Scrisoare deschisă privind viitorul educației și al forței de muncă din România | 2021

Inițiatori:

Cu sprijinul:

Concluzii rezultate ulterior conferinței

31 mai, ora 11:00

Inițiatori:

Cu sprijinul:

Stimați decidenți, Sistemul educațional din România, precum și procesul de învățământ atât cel preuniversitar, cât și cel superior, au nevoie de o resuscitare în cel mai scurt timp, astfel încât să reușească să răspundă nevoilor actuale ale pieței muncii și să reușească să integreze cât mai mulți tineri.

Forța de muncă din România are un deficit major pe unele sectoare, iar pandemia de COVID-19 a demonstrat faptul că dinamismul este principala caracteristică a acesteia. Mai mult decât atât, piața muncii a suferit o trecere destul de rapidă și severă spre digitalizare, trecere pentru care România nu a fost pregătită. Din acest motiv, a existat o creștere semnificativă a analfabetismului digital, care s-a reflectat în activitatea companiilor și în gradul acestora de satisfacere a nevoilor clienților.

Ultimul an a scos în față 2 mari probleme: învățământul românesc nu este pregătit pentru digitalizare și nu poate oferi un proces de învățământ adaptat condițiilor actuale, iar cea de-a doua provocare este faptul că există o neconcordanță destul de mare între cerințele pieței muncii și ceea ce oferă sistemul educațional. În următoarele pagini, noi, Consiliul Tineretului din România, federația care reprezintă drepturile și interesele tuturor tinerilor din România, la nivel național și internațional și The FutureKit, inițiativă civică având drept misiune pregătirea tinerilor pentru viitor, vă vom prezenta perspectiva noastră și a invitaților noștri de la conferința ÎmprEUnă pentru educația și forța de muncă a viitorului (conferinţă organizată ca parte a proiectului #GenerationEU: Promotori ai democraţiei europene, sub umbrela impreuna-in-eu şi a Conferinţei privind Viitorul Europei) cu privire la sistemul de învățământ din România și la modul în care aceste antrenează sau nu tinerii pentru incluziunea lor pe piața muncii.

Sperăm ca această scrisoare să servească drept punte de dialog între societatea civilă din România și domniile voastre și să reprezinte un sprijin în dezvoltarea de politici publice pentru tineret.

1

Inițiatori:

Cu sprijinul:

Sistemul de învățământ din România este unul care trebuie să treacă printr-o transformare completă. În primul rând, acesta suferă de o rigiditate accentuată, cauzată de faptul că curricula preuniversitara și universitară este stabilită la nivel central și nicidecum la nivel individual. Mai mult decât atât, nu se cunosc nevoile celor două planuri pentru care învățământul ar trebui să fie o punte de legătură: elevul/studentul și piața muncii.

Considerăm că principala cauză a acestei probleme o constituie programa școlară învechită, care nu pune accentul pe cele patru meta competențe de care avem nevoie pentru viitor, astfel cum prof. univ. dr. Mircea Miclea și fost ministru al Educației a afirmat că fiecare tânăr ar trebui să le aibă. De asemenea, competențele digitale, gândirea critică și liberă, inteligența emoțională, gestionarea timpului sunt esențiale pentru o integrare coerentă pe piața forței de muncă.

Din numeroasele consultări cu elevii, a rezultat faptul că au nevoie să fie implicați 100% în procesul de învățare, ca parteneri egali. Totodată, se consideră că la baza curriculei ar trebui să fie nevoile elevului și ale studentului, astfel încât să rezulte o flexibilitate mult mai mare în alegerea materiilor ce urmează a fi studiate.

2

Inițiatori:

Cu sprijinul:

După cum spuneam anterior, România nu este pregătită pentru a aplica conceptul de „Lifelong learning” - învățare pe parcursul vieții, prin simplu fapt că la nivel curricular, pregatirea profesională se realizează doar în direcții extrem de stricte. Există foarte puține școli sau universități care au înțeles faptul că pregătirea elevilor sau a studenților cu competențe transversale este prima etapă în ceea ce privește introducerea acestora în piața munci și oferirea de multiple oportunități de angajare. Un exemplu în acest sens poate fi Universitatea de Vest din Timișoara, unde studenții au anual cel puțin două discipline transversale la alegere, din cele mai diverse domenii.

Un alt impediment întâlnit în cadrul sistemului educațional este consilierea profesională. Deși reprezintă un instrument destul de puternic, în sistemul nostru, acesta se realizează precar, la cererea elevului sau a studentului.

Totodată, informarea acestora de existența unui astfel de serviciu nu se realizează într-un mod proactiv de către instituțiile de învățământ, fiind un deserviciu adus tinerilor. O astfel de consiliere, realizată la momentul potrivit, poate ajuta la orientare și poate îndruma spre o carieră în domeniul potrivit.

Mai mult decât atât, consilierea reprezintă un avantaj prin simplul fapt că ajută la informarea viitorilor angajați despre drepturile pe care aceștia le au, despre modul în care ar trebui să se comporte într-un mediu de business și care sunt obligațiile lor.

Ca un liant între mediul educațional și mediul de business se afla stagiile de practică. Rolul acestora este acela de a familiariza elevii/studenții cu ceea ce se întâmplă într-o companie și de a vede exact ce presupune meseria pe care aceștia și-au ales-o. În teorie, practica reprezintă un lucru extrem de benefic pentru ambele părți implicate: firmele au posibilitatea de a se implica în formarea viitorilor recruți și de a lua pulsul viitorilor posibili angajați, iar elevii și studenții au posibilitatea de experimenta cum este viața într-o companie, în domeniul de studiu. În ceea ce privește piața muncii, starea de urgență și ulterior starea de alertă a dovedit faptul că firmele și angajații nu sunt pregătiţi pentru a trece tot mai mult în digital. Mai mult decât atât, pandemia a scos la suprafață un număr tot mai mare de analfabeți digital, nepregătiți să susțină nevoile și cerințele pieței.

23 2

Inițiatori:

Cu sprijinul:

Odată cu identificarea acestei probleme, una dintre soluțiile propuse a fost inițializarea a 6 școli-pilot, prin programul „România Educată”, procesul de predare-învățare-evaluare axat în primul rând pe student, precum și axat pe cerințele comunității. Programul vine cu o noutate în ceea ce privește curricula: proiectarea procesului de învățământ se va face pe arii de învățare și nu pe discipline, așa cum se practică în mod obișnuit. Această măsură este luată pentru a răspunde cerințelor comunității, astfel încât din mediul educațional să poată susține mediul de business prin resursă umană bine pregătită. Se vor pilota modele de predare-învățare în sistem blended learning, cu predare alternativă cu prezență fizică și online, la intervale periodice, și modele noi de evaluare narativă, în locul celei bazate pe calificative, care să reducă presiunea evaluării asupra elevilor, în special în ciclul primar. Astfel, acest proiect reprezintă un prim pas în ceea ce privește reforma educațională.

Un alt mod prin care se poate facilita colaborarea dintre mediul educațional și mediul de business sunt așa numitele „public private partnership (PPP)”.

Acestea presupun o colaborare între 2 paliere: Ministerul Educației și un consorțiu format din companii. Scopul acestei alianțe este acea de construi sau de a reconstrui o școală și de a o întreține pe toată durata contractului (de regulă acesta este de aproximativ 25 de ani). Mai mult decât atât, un astfel de parteneriat va ajuta la divizarea celor 2 mari atribuții: administrativ - aici fiind exclusiv domeniul companiilor; și educațional - fiind treaba Ministerului de-a se asigura că procesul de învățământ se realizează la standarde de calitate.

Stagiile de practică pentru studenți se organizează în conformitate cu Legea Educației Naționale nr. 1/20111, Legea nr. 258/2007 privind practica elevilor și studenților și Ordinul Ministrului Educației, Cercetării și Tineretului nr.

3955/2008 privind aprobarea Cadrului general de organizare a stagiilor de practică în cadrul programelor de studii universitare de licență și de masterat.

Stagiile de practică sunt activități de instruire organizate de către unitățile de învățământ și/sau în parteneriat cu unități comerciale, organizații sau instituții care își doresc să se implice în procesul de instruire aplicativă a elevului sau a studentului, după caz.

Cele două entități funcționează în baza unui contract cadru sau a unei convenții de practică, stabilite conform reglementărilor legale, iar parteneriatul dintre cele două trebuie să fie în beneficiul elevului sau a studentului, astfel încât să asigure un proces educațional aplicativ la standardele naționale.

4

Inițiatori:

Cu sprijinul:

Una dintre problemele care apar în ceea ce privește stagiile de practică nu este la nivelul cadrului legal, ci mai exact a modului în care aceasta se realizează în mod practic. De cele mai multe ori, companiile care aduc studenți în practică nu au resursa necesară pentru a se ocupa de ei și nici nu au o procedură clară pe care ar trebui să o urmeze elevii sau studenții. Astfel, există unități unde practica

se

realizează

la

un

nivel

calitativ

ridicat

și

există

companii/organizații/instituții unde practicanții realizează activități complet în afara domeniului în care se specializează. Mai mult decât atât, universitățile sau școlile nu pot controla modul în care practica se realizează, deși, la finalul stagiului de practică, acestea sunt cele care evaluează elevii și studenții, pe baza unui portofoliu de practică realizat de către aceștia.

O soluție pentru această problemă poate fi modificarea modului în care se organizează stagiile de practică: deși compania/organizația/instituția este cea care intră în contact direct cu practicantul, stagiile de practică să fie tutelate de către unitățile de învățământ și să existe un plan de obiective și o serie de acțiuni concrete prin care elevul sau studentul să își atingă obiectivele de învățare. Mai mult decât atât, unitățile prestatoare de practică trebuie să se implice mult mai mult în ceea ce privește evaluarea practicianului, fără a mai fi doar o formalitate.

Astfel, prin rigurozitatea dată stagiilor de practică și prin promovarea acestora ca fiind mai mult decât o formalitate, elevii și studenții pot înțelege mult mai bine care este rolul acesteia și, cu siguranță, poate aduce reale beneficii ambelor părți.

O soluție de viitor pentru reducerea analfabetismului digital ar presupune introducerea unor cursuri obligatorii în primul rând pentru profesorii ce predau la acest moment și care nu sunt familiarizați cu tot ce presupune domeniul, iar mai apoi oferirea de suport pentru firmele și companiile care au nevoia aceasta.

5

Inițiatori:

Cu sprijinul:

Atât reprezentanții tinerilor, reuniți în cadrul acestei conferințe online, cât și un raport al Comisiei Europene privind competențele necesare pe piața muncii semnalează faptul că tinerii nu dețin competențele necesare integrării pe piața muncii, pregătirea academică a acestora nefiind corelată cu cerințele actualei piețe a muncii.

Doar 56% din tinerii români cu vârste între 16 și 24 de ani au competențe digitale de bază sau mai înalte, cel mai mic procent din statele membre ale Uniunii Europene, arată ultimul raport al Biroului european de statistică Eurostat. Media la nivel european este de 80%, potrivit datelor aferente anului 2019.

Centrele de tineret ar putea constitui o soluție fezabilă care să amelioreze această problemă, dacă ar fi promovate mai mult în rândul tinerilor și, mai ales dacă ar desfășura activități relevante pentru dezvoltarea acestora, în spații de lucru adecvate. Este necesară introducerea unei curricule minime obligatorii pentru activitățile desfășurate de aceste centre de tineret, iar în această curriculă este indispensabil să se regăsească activități care să dezvolte inteligența emoțională a tinerilor, cursuri de educație civică, educație financiară, educație sexuală, educație de mediu, dar și antrenamente argumentative pe diverse teme relevante pentru tineret, ale căror rezultate să servească drept strategie orientativă în privința subiectului discutat pentru autoritățile publice abilitate să ia acțiune și să valorifice opiniile tinerilor.

Centrele de tineret au libertatea să-și adapteze programa în funcție de nevoile tinerilor din comunitatea lor, adăugând și alte activități, pe lângă cele obligatorii enumerate anterior.

De asemenea, tot în cadrul centrelor de tineret este necesar să se regăsească și un departament de orientare în carieră, care să ofere consiliere profesională tinerilor, să-i sprijine în obținerea primului loc de muncă și să le ofere consultanță juridică, pentru a stopa abuzurile angajatorilor asupra tinerilor.

6

Inițiatori:

Cu sprijinul:

Agențiile Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă sunt instituții publice care au responsabilitatea de a sprijini tinerii și nu numai în găsirea unui loc de muncă. Instituții care, din nefericire, în majoritatea județelor nu sunt accesibile tinerilor și nu au o activitate relevantă pentru a le oferi suport acestora, fiind aproape inactive.

Astfel, propunem impunerea unor ținte minime care să fie atinse de AJOFMuri, centrate în special pe integrarea tinerilor NEET în câmpul muncii sau într-o formă de educație, pentru a fi pregătiți corespunzător în ceea ce privește următorul loc de muncă. În cazul neîndeplinirii acestor obiective minime, este necesară aplicarea de sancțiuni persoanelor responsabile de lipsa de rezultate coerente în interesul tinerilor.

Concomitent cu eficientizarea activității acestor instituții publice care există în fiecare județ al României, cel mai facil mod de a educa tinerii pentru viitor rămâne diversificarea activității unităților de învățământ cu informații utile pentru viața cotidiană a tinerilor.

Drept urmare, recomandăm ca în școli să se realizeze mai multe cursuri susținute de specialiști în domeniile cu relevanță, nu neapărat de cadrele didactice de la clasă. Aceste cursuri pot fi implementate prin încheierea de parteneriate strategice între școli și organizații neguvernamentale și alți terți specializați în domeniile cheie.

Percepția majorității constă în faptul că odată cu terminarea ciclurilor de studiu se finalizează și procesul de învățare. Astfel, absolvenții ce termină un liceu sau o specializare în cadrul unei facultăți ajung să profeseze doar în cadrul domeniului studiat, folosindu-se doar de informațiile acumulate în cadrul studiilor și adaptate la locul de muncă. De aceea, această categorie de persoane, odată cu trecerea timpului, ajunge în incapacitatea de a-și schimba domeniul de activitate sau chiar job-ul.

Mai mult decât atât, România suferă din cel în ce mai mult de lipsa implementării conceptului „Lifelong learning”. Astfel, ajungem la fenomenul menționat anterior.

7

Inițiatori:

Cu sprijinul:

Uniunea Europeană acordă o mare atenție conceptului de învățare pe întreg parcursul vieții prin susținerea colaborării între statele membre în ceea ce privește activitățile de învățare formală, nonformală și informală.

UE vine în sprijinul conceptului de lifelong learning prin facilitarea cooperării dintre statele membre. Unul dintre exemplele privind aceste măsuri este programul Erasmus+, ce a avut o durată de desfășurare de aproximativ 8 ani.

Ulterior, Comisia Europeană a lansat ideea înființării unui spațiu european al educației până în 2025, alături de propunerea sa pentru noul program Erasmus post 2020. Unul dintre obiectivele sale este ca statele membre să recunoască automat perioadele de studii și diplomele din cadrul Uniunii. Învățarea a fost segmentată pe 5 direcții, fiecare dedicată unui stagiu din viață: Educația timpurie; Educația obligatorie; Educația și formarea profesională; Educația terțiară; Educația adultă.

Cu toate acestea, organizarea și realizarea conținutului pentru procesul de învățământ rămân în sarcina statelor membre, adaptându-le la contextul socio-economic. În acest sens, propunem: integrarea curriculară și dezvoltarea abilităților cognitive printr-un model taxonomic și noțiuni elementare de atitudini sociale sănătoase, în funcție de nivelul comprehensiv al individului.

Considerăm oportună și preluarea de bune practici de la nivel european și aplicarea politicilor europene referitoare la susținerea educației, tineretului și sportului în Europa, adaptate contextul prezent pe teritoriul României.

8

Inițiatori:

Cu sprijinul:

Tinerii români nu beneficiază de o orientare în carieră corespunzătoare, unui consilier școlar fiindu-i alocat un număr de maxim 600 de elevi (art. 83 din Legea Educației Naționale nr. 1/2011), elevii beneficiind de doar minimum o oră de consiliere pe an, deci o cantitate insignifiantă de interacțiune elev-consilier.

Pe lângă faptul că legislația în vigoare nu prevede un număr suficient de consilieri școlari și de ore de consiliere școlară pentru elevi, unii elevi nu sunt nici măcar informați că au posibilitatea să beneficieze de o astfel de consiliere, ori respectiva unitate de învățământ dispune de o persoană necalificată pe postul de consilier școlar sau acesta este chiar vacant. Această lipsă a consilierii școlare, implicit a orientării în carieră și calitatea scăzută a celei care are loc duc la repercusiuni negative asupra elevilor, precum abandonul școlar și incapacitatea de a se angaja și de a-și asigura un trai decent și stabil.

Lipsa consilierii în carieră, respectiv consilierea în carieră necorespunzătoare determină elevii să aleagă forme de învățământ și specializări care nu se potrivesc aptitudinilor și nevoilor acestora, astfel elevii aleg ori să își abandoneze educația (doar 87,5% din populația cu vârste cuprinse între 15 și 18 ani urmează o formă de învățământ liceal sau profesional în anul școlar 20192020, conform unui raport realizat de Ministerul Educației Naționale, iar rata de abandon universitar este de aproximativ 40%, conform unei analize realizată de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România, la nivelul anilor 2015-2018), ori sunt nevoiți să profeseze în domenii diferite față de cel studiat (potrivit unui studiu realizat de Curtea de Conturi cu date de la Institutul Naţional de Statistică şi cu participarea mai multor universităţi, doar 35% dintre absolvenţii de facultate lucrau în domeniul pentru care se pregătiseră la cinci ani de la absolvire, iar 39% dintre aceştia aveau un loc de muncă fără nicio legătură cu ce au studiat în facultate).

Este cunoscut faptul că tinerii sunt printre cele mai frecvente victime ale abuzurilor angajatorilor, din cauza lipsei educației sau a educației precare pe care o dobândesc referitor la drepturile și responsabilitățile lor în calitate de angajați. Inspectoratele teritoriale de muncă au rolul de a preveni aceste situații, dar, din păcate, în majoritatea cazurilor, activitatea lor este irelevantă pentru misiunea lor, în special în ceea ce îi privește pe tineri. De asemenea, din cauza comunicării neadecvate cu tinerii sau chiar a lipsei de comunicare cu publicul în general, majoritatea cetățenilor nici măcar nu sunt conștienți că există astfel de instituții care sunt mandatate să le apere drepturile de angajați.

9

Inițiatori:

Cu sprijinul:

La momentul actual, articolul 83 din Legea Educației nr. 1/2011 reglementează

faptul

că

unui

consilier

școlar

îi

sunt

alocați

maximum 600 de elevi, respectiv maximum 300 de preșcolari, iar, conform alineatelor (g) și (i) ale articolului 7 din Statutul Elevului, aprobat prin OM 4742/2016, fiecare elev beneficiază de minimum o oră

de

consiliere

școlară

pe

an,

acesta

constituind

un

timp

insuficient de consiliere școlară, care nu poate avea niciun impact pozitiv asupra dezvoltării unui elev.

De aceea, propunem reducerea numărului de elevi alocați unui singur

consilier

școlar,

la

maximum

300

de

elevi,

respectiv

maximum 150 de preșcolari și creșterea numărului minim de ore de consiliere școlară alocate unui elev, de la una singură la cinci. În acest sens, considerăm oportună impunerea unui nivel minim de transparență din partea tuturor inspectoratelor teritoriale de muncă, mai exact accesul din oficiu la informații de interes public precum:

activitatea

instituției,

cum

desfășurată,

poate

fi

cine

contactat

se

ITM-ul

află în

la

conducerea

cauză

și

altele

asemenea.

Pentru ca existența ITM-urilor să fie recunoscută de cât mai mulți tineri este necesar ca instituțiile să fie mai prezente în viața publică, să mențină o relație apropiată cu presa și să fie prezente pe rețelele de socializare - locurile de unde majoritatea tinerilor de astăzi se informează.

Pentru a ameliora problema lipsei de activitate relevantă în relație cu obiectivul acestora, este o condiție ca instituțiilor publice să le fie impuși indicatori de performanță, iar principalul scop să fie centrat pe identificarea și soluționarea abuzurilor angajatorilor asupra tinerilor.

10

Inițiatori:

Cu sprijinul:

Conform unei analize realizată de Recorder: ,,Jumătate din locurile alocate pentru învăţământul profesional şi pentru învăţământul profesional-dual în anul şcolar 2017-2018 rămăseseră neacoperite de cererile elevilor în urma primei etape de înscriere. Din 38.009 de locuri alocate, au fost ocupate doar 19.340, după cum arătau datele furnizate de Ministerul Educaţiei Naţionale”.

Din cauza orientării în carieră deficitare din școli, dar și a fenomenului de stigmatizare a învățământului profesional și tehnic și a lipsei de investiții și de parteneriate public-privat care să susțină elevii acestor forme de educație, cei mai mulți copii aleg să urmeze cursurile unui liceu teoretic ori renunță la pregătire, chiar dacă aptitudinile lor înclină către sfera tehnică sau vocațională a învățământului. Învățământul profesional și tehnic nu este expus îndeajuns de mult în școli, astfel elevii și părinții nu conștientizează ce presupune această formă de învățare, iar în loc să o asocieze cu un mijloc prin care elevul poate obține un loc de muncă și o calificare fără a mai absolvi și o facultate, aceștia consideră că elevul este condamnat la o carieră eșuată și la excluziune socială.

Calitatea cursurilor și practicii corespunzătoare învățământului profesional și tehnic lasă și ele de dorit, în această formă de învățământ regăsindu-se cele mai multe cadre didactice necalificate, fiind mult mai puțin finanțată decât învățământul teoretic, iar multe unități de învățământ neoferind oportunități de practică relevante pentru pregătirea profesională a elevilor.

O potențială soluție constă în orientare în carieră centrată pe evidențierea beneficiilor fiecărei forme de învățământ: profesional, tehnic și vocațional, respectiv teoretic și promovarea acestora.

De asemenea, orientarea în carieră ar trebui adaptată la noile cerințe ale pieței muncii și ale beneficiarilor acesteia, astfel încât această consiliere să constituie, cu adevărat, un mijloc de formare a forței de muncă a viitorului.

Prezentarea avantajelor IPT în contextul deficitului de muncitori calificați din România ar putea să reprezinte un atuu pentru îndrumarea corespunzătoare a elevilor cu înclinații în aceste domenii. Această carență conduce la un import excesiv de resursă umană din exteriorul spațiului european. Punerea accentului pe valorificarea și dezvoltarea potențialului tinerilor europeni și în aceste arii de activitate va aduce beneficii socio-economice pe termen lung.

11

Inițiatori:

Cu sprijinul:

Infrastructura școlară adecvată va reprezenta și aceasta un instrument puternic de atragere și pregătire a viitorilor muncitori calificați, atelierele și instrumentele tehnice corespunzătoare fiecărei specializări fiind cruciale pentru calitatea actului educațional oferit și, implicit, pentru gradul de atractivitate al acestui tip de învățământ pentru elevi.

Finanțarea satisfăcătoare a industriilor adiacente IPT va încuraja tinerii care studiază în această ramură a învățământului să nu mai emigreze, în căutarea unei remunerații decente. Îmbunătățirea calității cursurilor oferite în cadrul IPT poate fi obținută prin încurajarea tinerilor cu studii de specialitate să predea într-o astfel de

unitate

de

învățământ.

În

acest

sens,

considerăm

oportună

introducerea de burse pentru studenți, pe care aceștia să le primească în timpul facultății, cu condiția să predea într-o instituție de învățământ cu specific profesional și tehnic pentru o perioadă cel puțin egală cu cea în care au primit bursa.

Parteneriatele public-privat vor oferi un context favorabil pentru efectuarea stagiilor de practică în companii din câmpul de studiu aferent, dar și posibilitatea obținerii unui loc de muncă ulterior încheierii pregătirii profesionale.

Reglementarea stagiilor de practică printr-o metodologie-cadru care să ajute la debirocratizarea procesului de obținere și efectuare a acestora.

Discrepanțele dintre teoria predată în școli și stagiile de practică efectuate să fie eliminate prin activități concrete și orientate spre soluții la probleme stringente ale câmpului de lucru vizat și ale societății.

Orele de dirigenție trebuie să aibă o structură utilă și care să servească drept un instrument de clarificare a parcursului educațional, prin bune practici de cetățenie europeană participativă; spre deosebire de ceea ce constituie o oră de dirigenție în prezent, să confere cadrul prielnic pentru a contura inițiative și dezbateri constructive.

12

Inițiatori:

Cu sprijinul:

II. Rezumat Problemă Sistemul de învățământ românesc nu pregătește tinerii pentru viitor.

Soluții implementarea mai multor școli-pilot crearea de parteneriate public-privat între unitățile de învățământ și mediul de business organizarea corespunzătoare a stagiilor de practică Concluzie Se observă din ce în ce mai mult faptul că educația tinerilor nu le oferă o pregătire fundamentală pentru viitor. Astfel, pentru a schimba modul în care aceasta se desfășoară, precum și pentru a crește calitatea procesului educațional, e nevoie de parteneriate între mediul privat și cel public, modificarea modului în care se realizează practica de specialitate, precum și implementarea a mult mai multe programe pilot, menită să modifice modul în care are loc învățarea.

Problemă Tinerii nu dețin competențele necesare pentru integrarea pe piața muncii

Soluții introducerea unei curricule minime obligatorii și a unui departament de orientare în carieră în cadrul centrelor de tineret revigorarea agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă diversificarea și actualizarea programei școlare Concluzie Pentru a crește calitatea competențelor tinerilor în ceea ce privește integrarea pe piața muncii e necesar ca să existe centre de orientare în carieră atât în școli, cât și în centrele de tineret. Mai mult decât atât, e nevoie de adaptarea curriculei la cerințele pieței, precum și de implicarea agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă.

13

Inițiatori:

Problemă Nu există și nu este cultivat conceptul de „învățare pe întreg parcursul vieții”

Cu sprijinul:

Soluții integrarea curriculară și dezvoltarea abilităților cognitive printr-un model taxonomic și noțiuni elementare de atitudini sociale sănătoase, în funcție de nivelul comprehensiv al individului aplicarea politicilor europene referitoare la susținerea educației, tineretului și sportului în Europa Concluzie Învațarea pe termen lung” este un concept destul de nou motiv pentru care acesta nu este aplicat în România. Astfel, e nevoie de cunoașterea și aplicarea politicilor europene cu privere la aces subiect, precum și de intoducerea modelului taxonomic pentru dezvoltarea abilităților cognitive și a atitudinilor sociale.

Problemă Tinerii nu beneficiază de o orientare în carieră corespunzătoare

Soluții reducerea numărului de elevi alocați unui singur consilier școlar, la maximum 300 de elevi, respectiv maximum 150 de preșcolari și creșterea numărului minim de ore de consiliere școlară alocate unui elev, de la una singură la cinci impunerea unui nivel minim de transparență din partea tuturor inspectoratelor teritoriale de muncă Concluzie În România, tinerii nu beneficiază de o orientare în carieră corespunzătoare deoarece unui consilier școlar îi revin 600 de școlari, respectiv 300. O soluție ar fi reducerea numărului la jumătate, precum și creșterea numărului de ore minim obligatoriu la 5.

14

Inițiatori:

Problemă Învățământul profesional și tehnic (IPT) este stigmatizat, deși piața muncii are nevoie de muncitori calificați

Cu sprijinul:

Soluții orientare în carieră centrată pe evidențierea beneficiilor fiecărei forme de învățământ: profesional, tehnic și vocațional, respectiv teoretic și promovarea acestora infrastructura școlară adecvată introducerea de burse pentru studenți, pe care aceștia să le primească în timpul facultății, cu condiția să predea într-o instituție de învățământ cu specific profesional și tehnic pentru o perioadă cel puțin egală cu cea în care au primit bursa parteneriate public-privat

Concluzie O mare problemă cu care se confruntă țara noastră este faptul că învățământul profesional și tehnic este privit ca o formă de învățământ slabă. Pentru a soluționa această problemă e nevoie de promovarea beneficiilor fiecărui profil: profesional, tehnic și vocațional, respectiv teoretic. Mai mult decât atât, introducerea de burse similare burselor pentru mediu rural, ar putea crește numărul muncitorilor calificați de pe piața munci și ar putea crea parteneriate între mediu privat și cel public.

15

Inițiatori:

Cu sprijinul:

Secvențe cheie din cadrul conferinței: ,,Uniunea Europeană, în prezent, lucrează la mai multe elemente convergente cu această idee: anume, educația ar trebui să pregătească viitoarele generații, inclusiv pentru piața muncii.

Victor NEGRESCU Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor și Democraţilor din Parlamentul European

Dragoș PÎSLARU

Avem un set de competențe, care ar trebui să fie stimulate prin educație și inclusiv pe zona de competențe digitale.

Acestea sunt setate într-o serie de documente, există inclusiv un compas pentru zona de competențe digitale, există chiar și un site unde persoanele pot să-și autoevalueze setul de competențe. În același timp, UE a invitat statele membre să regândească modul în care au organizat Codul Ocupațional. Aceste obiective nu pot fi atinse fără un parteneriat real cu mediul privat, cu societatea civilă, cu profesorii, cu elevii, cu studenții, cu părinții; este nevoie de un parteneriat și la nivel european, și la nivel național, și la nivel local.”

,,Situația precară a tinerilor a motivat introducerea pilonului și a măsurilor dedicate tinerilor în mecanismul de redresare și reziliență.[...] Declinul demografic, tranziția ecologică și transformarea digitală vor avea implicații majore pentru piața muncii. Conceptul de lifelong learning (învățare pe tot parcursul vieții) este unul extrem de important pentru a asigura angajabilitatea curentă și viitoare a cetățenilor europeni.”

Grupul Renew Europe (intervenție video)

Tana FOARFĂ

Consiliul Director EUROPULS

,,Degeaba vom avea un Plan Național de Redresare și Reziliență eficient în următoarea perioadă de câțiva ani, pentru că acesta este un instrument temporar, dacă apoi nu putem continua aceste reforme, nu putem îmbunătăți aceste investiții în educația digitală și prin celelalte instrumente financiare europene. (...)

Mi-aș dori să văd programele și legislația deja existente referitoare la crearea unui mediu educațional de calitate, finanțate și aplicate corespunzător, pentru că dispunem de toate instrumentele necesare. Nu pot să cred că mai avem o scuză pentru a nu duce la capăt aceste planuri.”

16

Inițiatori:

Cu sprijinul:

„Uniunea Europeană are nevoie de o revoluție în materie de competențe, pentru a se asigura că cetățenii ei pot prospera și în viitor apropiat în care tranziția verde și tranziția digitală, precum și redresarea economică în urma pandemiei de

Dumitru OPRIȚOIU

Coronavirus vor schimba modul cum funcționează piața muncii.”

Manager de proiect EUROPULS

Marian STAȘ Președinte al Asociației Clubul Liderii Mileniului Trei și cadru didactic asociat

,,Tema pe care am pus-o în urmă cu câțiva ani a fost de tip MCV.edu.ro, invitând la reflecție în ceea ce privește controlul și verificarea pe subsidiarizare, pe presiune la cel mai înalt nivel posibil, pentru transformare curriculară, astfel încât să ajungem la curriculum oferit de școală, la curriculum la decizia elevilor, din oferta școlii, adică la deschiderea unui joc care să permită ca digitalizarea să nu riște să devină o formă fără fond, pentru că ea întotdeauna va fi constrânsă de un sistem curricular și de un modus vivendi, care vor sufoca în mod sistemic orice pas către ceea ce înseamnă deschidere, personalizare, deoarece aceea reprezintă, de fapt, infrastructura existențială, modus operandi, în orice sistem public al educației.”

„Aproximativ 60% din meseriile pe care le vor avea cei care sunt astăzi în școală, noi nu le cunoaștem.” Școala ar trebui să-i pregătească pentru a fi adaptabili. Pentru a putea fi cetățeni activi și rezilienți. Cetățeni care să aducă Constantin-Alexandru

MANDA

plusvaloare societății de mâine.”

Coordonator programe Societatea Academică din România

17

Inițiatori:

Miruna BUTNARU-TRONCOTĂ Lector la Departamentul de Relații Internaționale și Integrare Europeană al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative București

Janetta-Daniela BĂRĂITARU

profesor de limba franceză, gradul I, la Colegiul Național ,,Mircea cel Bătrân” Constanța

Cu sprijinul:

,,În același timp cu digitalizarea, trebuie să discutăm despre faptul că procesul educațional nu poate fi robotizat, fără posturi umane. Poate fi făcut eficient, dar fără a crea o povară în plus, pe care, din punctul meu de vedere, anul acesta, elevii și studenții au suportat-o mai mult decât alți actori. Vreau să văd măsuri de sprijin venite în calea lor, atunci când discutăm despre digitalizare. Beneficiile digitalizării vin la pachet cu o factură foarte mare, pe care trebuie să știm cine o plătește și cum facem să venim în sprijinul studenților. Apartenența SNSPA la o rețea de universități europene, CIVICA, a facilitat schimbul de bune practici, mai exact cum poate fi făcută învățarea studenților astfel încât abilitățile acestora să vină pe un teren fertil al inteligenței emoționale. Aceasta este, de fapt, una dintre abilitățile transversale, pe care consider că, mai ales universitățile din România, nu o iau deloc în serios și fără de care nu poate exista performanță.”

Toată perioada aceasta ne-a deschis o fereastră, în care am avut ocazia să privim către viitor și să ne dăm seama că educația, implicit sistemul de învățământ, trebuie să se reformeze, trebuie să se desprindă de acea educație tradițională, apărută în epoca industrializării, pentru că, din păcate, timpul nu ne așteaptă. A trecut vremea când un tânăr se forma, lucra și își petrecea întreaga viață în aceeași paradigmă. Suntem în vremea în care totul se schimbă o dată la zece ani, cu o viteză amețitoare, atunci noi trebuie să-i pregătim pe tineri pentru meserii despre care nici nu știm dacă există acum. Alfabetizarea digitală a profesorilor, acolo unde este necesar, și educarea acestora încă din facultate, din perspectiva predării folosind metode adecvate predării online sunt esențiale, pentru că o simplă prezență pe platforma online și o comunicare pe platformă a ceea ce am fi făcut în clasă în mod tradițional nu sunt de ajuns.”

18

Inițiatori:

Cu sprijinul:

„Pregătim forță de muncă și după nu valorificăm acea resursă în piața muncii.”

Horia Șerban ONIȚA

„Pentru a putea atinge aceste skilluri de care avem nevoie și care sunt într-o răspântie față de ce vede învățământul superior ca fiind target, trebui să existe o colaborare reală și efectivă mult mai mare cu angajatorii, nu doar pe hârtie.”

Președinte ANOSR (Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România)

Alexandru DRĂGHIA

Reprezentant CNE Consiliul Național al Elevilor

„În datele ministerului figurează peste 300.000 de elevi care nu au avut acces la educație. Însă, poate, numărul a fost cu mult mai mare și se vehicula o cifră de peste 900.000 de elevi tocmai pentru că ar trebui să luăm în calcul și acei elevi care au un singur dispozitiv acasă sau învață de pe un smartphone care nu este atât de performant și cu toții știm cât de greu se mișcă platformele de învățare online. Un an de educație online a avut un impact destul de negativ asupra elevilor României, iar acum se încearcă revenirea la normalitate, prin orele remediale.”

„Ei bine ce ne-a surprins pe noi a fost că am întrebat în ce domenii și-ar dori tinerii să activeze și nu au fost răspunsurile clasice, la care probabil ne-am aștepta cu toții. Au fost răspunsuri îndrăznețe. Toți (tinerii) au menționat despre nevoia de a avea cursuri de dezvoltare personală în școli.”

Maria Francesca CRISTEA

Reprezentant CTR Consiliul Tineretului din România

19

Inițiatori:

Diana SABO

Reprezentantă FONT Federația Organizațiilor Neguvernamentale de Tineret din Maramureș

Andreea Maria PAUL

Președintă INACO Inițiativa pentru Competitivitate

Andra PINTICAN Fondatoare Școala de HR & Coordonator Marketing Undelucrăm.ro

Cu sprijinul:

,,În primul rând, trebuie să pornim de la premisa că educația nu se face pe stomacul gol și că atât în zona aceasta a educației formale, cât, mai ales, în zona educației nonformale, trebuie să ne asigurăm că noi oferim servicii complete pentru tineri. Degeaba vrem să educăm în tot felul de moduri și să dezvoltăm tot felul de competențe ale tinerilor dacă acei tineri întâmpină extrem de multe provocări acasă, în mediul din care provin. Atunci, trebuie să ne asigurăm că avem și aceste tipuri de servici pentru ei, iar experiența mea profesională îmi spune că nu le avem. Drept speță: un tânăr LGBTQ care se exteriorizează, în momentul în care își anunță familia, este dat afară din casă - ce facem cu locuirea și supraviețuirea lui?

Soluția este destul de simplă - se numește centru de tineret, care să aibă și spații de cazare, și acces la servicii, și acces la activități de educație nonformală.”

,,Eu am să pun accentul pe accesul la noi tehnologii și la competențe digitale avansate în regiunile sărace. De ce fac acest lucru? Pentru că am convingerea că accesul la educație online de calitate, la cele mai avansate metode pedagogice și la cele mai bune suporturi de curs permit acestor copii să recupereze cu viteză accelerată decalajele de învățare, cauzate fie de lipsa infrastructurii, fie de calitatea slabă a actului pedagogic sau chiar de lipsa cadrelor didactice în aceste regiuni vulnerabile.”

„E foarte fain că vorbim de viitor, dar hai să facem niște pași înapoi și să vedem cum putem să-i ajutăm pe copii care astăzi deja sunt în situațiile în care sunt, dar să ajutăm pe părinți, să ajutăm cadrele didactice să înțeleagă cum pot cu cei care peste 10 ani o să se lovească de problemele astea, să lucreze un pic proactiv. (...) De ce are nevoie piața muncii?

Adaptabilitate, cunoaștere de sine, acceptarea acceptarea faptului că există inteligență multiple, nu trebuie să fim deștepți la matematică cu toți, și foarte multă consiliere profesională făcută de specialiști care cunoasc piața muncii.”

20

Cu sprijinul:

reprezintă tinerii și organizațiile de tineret din România în procesele decizionale de la nivel național și internațional și susține participarea lor directă în aceste procese și în cele de nivel local și instituțional/organizațional, precum și creșterea capacității tinerilor și a organizațiilor lor de a influența comunitățile în care trăiesc.

este un proiect educațional disruptiv și experiențial.

De asemenea, CTR încurajează implicarea civică a tinerilor și susține dezvoltarea personală și profesională a acestora, prin implementarea de programe adresate principalelor nevoi ale comunității de tineri din România.

Obiectivul principal este acela de a dezvolta platforma online care oferă tinerilor un program integrat de resurse, coaching și mentorat profesional #pebune, astfel încât să-și descopere #PasiuneaCaVocație.

office@ctr.ro

Acesta își propune să pregătească și să echipeze corespunzător tinerii pentru viitorul lor profesional în contextul meseriilor emergente; al unui viitor incert și volatil al pieței forței de muncă.

thefuturekit@gmail.com

21