5

LiliaGovornean, DoinaColesnicov LITERATURA română și universală Сurs integrat Manual pentru clasa a 5-a a instituțiilor de învățământ mediu general Recomandat de Ministerul Învățământului și Științei din Ucraina ВидавництвоЛьвів«Світ» 2022

Manualulesteilustratcunumeroasereproducerialeartiștilorplastici și fotografii, uneori funcționale, alteori urmând să vă formeze gustul estetic. Noțiunile de teorie literară pe care vi le propunem în acest manualsuntposibilipașipentruformareaunuistilintelectualpersonal deaanalizașiacomentaooperăliterară.

AUTORII

Studiindopereleliterareincluseînmanual,vețiînțelegemaibinecare sunt adevăratele valori ale umanității și idealurile spre care tindem pentruanepăstracultura,limbașiidentitatea.Vădorimlecturiplăcute, înțelegereșiînvățareușoară!

3

CUVÂNT ÎNAINTE Istoria fiecărui popor se constituie din mai multe componente, dintre care cultura ocupă un loc primordial.Prin cultură, avem în vedere toate artele frumoase și, nu în ultimul rând, literatura., care are ca obiect de bază cartea., „Ocarteesteunsprijin,omângâiere, un îndemn. Este câte una căreia îi datorezicâtșiceluimaibunînvățător…”, spuneaNicolaeIorga.Cartea pe care o aveți în față este un manual de literatură. Este primul vostru manual de acest fel, de aceea sperăm să vă fie util, dar și să vă placă. Citindu l, vă veți apropia de ceea ce se numește lumea cuvântului, a culturiișiafrumosului.Manualulpecareîlavețiînfațăesteunuldeosebit și, totodată nou pentru voi, deoarece este primul vostru manual de literatură. Sperăm să vă placă și să vă fie util în viață. Studiind operele propuse,vețifacecunoștințăcumultelucrurinoi,culumeareală,darși ceaimaginară.Văvețiapropiadeceeacesenumeștelumeacuvântului,a culturiișiafrumosului.Vețiciti,vețiapreciași vețianalizadoaroparte dinopereledereferințăaleliteraturiinaționaleșiuniversale. Operele scriitorilor incluși în acest manual constituie o parte a fonduluideauralliteraturiiromâneșiuniversale,ochintesențăaculturii noastre. Număruldeopereliterareindicateîncuprinsarputeasăvăsurprindă. Înacelașitimp,laolecturăatentă,vețideducecăfiecaretexteste doar unexemplu,unmodelpentrucitireașiinterpretareaunortextesimilare, iar în multe cazuri ele propun deschideri precise spre alte opere ale literaturii artistice. Studiind creațiile literare incluse în manual, veți înțelegemaibinerostulomului pe pământ,idealurilespre care tindem pentruadevenipersonalitățișiadevărațipurtătoriainimbuluicunume atâtdefrumos limbaromână.

• Literaturaesteoformăaartei,caşimuzica,pictura,sculptura, arhitectura,coregrafia,cinematografiaşiteatrul. -VĂ CUNOȘTINȚELE!

4 „Fiecare carte pare că închide în ea un suflet. Şi, cum o atingi cu ochii şi mintea, sufletul ţi se deschide ca un prieten bun.” Maxim Gorki Ce este literatura?

REȚINEȚI! Totalitatea operelor literare dintr-o limbă formează literatura acelei limbi. Există o literatură naţională literatura fiecărui popor (literatura română, engleză, franceză, ucraineană, rusă etc.) şi o literatură universală, alcătuită din cele mai reprezentative opere literarealetuturorpopoarelorlumii,tradusesauscriseînlimbide circulaţieinternaţională.

ÎMBOGĂȚIȚI

Cuvântul literatură vinedinlatinescul littera, careînsemnaceea ce înţelegem noi astăzi prin literă, dar mai însemna şi totalitatea scrierilor. Astăzi noi ne referim la al doilea sens, înţelegând prin literatură orice operă scrisă, indiferent de cunoştinţele pe care le cuprinde. Fiecare ramură a ştiinţei îşi are literatura sa, astfel existând o literatură a medicinii, a istoriei, a pedagogiei, a domeniuluijuridic,etc.Peparcurs,cuvântul literatură acăpătatşi un alt sens – acela de „lucrări artistice realizate cu ajutorul cuvintelor”.Pentrualedeosebidealtelucrăridindomeniulştiinţei, acesteproducţiisuntdenumite literatură artistică, beletristică sau literatură, purşisimplu. Opera literară este creaţia, în versuri sau în proză, prin care autorul zugrăveşte un aspect al realităţii, trezind emoţii şi sentimentecititorilor.

• Literaturaartistică,spredeosebiredeceaştiinţifică,cuprinde şi producţiile populare orale, opere rămase nescrise, care alcătuiesc literatura populară.

• Opera ştiinţifică descrie cauzele şi legile fundamentale ale fenomenelor realităţii cu obiectivitate, prin intermediul generalităţilor,alformulelorexacteşialtermenilorabstracţi. Autorul se implică puţin di punct de vedere afectiv în realitateaprezentată.

• Scriitoriisedeosebescuniidealţiiprinstilulpecareîlfolosesc înoperelelor,prinmijloaceledeexprimare,princuvintelepe care le întrebuinţează şi prin modalitatea proprie de a le combina.

Arta este o formă a activităţii umane, prin care se asigură cunoaşterea realităţii într-un mod specific, particularizând generalulprinimagineartistică.

• Ştiinţaprezintăşiearealitatea,însăîntr unmoddiferitdeal artei, cu precizie şi obiectivitate, pe calea judecăţilor, a raţionamentelor, în scopul de a extrage reguli, legi general valabile.

• Literatura oglindeşte realitatea prin imagini care i dau cititorului impresia că viaţa prezentată de scriitor se desfăşoarăchiarsubprivirilesale.

• Orice operă literară are o structură, înţelegând prin aceasta alcătuirea (ordinea, forma, organizarea) ei în elemente componente aleunuiîntreg.

• În opera artistică autorul construieşte imaginea sa (subiectivă) asupra realităţii prin intermediul unor situaţii concrete şi se adresează nu numai intelectului ci şi sentimentelor celui ce receptează opera, implicându-se afectivelînsuşiînceleprezentate.

• Prinimagineaartisticăautorulparticularizeazăgeneralulşiîşi exprimăatitudineaşisentimentelesalefaţădecelerelatate.

Izvorul tuturor operelor literare este realitatea obiectivă în multiplele ei forme de manifestare. Chiar şi operele în care predominăfantasticul,elementelerealealevieţii.

•

• Literatura, fiind o artă a cuvântului, utilizează cuvintele şi asociaţiile de cuvinte, elementele fonetice şi cele morfosintactice astfel încât să obţină expresie unică, sugestivă.

5 •

REFLECTAȚI! REŢINEŢI!

6

„Noaptea s-au spălat nourii de pe cer, iar la revărsatul zorilor de marţi s-au umplut văile Bârladului, între codri, ca un abur de lapte. Era deasă pâcla, s-o tai cu cuţitul, cum spuneau pământenii…După ceasul al cincilea, au fâlfâit perdelele ceţii şi au prins a fi mânate de un vânt din răsărit. Se părea că acel vânt le învăluie în sus, amestecându le cu nourii coborâţi… Se vedea împrejurimea umplută de spaimele morţii şi risipiri, puştile intrate ca în sorb, cu vitele şi oamenii care le slujeau, cai şi călăreţi căzuţi că n ar fi fost chip să i numeri. Cât vedeau ochii în josul mlaştinii şi apei, se afla lume şi dobitoc măcinat în vârtejul urgiei şi risipit grămezi ca de o mânie sfântă. Zdrobirea aceea a balaurului se încreţea încă de zvârcoliri şi tresărea de gemete. Pe sub nouri au trecut două învăluiri de corbi.” (MihailSadoveanu, Fraţii Jderi) Primuldintretextelereprodusemaisusinformeazăcuexactitate pe cititori despre felul în care s a desfăşurat lupta de la Vaslui, menţionânddata,forţeleparticipante,ataculşirezultatulbătăliei. Autorul se adresează, mai ales, gândirii noastre. Aceasta este o operă ştiinţifică.

Pentruavedeaconcretceledouămodurideareflectarealitatea, săcomparămdouătexte,unulştiinţificşiunulliterar,desprelupta oştiiluiŞtefancelMareîmpotrivaturcilor,laVaslui,în1475: „La 10 ianuarie 1475 Ştefan îşi opri retragerea în faţa Vasluiului, la pârăul Racovăţ. Era o zi friguroasă şi ceţoasă. Înainte de a se fi luminat de ziuă domnul Moldovei dădu atacul din faţă cu Secuii şi din flanc cu Moldovenii. Marea oştire a turcilor se clătină şi apoi porni într-o învălmăşeală cumplită. Locul mlăştinos, ceaţa, necunoaşterea terenului, mări turbarea păgânilor care se risipiră. Mulţi căzură prinşi şi mai mulţi fură ucişi.” (P.P.Panaitescu, Istoria românilor)

Fragmentul al doilea este reprodus din romanul lui Mihail Sadoveanu şi constituie o operă literară. Autorul a fost preocupatmaipuţindedateleprecisedespreaceastăbătălie.Els a opritmaimultasupracadruluiîncares adesfăşuratluptaşiprin

Literaturae unspaţiualculturii,alspecificităţiişiautonomiei,al limbajului neinstrumentalizat, al valorilor artistice durabile, al arteicuvântului.

Literaturae,pedealtăparte,undomeniualexpresieipersonale, aldimensiuniireflexivealimbajului,alficţiuniipoetice. Literatura include totalitatea creaţiilor care, prin profunzimea mesajului transmis, gradul de accesibilitate şi nivelul realizării artistice, se dovedesc capabile să intre într o relaţie afectivă cu cititoriilor.

Literatura a fost definită şi ca o lume a ficţiunii, a invenţiei şi a imaginaţiei. În literatură nu avem de a face, ca în realitate, cu adevărul sau falsificarea unor fapte. Lumea literaturii este imaginară, autonomă.

AFL

7

Literaturaesteoartăacuvântuluicadansul,pictura,sculptura. Artele se deosebesc între ele după materialul folositșidupă tipul deLiteraturacomunicare.poate fi definită şi ca un obiect al trăirii estetice, al contemplaţieidezinteresateşialplăcerii.Estevorbadespreefectul textuluiliterarasupracititorului.Literaturaîioferăcititoruluisau spectatoruluialtetipuridetrăiredecâtceledinviaţapractică.

3. Amintiţi văopoeziepecareocunoaşteţişirecitaţi oexpresiv. 4. ConsultaţiDEX-ulşiînscrieţiîncaietesensulcuvintelor:afectiv, beletristică,imagine,obiectiv,subiectiv.

stilulfolositdeautorseobservăparticipareaafectivăaacestuiala bătălia împotriva duşmanului şi intenţia de a trezi în cititor sentimenteşiemoţiiputernice.

Literaturaeunfaptdelimbaj;eaexistăgraţiematerieilingvistice careoconstituie.

1. Citiţiindependent2 3texteliterareşiredaţiconţinutullor.

2. Realizați două texte despre natură şi ocrotirea mediului înconjurător:unulştiinţificşialtulliterar.Careestediferențadintre acestetexte?

AȚI MAI MULT!

8 științifică BIBLIOTECA ȘI PASIUNILE LECTURII 1.Privițiimagineademaisus.Ceînfățișeazăea? 2.Ceînseamnăpentruvoiobibliotecă? 3. Descrieți biblioteca voastră personală sau cea din școala voastră. 4.Cev arplăceasăcitiți?Motivați. 5.Ceputețispunedesprecarteavoasrăpreferată? Organizați-vă în două echipe „Biliotecarii” și „Cititorii”, formulați câte cinci întrebări și, evident, cinci răspunsuri referitoarelaactivitateabiblioteciidinșcoalavoastră. Opera literară • Notațipe o pagină distinctă de caiet titlurile cărților pe care ațidorisălecitițiînacestsemestru. • Menționați, de asemenea: autorul, tipul de carte, anul apariției.Lasfârșitulsemestrului,acestedatevăvorajutasă vă înregistrați lecturile făcute pe parcursul unui semestru într-ungrafic. EXPRIMAȚI-VĂ OPINIA! LUCRAȚI ÎN PROGRESAȚIECHIPĂ! !

•

Editura esteinstituţiaspecializatăînpublicareaşidifuzarea cărţilor.

criteriişiapărute

edituri. • Autograful

Fiecare editură este reprezentată de un desen simbolic numit emblemă,carepoatefinimitşi sigla. este o prescurtare convenţională alcătuită din litera( literele) iniţiale ale titlului operei, ale denumirii colecţiei, editurii etc.:DEX Dicţionarul explicativ al limbiiromâne;DN Dicţionar deneologisme;DSR–Dicţionarulscriitorilorromâni. Colecţia esteoseriedeopereliteraresauştiinţifice,grupate anumite încadrulaceleiaşi estesemnăturaautoruluipeunvolum,însoţită deo DE PRE-LECTURĂ Indicați patru cuvinte pe care să le asociați cu imaginea de mai jos. Citiți primele două pagini ale textului de mai jos și identificați personajele. Care credeți că va fi tema textului propus pentru lectură.

eventual

după

•

ÎMBOGĂȚIȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE!

2.

dedicaţie. ACTIVITATE

9 CARTEA OBIECT CULTURAL „O cameră fără cărţi e un trup fără suflet.” Cicero „Cu cărţile se întâmplă ca şi cu focul de pe vetrele noastre; iei acest foc de la vecin, îl aprinzi la tine, îl dai altora şi astfel e al tuturor.” Voltaire • Spaţiulinterioraluneipaginirezervatnotelorexplicativeşi bibliograficesenumeşte subsol de pagină. •

• Sigla

Asteriscul este un semn grafic în formă de steluţă folosit pentruasemnalaonotăexplicativăînsubsolulaceleipaginisaula sfârşitultextului.Notelepotfiindicateşiprincifre.

3.

1.

•

BASMUL POPULAR FĂT FRUMOS ŞI ILEANA COSÂNZEANA

2. Identificați particularitățile regiunii în care trăiți din perspectiva cunoașteriigeograficeșiculturale. 3. Ceestebusuiocul?Cesemnificațiiareaceastăplantălaromâni?

1. LocalizațipeohartăimaginarăpatriabasmelordespreFăt Frumos.

română este foarte bogată și variată prin basmele și poveștilepecarele ammoștenitdelamoși strămoși. Făt Frumosesteunpersonajspecificbasmelorromânești.

Afostodatăunmoşneagşiobabăşiaveauofată,caunrevărsat dezoridefrumoasă,harnicădenu-şiaflaloculşizburdalnicăcao adiere devânt.Cine se întâmpla de-i vedea lucrulmâinilor,focul ochilor,rumenealaobrajilor,şilescriapeinimăpentrutoatăviaţa, Desen „Făt Frumos” (https:alchetron.com/Făt Frumos) ȘTIAŢI CĂ?

Basmele suntprimeleopereliterarepecarelecunoaștemdinfragedă copilărie.Literatura

10

ACTIVITATE INTERDISCIPLINARĂ

A fost odată, ca niciodată, Că de nu era pe lume Nu aveam nici eu ce spune.

Când a crescut Busuioc Făt-Frumos mare, vânase codrii, dumbrăvileşicălcatotmaideparte,câtîivedeauochii. Să mergi tot pământul umblător, dar pe moşia zmeilor să nu calci,căacolo se batmunţii,capîn cap şi aleargă dealurile unul cătrealtul,şiseizbesccăberbecii,îitotspuneamamă sa.

11 iarcelordeînsuratprinsesealeticăiinimadupădânsa.

Într obunăziaieşiteaîncâmpcuiarbăverdeşicuflori,unamai frumoasă decât alta. Cum mergea ea aşa pe cale, pe cărare, au începutflorileaserugaşiaseînchinaşiuna,şialta:„Ia-măpemine, ia măpemine”şitotaşadejur împrejur:„luaţi nepenoi,bapenoi căsuntemcelemaifrumoase”.Amersfatapecâmpulacelacuflori şicândseîntorcea-înapoi,aruptdelamargineostiblădebusuioc. Atuncicevezi,ochilorsănucrezi.Munţiis-auridicatşise băteau cap în cap, dealurile alergau unele către altele, se izbeau, văile sunauşirăsunaudecredeaicăsenăruielumea.

Fataafugitacasăînspăimântată.Tataşimama,cumauvăzut o, auîntrebat oden a ruptcumvavreofloare. Amruptostiblădebusuioc. –Şin-aipăţitniciunrău? – Rău n-am păţit, atâta doar că s-au ridicat munţii şi dealurile unulcătrealtulşisebăteaucaberbecii. Vaişiamardetine,aceeaeîmpărăţiazmeilor,dacăteprindeau acolo,teamestecaucupământul,tefăceauşipetineofloare.

Fatas amailiniştitdespaimă,aridicatstibladebusuiocs opună dupăcoardăşicândcolo,acăzutosămânţăjos,coajas adesfăcut şidinsămânţăaieşitunbăieţelfrumoscuochirăisănu lvadă.Toţi s-au bucurat,l-au pregătitscutece de mătasă,l-au scăldat înroua dedimineaţă,caapoiaşasăsespelereleledepedânsul,autrecut deasupraluifocşifier,că,devatreceprinfocşisabie,sărămână neatins, curat şi luminat ca argintul strecurat. Şi când stătea băieţelulînfaşădalbă,moşneagulascososabieşiunbuzdugan,pe carelestăpâneadintinereţilesale,le adăruitcopiluluişiaspus: Să ţifietoatăviaţadesporşiajutor.Şiaufăcutunospăţcuvoie bună şibucurie,la care i au dorit copilului mult noroc şii au pus numele Busuioc, de la stibla ceea de busuioc, iar fata, care amu îi era mamă, i a mai adăugat şi Făt Frumos, fiindcă îi părea frumos odorul.

Şiatunciseporneşteladrumşimergeşitotmerge,cacuvântul din poveste că înainte mult mai este, şi ajunge la un câmp verde, unde iarbacreşteîntrei,înpatru se-mpleteşte închipgăităneşte.

Pâlcurideflorisetotalinauşivorbeau:„Ia nepenoi,ia nepenoi, căsuntemcelemaifrumoase”.Elnus-aaplecatsărupă,ciamers înainte neabătut, până a ajuns la un crâng înflorit, unde dormea Voinicul Florilor. Busuioc Făt Frumos, ostenit de cale lungă, s a aşezat lângă dânsul. Voinicul Florilor nu s-a trezit, dormea somn greuvoinicesc.ArfipututacumBusuioc,nicivorbă,să-itaiecapul câtaiclipidinochi,darn-afăcutunacaasta.Cis-agânditînmintea lui: Astfelunvoiniccaminenuface. S aculcatalăturidedânsulşiaadormit. Maitrececâtmaitrece,setrezeşteVoiniculFlorilorşicândcolo îl vede pe Busuioc Făt Frumos dormindşimult s a mirat,cum de l alăsatînpace.„Înseamnăcăavenitcugândbun,dacăveneacu gândrău,măomoraînsomn.N-amsă-lucidnicieu!”Şiiars-aculcat lângădânsulşiadormitînainte.

Acumlatrezires-autrezitamândoiodată. VoiniculFlorilorl-aîntrebat: Ce cauţi aici, pe acest tărâm, unde pasărea zburătoare nu umblă,necumompământean?Cumvrei,dinluptăsăneluptămori latrântăsăneluăm? BusuiocFăt Frumosrăspuns: N amvenitsămălupt,daamvenitsăteîntrebdeces aubătut munţiicapîncap,deceaualergatdealurileunulcătrealtulşis au izbitcaberbecii.

12 A trecut cât a trecut şi s-a făcut Făt-Frumos un voinic fără seamăn.

Într obunăziaieşitîncâmpulcuratşicândatrasaerîntr însul, s-acufundatînpământ,iarcândadatdrumulaerului,s-aridicatîn susşiavăzutcurţilezmeilor.

–Ţi-oispune.Aicisunttărâmurilemele,încodrulacestaîmiera sălaşul.Darauvenitzmeii,căsetemetotpământuldeei,şi aufăcut palatul aici şi jumătate de inimă mi-auluatşideatuncifacflori numaipetărâmullor,căcifărăinimănupotcuprindetotpământul. Şidacăiacarevaofloare,sebatmunţii,serăstoarnădealurile.

ApurcesBusuiocFăt-Frumosla drumşianimeritlagurauneivăişi, când s-a uitat în depărtare, i s-a părutcăvedeoapăverzieîncarese spală soarele, dar, păşind mai aproape, a văzut un palat de aur şi mărgăritar ce şi revărsa strălucirea asupra unei păduri dese ca peria.Pânăatuncinumaivăzuseaşafrumuseţeşi,înţesândlabrâu sabia şi buzduganul, s a pornit într acolo. Nu zăbavă vreme şi Busuiocacălcatpragulpalatului.Uşileşiferestreleeraudeschise, darsuflaredeomnuseauzeaniciînăuntru,niciînafarapalatului. Trece el palatul cela odaie după odaie şi numai ce aude vuind pădurea,trosnindcopaciişidin desiş apar şapte zmei înfiorători, avândpecappieledeţap,petrup pieledelupşi,cuml-auvăzut peFăt Frumos,s aurepezitsă lprindă.

Busuiocascosatuncisabiaşicumtreceaunulpragul îireteza capul.Aşai aseceratpeşaselarând.Peceldealşapteleasabianu l a prins nici la retezul capului... Atunci Busuioc răsuceşte buzduganul

şi l, văzând că se spală de zile, a fugit şi s a ascuns tocmaiînceaanouăzecişinouaodaieîntr-opiuădepiatră.

Acum însă toate florile de pe pământ creşteau numaipe moșia lor.BusuiocFăt-Frumosaoftatgreu,cândatrasaer,s-acufundat până la brâu în pământ, când a răsuflat,s-aînălţatşiavăzutcurţile zmeilorcaînpalmă. Acum rămâi cu bine şi de-oi izbândi, ţi oi scoate jumătatea cea deinimădelazmei. ŞiVoiniculFlorilori azisaşa: Umblă în plin. Fie ţi cu folos, căcivădcăeştiunvoinicmare.

S a întors Busuioc acasă cu mare bucurie şi cum o văzu pe mamă saîizise: Scenă din filmul „Făt-Frumos” Regizor: V. Ioviţă, N. Esinescu, Moldova film

13

Busuioc Făt-Frumos l-a ferecat, a închis uşa, a zăvorât-o, a încuiat o,iarcheiaastrâns oînsânşi,mulţumitcadeotreabămare ceofăcuse,îşicăutădedrum,lăsândpalatulşipădureaceadeasă.

AcestaeraVoiniculFlorilor,peundemergeael,creşteauflorile dinurmă,pâlcuri,pâlcuri.

Punândmâinapecheie,alegat ocuzecenoduriîntr obasmaşi astrâns o,veacdeomsănuştienimenidedânsa. Aveauceişaptezmeitalpalorînaltăîmpărăţie.Acoloîicrescuse ozgripţuroaicăhâdăşirea,căîncotroaruncaochii,ardeapământul. Cândaflăzgripţuroaicaderândulzmeilor,sepornicuofalcăîn cerşiunaînpământsăvadăceeste.Cătrănităşiînfocată,serepezi la mama lui Busuioc Făt-Frumos, îi luă cheia, îi dădu drumul zmeuluişioizbipedânsaacoloînpiuadepiatrăundefusesezmeul. Apoi,aprinsasepunelacalecuzmeul,cumsă irăpuiezilelelui

S a bucurat mamă sa şiîmpreună cu Busuioc s a dus la palatul lor. Iată,ziceBusuiocFăt Frumos,toatesuntalenoastre,darăcată nucumvasădeschiziuşalaodaiaceadinfund,căacoloamairămas unzmeu.

14 Deacumînaintehai,mamă,sătrăimînaltloc,căamgăsitun palatmareşifrumos.

Lasăpemama,cădeavrutsă-ţimănâncecapul,oiştieusă-iţin uşileîncuiate.

15

Cautlaptedepasăre.

Pornindu se la drum, a mers şi a mers peste dealuri şi văi şi într untârziuajungelaniştecurţi.Bateînpoartăşidinăuntruaude unglas: –Dacăeştiombun,apropie-tedecurţilemele,dacăeştiomrău, pleacăcăamuncâinecupăruldefier,cudinţiideoţelşide-iintra, te-afacefărâme. Om bun, om bun, răspunse Busuioc Făt-Frumos şi porţile se deschiseră şi intră într o casă cu uşile deschise, cu ferestrele deschise,luminateînăuntruderânduridelumânăriaprinse.

BusuiocFăt-Frumos. Săteîncercidinluptă. Mătemcăevoinictare.Euaşzicesănecătămdedrumşisănu dămochiicudânsul,căatuncivafivaişiamardenoi. Dacă iaşa,lasă lpemâinilemelepânăţi lvoifacedeaintraîn bortă de şarpe şi şi-a căuta moartea. Şi. zicând acestea, îl dosi pe zmeu, iar singură se roti ca un vârcolac împrejur şi luă chipul mamei lui Busuioc Făt-Frumos. Oţărâtă, amărâtă, chipurile bolnavăpesteseamă,s apuspeaşteptat.

Treceozi,trecdouă,seîntoarceBusuiocFăt-Frumosdelavânat, de pe unde fusese, şi, cum păşi pragul palatului, prinde zgripţuroaicaaoftaşiasevăicăra: Of,dragulmamei,te-aidusşite-aiprăpădit,nute-aigânditsă viimaidegrabăacasăcăiatăm-amîmbolnăvitşin-arecine-midao mânădeajutor.Cădearfiamuoleacădelaptedepasăre,m-aşlecui şin-aştrageceeacetrag. BusuiocFăt-Frumosaascultatcutânguirevorbele,necazulbolii şi, luând un ulcioraş, s a pornit, lăsând în urmă nădejde că se întoarcerepedeculaptedepasăre.

Mări,nimeriseBusuioclaIleanaCosânzeana,soraSoarelui.

Acolotrăiaozânăfrumoasăcălasoareteputeaiuita,daladânsa ba. Ce cauţi, om bun, tocmai pe tărâmurile acestea? l a întrebat zâna.

–

Decândtrăiescn amauzitdeaşaleacuri,darcaombunceai poposit,ţi-oifacebineleacestaşivoiafla.Maitârziorm-oiducela frate meuSoarele,elleştiepetoateundesegăsescşiundeseaflă.

N aiştiinţăpeundeseaflălaptedepasăre? Departe,soro,departesegăseştelaptedepasăre.Casăajungă cineva, trebuie să meargă cale de multe săptămâni în şir, spre partearăsăritului,laMunţiideAramă.Dardeluatn-arputealua,că pasăreaaceeaemareşiarearipilecâtniştenourişi,deprindepe cineva,îlducelacuibuleişi-ldădemâncarepuilor.

Delaobucatădelocvederăsărindînfaţăunvaldearamăşipe câtseapropia,totmaimaresefăcea,delavalcâtundeal,deladeal cât unmunte,iar muntele cânderala poalelelui se făcuse aşa de înalt, că sprijinea cu vârful cerul. Nimic n avea pe dânsul decât aramă şi aramă. Uitându-se Busuioc Făt-Frumos la munte şi măsurându-l din talpă până-n vârf, numai ce zări, hăt în slăvi, o pasărecuaripilecâtdoinouriceseroteapesus.

Caonălucăpornigoana,darpasărearămâneatotmaideparte,

BusuiocFăt-Frumosastrunitcalulşi,câtaibatedinpalme,afost învârfulmuntelui.Acoloce-ivăzurăochii?înniştecuiburidearamă stătea câte un pui ca un bivol de mare şi încă nici pene nu aveau crescute şi care mai de care ţipau de foame. Busuioc Făt Frumos s atupilatcutotcucallângăuncuibarşiaştepta. Nu zăbavă vreme, şi din slăvile cerului se ivi pasărea şi de la cuibarlacuibarlăsapuilorlaptedincioc.Rotindaripile,ajungeşi la cuibarul de lângă Busuioc Făt-Frumos şi acesta, dând inimii îndrăzneală, iese din ascunziş, întinde ulciorul şi pasărea varsă lapteledreptînulciorullui.Apoiîncălecăşi,ţine te,fuga. Înurmăpuiulcuguracăscată,cuaripilelăsate ţipa defoameşi cânds auitatpasăreaînjur,l avăzutpeFăt Frumos.

BusuiocFăt-Frumosîimulţumişipornicălareladrumşimerse şitotmersepestehârtoapenenumărate,pestepădurifărămăsuri.

PesoraSoareluiocuprinseomilăşifricădeneştiinţadrumeţului careseduceanualtundevadecâtlamoarteşi,vrândsă-ideaomână deajutor,dimineaţa înzoriizilei a scos din grajd un cal cu şase rânduridearipişiil adăruit. Iacalulacestadesporşiajutor,porneştespresoare-răsareşi mergi până ce-i ajunge la Munţii de Aramă. De-i izbuti, de nu-i izbuti,înapoicândîivenisătrecipelanoi.

16 Mai târziu, când îi doborâse somnul pe drumeţ, se duse Cosânzeanalafrate săuşiaprinsa lîntreba:

–Măduc,mamă,măducsă-ţi aduc,numaideţi-arfidefolos. Zicând acestea, încalecă pe calşiseporneşteladrum. Merge,merge şitot merge şi într un târziu ajunge la nişte curţi.Batelapoartăşiaude dinăuntruvorbind: –Dacăeştiombun,apropie-tedecurţilemele,dacăeştiomrău, pleacăcâtmairepede,căamuncâinecupăruldefier,cudinţiide oţelşide iintra,tefacefărâme. Ombun,ombun,arăspunsBusuiocFăt-Frumos. Atunciporţiles audeschisşiaintratîntr ocurte,undeeraocasă cuferestreledeschise,cumeseleîntinseşirânduridelumânări Scenă din filmul „Făt Frumos” Regizor: V. Ioviţă, N. Esinescu, Moldova film

Dupăaceastaseculcăsădoarmăşinudormea,cisegândea,unde să-l trimită pe Busuioc Făt-Frumos,de nicinumele să nu i se mai întoarcă;S-agânditea,s-agânditşis-aprefăcutcăsetrezeştemai încruntată, mai cătrănită, văicărindu seşioftând: Of, dragă fiule, iar m a întorsboalaşiamvisatcădacă aşmâncacarnedeporcsălbatic, mis-arfacebine.

17 că de avea ea două rânduri de aripi, calul avea şase rânduri şipe şasepărţiîntreceazborulpăsării.Fugindcaleaînapoi,trecupeste hârtoapenenumărate,pestepădurifărămăsurişiaajunslaIleana Cosânzeana,carel-aprimitcubucurieşil-apoftitsăstealapopas.

Cândaajunslapalat,zgripţuroaica,apusulciorullagurăşil a deşertat.–Mulţumesc,dragulmamei,acumaparcămăsimtmaibine.

DupăodihnăsescoalăBusuiocFăt-Frumosşizice: Soră bună ce eşti, bine mă simt la popas, dar mai bine m aş simţiladrum,cănudealta,darmăaşteaptămamabolnavă. Pasbun,voinice,şimaitrecipelanoi,făcuCosânzeana.

După ospăţ se odihni, iar Cosânzeana, ştiind făptura treburilor, fiindcă era năzdrăvană, îi schimbă laptele. Pe cel de pasăre îl strânselalocferit,iarînulcioraturnatlaptedevacă.

Ileana Cosânzeana i a adus iui Busuioc vorbele frăţâne său şi acesta,ştiindpeundeîivafiumbletulşiceîlaşteaptă,încălecăpe calşiporni.

Merseel,mersepesteape,lunci, pestedealuri,pestemunţişia datdecâmpulcuiarbapletoasă,apoidecodrulcufrunzaumbroasă şi, când intră în desişul codrului, se făcu un întuneric, de parcă nimerisesubpământ.

18 aprinse. A nimerit şi de data aceasta la Ileana Cosânzeana, sora Soarelui.

Deştiuteunuştiupeundehălăduiescastfeldeporci,darl-oi întreba pe fratele meu – Soarele. El numaidecât ştie, că de acolo desus,dinceruri,levedepetoateşidespretoateareştiinţă.

AstatBusuiocFăt Frumoslapopasşii aspuspăsulşinecazul: Căsuntpornitiarăprinlumesăgăsescunporcsălbatic,căpe mamaaîntors oboalaşimi aspuscăacestai arfileacul.

–Şicums-arputeadeluatunpurcel? Niciîntr-unchip,că înacela nicirazele mele nu pot străbate, necumom.Atâtadoarvădşieucândiesedeamiazăşisetolănesc înmlaştină de la hârtopul de hlei,dar de ar încerca să se apropie cineva,n arscăpadecolţiilor.

–

AstatFătrFrumoslapopas,iarlavremeaamurgului,dupăce şi strânsesetoaterazeledelaasfinţit,avenitşiSoarelelaodihnă.

–Departe,soro,departespreamiazălacâmpulcuiarbăpletoasă, lacodrulcufrunzaumbroasă.

Calul se sălta din când în când peste codrul acela şi iată nu departezăreşteBusuiocFăt Frumosmlaştina. Soarelefiinddreptamiază,numaiceauziporciivenind.Busuioc Făt Frumos priveghea fuga porcilor şi, nimerind unul pe aproape de dânsul,mi-l prinde,mi-l ia călareşi – mână,băiete.Pe dată au simţit porcii şi au pornit-o la goană. Să nu fi fost Busuioc Făt Frumos pe un cal ca acela nu mai scăpa cu viaţă. Amu însă mergeacalulbuiestrând,iarBusuiocFăt-Frumos cântând.

Drumulînapoii afostpelasoraSoarelui.Câtăvremeapoposit, soraSoareluiaschimbatporculcelsălbaticpeunporcdecasă,apoi

IleanaCosânzeanaaintratînodaiaSoareluişii avorbit: Bine aivenit,frate Soare,la odihnă.Umblândşiluminândtot pământul,n-aivăzutpeundestauporciisălbatici?

S a întors Busuioc Făt Frumos acasă şi, când l a văzut zgripţuroaica, îi venea să şi facă samă de mânie şi necaz, dar şi a călcatpeinimăşiavorbit: Of,dragulmamei,binecătemaivăd.Taierepedeporculcelaşi dăsăgustcarnea,cădemaizăboveai,număapucaicusuflet.

19 l-apetrecutpevoinicladrum,deparcănimicnus-arfiîntâmplat.

După ce amurgise, s a dus ea la fratele său care numai ce îşi strânseseşielrazeledepecrângulcerului,depefaţapământuluişi l aîntrebat: Frate Soare, nu ştii pe ce locuri se află apă învietoare şi apă întrupătoare,cătudeacolodincerurivezitotpământul.

IleanaCosânzeanal-aascultatşiasuspinatcudurere: Hei, voinice, cine te-a trimis, nu te-a trimis să te crească, dar te atrimissăteprăpădească.

AmerselşiatotmersşiiarafăcutpopaslasoraSoarelui.Abătut lapoartăşidincurtei-auvorbit: Dacăeştiombun,apropie tedecurţilemele,dacăeştiomrău, pleacăcâtmairepede,căamuncâinecupăruldefier,cudinţiide oţelşi,de iintra,te afacemicifărâme. Ombun,ombun,arăspunsFăt Frumosşiporţiles audeschis.

Aintratiarăîncasaaceeacuuşiledeschise,cumeseleîntinse,cu făcliileaprinseşii-aspus: –Suntpornitladrumdupăapăîntrupătoareşiapăînvietoare.

Amâncatzgripţuroaicaşis-agânditînminteaei:„Evoinicfoarte mare,dacăs-aîntorselviuşideundel-amtrimis.Nuştiucumsă-l mântuidezileşiîncotrosă lmaitrimit.” Şialegândgânduridintregânduri,l-achematiarăşişii-aspus: Dragul mamei, s a încruntat boala şi am visat că de nu mi i aduce apă întrupătoare şi apă învietoare, nu mă scapi din gura morţii.Aluat

–Departe,soro,pestenouămărişinouăţări.Darnimenidincâţi s au pornit după aşa leac n a izbutit să se întoarcă acasă, fiindcă acoloîninimacâmpuluiesteunbalaurcarelasăomulsătreacă,dar înapoicândvineîiaţinecaleaşi ibeaapa,başidezileîlmântuie.

Busuioc Făt-Frumos două ulcioare pentru apă întrupătoareşipentruapăînvietoareşiapornitiarladrum.

20 A aflat Busuioc Făt-Frumos încotro şi cât era de mers şi luând caluldedârlogi,aînţesatlabrâusabiaşibuzduganul,aîncălecatşi a pornit. Calea era lungă şi el mergea fără răspas, mările ocolind, hotarele numărând.Aşa a mers el până a ajunsla două stânci:de subunaţâşneaunizvor,desubalta altul.„Acestea sizvoarele!” segândiBusuiocFăt-Frumosşi,casăfieîmpăcatcugândul,aprins de pe o floare un fluture, l-a strâns în mână şi, făcându-l mici fărâme, l-a dat într-un izvor şi fluturele s-a făcut la loc, l-a dat în altulşiflutureleaînviat.Apoiaapucatoramurăuscatăşi,cânda muiat-o într-un izvor, a înverzit, când a muiat-o în celălalt a înflorit.Bucurosaluatapăîndouăulcioare,aîncălecatşis apornit spre casă. Şi cum mergea el aşa pe un drum părăsit, cu negară acoperit,avăzutdouăpâlpâiridefoc.Daracesteanueraupâlpâiri defoc,ciochiibalauruluicarestăteaîncalerăsucit,încolăcitşicu capulpuspetrup,gatasă-lmănâncepevoinic.BusuiocFăt-Frumos ceface?Scoatesabiadinteacă,oînvârteştevoiniceşteşiîlhăcuieşte pebalaurde-lfacebucăţidepusînoală.Cândcolocesăvezi?Aşa bucăţicumerabalaurulseaduna,segrămădeaşisefăcealalocşi maimare,şimaifioros.Şiiară încoadă se lungea,serăsucea şiîi spunealuiFăt Frumos: Alelei,voinice,înzadardaicusabiacăpeminenumă ităia,iar petineeuamsătesugcutotcuceledouăulcioaredeapă. Şiodatăs-aridicat,aumflatguşile,atulburatochiisăsloboadă otrăvile.Busuioc

DupăatâtacaleşiluptăBusuiocFăt-frumoss-aculcatsădoarmăşi câts aodihnitIleana Cosânzeana i a schimbat ulcioarele cu apă, punându ialteleînloc,tocmaicaşicelelaltedăţi,darcuapăcurată

Făt-Frumosadatpintenicalului,asăritşiaocolitotravapânăa scăpat de primejdie şi a venit nevătămat la Ileana Cosânzeana.

Făt-Frumosatunciapucărepedebuzduganul,îiizbeşte drept în ţeasta capului unde era pieirea balaurului. Şi balaurul a ridicatofalcăîncer,unalapământsăcuprindătoatălumeacasă l sugă pe voinic.VăzândBusuioc Făt Frumos că nu scapă,a apucat sabia cu o mână de vârf şi cu una de mănunchi şi, cum stătea balaurulproţăpitsă lapuce,l adespicatîndouădelaîncheietura gurii până la vârful cozii. Balaurul aruncă sângele şi veninul să l înece,nicimortnuvroiasă-lierte.

meu, cât ai umblat pe drumuri, ai slăbit, ai pierdut puterea,lasăvăd,poţirupescululacestademătasă.

Zmeulaieşitdinascunzişdeundeerași,punândmânapesabie, râdeaşihăcuiaînFăt-Frumos,del-afăcutcănus-aînţelesnimic.

–Seţin,fătulmeu,seţinputerile.Acumsăvedemşiatreiaoară.

21 din izvor. Şi iată s-a pornit Făt-Frumos la drum şi, ajungând la poartă,asăritdepecal,aalergatdreptlamaică saşii adatsăbea. Parcămăsimtmaiuşor,fătulmeu,sevedecăacestami ileacul. Şicâtăvremes-aodihnitdelaaceacalelungă,zgripţuroaicas-a totgânditînfelşichipcumarfacesă lpoatăprăpădi. Într-obunăzi,cânderaduslavânătoareîncodru,avenitzmeul şis-a sfătuit cuzgripţuroaica să-l maipuie lao încercare şide nu l-orputeasfârşidezilesălaseşipalatul,şicodrulşisămeargăpe tărâmullor.Şii aziszmeul: Suntacolopegrindăniştesculedemătasă,săledaisălerupă în coate şi în grumaz, să vedem a face o şi pe asta? Iar dacă n a puteasărupăsculelesămăchemipemineşieul oihăcuicusabia căosăfielegatşin-osăamfricădedânsul.Maidupăaceea,când s-aîntorsFăt-Frumosdelavânătoare,zgripţuroaicaîlcheamăşiîi vorbeşte:–Dragul

Făt-Frumoss-aumflatodatăşinule-apututrupe,s-aumflata douaoarăşile-afăcutpeamândouămicifărâme.

Atreiaoarăzgripţuroaicai-apustreisculedemătasă.

Şicaluls apornit,l aduspestecâmpii,pestepustiişiatotmers

PuneFăt Frumosscululdemătasăîncoateşiîngrumazşi,când s aumflatodată,l afăcutnumaibucăţi. Unull airupt.Acumsăvedemdacăpoţirupedouă. Şii apuszgripţuroaicadouăsculeîncoateşiîngrumaz.

Apoil astrânsîntr operechededesagişi,punându lpecal,i a datbicişii-aspus: Dii,cal,ladrum,peundel aipurtatviu,poartă lacumamort!

A smuncit Făt-Frumos o dată şi nu s-a rupt, a strâns puterile a douaoarăşitotnus arupt,atreiaoarăastrânsputerileşi,cânda izbitcu mâinile,au intrat firele până la os. Atuncizgripţuroaica a săritbucuroasăşiastrigat: Sai, zmeule, de unde eşti şi vină de te răfuieşte cu Busuioc Făt Frumos!

22 calelungăpânăaajunslacasaIleneiCosânzeana.

Atuncis-arepezitîncămară,ascosulciorulcuapăînvietoareşi apă întrupătoare, a adus porcul şi laptele de pasăre. Şi pe unde n-auajunsbucăţidinBusuiocFăt-Frumos,eaatăiatporculşiapus la loc să vie încheietură la încheietură trupul cum a fost. Apoi l a stropit cu apă întrupătoare şi l a întrupat, l a spălat cu apă învietoareşil-aînviat.ArăsuflatBusuiocFăt-Frumosşidingreua oftat: –Cămultammaidormit. –E-hei,dragulmeu,dormeaitumultşibine,dacănuerameu,îi răspunsese Ileana Cosânzeana şi, ducându-i la gură ulciorul cu laptedepasăre,i adatsăbea. BusuiocFăt Frumosabăutlapteleşiasimţitcăareatâtaputere, cum nu mai avusese înainte. Amu, dacă a ridicat Busuioc Făt Frumosspateledelapământşis ascuturatdeslăbiciune,şi a adusaminteceapătimitşiaoftatgreu.Cândatrasaerîntr-însul,a intratînpământ,cândarăsuflat,s-aridicatînsusşiavăzutzmeul şi zgripţuroaica. Şi a vrut să plece îndată să se răzbune. Ileana Cosânzeanal-aoprit: Stai,Făt-Frumos,căcicupalmelen-aisăizbuteşti. Nabrâulacesta,încinge lşicândîiajungeacolosătedaipeste capşiteveifaceoturturicădeaur,săzboriîmprejurulpalatului,să teaşezijosşizmeulosătevadăşiosăalergesăteprindă.Atunci săzboriîntr uncopacşizmeularesălasesabiaşibuzduganulşiare săseurcedupătine,tusăsaridincreangăîncreangătotmaisus, tocmai în vârful copacului şi când a vrea să pună mâna pe tine, să-ţi faci vânt în jos, să te dai peste cap, să te prefacicum ai fost, să iieisabiaşibuzduganulşisăterăsplăteşticuamândoi.

AieşitCosânzeanaînpragşin aîntâlnitdrumeţsositlapopas, dar şi a întâlnit calul în spume cu desagii în şa. După desagi l a cunoscutcă-iBusuiocFăt-Frumos. He hei,sărmane,cemoarteţi aiales,l acăinatea. Şidându-ljosdepecal,aprinsa-laşezabucatălabucată,până i-adatchipulşiasemănarealuidemaiînainte.

AîncinsFăt-Frumosbrâul,amulţumitdeunsfatbunşis-apornit spreinimacodrului.Cânderaaproapedecurte,s adatpestecapşi s a făcut o turturică deaur şi o porni în zbor pe ia ferestrele

Du teîngrabăşiprindeturturica,uitecâtedefrumoasă!Ne a fiopodoabălacurte. Serepedezmeulşibaicipunemânapedânsa,bacădincolopune mânapedânsa,fuge,cotigeşteşicândiacas-oapuce,turturicasare într-uncopac.Zmeullasăsabia,lasăbuzduganulşiseurcăîncopac şi,dintr-ocreangăînalta,aajunstocmaiînvârfulcopacului.

Zgripţuroaicaavăzutturturicaceadeaurşiastrigatlazmeu:

23 palatuluişiaşaserotidecâtevaori,apois-alăsatjos.

Turturicaadesfăcutaripile,azburatjos,s adatpestecapşis a făcutvoiniccamaiînainte. Ia,dă tejos,zmeule,săstămacumadevorbă. Zmeul de frică s a dat jos. Făt Frumos a adus o şi pe zgripţuroaicăşii-aîntrebatpeamândoi: –UndeejumătateadininimaluiVoiniculFlorilor?

Când a căutat o, a găsit o nicivie,nicimoartă... AcumceafăcutFăt Frumos cu zmeul şizgripţuroaica?i-a legatdecozileadoicaiaprigi şialegatşicâteunsacdenuci şiadatbicicailorsă-iducăîn lume. Şi unde cădea nuca, cădeaşibucăţica,undeacăzut sacul,le acăzutşicapul. Şi a mers Făt Frumos la Voinicul Florilor şi i a pus inimalaloc,şiacestaporni să-şisemeneflorilepetotpământulumblător. După aceea ce-a mai fost? A dat mâna Busuioc Făt-Frumos cu IleanaCosânzeana soraSoareluişiapornitonuntă,mândrănuntă culumedepelumeşiîncapulmeseistătea. Soareleşiurapahareşiveselie,cumporneşteelcântşiveselieîn ziledeprimăvară. Scenă din filmul „Făt Frumos” Regizor: V. Ioviţă, N. Esinescu, Moldova film

–Pestâlpulhornului,ladogoareafocului,arăspunszmeul. Cândacăutat-o,erauscatăşiafumatăcapăstrama. Dapemamameaceadreaptăundeaţidat-o? Stăînchisăînodaie,înpiuaceadepiatră.

Folclorul este totalitatea creaţiilor artistice, literare, muzicale, plastice, a obiceiurilor şi a tradiţiilor populare ale unui popor. Cuvântul folclor vinedincuvinteleenglezeşti folk poporşi lore – studiu,ştiinţă,înţelepciune,însemnândînţelepciuneapoporului.

REŢINEŢI!

3. Daţisinonimepentruexpresiile: nu zăbavă vreme; cât ai clipi din ochi; se spală de zile; pe cale, pe cărare.

5. Găsiţi sinonimele următoarelor cuvinte: tărâm, frumuseţe, nădejde, tânguire, rumen.

Iar eu am încălecat pe o şa Şi v-am spus povestea aşa. În decursul zbuciumatei sale istorii, poporul român a creat o literaturăproprie,nescrisă,produsalgândiriişisimţiriioamenilor simpli. Ea poartă denumirea de literatură populară sau folclor literar. Folclorul este fundamentul literaturii culte de mai apoi.

2. Indicaţi formaliterarăaurmătoarelorcuvinte: cată, dară, amu, necum.

De la începutul existenţei sale, poporul român a creat basme, povestiri,doine,balade,proverbe,zicători,ghicitorişimiciscenete, cares autransmisdingeneraţie îngeneraţiepecaleorală.Aceste lucrăriconstituie creaţia populară orală.

I. Elemente de construcţie a comunicării

1. Selectaţi cuvintele necunoscute din text şi explicaţi-le, folosind dicţionarul.

24 Dupănuntăautrăitînpaceşivoiebunămultăvremeşipoatemai trăiescşiastăzideofiavândzile.

6. Alcătuiţicâteunenunţcucâtevadincuvinteledemaisus.

4. Explicaţi cum s-au format cuvintele: zgripţuroaica, frumuşică, întrupătoare, învietoare, mărgăritar.

REFLECTAȚI!

3. Selectaţiverbeledinprimulalineatalbasmuluişiindicaţitimpul lor.

2. Alcătuiţiopropoziţiecuacestcuvânt. II. Timpul şi spaţiul în basm

1. Cumînţelegeţiformula: A fost odată ca niciodată carestăchiarla începutulbasmului?

2. Încercaţisăstabiliţimomentulîncaresepetreceacţiunea?Ceaţi observat?

25

1. Careestesensulcuvântului curte dintext?Semaifoloseşteastăzi acestcuvânt?Cucesens?

2. Caresuntceledouătărâmuriundeaulocîntâmplăriledescrise?

3. Acestelocuridescriseînbasmleputemidentificapehartalumii?

1. Undesepetreceacţiuneadelaînceputulbasmului?

2. ElaboraţiohartăimaginarăatraseuluiparcursdeFăt-Frumos. Basmul – e opera literara epică în proză, de mare întindere, cu multe personaje înzestrate cu puteri supranaturale, reprezentând binele care luptă cu forțe potrivnice pe care le și biruie. Timpul şi spaţiul înbasmsuntimaginare;prinurmarenupotfi indicatecuprecizie.Faptelesepetrecundeva,într oîmpărăţiefără hotare,saupetărâmulcelălalt,undesepoateajungedoarprintr-un modimaginar. ȚI-VĂ PĂREREA!

REŢINEŢI! EXPRIMA

4. Alcătuiți cu aceste verbe enunțuri despre Făt Frumos, zmei, IleanaCosânzeana,VoiniculFlorilor.

1. Încercaţi să descrieţi în câteva enunţuri locul unde se petrece acţiuneadinbasm.

a)

2.

1. Caresuntîntâmplărileşievenimentelerealedintext.

4. Distingeţielementelepecareleîntâlnimînbasm. 1. ÎnscrieţiîndouăcoloaneajutoareleşiadversariiluiFăt Frumos şiîncercaţisăstabiliţielementelerealeşifantastice.

2. Identificaţi acţiunile care, după opinia voastră nu pot fi în realitate.

1.

EXPRIMAȚI-VĂ PĂREREA!

2. Demonstraţi că supranaturalul intervine în acţiunile eroului principal. -VĂ CUNOȘTINȚELE!

1.

3. Numiţicâtevatrăsăturialepersonajelorcareparafiexagerate.

FOLOSIȚIȚIREŢINEŢI!

26 Personajele basmului Care sunt personajele principale ale basmului Făt Frumos şi Ileana Cosânzeana? Cumaţiputeasă-lcaracterizaţipeFăt-Frumos? Care sunt personajele secundare din basm? Ce puteţi spune desprerolullorindesfăşurareaacţiunii? Numiţipersonajelecereprezintăbineleşicelecereprezintărăul. Caredineleprevalează? Identificaţiînbasm: personajelecuînsuşirisupranaturale; b)animaleleşipăsărilecareîlajutăpeeroulprincipal; c)obiectelefermecate.

III.

3.

4.

IV. Elemente reale şi fantastice

2. Povestiţi pe scurt întâmplarea prin care zgripţuroaică îşi demonstreazăcalităţilesupranaturale. În basm, personajele reprezintă modele morale opuse. De obicei, personajele basmelor nu au nume. Chiar dacă FătFrumos şi Ileana Cosânzeana au nume, nu sunt nici ei personaje individualizate, ci nişte eroi simbolici.

5. Rezumaţiînscrisbasmul Făt Frumos şi Ileana Cosânzeana.

Basmul este creaţia epică orală, de mare întindere, în care se povestesc întâmplări fantastice, săvârşite de personaje cu puteri supranaturale culminând cu triumful forţelor binelui asupra celor care reprezintă răul. Basmele auformuledeînceput (iniţiale), demijloc (mediane) şi de sfârşit (finale). Majoritatea basmelor începcu „a fost odată ca niciodată..”, formulă prin care se atrage atenţia cititorului asupra caracteruluiirealalacţiunii. Limba folosită în basme e simplă, aşa cum o vorbeşte poporul, creatorulacestorproducţiipopulare. Basmele au fost culese în colecţii de către mulţi folclorişti, îmbogăţind tezaurul creaţiei noastre literare. Cel mai cunoscut culegător de basme este Petre Ispirescu. Basmele populare au caracter anonim, oral şi colectiv.Alăturidebasmelepopulareexistă şibasmeculte,createdescriitori,dupămodelulcelorpopulare. Dintre creatorii de basme amintim pe Mihai Eminescu, Ion Creangă,IonSlavici,AlexandruOdobescuetc.

2. Caresuntcelemaiimportanteepisoadealebasmuluistudiat?

REŢINEŢI! Elementele reale sunt cele care există în realitate, în mod obiectiv, adevărat; ceea ce există, ce este real; realitatea. Elementele fantastice constituie întâmplări, fenomene create de imaginaţie, care nu există în realitate; ireal, imaginar. V. Caracteristici ale basmului popular 1. Recitiţiînceputulbasmului.Observaţiformulainiţială.

REŢINEŢI! EXPRIMAȚI VĂ PĂREREA! ÎMBOGĂȚIȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE!

27

3. Ceforţeseconfruntăînbasm? 4. Cumestefinalulbasmului:optimistsaupesimist?

b)

h)

c)

1. Numiţi plantele, păsările şi animalele care i au venit în ajutor lui Făt-Frumos în atingerea scopului său.

e)

Argumentaţi-vărăspunsul.

f)

1.

a)

2. Realizaţi o descriere a unui personaj pozitiv care v-a impresionat cel mai mult şi alta a unui personaj negativ.

4. Alcătuiţi câteva enunţuri, folosind expresiile: „nu zăbavă vreme…”, „a trecut cât a trecut”, „nici vie, nici moartă”.

5. Citiţi şi alte basme populare şi discutaţi-le în colectiv, scoţând în evidenţă temele şi ideile principale.

d)

g)

28 Citiţiintegralbasmulşiredaţiconţinutullui. Realizaţiunplandeideialacestuibasmşiînscrieţi lîncaiete. Caracterizaţi personajul principal al basmului şi distingeţi trăsăturiledebazăaleacestuia. Care este tema şi ideea principală a basmului Făt Frumos şi Ileana Cosânzeana? Dececredeţicăeroulprincipalesteajutatdealtepersonajecu trăsăturideosebitedecaracter? Cev aimpresionatcelmaimultînurmalecturiiacestuibasm? Cumvisepareîngenerallumeabasmelor? Prin ce se deosebeşte basmul de alte opere literare pe care le aţicitit? De ce credeţi că binele învinge întotdeauna răul?

3. Recitiţi un fragment din basm şi încercaţi să-l reproduceţi printr-un desen.

1. Indicați câte un adjectiv care să se asocieze cu substantivele din titlul poveștii de mai jos.

29 ION CREANGĂ (1837 – 1889)

2. Citiți primul alineat din povestea dată și spuneți ce este comun între opera precedentă și cea propusă pentru lectură.

3. Identificați din alineatul citit cuvintele necunoscute și încearcați să le explicați cu ajutorul DEX-ului.

„Creangă este o expresie monumentală a naturii umane în ipostaza ei istorică ce se numeşte poporul român sau, mai simplu, este poporul român însuşi surprins într un moment de genială expansiune…” GeorgeCălinescu Ion Creangă s a născut la 1 martie 1837însatulHumuleşti,judeţulNeamţ în familia lui Ştefan a Petrei Ciubotaru şi a Smarandei Creangă. Este un mare scriitor clasic român ale cărui principalecaracteristicisuntgustulpovestirii,umorulşifarmecul limbii. În opera sa faptele reale capătă deseori dimensiuni fabuloase, iar cele fantastice sunt aduse la proporţiile unor întâmplărireale.

ACTIVITATE DE PRE-LECTURĂ

Cea mai importantă operă a sa este romanul autobiografic Amintiri din copilărie, în care scriitorul prezintă cea mai fericită perioadă din viaţa fiecărui om – copilăria. A mai scris poveşti, povestirişipoezii,dintrecareamintim: Soacra cu trei nurori, Fata babei şi fata moşneagului, Capra cu trei iezi, Dănilă Prepeleac, Povestea porcului, Punguţa cu doi ban, Moş Ion Roată şi Unirea etc. Întreaga operă a lui Ion Creangă reprezintă sufletul poporului romândeaceeacreaţiasaestecitităşirecitităatâtdecopiii,câtşi deceiadulţi.

2. ÎncesecolatrăitIonCreangă?Câțianiautrecutdelaapariția lucrărilorpecarenile alăsatacestscriitor?

Fata moșneagului însă erafrumoasă,harnică,ascultătoareși bună la inimă. Dumnezeu o împodobise cu toate darurile cele bune și frumoase. Dar această fată bunăerahoropsitășidesoraceadescoarță,șidemamaceavitregă; norocdelaDumnezeucăeraofatărobaceșirăbdătoare;căcialtfel arfifostvaiș-amardepieleaei. Scenă din filmul „Fata babei și fata moșneagului”

1. Localizați pe o hartă satul și județul unde s-a născut Ion Creangă.

FATA BABEI ȘI FATA MOȘNEAGULUI Erau odată un moșneag și-o babă; șimoșneagulaveaofată,șibabaiaro fată. Fata babei era slută, leneșă, țâfnoasășirealainimă;dar,pentrucă erafatamamei,sealintacums alintă cioara n laț, lăsând tot greul pe fata moșneagului.

ȘTIAŢI CĂ?

4. Cepoveștivăspuneamamaîncopilărie?Poatevăamintițiși vreunadeIonCreangă?

ACTIVITATE INTERDISCIPLINARĂ

3. Planificați un traseu imaginar cu trenul, pentru a ajunge în satul de baștină a lui Creangă, pornind din localitatea în care trăiești.

30 IonCreangăafostunuldintreceimaiimportanțiscriitoriclasici românidinsecolulalXIX-lea. Els-anăscutînsatulHumulești,județulNeamț,România. Operele lui reprezentative sunt Poveștile și romanul Amintiri din copilărie. Și aiubitnespusdemultsatulnatalșioameniidinsat,naturași jocurilecopilăriei. AfostbunprietencupoetulMihaiEminescu.

Fata moșneagului la deal, fata moșneagului la vale; ea după gătejeprinpădure,eacutăbuiețulînspatelamoară,ea,însfârșit, în toate părțile după treabă. Cât era ziulica de mare, nu și mai strângea picioarele; dintr-o parte venea și-n alta se ducea. Ș-apoi babașicuodoruldefiică satotcârtitoareșinemulțumitoareerau. Pentrubabă,fatamoșneaguluierapiatrădemoarăîncasă;iarfata ei,busuiocdepuslaicoane. Când se duceau amândouă fetele în sat la șezătoare seara, fata moșneagului nu se încurca,citorcea câte unciur plinde fuse;iar fatababeiîndrugașieacumarececâte-unfus;ș-apoi,cândveneau amândouă fetele acasă noaptea târziu,fata babeisărea iute peste pârlazșiziceafeteimoșneaguluisă ideaciurulcufusele,casă lție pânăvasărișiea.Atuncifatababei,vicleanăcumera,luaciurulși fugaîncasălababășilamoșneag,spunândcăeaatorsacelefuse. În zadar fata moșneagului spunea în urmă că acela este lucrul mâinilor sale; căci îndată o apucau de obraz baba și cu fiică-sa și trebuianumaidecâtsărămâiepe-alor. Când veneau duminica și sărbătorile, fatababeieraîmpopoțatășinetezităpe cap, de parc o linseseră vițeii. Nu era joc,nu era clacă însat la care să nuse ducă fata babei, iar fata moșneagului eraoprităcuasprimedelatoateaceste. Ș-apoi, când venea moșneagul de pe unde era dus, gura babei umbla cum umblă melița; că fata lui nu ascultă, că iușernică,că ileneșă,că isoirău... că ilaie,că ibălaie;șicăs oalungedelacasă;s otrimitălaslujbă unde știe, că nu i de chip s o mai ție; pentru că poate să înnărăveascășipefataei.

Moșneagul,fiindungură cască,saucumîțivreasă iziceți,seuita încoarneleei,șice-ispuneaeasfântera.Dininimă,bietulmoșneag poate c-ar fimaiziscâte ceva;dar acum apucase a cânta găina la casalui,șicucoșulnumaiaveaniciotrecere;ș apoi,iasă lfipus păcatul să se întreacă cu dedeochiul; căci baba și cu fiică-sa îl umpleadebogdaproste.

Într unadinzile,moșneagul,fiindfoarteamărâtdecâte ispunea Scenă din filmul „Fata babei și fata moșneagului”

31

Atunci fetei i se făcu milă și, luând cățelușa, o spălă și o griji foartebine.Numerseeatocmaimult,șinumaiiacacevedeunpăr frumosșiînflorit,darplindeomiziîntoatepărțile.Părul,cumvede pefată,zice: – Fatăfrumoasășiharnică,grijește-mășicurăță-mădeomizi,că ți-oiprindeșieubinevreodată! Fata, harnică cum era, curăță părul de uscături și de omizi cu mare îngrijire și apoi se tot duce înainte să și caute stăpân. Și, mergând ea mai departe, numai iaca ce vede o fântână mâlită și părăsită.Fântânaatuncizice: Fată frumoasă și harnică, îngrijește mă, că ți oi prinde și eu bineFatavreodată!rânește fântâna și-o grijește foarte bine; apoi o lasă și-și cautădedrum.Și,totmergândmaideparte,numaiiacacedăde-un cuptor nelipit și mai mai să se risipească. Cuptorul, cum vede pe fată,zice:Fată frumoasă și harnică, lipește mă și grijește mă, că poate ți oiprindeșieubinevreodată!

32 baba,chemăfatași-izise: Dragatatei,iacace mitotspune mă ta detine: căn oasculți, căeștireadegurășiînnărăvitășicănuestedechipsămaistaila casamea;de-aceeadu-teșituîncotrote-aîndreptaDumnezeu,ca sănusemaifacăatâtagâlceavălacasaasta,dinpricinata.Darte sfătuiesc,cauntatăce-țisunt,că,orișiundete-iduce,săfiisupusă, blajinășiharnică;căcilacasameatotaidus-ocumaidus-o:c-amai fost și mila părintească la mijloc! dar prin străini, Dumnezeu știe pestecesoidesămânțădeoameniîida;șinuți orputearăbdacâte ți-amrăbdatnoi. Atuncibiatafată,văzândcăbabașicufiică savoiescs oalunge, sărutămânatată săuși,culacrimiînochi,porneșteîntoatălumea, depărtându-se de casa părintească fără nici o nădejde de întoarcere! Șimerseeacâtmersepe-undrum,pânăce,dinîntâmplare,îiieși înainteocățelușă,bolnavăcavaidecapuleișislabăde-inumărai coastele;șicumvăzupefată,îizise: Fatăfrumoasășiharnică,fie țimilădemineșimăgrijește,că ți oiprindeșieubinevreodată!

– Sărmanăfată!zisebătrâna.CuadevăratnumaiDumnezeute-a îndreptat la mine și te-a scăpat de primejdii. Eu sunt Sfânta Duminică.Slujeștelamineastăzișifiiîncredințatăcămâinen aisă ieșicumâinilegoaledelacasamea. Bine, măicuță, dar nu știu ce trebi am să fac. Ia, să mi lai copilașii,caredormacum,șisă ihrănești;apoisă mifacibucate;și, când m oi întoarce eu de la biserică, să le găsesc nici reci, nici fierbinți,cicumîsmaibunedemâncat. Și, cum zice, bătrâna pornește la biserică, iară fata suflecă mânecileșis apucădetreabă.Întâiși ntâifacelăutoare,apoi iese afarășiîncepeastriga: Copii,copii,copii!Venițilamamasăvălăie!Șicândseuităfata, cesăvadă?Ogradaseumpluseșipădureafojgăiade omulțimede

Fata,careștiacădefăcuttreabănumaicadecoadanimănui,își suflecămânecile,călcălutșilipicuptorul,îlhumuiși lgriji,de țiera maimaredragulsă lprivești!Apoiîșispălăfrumușelmâiniledelut șiporniiarășiladrum. Șimergândeaacumșizișinoapte,nuștiucefăcu,căserătăci; cu toate aceste, nu-și pierdu nădejdea în Dumnezeu, ci merse tot înainte până ce, într una din zile, dis-dimineață, trecând printr un codru întunecos,dăde opoiană foarte frumoasă, și în poiană vede o căsuță umbrită de niște lozii pletoase; și când s-apropie de acea casă, numaiiacaobabăîntâmpinăpefatăcublândețeși izice:

Da'cecauțiprinacestelocuri,copilă,șicineești?Cinesăfiu, mătușă? Ia, o fată săracă, fără mamă și fără tată, pot zice; numai Cel de sus știe câte am tras de când mama care m a făcut a pus mâinilepepiept!Stăpâncautși,necunoscândpenimeșiumblând din loc în loc, m-am rătăcit. Dumnezeu însă m-a povățuit de-am nimeritlacasad-taleșiterogsă-midaisălășluire.

33

34 balaurișidetotsoiuldejivinemicișimari!Însă,tareîncredințăși cunădejdealaDumnezeu,fatanusesperie;cileiapecâteunașile lă și le îngrijește cât nu se poate mai bine. Apoi s apucă de făcut bucate, și când a venit Sfânta Duminică de la biserică și a văzut copiii lăuți frumos și toate trebile bine făcute, s a umplut de bucurie;șidupă ce-a șezut la masă,a zisfeteisă se suie înpodși să-șialeagăde-acolooladă,care-avreaea,șisăși-oiacasimbrie; dar să n-o deschidă pân-acasă, la tată-său. Fata se suie în pod și vede acolo o mulțime de lăzi: unele mai vechi și mai urâte, altele mainoișimaifrumoase.Ea,însă,nefiindlacomă,ș-alegepeceamai veche șimaiurâtă dintre toate.Șicândse dă cu dânsa jos, Sfânta Duminică cam încrețește din sprâncene, dar n are încotro. Ci binecuvânteazăpefată,careîșiialadaînspateșiseîntoarnăspre casapărinteascăcubucurie,totpedrumulpeundevenise.Când,pe drum,iacacuptorulgrijitdedânsaeraplindeplăcinte crescuteși rumenite... Și mănâncă fata la plăcinte, și mănâncă, hăt bine; apoi își mai ia câteva ladrumșipornește. Când, mai încolo, numai iaca fântâna grijită de dânsaeraplinăpână-ngură cu apă limpede cum îi lacrima,dulceșirececumîi gheața. Și pe colacul fântânii erau două pahare de argint, cu care a băut la apăpânăs arăcorit.Apoialuatpaharelecusineșiapornitînainte. Șimergândmaideparte,iacapărulgrijitdedânsaeraîncărcatde pere,galbenecaceara,decoapteceerau,șidulcicamierea.Părul, văzândpefată,și-a plecat crengile-njos;șiea a mâncat la pere și și-aluatladrumcâtei-autrebuit.

De acolomergândmaideparte,iacaseîntâlneșteșicucățelușa, care acum era voinică și frumoasă, iară la gât purta o salbă de galbenipe care a dat ofetei,ca mulțumită pentru că a căutat o la boală.Șideaici,fata,totmergândînainte,aajunsacasălatată său.

SfinteiDuminicicumi alăutfatamoșneaguluidebine,eai aopărit pe toți, de țipau și fugeau nebuni de usturime și de durere. Apoi bucatelele-afăcutafumate,arseșisleite,denumaierachipsăle poată lua cineva în gură... și când a venit Sfânta Duminică de la biserică,și-apusmâinile-ncapdeceeace-agăsitacasă.DarSfânta Duminică, blândă și îngăduitoare, n a vrut să și puie mintea c o sturlubaticășic oleneșădefatăcaaceasta;cii aspussăsesuieîn

35 Moșneagul,cândavăzut-o,is-auumplutochiidelacrimișiinima debucurie.Fataatunciscoatesalbașipahareleceledeargintșile dă tătâne său; apoi deschizând lada împreună, nenumărate herghelii de cai, cirezi de vite și turme de oi ies din ea, încât moșneagul pe loc a întinerit, văzând atâtea bogății! Iară baba a rămas opărită și nu știa ce să facă de ciudă. Fata babeiatunciși aluatinima n dințișia Las',zis: mamă, că nu i prădatălumeadebogății;mă ducsă-țiaduceușimaimulte. Și cum zice, pornește cu ciudă, trăsnind și plesnind. Merge șiea cât merge,tot pe acestdrum,peundefusesefatamoșneagului;seîntâlneșteșieacu cățelușaceaslabășibolnavă;dășieadepărulcelticsitdeomide, defântânaceamâlitășiseacășipărăsită,decuptorulcelnelipitși aproape să se risipească; dar cândo roagă și cățelușa, și părul, și fântâna,șicuptorulcasăîngrijeascădedânsele,ealerăspundeacu ciudăbătaiedejoc: – Da' cum nu!? că nu mi-oi feșteli eu mânuțele tătucuței și a mămucuței!Multeslugiațiavutcamine?

Atunci,cutoatele,știindcămaiușorarputeacăpătacinevalapte delaovacăstearpădecâtsăteîndatoreascăofatăalintatășileneșă, aulăsat osă șiurmezedrumulînpaceșin aumaicerutdeladânsa niciunajutor.Șimergândeatotînainte,aajunsapoișiealaSfânta Duminică; dar și aici s a purtat tot hursuz, cu obrăznicie și prostește. În loc să facă bucatele bune și potrivite șisă lăie copiii

36 pod, să-și aleagă de-acolo o ladă, care i-a plăcea, și să se ducă în plata lui Dumnezeu. Fata atunci s a suit și și a ales lada cea mai nouășimaifrumoasă;căciîiplăceasăiacâtdemultșice imaibun șimaifrumos,darsăfacăslujbăbunănu-iplăcea.Apoi,cumsedă jos din pod cu lada, nu se mai duce să și ia ziua bună și binecuvântare de la Sfânta Duminică, ci pornește ca de la o casă pustieșisetotduceînainte;și mergea de-i pârâiau călcâiele, defricăsănuserăzgândească Sfânta Duminică să pornească după dânsa, s o ajungă și să i ieielada. Și când ajunge la cuptor, frumoase plăcinte erau întrînsul!Darcânds-apropiesăia dintr-însele și să-și prindă pofta,foculo arde șinu poate lua. La fântână, așijderea: păhăruțele de argint, nu i vorbă, erau, și fântâna plină cu apă până ngură;darcândavrutfatasăpuiemânapepaharșisăiaapă, paharelepelocs aucufundat,apadinfântânăîntr oclipăasecat, șifata de sete s-a uscat! Când prin dreptul părului,nu-ivorbă,că parcăerabătutculopatadeperecăcipăruls-afăcutde-omiedeori mai înalt de cum era, de-i ajunsese crengile în nouri! Și-atunci... scobește-te, fata babei, în dinți! Mergând mai înainte, cu cățelușa încăs-aîntâlnit;salbădegalbeniaveașiacumlagât;darcândavrut fata să i o ia, cățelușa a mușcat odei aruptdegetele șin alăsat osăpuiemânape dânsa. Își mușca fata acum degețelele mămucuței și ale tătucuței de ciudă și de rușine,darn-aveaceface.În sfârșit,cu mare cea ajunsși eaacasă,lamă-sa,darșiaici nu le a ticnit bogăția. Căci, deschizând lada, o mulțime

5. Selectaţi regionalismele din text şi arătaţi forma literară a acestorcuvinte.

5. Alcătuiţicâtevaenunţuricuexpresiile: „vai şi-amar de pielea ei”, „a fi gură cască”, „a şi lua inima în dinţi”.

2. Scrieţiformaliterarăacuvintelor: amu, iaca, vro, a griji.

EXPRIMAȚI-VĂ PĂREREA!

2. Alcătuiţicâtevaenunţuricuexpresiiledemaisus.

37 debalauriauieșitdintr-însașipelocaumâncatpebabă,cufatăcu tot,deparcăn aumaifostpelumeaasta,șiapois aufăcutbalaurii nevăzuțiculadăcutot. Iar moșneagul a rămas liniștit din partea babei și avea nenumărate bogății: el a măritat pe fiică sa după un om bun și harnic. Cucoșii cântau acum pe stâlpii porților, în prag și în toate părțile;iargăinilenumaicântaucucoșeștelacasamoșneagului,să mai facă a rău; c-apoi atunci nici zile multe nu mai aveau. Numai atâta,că moșneagul a rămas pleșuv șispetitde mult ce l netezise baba pe cap și de cercat în spatele lui cu cociorva, dacă-i copt mălaiul.

4. Găsiţi în text cuvintele care o caracterizează pe fata moşneagului.

1. Explicaţi cum s-au format următoarele cuvinte: nemulţumitoare, ascultătoare, desdimineaţă, cucoşeşte, căţeluşa, binecuvântare.

1. Arătaţicesensauurmătoareleconstrucţiişiexpresiidintext: „a fi busuioc de pus la icoane”, „ a şi sufleca mâinile”, „a nu avea zile multe”, „ a se uita în coarne”.

3. Explicaţi următoarele expresii din text: „Dintr-o parte venea şi-n alta se ducea”, „găinile nu mai cântau cucoşeşte”, „piatră de moară la casă”.

Cevăsugereazăacestecuvinte?

4. Careestesensulcuvântului a îndruga întext?

3. Indicaţi sinonimele următoarelor cuvinte din text: tăbuieţ, liniştit, bogăţii, lozie, a la.

FOLOSIȚIȚI

4. Recitiţipasajelecarev auimpresionatcelmaimult.Dece?

EXPRIMAȚI-VĂ PĂREREA! VĂ CUNOȘTINȚELE!

2. De ce credeţi că personajele din poveste nu au nume? Argumentaţi vărăspunsul.

38

5. Selectaţi cuvintele prin care autorul sugerează desfăşurarea acţiunii.

1. Ce personaje participă la acţiune şi care sunt relaţiile dintre acestea?Ilustraţiacesterelaţiiprintr oschemă.

1. Citiţi integral textul şi împărţiţi l în secvenţe, scoţând în evidenţăideileprincipale.

3. Cepărereaveţidesprefatababei?

4. Care dintre personajele poveştii v-au impresionat cel mai mult?Dece? 5. Încercaţisăefectuaţiunportretimaginaralbabei.

3. Povestiţi pe scurt întâmplările, urmărind cum se trece de la situaţiainiţialălaceafinală.

4. Cumsuntdescriseceledouăfete?Înscrieţiîncaietecuvintele carelecaracterizează.

DESCOPERIŢI SINGURI!

5. Încercaţisărealizaţiunportretalmoşneagului.

1. De ce fata moşneagului se hotărăşte să părăsească casa părintească?Credeţicăaprocedatcorect?

2. Selectaţipasajelecaresereferălacomportamentulşifaptele feteimoşneagului.

6. Amintiţi vă şialte poveşti citite devoişifaceţio comparaţie întreeleşipovestealuiIonCreangă.

7. Prezentaţiprintr-undesendrumulparcursdeceledouăfete.

2. Povestea „Fata babei şi fata moşneagului” este o naraţiune? Argumentaţi vărăspunsul.

3. Caredintrepersonajeaparcelmaidesîntext?

REŢINEŢI!

2. Ceocaracterizeazăpefatababei?

3. Princesedeosebescacestedouăpersonaje? Descrierea în care se zugrăvesc, într-o anumită ordine, însuşirile fizice şi morale ale unei persoane, se numeşte portret. Portretul poatefi: ➢ fizic, încarepredominătrăsăturilefizice(înfăţişarea,portul, gesturile); ÎMBOGĂȚIȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE! REŢINEŢI!

Personajul secundar participă parţial la acţiune, având un rol maipuţinimportantîndesfăşurareaei. Pelângăpersonajele principale şi secundare,înopereleliterare mai întâlnim şi unele personaje episodice, a căror apariţie este legatădeosingurăîntâmplare,deunsingurepisod. 1. Caresunttrăsăturiledecaracteralefeteimoşneagului?Cum v oimaginaţivoi?

Profilul personajelor literare dinopereleepicesedesprindedin acţiunile povestite de scriitor, din portretele lor şi mai ales din faptele lor,dinlanţuldeîntâmplărilacareacesteaiauparte.

39

Personajele literare sunt principale şi secundare. Personajul principal estepersonajulcareparticipălaîntreagaacţiuneaoperei şiseaflăîncentrulei.

Oamenii, dar şi animalele, obiectele personificate, care apar în operele literare epice şi dramatice şi cu ajutorul cărora putemcunoaşteconţinutuldeideialacestoroperesenumesc personaje literare. Tema opereiliterare este pusă înlumină de un conţinut de idei determinat de idealul estetic pe care autorul îl serveşte. Acest conţinut de idei este întruchipat în personaje şi situaţii, care sunt elementedeformă.

3. Realizaţi portretul unei fiinţe dragi.

2. Analizaţi alte două personaje din poveste şi stabiliţi trăsăturile lor fizice şi morale.

Dintre figurile de stil amintim: epitetul, comparaţia, metafora, personificarea, hiperbola, metonimia, litota, sinecdoca. Personificarea este procedeul artistic prin care se atribuie însuşiri omeneşti (comportări, gânduri, sentimente) unor fiinţe necuvântătoare, unor lucruri, fenomene ale naturii şi chiar unor idei abstracte. Exemple: „Doar izvoarele suspină „Defetemarieluncaplină, Pecând codrul negru tace; S-apropie tiptil-tiptil Dorm şi florile-n grădină– Depesubfagi,depecolină…” VĂ CUNOȘTINȚELE!

ÎMBOGĂȚIȚI

1. Selectaţi şi înscrieţi în caiete trăsăturile fizice şi cele morale ale celor două fete. Care e deosebirea dintre ele?

REŢINEŢI!

REŢINEŢI!

Basmul cult (povestea cultă), ca şi cel popular, este o operă epică, în care se povestesc întâmplări fantastice ale unor eroi înzestraţi cu puteri supranaturale, care urmăresc realizarea binelui şi a adevărului. Fiecarebasmaretemăşiidee.

Ideea uneiopereartisticeesteatitudineapecareoiascriitorul faţădetemareflectată. Figurile de stil sunt procedee prin care se atribuie sensuri noi unorcuvintepentruasugeraimaginiartistice.

40 ➢ moral, în care sunt înfăţişate mai ales trăsături sufleteşti (calităţi,defecte,obiceiuri).

Tema uneiopereliterareesteunaspectdintrecelemaigenerale alerealităţii,surprinseartisticîntr-oanumităcreaţieliterară.

Dormi

5.

2.

6.

2.

1.

1.

1.

3.

5. Caresuntfiinţeleşiobiecteledintextcăroraautorulleatribuie însuşiriomeneşti?

3.

41 înpace”. Depesubfagi,depecolină…” (MihaiEminescu) (GeorgeCoşbuc) Identificaţi tema şi ideea poveştii „Fata babei şi fata moşneagului”. Demonstraţi că această operă este o poveste cultă. Selectaţi şi înscrieţi în caiete personificările din text. DESCOPERIŢI SINGURI! Împărţiţi textul în pasaje şi scoateţi în evidenţă ideile principale. Selectaţişiînscrieţiîncaietepersonajeleprincipaleşicele secundareşiapreciaţi-le. CareesteatitudineaSfinteiDuminicifaţădeceledouăfete? Careesteatitudineababeifaţădefatamoşneagului?Dece? Caredintrepersonajerezumăînvăţăturapoveştii? Rezumaţitextul,scoatețiînevidenţăsemnificaţiatitlului. Caresuntpersonajeledinpovesteşicumseprezintăele? Identificaţi în text formulele specifice basmului: iniţială, medianăşifinală. Înscrieţi în caiete personajele reale şi cele cu însuşiri supranaturale.

4.

2.

3.

2. Efectuaţiînscrisportreteleeroilorîndrăgiţidintext. Desenaţidrumulparcursdeceledouăfete.

3.

4. Care este deosebirea dintre povestea lui Ion Creangă şi basmul„Făt Frumos şi Ileana Cosânzeana”?

6. Găsiţiîntextfragmentelecaredemonstreazăcăbineleînvinge răul. 1. Citiţiintegraltextulşialcătuiţiplanuldeidei.

5. CitiţişialtepoveştidincreaţialuiIonCreangăşidiscutaţi le încadrulorelordecurs. Realizaţi o compunere pe tema „Bine faci, bine găseşti”, pornind de la începutulProverbuldat.ne spune că mereu trebuie să fim ajutătorişichiar dacă alţii nu îţi vor aprecia gestul.

42 4. Selectaţi cuvintele necunoscute şi explicaţi-le cu ajutorul dicţionarului.

Atunci când facem un lucru bun, suntem mândri de noi, că suntem loiali şi generoşi. De cele mai multe ori binele a fost făcutşis arăsplătittotcubine.Dacăveifacebine,bineveiprimi. Dardacărăutuveifacelafelţisevaîntâmpla.

ALEKSANDR SERGHEEVICI PUŞKIN (1799 – 1837) „Puşkin este un fenomen extraordinar şi, poate, o manifestare unică a sufletului rus. ” Nicolae Gogol Aleksandr Sergheevici Puşkin, poet, dramaturg şi prozator rus, s a născut la Moscovala26mai1799.Esteunuldintrecei mai remarcabili scriitori ruşi care a cunoscut o înaltă apreciere atât în cultura naţională,câtşiceauniversală.Printrecele mai remarcabile opere ale marelui Puşkin un loc deosebit îl ocupă şi literatura pentru copii, în care autorul descriecumultămăiestrietradiţiişiobiceiurialepoporuluirus,dar

3.

4.Ceștițivoidespreaceastăperioadă? EXPRIMAȚI-VĂ PĂREREA! ȘTIAŢI CĂ?

A.S.Pușkinesteunuldintreceimaimaripoețiromanticiailumii carereprezintăculturașiliteraturapoporuluirus. OpereleluiPușkinaufosttraduseînpractictoatelimbilelumii. PușkinatrăitoperioadăînorașulChișinău–capitaladeastăzia republiciiMoldova,undeafăcutcunoștințăcuuniiscriitoriromâni (ex.CostacheNegruzzi). ACTIVITATE INTERDISCIPLINARĂ

2. Citiți,îngând,primastrofădinbasmuldemaijos.Cândșiînce locesteplasatăacțiunea?

3. Care sunt îndeletnicirile celor doi bătrâni? Ce știți despre acesteîndeletniciri?

OperelecareîlprezintăpeAleksandrPuşkcincapecelmaimare scriitor rus sunt romanul în versuri”Evghenii Oneghin” şi drama istorică „Boris Godunov”. Puşkinesteconsideratfondatorulliteraturiirusemoderne ACTIVITATE DE PRE-LECTURĂ

43 prezintăşivaloriuniversale.Printreacesteapotfinumite: „Ruslan şi Ludmila”, „Povestea cocoşelului de aur, „Domniţa moartă şi cei şapte voinici”, „Povestea pescarului şi a peştişorului de aur”, „Povestea popii şi a slugii sale Tândală” etc.

1. Asociați cuvântul aur cu alte patru cuvinte pe care să le construieștipotrivit.Cesensurilexicalepoateaveacuvântul aur?

1.Facețioexcursieimaginară(virtuală)laPeterburg orașulpe carel aiubitatâtdemultPușkin. 2.Cecunoaștețivoidesprepescuit? Careesteperioadaîncareatrăitșiaactivatpoetulrus?

Tamanvreotreizecitreideaniînşir Bătrânulcunăvodulpescuia Iarbabatottorcea,torcea.

Odată,aruncândnăvodu-nmare, Elscoasenumaiprundşiglod. Şi-laruncăînmareînc-odată–Şinumaiierburiscoasedinnăvod. Dar,aruncândnăvodu atreioară, L ascosdinfundc unsingurpeştişor, Unpeştişorciudat,cusolzideaur, Carevorbeaasemeniunuiom... Şipeştişorulastfels-arugat: Dă midrumu nmare,bunulepescar, Şi-ţivoiplăti,săştii,împărăteşte, Îndeplinindoricedorinţăata. Bătrânuls auimitșisperiat: Detreizecideanielpescuiește, Darn-avăzutunpeștecevorbește; Șii adatdrumulpeșteluiîndată, Spunându-idrăgăstosșicublândețe:

Autrăitcândvaunmoşneagşi obabă

44 POVESTEA PESCARULUI ȘI A PEȘTIȘORULUI DE AUR

Aproapedemareaalbastră; Eiautrăitacolo ntr ococioabă

Euaziamprinsunpeştişorciudat, Unpeştişorcumnuprinzitotdeauna, Unpeştişordeaur,cegrăia Întocmaicaşinoi,şiseruga

Gogomanşiprostănacbătrân, N-aipututsă-icerişituceva? N-aipututsă-iceri,mări,ocovată?!

45 Nu-mitrebuierăsplatădelatine, Afundu teînmareataalbastră

Să-idaudrumu-nmarealuialbastră.

Șibabaa-nceputa-locărî: –

S adusatuncipescaruliaracolo Șiavăzutcă imareatulburată, Dara nceputsăchemepeștișorul Șipeștișorulavenitîndată: Ce-ţitrebuie,bătrânule,haispune? Șipeștișoruli-arăspunscuplecăciune: –Aimilă,preamăritepeştişor! Ştii,babameaîmifacezilefripte, Denu migăsesclabătrâneţetihnă: Îitrebuie,totspune,ocovată, C anoastrăede acudemultstricată. Șipeștișoruli arăspunsîndată: N aigrijă,mergicuDumnezeuacasă, Voiveţiavea,săştii,covatănouă.

S-aîntorsmoşneagullabătrânalui Și-ntr-adevăraveacovatănouă. Darbabaa-nceputa-locărî:

Şi-aşa-llăsaiînmarealuialbastră.

Şizbenguieştecâtdoreştiînea. Cânds-aîntorsbătrânulîncocioabă, I apovestitbătrâneiluiminunea: –

Răsplatăscumpăadoritsă midea, Dareun amîndrăznitsă icerrăsplată

Anoastră,ştiidoarbine,că istricată.

46

Gogomanşiprostănacbătrân, Aicerut,caprostul,ocovată!

Crezicăneaducemultfolos? Întoarce-te,smintitule,lamare Șicerepeștișoruluideaur Să-țidăruiascălângămalocasă. S-adusatuncipescaruliaracolo Șiavăzutcă-imareatulburată, Dara nceputsăchemepeștișorul Șipeștișorulavenitîndată: Ce ţitrebuie,bătrânule,haispune? Șipeștișoruli-arăspunscuplecăciune: Aimilă,preamăritepeştişor! Ştii,babameaîmifacezilefripte, Denu-migăsesclabătrâneţetihnă. Vreaocasăbabameahapsână... Șipeștișoruli arăspunsîndată: N-aigrijă,mergicuDumnezeuacasă, Așavafi:voivețiaveaocasă. S a ntorsbătrânullacocioabasa, Darniciourmăn arămasdinea: Înfașă-istăocasăluminoasă, Cuunhogeagdecărămidăalbă

Întoarce-te,

Și

Sicezăreșteuncastelbogat! Iarbabastămândrăînpridvor Într-oscurteicăde-aurlucitor, Pecatcuoscufieorbitoare, Lagâtîistrălucescmărgăritare, Pedegete inele,nestemate, Șiciuboțeleroșiipepicioare. Înjuruleistauslugileînrând, Iarealebatefărăniciovină.

47 Și-opoartădinnuieledestejar. Stăbabarezematădefereastră locărăștepebătrândinnou: Ascultă,gogomanfărăpereche! Aicerutcaprostulocăsuță... smintitule,spremare Șispune-ipeștișoruluideaur Cănumaivreau,auzi,săfiuțărancă, Civreausăfiulacasameacurteancă.

Atuncimoșneagu-ispunebabeisale: –Bunăziua,preacinstităfață! Gândesccăești,cucoană,mulțămită?

Și

S adusatuncipescaruliaracolo Șiavăzutcă imareatulburată, Dara nceputsăchemepeștișorul Șipeștișorulavenitîndată: Ce-ţitrebuie,bătrânule,haispune? peștișoruli-arăspunscuplecăciune: –Aimilă,preamăritepeştişor! Ştii,babameaîmifacezilefripte, Denu-migăsesclabătrâneţetihnă: Eanumaivreasăfie acuțărancă, Civreasăfienobilăcurteancă... peștișoruli arăspunsîndată: N aigrijă...mergicuDumnezeuacasă. S-a-ntorsmoșneagulbătrânalui.

Și

Dareal-aocărâtca-ntotdeauna

Culimbatașivorbataspurcată Vafiderâsîmpărățiatoată!

Atrecutosăptămână.Încăuna. iarășil atrimislapeștișor: Îndreaptă-te,moșneagule,spremare Șispune ipeștișoruluideaur Cănumaivreaude-acusăfiucrăiasă, Civreau,auzisăfiuîmpărăteasă!

Și

S-adusatuncipescaruliaracolo Șiavăzutcă imareatulburată, Dara nceputsăchemepeștișorul Șipeștișorulavenitîndată: Ce ţitrebuie,bătrânule,haispune? Șipeștișoruli-arăspunscuplecăciune: –Aimilă,preamăritepeştişor! Știi,babaiarmănecăjește: Eanumaivreacurteancăsămaifie, Civreasăfiecică,împărăteasă. Șipeștișoruli arăspunsîndată: N aigrijă...mergicuDumnezeuacasă; Eibine,las’ c afiîmpărăteasă... S a ntorsmoșneagulbătrânalui. Şi nfaţaluistacolounpalat, Iarînpalat–bătrânalui,lamasă, Eraîntr-adevărîmpărăteasă... Curteniitoarnăvinîntru-npocal, emasăstaucolaciîmpărăteşti,

Cumîndrăzneștisănuitesupui

Uneicurtence–cumoaltănu-i? Săștii,denuteducidebunăvoie, Aisăteduciatunceadenevoie!

48 Șil-atrimissă-șifacăslujbă-ngrajd...

Bătrânuls-a-ngrozitșis-arugat: Ce icutine,babă,aicăpiat?

Bătrânas a ncruntatșimânioasă, L-aprinsatunceapeobraz: –

Curteniiausăritîndatătoți Șipebătrânl-auîmbrâncitpescări, Iarstrăjile,carepăzeaulauși, S-aunăpustitculăncilelael... Mulțimeasetotprăpădeaderâs: Aşaţisecuvine,prostbătrân, Aceastaîţivafide nvăţătură! Nutebăgaundenu ţifierbeoala!

Atrecutosăptămână...Poatedouă... Șibabatotmaimultacăpiat: Trimiseslugisă lchemepebătrân. Șiiatăstăbătrânu-nfațaei: Întoarce te,bătrânule,lamare Şispune-ipeştişoruluideaur Cănumaivreausăfiuîmpărăteasă.

Bătrânulla-nceputs-asperiat Şi-nfaţaeismerit,a-ngenuncheat: Bunăziua,falnicăstăpână!

Acuţi-eoare inimaîmpăcată?

49

Bătrânanicimăcarnul aprivit Nuvreausă lvădînfaţă!

Iarpazniciistaudrepţiînfaţaei Cusuliţeşitopoare nmâini.

S-adusatuncimoșneaguliaracolo Șiavăzutcămarea-ifurioasă:

Cesăfaccublestematababă?

50 Civreausăfiuamărilorcrăiasă, Săstăpânescîntinseleoceane, Iarpeştişorulînsăsăpoftească Săsteaînslujbamea,sămăpăzească! Șibătrânulblândșibunlafire, N acutezatsă isteacu mpotrivire...

Ea numaivreasăfie-mpărăteasă, Civreasăfie-amărilorcrăiasă, Stăpânăpeste-ntinseleoceane, Undechiartu nadâncurisă islujeşti, Săfiiînslujbaei, s ostrăjuieşti.

Darpeștișoruln-arăspunsnimic. Aplecatcucoada-napă

Furtunavâjâiafără ncetare, Sălbatică,nebună,mânioasă. Și aînceputsăchemepeștișorul, Iarpeștișorulavenitde ndată: Ce ţitrebuie,bătrânule,haispune? Șipescaruli arăspunscuplecăciune: –Aimilă,preamăritepeştişor!

51 Și-adispărutînmarealuiadâncă. Zădarnicaşteptaseelrăspunsul... Şidupă olungăaşteptare Moşneagulseîntoarselabătrână. Privi:înfaţaluistăteacocioaba, Bătrânastaînpragîngândurată Şi-nfaţaei–covatasfărâmată... (Traducere de Liviu Deleanu) 1. Găsiți elementele comune între basmul popular și basmul cult bazându văpeoperele studiate. 2.Ceestecomunșiprincesedeosebeștebasmulîn prozășicelîn 3.versuri?Explicațiversurile: • „Bătrâna sta în prag îngândurată Şi-n faţa ei – covata sfărâmată...” • „Și baba tot mai mult a căpiat...” 4. Identificațitemașiideeabasmului. 5. Unde are loc acțiunea? Găsiți în text fragmentul prin care veți argumentarăspunsul. 6.Numițipersonajelebasmului. 7.Dezvoltațiideileversurilordinultimastrofă: • Dar peștișorul n-a răspuns nimic. A plecat cu coada-n apă Și-a dispărut în marea lui adâncă... 1. Alcătuiți trei enunțuri în care să caracterizați personajele basmului,folosindcâtmaimulteadjective. 2. Alcătuițifamilialexicalăacuvântului mare. 3. Selectațidintextregionalismeleșiarhaismele. 4. Găsițiantonimepentrucuvintele furioasă, bătrână, lungă. 5. Selectațidintextexpresiilefrazeologice.Explicațisensullor. 6. Identificațiîntextimaginilevizuale.Prince cuvintesuntredate

52 ele?Înscrieți-leîncaiete. 7. Stabiliți pentru fiecare imagine un titlu. Argumentați cu fragmentedintext. DESCOPERIŢI SINGURI! 1. Găsițiîntexttablouldelaînceputulpoveștii.Citițiînvoceacest fragment. 2. Ce cuvintesauexpresiiațimaiputeafolosivoipentrua ldescrie maiamănunțit? 3. Citițiversurilecareocaracterizeazăpebătrână. 4. Căutațicuvintelecareexprimăînsușiri. 5. În ce opere, cunoscute de voi, mai apar personaje cu aceleași trăsăturidecaractercașialebătrânei? 6. De ce peștișorul refuză să-i îndeplinească ultima poruncă a bătrânului? 7. Formulațioral,ideileprincipaledinultimulfragment. 8. Cumațifiprocedatvoi?Dece? 1. Ce irăspundeapeștișorulbătrânuluilarugămințilelui? 2. Dincecauzăpeștișorulnui-arăspunsultimadată? 3. Cum considerați atitudinea bătrânului față de peștișor? Argumentați-vărăspunsul. 4. Careeste comportamentulbătrâneifațădebătrân? 5. Cumațifiprocedatvoi? 6. Ce vers se repetă în fiecare strofă? De ce credeți că autorul a procedatașa? 7. Cepovețev aoferitlecturaacesteipovești? 1. Numiți operele cunoscute de voi scrise de A. S. Pușkin? 2. Alcătuiți planul simplu al basmului „Povestea pescarului și a peștișorului de aur” 3. Dacă ați fi voi autorul basmului, cum ați schimba acțiunea?

3. De ce autorul și-a întitulat povestea „Povestea pescarului și a peștișorului de aur”? Cumațiintitula-ovoi?

53

2. Memorizațiostrofă(laopțiuneavoastră).

Basmuloglindeşteviaţapoporului,năzuinţelesalespreolume maibună. Basmul cult (numit și poveste), este una dintre cele mai vechi specii ale literaturii orale și se deosebește de basmul (povestea) populară prin faptul, că este creat de un scriitor. Basmulcultpoatefiatâtînprozăcâtșiînversuri.

Basmul este o specie a epicii populare si culte, de obicei în proză, în care personajele sunt înzestrate cu puteri supranaturale, desfășoară întâmplări fantastice, în care forțele răului sunt învinse de acele ale binelui pentru a relata biruința adevărului și a dreptății.

ÎMBOGĂȚIȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE!

4. Cum ați fi procedat cu bătrâna? Argumentați vă răspunsul.

2. Deceautorulfacereferințelalumeaanimalelor?

REŢINEŢI! Dialogul este modul de expunere prin care se reproduce, în vorbire directă, conversația dintre două personaje. Dialogul este mijlocul prin care autorul face personajele să vorbească,dezvăluindu și,astfel,gândurile,acțiunileșiatitudinile fațădeunelepersoane,lucruri,acțiuni.

5. Observați în textul citit cum își schimba înfățișarea marea. Din ce cauză? Motivați-vă răspunsul. 1. Încercați să alcătuiți o mică poezie despre mare, despre viețuitoarele ei,folosindfiguriledestildejacunoscutedevoi.

1. Care sunt personajele principale ale acestui basm? Dar cele secundare?

54 NOTĂ: Există opere literare în care dialogul este mod de expunere predominant. Caracteristicile dialogului • personajeleseprezintăsingureprinceeacespunșimodullorde avorbi; • dialogulfacepovestireamaivieșimaisugestivă; • dialogul marchează diverse valori expresive: sentimente, atitudini,întreruperi,ezitărialepersonejelor; • dialogulesteșiosursăacomiculuiprincontrastuldintreceeace declarășiceeacegândeștepersonajulînrealitate. Exemple: a)– Da dincotro și unde Alergi tu așa iute? Bursucul întâlnind pe vulpe-au întrebat. Oh, dragă cumătre, am dat peste păcat... b) Îți mulțumesc că m ai ascultat. Pentru mine e important să învăț de la tine cât mai multe, așa că îțiMămulțumesc.bucurcă am avut acest dialog și că m ai ascultat. Îți sunt recunoscător pentru asta… 1. Găsiți, în text fragmentul, unde este redată convorbirea dintre două personaje. 2. Care sunt aceste personaje? 3. Cu cine mai conversează moșneagul? 4. Cum se numește convorbirea dintre două persoane? 5. Imaginați vă un dialog cu bătrâna. Înscrieți l în caiete. 6. Ce sfaturi i-ați putea propune bătrânei? 7. Găsiți în text un dialog sau mai multe. 8. Reproduceți dialogurile din basm, citindu le pe roluri. 9. Citiți expresiv tot basmul, scoțând în evidență cuvintele care se repetă. Ce semnificație au ele?

REŢINEŢI! Antiteza, este opoziția dintre două personaje, situații, idei sau fapte. Antiteza are la bază doi termeni aflaţi în relaţie de antonimie, adică cu sens opus. În operele literare antiteza se poate stabili între două situaţii, idei,sentimentesauportretecaresecontrazicprincaracteristicile lor,unelefiindpozitive,altelenegative. Exemplu:bun rău,frumos urât,cinstit necinstit,curajos laş, bogat sărac,fericire nefericire,bucurie întristareetc.

4. Găsițifiguriledestildinbasmdejacunoscutedevoi.

REPERE: •

b)

55

2. Încercațisă-lcitițiperoluri.

a)„...ea bogată, eu sărac, ea curtenită, eu izgonit şi dispreţuit, ea slabă,mică şi palidă, eu voinic, mare şi rumen...” (B. Delavrancea) „Vremea trece, vreme vine Toate-vechi și nouă toate; Ce e rău și ce e bine Tu te ntreabă și socoate...” (Mihai Eminescu) „Ea un înger, ce se roagă... un demon ce visează ...” (Mihai Eminescu) Încercați să scrieți un basm, începând cu cuvintele: A fost odată și nu se termină niciodată... Porninddelaimagineademaijos,redactaţiunbasm,respectând caracteristiciledefinitoriialeacesteispeciiliterare. formulareaunuititlupentrubasm;

6. Găsițiantitezaînexempleledate:

El

5. Găsițiîntextantiteza.Caresuntcuvintelecareoreprezintă?

1. Citițicuatențietextul.

3. Întitulațifiecarestrofă.Argumentațideceațiîntitulat-oașa?

c)

❖

56 • prezenţaacâteoformulăiniţialăşifinalăabasmului; • implicareapersonajelorrealeşifantastice; • redareauneicălătoriiapersonajuluiprincipal; • înlănţuireaevenimentelorverosimilecucelefabuloase; • elucidareatemeibasmului: binele învinge răul, cupedepsirea duşmanului; • aranjareatextuluiînpagină; • respectarealimiteidespaţiu; • corectitudineatextului. TESTE DE EVALUARE 1. Făt Frumoss anăscutdintr osămânţăde: a) grâu; b) mac; c) busuioc. 2. Fatamoşneaguluiesterăsplătităde: a) SfântaMaria; b) SfântaVineri; c) SfântaDuminică. 3. Povestea„Cenuşăreasa” conţine: a) elementereale; b) elementefantastice; c) elementerealeşifantastice.

Păcală). Și

reunite

1. Alcătuiți câteva enuțuri, folosind cuvintele pălcăleală, a păcăli, păcălitor.

57

REFLECTAȚI!Ș TIAŢI CĂ?

3.Cumînțelegitucuvântul umor? Păcală, erou al snoavelor populare românești, este cunoscut pentru umorul și istețimea sa, ascunse sub o mască de naivitate și simplitate. autoritățile sătești (popa, boierul, judecătorul) cu îndrăzneală și ironie usturătoare. În folclor, poznele lui Păcală sunt într un ciclu de snoave, care stă la baza prelucrărilor ulterioare ale lui Petre Dulfu (Isprăvile lui alți scriitori au scris despreel: Scenă din filmul „Păcală”

4. Povestea„Fata babei şi fata moşneagului”este: a) povestecultă; b) povestepopulară; c) povestirefantastică. 5. Basmuleste: a) ooperăîmproză; b) ooperăînversuri; c) ooperăînprozăsauînversuri. 6. Dialoguleste: a) unmoddeexpunere; b) ofigurădestil; c) ospecieliterară. DESPRE PĂCALĂ ACTIVITATE DE PRE-LECTURĂ

2.Identificăsinonimulcuvântului a păcăli.

Tratează

PROGRESAȚI

AcuauzisePăcalăăstacăîntr unlacdelamargineasatuluiîn carelocuiael,segăsesctreizmei.Şicesegândește:„Sămăducsă iaueulacul”.

58 Ion Creangă (Păcală), Ioan Slavici (Păcală în satul lui) etc. Fragmentul de mai jos este extras din snoava „Păcală”, de Ion Creangă.

Alcătuiți o compunere de 100 150 de cuvinte, pornind de la imagineademaisus.

Respectațietapeleacțiunii/momentelesubiectului.

TOT D-ALE LUI PĂCALĂ

–Cefaci, măiomule,aici? Amvenitsăiaulaculăsta,că mitrebuielaraţeacasă.

Zmeul maistăruie ce maistăruie,şidacă vede că zadarnică îi toatătruda,serepedeînfundulapeişispunetovarășilorsăi. Ăiasedomăiesccesedomăiesc,apoitrimitlaPăcalăpeunalt zmeu. Deceneiei,măiomule,lacul? –Îmitrebuielaraţe. Lasă-ni-l,că-ţidămunbutoicubani. Aşa?Vi llas;dasă miduceţişibutoiulacasă. Apois aduszmeulînlac,atăinitcutartorullorşi,dupăceau ieşitcâtetreidinapă,auumflatbutoiulînсârcăşis aupornitspre casaluiPăcală. Aumersce aumersşicânds auapropiatdecasă,l auîntrebat zmeii: Careecasata,omule? !

A făcut un braţ de ţăruşi, s a dus acolo şi a început să bată țărușiîmprejurullacului.Dacummuncea,ieseunzmeu din fund.

–

–

–

– Ia cară-te d-aci, creştine, că noi aici l-am pomenit de când lumea. Lasă ni l Darellucreazăînainte.

luiPăcalăbanii,pecarei aurcatînpod.Acuzmeii, cums-auvăzutiarînlac,şi-auluatseama: Mă!Da'proştimaifuserăm!Cumerasăialacul? Vorbaecă: Bat-o pustia de minte, Că n a fost mai dinainte! Da tot nu se lasă eip'aşa;şi, într o zi,cum sta Păcal la taifas cu copiii...hopînainte iunzmeu. Dă nebutoiulcubanii,căne aipăcălit! Zmeu (desen)

N ovedeţi?Aceeacareeînvelităcupieidezmeu. Şile-o arătă?Nu era învelităcu pieide zmeu,da cândle-a spus aşa, le-a mai băgat o raţă-n traistă. Pecândlearătacasa,Păcalăse repezi, înaintea zmeilor, la culcuşulluişizisecopiilor: Ascuţiţi,mătaică,cuţiteleşi bricegele şi zice| „Am mânca mereutotcarnedezmeu!”casă trântească zmeii butoiul jos şi să-l Aşaspargă.aufăcutcopiiiluiPăcalăşizmeii, când s-au apropiat şi au auzit vorbele astea,repede repedeauintratîncasă,autrântitbutoiulşiaurupt olaŞisănătoasa.iaurămas

59

DamaitrecepuţinăvremeşizmeuliarseînfăţişeazăluiPăcală: Măi băiete, hai să ne luăm la bătaie și careoînvinge,acelasă iabanii.Hai! Și au început. Zmeul sta în sala casei şi tot dă cu o pleașcă lungă; iar Păcală da de foc, din casă, cu facăleţul. Zmeul, când da, lovea de sus şi nu nimerea; iar Păcală cu facăleţul, da repede şi de zor, de a bătut măr penămetenieșii-afăcuttrupulnumaivânătăi. –Aoleu,m-amâncatfript!răcneştezmeulşiserepedeînlac. Mai trecu puţină vreme şi iar se pomeneşte Păcală cu un alt zmeu: Săneîntrecemdinfugă,măiomule,şicare ofimalharnic,al ăluiasărămâiebanii. Bine.Dacumineţi aigăsit,zmeule,săteieilaîntrecere? Dacucine? Ascultăici:amunfratemaimic,coleaîntufiş.Dacăl îiîntrece peel,săteieişicumine.

– Bine. Când aude aşa, iepurele că el era fratele mai mic al lui Păcală o ia la fugă, nene, fugă nebună spre culmiţa dealului; iar zmeuldupăel,de-isfârâiaupicioarele. Aşa,zmeule?zisePăcală,râzândsăseprăpădeascăcândvăzu că a dat inima din zmeu, fugind fără să poată prinde pe vătuiu

60 Mă, da adânc mai eşti! Cum ai socoti tu să-ţi dau eu bani îndărăt?Pune ţi,băiete,pofta ncui!Zmeul,n ascultăşiserepezisă iabutoiuldinpod. Daîncepurăcopiiisăascuţăbricegeleşisăstrigeiar: Ammâncat mereu tot carne de zmeu...ammâncat mereu tot carnedezmeu!... Şiatuncisesperienămeteniaşişerepedeînlac.

Şiaşas-acotorositşidezmeişiarămasşicubani.

1. Selectațidintextul cititcuvintele cu formă populară dintext și explicați le.

Acum să ne luămla luptă, măi omule. De te-oi copleşi îţi iau banii. Cuminevreisătelupţi? Dacucine? Poateţis-aurâtcuzile.Uite,euamcoloîndesișununchi,să teieicuelcăebătrân,şidacăl îibirui,săteieişicumine.

–Măibăiete!Sădămd-azvârlitaînsuscuastedouătinichelede aurşi...careozvârlimaisus,ălasăiabutoiul,cubanii. Bine,darmaiîntâiia ţiziuabunădelatinichele. Dece,măiomule? Nu vezi norii ăia de pe cer? Acolo sunt fraţii mei care cer tinichelesăînveleascăluna.Şimarenevoieau! Aşa?Păi,lasădar! Şiadatfugaînapătartorul.Apoiavenitcutovarăşiiîndărătşi s-au năpustit spre casa lui Păcală, ca să ia cu hapca butoiul cu banii.

–

Şiseducedezgândărăpeurs,şicândîncleşteazăpemoșMartin pezmeu,gata-gatasănu-imaitrebuiascănicipopă.Abiaascăpat, cuchiucuvai,şiatunci...hudubâşt...înlac. Maistăcemaistă,şiieseafarătartorullor:

Darauputut?...Căs-ausuitînpodulcaseiomuluiprinacoperiş, după ce mai întâi au tăiat şiţa că,vezi dumneata, copiii erau curaţila Dumnezeu şile era fricădeeisă intre princasă,apoişi uşaeraîncuiată şiauînceputsăsehuțupeascăcubutoiul.

Dars asuitPăcalăpecasădeadresşiţalaloc;apoiaintratpe gurapoduluicusecureaînpodşii atăiatpetoţi,petoţi,perudăpe sămânţă.

61 căruia ise pierduse urma,nu te poţiţinea tu cu unul mic,dar cu mine?M adehulat,nualta,măiomule,ziceăla,gatasă iiasăsufletul şidândfugaînfundullaculuideundevenise. AcolomaistăcemaistăşiiarseînfăţişeazăluiPăcală.

62 2. Explicați semnificația expresiilor din text: „au rupt-o la sănătoasa”, „le a mai băgat o raţă n traistă”,„m a mâncat fript”, „de i sfârâiau picioarele”, „ţi s a urât cu zile”,„pe rudă pe sămânţă”. 3. Selectațidintextalteexpresiifrazeologiceșiexplicați-le. 4. Selectațistructurilecareexprimăimaginivizuale. 5. Indicațivaloareamorfologicăacuvintelor: gata-gata, hudubâşt. 6. Alcătuițifamilialexicalăacuvintelor: casă, copil. 7. Înlocuițicuvintele acu, ăla, p'aşa, al ăluia cucelefolositeînlimba română literară.Numițivaloarea lor morfologică șialcătuiți cu elecâtevaenunțuri. 8. Identificațiîntextuldemaisusregionalismeleșigăsițipentruele formeleliterarecorespunzătoare. MODALITĂȚI DE STRUCTURARE A TEXTULUI 1. Citițitextulintegral,apoiperoluri. 2. Găsițiîntextdialogul.Ceștițidespredialog? 3. ÎlcunoaștețipePăcală?Ceputețispunedespreel? 4. PrezentațișirulîntâmplărilortrăitedePăcalăînaceastăsnoavă. 5. Cucarepersonajdinoperelecititedevoil-ațiputeaasemănape Păcală? 6. Stabilițiantitezadinaceastăsnoavă.Argumentațirăspunsul. 7. Care sunt episoadele care ne prezintă chipul lui Păcală, dar al zmeului? 8. Indicați elementele descriptive. Argumentați vă răspunsul cu citatedintext. 9. Explicațiutilizarea semnelor de punctuație șide ortografie din fragmentul: – Ce faci, măi omule, aici? – Am venit să iau lacul ăsta, că-mi trebuie la raţe acasă. Ia cară te d aci, creştine, că noi aici l am pomenit de când lumea. 10. Numițipersonajelecareconversează.Cumsemainumește aceastăconversație?Argumentați. 11. Cinesuntpersonajeleacesteisnoave? 12. Care sunt personajele principale și care sunt personajele secundare? Dar cele pozitive și cele negative? Argumentați-vă răspunsul.

6.

2.

3.

Argumentați

3.

1. Cesnoavemaicunoașteți?Ceeroiațimaiîntâlnitînsnoave?

2. Care este semnificația numelor acestor personaje? Ce trăsături sedesprinddinnumeleacestorpersonaje?

3. În ce fel de texte (întâmplări) întâlnim aceste personaje? Cine esteautorulacestortexte?

4.

REFLECTAȚI!

63 din text momentele care v-au reținut atenția. dece. Recitiți fragmentul în care apare dialogul și rețineți cuvintele carev auimpresionat. ÎnceconstăistețimealuiPăcală?Motivați vărăspunsul. -vă un dialog cu Păcală. Alcătuiți o serie de întrebări pentru el. în scris întrebările și răspunsurile. Alcătuiți planul simplu de idei al snoavei. Indicați regionalismele din snoavă și aflați sensul fiecăruia folosindu vă de dicționarul de la sfârșitul manualului. Numiți locurile unde are loc acțiunea. Alcătuiți câteva enunțuri despre Păcală, folosind regionalismele din această snoavă. REŢINEŢI!

1. Imaginați

Snoava este o operă epică în proză, o naraţiune populară umoristică de scurtă întindere, în care se ironizează şi se face haz pe seama unor defecte omeneşti (lenea, prostia, îngâmfarea, minciuna sau hoţia). În snoave, în centrul atenţiei sta deseori personajul negativ. Personajulpozitivserveştepentrualuaînderâdereuneleaspecte, trăsăturidecaracteralepersonajuluinegativ. Snoava este înrudită cu anecdota prin umor. Deseori eroii snoavelorromâneștisuntPăcalășiTândală.

5.

4. Asupra cărui personaj se opreşte atenţia autorului anonim în primelerândurialesnoavei?

2. Reproduceți

1. Alegeți

64 5. DeundevinenumeledePăcală? 6. ÎnceîmprejurăriestesurprinsPăcală? 7. Ce situații folosește Păcală pentru a găsi ispravă pentru zmeu? CumacţioneazăPăcală? 8. Ce ipropunePăcalăzmeului? 9. Cerolaucelelaltepersonajeîncadrulsnoavei,avândînvedere tâlculvorbelor? 10. Cumserezolvăsituaţiahazliedinsnoavă? 1. Identificați ce defecte omeneşti sunt biciuite în cuprinsul snoavei. Care este valoarea educativă a snoavei? 2. În baza audierii şi a lecturii făcute în clasă, imaginaţi vă un dialog între Păcală şi alţi eroi inventaţi de către voi. 3. Precizaţi locul şi personajele unui asemenea dialog. Înscrieți-l în caiete. 4. Citiți și alte snoave despre Păcală. 5. Dacă ați fi în locul lui Păcală, cum v-ați isprăvi cu personajele și împrejurările din snoave? 6. Ce sfaturi le ați propune personajelor din snoave? 7. Rețineți caracteristicile specifice snoavei. 8. Identificați în snoave elementele prin care se creează hazul? 9. Prin ce v a impresionat acest text, prin ce v a făcut să râdeți? 10. Amintiți vă ce pozne ați făcut voi sau colegii voștri, care pot stârni râsul. 11. Fiți atenți la etapele narațiunii și la vocabularul folosit și alcătuiți o mică compunere. Întitulați o. PĂCALĂ COPIL Păcală,cânderacopil,mergeaîntrencutatălsăulaorașși,cum îșiscoasecapulpefereastrădeschisă,tatălsauîizise: Păcală,bagă capul înăuntru, căci vântul o să ți ia pălăria din cap! CumînsaPăcalănuvoias-asculte,tatălsăuîismulsepălăriadin capșii oascunse.Păcalăîncepuatuncisăplângă. Vezi ce se întâmplă când n-asculți? îi spuse tatăl, voind să-l liniștească. Hai, fii cuminte, căci eu am să suflu o dată și ți o voi aduceînapoideîndată!

65 Și zicând acestea, fluieră o dată, trase pălăria de la spate și i-o dădu lui Păcală, care nu mai putu de bucurie. După ce își puse pălăriapecap,Păcalăsmulseșielpălăriatatăluisăuși,aruncând o pefereastră,îizisecuveselie. Suflăîncăodată,tată,casăvieșiastaînapoi!

2.

RĂBDAREA LUI TÂNDALĂ Îmispunenevastaîntr ozi: BreTândală,du-tede-miadăocăldaredeapă! Eurabd. – Taie-mi,omule,vreodoualemne! Eurabd. BreTândală,vezideceragvitelealea! Eurabdiarăși. Vină,bărbate,și imânca! Aicim ascosde adreptuldinsărite!... Găsiți și citiți și alte snoave cu Păcală sau cu alte personaje celebre. (Nastratin Hogea, Bertoldino) Găsiți snoave din literatura universală. Citiți-le și povestiți-le colegilor. Culegeți de la bunicii voștri snoave pe care le cunosc ei.

CUM SE ROTEȘTE SOARELE

1.

Trăiacândvaunbogătantare-tarezgârcit.Defiecaredată,când se așezau la masă,se străduia în fel șichip să nu icadă argatului săuobucatădecarnemaibunăcaalui. Șiiată că odată,cândau pus pe masă farfuria cu carne,cea mai marebucatăs animeritînparteaargatului.Stăpânulcelzgârcita început să vorbească despre soare, a întors farfuria cu bucata de carnemaimarespresine,zicândcumulțumire:

3.

– Iacaașaseroteștesoarelepecer! Argatul(carenueradelocprost)și-adatseamace-itreabașia adăugat: Da'iacaașaapune!...Șiaîntorsfarfuriacubucatadecarnespre sine.

proverbmaiputemspune,căesteovorbădinbătrâni, o învățăturăcerezultădintr-oîntâmplare.Elareunanumitsenscare te ajută să înțelegi unele sensuri. Sunt niște creaţii populare care comunicăinformaţiiplinedeînţelepciune,atitudinisatiricepentru corectareaunordefecte(lenea,prostia,îngâmfareaetc.), Exemplu: Cine vara muncește, iarna se odihnește. CĂ?

Cuvântul proverb provinedinlimbalatină proverbium,ceeace înseamnă expresie concisă care exprimă o povață sau un gând înțelept.Despre

Anton Pann PROVERBELE Proverbul este o expresie populară scurtă, deseori figurată, care conţine o generalizare a experienţei de viaţă sub formă de povaţă sau de gând înţelept.

ACTIVITATE DE PRE-LECTURĂ

1. ComenteazăcitatulluiEminescureferitorlaproverbe. 2. Amintește țicâtevaproverbecunoscuteșiexplică le. 3. CiteșteînvățăturaluiAntonPannșicomenteaz oîntr untextde volummic. Fătul meu, cine are carte are bună parte; de cine nu-nvaţă relele s-agaţă. De aceea împrieteneşte-te cu cartea şi ascultă pe cei de la care ai ce Înainteaînvăţa.celor mari nu fi îndrăzneţ la vorbă şi răspunde cu chibzuinţă, căci graba strică treaba şi vorba dulce mult aduce, apoi vorba deşi e dulce ca mierea, poate fi şi amară ca fierea.

REFLECTAȚI!Ș TIAŢI

Înţelepciunea vorbelor acestora ţi le las spre moştenire, aşa cum le am primit şi eu când eram ca tine.

66 PROVERBE. ZICĂTORI. GHICITORI „Proverbele sunt adevărate nestemate ale gândirii poporului” (M.Eminescu)

67 Acest proverb ne învață, ca dacă omul muncește are totul ce-i trebuiepentruviață,nuducelipsădenimic. DEZVOLTAȚI-VĂ VOCABULARUL! 1. Scrieți forma actuală a cuvintelor evidențiate din următoarele exemple:-Aci seaflăuncastelalminunilor. -Eu țiu bineminteacesteînvățături. - Auz bineceeacemi-aisus. 2. Asociați cuvintele/grupurile de cuvinte evidențiate din exempleleurmătoarecucelepotrivite: 1.capeun făcător de rele a. răutăcios 2.trec de acolo până colo b.deacolopânăacolo c.răufăcător d.peloc 3. Asociațicuvinteleevidențiatecusinonimelepotrivite: a.Seapropiemaiîntâicuoarecare sfială. 1.neadevăr b.Zicecocoanacumultă satisfacție. 2.timiditate c.Întimpcetuimi povesteai. 3.mulțumire d.Eo minciună! 4.relatai Distingem mai multe categorii de proverbe: Despre muncă 1.Muncalungeșteviața,iarleneaoscurtează. 2.Omulharnic,muncitor,depâinenuducedor. 3.Muncaelegeavieţiişiroduleiecelmaibun.

2.Cândîlcuprindepeomlenea,sărăciaisesuieînspate. Leneşulcautădelucru,darnudoreştesă lgăsească.

6.Lenealaomecașiruginalafier. Vara-ntinslaumbrădoarme,dariarnamoaredefoame. Dacăşadeeldegeaba,gândeştecătoţin-autreabă. Leneşuluioricetreabăîiparegrea. Lenosulmultvorbeşte,darpuţinlucrează. Despre laudă Laudă măgurăcăți oidafriptură. Laudadesinenumiroase-abine. Ofaptăbunănuarenevoiedelaudă. Cineselaudăsingurseocărăștepesine. Lalaudamaresănuteducicusacul. Laudaîifacepeoameniibunișimaibuni,iarpeceirăișimai fărămăsurădăuneazăcinstei. Lăudândpecelcetelaudătelauzitotpetine. Falamaretraistăn are.

2.

3.

10.

8.

1.

8.

10.

9.

1.Leneaecucoanămarecaren-aredemâncare.

8.

68 Omulcarenumunceşteînlipsătrăieşte. Munca ne scapă de trei fapte rele: de urât, de fapte rele și de neavere. Muncabunămultadună. Muncaaducebogăție,iarlenea sărăcie. Leneadoarmeşisărăciaoapărădemuşte. Muncapecareoîndeplinimcuplăcere,nescapădetrudaei. Cumasemănat,așaamâncat Despre lene

9.

5.Leneaeînceputulrăutăților.

2.Ceicesepotrivesc,lesnese-mprietenesc. Prietenulbuneacelacedăsfaturibune,iarnuacelacareîţi laudănebuniile.

4.Nueoglindămaibunăcaprietenulvechi.

6.

3.

9.

7.

4.Leneviaesorăcusărăcia.

6.

5.

4.

3.

10.Lăudăroșiisuntrareorivitejișivitejiirareorilăudăroși. Despre prietenie Unprietenfacemaimultdecâtopungăcubani.

7.

1.

7.răi.Lauda

5.

4.

14.

69

4.Minciunaseafundăcaplumbulșiiesecafrunza.

5 Bineesăfieduşmanuldeparteşiprietenulaproape.

1.

6.Părinţiiţi idănatura,prieteniiţi ialegisingur.

10.Prietenian-ogăseștigatafăcută. Despre adevăr și minciună

6.

1.Minciunatedădegol.

9.Adevărulpluteștecauntuldeasupraapei.

17.

20.

7.Cineaaflatînlumeprietenadevărat Elocomoarăbogatăînviaţasaacâştigat.

3.

.

3.Cinespuneminciunaecașicelcefură.

7.Cinese-nvaţămincinos,cândspuneadevărulsebolnăveşte.

5.Minciunaarepicioarescurte.

8.Maibineomustrarepefaţădecâtoprietenieascunsă.

12.

11.

6.Cuminciunaprânzești,dardecinatba.

2.Cinespuneminciunaodată,rareorimaiarecrezare.

18.

9.Prietenulsecâştigăprinfidelitate,modestie,generozitate.

10.Adevărulecafocul:cândcauțisă lacoperiarde. Adevărulieselaivealăcanasulînmijloculobrazului. Delaadevărpânălaminciunăedoarunpas. Cineascundeadevărul,acelavindeminciuna. Dacăvreisănutecreadă,spuneadevărul. Adevărulesteiubitdetoţi,darnutoţiîlprimesc. Adevărulnuarenevoiedejudecată. Adevărulşidreptateasuntfraţidecruce. Adevărulesteîntotdeaunalamijloc. Adevărulsespuneladespărțire. Adevărulstăscrisprintrerânduri. Despre înțelepciune și învățătură Rădăcinaînvăţăturiieamară,darroduleiedulce. Omulînvăţatpoartătotdeaunaavereacudânsul. Omulfărăînvăţăturăecapământulfărăudură. Precum apa inima ţi-o răcoreşte, aşa şi învăţătura mintea ţi-o 5.limpezește.Decâtuncardefrumuseţe,maibineungramdeminte. Unomînțeleptînvațăchiardelaceifărăînvățătură.

16.

15.

4.

13.

19.

2.

8.Cinespuneminciună,întâiobrazulîşiruşinează,iarmaipe urmăsufletulîşiucide.

6.

11.

2.

5.

3.

9.

10.

1.

8.

9.

1.

4.

6.

7.

7.

6.

2.

5.

3.

7.

10.

11.

1.

4.

11.

5.

70 Frumusețea este o jumătate de har; înțelepciunea este un har întreg. Înțeleptulnuafirmănimicdincenupoatedovedi. Nu-țiarătaînțelepciunealatimpnepotrivit. Greşealamărturisităepejumătateiertată. Ascultăînvăţăturatatăluităuşinuuitapoveţelemaiciitale. Despre politețe Afiîmpărateoîntâmplare,afiomelucrumare. Politețeaestecheiadeaurcaredeschidetoateușile. Oaspeteleeprimitdupăveșminte,darecondusdupăminte. Salutulîntredoidușmaniesteprimulsemnalîmpăcării. Vizitecândfaci,fă lepentrudragoste,nupentruiscoade. Floriiisecereparfum,iaromului politeţe. Despre cinste și necinste Cinstea-iofloarerară. Cinsteanusecumpără,darnicinusevinde. Dacăsufletulecinstit,cinstitevorfișifaptele. Cinsteașibunătateaîntrecoricefrumusețe. Nudacinsteaperușine. Cinsteasecâștigăprinmuncășifaptebune. Cinsteașihărnicia iatăomenia. Cinsteacurușineanupotstaîmpreună. Cinstea-ipasaresălbatică–dacăoscapi,n-omaiprinzi. Cinsteaeceamaimareavereaomului. Canecinstea–niciopedeapsămaigrea. Despre economie și risipă Economiadăsăraculuiceeacerisipafurăbogatului. Strângebanialbipentruzilenegre. Cinecheltuieștepestececâștigă,n are ncasămămăligă. Cineeconomisește,niciodatănu ilipsește. Cinepunebanpeban,multadunaîntr unan. Dineconomievinebelșugul. Nurisipișinuveiducelipsă. Eimposibilsăstrângiapavărsată. Printr-ocrăpăturămicăstrăbateapaîncorabiaceamare. Deundeieișinupuiscade. Ai,dai,n ai.Ianuda,săvezicumai.

4.

8.

8.

10.

3.

9.

2.

5.

71 Despre calomnie Cinesapăgroapăaltuiacadeelînea. Făbineșilasălumeasăvorbească. Cinebârfeștecutine,bârfeșteșidespretine. Lacalomniiserăspundecelmaibinetăcând. Niciocalomnienupoatedistrugemeritul. Arelimbaînveninată.(Vorbeștederău) Despre altruism și egoism Fericireaenăscutădinaltruismșinenorocireadinegoism. .Altruismulesteodăruiredesinepentrubinelealtora. Albina e onorată nu pentru că muncește pentru ea, ci fiindcă munceștepentrutoți. Alții au plantat ceea ce eu mănânc, eu plantez ceea ce alții vor 5.mânca.Edenimicacelcareebunnumaipentruel.

3.

4.

4. Caresuntfuncţiileproverbelor?

6.

4. Selectați și alte proverbe pe care le cunosc bunicii, înscriindu le în caiete.

5. Realizați o compunere liberă în baza unor proverbe. Priviți imaginile și spuneți ce proverb se potrivește pentru fiecare.

1. Rezumați oral, apariţia, rostul și rolul proverbelor.

6.Nuveifistimatdacătegândeștinumailatine. Ceștițidespreproverbe?

4.

2. Citițifiecarecategoriedeproverbe.Ceputețispunedespreele? Numițitrăsăturilespecificeproverbelor.

2.

1.

1.

1.

5. Careestemesajultransmisdeurmătoareleproverbe:„Decât un car de frumuseţe, mai bine un gram de minte.”; „Lenea doarme şi sărăcia o apără de muşte.”; „Dacă sufletul e cinstit, cinstite vor fi și faptele.”

3.

2

2. Identificaţi asemănările și deosebirile între aceste două proverbe: „Cine sapă groapa altuia cade singur în ea.” și „Cu care mână dai, cu aceea iei.”

3. Exemplificați proverbele date printr-o mică compunere, folosind situații, întâmplări din viața personală potrivite.

3.

72 4.32.1..

ZICĂTORILE

Asemănătoareproverbelorsuntși zicătorile. Exemplu: „Nu aduce apă după ce s-a stins focul, dar adu apă când el arde” ,esteunproverb. „Aaduceapădupăces astinsfocul”,esteozicătoare. Și proverbul, și zicătoarea stabilește realitatea, adevărul unui fapt,stareaunuilucru.Dar,spredeosebirede zicătoare carenumai generalizeazăacestelucruri,nedăunsfat,opovață,proverbulne dă o un îndemn, o învățătură. În afară de sens ele diferă și după structură:proverbulestealcătuitdintr-opropoziție,frazăcareau ostructurăcompletă,darzicătoareaestenumaioexpresie,parte depropoziţie,expresieverbală,adicăostructură. Înafarădestructurăelediferășidupă expresivitate:proverbul are sens propriu, de exemplu: „Ce ţie nu ţi place, altuia nu face.”, darpoateaveașisensfigurat(metaforic):„La pomul lăudat să nu te duci cu sacul”,uneorichiarversificatecareauritm,rimă.

73

2.Aadunanuielepentruspinareasa. 3.A-șibăgamințile-ncap.(A-șiîndreptapurtarea)

(Pentru informație „Toamna se numără bobocii!”; „Cine știe carte,are patru ochi!”; „O zi de primăvară hrănește un an!”; „Cine se scoală mai dimineaţă , mai departe ajunge!”)

Zicătoarea este o expresie concisă, deseori figurată, care conține o povață sau un gând înțelept. Zicătoarei îi mai putem spune și vorbă bătrânească, vorbă înțeleaptă.Zicătorilesuntprescurtărialeproverbelor,fiindîntrebuinţate depoporînvorbireacurentă.

Zicătorile,însă,aunumai sensulfigurat: „A intrat ca Ieremia cu oiştea în gard.” (Nu e vorba despre un anume Ieremia, ci despre oricinecare,dincauzanepriceperii,aavutuneşec.)

Zicători 1.Aaduceapădupăces astinsfocul.

Ca și cuvântul proverb, cuvântul zicătoare provine din limba latină dicere,ceeaceînseamnă zicere,zicătură,zicală.

74 4. A arăta pumnul sub batistă. (Amenințare îmbrăcată în cuvinte 5.frumoase)Aardepecineva.(Abate,apedepsi) 6.Aauzitclopotul,darnuștiedelacebisericǎ. 7. A avea ac de cojocul cuiva. (Amenințare spusă cuiva care se încăpățâneză) 8.Aaveade-afacecucineva.(Amenințare) 9.Aaveamaimultnorocdecâtminte. 10.Abăgamânaînfocpentrucineva. 11.Abateapa-npiuă. 12.Abatecalulcaretrage.(Afinedrept) 13.Abatecapul.(Asâcâipecinevacuvorba) 14.Abatefierulcâtecald. 15.Abategăinaculanțul. 16.Abatelaochi.(Unlucruîndoielnic) 17.Abatetobaîntotsatul.(Aduceovorbădelaunullaaltul) 18.Acălcapebec.(Afigăsitvinovat) 19.Acântacuivaînstrună.(Aîntăriconvingereacuiva,fărăopinie proprie) 20.Acăraapăcuciurul.(Afaceunlucruinutil) 21.Adabircufugiții.(Aplecaînmodrușinos) 22.Adaortulpopii.(Amuri) 23.Adapestenoroc. 24.Adaportocalelaporci. 25.Adespicafirulînpatru.(Aanalizaunlucru) 26.Aducecupreșul.(Apăcăli) 27.Adispărutdeparcăl a nghițitpământul. 28.Afacebortăînapă. 29.Afacecuivahatârul.(Aîmplinidorința) 30.Afacecuivaochidulci.(Alinguși) 31.Afacecumîltreceprincap. 32.Afacedincalmăgarșidințânțararmăsar.(Aexagera) 33.Afaceochidulcicuiva. 34.Afacepecinevacuoușicuoțet.(Afacecuivamoralăaspră) 35.Afacepecinevadedouăparale.(Afacecuivamoralăfoarte 36.aspră)Afacetreabaîndoiperi.(Demântuială)

60.

61.A

41.Ai

67.A

39.A

38.A

75 faceumbrăpământuluidegeaba.(Unomfărărost) ficuochiiînpatru.(Afifoarteatentlacevaprimejdios) fiprinscucioaravopsită.(Încercarenereușitădea înșelape pân aicules.(Oalegereproastă) carteaiparte. Aidat-ocotită.(Aifăcutogafă,aispusoprostie) A-ififricășideumbrasa. Aîmpăcacapracuvarza.(Douălucruriincompatibile) Aînghițitgălușcașiatăcutchitic. AîngrășaporcuînajundeCrăciun.(Asepregătipentrucevaîn ultimulmoment) Ai pus degetul unde mă doare. (În discuție s-a atins un lucru faceurechilecalamăgar.(Ascultăcuatențieunsecret) Aiseurâcubinele.(Cinevacarecautăgâlceavă) Alăsapecinevacuvorba-ngură.(Semndedispreț) Alăsabaltăunlucru.(Apărăsicevaneterminat) Aluapartealeului.(Împărțirenedreaptă) Aluaplasă.(Afipăcălit) Alucradinplin.(Repedeșicuspor) Amâncacolivacuiva.(Amenințare) Anufacefață.(Cevacaredepășeștecapacitateacuiva) nuvedeapădureadincauzacopacilor. ApurtadelaAnalaAglaia.(Aducecuvorba) Aperiapecineva.(Alinguși) Apicadinsenin.(Peneașteptate) pierdevremeadepomană.(Airositimpulînzadar) Aplecacâinesurdlavânătoare.(Nepregătitpentruoacțiune) plecalavânătoarefărăpușcă. prindecumâța nsac.(Adezvăluiominciună,unfurt) punebețe-nroate.(Apunepiedicicuiva) punecarulînainteaboilor.(Afacetreabapedos) punepaiepefoc.(Aîntețioceartă) Apunețaralacale.(Odiscuțielungășifărărost) Asăriînochi.(Unlucrucert) Asăripestecal.(Aexagera)

51.

49.

46.

57.A

58.

69.

65.A

40.cineva)Aiales

43.

53.

62.

48.esențial)Aise

56.

54.

63.A

45.

50.

70.

52.

44.

42.

37.A

55.

68.

47.

64.A

66.A

59.

1. Dați exemple de proverbe, transformându-le în zicători.

Ghicitoarea este creație populară, mai ales în versuri, în care se descrie în termeni ce conțin o comparație ascunsă o ființă, un obiect sau un fenomen ce trebuie identificat, ghicit.

GHICITORILE

3. Realizați o mică povestioară în care să folosiți proverbe și zicători.

2. Spuneți şi comentați două zicători cunoscute de voi.

7. Analizând proverbe şi zicători cunoscute, exemplificați diverse trăsăturidecaracter.

76 71.Ascoatedinpiatrăseacă.(Afacerostdeunlucru) 72.Ascoate odinpământ,diniarbăverde.(Aminți) 73.Aseculcaodatăcugăinile.(Devreme) 74.Asedadegol.(A-șidezvăluiointențieascunsă) 75.Asedapestecap.(Pentruafaceunlucru.) 76. A se dezbrăca de caracter. (A-și pierde cumpătul și trece la vorbe/fapteurâte) 77.Asefacecăplouă.(sefacecăauitatces-aîntâmplat) 78.Asefaceluntreșipunte.(Afacetotposibilul) 79.Asejucacufocul.(Aîntreprindecevapericulos) 80.Aselăsapetânjeală.(Aselenevi) 1. Ceștițidesprezicători? 2. Surprindeți asemănările și deosebirile dintre proverbe și zicători? 3. Cerolauproverbele,zicătorileînviaţanoastră? 4. Cumconsiderați,căruigenaparținproverbeleșizicătorile? 5. Cu care verb se începmaides în zicătorile?La care mod,timp, persoanăsuntele? 6. În care opere cunoscute de voi ați mai întâlnit proverbe și zicători?

8. Definițitermenii: bunătate, răutate.Dațiexempledeproverbe despreacestetrăsăturidecaracter.

77 Despreghicitoaremaiputemspunecă: • esteoconstatare(descriereascunsă) • conțineîntrebarea(ghicicee?) • dupăformăestescurtă; • poateaveaformăverificată; • dupăintonaţieconţineoîntrebare. Distingemmaimultecategoriideghicitori: GHICITORI DESPRE FRUCTE SI LEGUME 1.Soareleocoace, Mânao GuraPiciorulrupe;ocalca,obea.(Strugurele vițadevie) 2.FețișoarăCurochițaroșioara, Cândprindatedezbracă N-amdecemăbucura Căîncepalăcrima. (Ceapa) 3.Cinese ngrașălegat?(Dovleacul) 4.ÎngrădinaluiPandele Eunpomplincumărgele, Laculoare sroșiitoate Cucodite mperecheate. (Cireșele)

78 5.Sademoșulîncămară Cumustățileafară. (Morcovul) 6.Amcămășinenumărate Leportpetoateîmbrăcate.(Varza) 7. Aurieșizemoasă Tare idulceșigustoasă Dinlivadăeculeasă.(Para) 8.Albăpăsăruica, Pearacseurcă; N-arearipioare, N arenicipicioare.(Fasolea) 9.Verde,roşu!Cine mieşti? Lung,subţire,grasoridulce,iute, Poţisămi lghiceşti?(Ardeiul) 10.Verde,lung,dinvrejl aduni, Toamnalamuratsă-l(Castravetele)pui. GHICITORI DESPRE ANIMALE ȘI PĂSĂRI 1.Eaestebunălatoate, Nedăcarne,nedălapte, Iarvițeimititei Senumesccopiiiei.(Vaca) 2.Are ocoadaînfoiată, Hoațăesteșișireată Darevaidecoadaei Cânddăpesteeagrivei.(Vulpea) 3.Osportivăcurenume Umbla npomidupăalune.(Veverița) 4.Câtevara–cucurigu! Cucurigu cânddafrigu! Cine ifratedumnealui? Cumîlcheamă? Poțisa-mispui?(Cocoșul)

79 Înaerramurile șiare Acesttrofeudevânătoare. (Cerbul) Mândru,înaltșifrumos, Laochiesteluminos; Urechiare,coarnen are Șitepoartăînspinare.(Calul) Animaleledincasă Umblăpesubmasă Cândseîntâlnesc Răuseciondănesc.(Câinelesipisica) Amopasarerotată Stăcucoadaînvolburată Șite aleargăîncurteatoată. (Curcanul) Cineumblămultprinlume Șitotsestrigăpenume?(Cucul) Cătresoareseavântă Dimineața-nzorișicântă.(Ciocârlia) Esteunprietenbun, Elmăduceunde ispun Cucăpăstruşicuşa Iarna miplimbăsania.(Сalul) Arezecideacegroase Darnuțesenicinucoase.(Ariciul) Urecheatcuhainesure Stăpecâmpșiînpădure.(Iepurele) Varaumbludupămiere, Iarnadormsăprindputere.(Ursul) Credcămacu-iplacetare Zilniccere nguramare Dupăatâtamac mac mac Pleacăsăînoate nlac.(Rața) Zboară-nsus, Zboară-njos,

5.

6.

14.

10.

7.

12.

8.

15.

11.

13.

9.

16.

80 Neagrăeste Delacoadapanalacioc.(Rândunica) GHICITORI DESPRE PLANTE ȘI COPACI 1.Cupealbesângerii, Staupelujereînfipte, Parc-arfiniștefăclii! Hei,ghicește-le,deștii!(Lalelele) 2.Iarna-nfrig,varalasoare, Neschimbatelaculoare!(Bradul) 3.Omiedefrățiori, Omiededințișori Stauînfipțisicâte omie Într unfunddefarfurie.(Floarea soarelui) 4.Clopoțelmititel Cinesunălindinel? Nimeni!Nimeni! Numaivântul, Clătinându-l,legănându-l, Dădeveste-ntoatățara Căsoseșteprimăvara.(Ghiocelul)

81 5.Înaltcâtcasa, Verdecamătasa, Dulcecamierea Amarcafierea.(Nucul) 6.Cinesenaște-nfășat?(Porumbul) 7.Toamnatenutrește Iarnate-ncălzește, Poftimdeghicește.(Pomul) 8.Zecideumbreluțemici, S-auunitsăfac-ofloare, Dartrecuvântulpe aici Șilerisipiînzare.(Păpădia) 9.Trupu iesteteavă naltă, Creștenumaiunde ibaltă; Iarînvarfareunspic Caocoadădepistic! (Stuful) GHICITORI DESPRE ANOTIMPURI

1.Tata PrimaPatrusoarefeteare:îngheţată, Adouadezgheţată, Atreiarodeşte, Apatrastrângeşiagoniseşte. Împreunăsoarelenule-ntâlneşte; Săvedem,cineghiceşte?(Anotimpurile)

3.Cinevinecusteluțe Albe n Dinsprefruntemunte?(Iarna)

6.Zăpadas atopit, Ghiocelularăsărit, Pomulaînmugurit. Ceanotimpasosit?(Primăvara)

2.Doisprezecefraţialeargă, Anulcâtestedelung; Fugdezorprinlumea-ntreagă, Șiniciodatănuse-ajung.(Lunileanului)

7.Cusprâncenedepoiene, Cucodiţedemlădiţe Şicuflorilacingătoare.(Primăvara)

5.Ziuase GrădinaZăpadamăreşte,setopeşte,a -nverzit, Ceanotimpasosit? (Primăvara)

82

4.Avenitbabadinmunți Pesterâurifacândpunți Șiaprinsspunândpovești Florideghiațălaferești.(Iarna)

8.Cineaduceiarînţară Mândrepăsăricălătoare, Îmbracăgrădina nfloare Şi ncălzeştevremeaafară?

1.Amorață Faraviață, Treceapacatdemare, Bateduceși-nspinare.(Barca)

11.Dearşitamare Secoacegrâulsubsoare, Copiiimerglascăldat, Înceanotimpamintrat?(Vara)

13.Auplecatspreţăricusoare Păsărilecălătoare, Căcilanoiefrigşiplouă.(Toamna) GHICITORI DESPRE OBIECTE ȘI LUCRURI

83 9. Estecaldşiveselie, A nceputvacanţamare, Eplăcutsăstailasoare, Dar,ceanotimpeoare?(Vara)

10.Depecerbătrânulsoare, Ardefărăîncetare Ziua imaredogoreală Şinoaptea iînăduşeală. (Vara)

12.FrunzaVacanţaVremeangălbeneşte,serăceşte,sasfârşit, Cineavenit?(Toamna)

84 Slăbănoagafânu-lfrânge, Iarcolțata nurmă lstrange! (Coasașigrebla) N-aremâinișitotuibate, Bate-ntrunazișinoapte. Șadeoriundel aipune De lpriveștitimpulițispune. (Ceasul) Bucățicadecărbune, Cuvesmântdelemn, Pehartielasăurme Scriindoricesemn.(Creionul) Nusuntcarte,daramfoi Pregatitepentruvoi Culiniisaupatrățele Săputețiscriepeele. (Caietul) Arefoișiscoarță Darnuecopac, Cine-oîntelege Minteare-ncap.(Cartea) Amo Sarutatăfetițădetoțipeguriță.(Cana) Încârligatși ntortocheat Șideurechieagatat.(Cercelul)

3.

2.

5.

4.

6.

7.

8.

10.

9.Bunicuțuldelațară Areunprietenbun Batecuelmultecuie, Facegarduldeladrum.(Ciocanul) Șademosulsubuluc Șifumeazădinciubuc; Apoi,dupăce-afumat, Ilhranesccualuat. (Cuptorul)

85 11.Albășisuleimenită Cândurâtă,cândiubită; Varanuvorsămăvadă, Iarnatotimă-nbrățisează.(Soba) 12.Amolunăcumâner, Amfurat odepecer; Strălucecaovapaie Șimănâncănumaipaie.(Secera) 14.Luminaprincetrece Șinuseopreste?(Geamul) 15.Erotundă,colorată Șicopiiinu irezistă, Fărăea,oradesport, Arfioraceamaitristă.(Mingea) 16.Patrupicioareare, Darsălemiște Nueînstare.(Masa) 17.Ceumblăviațatoată Șidrumulnu ltreceniciodată?(Moara) 18.N-arelimbășinicigură, Șiaratăoricefaptură.(Oglinda) 1. Citițiexpresivghicitorile. 2. Cuceseaseamănăele? 3. Cesemndepunctuațieîntâlnimlasfârșitulmultorghicitori? 4. Dincâtepărțiestealcătuităghicitoarea?Argumentați. 5. Cefigurădestilstălabazaunorghicitori? 6. Cetipurideghicitoricunoașteți?Numiți le. 1.Alcătuițicâtevaghicitori,folosindfiguradestil comparația. Ghiciți:

86 a) E făcut de muncitori Și trăiește pe ogor; Toată ziua el muncește, Urlă de te-nnebunește. c) Anotimpul frunzelor uscate, Lăzilor cu roade încărcate. Anotimpu-n care noaptea creşte Şi în care vremea se răceşte. Redactaţiocompunere–raţionament,avândcapunctdereper unproverb. LEGENDELE OLIMPULUI ACTIVITATE DE PRE-LECTURĂ 1. Știi tu oare ce este o legendă? Îți place să citești legende? Motiveazărăspunsul. 2. Legendelefacpartedinpatrimoniulnostruliterar.Cerolauele înliteratură? 3. Celegendecunoștitu?Decele aimemorizat? CelemaivechilegendenevindinGreciaAntică. b) Are foi și nu e pom, Îți vorbește ca un om Și cu cat o îndrăgești Tot mai mult o folosești. d) Jupaneasă durdulie Cu rochiță cenușie Lucrată din pene lucii, Caută pe lac papucii. ȘREFLECTAȚI! TIAŢI CĂ?

1. LocalizeazăpehartăGrecia.Cepoțispunedespreaceastățară?

3.

4. FăocălătorieimaginarăînvecheaGrecie.Cumți ai încărcat de semnificaţii în existenţa universală Toate lor care acestuia de către oameni. ”Răpirea” focului a căpătat de-a lungul timpului calitatea de mit fondator.”

decât istoria focului.

civilizaţiile posedă legendele

2.CareestecelmaiimportantorașalGreciei? CeștiitudespreaparițiafoculuipePământ?

87

Vorbim despre vechea Grecie, populația acesteia, luptele și toate celelalte aspecte legate de această minunată țară. S ar spune că odată, demult, în Grecia se afla un imens munte, numit Olimp. După un timp, Rheeal-anăscutpeZeus.Pentruluptele pecarele-apurtatșipentrucurajulsău deluptătorșiconducătoreladevenitun mare Zeu. El era cel mai puternic Zeu cunoscut vreodată și avea puterea supremă. Soția sa iubită era Hera. Se spune că acesta avea foarte mulți fii și fiice, majoritatea cu alte femeidecâtHera,acestlucrustârnindu-ifuriazeiței.Dinaventurile luiZeuscumuritoarederândsenășteaueroii,semizeii(Hercule). CelmaideîncrederefiuerazeulHermes.Elîlajutafoartemultpe Zeusșiîlrespecta.AscultașiîndeplineatoateordineledatedeZeus.

MITUL LUI PROMETEU erafiulluiIapet,carelarândulluierafiulluiUranus şi al Gheei. De mic era băiat isteţ şi cutezător în gânduri, întrebându-l pe tatăl său lucruri pe care acesta nu le găsea

Prometeu

Zeus era cel mai puternic Zeu, dar mai existau și alții, precum: Haosul,Gheea,Uranus,Cronos,Poseidon,Prometeu.Eraușimulți luptătoriputernici,precum:Heracle,Perseuetc. ACTIVITATE INTERDISCIPLINARĂ

imagina o. 5. CinesuntZeii? „Nimic nu este mai

povestesc despre obţinerea

acest timp a tăiat un taur şi a făcut o grămadă cu carneacoperitădepielepestecareapusmaţele,fiereaşistomacul. Încealaltă grămadă a pus oasele,coarnele şicopitele pe care le a acoperit cu grăsime. Desigur grămada cea cu carne era mult mai mică decât cea cu oase. Titanul i-a spus lui Zeus să-şi aleagă grămada care v-a fi folosită la sacrificii şi cealaltă va rămâne oamenilor. Zeus orbit de lăcomie a ales grămada cea mare şi văzându-seapoipăcălitle-aspusoamenilorcănuvorscăpapentru aceastăînşelăciune.

88 importante şi de aceea nu primea răspuns. Când a ajuns bărbat încă nu găsise răspuns cum ar putea să creeze o fiinţă plinădeînsuşiricarearputeasă conducăbineşisăfoloseascăcu înţelepciune tot ce se află pe pământ.Dupăce s a gândit un timp a începutsălucreze.Aluatţărână şiaudat ocuapărecedeizvorşi aînceputsămodelezeuncorpde bărbat asemănător cu cel al zeilor. Omul a început să se mişte,săcautehranăcaoricefiinţăvie,şipentrucăvroiacafiinţa să-ifieînţeleaptăPrometeuarugat-opePalas-Atenasă-idăruiască înţelepciune.Dar Zeus aflândnu a fost prea fericitşia hotărât ca omuldelutsă lslăveascăşisă ifiesupus. După o vreme Zeus a poruncit ca oamenii să fie adunaţi la Mecona ca să le fie date îndatoririle. Aflând Prometeu vestea s a mâniatcăciştiacăZeuslevadamulteîndatoriri,puţinedrepturişi levalăsapreapuţinefericiri.Eli-achematpeoamenişile-aspus săstealiniştițicăareunplanpecareîlvorvedealaadunare.Zeus aşezatpeunjilţaînceputsălespunătuturorzeilorşicelorveniţila adunare că oamenii vor trebui să construiască atât altare cât şi temple,săfacăserbărideslăvireafiecăruizeuşicăvortrebuisăle aducăPrometeusacrificii.în

Prometeudemulteorii acerutluiZeusfocul,daracestal atot Monumentul lui Prometeu la Kamenskoe (Ucraina)

5. Alcătuiți câteva enunțuri cu sensul propriu și cu cel figurat al cuvântului foc. Prometeu (1817), de Heinrich Fuger

Prometeu le a spus oamenilor să se ferească de darul lui Zeus însă fratele lui Epimeteu a rămas şi a luat o pe Pandora de soţie. Primindcutia,acestaadeschis ocrezândcăsuntdaruri,dardinea au ieşit foamea, ura, grija, zavistea, necazul, durerea, suferinţa, minciuna, setea, molimele cele negre, ba chiar şi moartea. Soţul Pandoreiaînchis-olalocdarafostpreatârziu.Astaerarăzbunarea luiZeusfaţădeoameniicareaurâsdeellaadunareadelaMecona.

1. Selectațicuvintelenecunoscutedintextșiexplicați-lecuajutorul dicționarului.

3. Formațifamilialexicalăacuvântului foc.

4. Indicați câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: molimă, zaviste, milх, sacrificiu, fericiri.

AtunciPrometeu s a furişat înaceanoapte în fierăria lui Hefaistos, a luat focul şi l-a ascunsîntr otulpinăscobitădintr oplantă desoc. Prometeu a fugit departe cu el şi l-a arătat oamenilor, dar cum a văzut focul Hermesl avestitpestăpânulOlimpului.

Hefaistos i-a cerut mila lui Zeus, i-ar acestapentrua iiertagreşealai acerutsă creeze o femeie la fel ca bărbatul creat de Prometeu şi să o ducă la zei ca să o înzestrezecudaruri,eldându-iocutiedearamăfăcutădeHefaistos în care a pus mai multe daruri. Zeus a poruncit ca fata numită PandorasăfiedusălaloculundestăteaPrometeu,iarcutiatrebuia săajungălasoţulacesteia.

89 amânat, iar după această întâmplare l-a cerut din nou, dar Zeus mâniat l a gonit.

2. Explicați cum s au format următoarelor cuvinte: îndatoriri, suferință, răzbunare, înzestreze, fierărie.

90 Modalități de structurare a textului 1. Recitițitextulșiidentificațitimpulșispațiuldesfășurăriiacțiunii. 2. Identificațicuvinteleșiexpresiilecarenedemonstreazăcăcele povestite în text au avut loc în timpurile cele mai îndepărtate. Înscrieți leîncaiete. 3. Efectuațiunplansimpludeideialacestuitext. 4. Care sunt etapele prin care trece Prometeu până a aduce focul oamenilor? 5. Identificațiîntextmomentulcândafostadusfocul. 1. Caresuntpersonajelemitului? 2. Cum ați putea să l caracterizați pe Prometeu încă de când era copil? 3. De ce credeți că Prometeu a ținut cu orice preț să aducă oamenilorfocul? 4. IdentificațiîntextcuvinteleprincareesteprezentatPrometeu. Înscrieți-leîncaiete. 5. Identificați și alte personaje din text și încercați să le caracterizați.FacețioparalelăîntreeleșiPrometeu. 1. Determinațielementelerealeșicelefantasticedintextulcitit. 2. Cemodurideexpuneregăsimînacesttext? 3. Alcătuițicâtevaenunțuricucuvintele mânie, daruri, cutie. 4. Cumvăimaginațivoiviațagrecilordinantichitate? 5. CumațiapreciafaptaluiPrometeu?Poateoareelfinumiterou? Motivați vărăspunsul. REŢINEŢI! Mitul este o narațiune despre ființe supranaturale, eroi sau evenimente petrecute în timpuri arhaice sau o narațiune despre originea și destinele diverselor lucruri. EXPRIMAȚI VĂ PĂREREA! EXPRIMAȚI VĂ PĂREREA!

91 este totalitatea miturilor create de un popor sau de un grup de popoare înrudite. cine s a jertfit Prometeu? De ce credeți că a făcut o în numeleoamenilorsimpli? Care estecopaculîntulpinacăruia Prometeuaascunsfocul?De ceaalesanumeacestcopac?Motivați vărăspunsul. Credețică viațaoamenilor s-a schimbat după ce Prometeu le-a adusfocul?Motivați-vărăspunsul. CeatitudineaveaPrometeufațădeZeus?Dece? Cesemnificațiearecuvântul foc? Amintiți-văceestemitul.Cecaracteristiciaremitul? Încercațisăefectuațiocomparațieîntremitulcititșiunbasmpe carel-ațistudiatanterior.Princesedeosebescacestedouăspecii literare? Cumsuntdescriseevenimenteleînmitulstudiatdevoi?Selectați unele dintre verbele din acest text și arătați la ce timp sunt folositeele. RealizațiînscrisportretulluiPrometeu. Identificați, cu ajutorul dicționarului mitologic, semnificațiile cuvântului foc. Efectuațiundesenînbazaunuipasajdinacestmit. Citițișialtemiturișidiscutați-leînclasă. MITUL LUI DEDAL ȘI ICAR ÎnGrecia locuia artistul ateniance se numea Dedal.El făptuise lucruri minunate. Legendele ne spun c a inventat securea, burghiul,echerul,cleştele,ciocanul şichiar firul de plumb.A fost EXPRIMAȚI VĂ PĂREREA!

5.

4.

REFLECTAȚI!

3.

1.

1.

2.

3.

Mitologia

4.

4.

3.

1. Pentru

2.

2.

92 meşterul, sculptorul şi arhitectul cel mai iscusit din lume, făcea minuni cu mânile sale. Statuile cioplite de el erau ca vii. Clădirile înălţatedeelimpresionauprinfanteziacucarefuseserăzămislite. Încurândis-adusvesteadincolodehotareleGreciei. Soră sa i l încredinţă pe Talos, fiul ei de doisprezece ani, rugându lsă idezvăluieşiluitainelemeşteşugărituluişisăfacăom dinel.Băiatulsedovediafideosebitdeînzestrat.Depildă,Talos luăcamodelţepiidepespinareapeşteluişi,tăindîntr-olamăde fierniştedinţiasemănători,inventăferăstrăul.Locuitoriicetăţiiîi preziceauunviitorşimaimaredecâtalînvăţătoruluisău. Invidios din fire, pe când erau în doi pe turnul înalt al cetăţii ocrotite de zeiţa Atena, Dedal îşi îmbrânci în jos ucenicul. Apoi coborî în grabă, ridică trupul neînsufleţit şi vru să l îngroape în taină.Dar,întimpcesăpagroapa,dădurădeelatenieniişi lduseră lajudecată.Înurmaacestei

DupăceTeseuuciseMinotaurulşifugidinCreta,luând oşipe Pictor Jacob Peter Gowy, Căderea lui Icar

crimeDedalfusilitsăpărăseascăAtenaşisăse refugieze în insula Creta. Regele ei, Minos, l-a primit cu braţele deschise.Aici,laporuncaregelui,elaconstruitLabirintul,încarea fost închis Minotaurul, un monstru cu trup de om şi cap de taur. CineintraînLabirint,serătăceaprinelşinumaiputeagăsiieşirea, aflându şiacolomoartea.

Aripile fâlfâiră în văzduh şi cei doi porniră în zbor deasupra măriinecuprinse.Dedalsetotroteaînjurulfiuluisău,caopasăre care-şiînvaţăpuiisăzboare,îndemnându-lînainte.

DelaovremeIcarselăsăînvoiaaripilorşi,părăsindu-şitatăl, prinseaseînălţavertiginosînsus.Dedal,cândobservăaceasta,îşi dădu seama că nu l mai poate opri şi aştepta din clipă în clipă deznodământul fatal. Icar, ameţit de zbor, se înălţa tot mai mult spresoare.Deodatăsimţidogoarearazelorfierbinţişi şiamintide povaţa tatălui său.Dădu săcoboareînjos,dar aripile nu ise mai supuneau. Ceara se muiase de a binelea, apoi se topi cu totul şi aripilesedestrămară.Icarcăzuînmareşiapeleeil-auînghiţit... Dedal,răpusdedurere,blestemăclipacândîitrecusepringând sămeştereascăaripile,darîşicontinuăzborulşiînceledinurmă ajunseînSicilia,undesestabililacurtearegeluiCocal.

Dar nici prea sus să nu te avânţi, ca soarele dogoritor să nu topeascăcearadintrepene.

93 fiica regelui, Ariadna, Minos îl bănui pe Dedal că numai el unul puteasă ideafeteifirulcuajutorulcăruiaeroulatenianaieşitdin Labirint.DeaceeaporuncicameşterulşifiulsăuIcarsăfieînchişi înloculMinotaurului,iarintrareasăfiezidităcupiatră. ÎnsăDedalnusepierducufireaşihotărîsăfugă.Peuscatşi pe mare căile îi erau tăiate. Rămânea doar cerul, pe care Minos nu-l putea stăpâni.Meşterului îivenio idee îndrăzneaţă,necunoscută încăfiriiomeneşti.Eladunăîmpreunăcufiulsăupeneledepasăre împrăştiate prinLabirint şi le aşeză una lângă alta după mărime, legându-le la mijloc cu aţă de in. Apoi lipi capetele cu ceară şi le îndoipuţin,caşiaripileadevăratedepasăre.

Minosînsănuseputeaîmpăcanicidecumcugândulcăi ascăpat unmeşteratâtdeiscusitşihotărîsă lreaducăînCreta.Elaaflatcă

Dupăceisprăvidemeşteritdouăperechidearipi,Dedalîşilegă unadintreeledeumerişidebraţe,îşifăcuvântcupicioareleşise înălţă în aer. Se roti de câteva ori şi se convinse că poate avea nădejde în aripile sale. A doua zi îl învăţă şi pe Icar cum să se foloseascădeele. Înzborsăţiidrumuldemijloc,fiule,îlpovăţuiael.Sănucobori prea jos, căci stropii de apă vor uda penele şi aripile se vor îngreuia.

5. CehotărâreiaDedalșicareestesfatulpecarei laduceluiIcar?

3. IdentificațimomentuluneinoiinvențiifăcutedeDedal.Recitiți acestpasaj.

4. Care sunt emoțiile ce l stăpânesc pe artist în timpul noii descoperiri?

2. Formațifamilialexicalășicâmpullexicalalcuvântului artist.

4. Explicați sensul din text al cuvântului dogoarea și alcătuiți câtevaenunțuricuel.

5. Găsiți antonime pentru cuvintele: a pofti, viu, a blestema, îndrăzneț, iscusit.

94 Dedal este în Sicilia, dar, pentru a fi sigur de asta, a recurs la un şiretlic,făgăduindmultaurceluicarevatrecefiruldeaţăprintoate găurileuneiscoici.Lucrulacestal apututfacenumaiCocal,învăţat deDedalsălegeaţadeofurnicăaşezatăînscoicăşilăsatăînvoia ei.

3. Găsiți câte un sinonim pentru cuvintele: rangul, chinuri, protectorul, a se destrăma.

MinosseînfăţişălaCurtealuiCocal,îideteaurulceisecuvenea, dari-lceruînapoipeDedal,ameninţândcădacănui-ldă,vaporni curăzboiasupraSiciliei.Cocalseprefăcuafideacordşi,sfătuitde fetelesale,îlpoftipeMinoslaunospăţdatîncinstealui.Şipecând făceabaie,Minosafostopăritdeviușiamuritînchinurigroaznice. Iar Dedal fu ridicat la rangul de zeu, devenind mâna dreaptă a zeiței Atena, protectoarea orașului ce i poartă numele, și a lui Hermes,protectorulmeșteșugariloriscusiți.

2. Ce localități din Grecia Antică sunt amintite în acest mit? Înscrieți leîncaiete.Maiexistăeleșiastăzi?

1. Indicațiformaliterarăacuvântului dete.

MODALITĂȚI DE STRUCTURARE A TEXTULUI 1. Structurați un plan al acestui text și indicați locul și timpul desfășurăriiacțiunii.

5.

5. Cumațiputeasă-lcaracterizațipeMinos? CumînțelegețifaptaluiDedal?

4.

1.

2. Care este semnificația cuvintelor pe care le adresează Dedal fiuluisăuIcar?Cesentimentevătrezescacestecuvinte?

1.

2.

său?Argumentați-vărăspunsul. 4. Cesemnificațieauaripileînacesttext?Alcătuițicâtevaenunțuri cusenspropriușicelfiguratalacestuicuvânt. 5. Cel afăcutpeDedalsă lomoarepeTalos?Credețicăaprocedat corect?Argumentați vărăspunsul. 1. Careestetemașiideeaprincipalăaacestuimit? 2. Stabilițistructuracompoziționalăamitului:începutul,cuprinsul șiparteafinală. EXPRIMAȚI VĂ PĂREREA! EXPRIMAȚI VĂ PĂREREA!

3. DeceIcarauitatdesfatultatălui

95 DincemotivDedalîșipărăseștețara?Argumentați vă răspunsul. CareestecomportamentulluiIcarîntimpulzborului?Ascultăel desfatulluiDedal? ÎnceconstăantitezafaptelorluiDedal? Cums-acomportatMinos? Înceconstăviclenialui? DececredețicăDedalafostridicatlaranguldezeu? Identificați personajele din textul dat. Înscrieți-le în caiete, repartizându leînprincipaleșisecundare. Cum este prezentat personajul principal din punct de vedere profesional.Găsițiacestpasajîntextșirecitiți l. Ce semnificație are în acest mit Labirintul? Ce cunoașteți voi despreLabirint? Ce modalități de expunere sunt folosite în acest mit? Argumentați-vărăspunsul.

3.

4.

1.

2.

3.

PARABOLA BIBLICĂ FIUL RISIPITOR

11.Şiazis:Unomaveadoicopii.

96 3. Care este semnificația faptei pe care o face Dedal? Ce vis al omuluiîngeneralrealizeazăDedal? 4. De ce credeți că Dedal se reîntoarce în Grecia? Motivați vă răspunsul. 5. Alcătuițiplanulsimpludeideialacestuitext. 1. Realizați un text de volum mic în care să descrieți emoțiile și sentimentelecev-atrezitlecturaacestuimit. 2. Imaginați văcăomularaveaaripișiarputeazbura.S arschimba viațaluipeacestpământsaunu?Motivați vărăspunsul. BIBLIA – CARTEA ÎNȚELEPCIUNII „Biblia conturează și reflectă valoarea tuturor caracterelor. Ea exprimă marile realități trăite de toți oamenii.” FernandComte Biblia (dinlb.greacăβιβλίον,pl.βιβλία-cărți) se referă la scripturile sacre din iudaism și creștinism. Aceste scripturi sunt compilații ale unor documente separate (numite „cărți”)scrisepeoperioadălungădetimp.Aufostmaiîntâiadunate pentru a forma prima Biblie evreiască, Tanach, iar mai târziu, cu adăugiri, Biblia creștină,numitădecreștiniși Sfânta Scriptură.

12.Şiaziscelmăitânărdintreeitatăluisău:„Tată,dă mipartea deaverecemisecuvine.”Şielle aîmpărţitaverea.

15.Şiducându se,s aalipiteldeunuldinlocuitoriiaceleiţări,şi EXPRIMAȚI-VĂ PĂREREA!

13. Şi nu după multe zile, adunând toate, fiul cel mai tânăr s-a duş într-o ţară îndepărtată şi acolo şi-a risipit averea, trăind în desf14.rânări.Şidupă ce a cheltuit totul, s-a făcut foamete mare în ţara aceea,şielaînceputsăducălipsă.

17. Dar venindu-şi în sine a zis: „Câţi argaţi ai tatălui meu sunt îndestulaţi de pâine,iareupieraicidefoame!”

20.Şisculându-seavenitlatatălsău.Şiîncădepartefiindel,tatăl săul-avăzutşiis-afăcutmilăşi,alergând,acăzutpegrumazşil-a sărutat.21.Şii azisfiu:„Tată,greşit amCeruluişifaţădeţipeşinumai suntvrednicsămănumescfiultău.”

18. Sculându mă, mă voi duce la tatăl meuşi-ivoispune:„Tată, greşit amCeruluişifaţădetine.

19. Nu mai sunt vrednic să mă numescfiultău.Fă-măcapeunuldin argaţiităi.”

25.Iarfiulcelmareeralaţarină.Şicândavenitşi s aapropiat decasă,aauzitcânteceşijocuri.

27. Iar ea i a spus: „Fratele tău a venit şi tatăl tău a înjunghiat viţelulcelîngrăşat,pentrucăl aprimitsănătos.”

28.Şiels-amâniatşinuvoiasăintre;dartatălsău,ieşind,îlruga.

22.Şişzistatălcătreslugilesale:„Aduceţi idegrabăhainacea maiscumpăși lîmbrăcaţi,şiinelpuneţi ipemână,şiîncălţăminte înpicioare; 23.şiaduceţiviţelulcelîngrăşat,înjunghiaţi-lşi,mâncând,săne veselim; 24. căci acest fiu al meu era mort şi a înviat, pierdut era şi s-a aflat”. Şiauînceputsăseveselească.

26.Şichemând opeunadinslugi,aîntrebat:„Cesuntacestea?”

29. Iar el, răspunzând, a zis tatălui său: „Iată, de atâţia ani îţi slujescşiniciodatănu ţi-amcălcatporunca.Şimieniciodatănumi-aidatunied,casă măveselesccuprieteniimei; 30.darcândavenitacestfiualtău,careţi amâncatavereacu Rembrandt van Rijn, Întoarcerea Fiului Risipitor

16. Şi dorea să şi sature pântecele din roşcovelepecarelemâncauporcii,darnimeninu idădea.

97 acesta l-a trimis la ţarinile sale să pască porcii.

1. Selectați cuvintele necunoscute și explicați le cu ajutorul dicționarului.

MODALITĂȚI

3. Indicați sinonime pentru sensul din text al cuvintelor: dorea, vrednic, grumaz, țarină,pierdut. cum s au format cuvintele: risipitor, îndestulați, îndepărtată, niciodată, veselesc,pierdut. antonime pentru cuvintele: multe, veselească, apropiat, risipitor, s-a mâniat, avere. DE STRUCTURARE A TEXTULUI Citiți

1.

98 desfrânatele,aiînjunghiatviţelulcelîngrăşat...” 31.Iar el i a zis:„Fiule,tu întotdeauna eşticu mine şitoate ale melealetalesunt.

2. Explicațisensulcuvântului pildă șiidentificațialteînțelesuriale acestuicuvânt.Alcătuițicâtevaenunțuricuel.

5. Indicați

32.Trebuiaînsăsăneveselimşisănebucurăm,căcifrateletău acestamorteraşiaînviat,pierduteraşis aaflat.” Noul Testament. Sfânta Evanghelie după Luca, cap. 15, 11-32

4. Explicați

expresivtextulparabolei.Cemodalitățideexprimaresunt utilizateaici? 2. Cum sunt aranjate propozițiile în textul parabolei? Ce tip de propozițiipredominăîntext? 3. Identificațivorbireadirectășiceaindirectășiobservațicumse îmbinăacestedouămodalitățideexprimare. 4. Identificați cuvintele care redau noțiunile de timp și cele de spațiu.Înscrieți leîncaiete. 5. Cesemnificăcifreledelaînceputulfiecăruiverset? 1. Care este forma acestui text? Prin ce se deosebește el de alte texteliterarecunoscutedevoi? EXPRIMAȚI-VĂ PĂREREA!

•

6.

2.

99 Ceconținefiecareverset? Ceideepredominăpetotparcursultextului? Cecaracterareacesttext:laicsaureligios? Undeîntâlnimasemeneatipuridetexte?

REŢINEŢI!

3.

5.

• Parabola este o povestire care prezintă o lecție sau un adevăr moral. Parabolă esteopovestiredinviațadezicuzi.

•

4.

• Estedestinatăsăarateunadevărcentralșifiecaredetaliual parabolei întăreșteunadevăr. Parabola sebazeazăpeocomparație. Fiecare parabolă areotemăcentralăsauunsubiectprincipal. Parabola exprimăunadevăr. Explicați prin cuvinte proprii cum înțelegeți voi noțiunea de Biblie. Cecaracteristiciareoparabolă? Caredintreparaboleareunconținutreligios? Careestepunctuldereperalfiecăreiparabole?Ceprezintăele? Cenetransmitparabolelebiblice?Argumentați-vărăspunsul. Citițișialteparabolebiblice. ÎMBOGĂȚIȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE!

•

Parabola este o povestire alegorică cu un cuprins religios sau moral. Parabola biblică transmite învățăturile Mântuitorului într-un modaccesibil,prinexempleconcludentedinviață.

5.

3.

2.

1.

4.

Biblia este o culegere de texte care conțin doctrina religioasă a evreilor (Vechiul Testament) și a creștinilor(Vechiul și Noul Testament). Este numită și Sfânta Scriptură.

REFLECTAȚI!

100 1. Observați care este titlul acestei parabole și explicați de ce anumeareacesttitlu. 2. Identificațitermeniicomparațiînparabolacititădevoi. 3. Cum considerațivoicomportamentul fiului cel maimic?Dar al celuimaimare?Argumentați-vărăspunsul. 4. Cesemnificațieauversetele31și32?Motivațirăspunsul. 5. Ceînvățăturănetransmiteaceastăparabolă? 6. Caresuntideileprincipalepecareledesprindemdintextuldat? Înscrieți leîncaiete. 1. Citițișialteparabolebibliceșidiscutați-leînclasă. 2. Efectuațiorelatareaunorîntâmplăridinviațapersonală asemănătoarecuceledinparabola Fiul risipitor. 3. Citițicele10poruncidin Biblie șidiscutați le.

1. Citiţi cu atenţie textul propus şi realizaţi sarcinile de mai jos: Jertfa lumânării Pilda numărul 118 E ora rugăciunii. M aţi aprins şi vă uitaţi gânditori la mine… Parcă aţi vrea să vă spun ceva. Ce să vă spun? Simţiţi bucurie în suflet?Înmodsigureumăbucur,pentrucăamunsensnumaicând ard.Nusunttristă,chairdacă,arzând,devinmaimică.Defapt,eu am doar două posibilităţi. Prima e să rămân întreagă. Asta ar însemna să rămân rece, să nu fiu aprinsă şi, neluminând, nu mă micşorez, dar nici nu mi împlinesc rostul meu. A doua ar fi să răspândesc lumină şi căldură şi prin asta să mă jertfesc, să mă dăruiesctotalchiarpemineînsămi…Astaemultmaifrumosdecât sărămânreceşifărărost. Şivoioameniisunteţilafel.Cândtrăiţinumaipentruvoi,sunteţi lumânareaneaprinsă,carenuşi-aîmplinitrostul.Dardacădăruiţi lumină şi căldură, atunci aveţi un sens. Pentru asta trebuie să vă jertfiţi, să daţi ceva: dragostea, adevărul, bucuria, încrederea şi toatesentimentelenobilepecarelepurtaţiîninimă.Sănuvătemeţi

2.

2. Transcrieţi din text enunţul care ar constitui înţelepciunea acestei parabole.

3. Comentaţi în câteva rânduri ultimul enunţ al textului.

4. Propuneţi patru adjective pentru cuvântul lumină. Elaboraţi în şapte-opt rânduri un monolog descriptiv despre o lumânare aprinsă, folosind reperele: descriereaobiectului; b)prezenţaadouăfiguridestil; c)respectarealimiteidespaţiu; d)aranjareatextuluiînpagină. TESTE DE EVALUARE Prometeuaduceoamenilor: a) apa; b) focul; c) pâinea. 2. Icarestefiullui: a) Talos; b) Dedal; c) Minos. 3. Conformuneilegende,primulregealRomeiafost: a) Amulius; b) Remus; c) Romulus. 4. Mitul este: a) onaraţiunedespreorigineadiverselorlucruri;

a)

1. Explicaţi sensul expresiilor: a şi împlini rostul; a rămâne fără rost.

1.

101 că deveniţi mai mici…Asta e o iluzie. Înlăuntrul vostru e mereu lumină. Gândiţi vă, cu pace în suflet, că sunteţi ca o lumânare aprinsă.Eusuntnumaiosimplălumânareaprinsă.Singurăluminez maipuţin.Darcândsuntemmaimulteîmpreună,luminaşicăldura suntmaiputernice.Şivoi,oamenii,etotaşa,împreunăluminaţimai mult… (479 de pilde creştin-ortodoxe)

102 b) opovestecuelementerealeşifantastice; c) opovestiredesprezei. 5. Cuvântul Biblie estedeorigine: a) greacă; b) latină; c) slavonă. 6. Parabola este: a) opoveste; b) olegendă; c) opovestirealegoricăscurtă,cuconţinutreligios. FOLCLORUL CALENDARISTIC „O națiune care dorește să aibă o limbă bogată și omogenă ar trebui mai întâi de toate să adune și să scoată la lumină întreaga sa literatură poporală, căci izvorul cel mai bun spre înavuțirea unei limbi este în tot cazul literatura poporală.” SimionFloreaMarian ACTIVITATE DE PRE-LECTURĂ 1. Ce semnificație are cuvântul folclor? Ce opere folclorice cunoașteți? 2.CitițicuatențiespuseleluiS.F.Mariandespreliteraturapopulară șicomentați. 3.Ceînseamnă folclor calendaristic înopiniavoastră?Motivați. Folclorulromânescestefoartevariatîngenurișispeciiliterare. Celemaiînsemnatesărbătoritradiționalesi-augăsitaplicareîn literaturaTradițiilepopulară.populare ale sărbătorilor de iarnă sunt cele mai frumoase,deaceealeregăsimînfolclorulnostruîncelemaidiferite forme. ACTIVITATE INTERDISCIPLINARĂ 1.CumestesărbătorităNaștereaDomnuluiînlocalitateavoastră? PROGRESAȚI! ȘTIAŢI CĂ?

FLORILECOLINDEDALBE Sculați,sculați,boierimari, Steacometăstrălucită, Floriledalbe, Floriledalbe, Sculațivoi,româniplugari, Pentrufericirimenită, Floriledalbe, Floriledalbe. Căvăvincolindători, Iatălumeacă nflorește, Floriledalbe, Floriledalbe, Noapteapelacântători, Pământulcă ntinerește, Floriledalbe, Floriledalbe, Șiv-aducpeDumnezeu, Cântprinluncăturturele, Floriledalbe, Floriledalbe, Săvământuiederău, Lafereastrărândunele, Floriledalbe, Floriledalbe, UnDumnezeunou născut, Și unporumbfrumos,leit, Floriledalbe, Floriledalbe, Cufloridecrinînvăscut, Dinspreapusavenit, Floriledalbe, Floriledalbe, Dumnezeuadevărat, Floaredalbăaadus, Floriledalbe, Floriledalbe, Soare-nrazeluminat, Șilacăpătâis-aupus, Floriledalbe. Floriledalbe. Sculați,sculați,boierimari, Elvăzicesătrăiți, Floriledalbe, Floriledalbe, Sculațivoi,româniplugari, Întrumulțianifericiți, Floriledalbe, Floriledalbe, Căpecers aarătat, Șicapomiisă nfloriți, Floriledalbe, Floriledalbe, Unluceafărde-mpărat, Șicaeisă-mbătrâniți, Floriledalbe, Floriledalbe.

103 2.Ce eroidin istorie întâlnim deseori înscenetele obiceiurilor de iarnă? 3. Desenați o secvență în care să plasați un erou îndrăgit din folclorulcalendaristic. 4.Interpretațiocolindăspecificălocalitățiivoastre.

TREI CRAI DE LA RĂSĂRIT Treicraidelarăsărit, Noicu„steaua”ne amporni Ș ammersdupăcumcitim, PânălaIerusalim. Și-acolocândamajuns, Steauanouăs-aascuns. Hopuri,hopuri,hopurele, Lamulțianicufloricele!

Noiumblămșicolindăm, Măriuț,mărgăritar, Șipedomnulcăutăm. Darboieriinu-sacasă, C auplecatlavânătoare,săvânezecăprioare. Căprioaren auvânat, Ci auvânatuniepuraș, Săfacădinblanalui VeșmântfrumosDomnului. Rămânețicubine, Fițifericiți, SăvădeieDomnul Totulcedoriți!

104 A VÂNAT UN IEPURAȘ

105 1. Citițiexpresivtextelepropusepentrulectură. 2. Explicațicuajutoruldicționaruluicuvintelenecunoscute. 3. Determinațiînceformăsuntscriseacestetreitexte. 4. Selectați și înscrieți în caiete unele cuvinte care se repetă în textelecititedevoi. 5. Determinațicaracterulacestortexte. 6. Ceevenimentesteprezentatîntextelecititedevoi? 1. Cestructurăautextelecolindelordemaisus? 2. Cumsuntaranjateversurileîntexteledate? 3. Cesemnificațieareexpresia„florile dalbe”? 4. Care sunt personajele participante la acțiune din aceste texte? Înscrieți-leîncaiete? 5. Cesemnificăcuvintele „vânătoarea” și „steaua” încolindelecitite devoi?Argumentați-vărăspunsul.

• Cele mai multe colinde au un caracter religios (se proslăvește nașterealui Iisus Hristos).Întâlnim,însă,șicolindecu caracter laic,toateavândfuncțiadeurarecuocaziasărbătorilordeiarnă.

• Lacolindatparticipătotsatul,deșiefectivcolindănumaicopiii, flăcăiișibărbațiipânălaoanumităvârstă.

• Termenul colindă edeoriginelatină,intratînlexiculnostruprin intermediulslavonei kolenda, ceeaceînseamnălaromaniziua întâiaaanului.

Colinda este o specie a literaturii populare care conține o urare sau o binecuvântare și se cântă în seara și în ziua de Crăciun, în ajunul și-n ziua de Anul Nou.

• Uneoricolindelesuntacompaniatedeinstrumentemuzicaleși

REŢINEŢI!

106 participanțiilacolindatformeazăoceatădecolindători. • După terminarea colindatului se urează pentru fiecare dar în parteșilasfârșitsemulțumeștegazdelorînformuletradiționale. 1. Explicațicesemnificațiearetitlulfiecăreicolindecititedevoi. 2. Care este evenimentul principal (vestea) pe care o proslăvesc colindătorii? 3. Caresunturăriledinacestecolinde? 4. Comentați una dintre colindele citite care v-a impresionat cel maimult. 5. ExplicațideceanumelaCrăciunșilaAnulNousecolindă. 1. Citițisau cântațișialtecolinde carele ațiîntâlnitînlocalitățile voastre. 2. Realizațiuntextîncarevețidescrieobiceiurilecolindatuluilavoi însat/oraș. 3. Reprezentați printr un desen imagini ale satului/orașului în perioadacolindelor. 4. CitițipoezialuiMihaiEminescu„Colinde, colinde” șiexprimați-vă opiniilereferitorlaaceastăpoezie. PLUGUȘORUL Aho,aho, Copiișifrați, Stațipuținșinumânați, Lângănoiv-alăturați Șicuvântulmi-ascultați: S asculatmaian BădicaTraian, Fațaalbăși aspălat, Barbaneagră apieptănat, Laicoanes a nchinat Ș-aîncălecat Pe-uncalînvățat, EXPRIMAȚI-VĂ PĂREREA!

Elînscăris aridicat, Pestecâmpuris auitat, Cas-aleagă-unloccurat Dearatșisemănat. Șicurânds aapucat Câmpulneteddearat, Înlungiș Și ncurmeziș. Șis aapucatîntr ojoi, C-unplugcudoisprezeceboi, Boi,boureni, Încoadăcodălbei, Înfruntețintăței. I amaimânați,măi! Hăi,hăi! Ziuatoatăalucrat, Brazdaneagră-arăsturnat, Șiprinbrazde-asemănat Grâumăruntșigrâudevară, DeieDomnulsărăsară! Mânați,Hăi,măi,hăi! Șicâtlucrulasfârșit, Iată,mări,s-astârnit Unvântmareprepământ Șiploimultedupăvânt, Pământulde-arăcorit Șisămânțaa ncolțit. Mânați,copii,

107 CunumedeFaur, Cușauadeaur, Cufrâudemătasă, Câtvițadegroasă. Laurecheclopoței, LapicioareHăi,Mânați,zurgălăi,măi!hăi!

6.

2. Prin

3.

4.

5.

108 Hăi,hăi! CumadatDumnezeuan, HoldemândreluiTraian, Astfelsădeașilavoi, Cas avemparteșinoi. Săvăfiecasa–casă, Săvăfiemasa–masă! Totcumeseleîntinse Șicufețeleaprinse, Totcucaselegrijite, Degospodarilocuite. Lapicioarezurgălăi, I-amaiîndemnați,flăcăi! Hăi,hăi! Deuratammaiura, Darni-icăvaînsera Șinoisuntemmititei, Nemănâncăcâniirăi Șine aînghețatnăsucu, Șine așteaptășitătucu. Ape,văișimunțibătrâni, Oprițiplugul,frațiromâni! Aho,aho! 1. Citițiexpresivtextulpropusșiexplicațicuajutoruldicționarului cuvintelenecunoscute. cecuvinteanunțăurătorulgospodariicăasositcuceatade „plugari”? EfectuațiocaracteristicăaluiTraian. Ce epitete și comparații sunt folosite în urătură pentru a reda maiplastictablourilepoeticealealegeriipământuluipentruarat șisemănat.Identificați leșiînscrieți leîncaiete. Care este rolul formulelor de adresare din acest text? Motivați vărăspunsul. CePlugușormaicunoaștețivoi?

3. Ce semnifică versurile: „Să vă fie casa casă,/ Să vă fie masa masă”? 4. De ce credețică anume pe cultivarea grâului se pune accent în această(șinunumai)urătură?Motivați vărăspunsul.

109

4. Cultivarea grâului simbolizează în plugușor belșugul în viața plugarului,dragostealuifațădepământ.

2. Urareaesteînsoțitădetălăngișiclopote,depocnituridebice,de zgomotul„buhaiului”.

5. Care este rolul lui bădica Traian? Ce simbolizează acest personaj? REŢINEŢI! Plugușorul este o poezie populară care face parte din literatura de ceremonial, legată de un răspândit obicei popular și rostită pe la casele gospodarilor în ajunul Anului Nou, de grupuri de copii (Plugușorul mic), sau în dimineața Anului Nou de cete de flăcăi, însoțit adesea de un plug (Plugușorul mare).

5. Plugușorulseterminăcuoformulăfinală,carecuprindeurările adresategospodarilor(acesteafiindcelemaivariate). SORCOVA (I) Sorcova,vesela, Sătrăiți,să nveseliți, Caunmăr,caunpăr, EXPRIMAȚI VĂ -VĂ CUNOȘTINȚELE!

2. Ce urări le adresează gospodarilor la început de an acei ce declamăsaucântăplugușorul?

PĂREREA! ÎMBOGĂȚIȚI

1. Ce munci agricole legate de cultivarea grâului sunt descrise în acestplugușor?

3. Înplugușorsevorbeștedeîntreagamuncăacâmpului,deaceea el poate fi numit „o poveste versificată a pâinii”, „o poezie a muncii”.

1. Plugușorul esteunvechiobiceiagrar,ouraredeannou.

REȚINEȚI!

Laanulșilamulțiani! SORCOVA (II)

110 Caunfirdetrandafir! Pestevară,Primăvară, Sănătoscafierul, Iutecaoțelul, Tarecapiatra, Iutecasăgeata” Ce-iîncasăsătrăiască, Ce-iafar-săizvorască, Ce ipecâmpsăînverzească!

Anulnoucubine, Suspetindă Cuzilesenine, Florideghindă, Toțicusănătate Pepodele Șicusporîntoate! Rândunele, Laușori Laicoane Mănunchideflori, Busuioc! Pelaușe SăvădeaDomnulnoroc! Florideruje, Laanulși Laferești Lamulțiani! Maredomnești.

Sorcova este o urare făcută în dimineața de Anul Nou. Obiceiul acesta este străvechi și s-a păstrat, în special, de către copii care poartă în mână o ramură de măr sau de păr, împodobită cu flori artificiale multicolore. Ei trec pe la casele gospodarilor, urându-le sănătate, ani mulți și fericiți. CAPRA Vinecapradelamunte Custeluțealbe nfrunte. Șicubarbaeilățoasă, Avenitsăintre-ncasă. Dă nedrumu,gazdă, ncasă, C-afarăplouădevarsă.

111 Șinepicăpicurele, Depegarduridenuiele. Gazdă,dacănunecrezi, Ieșiafarădenevezi. Gazdă,dacăieșiafară, Nuieșicumânagoală. Săieșicucârnațiînpoală Șicuvinusubsuoară. Gazdă,dacănunecrezi, Ieșiafarădenevezi. Dă ne,gazdă,drobdesare, Sădămlacaprăcămoare. (Capra se culcă și cineva strigă) Hei,pițelemele, Cucerceișicumărgele, Șiculupiidupăele. Rămâi,gazdă,sănătoasă, Noiplecămlaaltăcasă. Vinecapradinpădure, Afostlaculesdemure, Fragișimuren agăsit, Caprii-iardedeiubit. Capranoastră-icaprăbună, Nedălapte,untșilână, Nemaidășiiezișori, Să-ităiemdesărbători. Capranoastrăafătat, Lupiiiedui amâncat. Rămâi,gazdă,sănătoasă, Noiplecămlaaltăcasă.

REŢINEŢI! Capra este un vechi joc popular românesc, care se referă la folclorul de Anul Nou și care constă în executarea unor figuri comice de către un personaj mascat în capră, care bate ritmic din picioare. Cuvintele specifice acestui obicei sunt rostite de către cel care o mână.

5. Efectuați un desen în care să prezentați un obicei al folclorului de iarnă. VASILE(1818ALECSANDRI – 1890) „Vasile Alecsandri, scriitor şi om politic, figura cea mai importantă a literaturii româneşti în perioada paşoptistă. A ilustrat specii numeroase din toate genurile literare...”GeorgeCălinescu

2. Citiți și alte variante de Plugușoare și faceți o paralelă între ele.

PROGRESAȚI!

112 1. Memorizați un fragment din Plugușorul citit și una din Sorcovele de mai sus.

VasileAlecsandriafostunmarepoet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru,diplomat,membrufondatoral AcademieiRomâne,creatoralteatrului românesc și al literaturii dramatice în România,personalitatemarcantăaMoldoveișiapoiaRomânieidealungulîntreguluisecolalXIX-lea. Deputatșiministruînmaimulterânduri,eministrualRomâniei laParisîntre1885și1890.Cascriitor,adebutatîn1840,cunuvela „Buchetiera de la Florența”,publicatăîn„Dacia literară”,șicupiesa „Farmazonul din Hârlău”. Alecsandri este fondatorul pastelului românesc.

ACTIVITATE DE PRE-LECTURĂ 1. Indicați patru cuvinte care să determine substantivul iarna. Alcătuițicâtevaenunțuri.

4. Aduceți exemple și de alte tipuri de piese populare care țin de obiceiurile de Anul Nou și Crăciun.

3. Realizați o compunere cu titlul „Am venit să vă urăm” în care să descrieți obiceiurile și tradițiile din localitatea voastră.

2. Scrieți forma actuală a cuvintelor evidențiate din următoarele exemple:a.Euvreau să vie. b.Casănumai rămâie repetent. c.Șipe dasupra noriisecerneau. d.Cinevreao ciucalată? IARNA Dinvăzduhcumplitaiarnăcernenoriidezăpadă, Lungitroienecălătoareadunate ncergrămadă; Fulgiizbor,plutescînaercaunroidefluturialbi, Răspândindfioridegheaţăpeaiţăriiumeridalbi. Ziuaninge,noapteaninge,dimineaţaningeiară!

1.Găsițicâteunsinonimpentrucuvintele: văzduh, grămadă, dalbi, zale, fiori.

3.Carecredețicăestemesajulacesteipoezii?

Străluceşteşidismiardăoceanuldeninsoare. ȘTIAŢI CĂ?

2.Citițiprimeledouăstrofedinpoezieșiindicațitermeniicarene demonstreazăcăestevorbadeanotimpuliarna.

Totealbpecâmp,pedealuri,împregiur,îndepărtare, Cafantasmealbeplopiiînşiraţisepierdînzare, Şipe ntindereapustie,fărăurme,fărădrum, Sevădsatelepierdutesubclăbucialbiidefum. Darninsoareaîncetează,noriifug,doritulsoare

113

Cuozaleargintieseîmbracămândraţară; Soarelerotundşipalidseprevedepintrenori Caunvisdetinereţeprintreaniitrecători.

VasileAlecsandriesteunuldintremariipoețiromânicareascris celemaifrumoasepasteluri. Poetul dedică fiecărui anotimp, dar și altor aspecte din natură, câteunpastel. Cel mai îndrăgit loc al lui Vasile Alecsandri a fost casa sa de la Mircești.

Dezvoltați-vă vocabularul

3. Adjectivul albiu esteuncuvântderivat.Indicațicuvântuldebază și sufixul din structura acestuia. Dați alte două exemple de adjectivederivatedupăacelașimodel.

3.

4. Alcătuiți câmpul lexical al substantivului iarnă, folosind unele cuvintedintext. 1. Înprimastrofăexistătreiperechidesinonime.Identificați-leși observațiîncemodîmbogățescacesteasemnificațiiletextului. ȚI PĂREREA!

VĂ

2. Formațifamiliadecuvintepentru: nor, alb, argint, sat.

1. Explicațicums auformaturmătoarelecuvintedintext: argintiu, tinerețe, trecător, înșirat, întindere, voios.

1. Indicați pronunțarea actuală a cuvintelor: pintre, împregiur, zurgălăi,dismiardă.

2. Selectațidintextulpoezieifiguriledestilcunoscute. Explicațicerolauverbeledinaceastăpoezie. 4. Comentațiexpresia norii fug șialcătuițicueacâtevaenunțuri.

114 Iată-osanieuşoarăcaretrecepestevăi... Învăzduhvoiosrăsunăclinchetedezurgălăi.

EXPRIMA

Pastelul este o creație lirică descriptivă în versuri în care se înfățișează un tablou din natură (un peisaj, momente ale zilei, imaginea unor anotimpuri, aspecte din viața plantelor sau animalelor) față de care autorul își exprimă în mod direct impresiile și sentimentele.

3. Alcătuițicâtevaenunțuricuomonimul adjectivului călătoare.

4. Indicațiformaliterarăactualăaindicativuluiprezent,persoana aIII a,pluralaverbului a zbura.Comparați ocuformadinversul Fulgii zbor, plutesc în aer.

Descrierea esteșiooperăliterarăorganizatăpebazadescrierii literare.Eapoatefi: de tip tablou (descriereauneifurtuni,aunuilac, aunuianotimpetc.); de tip portret (enumerareatrăsăturilorfizice șimoralealeuneipersoane).

• CreatorulpasteluluiînliteraturaromânaesteconsideratVasile Alecsandri,celcareapublicatînrevista„Convorbiri literare” de la Iași numeroase poezii inspirate de frumusețile naturii din zonaMirceștiului.

• Vasile Alecsandri a scris următoarelor pasteluri: Sfârșit de toamna, Iarna, Miezul iernii, Gerul, Viscolul, Dimineața, Noaptea, Malul Siretului șialtele. ÎMBOGĂȚIȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE!

115

2. Găsițiantonimepotriviteurmătoarelorcuvintedintext: adunate, trecător, a înceta.

Termenulde pastel esteîmprumutatdindomeniulpicturii,unde pastel înseamnătablourealizatîncreioanecolorate.

Pastelulreprezintăceamaiizbutităparteacreațieiartisticealui VasileAlecsandri.

•

REŢINEŢI! Descrierea este un mod de expunere prin care se prezintă trăsăturile caracteristice ale unui colț din natură, ale unui peisaj, fenomen al naturii, portretul unui personaj etc.

Acesta este versul clasic. Înafarădeacestgendevers,maiexistă:

• versul liber – care este un rând dintr-o poezie, în care regulile enunțate mai sus sunt aplicate după cum dorește poetul, neținândcontdeuneledintreacestea; versul alb esteversulfărărimă. -VĂ CUNOȘTINȚELE!

•

ÎMBOGĂȚIȚI

Versul este un rând dintr-o poezie, în care sunt respectate regulile referitoare la ritm, rimă și măsură.

116 1. Cefoloseșteautorulpentruaexprimavrajaierniișisentimentele pecareletrăieșteelînsuși? 2. Identificațiculorilecepredominăîntext.Cerolauele? 3. Cetabloudinacestpastelv-aimpresionatcelmaimult?Dece? 1. Înceformăestescrisăaceastăoperăliterară? 2. Câteversurisuntînaceastăpoezie? 3. Cumsuntgrupateacesteversuri? 4. Despărțițiînsilabeprimeledouăversurișiidentificaținumărul. REŢINEŢI!

REŢINEŢI!

Strofa reprezintă un număr variabil de versuri grupate în funcție de înțelesul unitar, de metru, de rimă și de măsuri. Strofele sunt de mai multe feluri, în dependență de numărul versurilorpecareîlconțin. Când ideea este exprimată în două versuri, strofa se numeşte distih. Cândaretreiversuri,senumeşte terţină,iarcândarepatru,se numeşte catren.Acesteasuntstrofelecelemaidesîntâlnite.Există însăşistrofedeşaseversuri,șapte,optversuri.

REŢINEŢI!

3.

5.

Epitetul este un cuvânt adăugat unui substantiv sau verb pentru a-l clasifica estetic și exprimă o însușire a obiectului pe care îl pune într-o lumină nouă, impresionând cititorul.

➢

REŢINEŢI! Măsura este numărul silabelor dintr-un vers. Măsurapoatefidelapatrusilabe,pânăla15 16silabe,șichiar maimulte. Măsurașiritmulsuntatributeimportantealeversificației. Deregulă,intr-opoezie,versurileauaceeașimăsura. ➢ Exista,totuși,șiversuricuomăsuradiferită,maialesînfabule. Ce sens au în textul dat cuvintele: zale argintie, sanie ușoară, văzduh voios, cumplita iarnă? Cepartedevorbiredeterminăacestecuvinte? Alcătuițicâtevaenunțuricuacesteexpresii. Deceautorulfoloseșteverbul a ninge demaimulteori? Cesugereazăaceastărepetare? Cepartedevorbireestecuvântul ninge?

2.

Epitetul este figura de stil constând în determinarea unui substantiv sau verb printr un adjectiv, adverb etc., menit să exprime acele însuşiri ale obiectului care înfăţişează imaginea lui aşacumsereflectăînsimţireaşifanteziascriitorului. Orice atribut, nume predicativ sau complement circumstanţial demodestenumit epitet cândconţineînacelaşitimpometaforă,o metonimie,osinecdocă,ohiperbolăetc.,saucândfaceelînsuşisă ÎMBOGĂȚIȚI VĂ CUNOȘTINȚELE! -VĂ CUNOȘTINȚELE!

ÎMBOGĂȚIȚI

➢

➢

4.

117

1.

6.

2. Identificați cuvintele prin care autorul realizează ipostazele opusealespațiuluiceresc: a) În primele două versuri ale strofei I apare o atmosferă apăsătoare,încareorizontuldispareînspateleuneiperdelegroase dezăpadă. b)Înurmătoareledouăversuri,impresiaestedeseninătateșide voioșie.

118 apară o asemenea figură.Dacă nu cuprinde aşa ceva,atunciel nu esteNuepitet.oriceelementdeterminant(adjectivsauadverb)esteepitet. Însituaţiica cele dintextele de mai jos determinarea este neutră din punct de vedere stilistic, fără să implice participarea imaginaţieisauafectivităţiiscriitorului:

Exemple: „Treizileșitreinopți,vântoaselenumaisteteră. De trei ori scoaseră copacii din rădăcini; de trei ori scoaseră râurile din cursullor; de trei ori sfărâmaserănorii,izbindu-idestânci; de trei ori măturarăfundulmăriiși de trei ori prăpădirăfațapământului…” (IoanSlavici, Zâna zorilor)

3. Selectațicuvinteleprincarepoetulamplificădimensiunilespa-

1. Selectați în caiete cuvintele din textul poeziei referitoare la spațiulcerescșicelereferitoarelaspațiulterestru.

Exemple: „...şipărinţii,şifraţii,şisurorileîmierausănătoşi.” (IonCreangă, Amintiri din copilărie)

„Atâta obidă se abătu asupra lui, încât sub pleoapele închise închipuirea-idădubuzna.”(IonelTeodoreanu, La Medeleni) REŢINEŢI! Repetiția este figura de stil care constă în reluarea, înscopuri expresive, a aceluiași termen, construcții, grupuri de sunete sau fragmente întregi pentru a scoate în evidență anumite sentimente, idei, impresii sau însușiri.

„Amurgdetoamnă violet… Doiplopi,înfund,aparînsiluete Orașultote violet…(GeorgeBacovia, Amurg violet)

EXPRIMAȚ

4. Descrierea iernii este statică sau dinamică? Argumentați vă răspunsul,explicândrolulverbelorfolositeînpoezie. alte pasteluri din creația lui Vasile Alecsandri și încercați să le comparați cu cel studiat în clasă. o descriere științifică și una artistică a iernii în care să folosiți unele expresii din pastelul lui Vasile Alecsandri. printr un desen o imagine din acest pastel. I-VĂ

PĂREREA!

3. Ceaducenouultima strofăfațăderestulpoeziei?Referiți-văla ritmul desfășurării fenomenelor descrise, jocul de culori, atmosferagenerală.

1. Citiți și

119 țiuluidescris,pânălapierdereadimensiunilorconcrete. 4. Explicați ce sens al cuvintelor(propriu sau figurat) apare în următoareleexemple: a) Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi, Răspândind fiori de gheață pe ai țării umeri dalbi. b) Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară Cu o zale argintie se îmbracă mândra țară. 1. În poezie există trei comparații. Identificați, pentru fiecare caz, ceidoitermenicomparați. 2. Selectațidintreadjectiveepitetelecromatice.Careesteculoarea dominantă? 3. Identificațiepitetelecaresereferălaformaobiectelor. 4. Înultimulversalpoezieiexistăunepitetcaredeterminăunverb. Numiți-l.Princepartedevorbireesteexprimatacesta? 5. Cefeldeînsușiriredăepitetul cumplita (iarnă)? 1. Care este semnificația jocului dintre soare și ninsoare? Comentați felul în care privirea celui care descrie se concentreazăpeunulsaupecelălaltdintreacesteelemente. 2. Imaginile vizuale predomină în poem. Cum explicați întreruperea acestora printr-o imagine auditivă în finalul poeziei?

2. Efectuați

3. Reprezentați

3. Redactaţioscrisoaredefelicitarecuocaziasărbătorilordeiarnă, folosindreperele: destinatar, conţinut, respectarea rigorilor de scriere a unei felicitări, aranjarea textului în pagină.

1. Notaţiformeleliterarealecuvintelor: să puie; să vânză; coloare.

120 Scriețiocompunerepetema:„Fulg de nea, fulg de nea Vino la fereastra mea...”

Citiţi cu atenţie textul propus şi realizaţi sarcinile de mai jos: Iarna iunvestitdulgher, Iarna imeşteriscusit. Căeapoate,cândvoieşte, Căpedealşipecâmpie Pesterâuripodsăpuie Ţese opânzăminunată, Fărălemnşifărăcuie, Fărăiţe,fărăspată, Fărăniciunpicdefier. Fărăfirdetorturzit.

Şigăteşte-aşa,deodată, Şidindrăgălaşa-ipânză Podîntregdintr-obucată. Dăşivântuluisăvânză. Iarna-igrădinarcândvrea: Punealbeflorilageamuri, Fărăfrunzeşicoloare, Fărăniciundordesoare, Numaicumleştieea. Mie-miplac,căsuntdegheaţă; Darcândsufli,pierdinfaţă.(GeorgeCoşbuc, Iarna)

2. Identificaţi din text câte un exemplu pentru figurile de stil solicitate şi comentaţi, într-un enunţ, una dintre ele: metaforă, personificare, enumeraţie.

4.Scriețicâtevaenunțuri,făcândreferirelaimagineapecareoaiîn față. PROGRESAȚI!

ACTIVITATE DE PRE-LECTURĂ

„

CeamaicunoscutăoperăaluiEmilGârleanueste Din lumea celor care nu cuvântă (1910), în care a relatat întâmplări alegorice din viațagâzelor,păsărilor,animalelorșiplantelor.

Adebutatcuvolumul Bătrânii (1905),încaresuntevocațiboieri devițăveche,patriarhalișivisători,superiorilumiinoi,burgheze, carei-aruinat.

Un alt volum, Nucul lui Odobac (1910), dezvoltă tot o temă semănătoristă: dispariția țărănimii patriarhale și a obiceiurilor tradiționale. S astinsdinviațăla 2iulie1914laCâmpulung.

TeodorVârcolici Emil Gârleanu s a născut în data de 5 ianuarie 1878 la Iași, a fost prozator, regizor, scenarist de filme și jurnalistromân.ÎncepeliceullaIașiîn 1889, dar se retrage și se înscrie la Școala fiilor de Militari, unde devine colegcuJeanBart,apoiintrălaȘcoala de Ofițeri de Infanterie, unde devine coleg cu Gheorghe Brăescu. A fost sublocotenent în armata română dar este exilat la Bârlad pentru activitateasapublicistică,interzisăderegulamentulmilitar.

Emil Gârleanu umanizează sentimentele și stările sufletești ale necuvântătoarelor”.

121 EMIL(1878GÂRLEANU – 1914)

1.Indicațicincicuvintecaresădeterminesubstantivul căprioara.

2.Citițiprimeledouăalineatedintextuldemaijosșiidentificălocul acțiuniișipersonajele.

3.Carecredețicăvafitematextului?

122 Emil Gârleanu a fost un prozator român care, în mare parte, a descrisînoperelesalelumeafauneișiaflorei. Lucrările dedicațe naturii și elementelor ei sunt incluse în culegerea Din lumea celor ce nu cuvântă. ÎnschițeleluiEmilGârleanuîntâlnimcelemaidiverseforme și elemente ale naturii, cărora autorul le a dat viață prin grai și acțiune.

ȘTIAŢI PROGRESAȚICĂ?

1. Cestițiidesprecăprioară?

2. Înpădurilenoastreîntâlnimacestanimal?

4. Cesemnificațiearecăprioaraîntradițiilenoastreromânești? Alcătuițiocompunere,porninddelaimaginilepecareleaiîn față.Găseșteuntitlupotrivitpentrucompunereata. CĂPRIOARA Pemuşchiulgros,caldcaoblanăa pământului, căprioara stă jos lângă iedul ei. Acesta şi a întins capul cu botul mic, catifelat şi umed, pe spatelemameiluişi,cuochiiînchişi, selasădezmierdat.Căprioaraîllinge, şi limba ei subţire culcă uşor blana moale, mătăsoasă a iedului.Mama îl priveşte şi-nsufletul eide fugarnică încolţeşteunsimţământstăruitorde milăpentrufiinţafragedăcăreiai-adatviaţă,pecareahrănit-ocu lapteleei,dardecaretrebuiesăsedespartăchiarazi,căcivremea înţărcatului venise demult încă. Şi cum se uita aşa, cu ochi îndureraţi, din pieptul căprioarei scăpă ca un muget înăbuşit de durere;ieduldeschiseochii. !

3. Desenați o hartă a pădurilor din localitatea în care trăiești. Ce tipuridecopacivorfiaici?

ACTIVITATE INTERDISCIPLINARĂ

123 Căprioara se îmbărbătează, sare în picioare şi porneşte spre ţancurile de stâncă, din zare, printre care vrea să l lase rătăcit. Acolo, sus, e păzit şi de duşmănia lupului, şi de iscusinţa vânătorului, căci pe muchiile prăpastiilor acelora numai ele, caprele, puteau a se încumeta. Acolo, l-ar fi ştiut ca lângă dânsa. Dar până la ele erau de străbătut locuri pline de primejdii. Căprioara îşi aruncă picioarele în fugă fulgerătoare, în salturi îndrăzneţe – să încerce puterile iedului. Şi iedul se ţine voiniceşte din urmă; doar la săriturile ameţitoare se opreşte, câte o clipă, ca şi cum ar mirosi genuna, apoi se avântă ca o săgeată şi, behăind vesel, zburdă de bucurie,pepicioarelesubţiricaniştelujere. Dartrebuiesăscoboare,săstrăbatăopădure,casăurcedinnou spre ţancuri. Căprioara conteneşte fuga: păşeşte încet, prevăzătoare. Trece din poiană în poiană, intră apoi sub bolţi de frunze, pe urmă prinhrubeadâncideverdeaţăpână ce pătrunde îninima întunecată,ca uniad,apădurii. Şi au mers mult aşa până ce au dat, în sfârşit, de luminiş. Iedul, bucuros, o ia înainte sărind. Dar în aceiaşiclipăcăprioaraseopreşte,ca de-opresimţire,adulmecând.Înfaţa ei,desubocetină,ochiilupuluistrăluceaulacomi.Unsalt,şiiedul arfifostsfâşiat.Atuncicăprioaradăunzbieretadânc,sfâşietor,cum nu maiscosese încă,şi,dintr-unsalt,cade înmijlocul luminişului. Lupul,văzândpradamaimare,uităiedulşiserepedelaea...

Prăbuşităînsânge,lapământ,subcolţiifiarei,căprioararămâne

1. Identificați cuvintele care sugerează hotărârea căprioarei de a porniladrum.

2. Indicațiformaliterarăacuvintelor: trebuiesc, prăpastii,a scoborî, simțământ, zbieret.

2. Caresuntfragmenteledinpovestirecareredaudragosteamamei pentrucopilulsău.

5. Alcătuițicâtevaenunțuricuuneledinacestecuvinte.

3. Selectațicuvintelecareredaustareaemotivăacăprioarei.

1. Identificațielementeledepeisajcareexprimăstareaemoțională acăprioarei.

4. Explicați cum s au format următoarele cuvinte: luminiș, verdeață, îmbărbătează, presimțire, prevăzătoare.

124 cucapulîntorsspreiedulei.Şinumaicândacesta,înspăimântat,se topeşte în adâncul pădurii, căprioara simte durerea, iar ochii i se tulburădeapamorţii.

4. Selectați din textul povestirii cuvintele prin care este descrisă natura.

3. Arătațiceînțelesauverbeledinenunțul: În sufletul ei... încolțește un simțământ; dintr un salt, cade.

3. Găsiți sinonime pentru următoarele cuvinte din text: iscusință, fraged, a conteni, mătăsoasă, se avântă, să străbată.

5. Alcătuițipropozițiicuuneledintrecuvinteledinșiruldemaisus.

1. Citițiexpresivprimulpasajdintextșiexplicațiceatmosferăredă autorul. Înscrieți în caiete cuvintele care creează această atmosferă.

1. Selectațicuvintelenecunoscutedintextșiexplicați-lecuajutorul dicționarului.

2. Identificațiîntextfragmentelecareredaulegăturaceexistăîntre căprioarășiied.Cumațiexplicaaceastălegătură.

2.

3.

Descrierea este un mod de expunere prin care scriitorul zugrăvește trăsăturile caracteristice ale unei priveliști din natură, ale unui om, personaj literar, ale unor obiecte. ȚI VĂ PĂREREA!

4.

6.

3.

3.

2.

REŢINEŢI!

4.

REAMINTIȚI-VĂ!

4.

1.

5.

EXPRIMA

125 Înscrieți în caiete verbele care surprind acțiunile celor două animalede alunguldrumuluilor. Selectați și înscrieți în caiete cuvintele ce sugerează hotărârea căprioareidea-șisalvaiedul. Recitițipasajelecarev auimpresionatcelmaimult. Comentați-leprincâtevaenunțiri.Scrieți-leîncaiete. Scriețiomicăcompunereîncaresăfolosițiideeadinpovestire. Explicați semnificația cuvântului a se topi din enunțul Iedul se topește în adâncul pădurii. Prin ce imagini este descrisă reacția căprioarei la apariția lupului? Cumestesugeratădecătreautorprezențalupului? Ce credeți că înseamnă pădurea pentru ied? Comentați răspunsul. 1. Identificațifiguriledestildintext.Caredintreelepredomină? Selectațicomparațiileșiînscrieți leîncaiete.Cesugereazăaceste comparații? Prin ce se deosebește descrierea care o face autorul în această povestirededescrierileîntâlnitedevoianterior? Realizațiodescriereaunuicolțdenatură,folosindfiguriledestil. Genul epic cuprinde creațiile literare, în versuri sau în proză, în care scriitorul redă faptele, ideile și sentimentele unor persoane, reale sau imaginare, prin mijlocirea unor povestiri.

2.

3. Realizați o scurtă narațiune în care veți folosi și elemente de descriere.

Narațiunilefacpartedingenulepic,darseîntâlnescșiîn genul liricșidramatic.Elepotfiscriseatâtînversuri,câtșiînproză. În narațiune nu poate să lipsească niciodată descrierea.

Schița are intrigă simplă, cu puține personaje care sunt caracterizatefoarteconcis. Schițeleredaufapteleșievenimentelecelemaidiversealevieții.

2. Identificați locul desfășurării acțiunii.

Narațiunea esteunmoddeexpunereprincareserelateazăfapte și întâmplări. Ea presupune: narator sau povestitor, acțiune, personaje.

126 Descrierea literară poatefiînprozășiînversuri.Prindescrierea artisticăautorulnetransmiteșistareasasufletească,sentimentele pe care ile a trezitpeisajul,tabloulrespectiv,aspectul șiobiectul zugrăvit.

Narațiunea prezintă o succesiune de întâmplări petrecute într-o ordine temporală. Orice narațiune trebuie să respecte următoarele cerințe: când petrecut faptele; unde s au petrecut ele; ce anume s a petrecut; cine a înfăptuit lucrurile povestite;cum, de ce și în ce fel au avut ele loc.

Narațiunea și descrierea suntdouăentitățiinseparabile,pentrucă înoricenarațiunetrebuiesăsearateloculîntâmplării.

REŢINEŢI! Schița este opera literară epică în proză, de scurtă întindere, care redă o întâmplare simplă, redusă aproape la un singur moment și având un număr mic de personaje (uneori doar unul singur).

Dintre scriitorii români care au scris schițe amintim pe Ion Luca Caragiale,MihailSadoveanu,EmilGârleanuetc.

1. Recitiți pasajele din text în care autorul folosește descrierea.

1. Citiți câteva pasaje din text și notați în caiete enunțurile care exprimăideileprincipale.

127

2. Carecredețicăesterolulcelorlalteideidinacestepasaje? REŢINEŢI! Ideea principală esteopropozițiesauofrazăcarecuprinde informația esențială desprinsă dintr-un pasaj sau dintr-un paragraf.

1. Selectațișiînscriețiîncaietedescrieriledinacesttextcarev-au impresionatcelmaimult.

Ideile secundare constituieodezvoltareaideilorprincipale. Acestea surprind detalii și oferă explicații referitoare la acțiunile personajelor, locul și timpul desfășurării acțiunilor sau a împrejurărilorîncareaulocfaptele.

1. Notați în caiete ideile principale desprinse din povestirea Căprioara.

3. Alcătuițiplanuldezvoltatdeideialnarațiunii Căprioara.

•

•

• Planul dezvoltat de idei cuprinde ideile principale și ideile secundarecorespunzătoareacestora,înlănțuiteînordineaapariției lorîntext.

PLANUL SIMPLU ȘI PLANUL DEZVOLTAT DE IDEI

2. Formulați ideile secundare corespunzătoare ideilor principale dinschițacititădevoi.

3. Selectați figurile de stil din această povestire pe care le cunoașteți.Caredintreelepredomină?

•

La ce momente importante ale narațiunii se referă acestea?

Planul simplu de idei cuprindeideileprincipale,înlănțuiteîn ordineaaparițieilorîntext.

2. Identificațifragmentele încare sunt descrise căprioara șiiedul ei.

128 4. Înscriețiîncaietecâtevaverbedintextulcitit.Careesterolullor înpovestire? 5. Identificați elementele descriptive și cele narative din schiță și arătațicumseîmbinăele. 1. Dececredețicăautorulaalesdrepteroiprincipalicăprioarași iedul? 2. Cetrăsăturiîntruchipeazăacestepersonaje? 3. Caresuntsentimentelemameifațădecopilulsău? 4. Careestedorințaceamaimareacăprioarei? 5. Cumsecomportăiedulpeparcursulîntâmplării? 6. Deces ajertfitcăprioara? 7. Încotroîșiîndreaptăprivireacăprioarasprefinal?Dece? 8. Ce sentimente ale căprioarei predomină pe întreg parcursul acțiunii? 9. Cesimbolizeazăcăprioara? 10. De ce povestirea lui Emil Gârleanu ne trezește sentimente și emoțiiputernice? 1. Realizațioschițădespreoființă(saumaimulte)necuvântătoare îndrăgităîncaresăîmbinaținarațiuneacudescrierea. 2. Efectuațiundesenînbazaacesteipovestiri,ilustrândmomentul carev-aimpresionatcelmaimult. GÂNDĂCELUL Cum venise pe lume, nici el nu și dădea seama. S a trezit ca dintr un somn și parcă era de când pământul. Nu simțise nici durere,nicibucurie.Șimultîșimuncisegândulcumrăsărise,și al cuiera?Miccâtunfirdelinte,mișcapiciorușelefragedeșiocolea, de pe margini, frunzișoara care-l adăpostise. Într-o zi încercă o pornirelăuntrică:ieșidesubumbrarăcoroasășidădubuznaafară, înploaiadelumină.Atuncirămasepeloc,orbitdeatâtastrălucire. Încetulcuîncetulîiveniinimalalocșiîndrăzni:deschiseochișorii maimult,maitare,maimari,îideschiseînsfârșitbine-bineșiprivi

129 însus.Sefăcuseparcămaimititeldecâtfusese.Cucâtăstrălucire, ceadâncșialbastrusedezveleacerul!Șiceminune!cuochișoriilui mărunți,câtniștefiredecolb,îlcuprindeaîntreg.Șiceîntunecime, câtăumezealăsubfrunzișoaralui.Cecăutasedânsulacolo?Iardin mijlocultărieialbastre,unbulgăredeauraprinsaruncavăpăi. Tresări.Eraelaltul?Piciorușelenumaieraualeluidescânteiau așa?Șimai era îmbrăcat înaur!Căcișitrupușorul lui,pe care și-l vedeapentruîntâiaoară,scânteia.Nucumvaeraofărâmițăcăzută de acolo, de sus, o fărâmiță de lumină închegată, rătăcită pe pământ?Și,caoadeverire,pețărânaneagrătrupularuncăolumină dulce. Ce se mai întreba! Fără îndoială, de acolo căzuse, acolo trebuiasăseîntoarcă.Darcedepărtare.Șicumsăajungă?Priviîn sus;șiatunci,deasupracăpșorului,zărilujerulunuicrinceseridica așa de înalt, că parcă floarea din vârf își deschidea paharul chiar dedesubtulbulgăruluideaur,să-iculeagărazele. În mintea lui își înjghebă planul. Să se suie pe lujer în sus, să meargă,sămeargășisămeargăpânăînvârf;șideacolo,labulgărul deaur,dincarecredeacăsedesfăcuse:osăritură, sauovedeael ce oface. Atunci se mișcă din nou, și după ce trecu peste un grăunte de piatrăcâtunmunteșicoborîdincolo,setrezilarădăcinacrinului. Seodihnioclipă,apoiladrum,băiete!Maiîntâiserostogolidepe tulpina lucie de câteva ori în țărână. Văzând asta, se ridică pe piciorușeledinapoiși,fărăsăștiepentruce,cuceledinainteîșifăcu, moșnegește,cruce.Peurmăîncercădinnoușivăzucăpoate.Luciu i se păruse lujerul crinului, și când colo avea atâtea adâncituri, atâtea ridicături: văi, dealuri.Darcemireasmă serevărsadesus!... Și a mers voinicul, a mers. Mult să fi mers. Se uită în jos și-l prinse amețeala. Privi în sus și se cutremură. Ce, nu făcuse nici un sfert din sfertul drumului! Puterile îi cam slăbiseră,

3. Cumesteprezentatgândăcelulînacestfragment?

4. Careesteviziunealuidespreceeace-lînconjoară

d)

c)

1. Recitiți primul alineat din text și răspundeți la următoarele întrebări: Desprecineestevorbaîntextuldat? Undearelocacțiunea? Cândsedesfășoarăacțiunea? Cegânduriîlpreocupăpeeroulacesteipovestiri?

4.

1.

2. Explicați, cu ajutorul dicționarului, sensul cuvintelor văpăi și tărie.

1. Decegândăcelulesteatâtdepreocupatdeaparițiasaînaceastă lume?Selectațidintextulcititfragmentelecaredescriuaceastă starealui. Găsiți fragmentul care sugerează că în viața gândăcelului apar noipreocupări. Găsiți și recitiți fragmentul care sugerează noua stare a gândăcelului. Ceatitudineareautorulfațădeeroulsău?Motivați-vărăspunsul. Selectați enunțurile din textul citit care descriu greutățile prin caretrecegândăcelul. ȚI-VĂ PĂREREA!

130 dar nu se lăsa. Încă vreo câțiva pași, și ici, deasupra, parcă se întruchipa o frunzișoară lătăreață, ca o prispă. Acolo o să se odihnească. Și iar purcese la drum; și umblă, și umblă, băiete; de-abia ajunse. Iar când a poposit, ud de sudoare, că părea o picăturăderouă,bulgăreledeaurscăpătasedeamiază.Șivoinicul priviiarînsus.Priveaînsusșinu-șicredeaochilor:zile,săptămâni, luniaveadeumblat.Șicâteradehotărâtșidevânjosdrumețul,nușiputuopriunoftat: Uf!cămultmaiamdesuit,Doamne!

a)

b)

2.

3.

EXPRIMA

REFLECTAȚI!

1. Selectațiideileprincipalealetextuluiîncaiete. Povestițioral întâmplările dinviața eroului principal,avândca punctdeplecareurmătoriiindici:situațiainițială,cauzaacțiunii, desfășurareaacțiunii,situațiadificilă,depășireasituațieidificile, situațiafinală.

2. Descrieți prin câteva enunțuri drumul parcurs de eroul schiței date.Folosițiuneleimaginidintextulpovestirii.

3. Selectațișiînscriețiîncaietefiguriledestilcunoscutedevoipe careleutilizeazăautorulpentruascoateînevidențăcaracterul erouluiprincipal. Recitiți fragmentele din text care conțin descrieri. Cu ce scop autorulfoloseșteacestedescrieri?

1. Cumadepășitgândăcelulsituațiiledificileprincaretrecuseră?

6.

5. Realizațiobandădesenată,utilizândînordinecronologicăcitate dintext. Determinațitemașiideeaprincipalăaschițeicitite.

4. Reprezentați schematic drumul parcurs de gândăcel de la situațiainițialăpânălaceafinală.

2. Caresuntgândurileerouluiprincipallaînceputulnarațiuniișila sfârșitulei?

3. Discutați hotărârea gândăcelului de a cunoaște lumea. Ce l-a motivatsăparcurgăacestdrumdificil? Cegânduri,sentimentevăsugereazăepisodulfinalalschiței? Celegăturăarefinalulpovestiriicusituațiainițială?

4.

2.

5. Scriețicâtevaenunțuri,folosindideeacă„muncasfințeștelocul”. CitițișialteschițedinvolumulluiEmilGârleanu„Din lumea celor ce nu cuvântă.”

REFLECTAȚI!

5.

4.

3. Efectuați o mică caracteristică a personajului schiței lui Emil Gârleanu.

131

1.

132

3. Scriețiomicăcompuneredespreovietateapăduriicarevăplace.

2. Efectuațiundesencarearreprezentapasajulcev-aimpresionat celmaimultdinschițacitităînclasă.

IOAN ALEXANDRU BRĂTESCU-VOINEŞTI (1868 – 1946) „Ioan Alexandru Brătescu Voinești este un pedagog prin intermediul literaturii.” NicolaeIorga Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti a fost un mare prozator român, reprezentativ prin operele sale despre naturășiviațaei. S-anăscut laTârgovişte,înanul1868, ca descendent al unei familii de boieri. Eroul din nuvela „Neamul Udreştilor” e unstrămoşalscriitorului.AfăcutLiceul şi Universitatea la Bucureşti. A fost judecător în Bucureşti, Ploieşti, Piteşti, CraiovaşiTârgovişte,undeînanul1896 s a stabilit definitiv. A fost membru al Academiei Române. În anul 1945 i s a decernatPremiulNaţionalPentruProză. Nuvelele şi schiţele sunt partea teoretică a operei sale. Este cunoscut şi pentru scrierile sale pentru copii: „Puiul” (tragica

O

ACTIVITATE

3. Cerelații,înopiniavoastră,sestabilescîntrepărințișicopii?

1.

133 moarte a unui pui de prepeliţă), „Privighetoarea”, „Bietul Tric”, „NiculăiţăMinciună”(uncopilisteţdelaţarăneînţelesdesăteni), ş.a. S-astinsdinviaţăînanul1946. ACTIVITATE DE PRE-LECTURĂ Ceînseamnănaturapentruom?Motivați. 2. Știțiceaceeaprepeliță?Descriețiaceastăpasăre.

migratoare?Numițicâtevaspeciideacestfel. 2. Ceștițidespreoastfeldepasărecaprepelița? 3. Desenațiopasăremigratoarecareîțiplacemaimult. 4. Care dintre păsările migratoare vin din țările calde primele în localitateavoastră? Redactați un text în care să vorbești despre relațiile părinți copii. EXPRIMAȚI-VĂ PĂREREA! ȘTIAŢI PROGRESAȚICĂ?!

1.

4. Ceideevăvineîngândlaprimavedereatitluluitextuluidemai jos? IoanAlexandruBrătescuVoineștis anăscutlaTârgoviște.Unde seaflăacestoraș? Autorul textului de mai jos este un mare prozator român care ne alăsatopereremarcabiledesprenaturășiviațaei. bunăpartedinlucrărileluiA.Brătescu Voineștipornescchiar din experiența proprie și viziunea sa despre natură ca factor predominantînviațanoastră. INTERDISCIPLINARĂ Ceînseamnăpăsări

134 PUIUL Într o primăvară, o prepeliță aproape moartă de oboseală, că venea de departe,tocmaidinAfrica,s a lăsat dinzbor într unlan verdedegrâu,lamargineaunuilăstar.

Dupăces-aodihnitvreocâtevazile,aînceputsăadunebețigașe, foiuscate,paieșifiredefânșiși-afăcutuncuibpeunmoșoroide pământ,maisus,casă nui-lîneceploile;peurmă,șaptezilede-a rândulaouatcâteunou,întotșapteouămicicaniștecofeturișia începutsăleclocească.

Cefricăapățitcânds asimțitstrânsînpalmaflăcăului,numaiel a știut;îibătea inima ca ceasorniculmeu dinbuzunar;dar a avut norocdeunțăranbătrân,cares arugatpentruel:

Aivăzutcumstăgăinapeouă?Așastașiea,doarcăeaînlocsă steaîncoteț,staafarăîngrâu;șiploua,plouadevărsașieanuse mișca,canucumvasăpătrunzăopicăturădeploaielaouă.

Șieraufrumoși,cumințișiascultători;seplimbauprimprejurul mameilorșicândîistriga:„Pitpalac!”repedeveneaulângăea.

Odată, prin iunie, când au venit țăranii să secere grâul, ăl mai mare dintre pui n a alergat repede la chemarea mă sii,șicum nu știasăzboare,haț!l aprinsunflăcăusubcăciulă.

– Lasă-l jos, mă Marine, că e păcat de el, moare. Nu-l vezi că de abiaecâtluleaua?! Când s-a văzut scăpat, fuga speriat la prepeliță să-i spuie ce-a pățit.Eal-aluat,l-amângâiatșii-aspus: Vezicevasăzicăsănumăasculți?Cândte ifacemare,osăfaci cumaivreatu,daracum,căeștimic,sănuieșiniciodatădinvorba mea,căpoțisăpățeștișimairău.

După trei săptămâni i au ieșit niște pui drăguți, nu goi ca puii de vrabie, îmbrăcați cu puf galben ca puii de găină, dar mici, parcă erau șapte gogoși de mătase, și au început să umble prin grâu după mâncare. Prepelița prindea câte o furnică, ori câte o lăcustă, le o fărâmița în bucățele mici, și ei, pic! pic! pic! cu cioculețele lor, o mâncaunumaidecât.

„Și o să zburăm pe sus de tot, zile și nopți, și o să vedem dedesubtulnostruorașemarișirâuri,șimarea.” Într o după amiază pe la sfârșitul lui august, pe când puii se jucaufrumosînmirișteîmprejurulprepeliței,audocăruțăvenind și oprindu se în drumeagul de pe marginea lăstarului. Au ridicat toțiînsuscapetelecuochișoriicaniștemărgelenegreșiascultau.

–„Nero!înapoi!”s-aauzitunglasstrigând. Puiin-aupriceput;darmamalor,careînțelesesecăeunvânător, arămasScăpareaîncremenită.loreralăstarul,

135 Șiașatrăiauacololiniștițișifericiți.Dinseceratulgrâuluișidin ridicareasnopilorsescuturaserăpemirișteogroazădeboabecu care se hrăneau și, măcar că nu era vreo apă prin apropiere, nu sufereaudesete,căbeaudimineațapicăturiderouădepefirelede iarbă.Ziua, când era căldura mare, stau la umbră în lăstar; după-amiaza,cândsepotoleavipia,ieșeaucutoțiipemiriște;iarîn nopțile răcoroase se adunau grămadă, ca sub un cort, sub aripile ocrotitoarealeprepeliței. Încet-încet puful de pe ei s-a schimbat în fulgi și în pene, și cu ajutorulmameilorauînceputsăzboare.Lecțiiledezborsefăceau dimineațasprerăsăritulsoarelui,cândseîngânaziuacunoaptea,și searaînamurg,căciziuaeraprimejdiosdinpricinahereților,care dădeautârcoalepedeasupramiriștii.Mamalorîiașezalarândșiîi întreba: –„Da”,„Gata?”răspundeauei. „Una,două,trei!” Șicândzicea“trei”,frrr!zburau cu toții de la marginea lăstarului tocmai colo lângă cantonul de pe șosea și tot așa îndărăt. Și mama lorlespuneacă-iînvațăsăzboare pentruocălătorielungă,pecaretrebuiaus-ofacăîncurând,cândo trecevara.

dartocmaidintr-acoloveneavânătorul. Dupăoclipădesocoteală,le aporuncitsăsepituleascajos,lipițicu pământul,șicuniciunprețsănusemiște.

136 Euosăzbor;voisărămâneținemișcați;carezboară,epierdut. Ațiînțeles?

După câteva clipe prepelițazboară ras cu pământul,la doipași de la botul câinelui, care o urmărește; vânătorul se depărtează strigând: „Înapoi!înapoi!” Nupoatetrage,defricăsănu șiîmpuștecâinele;darprepelițase prefaceașadebinecăerănită,încâtcâinelevreacuoriceprețs o prindă;iarcândsocoteșteeacăeînafarădebătaiapuștii, zboară repedesprelăstar. Învremeaastapuiulălmaimare,înlocsăsteanemișcatcafrații lui,dupăcumleporuncisemă-sa,zboară;vânătorulîiaudepârâitul zborului,se întoarce șitrage.Era camdeparte.O singură alică l-a ajunslaaripă.N-apicat,apututzburapânăînlăstar;daracolo,de mișcareaaripii,osul laînceputnumaiplesnit s-acrăpatdetot, șipuiulacăzutcuoaripămoartă.

Uite lpiciorulluieacumașadeaproapedeei,încâtvădcumise urcăofurnicăpecarâmbulcizmei.Vai!cumlebateinima.

Puiiauclipitdinochic auînțelesșiaurămasașteptândîntăcere. Seauzeafâșâitulunuicâinecarealergaprinmirișteșidincândîn cândglasulomului: –Undefugi?înapoi,Nero! Fâșâitulseapropie–uitecâinele:arămasîmpietritcuolabăîn sus,cuochiițintăînspreei. Nuvămișcați,leșopteșteprepelițașisestrecoarăbinișormai departe. Câinelepășeșteîncetdupăea.Seapropiegrăbitșivânătorul.

Vânătorul, cunoscând desimea lăstarului și văzând că trăsese într un pui, nu s a luat după dânsul,socotind că nu face truda de a lcăutaprinlăstar. Ăilalți pui nu s au mișcat din locul unde i lăsase prepelița. Ascultauîntăcere.Dincândîncândseauzeaupocnetedepușcași glasulvânătoruluistrigând„Apporte!” Mai târziu căruța s a îndepărtat înspre vânător pe drumeagul lăstarului;încet-încetpocneteleșistrigăteles-aupierdut,s-austins, și în tăcerea serii care se lăsă nu se mai auzea decât cântecul greierilor;iarcânds aînnoptatșirăsărealunadinspreCornățel,au

Cândl agăsit,cândi avăzutariparuptă,aînțelescăerapierdut; darși-aascunsdurerea,casănu-ldeznădăjduiascapeel...

Repedeauzburatînspreeașiaugăsit o.Eai anumărat:lipseaunul. Undeenenea? Nuștim,azburat. Atunci prepelița disperată a început să-l strige tare, mai tare, ascultânddintoatepărțile.Dinlăstari-arăspunsunglasstins: „Piu!piu!”...

137 auzitdeslușitglasulmameilorchemându-idincapulmiriștii: „Pitpalac!pitpalac!”

D atunciauînceputziletristepentrubietulpui;seuitacuochii plânși cum frații lui se învățau la zbor dimineața și seara; iar noaptea, cândăilalțiadormeausubaripamamei,eloîntrebacuspaimă: –Mamă,nueașacăosămăfacbine?Nueașac-osămergșieu să-miarățicetățimarișirâuri,șimarea?

Da,mamă,răspundeaprepelița,silindu-sesănuplângă. Șiatrecutvara.Auvenitțăraniicupluguriledeauaratmiriștea; prepelița s a mutat cu puii într un lan de porumb de alături; dar pestecâtăvavremeauvenit oamenii de au cules porumbul, au tăiat cocenii șiauîntorslocul;atuncis-a mutatînniște pârloagedin marginea lăstarului. În locul zilelor mari și frumoase au venitzile mici șiposomorâte,aînceputsă cadă bruma și să se rărească frunza lăstarului.

Pe înserate se vedeau rândunici întârziate zburând în rasul pământului, ori pâlcuri de alte păsări călătoare, iar în tăcerea nopțilorfriguroaseseauzeaustrigătelecocorilor,mergândtoateîn aceeașiparte,cătremiazăzi. Îninimabieteiprepelițeeraoluptăsfâșietoare.Arfivrutsăse rupăîndouă:jumătatesăplececucopiiisănătoși,caresufereaude frigultoamneiînaintate,iarjumătatesărămâiecupuiulschilod,

3. Explicați sensul următoarelor expresii din text: „moartă de oboseală”, „îi bătea inima”, „ o clipă de socoteală”, „zburând în rasul pământului”.

2. Identificațiîntextulpovestiriiformelepopularealeunorcuvinte folositedeautorșiindicațiformalorliterară.

1. Explicați,cuajutoruldicționaruluisensulcuvintelor: ocrotitoare, cofeturi, lăstar, aprig, piroteală, preajmă, crâmpeie. Alcătuiți cu uneledinacestecuvintecâtevaenunțuri.

Pestetreizile,toatăpreajmaeraîmbrăcatăînhainaalbășirece aiernii.Dupăoninsoarecuviscol,urmaunsenincasticla,aducând cudânsulungeraprig. La marginea lăstarului, un pui de prepeliță, cu aripa ruptă, sta zgribulitdefrig.Dupădurerilegrozavedepânăadineaori,urmează acum o piroteală plăcută. Prin mintea lui fulgeră crâmpeie de vedenii...miriște...uncarâmb de cizmă pe care se urcao furnică... aripacaldăamamei.Seclatinăîntr-oparteșiîntr-alta,șipicămort, cudegetelegheareiîmpreunatecapentruînchinăciune.

1. Recitițiprimelealineatedinpovestireșiindicațiloculșitimpul desfășurăriiacțiunii.

5. Explicați cum s au format următoarele cuvinte: cioculețe, primejdios, drumeagul, încremenită, deznădăjduiască.

138 careseagățadeeacudisperare. Suflareadușmănoasă acrivățului,pornită fără veste într ozi,a hotărât o. Decâtsă-imoarătoțipuii,maibinenumaiunul șifărăsăseuite înapoi,casănu islăbeascăhotărârea,azburatcupuiizdraveni,pe cândcelrănitstrigacudeznădejde: –Numălăsați!Numălăsați! Aîncercatsăsetârascădupăei,darn-aputut,șiarămasînloc, urmărindu icuochiipânăaupieritînzareadinspremiazăzi.

4. Găsițicâtevasinonimepentrucuvintele: a se strecura, pârloage, tăcerea, sfâșietoare, schilod. Utilizați leîncâtevaenunțuri.

139 2. Caresuntpreocupăriledeprimordinaleprepelițeiîntoarsedin țărilecalde? 3. Cesentimenteareprepelița mamăcândîșifacecuibul,clocește ouăleșiîșiîngrijeștepuii? 4. Indicațipersonajelepovestiriișiînscrieți leîncaiete. 5. Efectuațiomicădescriereapuișorilordeprepeliță. 6. Cedetaliifoloseștescriitorulîndescriereapersonajelorsale? 1. Ce emoții v-au trezit îndeletnicirile prepeliței în așteptarea puilorsăi? 2. Cumoprezintăautorulpeaceastămamă?Darcumsuntcopilașii săi? 3. De ce credeți că în unele momente prepelița și puii sunt în pericol?Dinparteacuivineacestpericol? 4. Cumseschimbăpuișoriiodatăcuvenireaverii?Careestegrija ceamaimareaprepeliței? 5. Cumderuleazălecțiiledezbor?Cesfaturiledăprepelițapuilor săi? 6. Caredintrepuiîiiesedincuvântșipentruaceastaestepedepsit? 1. Efectuați o expunere orală a textului citit, împărțindu-l pe fragmente.Alcătuițiplanuldezvoltatalpovestirii. 2. Selectați în caiete cuvintele prin care autorul descrie locul și timpuldesfășurăriiacțiunii. 3. Determinați care sunt personajele principale și cele secundare dinpovestire.Realizațioscurtăcaracteristicăaunuiadintreele. 4. Identificațielementeledescriereșicelenarativedintextulcitit. 5. Selectați și înscrieți în caiete câteva figuri de stil cunoscute de voi.Dececredețicăautorullefolosește? REŢINEŢI! Povestirea este o specie a genului epic, definită ca o narațiune literară de dimensiuni relativ reduse, care conține un fond liric. EXPRIMAȚI-VĂ PĂREREA!

140 Povestirea alegorică este o operă literară, de dimensiuni carerelativreduse,careconțineunfondliriccucaracteralegoricajutălaexprimareauneiideiabstracteprinmijloace concrete. ➢ Narațiuneaesteomodalitatedeexistențăagenuluiepicșieste unsemndistinctivalacestuia. ➢ Dupăformalor,povestirilepotfiînprozășiînversuri,iardupă conținut:satirice,filozofice,psihologice,alegorice,licențioase. ➢ ÎnliteraturaromânăpovestireaafostcultivatădeIoanNeculce, Dm.Cantemir,IonCreangă,MihailSadoveanu,MirceaEliadeetc. 1. Explicațititlulpovestirii.Carearfiversiuneavoastră? 2. Comentați oral modul de comportare al prepeliței în situații dificile. 3. De ce credeți că prepelița este o mamă adevărată? Motivați vă răspunsul.

5. Dececredețicăprepelițaiadeciziadeazburacupuiisănătoșiîn țările calde? Ce se petrece în sufletul prepeliței în momentul decisiv? Ceatitudineavețifațădefaptaprepeliței?Motivați vărăspunsul. Cum este realizată narațiunea înpovestirea lui IoanAlexandru Brătescu-Voinești? Care dintre personajele povestirii sunt cele mai semnificative? Dece?Exprimați-văpărerea. Ce semnificație au anotimpurile prezentate de autor în povestire? Identificațidialoguriledintext.Cesemnificațieauele? ÎMBOGĂȚIȚI VĂ CUNOȘTINȚELE! EXPRIMAȚI-VĂ PĂREREA!

4.

2.

1.

4. Notați în caiete părerea voastră despre puiul neascultător. Argumentați-văpărerea.

6.

3.

141 5. Cum interpretați cuvintele: „Nu mă lăsați! Nu mă lăsați!”. Ce sugereazăacestecuvinte? 6. Careestetemașiideeaacesteiopereliterare? 1. Realizați un rezumat al momentelor care v-au impresionat cel mai mult în această operă literară. 2. Schițați un portret verbal al unuia dintre personajele povestirii. 3. Comentați scena morții puiului neascultător și explicați sensul ultimelor sale cuvinte. 4. Exprimați vă părerea. Cum ar fi fost finalul acestei povestiri, dacă puiul asculta de mama prepeliță? 5. Scrieți o mică compunere despre rolul părinților în viața copiiilor. 6. Încercați și voi să scrieți o mică povestire alegorică. ION DRUȚĂ (n. 1928) „Druță este cel mai valoros scriitor național al Basarabiei din a doua jumătate a secolului XX…” MinailDolgan IonDruțăs anăscutla3septembrie 1928, în satul Horodiște, județul Soroca, în prezent în raionul Dondușeni (Republica Moldova) și este un scriitor român de origine basarabeană.În1939,familia Druță se mută în satulGhicaVodă,delângăBălți,unde viitorulscriitorvafaceclaseleprimare. În 1945, urmează cursurile unei școli de tractoriști. A absolvit școaladesilviculturășiCursurilesuperioaredepelângăInstitutul deLiteratură„MaximGorki”alUniuniiScriitorilordinU.R.S.S..Din 1960locuieștelaMoscova,Rusia. Primele povestiri ale prozatorului sunt publicatelaînceputul

VÂNĂTORII DE RAŢE ÎnlungaluiviaţămoşTrofimadus-oşimaibine,şimairău,dar păsăriaţinutpelângăcasămaitotdeauna,şicândîiziceababeisă facăozamă,încasalorselumina,şimiroseaazamă.Le aplăcut,la neamdeneamullor,zamadepasăre.

Rămasnumaicuporecla,moşTrofims-asimţitdeodatăistovit, PROGRESAȚI!

142 anilor 50. Operele sale, adunate în 4 volume, „Frunze de dor”, „Balade din câmpie”, „Ultima lună de toamnă”, „Povara bunătății noastre”,„Clopotnița”,„Horodiște”,„Întoarcerea țărânii în pământ”, „Biserica albă”,„Toiagul păstoriei”ș.a.facpartedinfonduldeaural literaturii naționale contemporane și sunt traduse în mai multe limbidecirculațiemondială. ACTIVITATE DE PRE-LECTURĂ 1. Cineesteautorultextului Vânătorii de rațe? 2. CeștiitudespreIonDruță? 3. UndesanăscutIonDruță? 4. Citeșteprimulalineatdinpovestireșiidentificăpersonajele. Dezvoltați-vă vocabularul! 1. Explicațisensulcuvântului zamă. Careesteformacorectăaacestui cuvânt? 2. Scriețicâtevasinonimepentruurmătoarelecuvinte: totdeauna, istovit, nenorocire, neam. 3. Explicațisensulexpresiei adaortul popii. Fiți creativi! Alcătuițiuntextnarativîncaresăvorbițidespreunadintretradițiile specificefamilieivoastre.

„Zamă”auşifostporecliţi,şinusesupăraudeaceastăporeclă, hotărâţis oducăcudemnitatelasfârşitulvieţii,dariatăcăporecla a rămas, iar păsări prin ogradă tot mai puţine, apoi mai că nu se audedefel.

143 singuratic,părăsitdetoatălumeaşi,întristatcumnusemaipoate, aprinsatânji.Rarcândsearătapecâmp,prinsat,rămânândmai mult pe lângă casă, mai mult pe prispă, mai mult pe cuptor. Se plângeacă-lîmpungecevasubcoastă şitotaşadinvarăînvară, dinanînan.Pesemne,arfidatdemultortulpopii,den arfiavut norocde-obabăharnică,stăruitoare,careîşiţineacumuncaşicasa, şimasa,şimultîntristatulsăumoşneag.

Cu vremea moş Trofim s-a obişnuit a o duce fără zamă, însă rămânea veşnic abătut, gândindu se în sinea lui: halal de o aşa viaţă; când veneau duminicile şi zilele de sărbătoare, chiar că nu şi putea afla locul. Amintirile marilor petreceri îl înghesuiau din toate părţile, auzea ciocnindu-se pahâre, auzea cântând mesenii, ba chiar la un momentdatporneaadibui primprejur în căutarea unui pai să şi scobească dinţii şi i se părea că va crăpa fierea într-însul,denuvagăsiunpaicurăţelşinuvaporniaumblacuel, printrepuţiniidinţicei-aurămas.

Nenorocirileînsăseţineauscaidedânsulşiiatăcăîntr-ozi,pe cândl-au podiditpârdalnicele de amintiri,se apleacă să ridice de josunpai,darnumaiaveaînogradaaceeaaluinicimăcarpaie. Cum,niciastasănumaifie?

Trăindlamargineasatului,hatînhatcucâmpurile,moşTrofim ieseprinportiţăşitotcăutândbaici,bacolo s aîndepărtatdesat şibamaiurcăundeluşor,bamaicoboarăîntr ovâjcică.

Campelaamiază,coborândînValeacelorTreiIazuri,agăsitun pai tocmai bun pentru ceea ce îi trebuia lui. Totuşi, oricum ai întoarcevalulamintirilor,fărăofrumoasămasă,cuzamădegăină şicu răcituri,scobitul dinţilor nu maiare niciunhaz.Aoftat deci moş Trofim Zamă, s-a aşezat la umbra unui copăcel să-şi mai hodineascăpicioareleînaintede afipornitsprecasăşi,cumstătea elaşalaumbrălângăocoadădeiazacoperităcupapurăşistufării,

Zama de raţă sălbatică l-a dus pe moş Trofimiară cu gândulla lumeaacelorvisefrumoasededemult,darastae:deundesăieio cloşcă?PoatesămărepedlaneamuriledepePrut?Că,aşasăracicum sunt,dardinanînanmaiţincâte opasărepelângăcasă. Moş Trofimnu prea avea ochi bunisă vadă neamurile mătuşii.

Acumnumaiţineanicielmintepentrucesesfădise,darnicisăse ducă la dânşii, nici să-i vadă în casa lui nu-i plăcea. Totuşi era poreclit„Zamă”,şiastaosarăcuofarfurieaburindînfaţata... Spresarămătuşaseîntorceacuogâscă,cuvreopatruouămari şiaşaînfierbântatăcumeradedrumagăsituncuibarvechi,l-adus în casă, a mestecat ouăle, căutând ca cel vineţel să fie cât mai la fund.Nu lmaiascunde,brebabă,că lvorturtiouăleacesteamari.

Gospodină bună cum era, a ascuns oul la fundul cuibarului şi gâscă nu l-a văzut. Abia peste vreo două săptămâni, mestecând odatăouălecupliscul,azăritsubaripăunulvânătşiaşademititel, căoricâtarfifosteadegâscă,daraapucat-orâsulşipedânsa:

144 zăreştedeodatăcevaalbind. Vânătordinneamulvânătorilor,moşTrofimsaltăiute,prindea sefurişaşi,cândcolo,vedeîntr uncuibascunssubotufădepapură unouderaţăsălbatică.Astatovremelapândă:poatevineraţaşi o prinde cu pălăria, căci auzise de undeva că dacă găseşti cuibul, poţiprinderaţacuonimicatoată,darlas’cănueraproastăniciraţa. Dupăce-atotstatlapândăfărăniciunrost,moşTrofimaluatoul vineţel,1-apusînpălărieşiapornitîncetcuelsprecasă.Laurma urmei, o gospodină bună poate face dintr un ou un scrob, că se saturăomahalaîntreagă. Păcat,măimoşnege,azissaramătuşacânds aîntorsdeladeal şimoşuli apusînpoalăoulderaţăsălbatică.Păcatsăstricămaşa frumuseţe.Maibine l-ampune subcloşcă.Nicinu prinzideveste cum iese puiul,apoinicinu bagide seamă cum se face puiul cela mare...

Mi i în grijă să nu i zărească gâscă şi să l arunce din cuibar, pentrucăaiesteaalbeîsdeianeamuri,daacelaedelaDumnezeu...

Ga ga ga! Pe urmă oul s a strecurat spre fundşioricât căuta biatagâscăsă şimaifacăchefderâs,n amaipututdadedânsul.

A mai trecut o vreme şi într-o dimineaţă gâscă a început să şi chemeGa...ga...ga...bobocii: Dupăcareaşiplesnitcoajaunui ou, s-a arătat un cioculeţ, apoi un căpuşor,şidoiochinegriauprins a se uita în toate părţile, căutând cevademâncare. Hai scoală, măi moşnege, că avemmusafiri... Moşul a sărit de pe cuptor, căci nu văzuse încă niciodată cum aratăunpuideraţăsălbatică,darmaieraîncămultpânălatoamnă şirăţuşcan-aveacesegrăbi. Iată însă că într-o noapte aude mătuşa cum ţipă plângăreţ un boboc, alergând prin casă. S-a ridicat, a aprins lumina să-l poată prinde.Şicândseuită orăţuşcămicuţăcaunpuidevrabiealerga, câtoţineaupicioarele. MăiTrofim,îiceasălbatică! MoşTrofims aiţitdepecuptor,s ascărpinatsubţioară. Vrednicăraţă.Şifrumoasă. Aha.Cenuşică. Anetezit-opecap,darrăţuşcaeraposomorâtă–ociupisegâscă ceabătrânăşipelăbuţastângăiseprelingeaomărgicădesânge.

Dar s o vâre cu de a sila în cuibar s a temut te pui cu mintea gâştei? A hrănit răţuşca, i a făcut cuibar din nişte vechituri şi a culcat o după pernă, lângă dânsa. Dar pe semne că raţele cele sălbaticedormnumaiziua.Răţuşcamaiîntâiaîncercatsăsevâre sub pernă, dar n-a izbutit, ş-atunci s-a suit deasupra ei. Tot plimbându-seaşa,adatdebabăşiaciupit-odenas.

D apoidecenudormi?

145

Aculcat-ocude-asila,darrăţuşteinu-ierasomn.Pânădimineaţă acercatplapoma,aciupitunghemdelânăsăvadăden ofielbun demâncareşi,cânderagatasăsarăîntr unpaharculaptesă

Babai-alegatlaba,amaicocolit-oşiadats-oducălagâscă,dar gâscă ce-ofiapucat-o?Săn-ovadăîncuibar,căoînghite. Bat o pustia, parcă nu i tot pasăre şi asta! se crucea bătrâna.

146 încercedepoateînota,s-afăcutziuăşimătuşas-asculat.

Abiaarăsăritsoarele,cămătuşaerade amugatasăseducăla deal,darstăteapegânduri;parcăpoţisăteduci?Gâsca,cum zăreşterăţuşcas-oîngroapedevie,nualta!Eişicesăfacămătuşa? Săscoatăbobociiafară îipăreaumititei.S orduceprinmahalade nulevamaiputeadadeurmă. –Ams-oiaucuminelaprăşit. Şiîncoşuleţuldinnuieledesalcie,încareîşiluademâncarela deal,alăturide şipul cu apă a aşternut o mănuşă veche şia vârât răţuşcaîntr-însa.Apoiatrecutsapaprintoartacoşuleţului,apusopeumărşis adus.. Coşul se legăna dinmers pe coada sapei,şirăţuşteileagănul îi plăceagrozav.Seuitaprintrenuielecumseleagănădealurişivăi, încercasăprindăcâte-omuscăceseinteresacearebabaîncoş.Nuiplăceaşipul– înşipmaieraorăţuşcăceseuitalungladânsa.Mai alesisefăceainimacâtunpuriceatuncicândbabamuta coşulde peunumărpecelălalt,coşulselegănagroaznic,răţuşcaceastrăină semustuiadinşipşi,cândCenuşicaoaşteptasăiasădedupăcoş, răţuşcaseîntorceadinnouînşipulcuapă.

Cum au ajuns la deal, Cenuşica a sărit din coş şi s a pornit în urma babei, dar mătuşa a prins o şi a pus o înapoi la locul ei, spunându-isă fie cuminte:se rătăceşte şidacă dau nişte bulihari pesteea,cineascoate-odinghearelelor. Laamiază,mătuşaafărâmatobucăţicădepâinepe-ofrunzăde răsărită,astropit-ocucâtevapicăturideapăşis-auaşezatlamasă mătuşacubucatelesale,Cenuşica cualesale.Dupăcaremătuşa afăcutcuşalincaoumbrămare,săleajungălaamândouă,şis au culcat.Cenuşicas alipitdemânaeicaldăşi,truditeamândouă,au adormit. Din ziua aceea au prins a umbla împreună la deal. Cenuşica se trezea pe la miezul nopţii, când în casă mai dormea gâscă cea bătrână, visându şi bobocii mari; se furişa încetişor pe laiţă,pânăîncolţ,undemătuşaîşilăsacoşul,şisevâraîntr-însul. Eragatadedrum.Tăceachiticpânăieşeaudincasă.Abiapedrum seridicaînvârfullabelorşi şidesfăceaaripile,casăvadăcâtaumai crescutdeieri.Sedeprinsesechiarşicurăţuşcaceeadinşip.Nu-i făceanimic,şiaceeaolăsaînpace.Ladealpăzeatoatăziuacoşul mătuşii şi, cum vedea că se dă câte o vrabie lângă dânsul, ridica

Daodatăchiarcăopăţiserăudetot.Şedeaşipăzeatraista,iar şipulcuapăeraculcatcevamailaoparte.Dinciocălăulcucareera astupatşipulpicuradincândîncândcâteopicătură,şiCenuşicas a dus să vadă de n-a putea să-şi facă acolo un iezuşor mic să se scalde.Picăturileînsăcădeaurar – răţuşcaaprinsaciupiciocălăul săvadădecevinpicăturileaşaîncetşicânds-auitatlacoş nişte dihăniicucoadăseghemuiserălângădânsulşiîncepuserăsăroadă dinnuiele.Până atuncinu maivăzuse şoareci,şicândl-azărit pe unulcedinţiareşicummaironţăiecudânşii,apornitîntr unsuflet sprebabă,ţipânddisperată. Mac!Mac!Mac! Darn-oputeagăsi,fiindcădinbuimăcealăoluasecutotulînaltă parte.Noroccămătuşaaauzit-o.Avenitlafugă,alegatcoşulde-o pălărie de răsărită, să nu-l ajungă şoarecii şi, pentru că Cenuşica păzisebine,i-anetezitpufulpecapşii-amaidatcâtevafărâmituri depâine,cutoatecăpânălaamiazămaieramult.

Era de amu mărişoară când s au întors odată sara şi mătuşa a scos o din coş şi i a dat drumul în faţa casei. Biata Cenuşică, îngrozită că amuş o lasă gâscă fără pene, s a pornit cât o ţineau picioarelesăseascundăîncolţdupămătură.Peurmă,dupăcei-a venitinimalaloc,s-aiţitdedupămătură,dar,casăvezi,numaiera încasăgâscăceamare.Oscoasemătuşaafarăcutotcuboboci. Sara mătuşa a culcat-o în cuibarul care era amu slobod, dar Cenuşicadormeaprost,aveavisuriurâteşitoatănoapteaţipaprin somn aşamaiţipa,cădinspreziuămătuşas asculatşiaculcat o cudânsa.Adormiteamultşibine,cucapulaşezatpe oaripă,iar cânds atrezit,încasăeraziuăalbăşibabanusemaiaflaalături. S adusşialăsat o! Ma ac!

147 cioculeţulînsus mac!mac! de-şifăcuseduşmanitoatevrăbiile depedealurilecelea.

MoşTrofimdormeabuştean,căciabiadimineaţa,cândseducea lumealamuncă,îivenealuisomnulceladulce.Văzândcăarămas singură, răţuşca a umblat prin casă, apoi a ieşit în tindă. A găsit lângăuşăunhârbcucrupe îilăsasemătuşademâncare.Aciupit ofrunzădesfeclă,dari aretezatnumaivârful.Iieraurâtsingură n aveacepăzi,nueraşipulcuapăcasă iciupeascăciocălăuljilav.

148 Totumblândaşaprintindă,adatde-ogaurămicăfăcutăînperete lângăprag,casăpoatăintraşiieşimotanulcândavrea.S aiţitprin gaurăafarăşi azăritunboboccareciupeanişteholburăcrescutăpegard.Aauzit cumumblagâscăprinfaţacasei Cenuşicas atupilatşistămoartă. A aşteptat până bobocul, săturat de holbură, a pornit cu ale lui, legănându-se leneş de pe o parte pe alta. Cenuşica a ieşit repede afară. S-a uitat primprejur nu-i nimeni. Apoi, tot o fugă până la gard, a găsit un loc pe sub scânduri şi a ieşit la drum. S a uitat primprejur,s-oialadealorilavale?Ladeal!Şi,casănurătăcească drumul, aleargă cât aleargă, apoi se întoarce cu coada înainte, aşa se dumerea mai bine,fiindcăsedeprinsesease uitadincoşmaimultînurmă.

Vai, dragostea, ce rost ar avea viaţa pe lume fără un pic de dragoste!

Uite fântâna cu o băltoacă alături, vrăjmaş bună de scăldat, pe aici treceau amândouădimineaţa.Peurmă, ceva mai departe, două lobode lungi crescute pe marginea drumului,ladânseleseuitadeseoriCenuşicaşichibzuiacumsăfie elelagust.Apoiazăritpemargineadrumuluiceletreigrăunţede păpuşoi călcate cu roţile în pământ, lângă care totdeauna stătea câte-ocioară,necăjindu-sesălescoatădeacolo.Amulângăgrăunţe eraudoicioroi,s-auuitatlungladânsa,darCenuşicas-aprefăcut cănu-ivede.Îieraşifrică,şisetemeac-aus-opuiesăfescoatădin pământgrăunţeleîngropatederoţilecarelor.

Şitocmaicândmătuşas aaşezatlamasă,audelaspateleei: Mac!Mac! Cenuşica!Bată tenoroculsătebată!Dacumdenute airătăcit? Ştii,mi apărutrăucăte amlăsatacasă,mis oşifăcut,iaca,dor de tine... Din toate vorbele acestea Cenuşica n-a înţeles nimica.

Numai când a simţit pe cap palma aspră a mătuşii, s-a lăsat la pământ, şi a ascuns căpşorul între aripi, de parcă niciodată n avusesegâtşistacuochiimijiţideplăcere.

149 Şiiarauînceputsăumbleamândouăladeal.Numaicădedata astaveneauamândouăpejos,Mătuşaînainte,Cenuşicadinurmă. Mătuşapăşeatăcută,iarCenuşicasperiavrăbiile,încercalagustfel defeldeburuienişilângăfântânăînotaoleacă.Dacămătuşaerade amudeparte,porneaînurmaeiţipânddisperată: –Ma-ac!Ma-ac! Sara,cândseîntorcea,lângăpoartăCenuşicaociupeapemătuşa defustă nucumvasăuitededânsaşis-olasepesamagâştelor, căciopăţisedemaimulteori.Mătuşaseapleca,oluasubţioarăşi intrau.Gâşteleserepezeaunebuneînjurulbabei,darCenuşicanici că ipasă.Deşieraraţă,ştiaeadestuldebinecâtpoatesăriogâscă.

Dartreceauzilele,şicândtreczilele,creşterăsărita,creşteiarba, crescşirăţuştele...Pânăadafrigul,bobociiîşischimbaserăpufulîn pene,şide-ichemagâscălacâte-ungrăunte,numaiveneaniciunul. Erau de acum mari, erau deştepţi, trăia fiecare după mintea sa. CrescuseşiCenuşica.Aveaşieadeamurânddepenepelacreasta aripilor şi pe cap îi răsărise un moţoc mititel, când o lua baba în poalăs omângâie,îşifereacapul,nucumvas oîncurcemotocul. Într o bunăzimoşTrofima ziscă avenitvremeasă se repadă spreNistru,săvadăcefacneamurilelui:odatăcesprePrutaufost, urmausăseducăşispreNistru.Vrând nevrând,babas agătitde drum,aîncuiatuşa,ş-alăsat-opeCenuşicasingură.Răţuşteiîiera urât şi a început să-şi caute de lucru prin casă. În tindă a găsit o strachinăcufasoleşiaînceputadajosfasolelecupliscul,deparcă lenumăra.Lafundulfarfurieirămăseserănumaicâtevafasole,pe careCenuşicanuleputeascoate,când,deodată,princrăpăturauşii arăsăritunplisclungşigalben. Ss tt... Pesemne, o râdeau că nu poate scoate fasolele ce i mai rămăseserăînstrachină.Dar,ce ipasă?Cinerâdedealţii,acerade dânsulrâde.Mătuşa,cândieşea,încuiaîntotdeaunauşa,şiCenuşica văzuseînviaţaeimultepliscurifioroase,darnusetemea–gâştele vedeaucănupotintraşi,înceledinurmă,olăsauînpace.Las,şi-a zis, vor sâsâi cât vor sâsâi, după care îşi vor vedea de treabă. S a suitculabelepemargineastrăchiniis-orăstoarne,cutotcufasolele rămase,cânddeodatăuşas amişcat,auapărutuncapdegâscăcu totcugâtşialtepatruînurmaei.Oclipăs auuitatgâscălarăţuşcă

150 şi răţuşca la gâscă, mirosea a mare bătălie, a luptă pe viaţă şi pe moarteşidecislăvitfiecelcecadepecâmpuldreptăţii!...

S au repezit piept la piept şi aşa s au ciocnit, că au zburat amândouă în sus, umplând tinda cu pene albe şi cenuşii. Apoi un gânsac a apucat o de o aripă, Cenuşica l a ciupit de picior, şi gânsaculi-adatdrumul.Darn-adoveditsăseîntoarcă,şigâscăcea bătrânădeacumhohoteacucâtevapenepecareilesmulsesedin piept.S-arepezitladânsa,darungânsaci-asăritînspate,adat-o jos şi într o clipă în jurul ei şuierau atâtea pliscuri, că, dacă mai apăreaunul,n-arfigăsitpenesăsmulgă.Sefărâma,sărmana,dar nu ştia cum să scape. Şi, deodată, i s a năzărit fusta cenuşie a mătuşii.Mătuşa era însă departe, mătuşanuvenea.S-aopintit Cenuşica, s-a smuncit din răsputeri şi a trebuit să culce patru gâşte, ca să se scoaleînpicioare.Peuşă şi afară,cu gâştele înurma ei. Cenuşica face trei paşi, gâscăceabătrânădoişiuite amuş, amuş o ajunge. Cenuşicaaluatdrumulsprerăsăritşioţineatotunaşiuna.Atrecut glonte pe lângă fântâna cu băltoacă, pe lângă cele două lobode, îngălbenitedeamu,eaînainte,gâştele,peurmaei.Dar,fugea,fugea, căciisenăzăreaofustă,îipăreacăvedecumvinemătuşacuovargă şi o scoate din gheara neînduplecaţilor săi duşmani. Încă nici nu ajunsesebinelarăsărit,cândaînceputaţipadedeparte: Ma ac!Ma ac! Şiaşaseluasecustrigătul,căasimţitlângăaripăunplisc. Ma ac!Ma ac! Ea–înainte,gâştele–dinurmăşin-oslăbescmăcarmori.

Decâtevaoriatrecutrăsăritadintr-uncapătînaltul,darmătuşa nu i se repede în ajutor. Biata pasăre, de unde avea ea să ştie că răsăritaaînceputasecoace,şicândsecoacerăsărita,stăpânulnu mai vine s o prăşească; când începe a se coace răsărita, stăpânii pornescprinmusafirie...

151 Slăbită de puteri,Cenuşica s-a poticnit lângă un pelin un cârdîntregdegâştes avărsatpestedânsa, umplând pământul cu pene cenuşii. Peste o clipă era de amu însângerată, nu mai putea mişcaniciaripile,nicipliscul...Şi-aridicatcapulşiavăzutdeodată susScerul.a adunat ghem, cu o săritură sălbatică s-a rupt din mijlocul gâştelor. Apoi încă două sărituri. Pentru întâia dată şi-a desfăcut aripile. Le-a clătit în văzduh o dată, de două ori şi ş-a înfipt ca o săgeatăînalbăstrimi.Ajunsăsus,aprinsaseroti,lăsându secând peoaripă,cândpealta,s-auitatlagâştelecerămăseserătrăsnite cupeneînpliscuri,la,niştegâşteproaste,şi ofizisrăţuşcaîncele dinurmă,dupăcareşi adesfăcutlargaripileşis atopitînzare. Trecevremea,şicândvremeatrece,seducpăsărilecălătoare,se ducetoamna,lamaafostcrâncenăşigrea,cummairarseîntâmplă.

Omătpesteomăt,gerpesteger.OvremeazăcutlapatmoşTrofim şinuerachipsă-laduciînapoipelumefărăozamă bună,apoise îmbolnăveştebabaşiiarsetaieogâscă.Deiernatauiernateicâine câineşte,darcumavenitprimăvara,iarepustiuînogradă,nicio pasărederâs,şiiaretristşisupăratpelumemoşTrofimZamă... Într odimineaţădeprimăvarămoşulaieşitpeprispăsă şimai încălzească oasele.A stat toată ziuasingur,gândindu se la marea luisingurătate,lamarilenedreptăţialelumii,şiatâtdesingurşide părăsit se simţea, încât grozav s-a mai bucurat când, spre sară, a scârţâit portiţa şi a intrat mătuşa. Aducea din pădure nişte vreascurişiuncoşcucâtevanimicuri.Îmbătrânisedetot,fărăbăţ numaiputeamerge.S-aopritlângăprag,nu-imaiajungputerisă intre în casă. S a aşezat pe prispă să se hodinească, a pus alături coşul şi s a lăsat furată de gânduri. Undeva departe, se aud întorcându sepăsărilecălătoare.Mătuşaridicăatuncicapul,pune palmastreaşină,darnumaivedenimica.Nule avăzutniciatunci când cârdul a început a se roti deasupra casei lor, nici când s au lăsatînogradănule-avăzut.Şideodatăunfâlfâitdearipi,oadiere uşoară de vânt. „Ma-ac! Ma-ac!” – şi o raţă mare, frumoasă i s-a aşezatînpoale.Mătuşasperiată,uluităseuităladânsa.Apoi,când raţaasăritîncoş dedataastaeramareşinumaiîncăpea,mătuşa şi aplesnitmâiniledeasupracapuluiamarebucurie. Cenuşica!Bată tenoroculsătebată!De amuce ammaitânjit

152 eu după tine! Aiestea ţi-s neamurile? Vai, ce raţe frumoase ţi-ai crescutînjurultău!Să ţifieelesănătoase! Aluat oînbraţe,aînceputs onetezeascăpecapcumâinile. Cenuşicaamueramareşinu se mai ferea, l a încâlcit totmătuşamoţocul, dar stătea răbdătoare,înduioşată. Să vă dau nişte fărâmituri?îţififlămândede pedrum...Unde scelelalte? Celelalte se roteau deasupra casei, erau sălbatice şi se temeau să se lase în ogradă. Zburau încet, chemându-şimama: –Ma-ac!Ma-ac! Ţine-o cu vorba, i-a şoptit moşneagul, până scot eu din casă alicele. Bătrâna îi dă fărâmituri, dar Cenuşica nu le ia. Asculta puii ce zburau pe deasupra casei îi părea rău de pui, îi părea rău de mătuşă...Îimamă de-amu a zâmbit mătuşa. Săraca mamă... A mai mângâiat-o o dată, apoi a ridicat-o, cu mana ei, lăsând o să se întoarcălapui... Când a ieşit moşneagul cualicele, elaveaalice,darn aveapuşcă, Cenuşicanumaiera.

Ce aifăcut,măitu,babă proastă ce eşti?Ţis o lăsat prada în poală,oaveaiînmâiniletale,dintr-oasemenearaţăseputeafaceo zamăcarenusemaiaflă!!! Dacănu,azismătuşa,căCenuşican afostpentruzamă. Domnulne-adat-opentruîmbucurareasufletului. Eişidupăceţi aiîmbucuratsufletul,parcănuputeaifaceş o zamă?!

REFLECTAȚI!

4. Caredintreevenimenteconsiderațicăestecelmaisemnificativ? Dece?Argumentați vărăspunsul.

3.

153 Nu,azismătuşa.Dinceeacebucurăsufletuldinaceeazamănu se face. Cenuşica le a mai arătat o dată puilor locul baştinei sale, apoi cârdul a luat o spre apus, topindu se într un amurg de primăvară.

4. Explicațicums auformatcuvintele: iernat, rățușcă, buimăceală, primprejur, mărișoară.

cel

2. Caresuntevenimenteleprincipaleceprezintăacesteacțiuni? 3. Undeșicândaulocacțiuniledintextulpovestirii?

5. Determinațicesensareîntextcuvântul vânător șiîncercațisă alcătuițicâtevaenunțuricuacestcuvânt. Citiți integral textul și împărțiți-l în fragmente. Povestirea conțineoacțiunesaumaimulte.Numiți le.

are

1. Selectațidintextulpovestiriicuvintelecaresunfolositeînformă popularășiindicațiformaliterarăaacestora.

2. Explicați sensul locuțiunilor din text: ba ici, ba acolo; câine câinește; piept la piept; să și caute de lucru. Indicați sinonimele cuvintelor: asaltă, neamuri, chitic, plisc, a ronțăi, omăt, ogradă.

5. CumevolueazăatitudinealuimoșTrofimfațăderățușcă? Împărțițitextulînfragmenteșidațiuntitlusemnificativpentru suntmodalitățiledeexprimarepecarelefoloseșteautorul acest elemente conținepovestirea„Vânătorii de rațe” cu schițeleluiEmilGârleanucititedevoianterior? Înscriețiîncaieteundialogdinacest text carev-a impresionat mai joacămonologulîntextulpovestirii?

1.

text? 3. Ce

4.

1.

mult. 5. Cerol

în

fiecaredintreele. 2. Care

154 1. Carecredețicăsuntpersonajeleprincipaleînacesttext?Darcele secundare? 2. Cerelațiiațisesizatîntrepersonajelepovestirii? 3. Care este atitudinea mătușii față de Cenușica? Motivați-vă răspunsul. 4. Decerățușcaesteatâtdeafectuoasăcumătușa? 5. Cesentimentev atrezitfinalulpovestirii? 1. Ce legătură există între Cenușica și celelalte personaje ale povestirii? 2. DecemoșTrofimesteatâtdeindiferentfațăderățușcă?Cumo trateazăellaînceputulpovestirii?Darînfinal? 3. Prin ce se deosebește Cenușica de celelalte viețuitoare de pe lângăcasabătrânilor? 1. EfectuațiomicăcaracteristicăaluimoșTrofim. 2. Care sunt modalitățile prin care este caracterizată mătușa în acesttext?Exemplificați. 3. Cetrăsăturidecaracterputețiatribuimătușii?Înscriețiîncaiete câtevaenunțuriprincares-ocaracterizați. 4. Cum s-a schimbat viața bătrânilor din momentul când în ea a apărutCenușica?Dece? 5. CaresuntîncercărileprincaretreceCenușica? REŢINEŢI! Opera literară este o lucrare în versuri sau în proză prin care autorul creează un univers imaginar propriu, folosind resursele expresive ale limbii, și care trezește în inima cititorului anumite emoții și sentimente. Opera literară în proză este opera literară în care ideile, sentimentele și gândurile autorului sunt exprimate cu ajutorul personajelor și al acțiunilor. EXPRIMAȚI-VĂ PĂREREA!

II. Intriga (momentul sau faptul important care determină întreaga desfășurareaacțiunii).

1.

155

Modurile de expunere în operele literare în proză sunt: narațiunea, descrierea, dialogul. Ceștițidespredescriere?Descriețiportretulcoleguluidebancă. Ceștițidespredialog?Alcătuițiundialog. Realizațiomicănarațiunedespreoîntâmplaredinviațăcarevamarcat. Subiectul operei literare este constituit din succesiunea faptelor, a evenimentelor la care participă personaje literare caracterizate tocmai prin intermediul întâmplărilor relatate. Subiectul opereliterare: • seîntâlneșteînopereleepiceșidramatice.

2.

VĂ CUNOȘTINȚELE!

Despre opera literară în proză putemspunecă: autorulestecreatorul universului creator; ➢ autorulestepersoanaimaginarăcreatădenarator; ➢ modurile de expunere este modalitatea folosită de autor pentrua-șitransmitemesajul; ➢ acțiuneacuprindedesfășurareaîntâmplărilor; ➢ personajelesunteroiiîntâmplărilor; ➢ conflictulapareîntrepersonaje,idei,acțiuni.

• aremaimulte momente:

➢

REFLECTAȚI!ÎMBOGĂȚIȚI-

ÎMBOGĂȚIȚI VĂ CUNOȘTINȚELE!

3.

REŢINEŢI!

I. Expozițiunea sau expoziția (parteaintroductivăîncareautorul prezintălocul,timpulacțiuniișiuneledintrepersonaje).

III. Desfășurarea acțiunii (partea cea mai întinsă, care cuprinde faptele,întâmplăriledeterminatedeintrigă).

V. Deznodământul (ultima parte, care cuprinde sfârșitul acțiunii, alevenimentelor). NOTĂ: Nutoateopereleliterareaumomentealesubiectuluiînaceastă ordine.Unele momente, precum expozițiunea sau deznodământul pot lipsi, autorul începând cu intriga sau înlăturând deznodământul pentru a lăsa cititorului posibilitatea de a și imagina sfârșitul întâmplărilor.

IV.

1. Comentați titlul povestirii. De ce credeți că anume așa se întituleazăea?

1.Văplacesăcălătorițișisăcunoaștețilucrurinoi?

2. Recitiți din text fragmentele în care se observă cel mai bine comuniuneaomuluicunatura.Înceconstăaceastăcomuniune? Argumentați vărăspunsul.

156 Punctul culminant (parteacarecuprindemomentuldemaximă încordare,deintensitateîndesfășurareaacțiunii).

3. Comentațicuvinteledintext:„Vai dragostea, ce rost ar avea viața pe lume fără un pic de dragoste”. ACTIVITATE DE PRE-LECTURĂ

Motivați. 2.Ceînseamnămuncapentruvoi? 3.Citițiprimulalineatdintextuldemaijosșiindicațipersonajul principal. 4. De ce credeți că autorul și a propus ca personaj central o furnică?IonDruțăesteunscriitorcareadescrisfoartesensibilșifrumos viațauneifurnici,arătândcaracteruldârzalacesteiașiscoțândîn evidențăuneletrăsăturipecareleputematribuișioamenilor. ȘTIAŢI CĂ? EXPRIMAȚI VĂ PĂREREA! PROGRESAȚI!

Apatrazis-atrezitcutoateceteşaselăbuţeamorţitedeoboseală şipoatecăn-arfifostrăusărămâieziuaceealafurnicar,sa-şimai vieoleacăînfire,daraşas-aîntâmplatcănui-avenitgândulistaîn cap.S-a sculat dis-de-dimineaţă şia pornit-o repejor la deal,căci, câtîsdemarizileledevarăşicâtîsdemicifurnicile,dacănicitor nupreateajungevreme.

Dinrăsărităadatîntr-omirişteşieravaideviaţaei,ameţisetotocolind tufelegrâuluicosit.Bineaziscineaziscănuipelumelucrumaistraşnic decâtofurnicăprinsădeploaieînmirişte.Trebuiaînsăs-otreacăcuorice preţ,chiardearfifostsărămâiecuunsingurpicioruş,trebuiasotreacă. Şi furnica a trecuto. După mirişte a dat întrun codru de răsărită, o frumuseţedecodru,căţirâdeainimauitânduteladânsul.Înalţverde,şi câtveziînsustotfrunzeşifrunze,marelucrusăînchiziochiişisălaşi vântulsătelegenecutotcufrunză,pânăaţipeşti.Toatăviaţavisaseeasă

157 Furnicilesuntcelemaicurateșiharniceinsecte. Suntfoartemultecuriozitățidesprefurnicipecarearfibinesă leștii. Fiți creativi! Alcătuițiopovestedespreoinsectăsauoaltăvietate,reliefând trăsăturiledebazăaleacesteia.

POVESTEA FURNICII

Trei zile a cutreierat culmea dealului, trei zile lungi de vară şi toatetreiaufostînzadar,căcidefiecaredatăseîntorceafărănimic.

Cândsaridicatsoarelesusdeosuliţăpecer,easuiseşicoborâsede acummiidebolovani,trecusepesubcâţivasnopidepăpuşoi,căeracât pecesă-şideazilele.Pelaamiazăcăzusechiarîntr-ogaurădeşobolanşi cefricăamaitras,noroccănueraşobolanulacasă. Aieşitrepedeşişi-a văzutdedrum.Peurmăapus-opăcatulsăsesuiepeunbostanşis-a rătăcit,l-aînconjuratdevreosutădeoripânăadatiardepământ.Şiar maifiţinut-oeamultăvremelafuguţa,darînceledinurmăis-afăcut foame.Sasuitpeorăsărităsăvadădenagăsipemargineapălărieivreo fărâmiturădemiezuitatădevrăbii.Dar,cânderadeacumbinesuităşio luasesprepălărie,abătutdeodatăvântulşiadat-ojos,furnicaacăzutşi încădereşiascrântitunpicioruş.Lafurniciînsănu imarepagubă,căi mairămăseseîncăcincipicioaresănătoase,apornit-odarlafugămai departe,căcitrecuseobunăjumătatedinziuaapatra.

158 selegenemăcaroclipăpe-omarginedefrunză,darcesă-ifaci nevoile... Ispitaînsăseţineascaidedânsa,căciîndrumuleifoşneaumii defrunze,şoptindîncet,somnoros...înţeleaptăfiind,atuncicândi s-animeritîncaleosămânţădemohor,şi-aaruncat-odinfugăîn spinare.Ştiacăn arenevoiede sămânţaceea,daraluat-ocasă nu se poată uita în sus, prea o ademeneau frunzele. Un moscălaş dormita la soare şi văzând-o cum aleargă cu sămânţa de mohor în spate, a datdispreţuitordinmustăţi. Nu-ipelumeleneşmaimare decât moscălaşul şi orice furnică în locul ei s-ar fi oprit să-i spuie că a pieri la toamnă odată cu muştele. Furnica noastrăînsăaînghiţit oşipeasta,văzându şidedrum...Totsuind şicoborândbulgării,adatdeunplugarcehodineaperăzor arată miofurnicăîntoatălumeacareatrecutpelângăplugarşinuis a suitpepicioare!Eaînsănus asuit,căcisetreceaşiapatrazi,nu maiaveavreme... Deodatăazăritlângăuncuibardeprepeliţăofărâmiturădemiez derăsărită–şi-aadusamintecănumâncasenimicînziuaceea.A lăsatjossămânţademohor,şi-azvârlitînspatemiezulderăsărită şi a pornit-o mai departe, ciupindu-l din mers. A dovedit să mănânce numai jumătate, cealaltă jumătate a lăsat o jos, căci se luaseînurmaeiunfercheş şinucă ierataredordedânsul,dar nuvroias ovadămâncând...Fercheşuli adatcâtevaocolurişipe semne că iplăcuse furnica, a prins a sări de pe bulgărijos,ridica câte ojumătatedefrunzăînspate,cercândînfelşichipsă iatragă atenţia...Pesemne,eraşifrumuşel,furnicaînsăn-aveavremesăse uiteladânsul,căcisesfârşeaşiapatrazi,trebuiacuoricepreţsă aducă ceva la furnicar... În cele din urmă, fercheşul s a lăsat păgubaşşiafăcutfoartebine,căcinumaiputeacălcacupiciorul scrântit. Deodată, trecând pe lângă un furnicar adăpostit la rădăcinauneirăsărite,avăzutcumalergaufurnicileşicăraudezor

Deastaşicărafurnicarulcelagrăunţeleînăuntru.Pânăunaalta, poate găseşte ea măcar ceva ceva... Au trecut pe alături câteva furnici,careseîntorceaucudeşertul veneauîntr ogoanănebună, casădovedeascălafurnicarînainteaploii.Dafrunzeletotveneau dinsusşieraamarnicgreudemers.Trebuiauocolite,căcilemâna vântul pe jos şi dacă urcai pe-o frunză, vântul te ducea cine ştie undecufrunzăcutot. Peabiacândauînceputsăcadăprimiistropideploaie,furnica s a oprit locului lângă o coajă de răsărita. Era coaja de care avea nevoie şi pentru care alergase patru zile, făcând atâta amar de drum.Furnicaaocolit odecâtevaori,apois asuitîncovăţicaei, cercetând o ca nu cumva să fie crăpată. Era tărcățică, întreagă, curată o coajă bună,cu alte cuvinte.Şi a aruncat o înspate şia pornitdrumulînapoi. În sfârşit, aduce şi ea ceva la furnicar. Au să se adune toate furnicileşiaus olaude aus olaudepentrucăagăsit o,pentrucă aadus-o...Peurmăausăoaşeze ştiueleundetrebuieaşezatăo minunedecoajăcaasta...Ploaiaseîndesea dinvremeînvreme nimereacâteunstropîncoajaderăsărită,de ifrângeafurniciitot

159 grăunţe scoase afară la uscat. Până în seară mai rămăsese vreme şi s a mirat furnica în capulei: Oarecesălefivenit? Îi era însă oarecum să se oprească şi să întrebe nişte furnicinecunoscute.Acumanu maiputeaalerga,başilapasse mişca greu de tot mai avea mult de mers, apoi drumul înapoi... „Fără un pic de hodină, şi a zis, nu mai merge. A prins a alege primprejur o răsărită, se suie pe-o frunză; deodată însă a văzut cum cernşicadde sus frunze verzi,frunze mari... S-a stins lumina caldă, vântul a prins a macină grăunţe de pământ de pe crestele bulgărilor, iar din sus tot veneau frunze mari, frunze verzi... „ Vineploaia..."

Acum pe sub fiecare bulgăraş se zărea câte o fărâmitură de pământuscat,arată-miofurnicăpelumecareînloculeinus-arfi vârâtsubunbulgărsăaşteptepânăatreceploaia... Eaînsănuputeafacelucrulacesta,dupătreiziledealergătură,a găsitocoajăşitrebuias oaducărepede.

Trecândpelângăfurnicarulcareîşicărasedinvremegrăunţele înăuntru,a zărit câteva găurele lăsate neastupate pentru ceicare mai întârziaseră pe undeva. Poate s ar fi găsit şi pentru dânsa vreunlocuşor,darîieraoarecumsăintre,cumsătevârituudă,cu coajaînspate,laniştefurnicinecunoscute?...

Ploaiarăzmuiasecoajaderăsărită,cănuera niciunchips-oţii înlăbuţe,alunecalafiecarepas.Şinueramaregreutates-oridici iardejos,numaică,ridicând-o,selipeadecoajăcâte-ofărâmăde pământşisefăceagrea,deparcăduceaofasoleînspate.

Aveaînsămarenevoiededânsa ocăutasepatruzile,şifurnica oduceacuminte,abiamaizărinddrumuldeoboseală.

160 trupulşi-ivârapicioruşelepejumătateînpământ.Apoistropiise tot îndeseau, mânând o la fuguţa, şi ea alerga într una, căci mai aveamultpânălafurnicar,aveademerstoatănoaptea,şibinearfi fostde-arfipututajungeadouazipelazori.

Odată,ridicânddinnoucoajace icăzuse,l azăritpefercheş,se întorcea la furnicarul lui... Nenorocit, plin de glod, venea cu deşertul, abia târându-şipicioareledinurmă. „– Vai de steaua lui, s-a gândit furnica. Iaca aşa poţi să-ţi legi capulcuunnetrebnic,şipeurmaoviaţaîntreagănupoţiscăpade dânsul..." Deodatăs aopritlocului alăsatcoajajosşis auitatprimprejur plinădegroază.Miriştea...Cumdeuitase!Ei,laurmaurmei,poate atrece ocumva...Dardeabiaadoveditsăintreîntr însa,căs aşi făcut noapte. Ploaia nu contenea. Biata furnică la fiece pas se pocneacucoajaderădăcinavreunuipai.Apoiprindeasăşi ocaute pejos–maifaceunpasşiiarseciocneştedeunpaişiiarîşicaută coaja prin întuneric. Totuşi amarnic deştept a fost cel de-a spus pentruîntâiaoarăcănu ipelumelucrumaigrozavdecâtofurnică prinsădeploaiepemirişteşi,maiales,noaptea... Furnicaînsăselinişteacugândulcăploaia,uite,cumasta,coaja s a mai zbici, s a face mai uşoară, şi te pomeneşti, pe la miezul

3. Găsițiîntextaspecteleimaginatedescriitorcarenupotfireale.

4. Observați și comentați cum se schimbă viziunea furnicii în timpulcălătorieifăcute.

3. Arătați ce fapte atribuite furnicii pun în evidență un comportamentapropiatdecelomenesc.

4. Selectațiîncaietecuvinteleșiexpresiiledelimbăvorbită.

1. Selectați din text aspectele prin care lumea furnicilor este asemănatădeautorcuuniversulîncaretrăieșteomul.

5. Găsițiverbelecaredenumescacțiunilefurnicii.Lacetimpsunt majoritateadintreele?Dece?

2. Recitițiselectivfragmentelecarev-auimpresionatcelmaimult șinotațiîncaietecuvintelecaresugereazăcăfurnicatrăieșteîn universulsăupropriu(universdedimensiunireduse).

2. Identificați semnele prin care se sugerează că furnica ar avea caracteristicileuneipersoane.

1. Relatați într-un mic rezumat „mica povestioară” a furnicii. Ce v-aimpresionatcelmaimultînacesttext?

5. Caresuntlucrurile,obiectelecareoimpresioneazăcelmaimult pefurnică?

161 nopţii,căajungeacasă.Şitotmergea,trăgândcugreulăbuţeleprin glod, scăpând coaja la fiece pas, căutând o prin întuneric şi zicându şiîntruna: Săştiicăploaiaaînceputaconteni... Mare i nădejdea, când nu rămâne decât una singură... Nu ştiu pentrucei-atrebuitfurniciicoajaceeaderăsărităşice-aavutde gândsăfacădintr-însa.Nicimăcarnuştiudeadovedits-oducăla furnicar,căciploaia a turnat toată noaptea.Poate a ajunsfurnica acasă, poate s a pierdut undeva în mijlocul miriştii. Oricum însă, chiar dacă s-a pierdut, avuse şi ea în viață o mică poveste a ei vrasăzică,trăise.

162 1. Caredintreelementeleimaginatedescriitorînaceastăpovestire vi s au părut cele mai interesante? Prin ce v au impresionat acesteelemente? 2. Încercați să realizați un portret al personajului principal din acesttext,scoțândînevidențătrăsăturilecarev-auimpresionat mult. 3. Ce secvențe din povestirea citită vă fac să trăiți anumite sentimenteînraportcupersonajuldat? 4. Cecredețicăsevaîntâmplacufurnicamaideparte?Ațicontinua povestea? 5. Discutați în echipe episoadele care v au plăcut cel mai mult, motivându-văalegerea. 1. CitițiindividualșialtepovestiridincreațialuiIonDruțăîncare autorul personifică „viețuitoare care nu cuvântă” (ex. „Balada celor cinci motănași”). 2. Căutațiînenciclopediidiversecuriozitățidespreviațafurnicilor. Împărtășiți lecolegilordeclasă. 3. Arătațiprintr undesendrumulparcursdefurnică. Realizați o mică povestioară despre o „ființă necuvântătoare” princaresădemonstrațicâtdeapropiatenesuntnouă,oamenilor, acestevietăți. Redactaţi rezumatul unui text citit mai sus, respectând paşii de elaborare a acestuia: • alcătuirearezumatului;relatareaîntâmplărilor; • eliminareadetaliilor;transformareadialoguluiînnaraţiune; • înlocuireaexpresiilorşialocuţiunilorcuechivalentelelor; • omitereafigurilordestil;respectarealimiteidespaţiu; • aranjareatextuluiînpagină;corectitudineascrierii. EXPRIMAȚI VĂ PĂREREA!

163 TESTE DE EVALUARE 1.Schiţa Căprioara estescrisăde: a) IonDruţă b) MihailSadoveanu; c) EmilGârleanu. 2.Înpovestirea Puiul deI.Al.Brătescu-Voineştiestedescrisăo: a)prepeliţă; b)ociocârlie; c)opupăză. 3. Cum se numeşte opera în care sunt descrise peripeţiile unei insecte:a) Gândăcelul; b) Vânătorii de raţe; c) Povestea furnicii. 4. Povestirea esteospecieagenului: a)liric; b)dramatic; c)epic. 5. Naraţiunea este: a)ofigurădestil; b)unmoddeexpunere; c)ungenliterar. GRIGORE VIERU (1935 – 2009) „Cuvântul lui Grigore Vieru e sensibil și sonor, fiindcă e limpede și pur, ca și sufletul său”. GeorgeMeniuc Grigore Vieru s-a născut la 13 februarie 1935 în satul Pererâta, raionul Briceni, Moldova. A început să scrie versuri fiind elev. Debutează în 1957cuvolumuldepoeziipentrucopii Alarma. Întimpulviețiiapublicatpeste 30 de cărți de versuri pentru copii și adulți. De o mare popularitate s-a bucurat în rândul copiilor abecedarul

3. Citiți primele 4 versuri și identificați cuvintele necunoscute. Explicați lecuajutorulDEX lui. Grigore Vieru s a nascut în satul Pererâta, Republica Moldova. AcestsatseaflăpemalulrâuluiPrutînapropieredeCernăuți.

Primul oraș pe care l a vizitat Grigore Vieru, fiind copil, a fost anumeorașulCernăuți. Poetulbasarabeanacântat-ocumultădragosteînpoeziilesale pemama ceamaiscumpăființădinviațalui. AflațimaimultedespreGrigoreVierușioperasa.

1. Oferiți câteva sinonime pentru cuvintele cântec, leagăn și construieșteenunțuricuele.

TIA

PROGRESAȚICĂ?!

ACTIVITATE DE PRE-LECTURĂ Dezvoltați-vă vocabularul!

Pentrumeritedeosebiteîndezvoltareaculturiișiliteraturiii au fost decernate distincții de stat și titlurile de Maestru Emerit al ArteișiScriitoralPoporuluidinRepublicaMoldova.În1993afost alesmembrucorespondentalAcademieiRomâne. S-a stins din viață la 18 ianuarie 2009, în urma unui accident rutier.

2.Explicațisensulcuvântului leagăn.

CÂNTEC DE LEAGĂN PENTRU MAMA

164 lui Gr. Vieru Albinuța cartea preșcolarului (1994). Opera lui poeticăestecunoscutășiapreciatăastăziînmaimultețăridinlume.

Dormi adormi,măicuţădragă, Dormnepoţiităidefragă, Dormşiblidelespălate, Dormşirufelecurate; Dormtrudite ascăriitrepte Lângăcuibulmeudepietre, Doarme-ntihnăgreieraşu-n Ș ŢI

4. Explicați cum s-au format cuvintele: măicuță, greierașul, clopoțelul.Deceautorullefoloseșteînaceastăformă?

2. Dececredețicăanumeașași aintitulatautorulpoezia?

3. Ce imagini predomină în această poezie? Exemplificați cu versurilepotrivite.

4. Ceelementdinpoeziedeterminăatitudineaerouluiliricfațăde ființaiubită?Motivați-vărăspunsul.

2. Identificați cuvintele care se repetă în această poezie și explicați lesensul.Dececredețicăpoetullerepetă?

1. Selectați din texte elementele care redau dragostea poetului pentrumamă. EXPRIMAȚI-VĂ PĂREREA!

Dormi!Prinvis,pevaldemare Sătevezicopilămare, Lângă-unciobşiocordică Sătevezicopilămică. Sătevezişimainainte: Cânderaicumnuţiiminte. Dormi,măicuţameaalbită, Dormi,măicuţameaiubită!

3. Selectațidintextulpoezieicuvintelecaresuntfolositedepoetîn formalorpopulară.

1. Care este semnificația sintagmei „cântec de leagăn pentru mama”?

165 Clopoţeluldelauşă; Doarmecasatabătrână, Doarmeviasubţărână.

1. Explicațisensuldintextalcuvintelor: fragă, trudite, ciob,cordică. Alcătuițicâtevaenunțuricuacestecuvinte.

5. Careesteîndemnulpecareîladucepoetulmăicuței?Dece?

166 2. Princesefacesimțităînpoezieprezențaeuluiliric? 3. Comentațidinacestpunctdevedereultimeleversuridinpoezie. 4. Cesugereazăsubstantivelediminutivedintextulpoeziei? 5. Careesterolulverbului a dormi înaceastăpoezie? 6. Identificațiîntextulpoezieicâtevaverbeformateprinderivare. REŢINEŢI! Opera lirică este opera literară în care sunt exprimate în mod direct idei, sentimente și emoții ale autorului. Eroul liric își exprimă direct gândurile și sentimentele, fără a apela la acțiuni,întâmplări și personaje. 1. Cum își exprimă poetul sentimentele ce le are față de ființa dragă? 2. Cemodalitățideexprimaresuntfolositeînaceastăpoezie? 3. Cineșicumîșiexprimăsentimenteleîntextuldemaisus? 4. Identificațicâtevafiguridestilcunoscutedevoi. 1. Citițiexpresivtextulpoeziei. 2. Determinațimotivulcentralalacesteipoezii. 3. Cesugereazăadresareadinprimulvers? 4. Careesteîndemnulpoetuluipentrumama? 5. Cesemnificăcuvintele: nepoții, blidele, rufele, treptele? 6. Determinațirimaînaceastăpoezie. 1. Deceautorulrepetăverbul a dormi maimulteori? 2. Alcătuițicâtevaenunțuricuverbul a dormi. 3. Cesemnificăverbelelamodulconjunctiv? 4.Cesugereazăîndemnul „Dormi-adormi”? 5. Care sunt sentimentele ce v a trezit această poezie? Argumentați-vărăspunsul. REFLECTAȚI! EXPRIMAȚI VĂ PĂREREA!

ACTIVITATE DE PRE-LECTURĂ 1. Completețispațiilepunctate,pentruareliefachipulmamei.

167 6. Selectațiîncaietecuvintelecarearfaceocaracteristicăamamei. 1. Carearfiîndemnulvostrupentruceamaiscumpăființă mama? 2. Realizațiuntextîncaresădemonstrațică„mamaesteicoana sufletului”nostru. 3. Încercațisăcompunețișivoimicipoezioarededicatemamei. DUMITRU(1939MATCOVSCHI – 2013) „Dumitru Matcovschi își propune să intoneze „o cântare a pătimirii noastre” în versuri accentuat folclorice… peste care se revarsă lacrima unui colț de țară românească înstrăinat…” MihaiCimpoi Poetul, dramaturgul, prozatorul și publicistul Dumitru Matcovschi s-a născut la 20octombrie 1939însatul Vadul-Rașcov, județul Soroca, Moldova.Estemembru titular al Academiei deȘtiințedinMoldova,laureatalmaimultorpremiiliterare. A publicat peste 20 de volume de versuri, proză și piese de teatru,dintrecareamintimcărțile depoezii: Maci în rouă (1963), Graiul (1974), Vad (1998), Să mai iubești (2003), Aici, departe (2004)precumșiromanele Duda (1973), Focul din vatră (1982), Roman teatral (1984). În opera sa scriitorul abordează cu mult talent și măiestrie artistică cele mai diverse teme legate de viața omuluișidesufletullui.

168 - mama................................................. .................................omamă Mamă,.............................................................................,mamă,......................................... 2. Citiți prima strofă din poezie și identificați cuvintele care o caracterizeazăpemama. ACTIVITATE INTERDISCIPLINARĂ 1. Priviți imaginile de mai jos și spuneți ce știți despre aceste îndeletniciri. 2. Amintiți-vă unele texte literare dedicate mamei. Ce ați putea spunedespreele? 3. Cecântecev acântatmamaîncopilărie?Cecânteceștițidespre mama? MAMA Palmatane-amângâiat, Vorbatane-alegănat, Amcrescutcualțicopiide oseamă Lângăpomulcelrotat, Lângăspiculcelbogat, Lângăpragulcaseinoastre,mamă. Amfostbuni,șirăiamfost, Tune-aicăutatunrost, Cupovețeplânseînnăframă Tune-aiînvățatungrai, Tune-aidăruitunplai, Și amplecatcuelînlume,mamă. Patruzăriamcolindat, Le amtrecutînlungși nlat, Drumurile șiacumnecheamă. Tune aiașteptatmereu, Amvenitcândne-afostgreu, Te-amgăsitîncărunțită,mamă. Ploilesuntazidedor, Arșițeledeogor,

2. Explicați cum este structurată poezia. Din câte strofe este alcătuită?

3. Găsiți câteva sinonime pentru cuvintele: povețe, grai, pomul, încărunțită.

1. Citițiexpresivtextulpoeziei,respectândsemneledepunctuație utilizatedepoet.

3. Câte versuri conține fiecare strofă a poeziei? Cum se numește astfeldestrofă? 4. Stabilițirimașimăsuraversurilorînaceastăpoezie.

1. Ce figuri de stil întâlnim în poezie. Identificați-le și înscrieți câtevadintreeleîncaiete?

2. Caredintrefiguriledestilcunoscutedevoiesteutilizatăcelmai desînpoezie?

2. Identificați cuvintele care vă sunt mai puțin cunoscute și explicate lecuajutoruldicționarului.

3. Selectațiîncaieteverbeledintextulcititșiobservațilacetimp suntele.Dececredețicăautorulfoloseșteanumeacesttimp? În ce mod își exprimă în această poezie gândurile, emoțiile și sentimentele?Cumsenumeșteacesterou?

4. Alcătuiți câteva enunțuri în care să folosiți cuvintele: vorba, povețe, zări, a troieni.

1.

EXPRIMAȚI-VĂ PĂREREA!

1. Cumestelimbajulfolositdeautorînaceastăpoezie?

169 Nopțilesuntclopotede-aramă. Toamnelete auveștejit, Iernilete autroienit, Cape-ofloaredingrădină,mamă.

4. Indicațicuvintelecarearatăundeșicândsedesfășoarăacțiunile descrise. REAMINTIȚI-VĂ! Opera lirică este opera literară în care sunt exprimate în mod direct ideile, gândurile, sentimentele și convingerile autorului. Eroul liric își exprimă în mod direct gândurile, emoțiile, sentimentele și convingerile.

3.

1. Identificațipersoanaverbelordintextșiexplicatecesugerează acesteverbe.

170 2. Demonstrațicătextulcititdevoiesteooperălirică. Cumîșiexprimăeroulliricsentimentelefațădemama?

3. Cefiguredestilcunoscutedevoipredominăînpoezie?Înscriețileîncaiete.

1. Recitițiexpresivpoeziașiobservațicucecuvântîncheiepoetul fiecarestrofă.Dece?Argumentați vărăspunsul.

2. Cum își exprimă autorul sentimentele față de ființa dragă? Selectați în caiete câteva cuvinte care demonstrează dragostea luipentrumama.

2. Cumseautocaracterizeazăeroulliric?Selectațiîncaieteaceste expresii.

3. Cesemnnificațiauexpresiile:„ne ai căutat un rost”, „ne ai învățat un grai„, „povețe plânse în năframe”. Explicațile șiargumentațivărăspunsul.

4. Cum credeți ce etape din viața eroului liric sunt prezentate în aceastăpoezie?Identificați le. 1. Cumesteprezentatînpoezieportretulmamei? EXPRIMAȚI-VĂ PĂREREA!

4. Cesemnificăcuvântul„pragul”dinprimastrofă?Argumentați-vă răspunsul.Alcătuițicâtevaenunțuricuacestcuvânt.

2. Realizați o compunere în care să redați chipul mamei voastre. NICOLAE DABIJA (1948 - 2021) „Virtuțile…poeziei lui Nicolae Dabija vin să sporească prestigiul omului de artă, dedat cu trup și suflet înaltei sale meniri.„ MihailDolgan Nicolae Dabija s a născut la 15 iulie 1948 în satul Bișcotari din raionul Cimișlia, Moldova. Poet, publicist, traducător,eseist,elapublicatcirca30de cărți, o parte a lor fiind menționate cu premii literare. Amintim volumele de versuri Zugravul anonim (1985), Lacrima care vede (1994), Cerul lăuntric (1998), Doruri interzise (2003), Fulger înrourat (2005). Poeziile lui N. Dabijaaufosttraduseînlimbilerusă,ucraineană,engleză,italiană. Înversurilesalepoetulcântădragosteapentrubaștinășilimba maternă, omul simplu, cu durerile, necazurile și bucuriile lui zilnice.

ACTIVITATE DE PRE-LECTURĂ 1. Ceideivăsugereazătitlulpoezieidemaijos?Argumentați. PROGRESAȚI!

2.

5. Selectațiîncaietepersonificăriledintextulpoezieișialcătuițicu elecâtevaenunțuri. 1. Citiți și alte poezii din literatura română și cea universală în care este redat chipul mamei. Efectuați o comparație între acele poezii și cea a lui Dumitru Matcovschi.

3.

171 Identificați modalitățile de exprimare în text? Citiți expresiv versurilerespective. Ceideisugereazăversuriledinstrofaadoua? 4. Ce anotimpuri amintește autorul în poezie? Care este semnificațialor?

172 2. Carecredețicăvafimesajulpoeziei? 3. Care,credeți,căsuntclemaisfintelucruripentrufiecareom? ACTIVITATE INTERDISCIPLINARĂ 1. UndeestesituatăRepublicaMoldovapehartă?Ceștiitudespre aceastățară? 2. Ce semnificație are cuvântul clopotniță? Explică cu ajutorul dicționarului. 3. AudiazăcânteculpeversurileluiNicolaeDabija. CÂT TRĂIM Câttrăimpe acestpământ Maiavemunlucrusfânt: Ocâmpie,unsatnatal, Oclopotniţăpedeal. Câtavemoţarăsfântă Şiunnai,caremaicântă, Câtpărinţiiviinesânt–Maiexistăcevasfânt. Câtpădurilenedor Şiavemunviitor, Câttrecutu lţinemminte Maiexistălucrurisfinte.

MODALITĂȚI DE STRUCTURARE A POEZIEI 1. Citițiexpresivpoeziașiidentificațilucrurilepecarepoetulle considerăsfinte.

2. Careesterolullorînpoezie?Argumentați vărăspunsul.

4. Ce idei sugerează cuvintele mai există? Argumentați-vă răspunsul.

EXPRIMAȚI VĂ PĂREREA!

173 CâtLuceafărulrăsare Şiînceresărbătoare, Şiepacepepământ Maiexistăcevasfânt. Câtavemunsat,departe, Şiungraicen aremoarte, Câtaicuizice„părinte”–Maiexistălucrurisfinte. Câtdurea-ne-vorizvoare Oriuncânteccedispare, Câtmaiavemcevasfânt Vomtrăipe acestpământ.

4. Găsiți antonime pentru cuvintele din text: deal, vii, trecutul, răsare, moarte, dispare.

1. Cesemnificațieareînaceastăpoeziecuvântul„cât”?Încercați săgăsițicâtevaexpresiisinonimepentruacestcuvânt.

3. Găsiți echivalentul potrivit pentru expresiile „ținem minte”, „n are moarte”. Alcătuițicâtevaenunțuricuacesteexpresii.

2. Indicați sinonimele potrivite pentru cuvintele: câmpie, țară, grai, deal, există.

3. Care este semnificația cuvântului sfânt? De ce credeți că poetulîlrepetădemaimulteori?

174 1. Înscrieți în caietele voastre cuvintele care indică lucrurile consideratedepoetsfinte.

2. Aranjați leînordinealorobișnuită.

3. Identificațiînpoezieșialteversuricuastfeldetopică. REŢINEŢI! Inversiunea este figura de stil care constă în abaterea de la topica propoziției cu scopul de a scoate în evidență profunzimea ideilor și a sentimentelor sau de a sublima anumite însușiri ale personajelor. Exemple: „A noastre inimi își jurau / Credință pe toți vecii…” (MihaiEminescu, Când amintirile…) Jelui-m-aș și n-am cui/Jelui-m-aș codrului… (Folclorulromânesc)

3. Alcătuiți cu aceste cuvinte câteva enunțuri în care să le păstrațisensuldinpoezie.

4. Amintiți-văceesterepetițiașiidentificațirepetițiiledintextul poeziei.

„

2. Ce sunt aceste cuvinte ca parte de vorbire? Dar ca parte de propoziție?

1. Cumsuntaranjatepărțiledepropozițieînurmătoareleversuri: „Cât părinții vii ne sânt / Mai există ceva sfânt. / Cât trecutul ținem minte / mai există lucruri sfinte. Este respectată topica lor?

REŢINEŢI! Enumerația este figura de stil care constă în înșirarea unor termeni, argumente, aspecte, fapte, lucruri care se referă la aceeași împrejurare sau temă și duce la amplificarea ideii exprimate. Exemplu: „Întrecut era iubire, erau raze, era trai…” (AlexandruMacedonschi, Noapte de februarie)

1. Ce sentimente ale autorului desprindem din conținutul acestei poezii?

3. Ces-arschimbaînpoeziedacăamlăsaacestepărțidepropoziție înordinealorobișnuită?

2. Citiți și alte poezii care au un mesaj comun cu poezia lui Nicolae Dabija și efectuați o comparație între ele.

2. Exprimațiprincuvintepropriistareasufleteascăaerouluiliric.

3. Cesemnificațieauversurile:„Cât mai avem ceva sfânt / Vom trăi pe-acest pământ.”?Argumentați-vărăspunsul.

5. Ceimpresiedeansambludesprindemdinaceastăpoezie?

EXPRIMAȚI-VĂ PĂREREA!

4. Extragețidinpoeziecuvintelecaresemnificăcevasfânt.

5. CefiguridestilsuntdominanteînpoezialuiNicolaeDabija”Cât trăim”?

2. Care este mesajul principal al acestei poezii? Ce alte idei desprindemdintextulpoeziei?

3. Explicațisemnificațiileexpresiilor care v a impresionat cel mai multșimotivați-vărăspunsul.Alcătuițicâtevaenunțuricuaceste expresii.

1. Înscrieți într-un tabel lucrurile pe care poetul le consideră sfinte și încercați să le găsiți un determinativ.

1. Identificațiînpoeziefiguriledestilcunoscuteșiexplicați le.

175

4. Determinațirima,ritmulșimăsuraversurilorînaceastăpoezie.

4. Alcătuițicâtevaenunțuricuacesteinversiuni.

2. Selectați toate inversiunile din text și înscrieți le în caiete. Aranjați leînordinealorobișnuită.Ce ațiobservat?

1. Cucescopfoloseștepoetulinversiunileînpoeziacititădevoi?

176 3. Realizați o compunere raționament pe tema: „ Cât mai avem ceva sfânt, vom trăi pe-acest pământ”.

4. Redați printr-un desen imaginile din poezie care v-au impresionat cel mai mult. MIHAI(1850EMINESCU – 1889) „Literatura română are mulți poeți, dar numai Eminescu este poetul național, etalonul de platină al conștiinței colective, proiecția sa în absolut.” AnaBlandiana Mihai Eminescu s a născut la 15 ianuarie 1850 la Botoșani, în familia căminarului Gheorghe Eminovici. Ipoteștii, satul unde și a petrecut copilăria, este locul mirific care l a dezmierdat și l-a fermecat cu șoapta pădurilor și susurul izvoarelor, cu poveștilebătrânuluipădurarșifrumusețeaangelicăafiiceiacestuia - Ilenuța. Între anii 1858-1860 învață la școala primară din Cernăuți, iar între anii 1860 1863 este elev la Liceul german din acelașioraș.LaCernăuțiareșansaunuiprofesordelimbăromână cuoculturăprofundă AronPumnul,pecarel aavutcaexemplu deurmatîntreaga-iviață.Primelepoeziile-ascristotlaCernăuți. Este cel maimare poet român din toate timpurile, descriind în versurile sale natura frumoasă a locurilor natale, momente din istoriazbuciumatăapoporuluiromânșicântândsentimentelecele mai profunde de care este stăpânit omul. Capodopera sa, poemul Luceafărul, afosttradusînmaimultelimbidecirculațiemondială. Mihai Eminescu s a stins din viață la 15 iunie 1889 și a fost înmormântatîncimitirulBeludinBucurești.Operaluiesteveșnică șivaexista câttimpsevavorbi româneștepeacestpământ.

1.

ȘTIAŢI PROGRESAȚICĂ?!

177 ACTIVITATE DE PRE-LECTURĂ Indicațicincicuvintepecareleasociațicuimagineademaijos. Citițiprimastrofădinpoezie,identificațicuvintelenecunoscute. Explicați le cu ajutorulnDEX lui și alcătuiți câteva enunțuri cu ele. 3. DececredețicăEminescualegeanumecodrulpentrua ldescrie înpoeziasa? Mihai Eminescu este cel mai mare poet român, care a lăsat o operăinconfundabilăînliteraturaromânășiceauniversală. Poetul și-a făcut studiile primare și cele gimnaziale la Cernăuți împreunăcufrațiisăi. În majoritatea poeziilor sale, Eminescu descrie natura în toată amploareașifrumusețeaei. Unlocaparte,înliricaluiEminescu,îlocupăcodrul nespusde îndrăgitdepoet. FREAMĂT DE CODRU Tresărindscânteielacul Șiseleagănăsubsoare; Eu,privindu-ldinpădure, Lasaleanulsămăfure Șiascultdelarăcoare Pitpalacul. Dinizvoareșidingârle Apasunăsomnoroasă; Undesoarelepătrunde Pintreramuriaeiunde, EaînvalurisperioaseSeazvârle. Cuculcântă,mierle,presuri–Cineștiesăle-asculte?

2.

Alepasărilorneamuri Ciripescpitite nramuri Șivorbesccu atâtdemulte Înțelesuri.

Teiulvechiunramîntins a, Easăpoatăsă lîndoaie, Ramultânărvântsă șideie Șidebrațe-nsuss-oieie, Iarăflorilesăploaie Pestedânsa.

Părulmoaledespletindu și, Fața napameaprivindu și, Săm atingăCuvisătoarepiciorul?”

Seîntreabătristizvorul „Undemi icrăiasaoare?

Mlădioasășiiubită, Cuprivireaostenită, CaozânăsărăsarăTuturora.”

178

Cucu-ntreabă:–„Unde-isora Viselornoastredevară?

179 Amrăspuns: „Păduredragă, Eunuvine,numaivine! Singuri,voi,stejari,rămâneți Devisațilaochiivineți, Celucirăpentrumine Vara-ntreagă.” Cefrumoseraîncrânguri, Cândcueam-amprinstovarăș! Opovesteîncântată Careazie ntunecată... De undeești,revinoiarăși, Săfimsinguri.

5. Găsițicelpuținunsinonimpentrusensuldintextalcuvintelor: încântată, visătoare, ostenită, scânteie.

MODALITĂȚI DE STRUCTURARE A POEZIEI

3. Copiațiprimastrofăîncaiete.Împărțițipesilabecuvinteledin primulversșistabilițimăsura.

EXPRIMAȚI-VĂ PĂREREA!

2. Identificați în text cuvintele ce aparțin câmpului lexical al substantivelor apa și crânguri.

4. Explicați sensul cuvintelor mlădioasă, aleanul, crânguri și alcătuițicufiecaredintreelecâteunenunț.

1. Citițiexpresivpoeziașiobservațicumsuntaranjateversurileîn cadrulstofelor.

4. Selectațiepiteteleșimetaforeledintextulpoezieișiînscrieți le încaiete.

2. Câteversurisuntînfiecarestrofădinaceastăpoezie?

1. Explicați cum s au format următoarele cuvinte folosite în text: somnoroasă,mlădioasă, despletind, ciripesc, revino.

5. Ceroljoacăînacesttextfiguriledestilpecarele-ațiidentificat?

3. Scrieți în caiete antonimele cuvintelor întunecată, trist, tânăr, răcoare.

1.

3. CesentimentestedominantînpoezialuiMihaiEminescu?Notați încaietecuvinteles-ausecvențelecarev-auimpresionatcelmai mult. Identificați semnele de punctuație folosite de autor în textul poezieișiexplicațicerolauele.

5. De ce credețică autorul și a intitulat poezia Freamăt de codru? Cealttitluațiputeapropune?Motivați vărăspunsul.

3. Cesemnificațiearecuvântul codru înaceastăpoezie?Înceopere literareațimaiîntâlnitmotivulcodrului?

1. Cesentimentefațădenaturăsedegajădinaceastăpoezie?

2. Careestetemapoeziei? EXPRIMAȚI VĂ PĂREREA!

4. Recitiți ultima strofă și exprimați vă părerea referitor la dispozițiaerouluiliric. REAMINTIȚI-VĂ!

Eul liric reprezintă vocea prin intermediul căreia autorul își exprimă stări sufletești și idei. Acestea depășesc propria experiență de viață a autorului, exprimând adeseori sentimente general umane, cum sunt tristețea, iubirea, bucuria, admirația, nostalgia etc.

1. Ce moduri de expunere literară folosește poetul în această poezie?Exemplificațicusecvențelerespectivedintext.

180 Ce sentimente v a trezitlectura acesteipoezii?Argumentați vă răspunsul.

Eul liric nu se confundă cu autorul unui text poetic, așa cum naratoruldintr opovestirenuseconfundăcuautorul.

2. Indicațielementeleviicareredautabloulnaturii.Comentațirolul acestoraîncadrulpoeziei.

4.

2. Cumîșiexprimăautoruldragosteașiadmirațiafațădecodru?

Fiindbăietpăduricutreieram Șimăculcamadeslângăizvor, Iarbrațuldreptsubcapeumi-lpuneam S-audcumapasuna-ncetișor: Unfreamătlintreceadinramînram Șiunmirosveneaadormitor. Astfeladeseunopțiîntregiammas, Blândîngânatde alvalurilorglas.

3.

2.

4.

5.

5. Ceimpresiedeansamblusedesprindedinfinalulpoeziei?

1.

4. Identificațielementelecaresereferălaspațiulterestrușicelece țindespațiulceresc.Scrieți-leîncaiete.Celegăturăexistăîntre ele? Cesentimentegeneralumanedesprindemdinaceastăpoezie? Selectați din textul poeziei imaginile care v-au impresionat cel mai mult și alcătuiți câteva enunțuri cu ele. Având ca punct de reper titlul poeziei, realizați un text în care să vă exprimați sentimentele proprii referitor la comuniunea dintre om și natură.

181 Exprimați prin cuvinte proprii starea sufletească surprinsă în versurile: „Cucu ntreabă: „ Unde i sora / Viselor noastre de vară?...” Identificațiimaginilevizualeșiceleauditivedintextșiexplicați rolullorînpoezie.

1. Selectațiverbeledintextulpoezieișiindicațitimpullor.Motivați utilizarealoranumelaacesttimp.

3. Princefigurădestillesuntatribuiteelementelornaturiiînsușiri umane?Exemplificați.

2. Cum descrie autorul peisajul natural? Dar starea eroului liric? Argumentațicusecvențedintext.

FIIND BĂIET PĂDURI CUTREIERAM

3. Realizați un desen în baza acestei poezii și dați i un titlu.

4. Încercați să compuneți o poezie despre natură.

Șiah,eraatâtadefrumoasă, Cumnuma nvisodată nviațata Unîngerblândcufațaradioasă, Veninddincersepoatearăta; Iarpăru iblondșimoalecamătasa Grumazulalbșiumerii-ivădea.

Răsareluna,îmibatedreptînfață:

Unraidinbasmevădprintrepleoape, Pecâmpiunvaldeargintieceață, Sclipiripecer,văpaiepesteape, Unbuciumcântătainiccudulceață,

Sunânddinceîncetotmaiaproape...

Pefrunza-uscatesauprinnaltulierbii, Păreac-audvenindîncetecerbii.

182

Alăturiteiulvechimisedeschide:

Dinelieșiotânărăcrăiasă, Pluteauînlacrimiochii miplinidevise, Cufrunteaeiîntr omaramădeasă, Cuochiimari,cugura abiaînchisă; Ca-nsomnîncet-încetpefrunzepasă, Călcândpevârfulmiculuipicior, Venialături,măprivicudor.

183 Prinhaineledetortsubțire,fin, Sevedetrupuleicelalbdeplin. 1. Explicați cum s-au format următoarele cuvinte folosite în text: adormitor,îngânat, tainic, radioasă, dulceață. 2. Explicați sensul cuvântului freamăt și alcătuiți câteva enunțuri cuel. 3. Găsiți în text cuvinte care aparțin câmpului lexical al substantivelor păduri și ceață. 4. Găsițisinonimepentrusensuldintextalcuvintelor: ram, văpaie, cete, crăiasă, freamăt,grumaz, maramă. Alcătuițicâtevaenunțuri cuuneledintreele. 5. Găsiți antonime pentru cuvintele: nopți, rai, dulceață, tânără, deasă, mic, alături. MODALITĂȚI DE STRUCTURARE A POEZIEI ➢ Dincâtestrofeestealcătuităaceastăpoezie? ➢ Câteversuriconținefiecarestrofă? ➢ Careversuririmeazăîntreele? ➢ Careemăsuraversurilorînaceastăpoezie? ➢ Reamintiți-văcesenumeștestrofă,cesenumeștevers?Câte tipuridestrofecunoașteți? ➢ Ceștițidespremăsuraversurilor? REŢINEŢI! Rima constă în identitatea sunetelor de la sfârșitul a două sau mai multe versuri, începând cu ultima vocală accentuată. Rima încrucișată apare atunci când primul vers al unui catren rimează cu al treilea, iar al doilea rimeaza cu al patrulea. (1 3, 2 4, 5 7)

REŢINEŢI!

1.

2.

•

1. Care sunt cuvintele din textul poeziei care aparțin câmpului lexicalalcuvintelor pădurea și apa?

REFLECTAȚI! EXPRIMA

PĂREREA

2.

5. Ce figuri de stil cunoscute de voi ați întâlnit în acest text? Înscrieți leîncaiete. Încâtetablouriațistructuraaceastăpoezie? CareestegamacromaticăfolositădeEminescuîntextulpoeziei? ȚI-VĂ !

•

•

4.

2. Identificațiîntextulpoezieiimaginileauditiveșicelevizuale.

3.

4.

3. Ce secvențe din poezie sugerează frumusețea de nedescris a naturii?Înscrieți leîncaiete? Cum este prezentată de către poet tânăra crăiasă? Înscrieți în caieteexpresiilecareocaracterizează.

Ritmul este succesiunea regulată a silabelor accentuate și neaccentuate întru-n vers. Unitateadebazăaritmuluiestesilaba. Unitatearitmicăpoatefireprezentatădeungrupdesilabelungi șiscurtesaudesilabeaccentuateșineaccentuate. Silabelelungișiscurte,respectivaccentuateșineaccentuate,se grupeazăînpicioaremetrice. Ritmulesteelementulesențialalarmonieipoeticeaversului.

184 Citițiexpresivprimastrofădinpoezieșicopiați-oîncaiete. Împărțițipesilabecuvinteledinprimulvers,pronunțândcorect cuvintele.Accentuațisilabele. Câtesilabeaccentuate șineaccentuatesuntînprimulvers?Care estesuccesiuneaacestorsilabe. Efectuați această procedură și în versul al doilea. Ce ați observat?

•

1.

1. Recitițiexpresivpoeziașideterminațicâtetablouriseconținîn ea. 2. Efectuați în caietele voastre un tabel în care să înscrieți toate figuriledestildinaceastăpoezie.

4. Identificați în text regionalismele și explicați utilizarea lor de cătrepoet.

REŢINEŢI! Comparația este una dintre cele mai frecvente figuri de stil și constă în alăturarea a doi sau mai mulți termeni cu scopul evidențierii primului termen. Exemple: „Peundealrăsare luna, ca o vatră de jăratic...“ (MihaiEminescu, Călin file din poveste)

185

5. Caresunttrăirileerouluiliricdinaceastăpoezie?

3. Poezia conține un peisaj real și unul imaginar. Delimitați le și observațicumseinterpătrundacestedouăpeisaje.

„Soarele rotundșipalidseprevedeprintrenori Ca un vis de tinerețe printreaniitrecători“ (VasileAlecsandri, Iarna)

1. Indicațielementelesugestivepentrucadrulnaturaldinaceastă poezie.Comentațirolullorînacesttext.

4. Ceefecteauimaginileauditivedinaceastăpoezie?Înscrieți-leîn caiete.

3. Ceimaginiv-auimpresionatîndescriereatinereifete?Cuceeste asemănatpărulei?

2. Ce sentiment dominant se desprinde din poezie? Argumentați vărăspunsul.

5. Cesentimentev-atrezitvouăaceastăpoezie?

3. Ceanumecontribuielarealizareaatmosfereicaresedesprinde dinpoezie:naturacaataresaufelulcumovedeprivitorul,prin prismaproprieistărisufletești?

186 1. Carecuvântindicăprezențaeuluiliricînaceastăpoezie? 2. Cesentimentîlfacepepoetsăvadăchipuldrageisalereflectatîn oglindanaturii? 3. Prin ce se evidențiază ultima strofă a poeziei? Observați modificărilecareaparaici.Înceconstauele? 1. Citiți și alte poezii din creația lui Mihai Eminescu, și ale altor poeți în care este prezentată natura. Faceți o comparație între ele. 2. Relatați unele trăiri sufletești, când vă aflați în mijlocul naturii. 3. Scrieți o mică compunere după tabloul dat, folosind figuri de stil. ARCADIE(1952)SUCEVEANU „…Arcadie Suceveanu reprezintă nu numai poezia bucovineană și cea basarabeană, ci poezia în general.” GrigoreBostan Născut la 16 noiembrie 1952 în satul Suceveni, raionul Hliboca, regiunea Cernăuţi.Aînceputsăscrieversurifiind elev. A publicat mai multe volume de versuri pentru maturi și copii, eseuri, publicisticăliterară,dintrecareamintim: Mă cheamă cuvintele (1979), Mesaje la sfârşit de mileniu (1987), Arhivele

EstepreședintealUniuniiScriitorilordinRepublicaMoldovași deținătoralmaimultorpremiiliteraredeprestigiu.

187 Golgotei (1990), Eterna Danemarcă (1995), Corabia lui Sebastian (2003), Emisferele de Magdeburg (eseuri,portreteliterare, 2005), Cheiţe pentru vise (versuripentrucopii,2005)ş.a.

CARTEA LUI MOŞ CREANGĂ Câteodată,cândmăstrigă Varadulcedincireşi, Mise facedordeNică Unbăiatdinmegieşi. Îlgăsescatunciîncarte, Şi nţeleşidoardinpriviri Opornimîndoiprintoate Celefilecu-Amintiri… Laprichiciuldatcuhumă, Sturlubaticişişoltici, Suntemvornicimari,nuglumă, Pestesatedepisici. Alergămprinlunci,pecreşte, Pestepajiştideamiezi, Şipemarginidepoveste Paştemcapracutreiiezi. Aţâţămcuglumajocul Printreceimaimititei, Şicândvineiarmarocul PrindemPupăzadintei. Şipemalurile-Ozanei–Ceţi-iapaînurechi! Auraş,nu-ispunemamei, Căți oidaparalevechi… Trecemfirelepriniţe, Ţesembata ncurmeziş,

5. Identificațifiguriledestil.Alcătuițienunțuricuuneledinele. 1. Cesugereazăexpresia„ mă strigă vara dulce din cireși”?Explicați sensuleișiargumentați-vărăspunsul.

188 ŞiînochideSmărăndiţe Strângemmurepefuriş. Mergemşilaşcoli,fireşte, Neiţimînclasă,şi Ascultămcumbuchiseşte Trăsnea:mi ţi,ni vi,i… Apoi,cabăieţidetreabă, Adormimîntr-untârziu: El încartealuimoşCreangă, Eu pefilacev oscriu…

3. Precizați sensul expresiilor: băieți de treabă, a țese bata n curmeziș,pe furiș.

1. Citițiexpresivpoezia,respectândpunctuațiafolositădeautor.

4. Scriețicâteunsinonimpentrufiecaredincuvintele: fila, parale, pajiști, humă, megieși. Argumentațipolisemiacuvântului capră.

MODALITĂȚI DE STRUCTURARE A POEZIEI

1. Precizați, cu ajutorul dicționarului, sensul cuvântului prichici. Alcătuițicuelcâtevaenunțuri.

2. Stabiliți din câte strofe este alcătuită această poezie și câte versuriconținefiecarestrofă.

2. Scriețioseriedesinonimecares-arpotrivi,încontext,cuvintelor sturlubatici și buchisește.

3. Copiați prima strofă în caiete. Împărțiți în silabe primele două versurișideterminațimăsuralor.

4. Stabilițicetipderimășicareeritmulacesteipoezii.

5. Ce atmosferă predomină în această poezie? Argumentați-vă răspunsulprinunelecuvintesaupasajedintext.

4. Recitiți ultima strofă din poezie și comentați o. Prin ce se deosebeșteeadecelelaltestrofe?

4. Cemodalitățideexpunerefoloseșteautorulînaceastăpoezie?

2. Identificațipersonajelepecareautorulleenumerăînpoeziasa, preluându-ledinoperamareluiCreangă.Înscrieți-leîncaiete.

2. Ce sentimente desprindem din această poezie: de bucurie, de tristețe,denostalgie?Motivațirăspunsul.

4. Selectați verbele din textul poeziei și observați la ce timp sunt ele.Dececredețicăpoetullefoloseșteanumeînaceastăformă?

1. Caresuntsentimentelepoetuluifațădeeroulsăudinpoezie?

2. Cecuvintesauexpresiifoloseșteautorulpentruaredacopilăria fericităaerouluisău?Selectați leșiînscrieți leîncaiete.

3. Găsiți în poezie pasajele în care autorul ne vorbește nemijlocit despreIonCreangă.Înscrieți-leîncaiete.

3. DinceoperăaluiIonCreangăseinspirăpoetulscriindaceastă poezie?

1. De ce autorul îl numește pe Nică „un băiat din megieși”? argumentați-vărăspunsul.

189

1. Determinațimesajulprincipalalacesteipoezii.

5. Înceconstăsimplitatealimbajuluiartisticatâtdesimplufolosit deautor?Cummotivațiacestlucru?

3. Indicați elementele din poezie care prezintă cadrul rural. Înscriețiacestecuvintesauexpresiiîncaieteșiexplicați le.

2. Cev-aimpresionatcelmaimultînurmalecturiiacesteipoezii? Dece?

3. De ce autorul și-a întitulat poezia „Cartea lui moș Creangă”? Argumentați vărăspunsul.Cumațiintitula ovoi? EXPRIMAȚI VĂ PĂREREA!

190 4. Careesteatitudineavoastrăfațădecelerelatateînpoezie? 5. Ceanumecontribuielarealizareaatmosfereicaresedesprinde dinpoezie? 1. CitițișialtepoeziidincreațialuiArcadieSuceveanușidiscutați leînclasă. 2. Realizați o compunere în care să descrieți unele momente impresionantedinviațavoastrădecopil. 3. Prezentațiprintr undesenunfragmentdin poezie,preluat din operaluiIonCreangă. 4. Încercați să i scrieți o scrisoare imaginară lui Ion Creangă. Ce i ațispuneînea? FIODOR IVANOVICI TIUTCEV (1803 – 1873) „Creație de excepție, poezia lui Fiodor Tiutcev își găsește doar câteva și prea puțin semnificative asemănări cu poezia epocii sale…Pentru el numai natura are existență reală, omul e vis,închipuire a naturii.” AlexandruSincu FiodorIvanoviciTiutcevs anăscutla 5 decembrie 1803. Este unul dintre cei mairenumițipoețișidiplomațirușidin secolul al 19-lea. În anii 1840 scrie câtevaarticolepoliticelabazacărorastă

191 relațiaRusieicucivilizațiaoccidentală.În1850Tiutcevacompuso serie de poezii cu tematica dragostei, unde dragostea este reprezentatăcacevatragic.Acestepoezii,maitârziusuntadunate în așa numitul ciclu „ Denisieva”, adică un ciclu de poezii dedicat iubitei poetului E. A. Denisieva. Prima sa culegere de versuri a apărutîn1854. Una dintre cele mai cunoscute poezii – „Silentium!” este o chemareamarălatăcere,opărerederăulabazacăruiastăfaptul căoameniiniciodatănusevorputeaînțelegeîntreei.Poetulrusa creat o suită întreagă de poezii dedicate naturii, prin care își exprimă dragostea și admirația față de acest miracol creat de Dumnezeu.Sastinsdinviațăla27iulie1873. ACTIVITATE DE PRE-LECTURĂ 1. Complațispațiilepunctate. Pentrumine,dacăprimăvaraarfiunfilm, arfi................................. arfiomelodie,arfi.................................. arfiunsentiment,arfi........................... arfioculoare,arfi................................... 2. Indicațitreielementecareanunțăvenireaprimăverii. FiodorTiutcevesteunpoetcareaparțineliteraturiiruse. PoeziileluiFiodorTiutcevaufosttraduseînmaimultelimbiale lumii.Traducerea poeziei Furtună de primăvară aparține poetului bucovineanIlieTudorZegrea. FURTUNĂ DE PRIMĂVARĂ Elunamaiși-admirfurtuna Cuprimultunet,domolit, ȘTIAŢI PROGRESAȚICĂ?!

3. Identificațicuvinteceaparțincâmpuluilexicalalsubstantivelor cer și pământ. Alcătuițicâtevaenunțuricuuneledintreele.

Prinbubuiriamețitoare Searuncăploaianprafșivânt, Șistropi,caperleleînsoare, Leagăînaltuldepământ. Dindealsprințarșuvoicoboară, Încrâng–vacarmulpăsăresc, Șilarmacea,șuvoiu-nseară Ținhangulzeuluiceresc.

2. Indicați cel puțin câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: admir, domolit, praf, cununa, amețitoare, perle.

1. Selectațicuvintelenecunoscutedintextulpoezieișiexplicați le cu ajutorul dicționarului. Alcătuiți câteva enunțuri cu aceste cuvinte.

4. Explicați cum s au format cuvintele: domolit, vrăjit, amețitoare,păsăresc, ceresc.

5. Găsiți antonime pentru cuvintele din text: primul, deal, înaltul, larma, seară, coboară.

192 Ce-șipune,-njocștrengar,cununa Defulgere,încervrăjit.

(TraduceredeIlie Tudor Zegrea)

5. Indicați

3. Selectați

1.

furtuna? 2. De

vă EXPRIMAȚI VĂ PĂREREA!

4. Identificațiocomparațieîntextșiexplicațisemnificațiaei.

5. Cesentimentenetrezeșteaceastăpoezie?Argumentați-vărăspunsul.

Argumentați

folosește

1. Careestemesajulprincipalalacesteipoezii?

193 MODALITĂȚI DE STRUCTURARE APOEZIEI 1. Citițiexpresivpoeziașistabilițitipulstrofei. 2. Copiațiîncaieteprimastrofădinpoezie,împărțițicuvinteledinprimul versînsilabeșideterminațimăsuraversurilor. 3. Indicațiritmulșirimapoeziei.Înscriețiîncaietecuvintelecarerimează. 4. Comentațiutilizareasemnelordepunctuațiedinaceastăpoezie. 5. Indicațișiînscriețiîncaietefiguriledestildintextulpoeziei. 1. Cefenomenalprimăveriiesteprezentatdeautorînaceastăpoezie? Motivațivărăspunsulprinimaginilecorespunzătoare. 2. alCemodalitatedeexpunerefoloseșteautorulpentruaredaacestaspectprimăverii? 3. Cefiguride stil predomină întextul poeziei?Alcătuițicu ele câteva enunțuri.

4. Comentați

2. Careestesemnificațiatitluluiacesteipoezii? verbele din text și indicați timpul lor. De ce autorul anumeacesttimp? ultimastrofăapoezieișideterminațicareestefigura destilprincipalăînaceastăstrofă. cuvintele ce indică spațiul și cele care indică timpul în textuldat. De ce credeți că poetul a descris anume acest aspect al primăverii: cesentimenteestecuprinseroulliric? -

194 răspunsul. 3. Celunăaprimăveriiestedescrisăînpoezie?Deceanumeaceastă lună?Careestedenumireapopularăaluniimai? 4. Deceautorulnumeșteprimultunet„domolit”? Cesemnificațieareîn poporprimultunet? 5.Cev-aimpresionatcelmaimultînaceastăpoezie?Dece?

2. Audiați în clasă câteva melodii dedicate primăverii și exprimați vă sentimenteleînurma acestoraudieri.

3. Facețioplimbareprintr-unparc primăvarașiapoirealizațiundesen.

4. Ce opere ale scriitorilor români și universali cunoașteți în care e descris anotimpulprimăvara? Realizați o compunere descriptivă despre un aspect al primăverii care vă placecelmaimult.

5.

1. Citiți și alte poezii ale scriitorilor români și universali în care este descris anotimpulprimăveriișifacețiocomparațieîntreacestepoezii.

195 TESTE DE EVALUARE 1.Poezia Cartealui Moş Creangă estescrisăde: a) GrigoreVieru; b) ArcadieSuceveanu; c) GeorgeCoşbuc. 2.Poezia Fiindbăiat păduri cutreieram arerimă: a) îmbrăţişată; b) încrucişată; c) împerecheată. 3.În operalirică autorulîşiexprimăemoţiileşisentimenteleînmod: a) direct; b) indirect; c) prinintermediulpersonajelor. 4. Enumeraţia este: a) figurădestil; b) unmoddeexpunere; c) specieliterară. 5.Chipulmameicareîşiaşteaptăfeciorulesteredatînpoezialui: a) GrigoreVieru; b) ArcadieSuceveanu; c) GeorgeCoşbuc. 6. Rimaeste: a) identitateasunetelordelasfârşituladouăsaumaimulteversuri; b) succesiunearegulatăasilabeloraccentuateşineaccentuatedintrunvers; c) număruldesilabedintrunvers. ❖ Scriețiomicrocompuneredesprerolulpădurilorînviațaomului.

196 LECTURĂ INDIVIDUALĂ FĂT-FRUMOS DIN LACRIMĂ de Mihai Eminescu Învremeaveche,pecândoamenii,cumsunteiazi,nueraudecât îngermeniiviitorului,pe cândDumnezeu călca încă cu picioarele salesfintepietroaselepustiialepământului,–învremeavechetrăia un împărat întunecat şi gânditor ca miază noaptea şi avea o împărăteasătânărăşizâmbitoarecamiezulluminosalzilei. Cincizeci de ani de când împăratul purta război c un vecin al lui. Murise vecinul şi lăsase de moştenirefiilorşinepoţilor ura şi vrajba de sânge. Cincizeci de ani, şi numai împăratul trăia singur, ca unleuîmbătrânit,slăbitde lupteşisuferinţe. Sesimţeaslab,sesimţea murindşin aveacuisălese moştenireauriilui.Tristse scula din patul împărătesc, de lângă împărăteasa tânără, însă pustiu şi nebinecuvântat, trist mergea la război cu inima neîmblânzită,şiîmpărăteasasa,rămasăsingură,plângeaculacrimi devăduviesingurătateaei.(...) Împărăteasaseridicăîntoatămăreaţaeistatură,atinsecubuza ei seacă lacrima cea rece şi o supse în adâncul sufletului său. Din momentulacelaeapurceseîngreunată.

Şi ipusemamanumele:Făt Frumosdinlacrimă.Şicrescuşise făcumarecabraziicodrilor.Creşteaîntr-olunăcâtalţiiîntr-unan. Scenă din filmul „Făt-Frumos” Regizor: V. Ioviţă, N. Esinescu, Moldova film

Trecuolună,trecurădouă,trecurănouă,şiîmpărăteasafăcuun fecioralbcaspumalaptelui,cupărulbălaicarazelelunii. Împăratul surâse, soarele surâse şi el în înfocata lui împărăţie, chiar stătu pe loc,încât treizile n afost noapte,cinumaiseninşi veselie.

197

Cânderadestulde mare, puse să-i facă un buzdugan de fier, îlaruncăînsusdedespicăboltacerului,îlprinsepedegetulcelmic şibuzduganulserupse ndouă.Atuncipusesă ifacăaltulmaigreu îlaruncăînsusaproapedepalatuldenoriallunii;căzânddinnori, nuserupsededegetulvoinicului.

Cândera-nspresearazileiatreia,buzduganul,căzând,seizbide o poartă de aramă, şi făcu un vuiet puternic şi lung. Poarta era sfărâmatăşivoiniculintră.(...)

AtunciFăt-Frumosîşiluăziuabunădelapărinţi,casăseducă, săsebatăelsingurcuoştileîmpăratuluice-lduşmăneapetată-său.

Pusepetrupulsăuîmpărăteschainedepăstor,cămeşădeborangic, ţesutăînlacrimilemameisale,mândrăpălăriecuflori,cucordeleşi cumărgeleruptedelagâturilefetelorde-mpăraţi,îşipuse-nbrâul verdeunfluierdedoineşialtuldehore,şi,cânderasoarelededouă suliţepecer,aplecatînlumealargăşi ntoiulluidevoinic.

luiFăt-Frumos: –Decine-nlumetetemitumaimult? Denime nlumeaasta,afarădeDumnezeu.Dartu? Euiardenime,afarădeDumnezeuşideMama-pădurilor. Obabăbătrânăşiurâtă,careumblăprinîmpărăţiameademână cu furtuna. Pe unde trece ea, faţa pământului se usucă, satele se

Pedrumhoreaşidoinea,iarbuzduganul şi-laruncasăspintece nourii.(…)

Darmaialesunuldinei,cufruntea ntr uncercdeaur,bătutcu diamante,şicuhainelestrălucite,erafrumoscalunauneinopţide vară.DarmaimândrueraFăt Frumos. Bine aivenit,Făt Frumos!ziseîmpăratul;amauzitdetine,da' devăzutnute-amvăzut. –Binete-amgăsit,împărate,deşimătemcănute-oilăsacubine, pentrucăamvenitsă neluptămgreu,cădestulaiviclenitasupra tatăluimeu. Ban-amviclenitasupratatăluitău,citotdeaunam-amluptatîn luptă dreaptă. Dar cu tine nu m oi bate. Ci mai bine oi spune lăutarilor să zică şi cuparilor să umple cupele cu vin şi om lega frăţiedecrucepecâtomfişi omtrăi. Şisesărutarăfecioriide mpăraţiînurărileboierilor,şibăurăşi seZisesfătuiră.împăratul

Făt Frumosospătăceospătă,darapoi,luându şibuzduganul pe umăr, merse mereu pe dâra trasă de piuă, până ce ajunse lâng-o casă frumoasă, albă, care sticlea la lumina lunii în mijlocul unei grădini de flori. Florile erau în straturi verzi şi luminau albastre, roşie-închiseşialbe,iarprintreeleroiaufluturiuşori,casclipitoare steledeaur.(...) La zgomotul uşor al paşilor lui Făt Frumos, fata şi ridică ochii albaştricaundelelacului. Bine ai venit, Făt Frumos, zise ea cu ochii limpezi şi pe jumătateînchişi,câtedemultdecândte amvisat.Pecânddegetele meletorceauunfir,gândurilemeletorceauunvis,unvisfrumos,în careeumăiubeamcutine;Făt-Frumos,dinfuiordearginttorceam şieramsă-ţiţesohainăurzităîndescântece,bătută-nfericire;s-o porţi...săte iubeşticumine.Dintortulmeuţi aşfaceohaină,din zilelemele,oviaţăplinădedezmierdări. Astfel,cum privea umilită la el,fusul îiscăpă dinmână şifurca căzu alături de ea. Ea se sculă şi, ca ruşinată de cele ce zisese,

198 risipesc,târgurilecadnăruite.Mers-ameuasupraeicubătălie,dar n amisprăvitnimica.Casănu miprăpădeascătoatăîmpărăţia,am fostsilitsăstaula nvoialăcueaşisă idaucabirtotalzeceleadin copiiisupuşilormei.Şiazivinecasă-şiieiebirul. Când sună miazănoaptea, feţele mesenilor se posomorâră; căci pe miazănoapte călare, cu aripi vântoase, cu faţa zbârcită ca o stâncăbuhavăşiscobitădepăraie,c-opădure-nlocdepăr,urlaprin aerul cernit Mama-pădurilor cea nebună. Ochii ei două nopţi turburi,guraei unhăucăscat,dinţiiei şiruridepietredemori. Cum venea vuind, Făt-Frumos o apucă de mijloc şi o trânti cu toatăputereaîntr opiuămaredepiatră;pestepiuăprăvăliobucată de stâncă,pe care o legă dintoate părţile cu şaptelanţuride fier. Înăuntrubabaşuieraşisesmulgeacavântulînchis,darnu-ifolosea nimica. Veni iar la ospăţ; când prin bolţile ferestrelor, la lumina lunii, văzură două dealuri lungi de apă. Ce era? Mama-pădurilor, neputândsăiasă,treceapesteapecupiuăcutotşi-ibrăzdafaţaîn două dealuri. Şi fugea mereu, o stâncă de piatră îndrăcită, rupându şi cale prin păduri, brăzdând pământul cu dâră lungă, pânăcesefăcunevăzutăîndepărtareanopţii.

N aifrică,ziseelzâmbindşidesfăcându sedinbraţeleei.Unde imumă-ta?

Dacămăiubeşti,săfugimatuncea,ziseealipindu semaitare depieptullui;dacăte-argăsimama,eate-aromorî,şidac-aimuri tu,euaşnebunioriaşmurişieu.

De când a venit se zbuciumă în piua în care-ai încuiat-o tu şi roadecucolţiilalanţurilece-oînchid. –Ce-mipasă!ziseelrepezindu-sesăvadăunde-i. Făt-Frumos,zisefata,şidouălacrimimaristrălucirăînochiiei, nuteduceîncă!Săte nvăţeucesăfacemcasăînvingitupemama. Vezitubuţileastedouă?Una icuapă,altacuputere.Sălemutăm unaînloculalteia.Mama,cândseluptăcuvrăjmaşiiei,strigăcând oboseşte:„Stăi,sămaibemcâte oleacădeapă!”Apoieabeaputere, învremeceduşmanuleinumaiapă.Deaceeanoilemutămdinloc: eanuvaştişivabeanumaiapăînvremealupteicutine. Precumauzis,aşaauşifăcut.Elserepezidupăcasă.

Elseapropiedeea,c omânăîicuprinsemijlocul,iarcu cealaltăîidezmierdăîncetfrunteaşipărulşi işopti: Cefrumoasăeştitu,cedragă-mieşti!Acuieştitu,fatamea?

Ce-mipasăacuieşti,ziseel,destulcăteiubesc.

A Mamei pădurilor, răspunse ea suspinând; mă vei iubi tu acuma, când ştii a cui sunt? Ea încunjură cu amândouă braţele ei goalegrumazulluişiseuitălunglael,înochiilui.

–

– Ce faci, babă? strigă el. Baba, de venin, se smulse odată din piuă-nsusşirupselanţurile,lungindu-seslabăşimarepână-nnori. A, bine că mi ai venit, Făt Frumos! zise ea, făcându se iar scurtă,iaacumhailaluptă,acuomvedeacine imaitare! Hai! zise Făt Frumos. Baba l apucă de mijloc, se lungi repezindu se cu el până nnori,apoiîl izbide pământ şi l băgă în ţărânăpână nglezne.Făt Frumosoizbipeeaşiobăgă npământ pânăîngenunchi.

–Stăi,sămaibemapă,ziseMama-pădurilorostenită.Stăturăşi serăsuflară.Bababăuapă,Făt Frumosbăuputere,ş unfeldefoc nestinsîicutreierăcufioriderăcoaretoţimuşchiişitoatevinelelui celeslăbite.C oputereîndoită,cubraţedefier,osmuncipebabă demijlocşi obăgă npământpână ngât.(...)

199 mâinileeispânzurauînjoscalauncopilvinovatşiochiieiceimari seplecară.

200 Apoioizbiîncapşi-isipicreierii. Prinacelîntunericdesşinepătruns,Făt Frumosvedeaalbindo umbră de argint, cu păr de aur despletit, rătăcind, cu mâinile ridicate şi palidă. El se apropie de ea şi o cuprinsecubraţelelui.Ea căzucamoartădegroază pe pieptul lui, şi mâinile ei reci s ascunseră n sânul lui. Ca să se trezească, el îi sărută ochii. Norii se rupeau bucăţi pe cer, luna roşie ca focul se ivea prin spărturile lor risipite; iar pe sânul lui, Făt-Frumos vedea cum înfloreau două stele albastre, limpezi, şi uimite - ochii mireseilui.Eloluăpebraţeşiîncepusăfugăcueaprinfurtună.Ea şi culcase capul în sânul lui şi părea că adormise. Ajuns lângă grădinaîmpăratului,elopuse nluntre,ducând oca ntr unleagăn pestelac,smulseiarbă,fâncumirosşifloridingrădinăşi iclădiun pat,încare-oaşezăca-ntr-uncuib.(...) Când era soarele-n amiezi, firea tăcea şi Făt-Frumos asculta fericitaeirăsuflare,caldăşiumedă.Încetseplecălaobrazuleişi-o sărută.Atuncieadeschiseochiiîncăplinidevisuri,şi-ntinzându-se somnoroasă,ziseîncetşizâmbind: Tuaicieşti? Banusuntaici,nuvezicănusuntaici?ziseelmailăcrămând defericire.

Eloduselaîmpăratulşii-oarătă,spuindu-ică-imireasalui. Împăratulzâmbi,apoiîlluădemânăpeFăt Frumos,caşicând arfivrutsă ispuie cevaîntaină,şi ltraselaofereastrămare,pe Scenă din filmul „Făt Frumos” Regizor: V. Ioviţă, N. Esinescu, Moldova film

Cumşedeaellângăea,ea şiîntinseunbraţşi icuprinsemijlocul. Hai,scoală,ziseeldezmierdând o,eziua namiaza mare.Ease sculă,îşinetezipăruldepefrunteşi-ldetepespate,elîicuprinse mijlocul, ea-i înconjură grumazul - şi astfel trecură printre straturiledeflorişiintrarăînpalatuldemarmurăalîmpăratului.

ArfistatFăt-Frumoslocului,darscumpă-ierafrăţiadecruce,ca oricăruivoinic,maiscumpădecâtzilele,maiscumpădecâtmireasa. Împărate prea luminate, din câte noroace aiavut, unul a fost maimaredecâttoate:acelacăFăt Frumosţi ifratedecruce.Hai,că măduceusărăpescpefataGenarului. Şi şiluăcaiageri,caicusufletdevânt,Făt Frumos,şierasăplece.

Trecea prin codri pustii, prin munţi cu fruntea ninsă, şi când răsărea dintre stânci bătrâne luna cam palidă, ca faţa unei fete moarte, atunci vedea din când în când câte o streanţă uriaşă atârnatădecer,ceîncunjuracupoaleleeivârfulvreunuimunte o noaptesfârtecată,untrecutînruină,uncastelnumaipietreşiziduri sparte.

Ce, Veziîmpărate?tulebădaceeaîndrăgitădeunde?Tânărfiind,aştrebuisă fiuîndrăgitdeviaţă,şicutoateasteadecâteoriamvrutsă mifac samă. Iubesc o fată frumoasă, cu ochii gânditori, dulce ca visele mării fata Genarului, om mândru şi sălbatic ce îşi petrece viaţa vânândprinpăduribătrâne.O,câtedeaspruel,câtedefrumoasă fatalui!Oriceîncercaredeaorăpiafostdeşartă.Încearcă-tetu!

Atunci mireasa lui Ileana o chema îi zise încet la ureche, sărutându-lcudulce: –Nuuita,Făt-Frumos,căpecâtveifitudeparte,euoitotplânge. El se uită cu milă la ea, o mângâie, dar apoi, desfăcându-se de îmbrăţoşărileei,seavântăpeşeauacaluluişiplecăînlume.

Când se lumină de ziuă, Făt-Frumos vede că şirul munţilor dă într o mare verde şi întinsă, ce trăieşte în mii de valuri senine, strălucite, care treieră aria mării încet şi melodios, până unde ochiulsepierdeînalbastrulceruluişiînverdelemării.Încapătul şirului de munţi, drept asupra mării, se oglindea în fundul ei o

201 carevedealaculcelîntins.Cielnu-ispusenimica,cinumaiseuită uimitpeluciullaculuişiochiiiseumplurădelacrimi.Olebădăîşi înălţasearipilecapeniştepânzedeargintşicucapulcufundatîn apăsfâşiafaţaseninăalacului. Plângiîmpărate?ziseFăt Frumos.Dece? – Făt-Frumos, zise împăratul, binele ce mi l-ai făcut mie nu ţi-l potplătiniciculuminaochilor,oricâtdescumpămi-arfi,şicutoate asteavinsă-ţicerşimaimult.

Făt-Frumos,ziseGenarul,multeştifrumosşimi-emilădetine. Deastădatănu ţifacnimica,dardealtădată...ţineminte! Şi luându şi fata alături cu el, pieri în vânt, ca şi când nu mai fusese. DarFăt Frumoseravoinicşiştiadrumulînapoi.Elsereîntoarse şigăsipefatăiarsingură,însămaipalidăşimaiplânsăeapăreaşi mai frumoasă. Genarul era dus iar la vânătoare cale de două zile.

202 măreaţă stâncă de granit,dincare răsărea ca uncuib alb o cetate frumoasă,care,dealbăceera,păreapoleităcuargint.Dinzidurile arcaterăsăreauferestrestrălucite,iardintr ofereastrădeschisăse zărea, printre oale de flori, un cap de fată, oacheş şi visător, ca o noaptedevară.ErafataGenarului. Bine-ai venit, Făt-Frumos, zise ea, sărind de la fereastră şi deschizând porţile măreţului castel, unde ea locuia singură ca un geniuîntr-unpustiu,astă-noaptemisepăreacăvorbescc-ostea,şi steauami aspuscăviidinparteaîmpăratuluicemăiubeşte.(...) Făt-Frumosluăfataînbraţeşipunând-opecal,zburauamândoi prin pustiul lungului mării ca două abia văzute închegări ale văzduhului.DarGenarul,omnaltşiputernic,aveauncalnăzdrăvancudouă inimi.Motanul dincastel mieună dintr-uncap,iar calul Genarului nechezăcuvocealuidebronz. – Ce e? îl întrebă Genarul pe calul năzdrăvan. Ţi s-a urât cu binele?Nu mis a urât mie cubinele,cidetine irău.Făt Frumos ţi a furatfata. Trebuiesănegrăbimmultcasă iajungem? Să ne grăbim şi nu prea, pentru că i putem ajunge. Genarul încălecăşizburăcaspaimaceabătrânăînurmafugiţilor.Încurând îişiajunse.SăsebatăcuelFăt-Frumosnuputea,pentrucăGenarul era creştin şi puterea lui nu era în duhurile întunericului, ci în Dumnezeu.

–

Faţaluieraînfricoşată,privireacruntă.Fărăde aziceovorbă,el apucă pe Făt-Frumos şi-l azvârli în nourii cei negri şi plini de furtună ai cerului. Apoi dispăru cu fată cu tot.Făt Frumos, ars de fulgere, nu căzu din el decât o mână de cenuşă în nisipul cel

Făt-FrumosluăalţicaidinchiargrajdulGenarului.(...)

203 fierbinte şi sec al pustiului. Dar din cenuşa lui se făcu un izvor limpedececurgeapeunnisipdediamant,pelângăelarborinalţi, verzi, stufoşi răspândeau o umbră răcorită şi mirositoare. Dacă cineva ar fi priceput glasul izvorului, ar fi înţeles că jelea într-o lungădoinăpeIleana,împărăteasaceabălaiealuiFăt Frumos.Dar cinesăînţeleagăglasulizvoruluiîntr-unpustiu,undepână-atunci nucălcasepiciordeom? DarpevremeaaceeaDomnulumblaîncăpepământ.Într-ozi sevedeaudoioamenicălătorindprinpustiu.Haineleşifaţaunuia strălucea ca alba lumină a soarelui; celălalt, mai umilit, nu părea decâtumbraceluiluminat.EraDomnulşisf.Petrea.Picioarelelor înfierbântate de nisipul pustiului călcară atuncea în răcoarele şi limpedelepârăucecurgeadinizvor.Princursulapeicugleznelelor sfâşiau valurile până la umbritul lor izvor. Acolo Domnul bău din apăşi-şispălăfaţasaceasfântăşiluminatăşimâinilesalefăcătoare de minuni. Apoi şezură amândoi în umbră, Domnul cugetând la tatăl său din cer, şi sfântul Petrea ascultând pe cugete doina izvoruluiplângător.Cândsescularăspreamergemaideparte,zise sf.Petrea:„Doamne,fă ca acest izvor să fie ce a fost maiînainte”. „Amin!”ziseDomnulridicândmânasaceasfântă,dupăcareapoise depărtarăînspremare,fărăamaipriviînapoi. Ca prin farmec pieri izvorul şi copacii, şi Făt-Frumos, trezit ca dintr-unsomnlung,seuităîmprejur.Atuncivăzuchipulcelluminat alDomnului,cemergeapevalurilemării,careseplecauînaintealui, întocmaicapeuscat;şipesf.Petrea,care,mergândînurmaluişi învins de firea lui cea omenească, se uita înapoia sa şi-i făcea lui Făt Frumos dincap.Făt Frumos îiurmări cu ochiipână ce chipul sf.Petreaserisipiîndepărtare,şinusevedeadecâtchipulstrălucit alDomnuluiaruncândodungădeluminăpeluciulapei,astfelîncât dacăsoarelen arfifostînamiezi,aificrezutcăsoareleapune!El înţeleseseminuneaînvieriisaleşiîngenuncheînspreapusulacelui soaredumnezeiesc.Darapoiîşiaduseamintecăfăgăduisearăpipe fata Genarului, şi ceea ce făgăduieşte voinicul anevoie o lasă nefăcută.DecisepornişiînspresarăajunselacastelulGenarului, cestrăluceaînîntunericulseriicaouriaşăumbră.Elintrăîncasă... fataGenaruluiplângea.Darcândîlvăzu,faţaeise nseninăcumse nseninăoundădeorază.Elîipovesticumînviase;atunciea izise:

Derăpitnumăpoţirăpipânăcenu-iaveauncalasemenecu acela ce l are tatăl meu,pentru c acela are două inimi;dar eu am să lîntrebînastăsarădeunde şiarecalul,casăpoţişitusăcapeţi unulcaacela.

Elşezupeunscaun,iareaşoptiovrajădulce,şi,cumîlsărutăpe frunte, el se prefăcu într-o floare roşie închisă ca vişina coaptă.

–Lace-ţitrebuies-oştii?ziseelîncruntândsprâncenele.

AdouaziGenarulplecăiarăşides dimineaţălavânătoare.Fata sărutămurmurândfloarearoşieşiFăt-Frumosnăscucadinnimica înainteaei. Ei,ştiiceva?oîntrebăel.

Ea l puse între florile din fereastră şi cânta de veselie, de răsuna castelultatăluiei.

Până atunci însă, pentru ca să nu te afle tată meu, eu te voi prefaceîntr-ofloare.

PentrucănumaiesteFăt-Frumoscasămărăpească,răspunse earâzând.Sepuserălacină.

204

AtunciintrăşiGenarul. Veselăfatamea?şideceeştiveselă?întrebăel.

Ştiipreabine,răspunsefata,cănuvreaucas-oştiudecâtnumai ia aşacas oştiu,pentruc acunumaieFăt Frumossămărăpească.

–Tată,întrebăfata,deundeaicaluld-tale,cucareumblilavânat?

Ştii tu că nu mă împotrivesc ţie niciodată, zise Genarul. De partede aicea,lângămare,şedeobabăcareareşapteiepe.Eaţine oamenicaresăilepăzeascăunan(cutoatecăanuleinuedecâtde treizile),şidacăcinevailepăzeştebine,ea-lpunesă-şialeagădrept răsplatăunmânz,iardenu,îlomoarăşi-ipunecapulîntr-unpar. Chiarînsădacăpăzeştecinevabineiepele,totuşiea-lvicleneştepe om,căciscoateinimiledincaiitoţişilepuneîntr-unulsingur,încât celce-apăzitalegemaiîntotdeaunauncalfărăinimă,care-imairău decâtunulderând...Eştimulţumită,fatamea? Mulţumită, răspunse ea zâmbind. Totodată însă Genarul îi aruncăînfaţăobatistăroşie,uşoară,mirositoare.Fataseuitămult înochiitatăluisău,caunomcaresedeşteaptădintr unvis,decare nu şipoateaduceaminte.Eauitase totce ispusesetată său.Însă floareadinfereastrăvegheaprintrefrunzeleei,caostearoşieprin încreţiturileunuinor.

Pe prispă o babă bătrână şizbârcită,culcată pe un cojoc vechi, sta cu capul ei sur ca cenuşa în poalele unei roabe tinere şi frumoase,care-icăutaîncap.

Făt-Frumosîlaruncăînmareşi-şiurmăcalea.Cândînspresară ajunselaunbordeiurâtşiacoperitcugunoidecal.Împrejurgard nu era, ci numai nişte lungi ţăruşe ascuţite, din care şase aveau fiecare nvârf câte uncap,iar al şaptelea fără,se clătina mereu în vântşizicea:cap!cap!cap!cap!

–Binev-amgăsit,ziseFăt-Frumos. – Bine-ai venit, flăcăule, zise baba sculându-se. Ce-ai venit? ce cauţi?Vreisă-mipaştiiepelepoate?

205 Nuştiunimica,ziseeatristăşipunânddosulmâniipefruntea ei,amuitattot. Însăeuamauzittot,ziseel.Rămâicubine,fatamea;încurând nevomvedeaiar.

El încălecă pe un cal şi dispăru în pustiuri. În arşiţa cea dogoritoareazilei...văzuaproapedepădureunţânţarzvârcolinduseînnisipulcelfierbinte.

Da.Iepele

mele pasc numai noaptea... Uite, chiar de acu poţi să porneşticuelelapăscut...Fatăhăi!iadătuflăcăuluidemâncatulce i amfăcuteuşiporneşte l. Alături cu bordeiul era sub pământ o pivniţă. El intră în ea şi acolo văzu şapte iepe negre strălucite – şapte nopţi,care de când erau nu zărise încă lumina soarelui. Ele nechezau şi băteau din picioare. Nemâncattoatăziua,elcinăce-idădusebabaş-apoi,încălecând peunadiniepe,mânăpecelelalteînaerulîntunecosşirăcoareal nopţii.Dar,încet,încet simţicum se strecoară unsomnde plumb

Făt-Frumosîldusepânăînpădureaprincareerasătreacă.

Făt-Frumos, zise ţânţarul, ia-mă de mă du până-n pădure, că ţi oiprindeşieubine.Suntîmpăratulţânţarilor.

Ieşinddinpădure,trecuiarprinpustiude alungulmăriişivăzu unracatâtdearsdesoare,încâtnumaiaveaniciputeresăsemai întoarcă-napoi... – Făt-Frumos, zise el, aruncă-mă-n mare, că ţi-oi prinde şi eu bine.Suntîmpăratulracilor.

–Mi-aifăcutunbine,ţil-amfăcutşieu.Cândseîntoarsecucaii, babaîncepusăturbe,sărăstoarnecasacususu-njosşisăbatăfata, carenueradevină.

Elîşi credea capul pus înţeapă, când vede ieşind dintr o pădure, nu depărtare cele şapte iepe alungate de un roi nemărginit de ţânţarişiunglassubţire izise:

Adouazipornicucaii,dariarcăzujosşidormipânăcemijeade ziuă.Desperat,erasăieielumea-ncap,cânddeodatăvederăsărind dinfundulmăriiceişaptecai,muşcaţide-omulţimederaci. Mi-ai făcut un bine, zise un glas, ţi l-am făcut şi eu. Era împăratul racilor. El mână caii nspre casă şi vede iar o privelişte ca n ziua trecută. Însă în cursul zilei roaba babei s apropie de el şi iziseîncetstrângându ldemână: EuştiucătueştiFăt Frumos.Sănumaimănâncidinbucatele ce-ţifierbebaba,pentrucă-sfăcutecusomnoroasă...Ţi-oifaceeu altfeldebucate.

Ceai,mamă?întrebăFăt Frumos. Nimica,ziseea,mi-avenitşimietoane.Asupratan-amnimica... sunt foarte mulţumită. Apoi intrând în grajd, începu să bată caii, ţipând:Ascundeţi vămaibine,bată v armamaluiDumnezeu,casă nuvămaigăsească,ucigă-lcruceaşimănânce-lmoartea!

206 printoatevinelelui,ochiiisepainjinirăşielcăzucamortîniarba pajiştii.

Babastaîntinsăpelaiţăşiînţepenităca moartă.Elgândi c a murit ş o scutură. Ea era ca trunchiul şi nu se mişca deloc. El trezifata,cedormeapecuptor. Uite,ziseel,ţi amuritbaba. –Aş!astasămoară!?răspunseeasuspinând.Adevăratcăacue ca şi moartă. Acu-i miazănoaptea... un somn amorţit îi cuprinde trupul...darsufletuleicineştiepelacâterăspintenistă,cineştiepe câtecăiavrăjilorumblă.Pânăcecântăcucoşul,easugeinimilecelor cemor,oripustieştesufletelecelornenorociţi.Da,bădică,mâineţi se mplineşteanul,ia măşipeminecud ta,căţi oifidemarefolos.

Elsetrezipecândmijeadeziuă.Cândcolo,iepelenicăieri.

Fataîntr-ascunsîifăcumerinde,şi-nspresară,cânderasăplece cucaii,îşisimţicaprinminunecapultreaz. Spremiezulnopţiise-ntoarseacasă,mânăcaiiîngrajd,îiîncuie şiintrăînodaie.Pevatracuptorului,încenuşămailicureaucâţiva cărbuni.

– Mă arde-nspate! zise fata.Făt-Frumos se uită înapoi.Dintr-o volburănaltă,verde,sevedeaunemişcaţidoiochidejăratic,acăror razeroşiicafocularspătrundeauînrărunchiifetei. Aruncă peria, zise fata. Făt Frumos o ascultă. Şi deodată n urmă levăzurăcăseridicăopădureneagră,deasă,mare,înfiorată deunlungfreamătdefrunzeşideunurletflămânddelupi. Înainte! strigă Făt Frumos calului,care zbura asemenea unui demon urmărit de un blestem prin negura nopţii. Luna palidă trecea prin nouri suri ca o faţă limpede prin mijlocul unor vise turburişiseci. Făt-Frumoszbura...zburanecontenit. Măarde nspate!zisefatac ungeamătapăsat,caşicânds arfi silitmultcasănuspuieîncă.

207

Peacesta lalegeu,ziseFăt Frumos,arătândlacalulcelslab.

Cumsănu-ţiieitudreptultău?Alege-ţiunuldincaiiişti frumoşi...oricare-arfi,ţi-ldau. –Nu,peacesta-lvoi,ziseFăt-Frumos,ţinândlavorbalui.Baba scrâşnidindinţicaapucată,darapoiîşistrânsemoaraceahârbuită degură,casănuiasăprineaveninulce irăscoleainimapestriţă.

Pe când prânzeau, baba ieşi până în grajd, scoase inimile din câteşişaptecai,sprealepunepetoateîntr-untretinslab,căruia-i priveai prin coaste. Făt-Frumos se sculă de la masă şi după îndemnarea babeise duse să şialeagă calul ce trebuia să şi l ieie. Caiiceifărăinimieraudeunnegrustrălucit,tretinulcelcuinimile staculcatîntr uncolţpe omovilădegunoi.

Eutevoiscăpadinmulteprimejdiipecareţilegăteştebaba.

Da'cumDoamneiartă-mă,săslujeştitudegeaba!?zisebabacea vicleană.

dedimineaţăiseîmplinise lui Făt-Frumos anul. Baba trebuiasă ideaunuldincaiş apoisă llasesăplececuDumnezeu.

Hai,ia ţi l!zise nsfârşit.Elseurcăpecalcubuzduganulde a umere.Păreacăfaţapustiu luiseiadupăurmelelui,şizburacaun gând,caovijelieprintrevolbureledenisipceseridicauînurmă i. Într-opădureîlaşteptafatafugită.Elourcăpecaldupădânsul şifugea Noapteamereu.inundasepământulcuaeruleicelnegruşirăcoare.

Eascoasedinfunduluneilăzihârbuiteşivechiocute,operieşi onăframă.Adouazi

–

Făt-Frumos se uită şi văzu o bufniţă mare şi sură, din care nu străluceaudecâtochiiroşii,cadouăfulgerelănţuitedeunnor. Aruncă cutea, zise fata. Făt Frumos o aruncă. Şi deodată se ridicădinpământuncolţsur,drept,neclintit,unuriaşîmpietritca spaima,cucapulatingânddenori.

Cândbabaînotasmintităpelajumătatealaculuialb,Făt-Frumos aruncăbuzduganu nnorişiloviMiazănoapteaînaripi.Eacăzuca plumbullapământşicroncănijalnicdedouăsprezeceori. Lunas ascunseîntr unnorşibaba,cuprinsădesomnuleidefier, se afundă în adâncul cel vrăjit şi necunoscut al lacului. Iar în mijlocul luiseridicăoiarbălungăşineagră.Erasufletulcelosânditalbabei. Amscăpat,zisefata. Amscăpat,zisecalulcelcuşapteinimi.Stăpâne,adăogicalul, tu ai izbit Miazănoaptea, de a căzut la pământ cu două ceasuri înainte de vreme, şi eu simt sub picioarele mele răscolindu se nisipul.(...)

–

Făt-Frumosauziovrajălungăprinaerşi seuităprinnori.Cale dedouăceasuri–pierdutăînnaltulcerului-pluteaîncet,încetprin albastrultărieiMiazănoapteabătrânăcuaripiledearamă.

Făt-Frumosvâjâiaprinaeraşadeiute,încâtisepăreacănufuge, cicadedinînaltulceruluiîntr-unadâncnevăzut. Măarde,zisefata.Babagăurisestâncaîntr-unlocşitreceaprin eaprefăcutăîntr ofuniedefum,acăreicapătdinainteardeacaun cărbune.Aruncă năframa, zise fata. Făt Frumos o ascultă. Şi deodată văzurăînurmă leunluciuîntins,limpede,adânc,înacăruioglindă bălaiesescăldaînfundlunadeargintşisteleledefoc.

Făt Frumosdădudrumulcalului,apoiseculcăpemantauace

208

Făt Frumosîlascultă.Sedetejosdepecalşi şiaşternumantaua penisipulîncăfierbinte.

Darciudat...ochiifeteise nfundaseîncap,oaseleşiîncheieturile feţeiîiieşiseafară,pieliţadinoacheşăsefăcusevânătă,mânagrea caplumbulşirececaunsloidegheaţă. Ceţi i?oîntrebăFăt Frumos. Nimica, nu mi-i nimica, zise ea cu glasul stins: şi se culcă în nisip,tremurândcaapucată.

Pierdutînpăduri,Genarulîşiaudecalulnechezând. Cee?îlîntrebă. Făt Frumosîţifurăfata,răspunsecalulnăzdrăvan.

Atunciisepărucăşifatadelângăelseridicaîncet...,cătrupulei se risipea în aer, de nu rămâneau decât oasele, că, inundată de o manta argintie, apuca şi ea calea luminoasă ce ducea în lună. Se duceaînturbureaîmpărăţieaumbrelor,deundevenisepepământ, momitădevrăjilebabei.

Peliţeledepeluminaochiuluiiseroşisecafoculşiprinelpăreacă vede cum luna se cobora încet, mărindu se spre pământ, până ce păreacaocetatesfântăşiargintie,spânzuratădincer, cetremura strălucită... cu palate nalte, albe... cu mii de ferestre trandafirii; şi din lună se scobora la pământ un drum împărătesc acoperit cu prunddeargintşibătutcupulberederaze. Iarădinîntinselepustiiserăscoleaudinnisipscheletenalte...cu capete secide oase...învelite înlungimantale albe,ţesute rar din fire de argint, încât prin mantale se zăreau oasele albite de secăciune.Pefrunţilelorpurtaucoroanefăcutedinfirederazeşi din spini auriţi şi lungi... şi încălicaţi pe schelete de cai, mergeau încet-încet...înlungişiruri...dungimişcătoaredeumbreargintii...şi urcau drumul lunii, şi se pierdeau în palatele înmărmurite ale cetăţiidinlună,prinacărorafereştiseauzeaomuzicălunatecă...o muzicădevis.

Apoi peliţa ochilor lui se înverzi... se înnegri şi nu mai văzu nimica.

209 şi-oaşternuse.Eladormi;cutoateacestea-ipăreacănuadormise.

Făt Frumos se avântă pe el şi n răstimpul câtorva gânduri fericiteajunselacastelulîncolţitalGenarului. DeastădatăGenarulvânadepartecaledeşaptezile.Eloluăpe fată pe cal dinaintea lui. Ea i cuprinse gâtul cu braţele ei şi şi ascunsesecapulînsânullui,pecândpoalelelungialehaineieialbe atingeau din zbor nisipul pustiei. Mergeau aşa de iute, încât i se păreacăpustiulşivalurilemăriifug,iareistaupeloc.Şinumaiîncet seauzeamotanulmieunânddincâteşaptecapetele.

Cânddeschiseochii,soareleerasusdetot.Fatalipseaşiaievea.

Dar în pustiul arid necheza calul frumos, strălucit, îmbătat de luminaaurităasoarelui,pecareelacuovedeapentru-ntâiaoară.

210 Putea-l-om ajunge? întrebă Genarul mirat, pentru că ştia că-l omorâsepeFăt Frumos.

Făt Frumos domoli pasul caluluişiaşezăpefatăpeacela al tătâne său. O zi încă, şi ajunseră în mândra cetate a împăratului.

Calul Genarului îi necheză frăţâne-său ceea ce-i spusese, iar frate săui ospuseluiFăt Frumos. Zi frăţâne tău, zise Făt Frumos calului său, să şi arunce stăpânu-nnori,şil-oihrănicujăraticşil-oiadăpacuparădefoc. CalulluiFăt-Frumosonechezăastafrăţâne-său,şiacestaazvârli peGenarulpânăînnori.Noriiceruluiînmărmurirăşisefăcurăpalat surşifrumos,iardindouăgenedenourisevedeaudoiochialbaştri ca cerul, ce repezeau fulgere lungi. Erau ochii Genarului, exilat în împărăţiaaerului.

Lumea-l crezuse mort pe Făt-Frumos, şi de aceea, când se împrăştie faima venirii lui, ziua şimuieaerulînluminăde sărbătoare şi oamenii aşteptau murmurândla faima veniriilui,cumvuieşteunlan degrâulasuflareaunuivânt.

Dar ce făcuse oare în vremeaaceeaIleanaîmpărăteasa?Ea,cumplecaseFăt-Frumos,s-a închisîntr ogrădinăcunalteziduridefier,şiacolo,culcându sepe pietrereci,cucapulpeunbolovandecremene,plânseîntr-oscaldă deaur,aşezatălângăea,lacrimicuratecadiamantul.Îngrădinacu multestraturi,neudatăşinecăutatădenimeni,născurădinpietriş Scenă din filmul „Făt Frumos” Regizor: V. Ioviţă, N. Esinescu, Moldova film

Nu,zău,răspunsecalul,pentruc aîncălecatpeunfratealmeu, careareşapteinimi,pecândeun-amdecâtdouă. Genarulîşiînfipsepinteniiadâncîncoastelecalului,scuturându se...caovijelie.CândîlvăzupeFăt-Frumosînpustiu,șizisecalului: – Spune frăţâne-tău să-şi arunce stăpânul în nori şi să vină la mine, căl oihrănicumiezdenucăşil oiadăpaculaptedulce.

LEGENDA RÂNDUNICII (Rochiţa-rândunicii, floare de câmp, în care s-ar fi transformat rochiţacopileicândafost răpitădeZburătorşiadevenit rândunică)

Afostodatăunmareîmpăratcăruiaîmpărăteasaîinăscuofată. La naştere,o zână ursitoare îimeni să fie mlădioasă ca trestia,să aibăgraiuldulcecamiereaşiobrajiicabujorii.Apoi zânaîidăruio

211 sterp,dinarşiţazileişidinsecăciuneanopţiifloricufrunzegalbene şic oculoarestinsăşiturburecaturburiiochiaimorţilor florile durerii.

AtunciintrăFăt-Frumos.Eas-aruncălagâtullui,însă,amuţităde bucurie,eanuputudecâtsăîndrepteasupră-iochiisăistinşişiorbi, cu care ar fivrut să-l soarbă însufletul ei.Apoiea îl luă de mână şi iarătăbaiadelacrimi.

OchiiîmpărăteseiIlenei,orbiţideplâns,nu maivedeaunimica, decâtisepăreanumaică nluciulbăii,plinădelacrimileei,vedea ca-n vis chipul mirelui ei iubit. Ci ochii ei, două izvoare secate, încetasedeamaivărsalacrimi.

Darcumauzivuietulveniriilui,faţaeise-nsenină;ealuăomână de lacrimi din baie şi stropi grădina. Florile triste şi turburi se-nălbiră ca mărgăritarul cel strălucit, şi din botezul de lacrimi luarănumele Împărăteasalăcrămioare.ceaoarbăşialbăumblăîncetprinstraturişiculese înpoaleomulţimedelăcrimioare,pecareapoi,aşternându-lelângă baiadeaur,făcuunpatdeflori.

ÎmpărăteasaseculcăşiealângăelşivisăînviscăMaicaDomnu luidesprinsesedincerdouăvinetestelealedimineţiişiileaşezase pefrunte. Adouazi,deşteptată,eavedea...Atreiazisecununăîmpăratul cufataGenarului.ApatrazierasăfienuntaluiFăt-Frumos.Unroi derazeveninddinceraspuslăutarilorcumhorescîngeriicândse sfinţeşteunsfânt.(...) Mirele-şi puse cămaşă de tort de raze de lună, brâu de mărgăritare, manta albă ca ninsoarea. Şi se făcu nuntă mândră şi frumoasă,cumn afostaltapefaţapământului. Ş autrăitapoiînpaceşiînlinişteanimulţişifericiţi,iardac afi adevăratcezicelumea,căpentrufeţii frumoşivremeanu vremuieşte,apoipoatec orfitrăindşiastăzi.

212 rochiţăfermecată,pecarecopilanutrebuias-oscoatăniciodatăde peea, ca săfieferitădereleşispusecătrebuiesăsefereascăde Zburătorulluncilor. Crescu frumos copila, după cum menise zâna. Începu să se plimbe în luncă, pe malul apei, pe sub arini, să urmărească rândunelelecumzburau,săsteaînsoare,peiarbă.

AtunciauziglasulademenitoralZburătorului. Zburătorul, care îi spunea cuvinte dulci despre frumuseţea ei, desprepăruleinegruşichipuleialb,desprebuzelecaniştecireşe şiochiicanişteluceferistrălucitori.

Fatadeîmpăratfugi,darîntr onoaptecaldădevară,cândnicio adiere nu mişca frunzele şi toată natura dormea sub razele lunii, copila se duse la malul pârâului să se scalde. Scoase rochiţa fermecată şi se scufundă în apă. Toate păreau să îi admire frumuseţea: şi iarba de pe maluri, trestiile, valurile şi nuferii, pădureaşichiarlunaargintie. Copilaauzicântatulcocoşului,carevesteazorii.Segrăbisăiasă dinapă,darrochiţaîidispăruse.PemalseaflaZburătorul,cuochii aprinşi.Ocuprinseînbraţe,dardeodatăsetrezicubraţelegoaleşi auziunfreamătdearipă.Copilasepreschimbaseînrândunicăşiîşi luasezborul,iarrochiţafuluatădevântşisetopiînrazececăzură pepământ.Dinelecrescurăpânădimineaţăflorilecesecheamăşi azirochiţarândunicii,dupăcumspunelegendarândunicii. LEGENDA RÂNDUNICII (legendă populară din Bucovina) Eraodatăunciobancareavea treifetecuminţişidetreabă.Cât păştea el oile, ele trebăluiau acasăşimergeautoatecucaleşi lalocullor.Delaovremesimte ciobanul că prind a apăsa bătrâneţilepeumeriiluişiîntr-o bunăzilespuneelfetelor: Dragele mele, am îmbătrânit,nu maiamputeri să portdegrijăturmei.

D-apoinoineîmbrăcămbărbăteşte:cusuman,cuşmă,opincişi cineosănecunoască? Şi nu zăbovi multă vreme, până fata cea mai mare îmbrăcă sumanul,încălţăopinceleşipusecuşmapecap.Amunicin-aifizis cănuîibăiat.Eraîncinsăcuunbrâuroşu,caparafocului,iarcuşma erapusă,hoţeşte,campeceafă.

–

Venindacasă,dăcuochiidefatalui,speriatăşigalbenăcaceara.

Atâtasunteţibunenumai:avăcorcolipelângăvatră.

Lasă,tată,nuteamărî,sarecucuvântadouafată,căm oiduce eu.

A dat ea drumul oilor din ocol şi fluierândle-aîndreptatpeocostişă.

Bătrânultatăn apuspreamulttemei pevorbaşiîndrăznealafetei,ciavrutsă vadă dacă într adevăr s ar putea nădăjdui pe pasul şi fapta ei. Şi cam pe ocolite,să nu fie văzut de celelalte două fete, a luat binişor o piele de urs de pe grindăşi,pealtăparte,dinniştetufişuri, îiiesefeteiînainteînchipdeursşimor!…mor!dăbuznadreptîn cârduldeoi.Cândauvăzutoilecăseapropiedihaniadedânsele,au prins a zbiera şi au croit o de fugă, de nu le prindeai cu ochii. Ciobanulaîngheţatşielpeloc.Îitremuratotcorpul.Aluat oînapoi şi,câtîlţineaupicioarele,afugitdreptacasă.

Amuscârbăşinecazpebietultată,cumnumaiavusetoatăviaţa.

Dragatatii,maibinete aiastâmpăra,căn aşvreasătebageşi petinedihăniileînsperieţi,cumaubăgat opesorăta.

– Of, păcatele mele, simţeam eu că nădejde în voi nu mai este.

213 Vai, tată, nu te întrista, stai acasă şi te odigneşte şi o să îţi intramiputerile,căturmavompaşte onoisingureperând,zisefata ceamaimare. Arfi,dragatatii,aşa,dupăcumzici,deaţifitreibăieţi,daaşa niştefetecaaldevoi,mătem,căveţisperiaşideburuieni. Alei,tată,facefataceamaimare,săvezi,cumle-ompaştenoi, numaiţi-arâdeinimadebucurie. Taci,dragatatii,cădecândtotpascoile,nampreavăzutcioban încatrinţăşicubroboadă.

Potoleşte-te,dragamea,sporşiajutorn-afostdelaasteamai mari, deci de la tine nici atâta. O să sară ursul înainte şi o să te spărie.

214 Darn-afostchips-opotoale.Fatas-aîmbrăcatbăieţeşte,aluat oile din urmă şi le a pornit încotro gândea ea, că îi păşunea mai bună.Tatăsăuînsănu-şigăsealiniştea.Vroiasăvadă,dacăs-arputea elbizuipefaptaşiputereafiiceiceleimijlocii.

Fataîizice: Săştiucămăîntâlnesccumoartea,darînapoinumăîntorc.

Şitotaşaneştiutşinevăzutaluatpieleaceadeursşilaolimbă de pădure a pus pielea pe cap şi mor! … mor! îi aţine calea. Fata, văzândaşaonămeteniecevenea,mormăindşiclănţănind,aîntors repedeoileşitivasprecasă.

Cândieşiseeacuturmaînlargulcâmpului,omioarăi-avorbit,în graiomenesc: Când a ieşi ursul, să nu dai înapoi. Să l loveşti bărbăteşte cu băţul.

Decâtpradăurşilor,maibineacasălatata,căarecemânca.

Fata s a pornit înainte. Nu zăbavă iese ursul, mormăind, şi dă năvală peste oi şi peste fată. Fata a ridicat dârjaua să l sugrume. Bătrânultatărăcni: –Stai,dragatatii,nutrage,vădcătueştibunădepăstorit. Fata,cândavăzutunacaasta,nicisăcreadă,nicisăînţeleagănu putea.Tataatuncis aapropiatdedânsa,aîmbrăţişat oşii azis: Fiicamea,tute-aiaflatafidenădejde,nute-aiînspăimântatca suroriletale,fiibinecuvântatădemine,căarecinesălepoartede grijăoilorşinimeninus aîncumetasăspunăcătunueştiun

Bătrânultatăastrânspieleaşi,călcânddeaputerilepeurmele fetei,aintratodatăcudânsaînogradă.Le astrânselpetrustreleşi le-aspus: – Se vede că n-a maifost să amnoroc înviaţă:de aş fiavut un fecior,aveamastăziomânădeajutor,daraşa,cefaceu? –Tată,zisefiicaceamaimică,amumăduceusăpascoile.

Câtazisbătrânultată„ba”,eaazis„da”şi,pânălaurmă,totpea eia ieşit. A îmbrăcat sumanul,a încălţat opincile,a pus cuşma pe capşisapornitcuoile.

Maibâroaieladeal,maibârlavale,nuştiucumsefăcuşiseuită feciorulCotoroanţeiprealunglafatăşiparcăi-ascânteiatlainimă căciobanulacestaefată,nuflăcău,dupăcumeraîmbrăcămintea.Şi aceasta,odată sălăşluită îninima lui,îl rodea şinu îidaastâmpăr nici zi nici noapte, îl făcea să se bată cu gândurile ca marea cu vânturile.Sara,cânds-adusacasăi-aspusCotoroanţei: –Aziamîntâlnitunciobanşiparcămi-apărutcă-ifatădupăboiul şi făptura lui, dar nici cu cuvântul, nici cu ochiul n-am putut pătrundeaceastătaină. Nu ţifacesângerău,pune llaîncercare,dupăcumţi oispune euşinumaidecâtîiafla.Iatămâine,cândteveiîntâlnicudânsa,dă ţioileaşapesubstreşinacodrului,peundesăfiepâlcurideflorişi, de a fi flăcău, se va trage la copaci, să aleagă băţ de dârjă ori de fluier,iardeafifată,sevatragespreflori.

Deatuncifataapăscutoileşile atotpăscutînlungulşiînlatul locurilor celea şi treburile mergeau în bună rânduială,că îi era şi tatăluiuşorlainimăşilumiidragsăvadăaşauncioban.

Prinse firul mioara năzdrăvană încotro bate gândul feciorul Cotoroanţei şi amu căuta a da tuturor făpturilor dezlegare, s-o scapepefatădeoriceispită. Când le-a fost pornirea spre codru, mioara i-a şoptit gândul şi păsulFataciobanului.călcapeele,deparcănicinulevedeaşiseîndreptaîngrosul pădurii,îmbiindu lşipeciobansă şialeagăbăţdedârjăşilemnde fluier.

Cotoroanţaîiaştepta.Decuzigătiselăutoare,chipurilesă lspele pefeciorulsău,însăchiteaaltele:să-lfacăpeciobansăsespele,să vadă,nucumvaaregâţeşiatunci harulei! Mioarafăcucefăcuşinumaidecâtîişopticiobanului.

Odată ducându se fata pe locurile mai depărtate, întâlneşte alt ciobancuoturmădeoişi,dupăcumerândulşiobiceiulciobanilor, s-audatîncârdăşieşiunulovorbă,altulalta,aaflatfata,căacesta erafeciorulbabeiCotoroanţa.

FeciorulCotoroanţeiîşicălcăpeinimăşieracândîntr opărere, când în alta. Sara Cotoroanţa îi spune să-l poftească cu turma la dânşiişieavafaceîntotchipulsăafle,deefatăoriflăcău.

215 adevăratcioban.

Fatas-arotitîmprejurşisaprefăcutîntr-orândunicăşiel,cumo îmbrăţişase cu mâinile de gât, aşa a şi rămas sângele roşu până astăzi.Feciorul Cotoroanţei se repede şi o apucă de coadă, dar rândunicas asmuncitşielarămascuunsmocdepeneînmână.

216

Ciobanularăspuns: –Euînlăutoaredeadoileanumăspăl. VedeCotoroanţacăn-areceface.Cândleaşazăciobanilorsăse culcelepunesubcapcâteostiblădebusuioc:dearămâneverde pânădimineaţă,săştiică-ibăiat,iardes-avestejiefată.

Dis-de-dimineaţă sare Cotoroanţa, se duce la busuioc şi vede amândouă stiblele la fel. Nimic nu ieşise din descântecele şi farmeceleei.

Cânda gătilăutoarea să te speli, eu voimergepe acolo şiam sprăvălalghiuţa,iartusăspuicănutespeliculăutoaredeadoilea.

Orice n ar face să nu te dai. Aşa a şi fost. Abia gătise Cotoroanţa lăutoareaşipofticiobanulstrăin,cămioaraatrecutşiavărsatapa. Aşteaptăvoinice,să ţitornaltăapă.

Se culcă ciobanii, unul pe un capăt de pernă, altul pe celălalt, undeleaşezaseCotoroanţa.Înzoridezi,,mioaraseduceîncetişor şischimbăstibleledebusuioc.

Afostopărere,dragulmamei,îiziseeafeciorului,acestciobane băiat.Amu,dacăs ausfetitaşatreburile,feciorulCototroanţeis a despărţitdeciobanşişi acăutatdetreburilesale.

N atrecutmultăvremeşinimereşteciobanulcuoilepelacasa feciorului Cotoroanţei. Când se apropie, a văzut foc, arzând dinaintea casei şi nişte chirostrii, pe care fierbea o oală. Mai la o partelângăuncopac,feciorulCototroanţeijupuiauncârlan,iarprin faţacaseiseporăiafemeialui.Cânderadetotaproape,seaprinse foculmaitareşioalaadatînfoc. Femeiadecolosare,înfăşurămâinileînpoalaspiniţei,apucăoala şioiadepefoc. Vai, face ciobanul, de când umblu pe lume, n am văzut gospodinăsăiaoaladepefoccuspiniţa.Şi,cenecaz,atrântitcuşma lapământ.Părulei,s aslobozitpeumeriînjos,i aîmbrăcatfaţaîn valuriaurii,căfeciorulCotoroanţei,cândaîntorscapul,atresăritşi cumâinileplinedesânge,cumera,s-arepezitînfugăs-ocuprindă.

TOAMNA de Octavian Goga Văldebrumăargintie Mi aîmpodobitgrădina Firelordelămâiţă Liseuscărădăcina. Pestecreştetdedumbravă Noriisuriîşipoartăplumbul, Cupodoabazdrenţuită Tremurăpecâmpporumbul. Şicumdelamiazănoapte Vinevântulfărămilă, Depevârfulşuriinoastre Smulge nzborcâte oşindrilă. Deviforniţapăgână Se ndoiescnucii,bătrânii, Plânge unpuideciocârlie Suspecumpănafântânii. Îlascultşisimtsubtgene Cumolacrimă-miînvie: –Nise-aseamănăpovestea, Puigolaşdeciocârlie. DRUM DE IARNĂ de Alexandr Puskin Lunasestrecoară-alene Printreceţi,cernândscântei, ŞipeTristelepoeme, Varsătristluminaei.

217

Rândunica cu coada ca foarfecele s-a ridicat tot mai sus şi mai sus.Deatuncisuntrândunelelepelumeşitoateaupeneroşiilagât şicoadafoarfece,iarcuibulşi lfacpesubstreşinilecaselor semn cădinviţădeomsetrag.

218 Peîntinsuldrumiernatic, Troicalunecăînzbor, Clopoţelulsinguratic Clinchetăchinuitor. Surugiulpune-ncântec Cevascump,natalşisfânt: Cândaldoileadescîntec, Cândalinimiiavânt... Nicilumininusunt,nicisate, Frig,pustiu,zăpezi...Şidoar Stâlpiiverstelorvârstate, Dinainteamearăsar... Mi-iurât...Darmâine,Nina, Vazâmbiînfaţamea, Focu şivajucalumina, Ochiînochivoistacuea. Minutarul,făr odihnă, Drumulsăuşi lvaurma, Penoisinguristândîntihnă Miezulnopţiine-olăsa. Surugiul,cui-efelul, Moţăie.Sânttrist,mi-edor...

Afostce-afost:dacăn-arfifostnicinus-arpovesti.

Afostodatăunîmpărat,unîmpăratmareșiputernic;împărăția luieraatâtdemare,încâtnicinuseștiaundeseîncepeșiundese sfârșește.Uniiziceaucăarfifărădemargini.Iaralțiispuneaucăținminte de a fi auzit din bătrâni că s ar fi bătut odinioară împăratul cu veciniisăi,dincareuniieraușimaimarișimaiputernici,iarăalții maimicișimaislabidecâtdânsul.

219 Luna-nceaţă;clopoţelul Clinchetăchinuitor... ZÂNA ZORILORde Ioan Slavici

alta era Costan: mic la statură, îndesat la făptură, cu brațuldebărbat,cupumnulîndesat.Altreileașicelmaitânărfecior alîmpăratuluiePetru:înalt,darsubțire,maimultfatădecâtfecior.

Despre împăratul acesta a fost mers vorba cât e lumea și țara, cumcăcuochiulcelde-adreaptatotrâde,iarăcucelde-astânga totlăcrămeazăneîncetat.Înzadarseîntrebațara,căoarecelucru săfieacela,căochiiîmpăratuluinusepotîmpăcaunulcualtul.Dacă mergeauvoiniciilaîmpăratul,casă-lîntrebe,elzâmbeaarâdeșinu le zicea nimic.Așa rămase vrajba dintre ochiiîmpăratului o taină maredesprecarenuștianimeninimic,afarădeîmpăratul. Crescurăfecioriiîmpăratului.Cefeciori!Cefeciori!Treifecioriîn țarăcatreiluceferipecer!Florea,celmaibătrâneradeunstânjen de înalt,cu niște umeri încât nu l aiputea măsura cu patru pălmi cruciș.Cutotul

Petru nu face multă vorbă: el râde și cântă, cântă și râde de dimineațăpânăînseară.

Numaicâteodată lvedeomulmaiîntunecat,dăcumânapletele îndreaptașiînstângadepefrunteșiatuncițiseparecăvezipeun bătrândinsfatulîmpăratului.

–MăiFloreo,tueștiacummare;du-teșiîntreabăpetaica,pentru ce-iplângeluiunochi,iaraltulrâdepururea.

AșazisePetrucătrefrate săuFloreaîntr obunădimineață.Dar Floreanus adus:elștiaîncădemiccăîmpăratulsesupără,dacă l întrebăcinevadeastătreabă.

Ochiulceldinstângalăcrămaacumanumaidincândîncând,iară celdindreaptasepăreaafiînjunitcuzeceani.

Opățidinnou,cumamaipățit o.

Vorbafuzisă;lucrulfugata.Petrumersecasăîntrebe.

Oarbă-țifiemumă-ta!cetreabăaitudeaceea?!îiziseîmpăratul mânios,și ideteopalmăpede adreaptașialtapede astânga.

Fătulmeu,Petre!ziseîmpăratul,acumamaiblândșirâzândcu amândoiochii.Euvădcățienu țiiesegrijadincap;ți oispunedar treabacuochiimei.Vezi,ochiulacestarâdedebucurie,cândvădcă amașatreifecioricavoi;iarcelălaltplângepentrucămătemcăvoi nuvețifiînstaresăîmpărățițiînpaceșisăapărațițaradevecinii ceivicleni.Dacă-mivețiaduceînsăapădelafântânaZâneiZorilor, casămăspălcueapeochi,îmivorrâdeamândoiochii,căcivoiști căamfeciorivoinici,pecaremăpotrăzema.

TreizileșitreinopțiFloreanumai stătu;calulzburăcanăluca pestemunțișipestevăipânăcen ajunselamarginileîmpărăției.

220 TotașaopățiPetrușicufrate-săuCostan. Nu cutează nici unul; lasă c oi cuteza eu, zise la urmă Petru.

Jurîmprejurpelângăîmpărățieeraoprăpastieadâncășipeste

Așaziseîmpăratul.Petru șiluăpălăriadepeprispășisedusesă spunăfrațilorsăice aauzit.Fecioriiîmpăratuluisepuserălasfatși gătirălucrulpescurt,cumsecadeîntrefrațiiceibuni.Florea,cacel maibătrândintreceitrei,seduseîngrajd,alesecalulcelmaibunși maifrumospuseșauapeelșiapoiluăziua bunădelacasășimasă.

Petrusedusesupăratșispusefrațilorsăicumapățit-ocutatăl său.DecândaîntrebatPetrudetreabaochilor,sepăreacumcăochiul celdinstângaplângemaipuțin,iarăcelde adreaptarâdemaimult. Petruîșiîntăriinimașimaimerseodatălaîmpăratul.Opalmae opalmașidouă sdouă!Gândișifăcu.

„Măduc,zisecătrefrațiisăi,șidacănuvoiveniîntr-unan,olună,o săptămânășiozicuapădelafântânaZâneiZorilorsăviituCostane dupămine".Seduse.

– Dacă e treaba așa, gândi acum Petru, apoi știu eu ce-oi face. Atâtamăduc,atâtaîntreb,atâtarabdlapălmi,pânăcenuvorrâde amândoiochii. Azis o,așifăcut o!Petrunuziceanimicdedouăori.

221 aceastăprăpastieosingurăpunte.LapunteaastamaistătuFlorea odată:săpriveascăînapoi,apoisăia"ziua bună"delațară.

Trecuosăptămână!Floreanumaiveni;trecurădouă;deFlorea nusemaiauzeanimic.Trecuolună;Costanîncepuaalegeîntrecai. Cândcrăparăzoriledeunan,olună,osăptămânășiozi,Costanse suipecal,îșiluăziua bunădelafrate săumaimic.„Săviișitu,dacă voipierișieu"ziseșisedusecums-afostdusfrate-său. Balaurul de la punte era acum mai înfricoșat; capetele lui erau maiîngrozitoareșifugavoiniculuimairepede.

Nusemaiauzideamândoifrații:Petrurămasesingur. Măducșieuînurmafrațilormei,ziseelîntr-ozicătretatălsău.

Floreanicinumaiașteptăcabalaurulsă-lscaldeînvăpaie,cidete pintenilacalșisedusecașicândnicin-arfifostaici. Balaurulsuspinăodatășipierifărădeurmă.

ApoimergicuDumnezeu,îiziseîmpăratul,doarăveiaveamai multnorocdecâtfrațiităi. Și cel mai tânăr fecior al împăratuluiluădară„ziua bună" și porni către marginea împărăției.Pepuntea cea mare stătea acum un balaur și mai mare și mai grozav, cu fălcile și mai înfricoșate și mai deschise. Balaurul avea acum nu trei, ci șaptePetrucapete.stătu în loc când văzu dihaniaastaînfricoșată.„Feridin cale!" strigă apoi. Balaurul nu feri. Petru mai strigă o dată și încă de a treia oară; după aceea se repezi la el cu sabia scoasă. Îndatăiseîntunecăceruldenuvăzualtadecâtfoc!Focîndreapta, focînstânga,focpedinainte,focpedinapoi.Balaurularuncalafoc dintoateșaptecapetele.

FereascăDumnezeușipesufletulpăgândeaceeacevăzuFlorea acum,cânderasăplecemaideparte.Unbalaur!darbalaurcutrei capete,cuniștefețegrozave,cuofalcă ncer,cuunaînpământ.

CENUŞĂREASA de Charles Perrault

222 Calul începu a horcăni și a se arunca în două picioare încât voiniculnuputeasăluptecusabia.„Stai!c așanu ibine!"ziseelși secoborîdepecal.Înmânastângacalul,înmânadreaptasabia.Nici așanumerse:Făt-Frumosnuvedeaaltadecâtfocșivăpaie.(...)

A fostodată unombogat,care şi-a luat ca nevastă de-a douao femeiereaşiîngâmfată,cudouăfetece-isemănauleit.

Bărbatul avea la rândul lui o fiică buna ca pâinea caldă. Mama vitregănuputeasuferiharurileacesteitinerecopile,celefăceaupe feteleeişimainesuferite.Fataerapusăsaroboteascăcâteziulica de mare. Spăla vase, freca podelele din camerele doamnei şi domnişoarelor,dormeaîntr unpodpeunbraţdepaie,întimpce surorile ei se lăfaiau în camere dichisite, cu paturi moi şi oglinzi în care se vedeau din cap până-n picioare. Sărmana fată era tare chinuităşinuîndrăzneasăseplângă tatăluiei,careştiadefricănevestei. Cândîşiterminatreaba,secuibărea încenuşă,într uncolţalvetrei,şidin această pricină o porecliseră „Cenuşăreasa”.

Cu toate hainele sale ponosite. Cenuşăreasa era însutit mai frumoasădecâtsurorileei. Într-obunăzi,fiulregeluipuselacaleomarepetrecerelacare fură poftite toate fetele frumoase din împărăţie, vestite prin frumuseţea lor. Cenuşăreasa călca pentru surorile ei, iar ele nu vorbeaudecâtdetoaletelelor. Voiîmbrăcarochiadecatifearoşie,spusesoraceamare. Iareu,fustaceaalbă,mantiaţesutăcuflorideaurşicolanulde diamante, adaugă mezina. Surorile cerură părerea Cenuşăresei, care le sfătui cum ştia mai bine, ba chiar se oferi să le aranjeze pieptănăturile. Astfel surorile încuviinţară ca Cenuşăreasa să le pieptene.Eleoîntrebară: Scenă din filmul „Trei alune pentru Cenuşăreasă", regizat de Vaţlav Vorlâcek, 1973 (Cehia)

– Ai dreptate, lumea s-ar prăpădi de râs, văzând-o pe Cenuşăreasă la bal. Fata, care era bună la inimă le a pieptănat pe cele douasurori,carenumâncaserătimp de doua zile, răbdând de foame în faţa oglinzii. În sfârşit, sosi şi seara petrecerii. Surorile plecară şi Cenuşăreasaleurmăricuprivirea. Cândlepierdudinochi,sepornisăverselacrimiamare. Naşafetei,văzând-oînlăcrimată,oîntrebă: – Deceplângi?Ce-icutine? Aşdoriatâtdemult...aşdoriatâtdemult. Cuvintele nu se mai auzeau printre suspine. Atunci, naşa ei, zâna,oîntrebă: Nu iaşacăaivreasăteducilabal? Vai,da,spuseCenuşăreasaşisuspinadinnou. Eibine,dacăveifiascultătoare,tevoiajutasăteduci.Apoi spuse:Mergiîngrădina,alegeundovleacşiadu-mi-l. Cenuşăreasaplecăsă-lcaute.

Seduseapoilacursadeşoareci,undegăsişaseşoarecişi,cuo atingeredenuia,îiprefăcu,unuldupăaltul,inşasearmăsarisuri.

Fata aduse cursa cu trei şobolani şi unul fu pe dată prefăcut într-unvizitiucumustaţafăloasă.

Du teîngrădină şiadu mişaseşopârledincelepititedupă stropitoare,maispusezânafetei. Scenă din filmul „Trei alune pentru Cenuşăreasă", regizat de Vaţlav Vorlâcek, 1973 (Cehia)

Să văd dacă nu e vreun şobolan în capcană, spuse Cenuşăreasa,carecăutaacumunvizitiu. – Aidreptate,răspunsenaşafetei,du-teşivezi.

223 Cenuşăreaso,ţi-ar plăcea şi ţiesămergilabal? Vai, domnişoarelor, vă bateţi joc de mine? Acolo nu-iloc pentruunacamine!

Eraunechipajdetoatăfrumuseţea.

După un timp, aduse un dovleac de toată frumuseţea. Zâna îl scobi,lăsându-inumaicoaja.Apoiîlatinsecunuiauafermecatăşiîl prefăcuîntr ocaleaşcăaurită.

224

Cenuşăreasapromisenaşeicăvapărăsibalulînaintedemiezul nopţiişiplecăfericită. Regele însuşi şopti reginei: Prinţulştiinddesosireaunei prinţese, alerga în întâmpinarea ei, oferindu-i braţul, la scara caleştii, şi o conduse în marea sală de bal,undeseaflauoaspeţii. Dansatoriiîncremenirăşi viorile amuţiră. „E neasemuit de frumoasă", seauzeadepretutindeni. Niciodatăn amvăzutofăpturăatâtdefrumoasăşideblândă.

Astfelgătită,Cenuşăreasaseurcăîncaleaşcă,iarnaşaopreveni sănuzăboveascădupămiezulnopţii.

Doamneleîicercetauveşminteleşi pieptănătura,iarfiulregeluiîi ofericinsteadeaoinvitaladans,înadmiraţiatuturorpentrugraţia cu care mişca.întimpul ospăţului,prinţul,stândcu ochi la ea,nu mânca mai nimic. Fata se apropie de surorile ei, spunându le cuvinte de laudă,dar ele nu o recunoscură. Întimpce o admirau, Cenuşăreasaauziorologiulbătândunsfertdeoraînaintedemiezul nopţii;eafăcuoplecăciune adâncaşidispăru. Acasăo întâlnipe Scenă din filmul „Trei alune pentru Cenuşăreasă", regizat de Vaţlav Vorlâcek, 1973 (Cehia) Scenă din filmul „Trei alune pentru Cenuşăreasă", regizat de Vaţlav Vorlâcek, 1973 (Cehia)

Cenuşăreasa aduse cele şase şopârle cerute, pe care naşa le transformă în şase lachei chipeşi, careseurcarăînspatelecaleştii. ZânaoîntrebăpeCenuşăreasă: – Ei bine! Eşti gata să mergi la bal!EştiDa,mulţumită?darcumo să mă duc cu straieleasteavechişiurâte? Zâna le atinse cu nuiaua fermecată, şi pe îndată hainele ei sepreschimbarăînveşmintedinaurşiargint.îidăruioperechede conduridinsticlă,cumnusemaivăzuseră.

225 naşaei,căreiaîimulţumizicând: Tare aş vrea să mergşimâine la petrecere. Înaceeaşiclipă băturălauşăceledouăsurorişiCenuşăreasasedusesăledeschidă. Cemultaţizăbovit!lespuseea. Amvăzutlabal pe cea maifrumoasă prinţesădinlume. Nimeni n-o cunoaşte, îi spuse unadinsurori. A doua zi, cele două se duseră din nou la petrecere şi Cenuşăreasa de asemenea, mai frumoasă decât întâiaPrinţuldată.nu se mişcă delângăea,şicumfata sedistrademinune,uitădepoveţelenaşeiei. Cândauziprimabătaieaorologiului,delamiezulnopţii,seridică şifugisprintenăcaocăprioară. Prinţulourmă,darnuoprinse.îngrabă,seîntâmplăsă-icadăun condurdinsticlă,pecareprinţulîlculese.Ajunseacasăfără caleaşcă,fărălachei,cuhaineleponositeşi numaicuuncondurîn picior.Cândsurorileseîntoarserădelabal,Cenuşăreasaleiscodi: Aţivăzut opeprinţesaceafrumoasă? Acesteaîirăspunseră: – Prinţesa a dispărut cum abătut miezul nopţiişia lăsat să-i cada un condur de sticlă, pe care prinţul l-a cules şi l-a privit tot restul petrecerii.Etareîndrăgostitde prinţesa cea frumoasă,mai spuserăCâtevasurorile.zilemaitârziu,fiulregeluidădudeştirecăvaluadesoţie pe aceea căreia i se va potrivi pantofiorul pe care îl găsise. îl încercarămaiîntâiprinţesele,apoiduceseleşiîntreagacurte,dar înzadar.Afostadusapoicelordouăsurori,cares austrăduitînfel şichipsăleîntrepiciorulîncondur,darn aureuşit.Cenuşăreasa, Scenă din filmul „Trei alune pentru Cenuşăreasă", regizat de Vaţlav Vorlâcek, 1973 (Cehia)

226 care le privea, recunoscu condurulşiîntrebă: Potşieusă lîncerc? Surorile se puseră pe râs, bătându şijocdeea. Cavalerul care adusese conduruloprivipeCenuşăreasă cu luare aminte şi o găsi tare frumoasă.Am porunca să încerce toatefetelecondurul,spuseelşise aproprie cu pantofiorul de piciorulCenuşăresei,pecaresepotrivifărăniciogreutate. Şi mare fu uimirea celor două surori, când Cenuşăreasa scoase dintr unbuzunarunaldoileacondur pe care l puse în picior. în aceeaşi clipă sosi şi naşa fetei. Ea atinse cu nuiaua fermecată zdrenţele Cenuşăresei, prefăcându le într o mândreţe de straie. De îndată, cele doua surori o recunoscură şi se aruncară la picioarele ei, cerându-i iertare pentru toate relele pricinuite. Cenuşăreasa le ajuta să se ridice spunându le: Văiertdintoatăinimaşivă rogsămăiubiţiveşnic. Cenuşăreasa fu condusă la prinţ, care a fost şi mai impresionat de frumuseţea ei. Puţin timp după aceea, el o luă de soţie. Iar ea le primipe cele două surori ale sale la palat şile găsidreptsoţi doi curtenideneam. PĂCALĂ ÎN SATUL LUI de Ioan Slavici (fragment) IseurâseşiluiPăcalăsătotumblerăzleţprinlume,aşafărăde niciotreabă,numaicasăîncurcetrebilealtoraşisărâdădeprostia Scenă din filmul „Trei alune pentru Cenuşăreasă", regizat de Vaţlav Vorlâcek, 1973 (Cehia) Scenă din filmul „Trei alune pentru Cenuşăreasă", regizat de Vaţlav Vorlâcek, 1973 (Cehia)

Şifiindcă românul zice că nu e nicăieri maibine ca în satul lui, Păcalăseîntoarseşielînsatulluişiîncepucumînceptoţioamenii care n-au nimic, adică făcu ce făcu de-şi agonisi o viţeluşă şi o trimiselapăşuneînizlazulsatului. Căciaşasefaceaaverea.Păscând,viţeluşasefaceviţea,viţeaua sefacejuncă,juncasefacevacă,vacafată,iarvacacuviţelulovinzi cadinpreţuleisăcumperişapteviţeluşeşisăletrimiţişipeelela păşuneînizlazulsatului.

Ajungândjunincă,viţeaualuiPăcalăsefăcustăpânăpeîntregul hotar.Umblaşieacumumblaseşistăpânuleimainaintedeasefi astâmpărat,şiunden ocăutai,acolodădeaideea,maiprinlanulde grâu,maiprinporumbişte,maiştiebunulDumnezeupeunde.

Deceeoareizlazulizlaz,dacănupentrucasă lpascăviţeluşele oamenilor?

PăşteadarviţeluşaluiPăcală,păştea,şicucâtmaimultpăştea, cuatâtamaivârtoscreştea,încâtnueraîntotsatulviţeacares-o întreacă,iarcândajunseşieaviţea,nicijuncilenuseputeaupotrivi cuea. Măi! ziceau vecinele lui Păcală, ce lucru să mai fie şi ăsta? viţeauaastaleîntrecepetoate!Ce ivafidândoaresămănânce?Ce soiofidecreşteaşadefrumos? Nueranicisoiulvreunsoideosebit,nicihranamaide acătarea; viţeaua era însă viţeaua lui Păcală, iar Păcală îşi căuta de treabă, n-avea vreme s-o mai păzească şi să nu rupă câteodată şi din holdeleoamenilor.

Păşteadarviţeluşa luiPăcală,păştea,şicucâtmaimultpăştea, cuatâtamaivârtoscreştea,încâtnueraîntotsatulviţeacares-o întreacă,iarcândajunseşieaviţea,nicijuncilenuseputeaupotrivi cuea. Măi! ziceau vecinele lui Păcală, ce lucru să mai fie şi ăsta? viţeauaastaleîntrecepetoate!Ce ivafidândoaresămănânce?Ce soiofidecreşteaşadefrumos?

Deceeoareizlazulizlaz,dacănupentrucasă lpascăviţeluşele oamenilor?

227 oamenilor.Sehotărîdarsăsefacăşielomaşezat,catoţioamenii detreabă,să şiîntemeiezecasalui,să şiagoniseascăomoşioară, vorbăscurtă, săseastâmpereodată.

Darceputeausă ifacăluiPăcală?Elnueradevinăşiaveatreabă, nuputeasă şipiardăvaraumblânddupăcoadajunincei. Sesfătuirădarîntredânşiişiiarsesfătuiră,setotsfătuiră,până cen-ajunserăasedumericătoatăcarneapecareapus-oviţeluşa casăsefacăviţeaşidinviţeajuncăecarneadunatădinnutreţulde pehotarullor,adicădupătoatădreptateacarnedincarearfifost săfiealorşinumaipieleaealuiPăcală,fiindcăpieleavusejuninca şicândvenisecaviţeluşăînsat.

228 Nueranicisoiulvreunsoideosebit,nicihranamaide-acătarea; viţeaua era însă viţeaua lui Păcală, iar Păcală îşi căuta de treabă, n avea vreme s o mai păzească şi să nu rupă câteodată şi din holdeleoamenilor. Ajungând juncă, viţeaua lui Păcală se făcu stăpână pe întregul hotar.Umblaşieacumumblaseşistăpânuleimainaintedeasefi astâmpărat,şiunden-ocăutai,acolodădeaideea,maiprinlanulde grâu, mai prin porumbişte, mai ştie bunul Dumnezeu pe unde.Nu i vorbă, oamenii s-ar fi plâns şi ei, dar nu mai aveau cui să i se plângăбcândPăcalăîilua pe dinainte şi li se plângea de te prindea miladeel. Când văzură dar că juncaluiPăcalăîncurând aresăfievacă,oameniise puseră pe gânduri. Ştiau eicumausăurmezelucrurilemaideparte.Vedeauparcăceleşapte viţeluşecumsefacviţele,junci,cumajungînceledinurmăvacişi ele, şi cum le vinde Păcală şi pe ele şi se întoarce de la târg cu o spuzădeviţeluşe,toateflămânde,toatepornitedinfiresăsefacă viţele,junincişivaciînceledinurmă. Măi!strigarăei,ăstanemănâncăşiurechiledincapcuviţeluşa lui,neseacă,nefaceîntregulhotarbătătură.

Nu i vorbă, a fost cam scurtă socoteala aceasta, dar în satul lui Păcalămulteseîntâmplă. Păcală,de!cesăfacă!Dacăarfivoit,arfigăsitelacpentrucojocul sătenilor;elînsănuvoia.Aveatrageredeinimăpenruoameniidin satullui.Nu!peoameniidinsatulluinuputeaelsă-iîncurce,cum arfiîncurcatabunăoarăpeoameniidinsatulluiTândală.

229

Dumeriţiodatăastfel,tăiarăjuninca,îiluarăcarneaşiomâncară, iarăpieleaoaruncarăpestegardîncurtealuiPăcală.

Întinsedarpieleasăseusuce,iardupăceseuscă,oluăînvârfde băţşiplecăcuealatârg,cas-ovândă. AşaajunsePăcalăiarpedrumuri.Seduseşitotsedusemereu, dedimineaţăpânălaprânzşidelaprânzpânăseara...

ÎN CASA BUNICILOR de Ionel Teodoreanu (fragment) Încasabunicilortotulîncepeşisfârşeştecubunica.Bunicul,de pildă, niciodată nu trece pragul uşii de din faţă, fără să nu spuie, oprindu secuaşteptare: Euplec,Elencu…Astaînseamnămaiînadâncdecâtvorba:„Pot săplec?” Du temata,Alecule.Numaiaceastăîncuviinţaredescuielacătul dincaleabuniculuidefum.Iardacănepotul,făcându-secănuştie cumşicefel,întreabă:„Bunicule,potsămăducînoraş?”–bunicul trecevorba: –I-auzimata,Elencu,poatesăplece? Dadumnealuin-aregură?sarebunica. Cumsăn am?Amspus,bunică. Bunică tasă ispui,căea,săraca,îţipoartănegreaţapăcatelor. Şidu teodată,cămainăucit!Cuceoaresăofinăucit?Cănepotul tace ca omătul de pe casa bunicilor, adunându şi ca şi acela, negreaţapăcatelor,darnuprintr uncinstithogeag(alamintiriilui Moş Crăciun), ci cu ţigaretă de lemn de cireş cumpărată de la tutungerialuidomnu’Iacobcubandatdebunicul„pentruacadele”. Nepotulseduce,şiuneorivinecusania.Cumdăcuochiuldenepot, bunicabatedinnări. Iaraifostlatat tău,laclub? Amfost,bunică,răspundenepotulstândcâtmailaopartede

230 nasulbunicei. Elţi-odatbanidesanie? Nu,bunică,mi adatchiarsanialui. Şimaice? Atâtabunică.… Vine şi primăvara în casa bunicilor, dar nu din calendar, căci oricâtarspunecalendarulapril,april,april,bunicultotcuşoşoni, blană,fularşicăciuliţădelutrăruginieseîncumetăpe-afară,până lahală,depildă(deundeaducenepotuluicâteobucatădehalviţă) sau până la Piaţa Sfântului Spiridon. (Grozav îi plăcea nepotului, cânderamic,săaudăcăbuniculafostînPiaţaSfântuluiSpiridon: adicăînvizitălasfântulSpiridon.Şidece„piaţă”?Păidacăunboier depepământprimeştemusafiriînsalon,unboierdincer,adicăun sfânt,nu ipoateprimidecâtîntr opiaţă;dincarejudecată,înafară dealtele,sepoatevedeaşivârstanepotului.)Pânăcândîntr obună zi,tocmaicândbuniculsăpleceîmpodobitcaunMoşCrăciun,glasul buniceirăsunăglumeţ,darşicamurzicat,depeundevadinfundul casei: – Hei,coaneAlecule,damatanumaiscuturiiarna?Căcidoarnu te-aitocmitmoşneagcuanullacojoace!Iarcătrenepot,c-noctavă maijos:Flaimucule, sai de ajută lui bunicu tău să fie cavaler. Prin urmare, nepotul scoate şoşonii bunicului care pleacă la plimbare, fără mănuşi de lână, scârţâind la fiecare pas din botinele uşurele, însoţitpânălaportiţădenepotşidemotanulraitelordeprimăvară. Cucapulgolînsoareşiînadiere,nepotulrămânelaportiţadelemn, caşicumaraşteptapecineva.Nuaşteaptăpenimeni.Stăînsoare, peurmabunicului.Portiţaedelemnalbastru–aşacummaitârziu avăzutcăeşibisericuţaSfântuluiMercuriedepeuliţaRădăşenilor. E tare dulce lemnul albastru când începe primăvara. Parcă stai lângăcer,cotlacotcuîngerii.Vorbabunicei:„Matanumaiscuturi iarna?”ecaopiatrănăzdrăvană:de acoloîncepeprimăvara;şicu nepotulşicucelelalte,pânălabunicul.Crengilezarzărilorfumegă floarenouăcuatâtaluminăţie,căparcăînfiecarezarzăreunrăsărit delunăplină.Apoisepornescpiersicii,merii,prunii,cufustelede floareşidefrunzăclătinateînscrânciobulprimăverii.Buniculîşi punelavalierădemătasăalbăcupuchiţei.

–

–Bunică-taglumeşte,drăguţă!îllămureştebuniculpenepot.Dar într adevăr, chipul bunicului, scos din iarnă de foarfeca unui bărbier, a întinerit glumeţ, depărtându-se de amintirea lui Moş Crăciun.

…

231 Măi, măi, zice bunica; să nu te deochi! Bunica scoate de la ferestreperdeleledeiarnă,punându lelanaftalinăîntr unsipetcât ofântânădeadânc,înlocuindu lecuperdelelungişialbecastraiul zânelor. Ferestrele stau tot mai mult deschise. Sobele au amuţit. Motanulemereupeafară.Melciiscotcoarneboureşti.Începfluturii albicalavalierabunicului. Într-odimineaţă,nepotulaudecevaşinu-ivinesăcreadă.Glasul bunicei încearcă să cânte. Bravo,bunică! Ia să nu ţi iei nasul lapurtare! Lasă-l, Elencule, doară te-o complimentat. – Unul ca el să mă complimenteze?Matasă mă complimentezi, Alecule, dacă n ai uitat… Vine Pastele cu explozia marei grijituri, apoi cu denii, cer albastru, cozonaci şi ouă roşii. Trece Pastele, lăsându l pe nepot fără vacanţă pe hotarul de pădure tăiată al cozonacilor. Bunicul devine din ce în ce mai cavaler. În timpul ninsorilordeiarnă,părulşibarbabuniculuisporeaucadinfulgiide afară, troienindu-l şi pe el, în rând cu casa şi grădina, Dar iată că acuma,într-obunăzi,buniculrăsarepeuşăcadintr-unanrămasîn urmă.Măi, măi, măi! răsună bunica, bătând toba cu glasul. Da ce ai păţit mata, Alecule? Bunicul se face roş, cu încercare de fulger în ochiideculoareatoporaşilor. M oferitDumnezeusăpăţescceva,Elencule.M amtuns. Binecă mispuimata,Alecule,căaltminteriaşficrezutcăte or fipedepsitvrăjmaşii.

GeorgeCoșbuc Șt.OctavianIosif „Și era una la părinți, Și mândră-n toate cele,

12.Identificațifiguriledestilcunoscutedevoidinversuriledemai jos: „Cu voi vin florile n câmpie „Cântecul ce adesea ți l cânt Și nopțile cu poezie, Când te-adorm în fapt de seară, Și vânturi line, calde ploi Puiule, e un cântec sfânt, Și veselie. Vechi și simplu, de la țară.”

232 TEME ORIENTATIVE PENTRU GENERALIZAREA ȘI SISTEMATIZAREA MATERIEI STUDIATE 1.Explicaținoțiuneadeliteraturăartistică.Argumentați-vărăspunsulprin exempleconcludente. 2.Citițiopovestepopulară(laopțiune)șicomentațio,determinândtema șiideeaacesteia. 3.ExpunețiconținutuluneipoveștidincreațialuiIonCreangăcunoscute devoișiarătațiprincesedeosebeșteaceastadebasmelepopulare. 4.CitițicâtevapoeziidincreațialuiA.S.Pușkin.Memorizațiunadintreele șirecitați-oexpresivînclasă. 5. Realizați câteva texte de volum mic, în care să prezentați câteva personajeliteraredinpoveștilecititeînclasășicelecititeindividual. 6. Amintiți-văceeste snoava șiaducețicâtevaexempledesnoavedin literaturaromână. 7. Explicați noțiunea de mit. Ce mituri cunoașteți? Prin ce se deosebeștemituldelegendă? 8.Cesemnificațieareexpresia„Zborul lui Icar” ?Încemitîntâlnim acestpersonaj? 9.Citițiindependentcâtevaparabolebibliceșiorganizațiodiscuție colectivădesprerolullorînviațaomului. 10. Scrieți o compunere-raționament în baza unui proverb( la 11.opțiune).Determinați tipul rimei și ritmul din următoarele versuri:„ Codrule cu râuri line, „Căci nu i mai scump nimic az Vreme trece, vreme vine, Pe lumea pământească Tu din tânăr precum ești Decât un nume de viteaz Tot mereu întinerești.” Și moartea vitejească.”

MihaiEminescu VasileAlecsandri

17.Înceopereliterarestudiatedevoianulacestaîntâlnimmotivul mamei?Numițiautoriișispunețiceestecomunîntreeleșiprince sedeosebesc.

14.ComentațititlulpovestiriiluiIonDruță„Povestea furnicii”. Cealt titluațipropune?Argumentați-vărăspunsul.

15.ExplicațicuvinteleluiNicolaeIorga„Faima ruginește, dacă nu o curăți prin muncă în fiecare zi”. Scrieți o compunere despre rolul munciiînviațaomului.

16. Amintiți-vă ce este tema și ideea operei literare. Citiți o povestire(laopțiune)șideterminațitemașiideeaacesteia.

19.Efectuațicâtevadeseneînbazaunoropereliterarestudiatecare v au impresionat cel mai mult. Organizați o expoziție a acestor deseneși comentați le.20.Memorizațicâteopoezie(înafaracelor studiate) despre limbă, patrie, mamă sau natură și organizați un recital

18.Scriețiocompunerepetema„Limba e singura avere comună a unui popor” (GeorgeCoșbuc).

13.Realizațiuntextîncaresăreflectațiasupracomuniuniidintre omșinatură,avândcapunctdereperoperelestudiateanterior.

DICȚIONAR

A

Abanos –copacexotic,dinIndia,greu,tare,foartedurabil „a face zile fripte” anecăjipecinevacutotfeluldeneplăceri acocoli aîngriji a copleşi (întext)acuprindedintoatepărțile,anăpădi;adoborî, a cotorosi ascăpadecevasaudecineva,asedegaja,asedezbăra a dehula aostenitgrozav,storsdeputeri adibui acăuta a domăi –adiscuta,asfătui,adezbate a fojgăi amișuna,asemișca(despreinsecte) a iscodi apunecuivaîntrebăriinsistentepentruaseinforma,pentrua aflaunsecret

233 Cum e fecioara între sfinți Și luna între stele.” MihaiEminescu

234 a înțesa aaduna,aîngrămădi ala aspăla a lăfăi atrăidinbelșugșifărăgriji,ahuzuri amântui(însensbiblic) –aierta,aseizbăvi arisipi–acheltui,a irosi a roboti –afacetreburimăruntepelângăgospodărie;atrebălui asepiti aseascunde a tăini avorbi,asfătui atânji asuferi(dinpunctdevederemoral) adeverire confirmare afectiv sentimental,sensibil alean–suferință;dor,melancolie alică–metalfolositîncartușeledevânătoare altruism –atitudinedezinteresatămanifestatăînfavoareaaltora ammas arămâne,aseodihni arid uscat,sterp,secetos avere bogăție B beletristică literaturăartistică bricegele cuțitașdebuzunarcuunasaumaimultelamecareseînchid, intrândîntreplăsele buimac năuc,zăpăcit bulihar vultur burduf sacconfecționatdinpieleîncaresepăstreazăapasauvinul C caleașcă trăsurăelegantă,pearcurifoarteflexibile calomnie afirmațiemincinoasășitendențioasă castel clădiremare,medievală, cuturnurimari,înconjuratădeziduri șideșanțuri,careserveacalocuințăafeudalilor catifea stofăavândfațaacoperităcufirescurteșidese cătrănită necăjită,mâhnită cârcă înspate,înspinare cârd stol(depăsări) cetină ramurădebrad chipeș cuchipfrumos,prezentabil cociag –hogeag;canaldeevacuareafumuluidinsobă cocioabă –casădelocuitfoartemică,sărăcăcioasășidărăpănată cofeturi–dulciuri colanul podoabăpurtatăînjurulgâtului,salbă,colier crăiasă împărăteasă,regină

235 crivăț vântputernic șirecedeiarnă cupă paharcupicior curteancă femeiedevițănobilăcareaveaanumiteserviciila curteadomneascăsaufăceapartedinsuitaacestuia curteni –persoanecareîndeplinescslujbelacurteadomnească D desagă traistă deșert pustiu dichisit gătitfrumos,aranjatcugust;împodobit dihanie ființăciudată dovleac plantătârâtoarecufructemari,rotunde,bostan dram –fîrâmă,pic,strop drumeag –drumîngust ducesele (duceasă)–soțiaunuiduce(titlunobiliarinferiorprințului) E echipaj trăsurădeluxtrasădecai egoism trăsăturăcarepunemaipresusintereselepersonale etalon model F facăleţ melesteu,culeșer,bățdeamestecatmămăliga. falnică caremanifestăfală,plindesine,încrezut,mândru,fudul G găitan cingătoare găteje vreascuri(crengiuscate) genune prăpastie gogoman omprostănac,nătărău gorun speciedestejarcutrunchiuldrept,cufrunzeovale grația drăgălășenie,finețe,gingășiedemonstratedeoființă H hangul afideparteacuiva,aîncuraja hapsână caremanifestăodorințăcumplitădeaaveacâtmaimult har calitate,însușire,dispozițiecarefacepecinevadeadmirație har calitate,însușire,dispozițienaturalăcarefacepecinevavrednicde admirație hârb spărtură humă–lut hursuz –morocănos,neprietenos huțupi –aseopinti I iluzie amăgire;speranțăneîntemeiată,himeră

O oportunități necesități;caresefacelamomentulpotrivit orologiul ceas de dimensiuni mari, fixat în locuri publice (pe fațada unei clădiri) ori pe un perete interior și prevăzut, de regulă, cu un mecanismsonor,careanunțăprincipaleleunitățidetimp P pandele –numeleunuisoideprune pâclă–ceață pârdalnic–blestemat,afurisit pâroagă pământarabilnelucrat piroteală ațipeală,somnolență

236 invincibil denebiruit iscoadă persoanăînsărcinatăsăfacă, întaină,cercetărisausăobțină informațiiîninteresulcuiva înfiorare–frică,spaimă învăscut –îmbrăcat,înfășurat învolburată –caresemișcăînvârtej,învârtit,prinsînvârtej L labirint construcțiecomplexă lachei servitorlacurțileboiereștiîmbrăcatînuniformă larmă zgomotmare,gălăgie lăstar ramurătânărădecopac leit –afiîntocmai,lafel,asemeneacu... lujer –tulpinăsauporțiunedetulpinăsubțire(laplanteleerbacee) M mantie hainălungășilargă,caresepoartăpestealtehaine maramă voal; țesăturăpentruacoperitcapul mărgăritare boabărotundășitaredeculoarealbă strălucitoare, extrasădinscoicileunormolușteșifolositălaconfecționarea bijuteriilorperlă molimă boală;epidemie monstru ființămitologică N nai instrumentmuzical nămetenie matahală,namilă năvod unealtădepescuitformatădintr oplasălungă,avândlamijloc oadâncitură încareseadunăpeștel neasemuit carenupoatefiasemuit(asemănător),neasemănat nestemată piatrăprețioasăpiatrăscumpă,lucrudeosebitdevaloros nobilă carefacepartedinclasaceamaiînaltăasocietății

237 pleașcă prăjină. pocal paharmare(cupicior) politețe deceebinesătecomporți,săvorbești însocietate potrivitcerințelorbunei-cuviințe;amabilității politețe –dece ebinesă te comporți, săvorbești însocietate potrivit cerințelor ponosite purtate,uzate povață sfat,îndemn,învățătură premonițiune presimțire,presentiment presură pasăremigratoare pridvor cerdac,balcon,tindă protector –apărător R radios –bucuros,luminos răspas odihnă,răgaz rediș desiș risipă folosirenechibzuităabunurilormaterialesaubănești,cheltuială fărămăsură,irosire S sălaș adăpost,locuință schilod infim,cuunuldintremembremutilate scufie căciulițădeformărotundă,careseleagăsubbărbie scurteică hainădestofă,deobiceiîmblănită,pânălagenunchi secure unealtăasemănătoaretoporului,darcumuchiemaimare secure unealtăpentrudespicarealemnelor simbrie platăpentrulucru smerit cinstit,credincios,devotat,modest smochin arbore fructifer sprințar zburdalnic,zglobiu,neastâmpărat stiblă crenguță(deplantăbusuioc) străduit (a se strădui) adepuneeforturipentrua realizaceva sturlubatic neastâmpărat sugestiv careinsuflă şiţă bucatădelemn,folosităpentruacoperitulcaselorțărănești T tartor –conducătorulunuigrup,careconducecuasprime tihnă –liniștedeplină,pace,tihnire,viațăliniștită,lipsitădegriji tăbuieț –sacmic templu spațiu,edificiuconsacratunordivinități tinichele foaiesubțiredemetal,folositălaacoperitulcaselorșila confecționareadiferitelorobiecte

238 titan numedatînmitologiagreacăcelor12fiiailuiUranusșiaiGeei toaletele faptuldeaseîmbrăca,deasegăti,îngrijire,găteală tort țesăturădininsaudincânepă turturea –pasărecălătoareînrudităcuporumbelul țarină–câmp,ogor U urgie mânie,furie V văpaie flacără vârcolac ființăfabuloasă vedenie fantomă, nălucă,arătare vertiginos –îngrabă veșminte –îmbrăcăminte vipie–arșiță,căldurămare virtute bărbăție,curaj vitregă (mamă) care a devenit rudă printr o nouă căsătorie a unuia dintrepărinți vrednic capabil,destoinic Z zână personaj feminin, fantastic, din basme, închipuit ca o femeie frumoasă și de obicei foarte bună, cu puteri supranaturale și cu darul nemuririi;fee zbenguieşte (a se zbengui) a se juca sărind și alergând, a fi neastâmpărat,azburda,asezbânțui,asezbihui zdrențele haine,rufesaupânzăveche,ruptă сondur pantoffemeiesccutocînalt,împodobitadeseacubroderii тeasemuit neasemănat

239 CUPRINS Cuvânt înainte .................................................................................................................3 Ceesteliteratura..............................................................................................................4 Biblioteceșipasiunilelecturii....................................................................................8 Cartea–obiectcultural..................................................................................................9 Basmul.Făt-FrumosşiIleanaCosânzeana.........................................................10 IonCreangă.Fatababeișifatamoșneagului......................................................29 AleksandrPuşkin.Povesteapescaruluișiapeștișoruluideaur................44 DesprePăcală..................................................................................................................57 Proverbe...........................................................................................................................66 Zicători..............................................................................................................................74 Ghicitori............................................................................................................................78 LegendeleOlimpului.MitulluiPrometeu...........................................................87 MitulluiDedalșiIcar...................................................................................................................................91 Biblia Сarteaînțelepciunii......................................................................................96 ParabolabiblicăFiulrisipitor..................................................................................96 Folclorulcalendaristic.............................................................................................103 VasileAlecsandri.Iarna...........................................................................................113 EmilGârleanu.Căprioara........................................................................................121 EmilGârleanu.Gândăcelul.....................................................................................128 IoanAlexandruBrătescu-Voineşti.Puiul.........................................................134 IonDruță.Vânătoriideraţe.................................................................................................................142 IonDruță.Povesteafurnicii....................................................................................157 GrigoreVieru.Cântecdeleagănpentrumama...............................................164 DumitruMatcovschi.Mama...................................................................................168 NicolaeDabija.Câttrăim.........................................................................................172 MihaiEminescu.Freamătdecodru....................................................................177 MihaiEminescu.Fiindbăietpăduricutreieram............................................181 ArcadieSuceveanu.CartealuimoşCreangă....................................................187 FiodorIvanoviciTiutcev.Furtunădeprimăvară..........................................191 Lectură individuală.MihaiEminescu.Făt Frumosdinlacrimă..........196 Legendarândunicii.....................................................................................................211 Legendarândunicii(legendăpopularădinBucovina)...............................212 OctavianGoga.Toamna...........................................................................................217 AlexandrPuskin.Drumdeiarnă..........................................................................217 IoanSlavici.Zânazorilor(fragment)..................................................................219 IoanSlavici.Încasabunicilor(fragment).........................................................229 CharlesPerrault.Cenuşăreasa..............................................................................222 Temeorientativepentrugeneralizareașisistematizareamaterieistudiate.....232 Dicționar.........................................................................................................................233