REGIZORUL ESZTER NOVÁK DESPRE SPECTACOL

Căror categorii de public poate fi recomandat acest spectacol?

Potrivit autorului Gyula Márton, este o călătorie în timp cu muzică și dans până în anii '60. Bineînțeles, este plin de hiturile sfârșitului anilor '50 și începutul anilor '60, iar personajele sunt adesea inspirate din textele pieselor. Va fi o plăcere să ascultăm melodiile binecunoscute. Am observat, cel puțin în Ungaria, dar poate și aici, că există un fel de cultură retro în acest moment: studenții mei universitari de 20 de ani știu toate cântecele, ceea ce este foarte interesant pentru mine. Mă aștept să fie un spectacol pentru toată familia. M-aș bucura cel mai mult dacă cele trei generații, bunicii, părinții și copiii ar veni împreună la teatru și dacă, după aceea, la un pahar de băutură într-o cafenea sau acasă, la cină, cei mai în vârstă ar începe să povestească despre tinerețea lor.

Deci ne putem aștepta la nostalgie?

Nu cred că „călătoria în timp” înseamnă nostalgie. Mondenele și felul în care spectacolul surprinde anii '60 nu-mi amintește de cuvântul „nostalgie”. Am avut recent o conversație cu autorul, care spune că vede textul ca pe un absurd liric. Este plin de suprarealism, personajele sunt ciudate – așa cum există personaje ciudate și astăzi, în realitate –și, atât în Oradea, cât și în rândul maghiarilor din România în general, există la fel de mulți oameni cu rude care trăiesc în străinătate. Foarte mulți tineri studiază în străinătate, foarte multă lume caută o viață mai bună în alte țări. Este o problemă nu doar în Ungaria, ci, de fapt, în tot blocul est-european. Sunt multe lucruri în spectacol care pot fi spuse și astăzi într-un mod absolut valabil și, din păcate, trebuie să ne gândim și la faptul că se pare că cei șaizeci de ani de la prima ediție a concursului de talente Ki mit tud?, de fapt, nici nu au trecut complet. Așa că nu sunt nostalgică, ci vreau să spun o poveste și s-o spun bine. În plus, cred că spectacolul ar putea fi o foarte bună lecție de istorie. Este bine ca tinerii să vadă din ce suntem făcuți noi, generațiile mai bătrâne, care este sursa unora dintre obiceiurile și reflexele noastre pe care le avem și astăzi.

Az 1962-es Ki mit tud? a Magyar Televízió később mitikussá vált tehetségkutatójának első kiadása volt. Győztesei eljuthattak a Helsinkiben megrendezett Világifjúsági és Diáktalálkozóra, vagyis a VIT-re.

„A műsor alaphelyzete: mit vinnél magaddal Helsinkibe, ha te is tagja lehetnél a magyar fiatalok küldöttségének, milyen műsorszámmal lépnél a világ minden tájáról összesereglett fiatalok elé? A Televízió havonta egyszer, egy órára a fiatalok rendelkezésére bocsátja a stúdiót. Ez alatt az egy óra alatt bárki bemutathatja tudását a művészetek bármely ágában. Szívesen láthatunk bármilyen ötletet, ami színpadon elképzelhető. Tehát felléphetnek versmondással, magánszámokkal, énekkel, hangszeres zenével, tánccal, paródiával, bármilyen artista produkcióval, művészi tornával, pantomimmal stb. [...]

A Ki mit tud műsor előkészítése kizárólag a KISZ-szervezetek közreműködésével oldható meg. Segítséget kell nyújtaniuk a jelentkezések összegyűjtésében és a fiatalok bizonyos értelmű kiválogatásában. Nem művészi elbírálásra gondolunk, csupán azt kérjük, hogy a közismerten ellenséges beállítottságú, vagy erkölcsi tekintetben kompromittált fiatalok ne kerülhessenek a kamerák elé. […]”

Tervezet a Magyar Televízió Ifjúsági osztálya és a KISZ Központi Bizottsága által szervezett KI MIT TUD? c. műsor előkészítésére és lebonyolítására

Az első döntőt 1962. július 24-én rendezték meg a budapesti Jégszínházban. A műsorvezető Horváth Győző volt. A győztesek között volt Bakacsi Béla énekes, de itt tűnt fel először Hacki Tamás füttyművész, Koncz Zsuzsa, Benkó Sándor (a Benkó Dixieland Band elődzenekarával) illetve az ekkor még csak 14 éves Kern András, aki paródiaszámot adott elő. A zsűriben helyet foglalt Sulyok Mária színésznő, Rábai Miklós koreográfus, Várkonyi Zoltán színész-rendező, Kerekes János, a Magyar Állami Operaház karnagya és Szabó Béla, a KISZ Intézőbizottságának tagja, aki a zsűri elnöke is volt.

1962 a fost anul primei ediții a emisiunii de talente a Televiziunii Maghiare. Câștigătorii au avut șansa de a călători spre Helsinki, la Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor.

„Punctul de pornire al emisiunii: ce ai lua cu tine la Helsinki dacă ai fi membru al delegației tinerilor maghiari, ce ai cânta în fața tinerilor din întreaga lume? Televiziunea își pune studioul la dispoziția tinerilor timp de o oră, o dată pe lună. În acest timp, oricine își poate arăta talentul în orice ramură a artei. Orice idee pe care o puteți imagina pe scenă este binevenită. Participanții pot prezenta poezie, solouri, cântece, muzică instrumentală, dans, schițe, orice fel de spectacol artistic, gimnastică artistică, mimică etc. Organizarea spectacolului se poate face doar prin implicarea filialelor KISZ (Uniunea Maghiară a Tinerilor Comuniști). Acestea trebuie să ajute la centralizarea înscrierilor și la selectarea tinerilor, într-un anumit sens. Nu ne referim la evaluarea calității artistice, ci pur și simplu la faptul că tinerii care sunt cunoscuți ca având un comportament ostil sau compromiși din punct de vedere moral nu ar trebui să fie lăsați în fața camerelor de filmat. [...]"

Proiect pentru pregătirea și realizarea programului KI MIT TUD? organizat de Departamentul de Tineret al Televiziunii Maghiare și Comitetul Central al KISZ

Prima finală a avut loc pe 24 iulie 1962 la Jégszínház din Budapesta. Prezentatorul a fost Győző Horváth. Printre câștigători s-au numărat cântărețul Béla Bakacsi, dar a fost și prima dată când publicul l-a întâlnit pe Tamás Hacki, Zsuzsa Koncz, Sándor Benkó (cunoscut ulterior din Benkó Dixieland Band) și András Kern, pe atunci în vârstă de 14 ani, care a interpretat o parodie.

A Csinibaba sikerének egyik fő letéteményese a zene. Az 1950-es években a tánczene, a következő évtizedben pedig az új őrület, a beatzene uralta a magyar könnyűzenei életet. Az előadásban elhangzó dalbetétek eredeti előadói a kor emblematikus művészei voltak: a Csinibabát Vámosi János, a Táskarádiót az Illés együttes, a Valaki kell nekem is-t Hollós Ilona, a Gézengúzt Koncz Zsuzsa és Gergely Ágnes énekelte, számos dal pedig Németh Lehel nevéhez fűződik, ő rögzítette először lemezre például a Fogj egy sétapálcát című dal a hatvanas évek elején. Az első adásoknak olyan előadóművészek és együttesek felbukkanását köszönhetjük, mint Harangozó Teri, Dévényi Tibor, Zorán, a Tolcsvai-trió, kicsit később a Hungária vagy éppen Kubik Anna színésznő.