Redactor şef: Luisa Georgiana Bȃcă
Viața Societății Aprilie 2009
(luisa_mail05@yahoo.com)
Redactori: Alexandru Călin
Anca Arbune Corina Soare Ioana Gogănău Anca Rapcencu Simona Studineanu Irina Gaiu Alexandru Chițu
DEZBATEREA LUNII 2 - 3 EXPERIENȚA MEA ERASMUS
PROIECTE SSMB 4
Proiecte pentru Studenți Cursuri de Prim Ajutor
Responsabilitate Socială 5 Frații Mai Mari 6 - 7 Interviu c-un Anonim: despre HIV, despre oameni
Eli Matei
VIAȚA DE STUDENT Colaboratori: Andrei Marius Ştefan
Mircea Radu
Grafică: Diana Bărbulescu
Luisa Georgiana Bȃcă
Fotografie copertă: Matei Bratu
8 – 10 Topul Celor mai Bune Locuri de Mȃncat pentru Medicinişti :
Ghidul Medicinistului Flămând 11 Înverzeşte Regia 12 – 13 Poveste de Anul 6. Să vă fie cu folos !
EDUCAŢIE MEDICALĂ ŞI ŞTIINŢĂ 14 – 15 Congrese Medicale pentru Studenți 16 Muzică şi ştiință: Congresul Internațional "Mozart &Science" 2009 17 Inima lui Titan
DIVERTISMENT
18 - 19
EDITORIAL de criză Motto : „„Să nu pretindem ca lucrurile să se schimbe dacă tot timpul facem acelaşi lucru. Criza este cea mai binecuvântată situație care poate apare pentru țări şi persoane, pentru că ea atrage după sine progrese. Cine depăşeste criza se depăşeşte pe sine fără a rămâne ‘‘depăşit’’. Fără criză nu există duel, fără duel viața este o rutină, o agonie lentă. În loc de indiferență şi conformism, mai bine să muncim. Să terminăm odată cu singura criză amenințătoare: tragedia de a nu dori să luptăm pentru a o depăşi. ‟‟ (Albert Einstein)
Dragi colegi, Aceasta este revista „„Viața Societății‟‟, gândită, schițată şi scrisă în vremuri de mari tulburări economice, politice şi spirituale, în timpul primei crize mondiale a mileniului trei.
Acest număr al revistei este el însuşi rodul mai multor forme de criză. Cea mai evidentă formă, cea financiară, explică formatul electronic al revistei, în detrimentul variantei printate. Şi iată, aşa am ajuns să fim mai ecologici ! În al doilea rând, este vorba de criza editorului care, în prea multe zile la rând, s-a trezit dezamăgit de lipsa unei adevărate comunități a studenților la medicină, din Bucureşti. Apoi, criza informațională: am lăsat-o la urmă, fără a-i minimaliza însă valoarea primordială în cazul acestui material redacțional.
Despre aceste crize, e drept, nu veți auzi vorbindu-se nici la Washington, nici la bursa din Moscova şi cel mai probabil nici la Bucureşti, la UMF. Dar dacă nu s-a vorbit până acum, asta nu le face să dispară sau să fie mai puțin importante : nevoia creării şi dezvoltării unei comunități studențeşti la noi în universitate şi nevoia de informații ce ne privesc şi ne afectează în mod direct, sunt acute.
În final, dar ca un început, răspunsul nostru la criză s-a concretizat prin noul format al revistei aici prezente. Este un proiect pentru noi, studenții medicinişti din Bucureşti şi … este perfectibil. Vă aşteptăm să colaborăm ! Luisa Georgiana Bâcă
Lectură plăcută şi o primăvară minunată !
Dezbaterea Lunii Experiența mea ERASMUS "Erasmus este cea mai frumoasă experiență pe care am trăit-o până acum. Naş putea să descriu totul în câteva cuvinte . Sunt convinsă că mă înțeleg cei care au facut parte din Erasmus. Pe cât de complicat pare totul de realizat la început, pe atât de incredibil este după ce toate s-au rezolvat." Cristina V., Anul 3, Cadiz, Spania
Erasmus este după cum mulți ştiți un program ce susține mobilitatea şi cooperarea între universitățile din Europa prin schimburi de studenți. Motivație foarte frumoasă în sine, dar cred ca fiecare dintre voi poate să găsească o mulțime de alte motive care să vorbească în favoarea ideii. Până acum foarte mulți au beneficiat şi sperăm că şi mai mulți vor beneficia în continuare. Să începem însă cu începtul. Pentru a participa trebuie să te înscrii la examen care de obicei se deşfăşoară în aprilie. Este bine să urmăreşti anunțurile, dar nu e suficient. Programa de examen e destul de vastă, iar limba straină este eliminatorie, aşa că este bine să fi pregatit din timp. Din fericire programa nu se modifică prea mult de la an la an, aşa că nu e imposibil. Ca să te înscrii mai trebuie să ai medie peste 8, să nu ai restanțe. Examenul este cu grilă negativă ca la rezidențiat, e dificil, dar nu imposibil. Şi nu aveti de ce sǎ vă speriați pentru că din fericire medicina e lungă si avem suficienți ani în care să ne decidem să plecăm. Din păcate însă poți beneficia de bursă o singură dată. Un alt lucru important este să alegi destinatia. Este aproape primul lucru pe care îl faci. Tu vei concura pe locul pe care îl vrei împreuna cu alții care vor să meargă tot acolo. Fiecare universitate are particularitățile ei şi poți pleaca între 3 şi 6 luni în general sau în alte cazuri, de exemplu în Cadiz, 9 luni, adică tot anul. Mai multe despre înscriere, programă şi burse poți găsi la http://www.unidavila.ro/. În momentul în care îți vezi numele scris frumos şi cuvântul „Admis” lângă el e momentul să te simți bine, nu te relaxa însă prea devreme, mai sunt multe de făcut. Eşti mare, eşti câştigător aşa că în continuare îți revine deosebita datorie de a te ocupa de toate. Sunt sigură că vă puteți imagina cele mai frumoase lucruri şi cât de minunat trebuie să fie. E o lume întreagă acolo care îți poate oferi experiențe extraordinare. Sunt de asemenea şi mai sigură că numai cei care au trecut prin această experiență ştiu că există şi dificultăți şi doar ei ştiu cu adevarat unde încep şi unde se termină acestea. Este experiența lor, dar cu puțin noroc va fi şi experiența ta.
F
“ acultatea noastră ne asigură doar transportul în limita a 400 de euro şi o bursă lunară de 300 de euro cu care, dacă eşti foarte norocos, poți să îți plăteşti chiria (cel puțin în Paris aşa este). Un alt lucru foarte important este rezervarea căminului, a unei locuințe de orice fel, dar țineți minte, chiar dacă aveți impresia că este rezolvată situația şi aveți camera voastră, trebuie să confirmați chiar şi atunci când nu vi se cere, spunând asta din experiența personală. Trecând de aceste neajunsuri, timpul petrecut acolo a fost extraordinar, pentru că au un sistem foarte bine pus la punct prin care studenții fac foarte multe lucruri practice şi învață de mici cum să fie doctori. De asemenea stagiile şi gărzile sunt plătite. Am făcut 3 stagii în spital şi condițiile sunt foarte bune. Majoritatea oamenilor sunt amabili, dar există şi anumite reticențe în ceea ce priveşte românii. Examenele sunt obiective, se dau cazuri clinice care sunt făcute prin rotație de diferite servicii (nu se ştie ce serviciu va face subiectele), toți studenții dau aceleaşi subiecte care sunt corectate după un barem strict. La intoarcere, nu sunt echivalate toate examenele, eu de exemplu după ce am dat acolo 18 examene ca să îmi fac numărul de credite (care contează doar la noi în țară, pentru că studenții din alte țări nici nu auziseră de aşa ceva), mi-au fost echivalate 6 examene şi am avut 5 restanțe, a trebuit să refac în timpul verii stagii. Din punctul meu de vedere de pe urma acestor experiențe se poate beneficia şi la nivel de universitate prin folosirea ideilor aduse din afară pentru îmbunătățirea sistemului. În încheiere recomand tuturor să plece in străinătate, oriunde, chiar dacă nu veți practica acolo, măcar la un stagiu de vară sau un stagiu de specializare sau cu o bursa Erasmus, căci este o ocazie unică de interacțiune culturală, de perfecționare a unei limbi şi de experimentare a unui alt mod de viață, a unui alt sistem sanitar (in principiu mai bun).” Andreea M. Anul 5, Paris, Frața V-ati dat seama probabil că Erasmus nu înseamnă o plimbare în parc, iar drumul nu e auriu şi drept. Sper însă că va fiecare va găsi suficiente motive pentru care să îşi dorească propia experiență Erasmus. Ioana Gogănău, anul 3
Proiecte pentru studenţi SCOME – Departamentul de Educaţie Medicală
Eşti student la medicină...viaţa ta e foarte plină, bineînţeles. Uite că ai trecut şi peste câteva examene. Poate că ai și note de 10. Felicitări din toată inima! Medicina, cel puţin aşa cum se-arată în cărţi e fascinantă, nu-i aşa? Imaginile din atlas sunt frumoase şi totul e clar când ai cartea în braţe. Dar este suficient? Aştepţi să mai treacă încă vreo câţiva ani până să ajungi să stăpâneşti elementele vitale ale meseriei? Vitale la propriu...!
Studiu de caz: Mergi agale la plimbare prin popularul parc Cișmigiu. Deodată unul din mulții bătrânei simpatici, care își leagănă oasele în pasul cățelului de companie, are o întâlnire bruscă și violentă cu asfaltul ca rezultat al unui infarct. Şi, ca să fie şi mai complicat, intră în stop cardiac.
Ei bine, dragă student la medicină, ce faci? Vrei să-i salvezi viaţa, nu? Dar...cum? Nu ştii prea bine? Atunci vino sa afli! Nu rata ocazia de a participa la cursuri de prim ajutor! Pot face diferenţa între viaţă şi moarte!
SSMB organiză periodic astfel de cursuri, în colaborare cu SMURD Bucureşti. În acest an cursurile încep în luna aprilie şi se vor desfăşura la sfarşit de săptămână, fiecare sesiune de instruire având o durată de aproximativ 3 ore. Poţi participa fie sâmbătă fie duminică, doar să te înscri.
Aşa că, fii cu ochii pe grupul SSMB (ssmb@yahoogroups.com) pentru detalii şi înscrie-te cu încredere la adresa de e-mail: simona_stu@yahoo.com.
Simona Studineanu, anul 4
SCOPH – Departamentul de Sănatate Publică
Responsabilitate socială SCOPH – Departamentul de Sănatate Publică
Fraţii mai mari Gesturile noastre mărunte - stropi nepreţuiţi de bucurie în viaţa copiilor orfani
“
Fraţii mai mari” este un proiect din marea familie
SSMB care se desfăşoară săptămânal, în fiecare sâmbătă la centrul de plasament Arlechino, unde încercăm să aducem un zâmbet pe buzele copiilor defavorizaţi de soartă.
În aceasta primăvară ne propunem să organizăm un concurs pentru copii. Mai exact, copiii vor primi nişte lecţii pe diferite teme (igienă, alimentaţie, cultură generală) după care se va organiza un mini-concurs de cunoştiinţe. Îl menţionăm aici pentru că AVEM NEVOIE DE TINE, avem nevoie de 11 voluntari conştiinciosi care în perioada aprilie – mai 2009 să poată veni la centru în fiecare sâmbată, pentru 2 ore. Aşa că dacă îţi doreşti să te joci, să vezi lumea prin ochii unor copii şi îţi place să câştigi întotdeauna atunci vino să ţi alegi un copil si să îl ajuţi să câştige.
În concluzie, concursul se va desfăşura la Centrul de Plasament Arlechino, situat pe Splaiul Independenţei lângă Academia Naţională de Educaţie Fizică si Sport, in fiecare sâmbată de la ora 11 a.m. în perioada menţionată.
Dacă te interesează ne poţi contacta pe adresa de e-mail: fratiimaimari@yahoo.com, persoană de contact Irina Gabriela Gaiu, coordonatoarea proiectului.
Irina Gabriela Gaiu, anul 4
Responsabilitate socială SCORA – Departamentul pentru Sănătatea Reproducerii
Interviu c-un Anonim... despre HIV, despre oameni Începutul este
întotdeauna dificil, fie el limbaj de lemn sau o abordare originală. Întotdeauna e cu semne de întrebare: o fi potrivit, n-o fi potrivit; am captat atenţia cititorului s-au deja s-a plictisit? Aşa că pentru a elimina multe dintre aceste mistere noi am hotărât că aceasta nu este o poveste, nu are nici început, nici sfârşit şi până la urmă nici nu sunt necesare; căci printr-un instantaneu verbal vor fi prezentate pur şi simplu emoţiile şi sentimentele unuia dintre noi.
Poate că nu aţi auzit (dar sincer mă îndoiesc) de un grup tare variat, ce se întâlneşte în fiecare sâmbătă dimineaţa, la ora 9.45, la gura de metrou „Stefan cel Mare”. Dar lucrul important nu este cât de diferiţi sunt ei, ci ceea ce fac ei. Sunt voluntari în cadrul proiectului „De mână cu noi...” , proiect ce se desfăşoară în cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase „Matei Balş”, din Bucureşti. Acolo, voluntarii petrec un timp plăcut cu copii sero-pozitivi.
Ţin să te înştiinţez, dragule cititor, că interviul ce-l vei citi este sincer şi direct din inimă. I: Povesteşte-ne puţin despre prima ta „aventură” în cadrul proiectului M: „ Prima oară...eram tare speriat; nu ştiam nimic despre HIV. Îmi amintesc că nişte fete drăguţe de la SCORA mi-au propus să particip şi eu la proiectul ăsta...şi m-am gândit că puţină socializare nu strică niciodată, mai ales că eram în primul an de facultate şi nu prea aveam prieteni. S-a făcut un instructaj în care ne-au povestit mai multe lucruri despre proiect dar nici toată „disciplina’ din lume nu m-ar fi putut opri să nu am emoţiile ce m-au cuprins în dimineaţa premergătoare primei vizite la copii. Credeam că o să fiu un dezastru şi că o să stau să mă holbez la ei într-un mod jignitor.... dar mare surpriza mi-a fost atunci când le-am văzut feţele luminate şi brusc înveselite de venirea noastră şi relaxarea s-a produs instant. Noi eram doar nişte studenţi într-o vizită de câteva ore, dar pentru ei conta asta...şi contează.”
I: Ce te face să te întorci acolo în fiecare sâmbătă? M: „M-am gândit şi eu la asta...şi... nu e vorba despre o diplomă sau nevoia de comunicare; e un sentiment ce-i fără nume....sunt nişte momente în care te simţi cu adevărat în largul tău. Chiar dacă ei sunt altfel...cu toţii suntem diferiţi...şi poate tocmai asta ne uneşte pe toţi.” I: Ce te face să te simţi în largu tău în acel spital, că totuşi este un spital... M: „La început, era faptul că ştiam că pentru copiii de acolo contează enorm ca cineva să nu-i discrimineze. Apoi, a început să îmi placă să merg la ei” I: Ce ai putea spune acelor oameni care ar vrea să vină şi ei, dar teama este prea mare? M: „ Teamă??? Pentru ce?? Ştiu că şi mie mi-a fost teamă, dar acum îmi dau seama că nu există motive întemeiate pentru aşa ceva...HIV nu se transmite prin aer, prin vorbă sau îmbrăţişare şi cu atât mai puţin prin sentimente. Şi bine ştie toată lumea că sentimentele sunt uşor simţite de copii. Şi aşa cum nu ţi-e teamă să mergi la o petrecere unde sunt şanse mari să fii „rănit” în urma unui dans, la fel de îndrăzneţ trebuie să fie omul şi când face alţi oameni fericiţi.” I: Dar ce faceţi voi acolo, dansaţi? Că tot ai adus vorba... M: „ Da, am şi dansat odată....îmi amintesc că am jucat macao şi porunca pentru pierzător a fost să danseze...a fost foarte distractiv.... în principal sunt activităţi mai statice ( spaţiul restrâns şi în plus ei nu au voie să facă efort intens) de genul jocuri de cărţi, jocuri pe computer sau playstation, când este cald ieşim afară, vorbim mult despre tot felul de lucruri...în general cam ceea ce fac toţi adolescenţii când se întâlnesc...” I: Sunt ideile voastre sau ale lor? M: „ Nu ştiu...de obicei totul vine de la sine...iar dacă are cineva vreo idee, se pune în aplicare...
Oare s-a terminat? Vă spun eu că nu s-a terminat. HIV-ul încă există şi în România sunt aproape 12000 de persoane sero-pozitive care nu au nicio şansă să se vindece. Să stăm degeaba şi doar să admirăm? NU! Dacă vreţi să faceţi ceva pentru alinarea suferinţelor copiilor haideţi „De mână cu noi” să vedeţi câte puteţi face. Vă aşteptăm sâmbăta dimineaţa la metrou, iar copiii vă aşteaptă acolo, în acea sală de mese, întotdeauna pregătită pentru încă o partidă de macao. Cristina Drugău, anul 1 Matei Bratu, anul 2
Viaţa de Student
Ghidul medicinistului flămând Una dintre primele griji în momentul în care intri într-o facultate, oricare ar fi ea
Top Gastronomic în care urmărim calitatea şi cantitatea mâncării, preţul cerut şi locaţia, pentru a face şi o economie de timp în ceea ce priveşte deplasările la oră de vârf prin Bucureşti.
şi oricât de renumită pentru profesorii sau
Pe primul loc în preferinţe se regăseşte
clădirea ei, este găsirea celei mai apropiate surse de mâncare. Dacă este chiar în
Caru’
interior, atât de seducător de aproape, cu
cu
bere – oferă
atât mai bine. Dacă nu, începe o
studenţilor
prospectare a posibilităţilor per pedes sau
meniuri
din folclorul studenţesc.
deosebite
Ca medicinişti, de orice vârstă sau
preţuri
la mult
experienţă, este de datoria noastră să fim
reduse doar cu
informaţi şi să învăţăm să facem cele mai
carnetul
bune alegeri în legătură cu sănătatea
student
noastră, implicit cu ceea ce şi când
nu
de (nu, cu
anume mâncăm. Cu toţii ştim cât de
buletinul).
solicitante pot fi anumite cursuri şi cât de
Caru’ cu Bere,
adormit eşti după o lucrare practică ce
o
pare că nu se va mai termina niciodată, şi,
legendă vie şi
în consecinţă, foamea creşte, direct
totodată
una
berării
ale
adevărată
proporţional cu efortul intelectual depus!
dintre
Dar să fim serioşi, până şi un chiul necesită
Bucureştiului. A fost deschis pentru prima
o cunoaştere destul de bună a locaţiilor
dată în 1879 în vechiul han Zlătari şi, după 20
pentru că de, nu ne permitem să mergem
de ani, s-a mutat în Strada Stavropoleos, unde
chiar
îl putem întâlni şi astăzi. Calitatea mâncării
oriunde.
Astfel
necesară a realizarea unui
am
considerat
este
cele
mai
excepţională,
vechi
îmbinând
tradiţiile
româneşti cu cele mai exotice dorinţe, iar
mai puţin de 20 lei. Toaleta este destul de
poziţionarea
curată şi bine luminată.
aproape
de
Universitate,
înspre zona veche a oraşului ne îndeamnă şi să acordăm atenţie unei adevărate istorii în deservirea populaţiei bucureştene de orice categorie. Pe lângă toate acestea, se organizează frecvent diverse evenimente sociale şi culturale care ar putea să vă atragă. De menţionat că localul era
unul
dintre
favoritele
lui
Octavian Goga, I.L.Caragiale, Iancu Brezeanu şi alţii. Pentru detalii, accesaţi http://www.carucubere.ro/ sau trageţi o fugă pe strada mai sus menţionată, la numărul 5.
Foarte aproape, pe locul trei, se află Cantina Facultăţii de Drept, o oprire cotidiană pentru studenţii flămânzi de la Medicină şi nu numai. Aflată foarte aproape de clădirea principală a facultăţii noastre, este primul loc la care te gândeşti. spaţiu
Într-un
curat,
bine
luminat si destul de decent putem
mobilat, găsi
de
mâncare gustoasă la preţuri acceptabile. Opţiunile sunt mult mai variate la prânz decât
Pe locul doi se află Cantina de la
la cină, unde în general găseşti doar friptură
Izvor – se găsește în cele mai bune
la grătar şi cartofi prăjiţi, poate şi o supă
condiţii, abia renovată. Se află chiar vis a
caldă. Problema principală este la prânz, când
vis de staţia de metrou Izvor la parterul
trebuie să stăm la o coadă interminabilă, deşi
căminului de fete mediciniste. Intri întâi
sunt două persoane care servesc şi alte două
într-o anticameră unde comanzi ce vrei să
care încasează banii. Angajaţii par să respecte
mănânci, te duci apoi în interiorul cantinei
regulile elementare de igienă, iar tacâmurile
şi te aşezi la masă. În ceva timp va veni
sunt curate. Cu toate acestea, vizitele la
singura chelneriţă de acolo şi îţi va lua
toaletă nu sunt recomandate. Totuşi, nota
hârtia care ai primit-o anterior. Totuşi,
generală este una favorabilă şi în consecinţă îi
când e aglomerat stai destul de mult până
aduce acest bine-meritat loc în topul nostru.
faci comanda în anticameră după care
Pe locul 4 găsim un loc mai aparte, şi
aştepţi la fel de mult până vine chelneriţa,
anume Restaurantul-Terasă de la 14. Se
singură la aproximativ 15 mese. Mâncarea
află în incinta Spitalului Universitar la etajul
este bună, meniul variat şi poţi destul de
14. Nu ştiu dacă se poate considera această
uşor să mănânci o masă completă pentru
terasă o cantină însă cert e că poţi mânca bine
dar cu o sumă mult mai mare decât la
încăperii. Deşi
celelalte cantine. E adevărat, aici condiţiile
pereţii
sunt
cărămidă
mult
mai
bune.
Servirea
e
din şi
asemănătoare cu cea de la cantina de la
piatră creează o atmosferă aparte, sala arată
Drept. Pros: terasa, prăjiturile foarte bune,
ca şi cum nu a mai fost renovată de ani buni
condiţiile în general. Cons: Preţurile puţin
de zile. Aparatele de aer condiţionat nu
cam mari faţă de celelalte cantine. Merită
funcţionează. Pe cât posibil, a se evita
încercat măcar o dată.
folosirea toaletei.
Mai la sfârşit, la o distanţă de o
Mai în centrul oraşului ne mai putem infiltra şi la Cantina de la ASE, aproape de
staţie de metrou, putem vizita Cantina de
Piaţa Romană. Cantina este o cameră mică în
la Leu. Studenţii îi mai spun şi “Groapa”.
subsolul clădirii principale, ferită de toată
Mirosul
de
agitaţia de deasupra. Înăuntru sunt numai
mâncare este
zece mese, unde, dacă eşti norocos, poţi găsi
pretutindeni.
loc liber să mănânci. În afară de asta, cantina
În
zilele
are o atmosferă familiară cu lumini aurii şi
aglomerate,
pereţi portocalii. Mâncarea arată bine şi este
aproximativ
bună, dar preţurile nu sunt mici şi preparatele
100 de oameni pot lua masa aici. De
nu sunt foarte variate. Totul pare curat, însă
obicei, poţi găsi cinci sau şase feluri de
angajaţii nu poartă mănuşi când îţi servesc
mâncare caldă precum supă, ciorbă, piure,
mâncarea.
friptură de pui, mămăliguţă, tocăniţă şi friptură cu sos. Meniul variază, dar poţi găsi mai mereu ciorbă, supă, precum şi câteva feluri principale. Ca desert, poţi alege dintre două sau trei feluri de prăjituri sau poţi opta pentru biscuiţi, cornuri cu ciocolată, napolitane etc. O supă, felul doi şi un suc te va costa aproximativ 15 lei. Uşa de la intrare însă, este mereu deschisă, aceasta fiind singura sursă de ventilaţie a
In final, pentru mai multe informaţii despre cantine puteţi căuta pe Google sau intraţi pe câteva forumuri să mai citiţi din experienţele altora. Cam atât pentru acum, sper ca vă va ajuta acest mic top gastronomic şi vă urez: Poftă bună! ANCA ARBUNE, anul 1
Viaţa de Student Înverzeşte Regia !? mini
CALENDAR
• 20 – 26 aprilie Vacanța de Paşti
Primăvara aceasta vine cu veşti bune pentru parcurile de pe malurile Dâmboviței. Cel puțin aşa ne anunță reprezentanții primăriei, care au hotărât să investească în reamenajarea spațiilor verzi şi plantarea de copăcei în Regie.
Când
• 11 - 17 mai
Zilele Educației Medicale în UMF Carol Davila -
Conferințe de orientare postuniversitară, Târg proiecte de cercetare, ş.a.
• 18 – 22 mai se
va
întâmpla
minunea…rămâne de văzut. Însă, aşteptând acea zi în care o să mai răsară şi altceva în jurul căminelor în loc de praf şi sticle de plastic să nu uităm cât de important a fost şi rolul nostru până acum : în definitiv peturile, ambalajele de la ciocolată şi tot cea dat Domnul mai bun în alimentară, hârtii multe şi, de ce nu, celebrele frigidere aruncate de la ferestrele studențeşti n-ar fi nici ele acolo fără ajutorul nostru anti-ecologic cel de toate zilele.
Campania de Donare de Sânge
Vă invit : înverzim şi noi de – acum încolo ? L.B. www.greenrevolution.ro
Viaţa de Student
Poveste de anul 6. Să vă fie cu folos!
D
e ce şeful de promoţie începe mereu povestea
anilor de facultate cu primele impresii şi cu acele dulcegării din prima zi? De ce nu ar spune direct ceea ce s-a întâmplat atunci, de fapt: „Nu aveam nici cea mai mică idee despre ce a urmat, pe bune!” Cel puţin pentru cei mai mulţi aşa a fost. Am trecut prin multe şi am ajuns studenţi în anul 6, la Facultatea de Medicină. Tot timpul i-am întrebat pe cei mai mari cu un an despre cum a fost examenul X sau cum se cade să abordăm diverşi profesori, dar rareori ne-am întrebat cum ar fi mai bine să facem sau ce ne-am dori să schimbăm. Ştiam cu ceva timp înainte cum arată un student în ultimul an şi care este „schema”: „Frate, nu te stresa cu alte prostii, învaţă pentru Rezidenţiat!”. Pe scurt, studentul în ultimul an este un tip sau o tipă care nu a luat nicio hotarâre definitivă în 6 ani; care învaţă pentru Rezidenţiat din cărţi concepute pentru medici, şi nu pentru studenţi; şi care îşi mobilizează toate energiile să intre într-un sistem pe care consideră că oricum nu mai are timp să-l schimbe.
Dacă mă întrebam anul trecut despre ce voi face anul acesta, m-aş fi gândit să las evenimentele să curgă. La un moment dat suntem relativ convinşi că, dacă vrem o carieră în Medicină, deviza de bază este: „Învăţaţi, învăţaţi, învăţaţi!” Primul învăţaţi se referă la cei 6 ani, al doilea se referă la pregătirea pentru examenul de Rezi, iar ultimul, la anii de Rezi propriu-zişi. Pentru marea majoritate, cam la asta se rezumă totul.
Nu mai ştiu precis ce m-a motivat, dar vara trecută mi-am pus la bătaie toate economiile şi am plecat haihui în străinătate.
Nu m-am oprit din vizitat până nu am cheltuit tot, inclusiv ce împrumutasem, şi m-am întors la Bucureşti la o săptămână după începerea celui de-al şaselea an universitar al vieţii mele. De atunci, nu am făcut decât să caut cu entuziasm înzecit modalităţi de a învăţa altfel, de a cere opinii şi de a ieşi din „schema” de mai sus. Am observat că un Profesor de la o universitate de prestigiu răspunde la un e-mail la fel de repede ca şi cea mai bună prietenă, am început să descopăr că cercetarea poate fi mult mai interesantă decât un laborator de chimie şi că niciodată nu e prea târziu să participi la congrese şi întruniri. Am colegi excepţionali care şi-au dat seama de toate aceste lucruri mai devreme, dar mai bine mai târziu decât niciodată.
Din perspectiva mea actuală, cea mai interesantă parte a facultăţii se află în afara orelor de curs. Am un deosebit respect pentru colegii mei care merg la stagii şi fac gărzi acolo unde îi interesează cu adevărat, ca şi pentru colegii care se dedică cercetării. Îi apreciez pe cei care se zbat să organizeze congrese şi pe cei care participă cu interes în cadrul lor; dacă aţi fost vreodată, aţi observat că atunci când lucrările sunt bune, nivelul de entuziasm e de 10 ori mai mare decât la un congres pentru medici.
S
unt anul 6, dar nu mǎ mai visez sus în lista cu rezultatele examenului de Rezidenţiat, pentru că nu ar mai fi relevant pentru planurile mele. Dacă planurile de viitor ale multora nu ar depinde atât de mult de el, ar fi doar un eveniment prin care trebuie să trecem cu toţii şi am avea timp să vedem şi alte lucruri care merită făcute. Şi, în mod idealistic spus, poate am putea lua în considerare să modificăm şi „schema”...
Anca Rapcencu, anul 6
Educaţie şi Stiinţă Medicală
Tinereţe, studenţie, nebunie… Perioadặ a vieţii în care pui carnetul de student în buzunar, adidasii, hanoracul, ghiozdanul în spate şi pleci. Unde? Oriunde. Când? Oricând. Cu cine? Asta sặ fie problema. De ce? De ce nu! Acelaşi impediment de fiecare datặ: lipseşti puţin de la facultate, deci absenţặ la lp, la te miri ce lucrare, proiect, nu mai spun examen. Bặtaie de cap, recuperặri, motivặri, cursuri de la colegi. Iatặ de ce mintea agerặ şi zglobie a studentului medicinist a îmbinat si utilul şi plặcutul, le-a îmbrặcat frumos, a cerut voie şi bani pentru o cauzặ ştiintificặ, le-a numit pompos “Congres Studenţesc” şi i-a dat drumul în lume. Devenit ulterior “conferinţặ”, îmbogặţit cu variaţiuni pe aceeasi temặ (cursuri precongres, workshopuri, prezentặri), îndrặzneaţa manifestare a devenit fenomen universitar naţional. Avantajele participặrii la evenimente de acest gen te asalteazặ din toate pặrtile. Poti participa la organizarea lor, poti intra
în joc punand pe masặ o lucrare bine documentatặ aparţinând unuia dintre cele 3 domenii ale conferinţei (fundamentalpreclinic, medical şi chirurgical) sau poţi asista la prezentặrile lucrặrilor înscrise, fặcând urechile pâlnie şi ochii mari nu numai pentru ce se spune ci şi pentru cum se realizeazặ o prezentare bunặ, o lucrare stiinţificặ, o abordare a unei teme medicale. Pauzele sunt întotdeauna porţia de socializare cu colegii medicinisti din alte centre universitare din ţarặ sau worldwide. Dar cum toate lucrurile bune în viaţa asta costặ, fiecare congres are “dặrile” lui de onorat: taxele de participare, de cazare, drumul, felicitặrile, masa si dansul; rezonabile, nici prea mari, nici prea mici, dupặ buget !
C Co on ng grre esse e ssttu ud de en nţţe eşşttii îîn n R Ro om mâ ân niia a Consumatorii de congrese, participanţii, cunoscặtorii susţin aceste activitặţi, fiind foarte conştienţi de avantajele lor.
Pe teritoriul ţặrii noastre avide de ştiinţặ şi cunoastere putem poposi cu toatặ încrederea la Cluj-Napoca la Congresul Naţional “MEDICALIS” între 14-17 mai.(Detalii pe www.medicalis.ro/2009) sau în inima Moldovei, la Iaşi, între 9-12 aprilie , unde între o vizitặ la Mitropolie si una la Palatul Culturii , are loc Congresul pentru Studenţi si Tineri Medici “Congressis” (detalii pe www.congressis.ro, cu deadline-ul pentru înscrieri- 20 aprilie). Pe la mijlocul lunii aprilie, Ardealul îşi deschide porţile pentru a primi tinerii medicinişti la Târgu Mureş între 2-5 aprilie 2009, la Congresul Naţional “Mariensis”. (detalii pe www.lstgm.ro/mariensis). Deadline-ul pentru înscrierea la una dintre cele 5 secţiuni (fundamentalặ, chirurgicalặ, medicalặ, farmacie şi stomatologie) este 19 martie.
C Co on ng grre esse e E Eu urro op pa a
M Me ed diic ca alle e
îîn n
Dacặ poţi şi esti interesat –şi ar fi ideal sặ fie asa- lista opţiunilor se completeazặ cu câteva superlocaţii europene. Vecinii bulgari ne aşteaptặ la Sofia la International Congress of Medical Sciences for Students and Young Doctors între 7-10
mai (www.icmsbg.org). Varşovia pregặteşte între 23-26 aprilie The 4th Baltic Sea Region Conference In
Medical Sciences. (www.bsrc.pl). Clubul studenţesc de cercetare ştiinţifică al Universităţii din Istambul, organizează în perioada 9-11 mai Al 22-lea Congres International Medical Sciences Student Congress (IMSSC). Pentru începutul verii se anunţặ mare eveniment mare! între 2 şi 5 iunie ora exactặ se dặ în Olanda la International Student Congress of Medical Sciences (ISCOMS) gazduit de Centru Medical Universitar din Groninger. Toate informaţiile referitoare la condiţiile de cazare, program şi taxe de participare sunt doar la un click distanţặ pe www.iscoms.com Cele mai recente proiectele de cercetare în domeniul (bio) medical vor prinde viaţặ în faţa auditoriului într-o dinamicặ şi profesionalặ desfặşurare de prezentặri şi workshopuri. Înglobând sute de partcipanţi din peste 50 de ţặri, evenimentul vizeazặ şi extinderea şi relaţionarea grupurilor de cercetare studenţesti. Invitaţii speciali de anul acesta: laureaţii premiului Nobel, Prof. Dr. Fried Murad si Prof. Dr. Robin Warren. Pentru o scurtặ vacanţặ medicalặ în jurul sặrbặtorilor pascale sau la începuturile unei veri bucureştene mai mult decât cặlduroase vizitaţi site-urile, descoperiţi energia sặlilor de conferinţa, alimentaţi-vặ interesul şi puneţi-vặ în miscare. Meritặ! Corina Soare, anul 3
Muzicǎ şi ştiinţǎ Congresul Internaţional „Mozart & Science” La început de Brumar, capitala Austriei a fost gazda Congresului „ Mozart & Science 2008” – un forum mondial dedicat cercetặrii efectelor muzicii asupra omului în ipostaza biopsiho-socialǎ. Printre studiile terapeutice privind ameliorarea suferinţelor bolnavilor le-aş puncta pe cele ce vizeazặ neurologia, cardiologia, psihiatria, pshihoncologia, terapia intensiva, obstretica şi nu în ultimul rând terapia sindroamelor dureroase. La acest congres am participat cu lucrarea „Coreaţii între atmosfera afectivǎ a muzicii si tipurile de emoţii produse de aceasta”, pregatitặ alặturi de prof. Dr. I.B. Iamandescu, şeful catedrei de „Psihologie medicalặ şi ştiinţele comportamentului uman”. Latura generalǎ a legǎturilor dintre muzicǎ şi ştiinţǎ demonstratǎ în multe dintre lucrǎrile prezentate- în maniera originalặ si impresionantặ a colegilor noştri de peste hotare -vizeazặ „Studiul mecanismelor biologice, pishofiziologice şi neuroimagistice prin care muzica actioneazǎ asupra fiinţei umane”. Pentru a vă face o părere despre tema luatặ în discuţie , vǎ explic puţin ce a vrut să demonstreze lucrarea noastrǎ: Am pornit de la ideea cǎ muzica simfonicǎ şi muzica de camerǎ induc o mare variabilitate de emoţii activând scoarţa
cerebralǎ. Ca metodǎ am ales 3 seturi de 4 piese muzicale: vesele,triste si meditative pe care le-am dat subiecţilor pentru a fi ascultate impreunặ cu un chestionar cuprinzând o listặ de „emoţii”(bucurie, tristeţe, melancolie,etc.) pe care acestia trebuiau să le coreleze cu propriile stări. Interpretând datele obţinute am constatat cặ din numǎrul total de emoţii generate de fiecare set de piese au dominat cele produse de piesele meditative, care în mod surprinzǎtor au întrecut şi numǎrul pieselor vesele. Plăcerea creeatǎ de ascultarea melodiilor a fost maximǎ tot în timpul muzicii meditative. Aceasta nu constituie însặ decât începutul planului de cucerire al misterioaselor efecte ale muzicii, uimitor domeniu însặ foarte puţin explorat, deşi muzica, sub toate formele ei face parte din ordinea zilnică. Aşadar, dragi colegi, dacặ sunteţi interesaţi sau fascinaţi de acest domeniu, nu priviţi medicina „drept în faţặ”, obiectiv, ci gânditi-vǎ şi la psihicul bolnavului, la cum aţi putea crea acea stare de bine general, anatomo-funcţional şi mental. Vǎ aşteptǎm sǎ descoperim împreunǎ minunata lume creatǎ de muzicǎ. Alexandru Chiţu, anul 3
Inima lui Titan “Inima, cu bătăile ei, aplaudă existenţa”. (L. Blaga)
După patru decenii de la primul transplant de cord, ne aflăm acum în faţa primului prototip de inimă artificială implantabilă la om pe termen lung, realizat în urma colaborării în secret între profesorul Alain Carpentier (specialist în cardiologie şi şef al departamenului de cercetare în proteze cardiace, la spitalul Georges Pompidou, din Paris) şi ingineri de la concernul franco-german E.A.D.S. (European Aeronautic Defence and Space Company). Cincisprezece ani de cercetare şi 55 milioane de euro investiţi au avut ca rezultat o combinaţie revoluţionară de ţesut animal, titanium şi tehnologie balistică, încorporate întrun dispozitiv de mărime naturală, special tratat farmacologic astfel încât să se evite formarea de cheaguri şi respingerea transplantului de către sistemul imunitar al pacientului primitor - obstacole majore cu care s-au confruntat cercetătorii în demersul lor. Profesorul Carpentier spune că dispozitivul simulează atât de bine inima încât, “dacă ai arăta electrocardiograma unui cardiolog, ar spune ca e un cord uman”. Problema cheagurilor a fost rezolvată prin replicarea exactă a hemodinamicii la nivelul inimii şi prin folosirea unor bioproteze - valve din cartilaj steril de porc. Se continuă, astfel, ideea brevetată de profesorul român Ioan Pop de Popa, după un sfert de veac de la implantul realizat la Bucureşti, în premieră internaţională, de valvă de porc mistreţ la om. În aceste condiţii, inima artificială este capabilă să înlocuiască pe deplin funcţia de pompă a unei inimi umane, realizând inclusiv ajustarea propriilor parametri, în funcţie de activitatea depusă de beneficiar, cu ajutorul tehnologiilor de ultimă oră din domeniul rachetelor dirijate. Senzorii electronici, creaţi în urma colaborării cu grupul aerospaţial european, permit răspunsul imediat la schimbarea presiunii şi fluxului sangvin şi realizează reglarea ritmului cardiac în mod corespunzător. Dispozitivul, cântărind aproape 1 kg împreună cu partea externă - bateria cu autonomie de 5 ore, a fost deja implantat cu succes la viţei, urmând a fi testat şi pe 20 de voluntari întro serie de cercetări clinice, în urma cărora se va decide sau nu producerea pe scară largă. Profesorul Carpentier se arată optimist în acest sens şi consideră că prototipul este răspunsul potrivit la dezechilibrul substanţial dintre cererea foarte mare de transplanturi de cord şi lipsa stringentă de donatori, estimând că inima artificială va fi disponibilă pacienţilor din 2013. Astfel, s-ar reduce semnificativ cifra de 17 milioane de oameni care mor anual, pe glob, în urma patologiilor cardiace, conform ultimelor statistici. Alexandru Călin, anul 2 Directorul programului, Patrick Coulombier ţine în mână prototipul
- Bună ziua! - Bună ziua, domnule poliţist! - Dumneata, tinere domn, pe gheaţa asta conduci cu 70 km pe oră? Vrei să ajungi la spital? - Da! - Bravo, frumos răspuns! Eşti şmecher? - Nu! Sunt doctor!
Alexandru Călin, anul 2
EPIGRAME MEDICALE DERMATOLOGUL
E un doctor ca oricare: Eşti bolnav, te face bine… Dar nu uită la plecare Să-ţi ia pielea de pe tine. NEUROLOGUL Pacienţi cu fel de fel De probleme neuro, Vin cu sutele la el... De dolari sau euro. GINECOLOGUL
E un doctor cunoscut În demersurile sale Drept un mare Institut De Sondaje...Digitale. LA STOMATOLOG Puneţi bine-n aplicare Ce v-au învăţat părinţii: Portofelul din dotare Să vi-l apăraţi cu dinţii. CONSULT MEDICAL Doctorul se uită grav, Dar în sinea-i bucuros: Pacientu-i rău bolnav, Portofelu-i..."sănătos".
Vedere în sala de lectură Eli Matei, anul 2
Iar s-a strâns tocilărimea Ingânând în minţi încete Şi cu ochii pe perete Ca să nu-i apese vina; Şi tot vin şi vin mereu, Se împinge-n dânşii frica De a nu face nimica, Vin a-şi face capul greu. Si-aş tot sta să-i tot privesc, Că mi-i drag de dânşii tare Cum păşesc parcă pe moale Şi în scaun se trântesc. Şi având atâta har Mitocondria-mi zâmbeşte, Amintindu-mi de un gând, C-o să ştiu cât mă priveşte: Am auscultat copacii Îmbrăţişându-i ferm Şi îmi părea c-aud bătând O inimă de lemn.