Ceasul de mers se calcula in trei feluri: dupg mersul omului
pe jos, dupa mersul calului fi al boului, cele trei ceasuri de rners" fiind inegale intre ele. Despre calcularea ceasului de mers dupá. pasul omului aflIm unele stiri de la cronicarul Ioan Neculce, care ne informeaz5.
c'ä, la 1712, un agsá turc a venit in Moldova cu ceasul si a misurat, Cu un om care mergea pe jos, cite ceasuri distanti au eälcat rusii hotarul färii cind au venit ia pe Carol al XII-lea, regele Suediei, refugiat pe Omintul Moldovei; si s-au aflat opt ceasuri", ne relateazsi cronicaru1356.
Dintr-un document mai tirziu, din anul 1844, afTim cum se calculau ceasurile distan tI cu mersul calului si al boului. In acest document ni se spune csá pentru a se calcula distanta unde urma sI se indintre tirgul Ordesti i satul Murgeni s-a acut m5.sura ceasurilor" mai fiinteze un iarmaroc nou Intii cu carul cu boj ineärcat cu trei mere greutate i apoi pasul calului", eisindu-se ea' dep'Irtarea pe piciorul boului"
era de sase ceasuri distan, iar pe pasul calului" de patru
ceasuri356. Distanta de un ceas de mers cu calul era deci mai mare decit aceea de mers cu boul de 11/2 ori. Indiferent 'Ina' de felul ceasului de mers, acesta era principala unitate de mc'isurat distan tele mari in Moldova in secolul al XVIII-lea i in prima jum5.tate a secolului al XIX-lea. In aceast'ä vreme erau calculate in ceasuri de mers distantele la obligatiile care trebuiau s mearg ranii pentru de clac fatI de selpinii de mosii357; tot dupI ceasurile de mers parcurse era calculat i treap'ádul pe care 11 incasau aprozii de la cei la care erau trimisi de domnie358, iar in 1823, loan Sandu Sturza, domnul Moldovei, pentru a curma abuzurile
hot:irIste ca pe drurnul cel mare de la Tg. Ocna la Sculeni la fiestecare 2 ceasuri" sl fie cite un imas pentru piscut caii i numai in aceste locuri sà. aib5. voie cruii sl poposeasci359.
446 I. NECULCE, Letopiseful Moldovei, ed. I. Iordan, ed. a II-a, p. 192.
64 Doc. economice, vol. II, pp. 291-292. 347 R. ROSETTI, Pdmintul, sdlenii i siãpfnii in Moldova, Bucuresti, 1907, pp. 466-467. 364 Uricarul, XIX, pp. 343-344 si I. ANTONOVICI, Istoria comunei Bogdana..., Birlad, 1905, p. 414. Despre ceasuri distantA vezi si Doc. priv. rea/lile agrare, II, p. 716. 364 Uricarul, XIV, p. 289. 95
www.dacoromanica.ro