jen avind opt palme a cite 0,205 m mIsura 1,640 m 104; la 1758, un alt stinjen de opt palme a cite 0,224 ni avea 1,792 ni 106; tot in aceeasi vreme, un stinjen prost", flcut cu palma de 0,227 m, msura 1,832 m 106; la 1783, un stinjen calculat cu palma de 0,247 m avea 1,976 m 107; la 1827, un alt stinjen de opt palme a cite 0,255 m m5.sura 2,040 ni 108, iar In 1755, un alt stinjen de opt palme a cite 0,260 m avea 2,08 m 109
Stinjenii numiti profti" erau 'in general mai mici decit cel domnesc, care masura, la 1864, 2,23 mu°, fiind deci mai mare decit cei doi stinjeni folositi in Tara Romaneasa Mai amintim aci c, dup5. palmele etalon fixate de domnie la 1842 (despre care vom vorbi indatI), stinjenul donznesc ar
ji masurat 2,264 m, cel »de mijloc" 2,056 m, iar cel numit prost" numai 1,704 m; diferenta recunoscuta de domnie tre prima ultimul stinjen era deci de mai bine de o jumiitate de metru (0,560 m).
In documentele din secolul al XVIII-lea sint mentionati si stinjeni care m5surau mai mult de 2,23 m. Astfel, stinjenul orasului Galati, de care am amintit mai sus, avea 2,296 m, iar la 15 iunie 1790 un stinjen avea opt palme gospod" a stinjenul m'ásurind in acest caz 2,376 m. cite 0,297 m Diferenta dintre primul stinjen amintit, care avea 1,640 ni, si acesta din urmI, de 2,376 m, este de 0,736 m, diferenti aproape egal5. cu jurdátatea primului stinjen. Se intelege cä. folosirea unor stinjeni de dimensiuni atit de
variabile ducea In mod firesc la calcule foarte aproximative 101 Arhiva", 1902, p. 164.
105 Rev. istoricii romanä", V VI, 1935-1936, p. 410.
1°6 Arhiva", 1902, p. 159. 107 Ibidem, p. 160. In 'bittern., p. 156. 109 Arhiva romaneasce, 1939, p. 223. Numeroase alte cazuri in Arhiva", 1902, pp. 154-166. 110 I. GHICA §i D. A. STuRDzA,
§i lniisuri, Bucuresti, 1873, p. 8;
I. BujoREANTu, op. cit., p. 1969.
In lucrärile apärute inainte de 1864, stinjenul are dimensiuni mai mici. Intr-un articol apärut in revista Propäsirea", 1844, p. 208, stinjenul are 2,217 2 m, tot atit cit il considera' si D. IARCU, op. cit., p. 8;
I. GHICA, 1VIdsurile chi greutdfile ..., p. 65, crede cä. avea 2,212 716 1 m, iar N. Soutzo, Notions statistiques, p. 161 11 considera' mai mare, de
2,222 m. 111 Buletinul Com. istorice", VII, p. 21. 58
www.dacoromanica.ro