-minister de comerþ exterior ºi dezvoltã legãturi foarte bune cu Camerele de comerþ din þãrile respective”, ne-a spus Preºedintele UCCIBR, dl Jose Iacobescu. Scopul lor primordial este de a contribui, alãturi de Camerele de Comerþ judeþene ºi de Camera Naþionalã, la dezvoltarea economiei româneºti, prin promovarea „relaþiilor economice ale României cu þãrile pentru care au fost create ºi prin apãrarea ºi susþinerea intereselor economice ale comunitãþii de afaceri româneºti în raport cu autoritãþile publice din þarã ºi din strãinãtate!”, argument pe care se sprijinã recunoaºterea lor ca fiind de utilitate publicã.

Nr. 12 • aprilie - iunie 2011


cci.ro Relaþii excelente cu misiunile diplomatice ale þãrii reprezentate Ca o recunoaºtere a rolului Camerelor bilaterale, Ambasadorul Canadei a solicitat spijinul Camerei România-Canada pentru revitalizarea Asociaþiei Oamenilor de Afaceri canadieni, iar ambasadorii latino-americani – Chile, Uruguay, Argentina – s-au întâlnit cu conducerea UCCIBR pentru a anali-

„Militãm pentru cultura organizaþionalã!” În cãutarea unor repere pentru poziþionarea Sistemului Cameral în actualul context socio-economic, tot mai dificil, conducerea Camerei Naþionale a decis sã editeze un Codex Cameral. „Vorbesc, pe de o parte, despre puterea actelor normative care reglementeazã Sistemul Cameral ºi anume despre actul statal privind Camerele de Comerþ din România (Legea 335/2007 modificatã) - o lege organicã ºi concomitent despre actele produse în Adunãri Generale, respectiv despre Statutele de funcþionare (Statutul Camerei de Comerþ ºi Industrie a României ºi Statutul-cadru al camerelor judeþene, valabil ºi pentru camerele bilaterale). ªi mai vorbesc, pe de altã parte, despre iminenþa respectãrii unei bune practici, necesarã ºi utilã în viaþa de zi cu zi a oame-

nilor de afaceri, care pe lângã bani, pun preþ cât de cât ºi pe cultura organizaþionalã, adicã acel tip de preocupare voluntarã, nãscutã din tradiþia economiei de piaþã ºi care genereazã progresul de grup, fãrã de care o mulþime nu are ºansa de a cãpãta valenþe sociocivice, ci este damnatã sã rãmânã neºtiutã ºi sihastrã la stadiul de turmã, niciodatã solidarã, ci permanent solitarã”, declara E.S. dl Mihail Vlasov, referindu-se la oportunitatea apariþiei noului document.

Sã utilizãm împreunã toate pârghiile Sistemului Cameral

za oportunitatea înfiinþãrii unor camere de comerþ bilaterale. Între timp, unii preºedinti de camere bilaterale au fost solicitaþi sã devinã consuli onorifici ai unor þãri care nu au camere bilaterale, cum este cazul preºedintelui CCI România-Marea Britanie, consul onorific al statului Chile. În colaborare cu Camerele judeþene, Camerele bilaterale s-au focalizat pe revitalizarea relaþiilor comerciale ale României cu pieþe tradiþionale din Estul Europei, Asia ºi Africa de Nord. Menþionãm eforturile depuse în acest sens de CCI România-F. Rusã, CCI RomâniaAzerbaidjan ºi CCI România-Turkmenistan, aceasta din urmã reuºind sã deschidã ºi o reprezentanþã în Turkmenistan, unde a capacitat ºi sprijinul autoritãþilor statului turkmen. UCCIBR a devenit membru în Consiliul pentru Competitivitate, export ºi inovare, creat în cadrul MECMA, consiliu care va acorda resurse financiare pentru organizarea în strãinãtate a unor expoziþii, misiuni economice, ºi alte manfestãri dedicate dezvoltãrii relaþiilor comerciale ale României. Prezent la Adunarea generalã a camerelor bilaterale, Prof. univ. Sorin Dimitriu, a lansat invitaþia la un parteneriat pe multiple domenii. „Prioritatea strategicã pentru Camera bucureºteanã este înfiinþarea de reprezentanþe,

dublate de expoziþii permanente”, a spus preºedintele CCIB, invitând Camerele bilaterale sã organizeze timp de 2 luni o expoziþie dedicatã exclusiv prezentãrii ofertei membrilor lor, la reprezentanþa de la Sharjah – Emiratele Arabe Unite. Domnia-sa a propus ºi organizarea în parteneriat a unor activitãþi post-universitare, pornind de la proiectul dezvoltat de CCIB cu o universitate germanã, de tip MBA (managementul afacerilor). „Asemenea proiecte pot fi realizate ºi cu universitãþi din alte þãri”, a spe-

cificat dl Sorin Dimitriu. CCIB, campion în accesarea fondurilor europene, cu 36 de proiecte în derulare ºi alte 53 depuse anul trecut, ºia oferit disponibilitatea de a colabora cu Camerele bilaterale la realizarea unor proiecte cu finanþare comunitarã. Astfel „Camera de Comerþ a Bucureºtiului construieºte, modernizeazã ºi extinde sedii istorice, cu bani europeni” a punctat, preºedintele Sorin Dimitriu. Apreciind drumul parcurs de UCCIBR, dep. Aurel Vainer, vicepreºedinte ºi membru de onoare al CCIB s-a referit la nevoia de colaborare în interiorul Sistemului Cameral. „Ar fi extraordinar sã fiþi într-un concert adevãrat, astfel încât orice solicitare din mediul de afaceri sã gãseascã cel puþin un rãspuns. Mã angajez purtãtor de cuvânt al Camerelor de Comerþ în Parlament ºi sunt gata sã mã alãtur oricãrei iniþiative valororase ºi sã o promovez. Sistemul Cameral poate face multe în aceste vremuri, atât de complicate” a subliniat domnia-sa.

Sesiune de idei ºi propuneri UCCIBR va continua sã-ºi consolideze relaþiile în interiorul Sistemului Cameral, cu mediul de afaceri dar ºi cu instituþiile statului, în paralel cu menþinerea unor legãturi strânse cu reprezentanþii politico-diplomatici ºi comunitatea de afaceri din þara respectivã. UCCIBR este interesatã sã-ºi extindã relaþiile mai ales în America Latinã, spaþiul ex-sovietic ºi Uniunea Europeanã, pentru diversificarea ofertei de export. Site-ul Uniunii www.bilateralchambers.ro va fi platforma de prezentare a oportunitãþilor de afaceri transmise de ataºaþii comerciali ai României, alãturi de cele venite din þarã, prin camerele de comerþ judeþene. UCCIBR ºi-a propus sã fie o voce mai puternicã în dialogul social ºi, valorificând elementul de extraneitate al camerelor bilaterale, sã organizeze un „Business diplomacy club”, cu o agendã bogatã de activitãþi, pentru oameni de afaceri, politicieni, diplomaþi etc., a promis Prim-vicepreºedintele Uniunii, dl Nasty Vlãdoiu. „Avem o voce distinctã în Sistemul Cameral. Va conta ce va face fiecare ºi împreunã vom putea însemna tot mai mult. Este o perioadã grea pentru toþi, dar am convingerea câ prin muncã ºi organizare vom putea obþine rezultatele dorite”, a declarat Gabriel Ghelmegeanu, preºedintele CCI România-China, vicepreºedinte al UCCIBR.

Nr. 12 • aprilie - iunie 2011

 Sorina Voica 19


Din viaþa Sistemului Cameral

O nouã destinaþie pentru investitorii din Liechtenstein,

ROMÂNIA Liechtenstein, puternic centru financiar internaþional, care, cu o populaþie de numai 36.000 de locuitori, a înregistrat un PIB de 4.8 miliarde USD în anul 2009, respectiv, al doilea ca mãrime pe glob, raportat la populaþie, poate deveni o nouã sursã de investiþii pentru România, prin demersurile iniþiate de noua Camerã de Comerþ bilateralã România-Liechtenstein.

Recent înfiinþatã, CCI România-Liechtenstein promite sã joace un rol important în peisajul economic românesc, nu neapãrat prin numãrul membrilor sãi, cât, mai ales, prin valoarea acestora. Scopul noii Camere de comerþ fiind dezvoltarea relaþiilor economico-financiare cu Liechtenstein, membrii fondatori sunt personalitãþi din domeniul financiar-bancar, media, juriºti, decidenþi ai unor societãþi comerciale importante. Pe scurt, preºedintele ales, dl Jose Iacobescu, care este ºi preºedintele Uniunii Camerelor de Comerþ ºi Industrie Bilaterale din România, a reunit „o echipã redutabilã”, din care fac parte persoane de referinþã din viaþa economico-financiarã a României. Preºedinte de onoare al noii Camere de comerþ este dl Radu Graþian Gheþea, preºedintele CEC Bank ºi preºedintele Asociaþiei Române a Bãncilor. La evenimentul de lansare al CCI RomâniaLiechtenstein au mai participat dnii Florin Georgescu, prim-viceguvernator BNR, Deputatul Aurel Vainer, Napoleon Pop, membru în Consiliul de Administraþie al BNR, Sorin Dimitriu, vicepreºedinte al Camerei Naþionale, preºedintele CCIB ºi o numeroasã audienþã. Membrã a Spaþiului Economic European, dar nu ºi al UE, þara are un puternic sector industrial, cu un aport de 40% în PIB, dublat de un important sector financiar - reprezentat, printre altele de 17 bãnci internaþionale, 469 20

fonduri de invesþitii, 107 companii de management al activelor, 33 de fonduri de pensie etc. - fiind ºi un redutabil centru de cercetare ºi tehnologii, eligibil în proiectele cu finanþare europeanã. Economia de tip liberal, sistemul de taxare ºi impozitare, ºi infrastructura bine conectatã, fac din Liechtenstein o destinaþie sigurã ºi profitabilã pentru business.

Noi oportunitãþi de atragere a investiþiilor

Camerã bilateralã a început demersurile în vederea unui parteneriat cu CCI Liechtenstein, care sã-i asigure sprijin în realizarea obiectivelor. Un prim pas constã în transmiterea cãtre entitãþile economice din Liechtenstein a informaþiilor asupra economiei româneºti, sistemului bancar, pentru ca împreunã, sã se analizeze posibilitãþile de colaborare. „Sã nu uitãm cã deºi este o þarã foarte micã, Liechtenstein are oameni foarte bogaþi, legãturi puternice cu Elveþia – fiind reprezentatã în România de Ambasada Þãrii Cantoanelor. Noi ne vom transforma în ambasadori ai României ºi vom promova ce este bun ºi de valoare în þara noastrã. În numele CEC Bank ºi al Asociaþiei Române a Bãncilor mã angajez sã contribui la valorificarea acestei valoroase iniþiative”, a declarat Preºedintele de onoare,

Nr. 12 • aprilie - iunie 2011

 Liechtenstein este cea mai micã þarã vorbitoare de limbã germanã din lume, un principat condus de o monarhie constituþionala, actualul suveran fiind Prinþul Hans Adam al II-lea.  Principatul care masoarã de la nord la sud o lungime de doar 34 km, este compus din 11 municipii cea mai mare parte a teritoriului fiind muntos, ceea ce permite practicarea sporturilor de iarnã. Chiar dacã munþii ating în cel mai înalt punct, Grauspitz, 2599 metri, vânturile sudice îmblânzesc mult clima. Capitala, Vaduz, este un oraº aflat la înãlþime, atât sub aspectul altitudinii, cât ºi al nivelului de trai al cetãþenilor sãi.

dl Radu Graþian Gheþea. Membrii fondatori au identificat ca domenii de interes major în colaborarea cu Liechtenstein, agricultura, sectorul financiarbancar, turismul, activitatea de cercetare ºi inovare, managementul afacerilor. Un prim punct de pe agenda noii Camere de Comerþ

este pregãtirea unei delegaþii de oameni de afaceri din domeniul financiar-bancar românesc pentru o primã discuþie exploratorie cu partenerii din Liechtenstein. Preºedintele Jose Iacobescu a anunþat cã ºi suveranul Principatului a fost înºtiinþat de înfiinþarea noii Camere de comerþ ºi industrie. „Suntem convinºi cã o eventualã prezenþã în capitala României a Alteþei-Sale va consolida substanþial legãturile dintre România ºi Principatul Liechtenstein, contribuind la o nouã etapã în dezvoltarea raporturilor economico-financiare bilaterale ºi a relaþiilor între Camera Naþionalã, Camera de Comerþ a Principatului ºi noua Camerã bilateralã, au declarat membrii fondatori.  Sorina Voica


cci.ro

E.S. dl. Marian Lupu, Preºedintele interimar al Republicii Moldova, invitã firmele româneºti sã investeascã peste Prut Palatul Camerei de Comerþ a României a gãzduit la sfârºit de aprilie întâlnirea dintre E.S. dl. Marian Lupu, Preºedintele interimar al Republicii Moldova cu E.S. dl. Mihail M. Vlasov, Preºedintele CCIR, cu prilejul vizitei oficiale întreprinse de dl Lupu în þara noastrã. Dintre membrii delegaþiei R. Moldova care s-au adresat direct reprezentanþilor de frunte ai mediului de afaceri din România, participanþi la aceastã întâlnire, s-au remarcat dnii Valeriu Lazãr, Ministrul Economiei ºi Vice-prim ministru al Republicii Moldova, Marcel Raducan, Ministrul Dezvoltãrii Regionale ºi Construcþiilor, ªtefan Chitiroagã, Viceministrul Agriculturii ºi Industriei Alimentare, Gheorghe ªelaru, Ministrul Mediului ºi Vladimir Didilicã, Vicepreºedinte CCI a RM. Sistemului cameral din România a fost reprezentat de vicepreºedinþii: Sorin Dimitriu, preºedintele CCIB ºi Mihai Daraban, preºedintele CCINA Constanþa ºi de domnii Aurelian Gogulescu, preºedintele CCI Prahova ºi Jose Iacobescu, preºedintele UCCIBR. În mesajul de bun venit, E.S. dl. Mihail M. Vlasov a amintit întâlnirea din 2010 a Preºedintelui Republicii Moldova cu mediul de afaceri din România de la Palatul CCIR, apreciind cã „între noi existã relaþii pe care nu pot sã le numesc altfel decât excelente“. Acest fapt e demonstrat ºi „de existenþa a aproape 2.500

de firme mixte între cetãþeni din Republica Moldova ºi România“. În continuare, Preºedintele Marian Lupu a vorbit despre prioritãþile principale ale guvernului de la Chiºinãu, respectiv integrarea europeanã ºi schimbarea paradigmei economice a Republicii Moldova, care acum se bazeazã preponderent pe investiþii ºi exporturi, „investiþiile fiind singura cale pentru o dezvoltare economicã durabilã a Republicii Moldova.“ În context, domnia-sa a lansat invitaþia reprezen-

tanþilor mediului de afaceri români de a investi în R.Moldova, asigurându-i cã politicile de atragere a investiþiilor existã nu doar pe hârtie, ci ºi în practicã, Republica Moldova fiind „cointeresatã în dinamizarea relaþiilor economice cu România“. În încheierea reuniunii, E.S. dl Mihail Vlasov a declarat cã „aceste oportunitãþi din Republica Moldova sunt extraordinare ºi constituie doar un început, iar acestea ar fi ºi pentru România cãi ºi mijloace pentru ieºirea din crizã.“

Discuþii privind rolul economic al Mãrii Negre la Camera de Comerþ ºi Industrie a României Camera Naþionalã, în colaborare cu Secretariatul Internaþional Permanent al Consiliului de Afaceri al Organizaþiei Cooperãrii Economice a Mãrii Negre (OCEMN) de la Istanbul, a gãzduit a 40a Reuniune a Comitetului Director al OCEMN CA. Reuniunea se înscrie în calendarul de evenimente coordonat de cãtre Ministerul Afacerilor Externe, derulat în cursul celor 6 luni în care România a deþinut Preºedinþia în Exerciþiu a organizaþiei. Sub sloganul „Building Sustainability, Enhancing Commitments“ (Dezvoltare sustenabilã. Angajament total), s-au aflat la Palatul Camerei Naþionale membrii Comitetului Director al Consiliului de Afaceri al OCEMN, reprezentanþi ai ambasadelor statelor membre la Bucureºti, ai guvernului român ºi Coordonatorul Programului Naþiunilor Unite pentru Dezvoltare pentru Comerþ ºi Investiþii în zona Mãrii Negre (BSTIP). Reuniunea a fost moderatã de dl. Mihai Daraban, Vicepreºedinte al

CCIR, Preºedinte al Camerei de Comerþ, Industrie, Navigaþie ºi Agriculturã Constanþa ºi a repus pe agenda publicã proiectele demarate în

cadrul Consiliului de Afaceri al Mãrii Negre, care au înregistrat progrese importante, în ciuda crizei prelungite pe care o traverseazã Grecia sau alte state din regiune. Prezent la eveniment, în calitate de observator, E.S dl Leonidas Chrysanthopoulos, Ambasador, Secretar general al OCEMN, a subliniat eforturile de-

puse de Consiliul de Afaceri pentru ca Marea Neagrã sã recapete importanþa maritimã ºi comercialã pe care a avut-o în perioada anilor 1850. În acest scop, un rol deosebit revine cooperãrii cu organizaþiile internaþionale, cum ar fi PNUD, cu care deruleazã deja un program de promovare a comerþului ºi investiþiilor, menit sã contribuie la creºterea atractivitãþii ºi notorietãþii regiunii pe harta economicã globalã, conform celor afirmate de Barry Kolodkin, reprezentant PNUD, managerul programului. La preluarea ºtafetei Preºedinþiei în exerciþiu, reprezentantul F. Ruse, dl Rashid A. Izmailov, a invitat toþi membri OCEMN sã participe la Expoziþia Internaþionalã ºi la Forumul „Marea Neagrã 2011 – Parada Inovaþiilor ºi Proiectelor pentru Investiþii” (Decembrie 14-17, a.c.). Este pentre prima oarã cã F. Rusã se angajeazã întrun proiect de asemenea amploare, care vizeazã toate statele riverane la Marea Neagrã ºi va demonstra adevãratul potenþial al regiunii.

Nr. 12 • aprilie - iunie 2011

21


ROMร‚NIA ISRAEL

istorie ยบi viitorcomun


Istorie ºi viitor comun

Cuvânt înainte al Ambasadorului României în Israel, Excelenþa Sa domnul Edward Iosiper Aniversarea a 63 de ani de la înfiinþarea Statului Israel ne oferã plãcutul prilej de a reafirma relaþiile speciale dezvoltate de-a lungul acestor ani între România ºi Israel. Acest parteneriat se bazeazã atât pe împãrtãºirea unor valori ºi obiective comune, dar ºi pe legãturi etnice, culturale ºi istorice profunde. Dupã cum se ºtie, România a fost una din primele þãri care a recunoscut ºi stabilit relaþii diplomatice cu Israelul, imediat dupã înfiinþarea statului, în 1948 ºi suntem mândri sã fim singura þarã din centrul ºi estul Europei care nu a întrerupt niciodatã aceste relaþii. Nivelul foarte bun al dialogului politic existent între cele douã pãrþi este evidenþiat de vizitele la nivel înalt, precum vizita de stat efectuatã de preºedintele Traian Bãsescu în Israel, în vara anului 2009, urmatã de vizita de stat efectuatã la Bucureºti, în august 2010, de cãtre preºedintele Shimon Peres. De asemenea, cei doi miniºtri ai afacerilor externe au efectuat vizite oficiale, ministrul Avigdor Lieberman vizitând România în anul 2010, iar omologul sãu român, Teodor Baconschi a vizitat Israelul în luna martie a acestui an. Aceste contacte au contribuit la extinderea cooperãrii bilaterale în diferite domenii ºi ne îndreptãþesc sã sperãm cã parteneriatul natural dintre România ºi Israel va cunoaºte o nouã etapã de dezvoltare, în beneficiul ambelor þãri. În ultimii ani, România a devenit o destinaþie atractivã pentru firmele israeliene, înregistrându-se un nivel foarte ridicat al investiþiilor, precum ºi o creºtere continuã a schimburilor economice ºi comerciale. Pentru România, Statul Israel este un partener economic tradiþional, unul dintre cei mai importanþi din zona Orientului Mijlociu.

Deºi afectate de efectele crizei economice în anul 2009, schimburile economice bilaterale au cunoscut o creºtere substanþialã în anul 2010, atingând 408 miliarde de dolari, ceea ce reprezintã o creºtere cu 29% faþã de anul 2009. Exportul românesc în Israel, de 201 milioane de USD, a crescut în 2010 cu 35%, iar importurile din Israel cu 23,7%. România exportã în Israel mai ales maºini ºi echipamente diverse, produse din metal, produse agro-agroalimentare, produse din lemn ºi importã maºini ºi aparate electrice, mijloace de transport, produse chimice ºi farmaceutice, echipamente optice, etc. Companiile israeliene au recunoscut rapid oportunitãþile oferite de piaþa româneascã, atât din punct de vedere al mediului de afaceri ºi a calificãrii forþei de muncã, cât ºi ca poartã de intrare pe piaþa Uniunii Europene. Astfel, se face cã astãzi gãsim în România numeroase firme israeliene de vârf, în aproape toate domeniile de activitate: industrie (electronicã, energie, inclusiv energii necon-

venþionale, chimie, metalurgie, industria textilã, industria alimentarã), IT, agriculturã (sere de legume, ferme de animale), servicii, execuþia unor proiecte de infrastructurã, sectorul bancar ºi financiar, turism, distribuþie gaze, sectorul imobiliar, etc. Potenþialul cooperãrii bilaterale este încã insuficient exploatat existând posibilitãþi reale de dezvoltare în perioada urmãtoare, mai ales în domenii cum sunt apa ºi resursele de apã, electronicã ºi telecomunicaþii, securizarea localitãþilor ºi clãdirilor, agriculturã, turism, etc. Consider cã, în asigurarea unui trend permanent ascendent al cooperãrii în domeniul economic, este esenþialã multiplicarea contactelor directe între companiile din cele douã þãri, atât prin participarea la târguri ºi expoziþii de interes organizate în România ºi Israel, la misiuni economice organizate în cele douã þãri, precum ºi prin contacte individuale. În acest sens, CCIR, camerele de comerþ locale, camerele bilaterale, asociaþiile patronale, au un rol esenþial în stimularea ºi sprijinirea oamenilor de afaceri, în vederea realizãrii de acþiuni promoþionale pe cele douã pieþe. Ambasada României în Israel este gata sã acorde asistenþa necesarã atât oamenilor de afaceri români interesaþi de piaþa israelianã, cât ºi celor israelieni, care doresc sã investeascã sau sã se implice în diverse proiecte de cooperare în România. În cei 63 de ani de existenþã, Israelul ºi-a împlinit cea mai veche aspiraþie istoricã ºi s-a dezvoltat într-un ritm extraordinar, pentru a deveni ceea ce este astãzi, o þarã modernã, puternicã, cu o economie în plinã expansiune ºi care asigurã siguranþa ºi prosperitatea cetãþenilor sãi. În acelaºi timp, dupã 63 de ani, relaþiile bilaterale româno-israeliene au ajuns la o vârstã a maturitãþii. Oportunitãþile pe care le avem sunt excelente ºi ambele pãrþi acordã o importanþã specialã dezvoltãrii cooperãrii. Depinde numai de noi sã fructificãm momentul foarte bun în care ne aflãm ºi am convingerea cã vom reuºi sã facem acest lucru, iar legãturile între þãrile ºi popoarele noastre vor fi tot mai strânse în anii ce vin. 23


Istorie ºi viitor comun

România-Israel: Prima Camerã de Comerþ ºi Industrie bilateralã a împlinit 20 de ani Strategie de extindere ºi consolidare în spaþiile Non-UE pentru UCCIBR Conferenþiarul univ. av. dr. Nasty Vlãdoiu prezintã într-un prim interviu realizãrile UCCIBR, de când îndeplineºte mandatul de primvicepreºedinte, dar ºi viziunea sa strategicã pentru dezvoltarea Uniunii. – Care consideraþi cã ar fi principalele repere ale mandatului dvs. în calitate de prim-vicepreºedinte al UCCIBR? Din anul 2007, de când am început ca vicepreºedinte al UCCIBR, am avut ca strategie dezvoltarea numãrului de camere bilaterale, pentru a acoperi majoritatea zonelor din lume cu care România trebuie sã aibã relaþii comerciale ºi contacte în beneficiul ºi pentru dezvoltarea mediului de afaceri. La înfiinþarea sa, UCCIBR numãra doar 7 camere. La intrarea în vigoarea a Legii 39 din 2011 s-a ajuns la un numar impresionant de 43 de camere bilaterale. Am construit camere bilaterale cu þãri dezvoltate, acolo unde acestea nu existau, dar am continuat cu þari în curs de dezvoltare, cu care am început procese de consolidare a relaþiilor. Am analizat oportunitãþi clare, de niºã în primã fazã, dar care au devenit de tradiþie, iar relaþiile au fost reînodate de aproximativ 3-4 ani. E un reînceput al unor relaþii tradiþionale, mai bine spus. Aº menþiona camere „nãscute“ în ultima vreme: s-au înfiinþat ºi sunt în decurs de înfiinþare camere bilaterale cu þãri din Orientul Mijlociu, mã refer aici la Bahrein, Arabia Sauditã. Dar ºi þãrile din Nordul Africii, ca Tunisia, Algeria, Maroc sau Libia, unde lãsând la o parte ce s-a întâmplat din punct de vedere politic, sunt þãri cu care România vrea sã reia ºi sã dezvolte relaþii comerciale bilaterale. Sunt þãri cu care dorim sã creºtem primordial comerþul pe termen scurt, ele sunt state ce au fãcut parte din comerþul tradiþional românesc. 24

Deci primul punct al strategiei pe care am avut-o ca vicepreºedinte a fost acela de a dezvolta ºi „consolida“ relaþii cu þãri cu care România a avut relaþii comerciale extrem de dezvoltate înainte de 1989. Mã refer la þãri din Orientul Mijlociu, sau þãrile din fostul spaþiu CSI: Ucraina, Belarus, Rusia. Am lãsat pe planul al doilea relaþiile cu þãri mai îndepãrtate, din America de Sud, pe care le-am vizat la început. Dezvoltarea relaþiei nu a mers aºa cum am dorit, poate ºi din cauza distanþei. Am reuºit târziu sã gãsim corespondenþii noºtri de afaceri de acolo. Trebuie sã gãsim modul de a construi cu aceºtia un „pod“ solid , pentru a evita interpunerile din comerþul internaþional, aºa numite „pasaje“ prin porturi ca Rotterdam pe unde poposea marfa înainte de a fi expediatã în America de Sud. Þãrile din zona CSI, Orientul Mijlociu ºi ale Africii constituie un spaþiu de afaceri firesc, mai mult decât benefic pentru România. – Cum s-a realizat consolidarea relaþiilor UCCIBR cu Sistemul Cameral Naþional? Pe de o parte, Sistemul Cameral naþional a vãzut în UCCIBR o arie vastã de dezvoltare. Pe de altã parte, pentru UCCIBR a fost împlinirea unui deziderat, acela de a ni se oferi locul pe care trebuie sã îl aibã un membru al familiei într-o familie reunitã. Noi am dorit ºi am primit locul care ni se cuvine de drept. Toate CCI bilaterale erau înfiinþate de facto, erau funcþionale, dar de iure nu am putut sã obþinem imediat locul pe care îl meritam în Sistemul Cameral naþional. Ulterior, ºi cu sprijinul dlui Preºedinte al Camerei de Comerþ ºi Industrie a României, dl. Mihail M. Vlasov, dar ºi al dlui preºedinte Iacobescu, am reuºit sã obþinem locul pe care ºi legea ni l-a confirmat pânã la urmã, dar ºi din punct de vedere al relaþiilor de colaborare trebuia sã îl merite.

– Camera de Comerþ România - Israel a fost prima camerã bilateralã, înfiinþatã prin HG nr. 1043/26.09.1990. Care a fost semnificaþia acestui act pentru comerþul bilateral, care este contribuþia acestei camere la dezvoltarea relaþiilor dintre cele douã þãri? La început a fost o idee ce a aparþinut unor oameni de afaceri, apoi a fost materializatã de dl. preºedinte Iacobescu ºi s-a solicitat recunoaºterea oficialã. Anul 1990 era momentul în care mediul de afaceri dorea sã se descãtuºeze. Sã vorbim despre semnificaþia acestui act pentru comerþul bilateral. Noi cu Israelul am avut o relaþie neîntreruptã, de peste 63 de ani. Chiar ºi în vremea comunismului, relaþiile cu Israelul au fost întreþinute ºi s-au dezvoltat în mod continuu. Se poate spune cã a fost ca o resetare a kilometrajului, în 1990, ºi este borna 0 dupã renaºterea sistemului cameral ºi a modernizãrii mediului de afaceri în contextul noilor relaþii dintre cele douã þãri. Relaþiile comerciale au prins contur puternic. Majoritatea produselor din acea vreme care se exportau erau dintre produsele de vârf ale economiei româneºti. Partenerii români ºtiau cã exporturile în Israel pun anumite probleme, de exemplu produsele alimentare trebuie sã aibã un anumit certificat „kosher”. Dar s-au gãsit cãile ca anumite condiþii de naturã financiarã sau religioase sã fie depãºite, iar comerþul a crescut între cele douã þãri. Am devenit Preºedintele Camerei de Comerþ ºi Industrie România-Israel în 2008. La majoratul acestei camere mi-am propus sã modernizez imaginea business-ului românesc, ºi sã arãtam cã dezvoltarea relaþiilor economice trebuie facutã în parametri mult mai mai concreþi, mai reali. Business-ul dintre cele douã þãri are posibilitãþi de creºtere reale. S-a pornit de la 32 milioane de dolari în 1990 ºi acum ne situãm la schimburi de câteva miliarde de euro între cele douã þãri. Am adus un suflu nou în relaþiile comerciale, în diplomaþia afacerilor, canalele pe care se discutã pânã acum au fost completate ºi consolidate, modernizate acolo unde a fost cazul. Cetãþeanul israelian gãseºte un mediu de business modern aici, un apãrãtor ºi un susþinãtor al ideilor de afaceri pe care le are prin Camera de Comerþ România-Israel. Putem, cred, conchide lapidar: Camera de


Istorie ºi viitor comun comerþ bilateralã a dezvoltat relaþiile dintre cele douã þãri. Avem câþiva piloni care susþin activitatea cameralã a CCI România-Israel: misiuni economice, mese rotunde, seminarii, întâlniri B2B. Delegaþii de oameni de afaceri existã în fiecare an. Noi suntem consecvenþi în aceste activitãþi. Pe lângã Camera de Comerþ România-Israel avem un sprijin solid în Camera Naþionalã, în CCIB, în ministerul de resort ºi, astfel reuºim sã completãm un întreg tablou al mediului de afaceri. – Care este imaginea României în ochii mediului de afaceri din Israel? România se aflã într-o scãdere de imagine, datoritã interpretãrii rezultatelor din real estate. Din momentul în care investitorii au venit în România, ºi pânã au definitivat investiþiile în domeniul real estate, au început sã aibã ºi anumite insatisfacþii... datorate ºi crizei economice. Aceste pierderi generate de cãderea preþurilor în real estate nu trebuie sã umbreascã imaginea business-urilor româno-israeliene. Perioada va fi uºor depãºitã. Oamenii de afaceri serioºi continuã sã lucreze în România cu succes, unii vor vedea ca sunt ºi alte business-uri profitabile în care ar putea sã investeascã. Noi de aceºti oameni de afaceri avem nevoie, nu neapãrat de aceia care speculeazã la un moment dat o conjuncturã favorabila a unei pieþe... Eºecul unor oameni de afaceri israelieni în anumite sectoare lovite de crizã nu trebuie sã umbreascã succesul altor israelieni în sectoare cum ar fi cele alimentar, high-tech, IT&C sau pe energie. Firme cu capital mixt în România sunt circa 6.500. Nu putem spune însã cã toate lucreazã la capacitate. Dacã ar fi sã reunim toate firmele cu capital originar israelian care au investit în România, indirect sau prin offshore, cred cã Israel s-ar afla undeva pe un loc 6. Oamenii de afaceri israelieni vor alege cu maximã atenþie domeniul de afaceri în care vor sã investeascã, trebuie sã fie un domeniu profitabil pe termen lung. Iar dacã nu identificã rapid acest lucru, nu înseamnã cã este neapãrat vina mediului de afaceri românesc. Existã niºe ºi domenii de business unde se câºtigã foarte bine: IT, security, energie verde unde creºterile sunt cu douã cifre. Aici la CCI Romania-Israel, noi încercãm sã promovãm aceste tipuri de afaceri. În alte afaceri, în sectoare unde odinioarã s-a speculat, câºtigurile au fost mari, dar riscul a fost pe mãsurã. – Ce sectoare vor fi preferate de investitorii israelieni în România? Cred, în continuare, cã agricultura este ceva ce România are de oferit, ºi Israelul are tehnologia ºi know-how-ul de rigoare sã dezvolte acest domeniu. Putem avea un ajutor clar

aici din partea Israelului... se pare cã noi dintr-o datã nu mai ºtim sã facem agriculturã performantã. Sectorul IT: românii sunt recunoscuþi pentru competenþele dezvoltate în IT. În cercetare se cheltuie foarte mulþi bani, dar cercetarea aplicatã aduce banii înapoi... Se ºtie cã Israelul are capacitãþi ridicate în R&D, iar rezultatele cercetãrii se vând cu succes pe pieþele occidentale. Ar trebui gãsite forme de parteneriat, astfel încât sã se treacã la fabricarea anumitor patente, lansarea de produse noi... Mai mult ca oricând , existã firme care s-au focusat pe energie verde ºi s-ar putea sã fie un domeniu principal de dezvoltare ºi cooperare în activitatea bilateralã. Telecomunicaþiile. Israel High Tech este o expoziþie care se þine cu succes de 11 ani un forum care aduce în România elemente de noutate ºi interes în domenii de vârf. CCI România-Israel a fost partener a acestui forum. Zona de medicamente ºi instrumentar medical nu trebuie uitatã. Israelienii sunt performanþi în acest domeniu, deþin numeroase patente în biotehnologii ºi chiar patente de medicamente unice, adevãrate „blockbustere”, pentru lupta cu boli autoimune sau alte boli grave.

La aniversarea a douã decenii de activitate a CCI România-Israel, preºedintele ei, dl. Conf. Univ. Dr. Avocat Nasty Vlãdoiu a fost decorat de preºedintele României. În scrisoarea Ambasadei Statului Israel , se aprecia cu aceastã ocazie cã „atragerea societãþilor israeliene pentru investiþii în România s-a fãcut ºi cu un important sprijin din partea CCI România –Israel, care, prin informaþii economice, materiale publicitare, conferinþe, misiuni economice ºi expoziþii în România ºi Israel a reuºit sã atragã un important numãr de investitori”. A fost evidenþiatã special „activitatea întreprinsã în ultimii ani, în perioada grea de crizã economicã, când sa încercat pe multiple cãi diminuarea efectelor negative ale acesteia prin promovarea exporturilor ºi oferirea asistenþei necesare pentru dezvoltarea mediului de afaceri”.

– Numiþi un domeniu de colaborare în care s-a implicat Camera bilateralã recent. De exemplu, în food industry, Camera de comerþ bilateralã îi poate ajuta pe producãtori sã obþina acele certificãri „kosher”.

Preºedintele CCI Romania-Israel, dl. Conf. Univ. Dr. Avocat Nasty Vladoiu ºi Ambasadorul Statului Israel, E.S. Dan Ben Eliezer

În domeniul tratãrii apei, cel mai cunoscut este Watec, un forum anual care se þine în noiembrie în Israel. Confruntat cu condiþii vitrege (jumãtate din suprafaþã e reprezentatã de deºert) e unul dintre statele lumii care obþine randamentele cele mai bune în domeniul captãrii sursei, regenerãrii apei, tratãrii apelor uzate, irigaþiei prin picurare etc. În astfel de sectoare, sunt în topul mondial datoritã invenþiilor.

Mulþi israelieni aºteaptã foarte mult din România acele produse traditionale, pentru cã multi dintre ei s-au nãscut ºi au trãit aici. De pildã, firma Sonimpex, cea care face magiunul de Topoloveni, a primit astfel o delegaþie din Israel care i-au acordat certificarea pentru export.  A consemnat Radu Duma 25


Istorie ºi viitor comun

„Acum este momentul!“ „Israel ºi România au fost ºi continuã sã fie parteneri apropiaþi ºi colaboratori de mulþi ani. Legãturile strânse dintre cele douã þãri s-au manifestat în multe domenii de activititate, inclusiv în politicã, culturã ºi, desigur, în schimburile comerciale ºi economie. Investitorii israelieni ºi-au dovedit încrederea în economia româneascã, cu investiþii totale în Romania de peste 3 miliarde USD. Astãzi, peste 6.000 companii cu capital israelian s-au înregistrat în România ºi numãrul lor creºte continuu. Chiar ºi în 2010, un an extrem de dificil pentru investitorii autohtoni ºi strãini din România, s-au înregistrat aproximativ 130 de noi companii cu capital israelian. Colaborarea româno-israelianã acoperã multe sectoare ale economiei, de la retail ºi bunuri de consum, la soluþii ºi servicii tehnologice, de la produsele de fiecare zi la soluþii extrem de sofisticate ºi avansate. Puteþi gãsi în România, spaþii comerciale cu capital ºi know-how israelian, alimente ºi bãuturi, cosmetice, textile ºi fashion israelian. Multe companii s-au axat pe high-tech, cum ar

fi telecomunicaþii, software, dispozitive medicale ºi de securitate. Unele sunt furnizori de servicii, în timp ce altele se concentreazã pe proiecte ºi furnizeazã soluþii ad-hoc sau la cheie în managementul ºi administrarea apelor, canalizare, agriculturã, energie, transporturi ºi construcþii. Bunele relaþii comerciale dintre þãrile noastre transpar ºi din cifrele care ilustreazã schimburile de mãrfuri ºi servicii. În ultimii ani, volumul comerþului dintre cele douã þãri a crescut continuu, iar în 2010 s-a înregistrat un record absolut al tuturor timpurilor, respectiv schimburi comerciale în valoare de 430 milioane USD, ceea ce înseamnã o majorare cu peste 60% faþã de 2009! Creºterea a fost vizibilã atât la exporturile româneºti cãtre Israel, care au ajuns la 195 USD, cât ºi la exporturile israeliene cãtre România, care au depãºit 235 milioane USD. Anul trecut am început sã dezvoltãm proiecte comune de cercetare între companii româneºti ºi israeliene, beneficiind de sprijin financiar din partea ambelor guverne, prin diverse programe ºi instrumente de finanþare

Israelul este lider recunoscut pe plan internaþional ºi în agriculturã, respectiv în cultura legumelor ºi a florilor, în zootehnie ºi industria laptelui. Sistemele agricole intensive ale Israelului asigurã un randament înalt al investiþiilor, soluþii pentru irigaþii, sere ºi industria laptelui, care pot fi aplicate împreunã cu fermierii români din întreaga þarã. Cred cu tãrie cã acum este mometul sã extindem cooperarea ºi sã valorificãm atmosfera favorabilã pentru business ºi perspectivele de dezvoltare!”  Yifat Inbar, ataºat economic ºi comercial al Ambasadei Israelului în România

Semper fidelis patriae

Semper fidelis patriae sau întotdeauna devotaþi, dãruiþi patriei. Am un adaggio: Patria noastrã este România, dar ºi patria ancestralã, Israel

26

În România trãiesc azi aproximativ 8.000 de evrei, membrii ai Federaþiei Comunitãþilor Evreieºti din România, reuniþi în 38 de comunitãþi din toatã þara. Sunt evrei localnici, adicã cei care nu au plecat ºi cei care s-au stabilit în Israel ºi au revenit în þarã pentru afaceri sau din adiverse alte raþiuni. Nu sunt evrei dupã regulile stricte, halaha, ci inclusiv produsul cãsãtoriilor mixte, dar, ºi aºa, numai 1% din cei 850.000 cât numãra România în 1940, am aflat de la dl Deputat dr. Aurel Vainer, Preºedintele Federaþiei Comunitãþilor Evreieºti din România. „Avem o legãturã nu numai de suflet, ci ombilicalã, cu Israelul, istoriceºte vorbind. este un punct de referinþã important pentru Federaþia Comunitãþilor Evreieºti din România, organizaþia reprezentativã a evreilor din România, care a împlinit anul acesta 75 de ani de existenþã.

Sunt ani cu multã istorie, cu conducãtori foarte importanþi, cu largã recunoaºtere naþionalã ºi internaþionalã, laicã sau rabinicã. Dar, mai important este, faptul cã noi suntem moºtenitorii trecutului evreiesc din România, adicã am moºtenit patrimoniul cultural ºi religios, conform legislaþiei de restituire a bunurilor celor deposedaþi în anii fascismului ºi ai comunismului,”, a spus dl Aurel Vainer. Acest patrimoiu numãrã astãzi 87 de sinagogi ºi 821 de cimitire evreieºti în toatã þara ºi un mare patrimoniu cultural. În 1997 s-a creat fundaþia Caritatea care solicitã, revendicã ºi administreazã bunurile comunitare ºi astfel finanþeazã programele de asistenþã socialã pentru 2.000 de evrei, mai ales supravieþuitori ai Holocaustului. În Israel existã o comunitate de 400.000 de evrei originari din România, grupaþi în diverse organizaþii, care pãstreazã cultura ºi tradiþiile din România. În parteneriat cu primãria unui oraºel turistic din Nordul Israelului, Federaþia Comunitãþilor Evreieºti din România va realiza muzeul evreilor români. „Vom arãta rolul evreilor din România în formarea statului Israel în cultura universalã, pentru cã avem ºi câºtigãtori ai Premiului Nobel, mari artiºti. Va fi o concentrare de forþã, colaborarea între noi ºi patria ancestralã”, a subliniat dl Aurel Vainer.


Istorie ºi viitor comun

Israelul lanseazã o ofensivã în „tehnologii curate“

Penalizatã prin lipsa de resurse naturale, þara a dezvoltat o expertizã puternicã în domeniul „afacerilor verzi“. În timp ce multinaþionalele investesc în proiecte în Israel, oameni de afaceri israelieni investesc în energii regerabile peste hotare. Un centru global de inovare ºi high-tech, Israelul þinteºte acum în a deveni un nume mare în tehnologii curate. De la lansarea unui proiect de automobil electric condus de Renault cu antreprenorul israelian Shai Agassi (Better Place), la ideea unui canal care leagã Marea Moartã pânã la Marea Roºie, o abundenþã de proiecte ilustreazã noua ofensivã israelianã în „business-ul verde“. Þara are un total de aproximativ 600 de întreprinderi specializate în tratarea apei ºi energii alternative. „Israel adunã pe teritoriul sãu mai mult de jumãtate din tipurile de climã ale planetei. Acesta este un laborator ideal pentru testarea de soluþii inovatoare în tehnologii curate“, preciza Booki Oren, fostul ºef al companiei naþionale de apã Mekorot. Israelul îºi susþine astfel poziþia de lider global în reprocesarea apelor uzate în sectorul agricol. ªi se prezintã cu o garniturã

de campioni la scarã largã, cum ar fi Netafim, inventatorul sistemului de irigare prin picurare, sau grupul IDE, care, împreunã cu Veolia, a construit cel mai mare site din lume de desalinizare la Ashkelon. În toate, Israelul recurge la tehnologii care sã permitã un management eficient pentru producerea de 25% din consumul de apã al naþiunii - ºi se estimeazã cã statul evreu va fi capabil sã producã 40% din nevoile sale în urmãtorii cinci ani. Apa este o mare problemã, jumãtate din teritoriu fiind deºert. Acest know-how în domeniu a atras nume mari ale industriei de profil, ca Veolia, GE ºi Siemens. În acelaºi timp, sectorul energiei regenerabile se aflã în centrul prioritãþilor naþionale. Þara ºi-a stabilit o perioadã de zece ani pentru abandonul complet al petrolului ºi reducerea consumului de cãrbune pentru producþia de energie electricã, cu scopul de a-l înlocui cu gaze naturale (la un volum de 70%) ºi cu energii regenerabile. Guvernul israelian va investi 600 milioane de dolari pânã în 2020, astfel încât 10% din producþia sa de energie electricã sale sã fie obþinute din energii alternative (în comparaþie cu 1% în prezent). Se sperã astfel cã 500 MW vor fi generate prin captarea energiei solare (60%), sistemele fotovoltaice particulare (5%) ºi fotovoltaice industriale (10%), vânt (17,5%) ºi biomasã (7,5%). Bucurându-se de aproape de 300 de zile de soare pe an, Israelul deþine numeroase brevete de producþie în energie solarã, ce au atras nu-

meroase multinaþionale. Cu un an în urmã, Alstom a investit 55 milioane de dolari în cadrul companiei BrightSource din California, a cãrui filialã israelianã Luz II este consideratã ca fiind un pionier la nivel mondial în concentrarea energiei solare. Se va construi o centralã bazatã pe sisteme solare fotovoltaice la Ashelim, în deºertul Negev. Acest proiect, a atras, pe lângã EDF ºi interesele gigantului german Siemens, care a ocupat deja teren în Israel, deoarece a devenit, la sfârºitul anului 2009, proprietar al firmei israeliene Solel, un lider global în echipamente termice solare, care este prezent în Spania ºi California. Firma Energy Rose, controlatã de investitori israelieni, construieºte primul sãu parc eolian în România, în urma unei investiþii de 10 milioane euro. Investiþia este finanþatã cu 8 milioane de euro de UniCredit Leasing. „Vrem sã construim douã sau chiar trei parcuri eoliene pe an în România. Anul acesta vrem sã mai începem unul”, a declarat directorul general al Energy Rose, Boad Peled. Compania investeºte în parcuri eoliene în Romania si Polonia ºi vizeazã o capacitate instalatã totalã de 250 MW pânã în 2016. Primul proiect eolian al Energy Rose va fi construit în Dobrogea, la Casimcea ºi va avea o capacitate instalatã de 6 MW. Se estimeazã cã va livra anual peste 20.000MW, ceea ce este echivalent cu consumul a 5000 de gospodãrii.  Radu Duma 27


Istorie ºi viitor comun

Cum a reuºit Israelul sã devinã un miracol economic Economia Israelului nu pare a fi afectatã prea mult de criza economicã sau de miºcãrile politice din Orientul Mijlociu. Creºterea PIB-lui, comerþul exterior pe pieþe neafectate de crizã, atractivitatea, toate par sã meargã din plin. Se înregistreazã chiar ºi boom imobiliar. Iatã rezultatul unui pariu reuºit în R&D. În decursul ultimului deceniu, Israelul a devenit un nume de referinþã, în special în biotehnologie ºi tehnologii verzi. În mai s-a împlinit un an de când Israelul a intrat în OECD. Acest lucru a reprezentat pentru Guvernatorul bãncii centrale a Israelului, Stanley Fisher, un eveniment istoric, un vot de încredere în economia israelianã. „PIB-ul pe locuitor de aproape 30.000 USD sau 21.000 Euro este similar aceluia al unor state UE, ca Portugalia, de pildã.“ Într-adevãr, economia israelianã a cunoscut o pantã ascendentã: de la crearea sa, statul ºi-a multiplicat PIB-ul cu 60, populaþia cu 10 ºi venitul pe locuitor cu 6! „În 1988, Israelul era considerat o þarã izolatã, instabilã, cu o economie slabã, în stagflaþie, cu o infuzie permanentã de ajutor de stat din partea SUA“, aºa cum declara un analist economic israelian. Dupã 2004, 28

creºterea economicã anualã medie s-a situat undeva pe la 5%! Statul evreu a ieºit mai repede din recesiune decât alte state occidentale. În ultimul an, creºterea economicã a sãrit la 4,6%, comparativ cu state OECD unde a fost în medie de 2,8%. În ultimul semestru din 2010, ritmul de creºtere s-a ridicat la un ameþitor 7,8%!

Pe ce fundaþii solide se bazeaza modelul economic israelian? La o primã vedere statul evreu a beneficiat de sosirea a un milion de emigranþi ruºi, a înregistrat un boom hi-tech, ºi dispune de un sector militar extrem de dezvoltat. Acum se culeg fructele reformelor guvernamentale de la debutul anilor 2000. De fapt, puterea politicã n-a aºteptat ultima crizã mondialã pentru a fi silitã sã afiºeze un deficit public mai mic de 4% din PIB, o balanþã de plãþi excedentarã sau un sector bancar stabil. Sub lupa FMI, Israelul a fost un elev docil ºi silitor, ºi-a adus inflaþia sub 2,7% în 2010 ºi a redus rata ºomajului sub 7%.

Cu ce probleme se confruntã, totuºi, statul Israel? Pe termen scurt, se pune problema dacã economia israelianã prezintã semne de supraîncãlzire... Pentru moment, Banca Naþionalã a Israelului a temperat previziunile sale de creºtere a PIB la 4,5%, în paralel cu diminuarea ratei ºomajului la 6,1%. Confruntat cu tensiuni inflaþioniste la început de an (4,2% în februarie), creºterea incredibilã a preþurilor pe imobiliar (o creºtere de 16,2% faþã de mai 2010, metrul pãtrat construit a sãrit pe alocuri

de 3000 Euro!!!), Stanley Fischer a crescut în trei reprize rata dobânzii, pe care a adus-o la 3% la sfârºitul lui martie (shekelul israelian e o monedã apropiatã de dolarul SUA, iar rata dobânzii FED a rãmas nemodificatã la 0,25%). De altfel, Banca Statului Israel a fãcut eforturi notabile în ultimii ani pentru pãstrarea unui nivel al rezervelor astfel încât sã opreascã o apreciere majorã a shekelului faþã de dolar. „Aceastã politicã urmãreºte, de asemenea, sã creascã aptitudinile noastre de a rezista riscurilor geopolitice“, a declarat Stanley Fisher la Bruxelles. „Politica noastrã economicã vizeazã garantarea stabilitãþii mediului economic în situaþia curentã“.

De ce economia israelianã este într-o formã excepþionalã:  PIB-ul a crescut de 60 de ori de la crearea sa, ºi pare a sfida criza, cu o creºtere de 7,8%, demnã de tigri asiatici. Ea trebuie sã facã faþã totuºi numeroaselor provocãri, care pot disturba dinamica sa pe termen scurt sau lung.

Alt factor de neliniºte este rata de sãrãcie, care afecteazã 20% din cãminele din Israel, în timp ce media OECD e de 11%. Aceasta se datoreazã în principal unor pãturi de populaþie, cum ar fi evreii ultraortodocºi (8% din populaþie) sau arabii israelieni (20%) care intrã mai rar în statisticile pieþei muncii. O altã micã crizã internã este cea a sistemului de învãþãmânt . Israelul a ajuns pe locul 36 în evaluarile PISA din 2009 (copii peste 15 ani) la citit ºi 41 la matematicã ºi alte ºtiinte, dupã ce a dominat în anii 60 clasamentele la matematicã. Se con-


fruntã de asemenea cu un sever exod al creierelor („brain –drain“). Un prestigios economist din Consiliul Economic Israelian, dl Eugene Kander, considerã economia statului evreu extrem de reactivã. Predicþiile sale asupra preþului barilului de petrol merg, ca ºi ale altor agenþii internaþionale, spre 200 dolari barilul în urmãtorii 5-10 ani, datoratã mai puþin evenimentelor din Orientul Mijlociu cât apariþiei pe piaþã a pânã la 800 de milioane de automobile obiºnuite, ceea ce indicã probleme pentru multe economii. De asemenea, declarã cã guvernul israelian va lua mãsuri pentru a evita supraîncãlzirea economiei. Se lucreazã deja la mãsuri de integrare a populaþiei arabe ºi ultraortodoxe în piaþa muncii, iar tratarea „bulei imobiliare“ (aºa cum a denumit-o) se face prin votarea de cãtre guvernul israelian a unor mãsuri menite sã creascã oferta de locuinþe. Vorbind despre mãsurile pe care Banca Naþionalã a Israelului le ia împotriva întãririi shekelului faþã de dolarul american, economistul a precizat cã „se vegheazã sã nu se exercite presiuni inutile, ci mai mult investiþii pe termen lung“. Companiile israeliene sunt silite sã-ºi reducã neîncetat costurile de producþie, pentru a rãmâne competitive la export, ºi sã continue sã mizeze pe inovaþie. Aceastã politicã s-a dovedit pânã acum extrem de productivã. Dupã 2003, balanþa de cont curent a devenit excedentarã, dupã 40 de ani de deficit cronic. În plus, investiþii noi, din partea multinaþionalelor, vin în Israel. De exemplu, Banca Barclays va inaugura un centru R&D în Israel, care va angaja 200 experþi în tehnologii financiare.

De ce a rezistat Israelul aºa de bine crizei? Economistul israelian spune cã þara are un sistem financiar extrem de conservator, care a exercitat un efect protector în timpul recesiunii. În plus, din 2002-2003 þara a fost supusã unui program de reforme din care a ieºit întãritã, fãrã sã-ºi permitã extravaganþe. „Aº putea sã spun cã economia este extrem de reactivã, în sensul cã firmele israeliene nu se culcã niciodatã pe lauri“

Ilustraþie din TEl Aviv

Orientarea comerþului exterior, în proporþie de 20%, spre BRICS (Brazilia, Rusia, China, India, Africa de Sud) s-a dovedit un pariu câºtigãtor. În acest scop ºi-a construit o politicã de parteneriate guvernamentale pe care o promoveazã. Israelul se poziþioneazã pe niºe, se concentreazã pe segmente precum

tehnologii de vârf, eficienþã energeticã ºi agronomie. În Israel circulã ºi o butadã care ilustreazã aceste politici: „Suntem singura þarã care exportãm caviar în Rusia! ªi nu e un exemplu de îndrãznealã sau „chutzpah!“ (n.r. expresie localã).  Radu Duma 29


Despre oportunitãþile de investiþii în infrastructura turisticã ºi în industria ospitalitãþii Israelul se plaseazã pe locul 16 în clasamentul þãrilor sursã pentru turiºtii care au vizitat România, dar poate ocupa cât de curând un loc în top 10, pentru cã „România este o destinaþie de turism atractivã pentru israelieni”, conform declaraþiilor fãcute de ministrul israelian al turismului, E.S. Stas Misejnikov. Invitat la Bucureºti de omologul sãu român, ministrul dezvoltãrii regionale ºi al turismului, Elena Udrea, ministrul israelian al turismului, E.S. Stas Misejnikov, declara cã „cei aproximativ 400.000 de cetãþeni israelieni nãscuþi în România ºi stabiliþi în Israel, precum ºi copiii lor, sunt toþi potenþiali turiºti care sã vinã în România. Pe lângã aceºtia, mai sunt turiºtii interesaþi de atracþii diferite de ceea ce pot gãsi în Israel. Aveþi un potenþial extraordinar, trebuie doar sã vã promovaþi”. Cele douã guverne au convenit sã colaboreze pentru promovarea României pe piaþa turismului din Israel ºi respectiv, a Israelului ca destinaþie turisticã pentru români, dar ºi a oportunitãþilor de investiþii în lucrãri de infrastructurã turisticã sau în industria ospitalitãþii din România ºi Israel. Stas Misejnikov declara pentru www.hotnews.ro cã „una dintre pieþele turistice importante pentru România ar putea fi cea a celor jumã-

Muzeul Diamantelor din Ramat Gan O nouã atracþie o reprezintã Muzeul Diamantelor Harry Oppenheimer, care prezintã estetica, istoria ºi cultura diamantelor de la începutul istoriei omenirii, pânã în zilele noastre, cu accent pe industria diamantelor din Israel. Printre exponate, se aflã ºi diamante renumite, inclusiv Diamantul model Kôh-i Nûr, descoperit cu aproximativ 5.000 de ani în urmã, aflat în prezent în coroana Reginei Marii Britanii. Turiºtii pot vedea un film care descrie procesul de formare a diamantelor, procesarea, finisarea ºi tranzacþionarea la bursele de diamante, pentru ca apoi sã fie încorporate în bijuterii unice, sub inspiraþia designerilor. Foto: israelinphotos.com

30

Magia atracþiilor speciale din Israel Din mai pânã la sfârºitul lunii iulie, mileniile de istorie ºi culturã se revarsã pe strãzile Vechiului Jerusalim într-o uriaºã expoziþie în aer liber a minþilor creatoare din toate domeniile artei. Dansul, muzica, poezia, filosofia, artele vizuale, new media devin personaje principale în Sezonul Cultural al Ierusalimului, care include ºi Festivalul Internaþional de Lumini. Timp de o sãptãmânã, Vechiul Jerusalim se transformã în decorul unui joc extraordinar de lumini realizat în paralel cu o expoziþie de instalaþii de iluminat, create de artiºti locali ºi internaþionali, din Franþa, Portugalia, SUA, Danemarca, Belgia ºi Italia, evenimente ºi spectacole stradale pline de fantezie. Iniþiativa Autoritãþii pentru Dezvoltarea Jerusalimului, susþinutã de Cabinetul Primului Ministru, de Ministerul Turismului ºi Primãria oraºului Jerusalim a atras peste 250.000 de vizitatori, numai în decurs de o sãptãmânã.

tate de milion de israelieni care, pânã anul trecut, mergeau în Turcia. Nu vãd motivul pentru care România sã nu poatã lupta pentru aceastã piaþã cu þãri ca Grecia, Cipru, Bulgaria”. „Þara mea este interesatã de lansarea turismului dinspre România spre Israel, mai ales cã anul trecut, a fost un an record pentru Israel, cu 3,5 milioane de turiºti, cu jumãtate de milion mai mult decât în anul 2008, care fusese cel mai bun an. Am observat cã în 2010 am avut ºi o creºtere procentualã importantã a numãrului de turiºti din România: 40.000 de români care au vizitat Israelul, un lucru care aratã cã avem un mare potenþial ºi invers. În ceea ce priveºte turiºtii israelieni care vin în România, s-a înregistrat o creºtere cu 30% în 2010. Noi ne-am gândit cã dacã vin aici ºi discutãm pe marginea unei cooperãri mutuale, vom putea atrage noi audienþe-target: poate familii cu copii, poate alte grupuri turistice care sã vinã în Israel... Dacã operatorii de turism cred cã au motive sã aducã turiºti israelieni în România (pentru turism în cazinouri, turism extrem, cãþãrare în munþi), sã o facã!“ ªi o ultimã recomandare din partea oficialului israelian: „pentru a avea turiºti, întâi sã identificãm acele produse care sunt atractive pentru ei”, a spus Stas Misejnikov.

 Sorina Voica

2010 a fost un an record pentru Israel, cu 3,5 milioane de turiºti


Istorie ºi viitor comun

Ne lipsesc conducãtorii, în toate domeniile

în timp, chiar sã scadã. Mã deranjeazã comisioanele pe care le impun partenerii israelieni, deºi în turism salariile sunt foarte mari în Israel; de exemplu, ghizii sunt plãtiþi cu 150-200 USD/zi. În general duc cam 6 sau 7 grupuri sau 350400 de turiºti români pe an, având în vedere cã sezonul pentru excursiile în Israel începe în lunile de primãvarã, cu o pauzã în timpul verii ºi se reia toamna. Eu merg ºi în iunie ºi anul trecut am constatat cã a fost cu 5 grade mai rãcoare decât la Bucureºti.

Cãlãtoriile în Israel îl duc în cartea recordurilor Omul de afaceri Ion Antonescu, fondatorul companiei Marshal Turism, ºi-a început cariera de întreprinzãtor dupã ce a petrecut câteva luni în Israel. Puterea exemplului ºi spiritul antreprenorial israelian au însemnat foarte mult ºi astãzi, dupã 20 de ani, deciziile sale de business ºi atitudinea sa au ca punct de referinþã, tot Israelul, cu impresionantul tezaur de istorie, culturã ºi civilizaþie pe care le deþine. „Am avut ºansa sã fiu scos la tablã. Dupã pãrerea mea, la ºcoalã, gândesc mult mai mult elevii sau studenþii care sunt scoºi la tablã decât cei ce stau în banca lor. Pe mine, ºansa m-a pus în faþa opþiunii de a pleca din þarã, ca reprezentant al turismului românesc în Israel, începând cu 15 iunie 1991. Din doi ani cât era planificat, am stat doar 8 luni, dar m-am îndrãgostit de Israel... Apoi, am revenit în þarã ºi mi-am înfiinþat propria firmã de turism. – Destinaþia favoritã? – Israel. În septembrie merg pentru a 80-a oarã ºi, dupã estimãrile mele, mi-am petrecut cam 2 ani ºi jumãtate în Israel. Cred cã sunt singurul om din lume care a fost ca turist de atâtea ori în Israel.. ºi cred cã am ajuns sã

cunosc Israelul mult mai bine decât mulþi locuitori care s-au nãscut ºi trãiesc acolo. Cunosc istoria poporului evreu chiar mai bine decât mulþi profesori de istorie ºi îmi place sã o prezint turiºtilor mei, iar la sfârºitul excursiei le propun un concurs cine ºtie câºtigã, la care am ridicat miza la 1.000 USD. Nimeni nu a reuºit sã dea toate rãspunsurile corecte, pentru cã, dupã mine, o vizitã în Israel este o ocazie de a face o incursiune nu numai în istoria de 4.000 de ani a poporului iudaic, ci în istoria universalã anticã ºi medievalã a lumii.... Îmi plac locurile sfinte, unde mã încarc de energie pozitivã, mã relaxez total. Este o þarã frumoasã ºi, paradoxal, verde, pânã aproape de Marea Moartã. În plus, este chiar mult mai liniºtitã decât România, ºi personal, mã simt mult mai în siguranþã decât în alte pãrþi ale lumii. Cât despre Marea Moartã, este un loc unic pe glob, unde foarte puþine agenþii turistice din România se aventureazã... – Interesul românilor pentru Israel: – De 2 ani, de când s-a renunþat la vizã, a crescut numãrul turiºtilor români în Israel, deºi agenþiile din Israel majoreazã în fiecare an preþul la hoteluri. Dacã agenþiile partenere vor continua aceastã politicã, s-ar putea ca numãrul românilor interesaþi sã staþioneze ºi,

O þarã este bogatã prin bogaþii sãi Am vãzut cã în Israel predominã capitalul autohton. Nu cred cã am vãzut urmele crizei ºi nici nu cred cã le voi vedea. Pot spune cã am fost impresionat de grija faþã de bãtrâni, un fenomen rar întâlnit... ºi de grija pentru culturã.

– Lecþia turismului israelian: – Modul în care ºtiu sã-ºi valorifice toate vestigiile. De exemplu, s-a descoperit o barcã, datatã de pe timpul lui Iisus, a fost pusã într-un chibutz, s-a fãcut un muzeu ºi vizitarea costã 16 USD/persoanã. La noi, când a secat Dunãrea la Turnu-Severin, s-au descoperit numeroase vestigii de pe vremea romanilor... ºi nu s-a fãcut nimic cu ele... La fel ºi cetatea Ma-

Investiþiile în culturã Dacã un om de afaceri din Israel investeºte în culturã, în educaþie, în sistemul de sãnãtate etc, este promovat peste tot, ca sã dea exemplu. La noi, degeaba faci, nu ai niciun fel de publicitate. Eu dacã fac, este doar din plãcerea mea, investiþia în culturã nu valoreazã nimic în ochii autoritãþilor. Ar însemna ceva ºi din perspectiva dezvoltãrii afacerii, dacã ai fi promovat, aºa cum se procedeazã în Israel.

sada, care seamãnã cu Sarmizegetusa Regia. Câþi se duc la Masada ºi câþi la Sarmizegetusa?! Israelienii au un talent extraordinar de a-ºi pune în valoare resursele... Nouã, din pãcate, ne lipsesc conducãtorii, în toate domeniile! Nu cred cã ne lipsesc neapãrat investitorii pentru cã avioanele sunt pline de oameni de afaceri din Israel care vin ºi pleacã. – Lecþia româneascã: – Dupã mine, Ministerul turismului ºi Ministerul de externe israelian ar putea sã ne ajute mai mult pentru publicitatea pe care o facem Israelului. Am aplicat modelul american ºi am dus pe cheltuiala mea 80 de artiºti, oameni de culturã, nume ca Radu Beligan, Marin Moraru, Dinu Sãraru, Draga Olteanu Matei etc, care, dupã excursie, au vorbit în toatã media despre Israel.  Sorina Voica 31


Istorie ºi viitor comun

„ªi la anul la Ierusalim” În urmã cu 5000 de ani, pe un podiº stâncos, acolo unde începe deºertul Iudeii, s-a pus piatra de temelie a oraºului Ierusalim, care avea sã devinã sfânt pentru trei religii. Fie ca eºti religios sau nu, oraºul trebuie vizitat cel puþin odatã în viaþã. Oraºul, considerat o „axis mundi“, este locul de pe Pãmânt care a fost martorul celor mai teribile înfruntãri armate ºi al oºtirilor uriaºe care l-au asediat, din antichitate pânã în vremurile moderne. Soldaþii, fie cã erau egipteni, cannaniþi, evrei, asirieni, babilonieni, macedonieni, romani, perºi, arabi sau cruciaþi, kurzi, mameluci, otomani, britanici, iordanieni, israelieni sau palestinieni s-au jertfit sub zidurile oraºului. Este un oraº unic, considerat de unii centrul universului. Este unic, pentru cã este centrul religios pentru douã treimi din umanitate. Trei religii monoteiste, evrei, musulmani ºi creºtini, îl definesc drept capitalã spiritualã. Paradoxul vine din faptul cã toþi sunt fii lui Abraham, toþi fii Dumnezeului unic, dar în numele lui Dumnezeu ºi-au disputat oraºul, ºi l-au împãrþit dupã cum le dicta religia... Istoria cunoaºte 12 religii diferite care au stãpânit oraºul. Împarþirea oraºului vechi merge dincolo de cartiere (unul evreiesc, unul musulman, unul creºtin, unul armean), pentru cã fiecare religie are propriile pietre sacre. Evreii se închinã la Ha-kotel, sau Zidul Plângerii (zidul de vest al Templului). Creºtinii se închinã la pietrele din Biserica Sfântului Mormânt, unde a fost aºezat trupul lui Iisus Hristos dupã ce a fost coborât de pe cruce. Musulmanii se închinã sub Cupola Stâncii poleitã cu Aur, unde e piatra de pe care Mohamed s-a înãlþat la ceruri. De orice sãrbãtoare religioasã, oriunde s-ar afla în lume, evreii, îºi pun urmãtoarea dorinþã: „L’shana haba b’irushalaim“ - „Urmãtorul an la Ierusalim“...Aceasta a devenit deviza de

acþiune, timp de 2000 de ani, a tuturor evreilor, oriunde ar fi rãspândiþi în lume, de a nu îºi uita originile ºi este purtãtoare de speranþã. A devenit imnul statului Israel. Creºtinii se adunã cu miile de Paºte la Ierusalim, sã fie martorii miracolului aprinderii luminii Sfintei Învieri. Oraºul are 8 porþi, dar cea mai utilizatã este Poarta Jaffa. Fiecare poartã are o bogatã istorie, pe ea intrând pelerini sau cuceritori ai oraºului. Este vorba de Poarta Nouã, Poarta Damascului, Poarta lui Irod, Poarta Sf ªtefan sau Poarta Leilor, dar ºi Poarta Sion sau Poarta Murdãriei. Orasul este deopotrivã exotic ºi familiar pentru un turist european sau unul român. Exotic datoritã vegetaþiei locului ºi istoriei care

poate întâlni Muntele Herzl, unde se aflã mormintele celor care au luptat pentru recunoaºterea naþiunii în timpurile moderne, dar ºi ale 6000 de soldaþi israelieni morþi în rãzboaiele secolului XX pentru întemeierea statului evreu. Parcul memorial Yad Yashem este cel mai trist loc din Ierusalim: acolo se aflã Muzeul Holocaustului, ridicat în memoria celor 6 milioane de evrei victime ale exterminãrii naziste. Mai jos, în Padurea Ierusalimului, s-au plantat 6 milioane de puieþi, pentru a aminti de victimele Holocaustului, iar aceºtia sunt totodatã ºi un simbol al vieþii perpetue pentru o þara, ºi o naþiune renãscutã. Demonstreazã prin perenitatea lor cã un popor nu poate sã disparã la voinþa unui dictator, care, ieºit din negurile istoriei când raþiunea dormea, îºi imagina în

te împresoarã la tot pasul, iar familiar pentru cã te poþi trezi oriunde cã limba ta maternã, ºi nu doar engleza, franceza sau rusa, va fi înþeleasã de un localnic care fie s-a nãscut în România, fie a studiat „la România”...Aºa cã e bine ca turist, sã nu arunci vorbe la întâmplare în limba maternã, cã s-ar putea sã primeºti replica, fãrã sã ai nevoie de traducere... Dacã se îndepãrteazã de oraºul vechi, pe colinele de la periferia Ierusalimului, turistul

delirul sãu cã va modifica harta planetei pentru 1000 de ani. Urmãtoarea parabolã defineºte cel mai bine frumuseþea oraºului ºi istoria sa tumultoasã: „în Talmud stã scris cã Dumnezeu a împãrþit frumuseþea în zece pãrþi, dãruind nouã pãrþi Ierusalimului ºi o parte restului lumii. Dar, la sfârºit, a împãrþit tristeþea în zece pãrþi, ºi a dãruit nouã pãrþi Ierusalimului ºi o parte, restului lumii“.


Marketing ºi Inovare

Din 2011, avem Ambasador al Topoloveniului la Bruxelles: Magiunul de prune „Sunt român ºi-mi place pruna Fãcutã magiun Nu-i nimic pe lumea asta mai dulce ºi bun Sã ne ducã-n Europa faima de olteni care au fãcut Magiunul de Topoloveni“

Aºa suna balada dedicatã magiunului de unul din discipolii lui Tudor Gheorghe, ce pune pe versuri ºi muzicã tradiþionalã reuºita unei mâini de oameni de la firma Sonimpex, din localitatea argeºeanã Topoloveni, de la hotarul livezilor de pruni ºi meri. „Am hotãrât sã ridic la nivel european Topolovenii ºi magiunul pe care l-am redescoperit ca simbol al copilãriei pierdute demult“, declarã dna Bibiana Stanciulov, manager la firma producãtoare. Vorbele au acoperire: „Prin denumirea de indicaþie geograficã protejatã, de fapt o indicaþie de calitate, prima obþinutã de România, ne înscriem astfel în rândul celor maxim o mie de produse exclusiviste din Europa. Majoritatea sunt produse cu denumire de origine controlatã, în speþã bãuturi alcoolice. În rândul produselor alimentare, de care vorbim, sunt aproximativ 500 de produse în cele 27 de state membre ale UE“. Diana Stanciulov ne spune cã Sonimpex este o firmã foarte micã, dar care are în portofoliu o comoarã! Magiunul de prune de Topoloveni are în spate o istorie de 100 de ani, prima atestare fiind de pe vremea lui Carol I, când, în 1914, s-a înfiinþat Cooperativa din Topoloveni. Reþeta de atunci s-a dovedit viabilã ºi în socialism, când produsele Întreprinderii de legume-fructe de atunci erau exportate pe mai multe continente. O istorie nouã începe în anul 2001 prin cumpãrarea ºi „asumarea“ de cãtre familia Stanciulov a gestionãrii secþiei de magiun a Fabricii de Legume ºi Fructe din Topoloveni. Dna Bibiana Stanciulov mãrturiseºte cã a fost un act destul de curajos, fãrã sã aibã atunci o imagine holisticã a afacerii în care intrase. „În mintea mea îmi imaginam cã am cumpãrat o fabricã reprezentativã care lucra la adevãrata ei valoare. Dl primar Potârcã poate sã confir-

me cã aceastã fabricã era de fapt o secþie cu gardul ruginit, la care porþile nu prea se deschideau. A trebuit sã fac rapid ceva pentru cã acolo nu erau banii mei, erau banii Bãncii Comerciale Române. În anul 2002, am reuºit cu o tenacitate demnã de o cauzã mai bunã sã obþin Marca de aur, la primul târg organizat de Uniunea Naþionalã a Industriaºilor din România, pentru magiunul de prune Topoloveni. În acel moment am simþit cã într-adevãr în acest magiun existã ceva particular, ceva care þipã sã fie scos la luminã, în condiþiile în care, într-adevãr este un produs care se obþine ºi se proceseazã foarte dificil“. Pariul s-a dovedit câºtigãtor: „Ca atare, magiunul a fost încadrat deja în lista produselor cu denumire de origine protejatã, documentul a fost semnat de cãtre Ilie Sârbu, ministrul Agriculturii“. În anul 2008 am primit denumirea de origine protejatã pentru primul produs românesc. Era prima denumire de origine a calitãþii la nivel naþional. Este primul pas pe care l-am fãcut ca sã obþinem indicaþia geograficã protejatã, despre care discutãm acum. De-a lungul celor 3 ani, produsul a fost mereu sub lupa certificatorului Larex. Multã lume se întreabã de ce produsul nostru este mai scump: într-un borcan de magiun sunt concentrate de fapt 1,75 kg de prune.“ Procesele prin care trece pruna pânã la produsul final sunt laborioase, de la priceperea localnicilor în selectarea fructelor, urmãrirea procesului de fierbere în cazane cu pereþi dubli, verificarea consistenþei specifice ºi a calitãþilor organoleptice au contribuit la pãstrarea metodei sanogenetice de obþinere a unui produs fãrã adaos de zahãr ºi fãrã conservanþi, 100% natural. Produsul ºi metoda de producþie au obþinut chiar ºi certificare „kosher“.

Reþetã centenarã pãstratã cu sfinþenie „Am apelat ºi la Fonduri Europene, lucrãm cu utilaje moderne, fãcute pe comandã pe sistemul celor vechi, acele cazane cu pereþi

dublii din inox prin care circulã abur, pentru cã noi nu folosim focul ºi astfel nu se deterioreazã calitãþile prunei. De aceea ºi dl profesor Mencinicopschi a precizat cã magiunul în sine are anumite calitãþi, fiind fãrã zahãr adãugat, fãrã conservanþi, poate fi consumat ºi de bebeluºii de 6 luni, când începe diversificarea alimentaþiei.“

Diana Stanciulov

În 2010, producþia nu a fost mare, cca 170 t. Declaraþia proprietarului fabricii confirmã cã tradiþia localã va fi respectatã: „Promitem ca niciodatã magiunul de prune Topoloveni nu va avea afectatã calitatea. La Topoloveni, noi vom pãstra cu sfinþenie reþeta lui Maximilian Popovici de acum 100 de ani, ºi consider ca un titlu de glorie pentru familia mea, faptul cã peste poate alþi 100 de ani, copii ºi nepoþii noºtri vor spune cã la începutul secolului XXI s-a redescoperit o reþetã care a ajuns la notorietate mondialã.“ Graþie protecþiei asigurate de marca de indicaþie geograficã, magiunul de Topoloveni va deveni în þarã un produs tradiþional, definitoriu pentru zonã, iar în lume un ambasador al bunului gust românesc.

Nr. 12 • aprilie - iunie 2011

 Radu Duma 33


Fortãreaþa Massada

Israel – Drumul cãtre post-modernitate Ce înseamnã a fi post-modern în lume? Definiþia diferã de la un caz la altul, de exemplu, în cadrul artelor este doar o miºcare, în cazul istoriei politicii este ultima treaptã a omenirii. Robert Cooper definea post-modernitatea ca momentul în care un stat este dezvoltat pe toate palierele sale ºi în jurul sãu este prezent un climax de securitate.

34

Securitatea a devenit un cuvânt la modã, uneori banalizat, a fi în siguranþã înseamnã a avea toate posibilitãþile pentru a opri sau a preîntâmpina un pericol. Zona Orientului Mijlociu este o zonã în care rãzboiul nu înceteazã nici în zilele sfinte de sãrbãtoare. Conflictul este vechi ºi totuºi atât de nou, statul Israel se luptã pentru supravieþuirea sa, într-un loc ostil. Este o insulã în faþa „tsunami-ului” arab. Conflictul are rãdãcini adânci, de fiecare datã este adusã veºnica problemã a pãmântului. Este pe scurt un conflict de recunoaºtere a proprietãþii unui pãmânt în care cele trei mari religii monoteiste ºi-au purtat paºii milenari. Israel are o singurã ºansã de supravieþuire ºi anume angajarea cãtre un drum spre post-modernitate unde siguranþa cetãþenilor sãi ºi integritatea statalã sã fie în afara oricãrui pericol. Acest drum l-am numit „drumul pãcii”. Maturitatea politicã a conducãtorilor israelieni a fost demonstratã când primul-mi-

Nr. 12 • aprilie - iunie 2011

nistru Benjamin Netanyahu a acceptat planul pentru dezvoltare al Israelului pânã în 2020. Ulterior va fi redactat un nou plan pânã în 2050. Acest plan a fost redactat de Institutul pentru Tehnologie al Israelului ºi de Institutul pentru Studii Avansate în ªtiinþã ºi Tehnologie „Samuel Neaman”. Planul are ca principal scop dezvoltarea Israelului ºi apropierea sa de potenþialul þãrilor dezvoltate. La dezvoltarea statului trebuie sã contribuie în egalã mãsurã ºi poporul palestinian. La începutul statului Israel1, un plan de dezvoltare era o componentã ce þinea de securitatea naþionalã ºi de supravieþuirea statalã.O frazã rãmasã în istoria acestui stat este motto-ul evoluþiei politice pânã în zilele noastre: „Trebuie sã înveºmântãm pãmântul în haina concretului”. Aceasta frazã poate fi rezumatã la verbul „a construi”. A construi înseamnã a te dezvolta, a te dezvolta reprezenta la acel timp cheia supravieþuirii în regiune. Sporul natural al acestui stat este foarte


Politici ºi relaþii internaþionale

mare, în special cel al palestinienilor, provocarea acestui plan fiind controlul demografiei excedentare. Populaþia este mãritã ºi cu ajutorul Legii Repatrierii2, care spune cã fiecare evreu reîntors în Israel devine automat cetãþean. Planul principal de dezvoltare ridicã o serie de probleme ºi întrebãri. O crucialã întrebare ce se ridicã este referitoare la dezvoltare ºi dacã aceasta se poate face fãrã a afecta mediul, fãrã intoxicarea ºi poluarea sa, dar ºi, dacã este posibilã o bunã partiþie a bunurilor. Statul evreu are în faþa sa trei mari provocãri. Israelul îºi poate reduce decalajul faþã de þãrile bogate numai dacã va reuºi sã construiascã o societate modernã bazatã pe consens sau pe „dialectica disensiunii” dupã expresia lui Giovanni Sartori. Baza pentru o societate postindustrialã este o populaþie educatã ºi pãstrarea unei balanþe imigraþionale în sens pozitiv. Israelul în 2020 se va întâlni cu o situaþie rarã, pentru prima oarã de peste 200 de ani, jumãtate din populaþia evreiascã de pe glob se va afla în statul evreu. Acesta va deveni centrul ºi putem spune farul tuturor evreilor. Va fi în stare acest stat sã pãstreze moºtenirea milenarã a evreilor, dar sã conserve ºi moºtenirea palestinianã? Zona ostilã este în perpetuã frãmânatare, Israelul trãieºte de la fondare sub „focul de voie” al vecinilor sãi. O provocare foarte mare este unificarea regiunilor de graniþã sãrace cu centrul dezvoltat. Acest lucru trebuie fãcut cu bunãvoinþa de a încheia ºi tratate cu vecinii sãi pentru a proteja mediul ºi pentru a

deschide ºi neutraliza graniþele, deoarece unde este pace este ºi dezvoltare. Aceste provocãri ºi dileme pot rezulta cu mult calm ºi discernãmânt politic, Bunãvoinþa oamenilor politici este cheia de boltã a rezolvãrii acestor probleme dar ºi a implementãrii acestui plan. Un plan naþional pentru o mai bunã repartiþie a teritoriului israelian a fost elaborat în 2010.3 În componenþa acestui plan un ax central este formarea a ºapte regiuni care vor constitui pilonii dezvoltãrii economice ºi sociale a statului. Trei regiuni vor fi urbane, ele vor reprezenta 20 la sutã din suprafaþa statalã, dar vor concentra 80 la sutã din populaþie. Aceastã zonã va fi puternic industrializatã, se vor mobiliza importante resurse materiale ºi umane pentru a apropia aceste regiuni cu regiunile celor mai bogate state din lume. În jurul lor se vor forma „inimile verzi“, zone pline de parcuri ºi pãduri care vor reuºi sã reducã mult poluarea ºi vor contribui la sãnãtatea rezidenþilor. Regiunile intermediare sau tampon, douã la numãr, ocupã 14 la sutã la sutã din suprafaþã ºi 12 la sutã din populaþie. Aceste regiuni vor face legãtura între zonele dezvoltate ºi mai puþin dezvoltate vor fi punþi de dezvoltare. Regiunile deschise, trei la numãr, sunt cele mai vaste, ºi anume ele ocupã 66 la sutã din suprafaþa þãrii ºi numai 8 la sutã din populaþie. Sunt regiuni puþin urbanizate, bogate în resurse naturale, o astfel de regiune este, spre exemplu, deºertul Negev. Zona dezvoltatã a statului este cea de pe coastã, putem compara aceastã zonã cu regiunea Shanghaiului, prosperitatea vine acolo unde bunurile pot fi rulate în afara propriei economii. O þintã foarte importantã este prezervarea resurselor de apã dulce, o resursã ce asigurã supravieþuirea populaþiei evreieºti, dar ºi o strânsã colaborare cu statele care deþin aceastã resursã, Regatul Haºemit al Iordaniei. Un alt

scop demn de subliniat este protejarea rezervaþiilor naturale, a parcurilor naþionale dar ºi a pãdurilor sau peºterilor. Planul general de dezvoltare include egalitatea în faþa ºanselor ºi a partiþiei bunurilor produse de economia israelianã între evrei ºi palestinieni, dar ºi colaborarea între aceste douã popoare pentru o mai bunã dezvoltare economicã, socialã ºi politicã. Oraºele ºi periferiile lor trebuie sã fie oaze de liniºte ºi prosperitate unde sinagoga sã poatã avea gard comun cu moscheea. Dezvoltarea puternicã ºi repartiþia egalã a acestei dezvoltãri trebuie sã fie scopul noului stat evreu, cel post-modern: unde copiii sã înveþe fiecare despre celãlalt, unde pluralismul sã fie cuvântul cheie într-o societate deschisã, unde valorile comune sã fie promovate. Scutul lui David nu mai trebuie sã respingã semiluna islamicã, Davidul evreiesc nu mai trebuie sã se lupte cu Goliath-ul arab. Post-modern înseamnã pace ºi liniºte, unde toþi sã se bucure de locul pe care un unic Dumnezeu l-a dat pentru toþi. Þara Sfântã numai trebuie sã fie terenul distrugerii, ci ogorul fertil al pãcii. Israelul poate reuºi aceste obiective ºi le poate continua pânã în 2050. Dupã opinia mea aceastã bãtãlie a pãcii ºi colaborãrii nu trebuie opritã decât atunci când imamul poate discuta liniºtit despre Tora cu rabinul.  Alexandru Cristian 1. 14 mai 1948 David Ben Gurion proclamã independenþa Israelului ºi astfel porneºte primul rãzboi arabo-israelian(1948-1949).Au mai urmat o serie de conflicte cele mai notabile sunt Rãzboul de 6 zile din 1967 ºi cel de Yom Kippur din 1973. 2. Lege datã în 1950 pentru a coloniza þara. 3. The National Spatial Plan, redactat iniþial de un grup mic de arhitecþi ºi de planifacatori urbani, a fost lãrgit pânã la sociologi, istorici, oameni de afaceri. Scopul sãu este realizarea unei convieþuiri trainice cu populaþia palestinianã, dar ºi pãstrarea tradiþiilor cultural-istorice.

Nr. 12 • aprilie - iunie 2011

35


Enviroeconomia

Primeºte undã verde schema de sprijin prin Certificate verzi? Certificatul verde a devenit crucial în schema de sprijin a dezvoltãrii energiilor regenerabile la noi. Piaþa arbitratã de OPCOM pentru certificate verzi va cunoaºte o adevãratã explozie dacã Comisia Europeanã va da „verde” schemei noi de sprijin pentru certificate verzi, dupã ce aceasta a trecut de Consiliul Concurenþei. Cum funcþioneazã Piaþa Certificatelor Verzi? Pentru Piaþa de Certificate Verzi (CV), oferta de vânzare este asiguratã de producãtorii de energie electricã din surse regenerabile care au primit certificate verzi ºi le vând, iar cererea de

36

OPCOM S.A. (Operatorul Pieþei de energie electricã din România) este administratorul unei pieþe cheie, piaþa angro de energie electricã din România, fiind în funcþiune din septembrie 2000. Aparþine de Compania Nationalã de Transport a Energiei Electrice-Transelectrica S.A.. Numãrul de participanþi înregistraþi pe pieþele administrate de OPCOM la sfârºitul lunii mai 2011 se ridica la 106 pentru Piaþa pentru Ziua Urmãtoare (PZU), la 103 pentru Piaþa Centralizatã pentru Contracte Bilaterale de energie electricã atribuite prin licitaþie publicã (PCCB), respectiv la 66 pentru Piaþa Centralizatã pentru Contracte Bilaterale de energie electricã cu Negociere Continuã (PCCB-NC). Pe Piaþa Certificatelor Verzi (PCV) se înregistrau la aceeaºi data 141 de participanþi, iar pe Platforma de Tranzacþionare a Certificatelor de Emisii de gaze cu efect de serã (PTCE), mai nou înfiinþatã , erau doar 10 participanþi.

certificate verzi se formeazã prin impunerea cotei obligatorii furnizorilor de energie electricã ce au contract de furnizare cu consumatori finali. Sistemul are douã caracteristici principale: cantitatea este fixatã iar preþul este determinat prin mecanismele pieþei. Fiecare furnizor de energie electricã este obligat sã cumpere un numãr de certificate verzi egal cu produsul dintre cota impusã de guvern ºi cantitatea de energie electricã furnizatã anual consumatorilor finali. În conformitate cu þintele naþionale, cotele anuale de energie electricã în consumul naþional brut de ener-

Nr. 12 • aprilie - iunie 2011

gie electricã stabilite prin Legea 220/2008 republicatã sunt urmãtoarele: 2010 – 8.3%, 2011 – 10%, 2012 – 12%, 2013 – 14%, 2014 – 15%, 2015 – 16%, 2016 – 17%, 2017 – 18%, 2018 – 19%, 2019 – 19,5% ºi în 2020 – 20%. „Succesul unui asemenea sistem depinde nu numai de impunerea unei cote obligatorii ci ºi de exercitarea funcþiei de control de cãtre ANRE. Controlul trebuie sã se facã atât la producãtori, pentru emiterea unui numãr corect de certificate verzi, precum ºi la furnizori, pentru a urmãri îndeplinirea cotei ºi aplicarea de penalizãri în cazul neîndeplinirii acesteia“, ne spune dna Gherghina Vlãdescu, specialist în pieþe energetice al OPCOM. Furnizorii trebuie sã deþinã un numãr de CV corespunzãtor cotei obligatorii în momentul în care Autoritatea de Control – ANRE – cere furnizorilor sã dovedeascã îndeplinirea obligaþiei. Controlul furnizorilor se face anual. Fiecare CV are un cod unic de identificare ce conþine informaþiile necesare pentru identificarea producãtorului cãruia i-a fost emis, identificarea tehnologiei utilizate pentru producerea energiei electrice precum ºi data emiterii. Aceste informatii sunt înregistrate în Registrul Certificatelor Verzi, registru centralizat, realizat ºi administrat de S.C. OPCOM S.A., pentru evitarea dublei tranzactionãri. Furnizorii care nu deþin un numãr suficient de CV vor fi obligaþi sã plãteascã o penalizare: în 2010 aceasta a fost 110 Euro/certificat indexatã cu indicele de inflaþie stabilit de Eurostat pentru UE-27 ºi calculatã în lei la cursul de schimb stabilit de BNR ca medie a lunii decembrie a anului precedent, în conformitate cu prevederile Legii 220/2008 republicate. Certificatele existã doar în format electronic. Un CV este considerat „consumat” dacã furnizorul îl utilizeazã pentru a dovedi îndeplinirea cotei. Certificatul verde „consumat” nu mai poate fi utilizat. Piaþa de CV are douã componente: - Piaþa Centralizatã de Certificate Verzi organizatã ºi administratã de S.C. OPCOM S.A., care este Operatorul Pieþei de Energie Electricã


Enviroeconomia

Figura 1

din România ºi Operatorul Pieþei de Certificate Verzi. - Piaþa Contractelor Bilaterale de Certificate Verzi, în care participanþii încheie contracte bilaterale de vânzare/cumpãrare de CV la un preþ stabilit de comun acord între cei doi contractori, dar care se încadreazã în limitele de preþ impuse prin lege. Figura 1. prezintã schematic funcþionarea Pieþei de Certificate Verzi din România ºi actorii principali implicaþi.

Certificatele Verzi – „monedã verde” ce pune în miscare sursele de energie regenerabilã Energia electricã produsã din surse regenerabile este promovatã pe piaþa internã prin sistemul cotelor obligatorii combinate cu certificatele verzi tranzacþionabile. Acest sistem acordã producãtorilor, pentru fiecare 1 MWh produs în instalaþii care utilizeazã surse regenerabile de energie ºi livrat în reþea, un CV (conform HG 1892 din 2004). CV este tranzacþionabil ceea ce înseamnã cã producãtorul poate sã îl vândã pentru a obþine o sumã de bani suplimentarã, pe lângã veniturile obþinute din vânzarea energiei electrice pe piaþã. „Legea 220/2008 prevede emiterea unui numãr diferit de CV pentru 1 MWh energie electricã produsã din surse regenerabile eligibile sã participe în sistem, dar pânã la clarificarea unor aspecte privind supracompensarea cerute de Comisia Europeanã se emite 1 CV/MWh”, ne spune dna Vlãdescu. Instalaþiile de producere a energiei electrice care utilizeazã sursele de energie regenerabile eligibile sã participe în acest sistem sunt calificate de ANRE ºi ar trebui, conform legii 220/2008, sã primeasca un numãr de CV corespunzãtor tipului de energie verde produsã. Astfel, pentru energia hidraulicã utilizatã în centra-

le, cu o putere instalatã de cel mult 10 MW, se acordã dacã centralele sunt noi 3 CV, dacã sunt renovate 2 CV, sau 1 CV dacã nu se încadreazã mai sus; pentru energia eolianã - 2 CV pânã în 2017; energia photovoltaicã- 6 CV, biomasa din culturi energetice - 3 CV. Conform unui proiect de OUG al ANRE care a trecut de Consiliul Concurenþei ºi a fost transmis spre notificarea Comisiei Europene, pentru energia geotermalã, biomasã (alta decât cea provenitã din culturi energetice), biolichide, biogaz, gaz rezultat din procesarea deºeurilor sau gazul de fermentare a nãmolurilor din instalaþiile de epurare a apelor uzate se asigurã 1 CV pentru fiecare MW produs. Amendamentele la Legea 220/2008 mai vizeazã evitarea supracompensãrii pe ansamblu a producãtorilor ºi cumulul ajutoarelor de stat din mai multe surse. „Autoritãþile române considerã cã principalele puncte de divergenþã cu legislaþia comunitarã în domeniul ajutorului de stat au fost clarificate atât în cadrul ultimelor consultãri tehnice, cât ºi prin documentaþia aferentã” ºi „se sperã obþinerea unei decizii favorabile a Comisiei pânã în august”. Se estimeazã cã dupã aprobarea acestei scheme de sprijin, 500 de operatori economici vor beneficia de ea pentru a dezvolta proiecte de producere a energiei electrice din surse regenerabile, iar obiectivele de dezvoltare durabilã asumate de statul român faþã de UE vor fi atinse. Potrivit datelor Transelectrica, în 2010 au fost emise 676.606 de CV. 2011 se anunþã un an cu o dinamicã exponenþialã, mai ales dacã schema de mai sus trece de comisie. Numai în primele 3 luni numãrul de certificate verzi emise (peste 350 de mii, tranzacþionate pe PCCV 136.800) depãºeºte 50% din numãrul de certificate emise pe tot anul 2010. Pentru cota anului 2011 (martie sesiunea I, aprilie, mai) pe PCCV au fost tranzacþionate 213.628 CV reprezentând 41,1% din numãrul de CV emise producãtorilor pentru energia electricã produsã

din surse regenerabile în primele 4 luni. (CV sunt emise lunar de C.N. Transelectrica SA pentru energia electricã produsã în luna anterioarã, astfel încât, pânã în luna mai, Transelectrica a emis CV pentru energia electricã din ianuarie, februarie, martie ºi aprilie 2011). Operatorul Pieþei de Energie Electricã din România (OPCOM) a tranzacþionat anul trecut 248.694 de CV, la un preþ mediu de 232,36 lei/certificat (55 euro/CV). Companiile care produc energie eolianã (CEZ, Holrom, EDP), hidro (Elsid, Hidroelectrica, Uzinder, ESPE), biomasã (BIO Electrica Transilvania) au primit cele mai multe certificate verzi anul trecut. De exemplu, dupã aplicarea legii, 1 MW produs într-o centralã eolianã ar aduce un venit de pânã la 150 euro, deoarece 1 MW din surse convenþionale se vinde la 40-50 euro. Dacã s-ar aplica Legea 220 în forma actualã, coroborat cu ritmul de investiþii nãucitor pe care îl cunosc investiþiile în regenerabile (numai capacitatea instalatã anul trecut în eolian este de 450 MW) numãrul de CV va depãºi 10 milioane în 2012 ºi 20 de milioane în 2015, dupã cum declarã reprezentanþii ANRE.

Certificatele verzi – tranzacþionate la valoarea maximã Piaþa are douã limite pentru preþ, stabilite prin lege. O limitã inferioarã, pentru protecþia producãtorilor faþã de o scãdere prea mare a preþurilor ºi o limitã superioarã, pentru protejarea consumatorilor faþã de o creºtere foarte mare a preþurilor. În vigoare se afla limitele prevãzute în Legea 220/2008 republicatã – valoarea de tranzacþionare se încadreazã deci între 27 euro/certificat ºi 55 euro/certificat indexatã cu indicele de inflaþie stabilit de Eurostat pentru UE-27 ºi calculatã în lei la valoarea medie a cursului de schimb stabilit de BNR pentru luna decembrie a anului precedent. Dupã anul 2025, valoarea de tranzacþionare a CV va fi cea stabilitã de PCCV, dar nu poate fi mai micã decât valoarea minimã de tranzacþionare aplicatã în anul 2025, indexatã anual cu indicele de inflaþie pentru UE-27. Suma rezultatã din aplicarea penalizãrilor este colectatã de Operatorul de Transport ºi de Sistem – OTS ºi devine venit la Fondul de Mediu în vederea finanþãrii producerii de energie electricã din surse regenerabile de cãtre persoanele fizice care investesc în capacitãþi energetice cu putere instalatã de pânã la 100 Kw (cf. Legii 220/2008 republicatã, Art. 12 alin. (5). Deoarece numãrul de CV emise pentru energia electricã produsã din surse regenerabile a fost mult mai mic decât cel necesar pentru îndeplinirea cotei, prin urmare oferta a fost mult mai micã decât cererea. Preþul de închidere al PCCV a fost preþul maxim stabilit prin lege, excepþie fãcând luna ianuarie 2006.

Nr. 12 • aprilie - iunie 2011

 Radu Duma 37


Focus bancar

Factoringul revine în lumina reflectoarelor Piaþa localã de factoring dã semne de revenire dupã ce perioada crizei a adus scãderi în zona finanþãrii pe bazã de scontare facturi. Creºterea estimatã este de 20% în 2011. Potenþialul este însã mult mai mare, în condiþiile în care România prezintã o structurã a economiei ce ar permite factoringului sã fie utilizat la scarã largã pe plan local. Piaþa de factoring din România se aflã în continuare la cote relativ reduse comparativ cu regiunea. Lipsa de promovare, dar ºi regresul înregistrat în crizã au fãcut ca, în prezent, volumele business-ului sã se ridice la 1,8 miliarde

de euro în 2010, faþã de 3,3 miliarde de euro în Ungaria ºi de 16,2 miliarde de euro în Polonia. Statistica nu se îmbunãtãþeºte nici dacã se raporteazã cifrele la valoarea PIB. Ponderea în România este de doar 1,48%, cea mai redusã din regiune. Piaþa de factoring din Polonia a contabilizat 4,60% din PIB-ul þãrii în 2010, în timp ce Ungaria prezenta un procent de 3,64%. Factoringul presupune acordarea imediatã de finanþare în baza facturilor emise. Compania poate astfel scurta durata de încasare a facturilor, fãrã sã mai aºtepte data scadenþei. Cu cât activitatea economicã, atât în industrie cât ºi în servicii, este mai intensã, cu atât existã o baza mai mare de clienþi care ar putea apela la factoring. Piaþa de factoring din România este dominatã de jucãtori ce fac parte din grupuri financiar-bancare, la care se adaugã doar câteva IFN-uri independente.

Jucãtorii de profil ºi-au fãcut asociaþie În primãvara acestui an, s-a înfiinþat Asociaþia Româna de Factoring (ARF), fiind formatã din 10 membri fondatori. Dintre aceºtia, 8 sunt reprezentaþi de departamentele de profil

ale instutuþiilor bancare, cãrora li se adaugã doua companii de factoring independente, RomFactor ºi NextCapital. Unul dintre principalele scopuri ale asociaþiei este impunerea unor standarde în factoring. În 2011, ARF ºi-a propus sã finalizeze un Cod de eticã ºi bune practici ºi sã poarte discutii cu BNR în privinþa unei reglementãri mai stricte a activitãþii de profil. Momentan, factoringul este inclus în reglementãrile BNR în categoria „activitãþi multiple de creditare”. „BNR nu a considerat pânã de curând oportunã reglementarea pieþei de factoring, pentru cã am considerat ºi cã piaþa se poate dezvolta mai bine fãrã restricþii”, a precizat Angela Dimonu, ºef serviciu Direcþia Reglementare ºi Autorizare din cadrul BNR. Aceasta a precizat însã cã dialogul rãmâne deschis iar dacã membrii ARF vor considera necesarã implementarea de noi reguli specifice, se vor iniþia discuþii în acest sens.

Declinul construcþiilor a tras piaþa în jos Ca multe alte domenii, piaþa de factoring a fost afectatã negativ de recesiunea economicã.

www.conso.ro Portalul financiar nr. 1 pentru consumatori 38

Nr. 12 • aprilie - iunie 2011


Focus bancar Factoringul presupune acordarea de finanþare pe baza facturilor ce urmeazã a fi achitate de debitori solvabili. Cum situaþia financiarã a companiilor s-a înrãutãþit în ultimii ani, finanþatorii au devenit mai prudenþi. În 2009, când pieþele construcþiilor ºi a transporturilor au înregistrat un declin brusc, facturile emise de jucãtorii din domeniu nu au mai putut fi luate in calcul pentru factoring. „Mulþi debitori, ai cãror indicatori financiari s-au deteriorat nu au mai fost eligibili. Ulterior însã, lucrurile au început sã revinã. Din 2010, chiar pe zonele unde riscul pãrea foarte mare, avem semnale cã lucrurile se reiau”, a precizat Bogdan Roºu, director general al companiei NextCapital ºi preºedintele Asociaþiei Române de Factoring (ARF).

Retail-ul - pe primul loc Factoringul nu este un domeniu restrictiv. Practic orice companie care are de încasat o sumã de bani pe baza unei facturi poate apela la finanþare prin factoring. Cu toate acestea, specificul pieþei din România a trasat câteva linii majore în funcþie de care se deruleazã activitatea de factoring. Cei mai mulþi clienþi vin din zona de retail, unde facturile au termen de platã de 30-90 zile, însã furnizorii nu pot aºtepta atât de mult pentru încasarea banilor. La polul opus se aflã companiile farmaceutice. Chiar dacã domeniul este extrem de dezvoltat, companiile de factoring evitã acest sector. „Sumele facturate sunt plãtite de stat, cu întârziere, de aceea sectorul farma nu este un client al companiilor de factoring”, a precizat Roºu. Conform reprezentanþilor ARF, factoringul presupune finanþarea imediatã a unui procent

mediu de 80% din valoarea facturilor prezentate, pe o perioadã cuprinsã, în general, între 30-90 de zile. Dupã aceastã perioadã, la plata facturii de cãtre debitor, clientul primeºte ºi restul de 20%. Pentru facilitatea acordatã, compania de factoring percepe un comision ºi o rata de dobândã, costurile fiind însã similare ca ºi nivel finanþãrilor clasice prin credit.

Asigurãrile de risc de credit - colac de salvare împotriva ºocurilor Într-o perioadã în care insolvenþa partenerilor de afaceri este la un minut distanþã, iar legislaþia nu þine partea creditorilor, un scut de proþectie poate veni din zona asigurãrilor de credit ºi a factoringului. Cele douã produse sunt mai degrabã complementare ºi oferã siguranþa încasãrii sumelor facturate ºi lichiditate imediatã. Asigurãrile de risc de credit sunt prea puþin cunoscute ºi utilizate de companiile din România. Chiar dacã beneficiile oferite sunt multiple ºi pun la adãpost firmele de eventuale ºocuri, astfel de asigurãri sunt cãutate abia în perioade de crize. Acest tip de asigurare presupune plata unei prime cãtre o companie specializatã. Aceasta din urmã se obligã sã plãteascã clientului contravaloarea facturilor emise cãtre diverºi debitori, dacã datoriile nu sunt achitate la scadenþã. Nu doar propria insolvenþã ar trebui sã îngrijoreze antreprenorii, ci în aceeaºi mãsura ºi insolvenþa partenerilor. Dacã în cazul anumitor debitori, firmele îºi iau de la început riscul de a nu mai primi, inte-

gral sau parþial, banii facturaþi, adevãratele probleme apar în cazul în care un partener vechi ºi sigur oferã surpriza neplãþii. „În ultimii trei ani, în România am avut 650 de cazuri de default. Dintre acestea, 20% au reprezentat cazuri de debitori care pânã în ultima zi au plãtit toate datoriile anterioare la timp, dar la momentul scadenþei facturii au dispãrut, fãrã sã lase mãcar loc de acþiuni juridice”, a precizat Makis Tzeis, directorul general al Atradius Credit Insurance. Conform calculelor Atradius, pentru o astfel de pierdere de 50.000 euro, la o ratã de profit de 4%, compania ar trebui sã genereze o cifrã de afaceri suplimentarã de 1,25 milioane de euro pentru a compensa. „Evaluarea riscului este baza oricãrei activitãþi de credit. Într-o perioadã în care insolvenþa este la doar un minut departare ºi legislaþia nu protejeazã creditorul, este important sã fim pregãtiþi”, a precizat Dan Stoica, preºedintele RomFactor. Conform acestuia, factoringul ºi asigurarea de risc de credit sunt douã produse complementare, care pot pune la adãpost companiile în faþa pierderilor. Produsele de asigurare nu oferã doar protecþie, dar îmbunãtãþesc ºi situaþia financiarã a companiei care le achiziþioneazã. Poliþele de asigurare de risc de credit funcþioneaza de multe ori ºi ca garanþii pentru obþinerea de finanþare de la bancã sau de la o companie de factoring. Atâta vreme cât finanþatorul are siguranþa cã la momentul scadenþei, clientul va încasa banii, fie de la propriul debitor, fie de la firma de asigurare, acordarea finanþãrii devine mult mai facilã.

Nr. 12 • aprilie - iunie 2011

 Alexandra Popa

39


Antreprenoriat

„Agenþiile de muncã temporarã reflectã ceea ce se întâmplã în economie” Evoluþia pieþei muncii în România – din perspectiva lui Florin Godean, Country Manager Adecco Funcþia pe care o deþine ºi experienþa în domeniul resurselor umane, îl recomandã pe Florin Godean ca expert în problemele ce þin de piaþa muncii, sector important al oricãrei economii având în vedere cã el însuºi afirmã cã „agenþiile de muncã temporarã reflectã ceea ce se întâmplã în economie: creºterea noastrã indicã, de fapt, o creºtere a producþiei clienþilor noºtri.“ Începutul profesional al lui Florin Godean este marcat de activismul social prin care s-a afirmat încã din timpul facultãþii. „La început am fãcut voluntariat în Organizaþia studenþilor ºi, timp de trei ani, am organizat o serie de festivaluri, acþiuni, greve. Partea asta de voluntariat a contat foarte mult, mai ales pentru a-mi dezvolta spiritul de echipã, care este specific ºi Adecco“ descrie Florin Godean. Începutul carierei sale de antreprenor în domeniul resurselor umane. Dupã facultate a mai stãruit 2 ani în sectorul neguvernamental, apoi a plecat într-o acþiune de voluntariat în Finlanda. Din 2004 a intrat în reþeaua Adecco în calitate de branch manager în Timiºoara ºi, timp de 7 ani, a dezvoltat reþeaua de branch management la nivel naþional. În 2011 a devenit Country manager, conducând filiala din România a unui lider mondial în domeniul resurselor umane prezent în 67 de þãri ale lumii prin peste 5.800 de birouri. Multinaþionala Adecco, fondatã în Elveþia în 1996, prin fuziunea companiilor Adia (înfiinþatã în 1957) ºi ECCO (înfiinþatã în 1964) este catalogatã drept una dintre cele mai mari 500 companii din lume (conform www.adecco.ro). În mandatul sãu ºi-a propus, printre altele, dezvoltarea serviciilor pe care le pune la dispoziþie compania ºi creºterea cifrei de afaceri, 40

Nr. 12 • aprilie - iunie 2011


Antreprenoriat

Evoluþia pieþei de muncã temporarã în România:  În 2004 (când munca temporarã a fost menþionatã pentru prima oarã în legislaþia forþei de muncã) piaþa însuma 4000 de muncitori temporari (rata de penetrare era de 0,09% faþã de 1,5 % media în þãrile UE);  În 2010 serviciile s-au dezvoltat ºi numãrul temporarilor a crescut la 50.000. Mulþumitã noului Cod al Muncii ºi alinierii la legislaþia UE în domeniul muncii temporare se aºteaptã ca numãrul sã creascã ( rata de penetrare a atins nivelul 1,11% faþã de 1,7% media în statele UE);  În septembrie 2007 Adecco, împreunã cu alte 6 companii de top din domeniul resurselor umane din România (reprezentând 60% din piaþa muncii temporare din România, cu afacerile cumulate de peste 310 milioane RON), au fondat Asociaþia Româna a Agenþiilor de Muncã Temporarã (ARAMT), un ONG având ca scop flexibilizarea piaþei muncii ºi crearea de noi locuri de muncã. (Sursa: Adecco)

de la 30 de mil, cât a fost în 2010, la 40 de milioane în 2011, þintind o creºtere exponenþialã de la an la an. „Adecco a fost foarte puþin lovitã de crizã, din prisma profitabilitãþii; pentru cã a trebuit sã scãdem preþurile, au fost afectate serviciile care aduceau profit, dar care aveau o pondere micã în cifra de afaceri, în schimb munca temporarã, care dã cifra de afaceri, a crescut foarte mult“, afirmã Florin Godean visavis de trecerea prin crizã a companiei care are 300 de clienþi, iar în 2010, a depus în jur de 8000 de fiºe fiscale. Prin tot ceea ce spune, omul cheie din Adecco Romania transmite valorile grupului Adecco: onestitate, integritate, responsabilitate socialã, orientare spre nevoile clientului, comunicare, transparenþã ºi deplinã legalitate, dând dovadã în acelaºi timp de respect pentru ceea ce considerã el a fi cea mai importantã resursã în economie: resursa umanã. Iatã cum descrie pe scurt Florin Godean activitatea Adecco: „în calitate de agent de muncã temporarã, odatã contactat de un client, îi oferim acestuia o persoanã potrivitã cerinþelor postului ºi ne ocupãm ºi de gestiunea a tot ceea ce þine de angajat- contract de muncã, salarii, asigurãri sociale, urmând ca la finalul perioadei de muncã sã înmânãm clientului o facturã conþinând toate cheltuielile cu angajatul ºi comisionul agentului de muncã temporarã. „ „Munca temporarã s-a dezvoltat prima oarã în Bucureºti, apoi în Timiºoara, Oradea, Braºov, Cluj. Pânã când oamenii au înþeles cã munca temporarã nu e un fel de loterie ºi pânã când piaþa a ajuns la o anumite maturitate, ne-am lovit de o anumitã reticenþã. Treptat, oamenii au început sã înþeleagã faptul cã

munca temporarã le vine, de fapt, sprijin, în sensul cã le oferã o calificare în diverse domenii, o continuitate asiguratã mai bine decât cea printr-un contract pe perioadã nedeterminatã, care oricum se poate încheia la un moment dat, iar în momentul încheierii contractului, angajatul va ºti cã Adecco îi va cãuta un alt loc de muncã, spre deosebire de angajatorii care în general, doar disponibilizeazã. În ceea ce priveºte companiile, acestea sunt destul de familiarizate cu leasingul de personal. Cele mai multe care apeleazã la aceste servicii sunt multinaþionalele, dar sunt ºi mulþi alþi antreprenori care preferã sã lucreze cu agent de munca temporarã. Existã, însã, ºi firme care printr-un anumit sistem preferã sã lucreze pe cont propriu. Mulþi antreprenori care sunt la început de drum gãsesc mereu cãi pentru a avea costuri cât mai mici. În condiþiile în care Adecco îºi achitã regulat dãrile la stat, tot mai mulþi dintre întreprinzãtori gãsesc o soluþie în leasingul de personal.“ „Firmele au început sã aibã dubii privind continuitatea contractelor pe care le au ºi nu vor sã riºte sã facã un angajament pe termen lung, ci preferã sã lucreze cu o firmã care se ocupã de tot, de la recrutare ºi training la partea de salarii ºi asigurãri sociale. Este mai sigur pentru multe companii sã aºtepte sã vadã cum evolueazã producþia sau activitatea. „Pentru unele firme este importantã ºi partea de responsabilitate socialã pe care o pot asigura cumva prin apelarea la un agent de muncã temporarã, în sensul cã ºtiu cã prin agentul de muncã temporarã, angajatul îºi va gãsi un alt loc de muncã ºi nu va fi nefericit cã rãmâne fãrã loc de muncã ºi nu se va crea o imagine proastã asupra companiei pe piaþa forþei de muncã.

Codul Muncii si flexibilitatea Pe site-ul www.adecco.com, compania Adecco se prezintã ca fiind una dintre forþele conducãtoare ale schimbãrii în domeniul muncii. Pe aceastã linie se înscrie ºi Adecco Romania, Florin Godean apreciind cã „din 2000 pânã azi, ceea ce s-a întâmplat legat de Codul Muncii este dat de ceea ce Adecco ºi încã doi jucãtori au fãcut, adicã au creat o flexibilizare a forþei de muncã. Guvernul a fost astfel constrâns sã

conºtientizeze cã existã agent de muncã temporarã ºi cerere ºi cã trebuie sã creeze un cadru legal. Practic nu s-a fãcut mai mult decât a se pune în scris ceea ce exista deja.“ „Existã într-un fel un minus în Codul Muncii, în sensul cã s-a flexibilizat mai mult decât trebuia. În momentul de faþã, oricine, oricând poate deveni agent de muncã temporarã fãrã sã existe nicio garanþie cã va plãti salarii oamenilor pe care îi va angaja. Mai mult, însuºi statul poate deveni agent de muncã temporarã, ceea ce ar însemna cã, de exemplu, în cadrul unei licitaþii unul dintre competitori ar putea fi AJOFM, adicã organul de control ºi, atunci,

Munca temporarã nu e o loterie... ºi nici leasingul de personal!!!

cine va câºtiga licitaþia? Ceea ce însã nu s-a menþionat, rãmânând neclar ºi lãsând loc de interpretare ºi discriminare în noul Cod la Muncii are legãturã cu paritatea de beneficii între angajatul clientului ºi angajatul temporar. Am fi dorit sã nu ajungem la discriminare precum se întâmplã în Franþa, de exemplu.“

Alte proiecte? În prezent, Adecco desfãºoarã în Cluj, Timiºoara ºi Sibiu un proiect POSDRU care faciliteazã tranziþia din mediul universitar în câmpul muncii pentru un numãr de 360 de studenþi/3 ani. Acestor tineri li se oferã training ºi oportunitatea de a face practicã plãtitã timp de minim 3 sãptãmâni în cadrul unor companii cliente ºi partenere Adecco. În afarã de acest proiect, Adecco, vine în întâmpinarea atleþilor români care s-au retras din competiþii din diverse motive, printr-un parteneriat cu Comitetul Olimpic Român pentru a-i ajuta sã-ºi gãseascã locuri de muncã.  Alina Mogoº

„Dacã ne referim la serviciile de recrutare, lucrurile ºi-au mai revenit faþã de 2009 ºi 2010 când au scãzut serviciile de recrutare a personalului pe perioadã nedeterminatã, dar a crescut munca temporarã. Din ceea ce vedem pe piaþã, economia începe sã funcþioneze din ce în ce mai bine, firmele încep sã aibã mai multã încredere ºi, automat, au nevoie de personal calificat pentru a-ºi duce la bun sfârºit proiectele. 2011 va fi un an în care se va relansa piaþa recrutãrii. Noul Cod al Muncii a deschis mai mult uºa pentru munca temporarã, nu atât prin lucruri inovative, ci doar printr-o aliniere la ceea ce existã deja pe piaþa româneascã ºi pe celelalte pieþe europene. În România, munca temporarã, existã practic din 2000, iar în 2010 ajungea undeva la 50.000 de temporari. Ceea ce a schimbat noul Cod al Muncii este fapul ca a asigurat un cadru legal mult mai clar. Aº spune cã pentru prima datã statul a avut o iniþiativã care a fost aplicatã aproape în timp real: în momentul în care a observat apariþia nevoii, statul a reuºit sã se adapteze la nevoile firmelor care fac angajãri ºi a schimbat Codul Muncii.“ Prelucrare interviu Florin Godean, din emisiunea Clubul Camerelor de Comerþ din 16 aprilie 2011, la Antena 3

Nr. 12 • aprilie - iunie 2011

41


Marketing ºi Inovare

IFBR 2011: Cum treci prin crizã cu un business în francizã Din orice punct al Bucureºtiului ai porni spre centru, în mai puþin de 500 de metri ai sã întâlneºti cel puþin o afacere în francizã. Deºi, dupã doi ani de crizã, numãrul brandurilor în francizã pe piaþa româneascã a scãzut cu circa 120, anul 2011 aduce o creºtere îmbucurãtoare faþã de precedentul, cu 17%. Cifrele aratã cã francizele dispun de un vaccin misterios, care le-a imunizat la „virusul“ crizei. De la o valoare totalã de 900 de milioane de euro din 2009, piaþa a crescut uºor în 2010, iar numãrul francizelor care opereazã în România a ajuns la cota 385 în 2011, de la circa 330 cu un an în urmã. „Am observat o stabilizare a pieþei la cca 1 miliard de euro în 2010, iar în acest an sperãm la o creºtere de circa 10-15%“, ne declarã Anton Constantin, preºedintele Asociaþiei Române de Francizã. Cifra de afaceri totalã este, însã, departe de recordul anului de referinþã 2008, când, piaþa francizelor se învârtea pe la 1,5 miliarde euro, aºa cum scriam în nr. 1 al TFYB. Revirimentul a fost punctat ºi la ultima ediþie a expozitiei internaþionale de francizã ºi branding (IFBR), organizatã de ARF ºi EcoRefill, la World Trade Center, în perioada 20-22 mai, unde au participat 42 de expozanþi, francizori, ministere, organizaþii neguvernamentale, organizaþii ale oamenilor de afaceri din România ºi strãinãtate. CCIR a fost partener oficial la acest eveniment.

internaþionale, parte din lipsa încrederii investitorilor faþã de afacerile româneºti, parte din cauza faptului cã, din pãcate, strategiile de

Francizele radiografie a pieþei „Cam 80-85% din piaþã este acaparatã de francizele strãine, ºi discutãm aici strict de numãrul de unitãþi francizate“, ne spune dl Anton. „Din Pacate, cele autohtone, încã nu au reuºit sã se impunã suficient de mult în faþa brandurilor 42

Nr. 12 • aprilie - iunie 2011

marketing nu sunt atât de bine stabilite. Nu în ultimul rând, nivelul mai redus al investiþiilor genereazã profituri ºi cifre de afaceri mai mici. De exemplu, una este sã devii francizat Mr. Cup, Eco-Wash ºi alta e sã fii francizat „Spãlare în parcare!“ „Totuºi, dupã cifra de afaceri totalã a business-urilor în francizã, reþelele de francizã autohtone reprezintã 45%“ (aprecierea aparþine ARF). Se remarcã o creºtere, arãtând cã francizele autohtone ºi-au crescut cifra de afaceri per unitate, aspect datorat în parte si faptului cã produsele ºi serviciile sunt mai bine adaptate nevoilor ºi obiceiurilor consumatorilor locali. Dupã estimãrile ARF, un top 5 al celor mai rãspândite francize dupã numãrul de unitãþi deschise în acest sistem în francizã în România ar putea fi dominat de Romstal, Paralela 45, Milenium Insurance Broker, GS Bet. Dacã ar fi sã clasifice francizele dupã tipul afacerii, preºedintele ARF crede cã procentele fiecãrui sector sunt greu de determinat, întrucât veniturile fiecãrei reþele sunt variabile per sezon, astfel încât datele pot varia de la lunã la lunã. Totuºi, sectorul de fast-food are partea leului în piaþa de profil, urmat de retail ºi servicii. Domeniile cele mai puþin dezvoltate ale afacerilor în francizã de la noi sunt cele care relaþioneazã cu educaþia ºi entertainment-ul.


Marketing ºi Inovare Desant de nume grele de francize internaþionale în 2011 Dacã dai un tur în zona Unirii sau în Dorobanþi, îi vei observa deja pe noii veniþi în România, fie cã te îmbie o aromã de plãcinte de la Golden Pie (Grecia), fie treci pragul la Comptoir de Famille, în Dorobanþi, magazin deschis de mai puþin de o lunã, fie ai probleme cu maºina personalã ºi treci pe la AutoCrew. 2011 se anunþã a fi un an cu nume „grele“ ca Subway (origine SUA, fast food), Genomed (Grecia-medicinã, studiul ADN uman), Mr. Kumpir ( Turcia-fast food), Happy Bar & Grill (Bulgaria) care vor stabili un cap de pod în România. Subway tocmai a detronat McDonald’s din poziþia de cel mai mare deþinãtor de lanþuri de restaurante la nivel mondial. La data de 1 ianuarie 2011, Subway avea 33.479 de restaurante la nivel mondial, dupã cum declara purtãtorul de cuvânt al Subway. Potrivit unui raport anual publicat în luna februarie, Mc Donald’s avea la aceeaºi datã 32.737 de restaurante în întreaga lume. Revenind la expoziþia de la WTC, aceasta a avut parte de numeroase „new names“, dar destul de familiare pentru cei care au cãlãtorit mai mult prin Europa: Sarah Pop (Germania), Coffee News (Canada), Comptoir de Famille ºi Alo Kool ( Franþa), Adore Chocolat (Serbia), Flony (Romania), Genomed (Grecia), º.a. Unul din scopurile IFBR 2011 a fost sã reuneascã sub acelaºi acoperiº branduri autohtone (Plafar, Radiocom), asociaþii reprezentative ale mediului antreprenorial (CCIR, Camera de Comerþ ºi Industrie din Serbia), instituþii de stat care au legãturi cu brandingul (OSIM) sau organizaþii care promoveazã interesele României în strãinãtate (Black Sea Economic Cooperation). Astfel, pe lângã faptul cã potenþiali antreprenori au avut ocazia sã se informeze de la sursã despre paºii de urmat în cazul deschideri unei astfel de afaceri, a existat ºi posibilitatea consilierii din parte unor „guru“ în domeniu, cum ar fi David Holland, un vestit trainer în domeniu, deþinãtorul francizei Results Rules OK. David a lansat ºi douã bestseller-uri sub aceastã umbrelã, „Life Results OK“ ºi „Your Business Rules OK“. „Your Business Rules Ok“ („Afacerea Dvs merge bine“), cartea sa de cãpãtai, poate fi un manual pentru oricine are o afacere ºi vrea sã obþinã rezultate mai bune. Explicã pe larg cele 8 reguli în afaceri prin care afacerea ta va prospera ºi te învaþã cum sã le implementezi în business-ul de zi cu zi.

De ce o francizã? Ne rãspunde David Holland: Ceea ce te-ar determina sã achiziþionezi o francizã este faptul cã dincolo de un model de business, cumperi de fapt mai multe lucruri: 1. Cumperi un

5 paºi de urmat pentru a avea succes într-o afacere , în viziunea lui David Holland: „În primul rând ai nevoie de un proces foarte bine organizat pentru livrarea serviciilor/produselor. În al doilea rând trebuie sã ai un produs foarte bun, produs de calitate, produs de care oamenii au nevoie, ceva ce ei îºi doresc ºi cu care sã te poþi diferenþia pe piaþã faþã de alþi competitori sau care vând lucruri similare. Deci procesul ºi producþia trebuie sã fie foarte bune. Punctul trei înseamnã o promovare agresivã pe piaþã a produsului, în sensul de branding, ºi cauþi ca acesta sã aducã ceva unic pe o piaþã. Al patrulea punct esenþial este profitul ºi depinde mult cele 3 puncte anterioare. Când primele trei puncte, procesul, produsul ºi promovarea, sunt bine puse la punct, atunci afacerea poate fi profitabilã. ªi punctul cinci, din experienþa mea, ar fi ceea ce aº numi filozofia deþinãtorului afacerii. Acesta are o viziune, o pasiune, are un ideal cu privire la creºterea afacerii ºi pasiunea lui este ceea ce ridicã totul din nimic.”

sistem testat cãre a funcþionat 100% cu succes în altã parte, deci nu trebuie sã creezi totul singur, sã concepi noi produse ºi un nou proces. 2. cumperi suport ºi ajutor, nu eºti singur, ai o francizã în spate care te va ghida permanent, te va învãþa cum sã faci lucrurile la parametri;

3. al treilea lucru semnificativ atunci când cumperi o francizã este cã ea va creºte ºi se va dezvolta odatã cu tine, deci din ziua întâi în care cumperi franciza te poti baza pe ea ºi devine parte din viaþa ta pentru mult timp. Veþi avea un ritm de evoluþie comun. Pe scurt, cumperi un sistem funcþional, paralel cu o susþinere, si un ritm de dezvoltare al afacerii. Important este cã nu eºti singur când ai o francizã. Atunci când creezi propria afacere poþi fi extrem de singur ºi riscul de eºec este mai mare.

Sfaturi pentru tinerii antreprenori din România

Britanicul David Holland ne-a împãrtãºit din experienþa ºi succesul propriu ca antreprenor ºi deþinãtor de francize: „Împreunã cu soþia mea am avut propria afacere, o companie de transporturi în Marea Britanie, am început-o din nimic, am construit-o, a fost un real succes, am fãcut mulþi bani din ea. Cu toate astea, nu mã bucuram prea mult de ea, lucram prea multe ore, nu era nimic distractiv. Aºa cã ne-am mutat de la acea afacere ºi, am devenit un coach de top în Europa în domeniul francizei. În calitate de coach acolo am fost invitat sã plec sã lucrez în SUA, la Las Vegas, unde am pretrecut câþiva ani. Dupã aceea, ne-am întors în Europa ºi acum jobul meu este sã instruiesc oamenii cum sã conducã afaceri de succes, învãþ oamenii cum sã construiascã o echipã, cum sã vândã, îi învãþ lucruri ce þin de finanþe ºi marketing. Consider ca mult din ceea ce oamenii sunt învãþaþi în ºcoli nu se aplicã în viaþa realã.

David Holland: „Cred cã în România tinerii care încep o afacere acum au un avantaj pentru cã ei sunt mai „fresh“ când încep (fãrã prejudecãþi), ºi pe un teritoriu mult mai virgin. Oamenii de afaceri din Marea Britanie ºi SUA cred cã ºtiu totul despre afaceri ºi fac multe greºeli. Experienþa mea din România aratã cã oamenii sunt deschiºi la idei noi, sunt dornici sã înveþe ºi învaþã bune practici de la început. ªi aceasta este o oportunitate. Dacã aº începe o afacere în România, aº citi câteva cãrþi de succes despre business, ale unor antreprenori (cum ar fi Richard Branson) care ºi-au construit propriile afaceri ºi aº învãþa de la ei. Aº începe modest, nu aº începe cu un birou luxos, nu aº cumpãra o maºinã, un costum ºi un ceas extrem de scumpe, aº cumpãra mai degrabã computere, aº începe sã fac tranzacþii la scara micã, aº deveni foarte preocupat de afacere ºi dezvoltare ºi aº fi pasionat de ceea ce fac. Ceea ce am învãþat de la oameni e sã începi modest, sã munceºti mult, sã lucrezi într-un mediu bun (propice dezvoltãrii afacerii) ºi aºa afacerea va creºte.“ Despre particularitãþile României între þãrile din Est, declarã: „În Europa de Est nu existã o istorie a afacerilor, precum o avem în Europa de Vest. Din experienþa mea – ºi am fost în Moscova, Sofia, Varºovia – cred cã în România oamenii sunt mai deschiºi la idei, sunt foarte ambiþioºi ºi gândesc bine ºi au multe întrebãri, ceea ce este un aspect pozitiv. Cu cât pui mai multe întrebãri cu atât înveþi mai mult, ºi cu atât obþii rezultate mai bune.“  A consemnat Radu Duma

Nr. 12 • aprilie - iunie 2011

43


English Section

Bucharest Chamber of Commerce and Industry interviews business environment in the third year of economic crisis Bucharest Chamber, true to its mission of representing the business environment, makes a careful scan of the problems that are facing Romanian companies passing through gauntlet of the crisis. BCCI conducted a survey in the national economy to assess the impact of government measures to stimulate the economy and to overcome the economic crisis. The poll was conducted between March and April 2011, on a random representative sample consisting of nearly 420 economic entities. The survey has a confidence level of 95% and a maximum margin of error of 5%. Sampling was random, stratified, and multistage. The criteria for sample stratification were businesses to be part of the economic development region and the type of activity. „In order to find the solutions to overcome difficult situations and, moreover, for economic recovery you need first to know directly the companies’ problems, said Prof. Dr. Sorin Dimitriu, President of CCIB. In this respect, Bucharest Chamber of Commerce decided to „interview“ Romanian companies. The results of this „interview“ were published in the May 2011 Supplement of the economic and financial analysis bulletin “Bucharest Business”. A percentage of 93.7% of respondent companies are SMEs, close to the actual proportion of SMEs in the Romanian economy. 44% of respondent firms are located in Bucharest, because according to the balance sheets filled in 2009, about 36% of the total turnover was achieved in Bucharest. Bucharest-Ilfov region occupies the largest share of the firms surveyed (about 47%), followed by the Central (10.5%), Northwest (8.9%), West (6%), SWOltenia (5.3 %), regions also. In terms of industry, the largest share among respondents is acting in trade (22.4%), followed by design, consulting and R&D (21.7%), manufacturers (19.5%), contractors (8.7%), IT&C (7.6%), and transport and logistics (5%).

80% of companies – significantly affected by the crisis One of the initial findings of the study is that 80% of firms were significantly affected 44

by the current economic crisis in Romania. 48% of which were much and very much affected.

Minimum 2 years before companies will feel the effects of the exit from recession Companies think the theoretical exit from recession does not mean the exit from the crisis. They consider that the definition of two consecutive quarters is mere a convention. „Most companies consider the statistical exit from recession will not influence the activity or the influence will be insignificant,“ says the study. In their comments, the respondents also mentioned uncertainties in the tax system that do not encourage investment, but also alienate investors, and difficulties to access loans for business recovery. „If banks launched special financial products on the market in this period of transition (with lower interest rates, for shorter periods of 3-5 years), the economic engine would be triggered,“ said a respondent. Responding entities exhibit pessimism and consider (at a rate of 79.7%) that with the exit from recession, declared on the basis of statistics, companies turnovers will not register any growth or increase, if any, this will be insignificant. Only 18.4% of respondents think that exit form the recession will result in a significant increase in activity. 1.9% did not answer this question.

Nr. 12 • aprilie - iunie 2011

Speaking about the period after the exit from the recession when companies activity will be influenced, most respondents, 49.5%, think that this would happen after 1-3 years, while only 16% express their opinion that it would occur within 1 year. 29.2% of respondents either were unable to assess or not answered.

Top measures with negative impact on business the introduction of flat tax adversely affected approximately 46.9% of all respondents. Its removal on October 1st, 2010 had positive effects on a percentage of 31.8% of surveyed companies. The conclusion is that the abolition of the so-called flat tax has not an impact of the same intensity, as the measure eliminated some less performing firms. Indeed, comments of the surveyed managers indicate that the minimum tax has brought greater risk of bankruptcy, layoffs of staff, the need for equity in the company, or responses such as „these taxes ate all obtained corporate profit and above all, it contributed to the increase of debts.“ The shrinkage of people incomes affected 64% of firms (24.6% were very much affected, 17.9% much affected and 21.5% significantly affected). A special category, which seriously „burns“ the incomes of local businessman, is


English Section the soaring of fuel prices, which significantly affected 77.5% of the respondents.

State fiscal expansion dramatically affected companies ”Bucharest Chamber stressed repeatedly that businessmen need continuity and predictability of laws, particularly in the fiscal area. In this respect, it is necessary to promote the debate and approval with maximum speed of 2012-2014 fiscal strategy, to enhance the credibility of the Romanian business environment. Also, companies expect to reduce taxation, particularly on employment, because lower budget revenues in this line can be compensated by applying tougher measures to combat tax evasion and smuggling,“ recently said Mr. Sorin Dimitriu in an interview. In fact, this was a forecast of the Bucharest Chamber survey results. Most respondents were significantly affected mainly by higher contributions to the social insurance system (CAS) by 3.3% (62.2% of total) and tax to the meal tickets, holiday tickets, nursery tickets by 16% (ca. 52% of total). 16% taxation of the capital gains income, including the interest on bank deposits, was significantly felt by 45% of respondents. Besides the business environment has not been sufficiently consulted to determine an optimal level of CAS’s (given by the Laffer curve), the

surveyed managers consider that the increase in labor taxes does not encourage work, lowers staff to a minimum and decreases the employees’ motivation, however with important effects on productivity and investment. About three quarters of the surveyed companies were significantly affected by increasing the VAT by 5 percentage points. Romania has the second largest share of VAT in the EU after Hungary and before Greece, and its impacts on consumption and inflation are well known. Comments have flowed: „The Increase of VAT is a fundamental mistake, firstly because

it was very hard to get money from the client, crisis or not, at least in Romania. To get more money is more difficult, sometimes impossible. Second, is at least unusual to pay VAT before cashing the invoices.“

“Too late, too little, too slow?“ After analyzing the responses of the participants in the investigation which led to the present study, we can make a ranking of measures that had the greatest impact, both positive and negative on the business environment. Most respondents appreciated the measures to simplify bureaucratic mechanisms. Thus, 44.7% of respondents felt that reducing the number of tax returns to be completed by legal persons was able to lead to efficient work, while 39.7% agreed that online filing of tax returns will have at least significant effect. Payment by the state of arrears is considered by 41.1% of respondents as a measure that will relaunch the Romanian economy. The perception of labor regulations has even improved. Respondents appreciated the effects of the labor code changes on labor productivity and working skills. These effects were considered at least significant by 33.3% and respectively 32.1% of respondents. 31.8% believe that because of more flexible employment proce-

dures, competition among employers to hire qualified staff will increase. Positive influence of the new labor code is visible on other factors in the table attached. Elimination of the flat tax since October 1st, 2010, was considered an important measure by 31.8% of respondents. The remaining economic stimulus measures adopted by the Government were considered to have at least significant effects by less than 30% of the respondents. For example, an exemption from the fiscal code so that some companies may pay VAT on receipt of the bill

was considered a positive measure for 17.2% of respondents. The survey points out the programs „First Home“, „The first silo“ and the thermal rehabilitation of buildings as economic incentives with the smallest positive impact. It is true that these measures are focused mainly on specific economic sectors. Comparing the proportion of respondents operating in areas that would have been influenced by these programs to all the respondents, it appears that the “Rabla” (scrapping old car programme) had positively affected a greater number of respondents than those involved in the production or sale of vehicles.

CONCLUSIONS: Measures of economic recovery and support for companies: several have reached the target, but there are bullets fired into the air Quoting Professor Cosea, most of these measures either affect a small number („little“) companies, or apply with difficulty („too slow“), or they came when the crisis’ hurricane was at its peak („too late“). Thus, a respondent considered them as „targeted measures, without holistic view.“ „They seem good but the lack of transparency regarding the beneficiaries, the increasing debt of Romanian companies and lack of credit leads to the smallest impact,“ said another. Regarding austerity measures, they have had negative effects on a large number of respondents. Increase VAT rate by 5 percentage points was experienced by 74.4% of the respondents, decreasing of incomes affected 64.1%, applying additional taxes on employment and revenues from capital gains had at least significantly effect on a percentage of 53% and introducing a flat tax was considered a measure that negatively affected the cash-flow of 46.9% of respondents. A smaller number of respondents (20.1%) was affected by non-payment of state arrears. The greatest negative impact on respondents (77.5%) had the soaring fuel prices. In conclusion, on the patient „businessman in crisis“ were applied burdens and difficulties that sometimes overwhelmed him, forced him to look for other difficult foreign markets or to make “expensive plastic surgery “(rebranding and rethinking of his business). As palliative, the businessmen received from the authorities some eleventh hour treatments (sometimes “too late”), with a dropper (“too little”), or at the speed of a snail (“too slow”). However, on the basis of what fails to kill you will strengthen you, business has licked its wounds and is moving on.  Radu Duma, after the Bucharest Business issue Interview with business environment...

Nr. 12 • aprilie - iunie 2011

45


English Section

A new destination for Liechtenstein Investors Romanian Bankers’ Association. The launching event was attended by well-known personalities like: Florin Georgescu, Senior Deputy Governor of the Romanian National Bank, MP Aurel Vainer, Napoleon Pop, member in the Board of Directors of the Romanian National Bank, Sorin Dimitriu, Vice-President of the National Chamber, President of the Bucharest CCI and a large audience.

Fresh investments via the new bilateral Chamber of Commerce

With only 36,000 inhabitants, Liechtenstein, a powerful financial international centre with a GDP of $4.8 billion in 2009 (!), the second largest GDP worldwide, considering the number of population. may become a new investment source for Romania. A new bilateral Chamber set up in Bucharest is paving the way for the investors.

The newly-found Chamber of Commerce Romania-Liechtenstein is committed to play an important part in the Romanian economy, not necessarily through the number of its membership, but, mainly, through their attested value. The major objective of this Chamber of Commerce is to develop strong business ties with Liechtenstein partners, as its founding members are prominent people engaged in the financial and banking industries, media, lawyers, decision-makers in important companies. That is to say that the elected President, Mr Jose Iacobescu, who is also President of the Union of Bilateral Chambers of Commerce in Romania, managed to gather a highly professional team, made of people considered benchmarks in the business circles of Romania. The Honorary President of the newly-found Chamber of Commerce is Mr Radu Graþian Gheþea, President of CEC Bank and of the

Liechtenstein, the smallest land of German native speakers in the world, is a Principality ruled by a constitutional monarchy , the present sovereign being Prince Hans Adam the 2nd. The Principality measuring on the North-South axis, not more than 34 km, is made up of 11 municipalities, with the largest part of its surface covered by mountains, enabling Liechtenstein to rank among the best destinations for winter sports. Although the highest peak - Grauspitz reaches 2599 meters - the southern winds significantly alleviate the climate. The Capital city, Vaduz, is a top city, considering both its geographical altitude, and the living standard of its inhabitants. Member of the European Economic Area (EEA), but not of the EU, the country has a strong industrial sector, contributing 40 p.c. of the GDP, and a flourishing financial industry - made up, i.e. by 13 international banks, 469 venture capital funds, 107 asset management companies, 33 pension funds etc. - and last but not least, a world reputed Research and Technology Centre, eligible in projects financed from European resources. The liberal-type economy, the favourable fiscal and taxation system and well-connected infrastructure are sufficient grounds to consider Liechtenstein a reliable trustworthy business destination.

46

Nr. 12 • aprilie - iunie 2011

The bilateral Chamber has taken preliminary steps to set up a partnership with CCI Liechtenstein, so as to secure support in achieving its major objectives. A first step was to convey to Liechtenstein entities the required information on the actual potential of the Romanian economy and its banking system, so as to enable them to consider together the collaboration possibilities. „We should never forget that although, Liechtenstein is a very small country, it has very rich people, strong connections with Switzerland – whose Embassy represents Liechtenstein in Romania! We shall act as Romanian’s ambassadors and commit ourselves to promote whatever is worth it in our country. On behalf of the CEC Bank and the Romanian Bankers’ Association, I commit myself to make the best of this excellent initiative“, stated Honorary President, Radu Graþian Gheþea. The founding members have identified agriculture, the financial and banking industries, tourism, R&D, innovation and business management, as fields of major interest in the collaboration with Liechtenstein. A first target on the agenda is to prepare a business delegation of the Romanian financial and banking sector to go for an exploratory discussion with Liechtenstein partners. President Jose Iacobescu has also informed the Principality sovereign about the newlyfound Chamber of commerce. “We are positive that an eventual visit to Romania’s capital by H.H. Prince tributing to a new stage in the development of economic and financial ties between our two business communities, by bringing closer the Romanian National Chamber, the Chamber of Commerce of the y and the new bilateral Chamber, ran the opinion of the founding members.  Sorina Voica


English Section

Time for collaboration: the Romanian – Israeli connection Israel and Romania have been close partners and collaborators for many years. The close ties between the two countries have been manifested in many areas of activities, including political, cultural and of course commercial and economical. Israel’s economic and commercial activities in Romania have been significant over the past decade, and this relationship is constantly growing and developing, creating opportunities for collaboration for the benefit of all partners. The Israeli – Romanian collaboration covers many sectors the economy, from retail and consumer goods through technological solutions and services, from everyday’s products to highly sophisticated and advanced solutions. One can find in Romania Israeli retail facilities, food and beverages, cosmetics, textile and fashion. Many companies are focused on the hi-tech sectors, such as telecom, software, security and medical devices. Some are service providers, while others focus on projects,

Trade increased continuously up to 2010: all times record

providing ad-hoc or turn-key solutions in water management, sewage, agriculture, energy, transportation and construction. The commercial relationship between our countries is visible also through our mutual trade figures. Over the years, the level of trade between the countries increased continuously, 2010 has showed an all times record of 430 million US$, an increase of more than 60% over 2009! This increase was manifested in both Romanian and Israeli exports, with 235 millions exported from Israel and 195 from Romania. Despite being a small country, with no significant natural resources, Israeli entrepreneurs have succeeded in turning challenges into advantages through innovative thinking and „out of the box“ approach. One such example is Israel’s worldwide success in the water technologies sector. The variety of solutions and the innovations in this

sector appeared from the serious water scarcity reality faced by Israel, which in turn led to inventive technologies for water management, water re-use and recycling and water „creation“ by way of desalination and more. This November, a large international exhibition, called WATEC, will be held in Israel, introducing new technologies and promoting international collaborations in this vital sector. With the second largest number of registered patents in the US, one of the highest concentrations of start-up companies in the world. Many of the developments of Israeli companies are present in everybody’s house or computer, such as the flash memory card, the Intel Centrino, IP telephony and online chatting.

Mainstream cooperation in R&D agriculture, hi-tech, medical, security, environmental and water management With the highest total expenditure on R&D (as percentage of GDP) in the world, Israel became an international industrial Research and Development center with business giants setting an office there. Last year we have started promoting common R&D projects between Romanian and Israeli companies with mutual government financial support through a number of programmes and tools. Israel’s intensive agricultural systems provide high yield per investment, with solutions in the irrigation, greenhouses and dairy farming that can be applied together with Romanian farmers across the country. Over the last

few years we have had numerous delegations and business meetings between Romanian and Israeli partners in this sector creating projects and joint ventures. In the economic department in the embassy we are constantly engaged in promoting the collaboration between both countries in all sectors, particularly in the agriculture, hi-tech, medical, security, environmental and water management by organizing mutual business and official delegations and events in Romania and in Israel that promote business cooperation, contribute to the welfare of our states and strengthen our economies. Israeli investors have shown their confidence in the Romanian economy, with a total investment by Israeli businessmen in Romania exceeding 3 Billion US$. Today, more than 6,000 companies with Israeli capital are registered in Romania, and this number grows continuously. Even in 2010, a difficult year for local and foreign investors in Romania, approximately 130 new companies with Israeli capital were registered.

I strongly believe that now is the time to expand our cooperation, capitalizing on the positive business atmosphere and prospect for development, and would like to personally invite you all to contact the Economic Department in the Israeli Embassy to identify business opportunities and participate in our business events.“

Nr. 12 • aprilie - iunie 2011

 Yifat Inbar Commercial attaché of the Israeli Embassy in Romania 47


ENDitorial

Omagiu unui popor sinonim cu comerþul Daniel PAVEL

Editor: Camera de Comerþ ºi Industrie a României Bd. Octavian Goga nr.2 Direcþia Relaþii Publice Tel: 021.319.18.85, Fax: 021.311.75.12 web: www.ccir.ro e-mail: drp@ccir.ro

Birou Instrumente Media Redacþia: Sorina Voica, Radu Duma, Constantin Rudniþchi, Alina Mogoº, Alexandra Dumitriu

„În fiecare duminicã, cu religiozitate, bunicul mã lua de mânã ºi mã ducea la Luvru. Acolo obiºnuia sã zãboveascã minute în ºir în faþa vreuneia dintre lucrãrile expuse ºi, pe când simþea cã îmi pierd de tot rãbdarea, îmi adresa aceeaºi obsesivã întrebare, schimbând doar numele artistului – Ia spune Daniel, ce crezi, este acesta un Picasso adevãrat? Eu, ce puteam sã spun?! Aveam doar 4 ani“. Am regãsit rândurile de mai sus în cartea Negustori de artã, apãrutã în 2002, la editura Echinox din Cluj, sub semnãtura lui Daniel WILDENSTEIN ºi a lui Yves STAVRIDES, reprezentând în naraþiune la persoana a 1-a, saga uneia dintre cele mai cunoscute familii de negustori de artã din lume, familia Wildenstein. Destinul personajelor cãrþii este, în liniile sale esenþiale, foarte apropiat cu cel al mii ºi mii de familii de evrei aºkenazi sau sefarzi din Lumea Veche, sau din cea Nouã de pânã la 14 mai 1948, când David Ben Gurion proclamã independenþa Statului Israel. Fie cã sunt conþii de Camondo, bancheri ºi filantropi pe axa Istanbul – Paris, din perioada Renaºterii, fie cã au fost bijutieri, comercianþi de mãtãsuri sau covoare, armatori, doctori, avocaþi, personaje de prestigiu ai diverselor epoci ale istoriei, în toate vârstele acesteia, numitorul comun a fost dat întotdeauna de incredibila capacitate de a face comerþ. Atât de bine impregnat în tiparele mentale ale diferitelor naþiuni în sânul cãrora au ales sã trãiascã este binomul evreu-om de comerþ – ºi doar avem, ici-colea pentru aromânii noºtrii supranumele de „evreii Balcanilor“, asemãnãtori fiind cu poporul evreu în caracteristicile de cãlãtori ºi comunicatori înnãscuþi, învãþând rapid graiul locurilor ºi poziþionându-se ingenios în zona propice gãsirii ofertei oportune ºi prompte. Numãrul de faþã al publicaþiei de afaceri a Sistemului Cameral românesc prezintã într-unul dintre pilonii sãi editoriali – dosarul bilateral de þarã, un recurs la originile semantice ºi istorice ale însuºi comerþului, crezul nostru fundamental. Practic, împreunã cu colegii mei am agregat în acest numãr al Together for Your Business un adevãrat omagiu adus unei naþiuni milenare a cãrei universalitate este datã de capacitatea sa de a inova ºi 48

de a se inova, de a se adapta, de a cãuta permanent creºterea ºi plus valoarea. Pânã aici nu vi se pare cã descriu una dintre definiþiile esenþiale ale omului de afaceri, ale antreprenorului per se!? Ei bine, acest nobil popor mai adaugã ºi cuvintele Ecleziastului din Cartea Cãrþilor „O, deºertãciune a deºertãciunilor! Totul este deºertãciune!” Vã invit, deci, sã vã aplecaþi cu curiozitatea intelectualã cu care, dumneavoastrã, cititorii noºtri ne-aþi obiºnuit, asupra a ceea ce colegii mei redactori, Sorina Voica ºi Radu Duma au numit România – Israel: istorie ºi viitor comun. Pentru configurarea acestei ediþii speciale a publicaþiei noastre, am avut aliaþi de nãdejde în persoana dlui av. Nasty Vlãdoiu, preºedintele Camerei de Comerþ RomâniaIsrael, dlui. Jose Iacobescu, preºedintele Uniunii Camerelor de Comerþ Bilaterale, onorabilului dl Deputat Aurel Vainer, preºedintele Federaþiei Comunitãþilor Evreieºti din România ºi întreg personalul diplomatic ºi comercial al misiunii Statului Israel la Bucureºti, al Ambasadei României la Tel Aviv, dar ºi a celui mai tânãr colaborator pe care l-am avut pânã acum, Alexandru Cristian. El demonstreazã, dincolo de degringolada provocatã de examenul de BAC de anul acesta, cã nu putem sã vorbim de generaþii întregi pierdute ºi cã ºanse de viitor avem, tocmai prin cei care vin dupã noi. Iatã o frazã pe care o consider profeticã pe un orizont de timp mediu ºi lung: „Scutul lui David nu mai trebuie sã respingã Semiluna islamicã, Davidul evreiesc nu mai trebuie sã se lupte cu Goliath-ul arab“. Iar articolul din numãrul de faþã al revistei noastre vine sã întãreascã acest crez. Dar adevãrata zehava - comoarã preþuitã de poporul evreu- s-a putut vedea, atât la dimensiunea istoriei pentru acest popor greu încercat ºi, chiar mai mult decât atât, la nivelul microcosmosului familial, în investiþia cea mai de preþ, aceea în copiii de astãzi , rãspunzãtori de societãþile sãnãtoase de mâine. Atunci când ºi în România investiþia în educaþia generaþiilor viitoare se va apropia mai mult de nivelul la care trateazã aceastã chestiune statul Israel, un viitor mult mai trainic se va consolida ºi în þara noastrã.

Nr. 12 • aprilie - iunie 2011

Redactor coordonator: Daniel Pavel daniel.pavel@ccir.ro Corecturã: Oana Alexe, Alina Mogoº Consultanþi externi: Alexandra Popa, Alexandru Cristian, Corina Carpov Design DTP CCIR: Adriana Zamfir Foto CCIR: Valentin Iancu Coeditor: MARGY CONSULTANTS 14, Quai de la Marne 75019 Paris France Phone: +33 1 44 52 02 02 Fax: +33 1 44 52 02 03 www.margyconsultants.com contact@margyconsultants.com tfyb@margyconsultants.com Management: Eric Journo / Georges Aflalo

Development & Marketing: Serge Journo Advertising: Arie Goltman

Desktop Publishing: Omni Press & Design

www.opd.ro Tipar: Imprimeria Arta Graficã Tel: 021 306.61.00, Fax: 021 306.61.01

www.artagrafica.eu ISSN: 2066-1967

Notã: Reproducerea integralã sau parþialã a articolelor sau imaginilor apãrute în revistã este permisã numai cu acordul editorilor. Închiderea ediþiei: 30 iunie 2011 Editorii nu îºi asumã responsabilitatea pentru modificãri ulterioare apariþiei revistei.


Together For Your Business  

Revista editata de Camera de Comert Si Industrie

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you