Oceanica Aprilie 2013

J

U

R

N

A

L

D

E

B

O

R

D

Oceanica

®

Societatea de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin

Revistă lunară.

Un carst dobrogean mai puțin cunoscut. În luna Martie, o echipă SEOPMM Oceanic-Club a efectuat o misiune de evaluare a unui carst mai puțin cunoscut al Dobrogei…

Pag. 2

6 pagini / 10 Lei

Încheiem noi protocoale la inițiativa autorităților

Proiect finanțat prin programul Tineret în Acțiune

Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Administrația Bazinală de Apă “Dobrogea Litoral și Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării sunt trei instituții care ne-au invitat ...

“Fii prieten cu natura!” este un proiect de educație ecologică și multiculturalitate într-un cadru european ce va fi implementat de SEOPMM Oceanic Club la Grupul Școlar Cobadin, cu finanțare europeană …

Pag. 2

Pag. 2

Numărul 7 - Aprilie 2013

Cronicar de expediție : Fuga în sud (5)...

Continuăm prezentarea în serial a jurnalelor de călătorie ale dr. Corneliu Pârvu...

Pag. 3 - 4

Ce este eutrofizarea?

S-a tot menționat atât în articole de presă cât și în rapoarte oficiale cu referire la starea lacurilor sau a Mării Negre, cu o conotație negativă, termenul EUTROFIZARE …

Pag. 5

Laborator mobil pentru cercetarea și protecția biodiversității Este cunoscut faptul că pentru a putea asigura măsuri de protecție pentru biodiversitate…

Pag. 6

Publicație editată de S.E.O.P.M.M. Oceanic - Club

Programul “Explorator”

precum și material biologic de studiu destinat studenților Facultății de Științe ale Naturii și Științe Agricole a Universității “Ovidius” Constanța.

În 1995, la doar 3 ani de la înființarea organizației noastre, am pornit în prima aventură Oceanic Club în afara frontierelor naționale, care avea să se transforme în scurtă vreme într-un program de lungă durată, operațional și astăzi : EXPLORATOR Din

Inițial acest program avea ca obiectiv realizarea unui studiu asupra calității mediului marin din întregul bazin mediteranean pe baza studiilor asupra populațiilor speciilor animale și vegetale fixate de substrat până la o adâncime de maximum 20 de metri. În paralel echipele care se deplasau în misiuni expediționare științifice aveau sarcina de a semnala prezența eventualelor specii invazive cu potențial risc de intrare în bazinul Mării Negre. Încă din al doilea an al acestui program la solicitarea mai multor studenți am început să organizăm expediții educative pentru aceștia și pentru elevii din liceele constănțene alături de specialiști în domeniile oceanografiei, biologiei, arheologiei, geologiei și astronomiei. Așa a luat naștere, în anul 1996, un proiect devenit de tradiție: Explorator Junior.

Până în anul 2003 programul EXPLORATOR a adus date și informații noi și valoroase exclusiv din ecosistemele marine mediteraneene,

Explorator 1995 Prima expediție Oceanic-Club în afara frontierelor României

anul 2004 în urma încheierii unui parteneriat cu Muzeul Național de Istorie Naturală “Grigore Antipa” obiectivele programului EXPLORATOR s-au extins și către zona terestră. Astfel a fost început și se află în continuare în derulare proiectul “Contribuții științifice românești la cunoașterea faunei mediteraneene”. Principalul obiectiv al acestui proiect îl reprezintă studiul asupra dinamicii spațiale și populaționale ale unor grupe de specii terestre cu ciclu de viață scurt (câțiva ani) pe fondul schimbărilor climatice. Este cunoscut faptul că regiunea mediteraneană reprezintă un sector de intersecție a 3 mari regiuni biogeografice, fiecare cu speciile sale caracteristice, și în egală măsură un “creuzet” unde iau naștere procese și fenomene cu desfășurare iradiantă către toate cele 4 puncte cardinale. În funcție de preferințele lor ecologice speciile își schimbă arealul lor de distribuție, migrând pe latitudine și pe altitudine. Unele se retrag, altele se extind,

Dezvoltarea cercetării științifice și protecția patrimoniului natural și cultural

regiunea mediteraneană fiind unul din punctele în care aceste “mișcări de trupe” se decelează în cele mai incipiente faze ale lor.

Dintre toate speciile animale, cele cu ciclul de viață scurt de maxim doi, trei ani reacționează cel mai rapid la schimbări ale normelor climatice obișnuite. Și tocmai din această cauză sunt un izvor prețios de informații. În paralel proiectul Explorator Junior a condus pe meleaguri străine și a oferit șansa unei instruiri de top în domeniile biologiei, arheologiei, geografiei, geologiei și tehnicilor de organizare a unei misiuni expediționare științifice pentru 126 de participanți (elevi și studenți) la cele 23 de expediții educative.

Astăzi misiunile științifice dar și cele educative continuă. Pasiunea cu care toți membri echipei programului EXPLORATOR proiectează și pun în aplicare planuri de cercetare este mereu în creștere, entuziasmul fiind nota dominantă cu care descoperim rând pe rând noi și noi mistere ale naturii. Bugetul acestui program este asigurat în procent de peste 80% din resurse proprii și din contribuțiile financiare ale membrilor echipei, restul fiind asigurat de sponsori (companii private).

Specii noi pentru știință, speci noi pentru teritoriile investigate, roluri ale acestora în echilibrul natural și multe alte informații sunt rodul muncii noastre, care în curând va fi prezentat și publicului sub forma unei serii de cărți a căror publicare va începe anul acesta.

Răzvan POPESCU-MIRCENI 1

E

AVEM

C

H

I

P

A

O

C

C Ă U TA R E

Studenții francezi ne caută, la fel și profesorii. După ce anul trecut doctoranda Anne Claire LE CORRE de la prestigioasa școală franceză de medicină veterinară L'école Nationale Vétérinaire d'Alfort a efectuat un stagiu de practică în cadrul programului nostru “Delfinii! în criză! Dolphins in distress!” am primit din nou solicitarea de a primi alături de noi, și în anul 2013, studenți și masteranzi francezi.

Pentru noi este o dovadă a aprecierii de care ne bucurăm în rândul unor specialiști de top din Europa. Putem spune că suntem mai mult decât încântați pentru că am reușit să convingem entități din vestul continentului că în România se întâmplă lucruri bune, că există și aici capacități și un nivel ridicat de profesionalism.

La 1 Iulie 2013 vom primi deci, pentru efectuarea unui stagiu cu durata de 30 de zile, studenți ai L'école Nationale Vétérinaire d'Alfort. Pe lângă intervențiile la animale sălbatice aflate în dificultate, studenții se vor forma pentru prelevarea conservarea și procesarea primară a probelor destinate unor analize genetice pe delfini din Marea Neagră. Vor participa la acțiunile echipelor noastre pe mare, atât cele destinate studiului etologic asupra grupurilor de delfini prezente în apele teritoriale românești cât și pentru identificarea recuperarea și distrugerea plaselor pescărești pierdute/abandonate.

Implicarea unor instituții precum această școală universitară franceză aduce cu sine dobândirea unor noi capacități și pentru echipa noastră care are acces în acest fel la cunoașterea unor concepte noi privind investigarea și abordarea patologiei cetaceelor.

Răzvan POPESCU-MIRCENI

www.terramagazin.ro 2

E

A

N

I

C

-

C

L

U

B

Un carst dobrogean mai puțin cunoscut. În luna Martie, o echipă SEOPMM Oceanic-Club a efectuat o misiune de evaluare a unui carst mai puțin cunoscut al Dobrogei. Este vorba despre peșterile din dealul Luna, județul Tulcea Localizate în calcarele cretacice ale sinclinalului Babadag, având căderi ale stratelor de 10-120 NNE. Peșterile au lungimi variate 30-350 m, dispuse într-un singur etaj și orientate în general NV-SE, în concordanță cu panta topografică locală.

Tavanul tuturor cavităților are grosimi varibile 1,5-2,5 m, cu un conținut ridicat de silice, în timp ce pereții sunt săpați în calcare mai argiloase.

Controlul structural (4 direcții de fisurare) se exercită doar asupra pereților nu și asupra direcțiilor galeriilor. Peșterile se află pe versantul nord-estic al dealului Luna care are mai curând caracterul unui platou înclinat ușor spre Lacul Golovița. Stratele sunt paralele cu suprafața terenului având înclinarea de 210 NNE. Pe acest platou poate fi delimitat un perimetru de circa 300x400 m care este practic ciuruit de doline de dimensiuni mici, nedepășind 3-4 m, dar al căror număr este deosebit de mare, ajungând la o densitate de până la 100-130 pe hectar, cu dimensiuni variabile. Aspectul de cratere au determinat numele dealului cu ”relief” selenar.

Acesta trădează prezența sistemului carstic existent aici, sugerând prin prăbușirile frecvente, prezența golurilor.

Î

N

A

C

Ț

I

U

N

E

Încheiem noi protocoale la inițiativa autorităților.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Administrația Bazinală de Apă “Dobrogea Litoral și Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării sunt trei instituții care ne-au invitat în cursul lunii Martie să încheiem noi protocoale de colaborare.

Pe parcursul lunii Martie 2013 trei instituții importante, vitale pentru comunitate, ne-au invitat să încheiem protocoale de colaborare.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență Dobrogea, prin dl. col. Costache, a propus reluarea colaborării pentru soluționarea cazurilor de animale sălbatice aflate în dificultate, deoarece se înregistrează numeroase apeluri în fiecare an, pentru care nu există structuri specializate de intervenție. Singura organizație care a dezvoltat o astfel de structură fiind organizația noastră.

Administrația Bazinală a Apelor “Dobrogea Litoral” ne-a invitat să reluăm colaborarea în cea ce privește cetaceele eșuate moarte pe litoralul românesc. Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării ne-a adresat invitația de a dezvolta un parteneriat pentru asigurarea unui bun statut de cunoaștere și conservare a acestui perimetru protejat de importanță internațională . În prezent analizăm capacitățile noastre de a răspunde acestor solicitări și în cel mai scurt timp vom răspunde invitațiillor primite.

Răzvan ZAHARIA

Proiect finanțat prin programul “Tineret în Acțiune” “Fii prieten cu natura!” este un proiect de educație ecologică și multiculturalitate într-un cadru european ce va fi implementat de SEOPMM Oceanic Club la Grupul Școlar Cobadin, cu finanțare europeană prin programul “Tineret în acțiune” (Youth in Action 2007-2013) .

Dezvoltările acestora ocupă împreună sub 10% din suprafața platoului. Sistemul de peșteri este dispus într-un singur etaj. În câteva puncte este sugerată vag prezența unui al doilea etaj dar elementele sunt insuficiente pentru a generaliza ideea. Spațiile interioare au un aspect specific tabular, înălțimea sălilor și galeriilor fiind mult mai mică decât lungimea și lățimea. Un alt element deosebit, caracteristic acestui sistem, îl constitue tavanul. El este reprezentat printr-o singură față de strat, aceeași pentru întreg sistemul. Peșterile sunt relativ dificile și necesită echipament de protecție adecvat mersului târâș și sistem de iluminat electric. Echipa noastră a descoperit într-una dintre aceste peșteri un cadavru de vulpe, moartă recent, cel mai probabil pe fondul unei boli infecțioase. În aceste peșteri nu am identificat exemplare de lilieci. Nu am identificat exemplare de lilieci în aceste peșteri.

Proiectul “Fii prieten cu natura!” constă în informarea tinerei generații din mediul rural cu privire la importanța colectării selective a deșeurilor, modalitățile de valorificare a acestora (direct în gospodărie sau prin valorificare financiară), promovarea activităților de voluntariat și a beneficiilor pe care această activitate le poate avea asupra comunității și a mediului înconjurător.

Grupul Școlar Cobadin a fost selectat dintre mai multe variante posibile, pe fondul existenței unui mozaic etnic, cultural, care corespunde principiului pe care se bazează inițiatorii programului și anume: Unitate în diversitate !

Raluca GRIGORE

Cătălin STANCIU

Dezvoltarea cercetării științifice și protecția patrimoniului natural și cultural

C

R

O

N

Fuga în sud (5)

I

C

A

R

D

E

E

X

P

E

marină măruntă, cât şi cu stele de mare, ponte de melci marini (Murecidae), lamelibranhiate din genul Solen (de forma şi mărimea unei plăsele de

Continuăm prezentarea în serial a jurnalelor de călătorie ale dr. Corneliu Pârvu din perioada 2005 2012 cuprinse în cartea “Libertatea lui Gecko” ce va fi publicată în colecția organizației noastre. Astăzi episodul cu numărul 5. … (continuare din numărul 6)

Efes-ul și Foca Nouă 23 – 24 iulie. Reconfortaţi după baia de urbanism, plecăm de dimineaţă către Izmir, ţinând ţărmul golfului Kuşadasî, până la cetatea antică Efes. Coloanele înalte şi albe, amfiteatrul din apropiere, drumul de acces, pe care parcă ieri au trecut carele de luptă şi de paradă şi acum mulţimea pestriţă, densă a turiştilor, ca un omagiu adus unui spectacol istoric de succes, induc o stare de veneraţie. La sfârşitul secolului 19 un muzeograf englez ( J. T. Wood), de la Muzeul British, a identificat locul şi l-a dezgropat. Piesele se află în Muzeul Selçuk, din apropiere de Efes. Ce se mai poate vedea azi din incredibila cetate cu 250.000 de locuitori pe vremea romanilor? O stradă largă, lungă de o jumătate de km, decorată cu portice, numită Calea Arcadiană, resturi ale Stadionului, Odeonului, Templul lui Hadrian, Fântâna lui Traian şi altele mai recente. ( Heraclit din Efes, la un secol după ce Thales din Milet spunea că nu există corpuri ci doar grupări trecătoare de corpuscule, unite prin energii coerente, făcea o afirmaţie şi mai greu de crezut: materia vie participă la viaţa fizică şi psihică a unui singur, mare, Tot. Am şi eu o dilemă: ce ar fi mai bine primit de Marele Tot, prin corpul meu încins?: berea Efes sau Tuborg, la terasa de peste drum? Heraclit, care vedea natura şi omul într-o necontenită mişcare, cum suntem şi noi, mereu pe drum prin soare şi care considera că focul este originea tuturor lucrurilor şi a sufletului omenesc, ar fi fost în mod sigur, un amator de Efes Pilsen! Când îi spun asta lui Kera, râde mânzeşte:

- Heraclit făcea distincţie între „gândirea personală” şi gândirea înţelepţilor, care ştiau ce e ăla logos şi cu ce se mănâncă. ( Adică, mai bine să-mi văd de goangele mele ! ( Călătorului îi stă bine cu drumul, ceea ce şi facem, trecând pe lângă localităţi al căror nume alternează între greacă şi turcă : Claros, Özdere, Gümüldür, Lebedos şi ajungem la plaja Doğanbey unde colecţiile noastre se îmbogăţesc atât cu faună

briceag), apoi navigăm prin voalurile aerului încins, spre Izmir, unde e o căldură de infern luminos, colorat. Facem o pauză mai mare, pentru că Van se duce să-şi viziteze un amic biolog iar noi rămânem să batem plăcintăriile, librăriile şi cafenelele. Patronul unei cafenele, un tip cu ochi albaştri, ochelari, păr ondulat, figură de profesor universitar, îmi spune, mângâindu-şi obrazul bine ras: - Eu şi tu, europeni, dar … Hagi ? Hagi altceva!

Dacă am stabilit asta împreună, îndrăznesc să-i cer o cafea turcească, ceea ce îl încurcă pe moment dar, pentru mine se duce peste drum şi-mi aduce una mică, fapt pe care îl apreciez cu o monedă aurie, europeană. ( Kiş vine încântat, cu o carte despre păsările Turciei pe care o caută de când a pus piciorul în Peninsulă, Van apare şi el cu un carton cu sarailii, oferite de familia pe care o găsise la masă, iar băieţii propun „să-i dăm blană” spre Foca Nouă, cum s-ar traduce numele localităţii Yenifoça, la un camping chiar pe plajă, unde să ne răcorim şi să ne relaxăm timp de 2 nopţi. ( La mare, plajă frumoasă, lume multă.

Sunt puţin îngrijorat că nu voi avea ce să colectez, însă am zărit la venire, o pantă cu tufişuri şi vegetaţie sălbăticită (ruderală), unde sper să găsesc insecte. Seara vine cu răcoarea brizei, cu amurgul fotogenic şi cu sporovăiala molcomă a turcilor, din care nu înţeleg nimic, doar remarc cuvinte şi expresii care aduc izbitor cu maghiara. Trebuie să fac un efort ca să nu-mi imaginez hoardele de nomazi cu caii de căpăstru. Cortul mă mai protejează cât de cât de ele. Mai bine decât cei care dorm pe saltea, lângă asaltul puternic şi foşnitor al valurilor. ( Dimineaţă calmă, ca toate dimineţile la cort, pe ţărmul mării. Colectez în spatele campingului diverse insecte şi nişte păianjeni de mari dimensiuni care fac tot felul de figuri de gimnastică pe firele groase, întinse între plante; desenele cu galben şi cu alb şi picioarele lor lungi,

Dezvoltarea cercetării științifice și protecția patrimoniului natural și cultural

D

I

Ț

I

E

le dau un aspect de saltimbanci pe sârmă. Până seara, lista colectărilor marine se îmbogăţeşte cu melci mari, stele, arici, scoici. Kiş găseşte într-un măslin un cuib de sturz . ( Turcii de pe plajă sunt ca noi, românii, familişti. Băieţii şi fetele se grupează separat, adulţii sunt dotaţi cu butelii, aparate de făcut ceai şi cafea, grătare pe care sfârâie cârnaţi şi fripturi de oaie, cu fum şi miros mult. Dudu joacă fotbal cu nişte băieţi, toată lumea face fotografii pentru că peisajul e generos. Seara, după cină, îl întreb pe Dudu, care a terminat cartea Fuga în sud, ce i-a plăcut mai mult din ea.

- Mi-a plăcut toată dar mai mult fraierii care nu ştiau ce anume se află în remorca circului. Uite citeşte unde am îndoit pagina. Citesc: o fi un lucru sau o fiinţă? O fi ceva mic, de buzunar, ceva foarte puternic şi rău, o fi femeie, o fi ceva care doare sau ceva care combate gândacul de Colorado? Când în acolo era Godot, vărul lui Yety, o maimuţă savantă şi vorbitoare. Dudu: - E mai tare ca Cireşarii deşi nici ăștia nu ies măcar din Polonia şi toată aventura se termină în pivniţa cu murături. M-a mai distrat că pe drum, băieţii au poftit la ciorba fierbinte de cartofi din oala pădurarului; parcă eram noi lângă oala lui Van. Am şi eu o revelaţie: Slavomir Mrozek e dramaturgul care a scris Emigranţii, piesă pe care am văzut-o la Bulandra. Grozavă, deşi nu are decât două personaje amărâte într-un amărât de subsol de bloc. E al doilea Eugen Ionescu, în teatrul absurdului. E tare. Mersi Dudu!

Çiorba nomadă ( 25 iulie În drumul spre nord, etapele vor fi mai scurte. Traseul pe ţărmul mării depăşeşte Aliağa , Yenişakran şi ne oprim să gătim ciorba de prânz pe malul golfului Çandarli. Se produce şi aici obişnuita dihotomie: unii gătesc, alţii colectează. Ambele activităţi sunt esenţiale. E, ca de obicei, foarte, cald. Vechea mea pălărie de turist montan îmi e de mare folos la colectările de cochilii marine şi oase de sepie (sepioane) care aici sunt în număr mare. Probabil au fost aruncate de pescari.

E o zonă mlăştinoasă, cu vegetaţie de sărătură şi canale adânci, a căror apă stă să treacă dincolo de carâmbii cizmelor mele de cauciuc. Nici eu, nici Kiş nu rezistăm căldurii care ne stoarce de vlagă şi ne întoarcem la „ciorbarlarii” de pe marginea drumului, protejaţi de umbra rară a măslinilor.

Tingirea cea mare scoate aburi şi maşinile care trec pe lângă noi ridică nisip fin şi praf. Mult praf, care intră în ciorbă, pentru a-i da consistenţă.

- Ce fel de ciorbă e asta? Îl întreb pe Van. - Domnule doctor este din genul Çiorba, specia nomada, subspecia drumensis.

- Dacă tot vom junge la un camping, de ce fierbem ciorba în praful drumului ?

- Pentru că în campingul de pe faleză, sunt mii de oameni. E Duminică şi abia pe înserate vom rămâne singuri în livada de măslini.

3

C

R

O

N

( Într-adevăr, imediat ce mulţimea se evaporă ca sub semnul unei baghete, ţărmul nu mai seamănă a camping. La lumina lămpii cu argon vin mulţi gândaci-sârmă (Elateridae) şi scarabei. ( Petrecem o noapte răcoroasă şi o dimineaţă plăcută, pe locul cu vedere frumoasă către insula Lesvos. După micul dejun încoronat cu bere şi cu un ness tare, caut o sfoară să-mi leg pantalonii deoarece cureaua înmuiată de transpiraţie s-a rupt; găsesc un curmei de plastic atât de macerat de sare, încât atunci când mi-o leg la brâu, realizez în ce măsură m-am obişnuit cu viaţa de vagabond. Echipa e rodată, totul e calm şi plăcut. România e încă foarte departe.

Bâldâbâk în Ayvalîk ( 26 iulie. Deşi se scrie cu i fără punct, se citeşte Aivalâc. Să fie „i” nepotul lui „î” ?. Î-ul turcesc este un sunet ancestral, o perlă fonetică de viţă veche. Î-ul slav, e moale , trădător. ( Ne îmbarcăm pe un vas de lemn nevopsit, doar băiţuit. Balustradele, puntea, vasele de pe lângă noi, au aceeaşi culoare a lemnului gălbui, plăcută ochiului şi se potrivesc cu albastrul mării şi al cerului. Navigăm pe un traseu meandrat, deoarece probabil fundul este aproape, spre o ţintă arbitrară - insula Alibey - ca să avem de unde ne întoarce. Vasul e plin de turişti turci, cu chef de distracţie. Iată desfășurarea programului: ocuparea locurilor, spionarea discretă a vecinilor, mai ales a vecinelor, multe şi frumoase, consumarea de răcoritoare, admirarea valurilor, participarea la numere de prestidigitaţie interactive prin care un ”artist” pune la încercare reflexele pasagerilor şi dacă ei sunt ageri, sunt premiați cu o baterie de vin, oprirea pentru înot, de câteva ori, în locuri cu apă mică şi limpede, în care se aruncă de-a valma, copii, bărbaţi şi femei, unele destul de în vârstă, dar energice. Participă 60 % dintre pasageri şi 90 % dintre ai noştri. „Striper ul Van”, îşi pune vechiul costum de neopren bleu, cârpit. Emaciat de regimul de ciorbă fără carne şi cu barba blondă, decolorată de sare, e privit pe sub gene de brunetele focoase, care nu trec nici ele neobservate. Următorul punct din program e Prânzul aşteptat cu premeditare, de ”oceanicii” veterani, care ştiu în ce constă : peşte prăjit, peşte prăjit, peşte prăjit, la discreţie.

Chelnerii se plimbă cu tăvi mari, pline cu peşte cald, mărunt dar foarte gustos, cu salată asortată.

Asemenea festin cere băutură, cafele şi distracţie, cum e concursul de dans din buric, pe puntea de sus. Melodia e menită să te scoale din morți, fetele în costum de baie, nu fac economie de ondulări şi zâmbete, spre încântarea bărboşilor şi bronzaţilor cercetători ghiauri. Ghiaúr, nume sonor ca şi maúr, nu e meritul nostru - tot ei l-au inventat. ( Seara ne prinde la K (citeşte Chiuciuc chiuiu), unde Bir Patron ne primeşte ca pe fiii rătăcitori, rezervându-ne locuri lângă cortul său, pentru a ne avea aproape şi a o putea sorbi din ochi pe Dana care bea bere, fumează şi îl pizduieşte cu zâmbetul pe buze iar el, luând-o drept compliment, îi oferă cafea turcească. Ne simțim ca acasă, atmosfera se destinde de tot, unii se scaldă în mare pentru a mai scutura din paraful

4

I

C

A

R

D

E

E

X

P

E

D

I

Ț

I

E

drumului, alţii, înconjuraţi de localnici, privesc pe laptop imaginile (deja retrospective) ale ”Expediţiei Taurus, 2005”.

în stare să depăşească ierburile răs-uscate în soarele verii. ( Totuşi, acest dâmb prins în cercul unui drum de ţară, care-l înconjoară la poale, pare că Dimineață trasă la indigo este chiar drumul din exteriorul zidurilor cetăţii antice. Zona dovedeşte că are potenţial agricol şi ( 27 iulie. Apă fără nici o încreţitură, un carismă. În stânga intrării este un colţ promoţional, vapor abia ghicit, în depărtare, relaxare la masa un „muzeu” în miniatură, cu o machetă albă, rotundă, de plastic, cu aceleaşi scaune cusute tridimensională a săpăturilor, cu cele 7 straturi cu sârmă. Îl rog pe patronul care e şi el matinal să- arheologice, despre care se pot afla mai multe din mi aducă două cafele, pentru că le face mici. pliantele şi ilustratele abundent prezentate spre Confirmându-mi că nu voi învăţa niciodată vânzare, la preţuri piperate. Cel mai spetaculos turceşte, îmi aduce una mică şi una mare. Merge şi lucru din „ţarcul” sitului, este marele şanţ al lui aşa. Azi nu vom colecta decât întâmplător, vom da Schliemann, început de el, în 1870. De fapt, prioritate duşurilor cu apă caldă, spălării lenjeriei primele săpături au fost începute în 1865, de un şi unor reparaţii, cum ar fi balamaua uşii glisante a arheolog englez, Frank Calvert, care l-a invitat „ harabalei”. ulterior pe Schliemann, un om cu bani, să dezvolte ( Nu știu când trece timpul, fiind o zi de şantierul; Schliemann n-a ezitat să lanseze ideea că relaş, instalată prin acord tacit. Suntem mulţumiți a găsit Troia. Chiar dacă a folosit metode brutale, că am ajuns cu bine şi cu destul de mult material în dacă n-a nimerit stratul, iar „comoara lui Priam” punctul aproape terminal şi ciupiți de melancolia era mai veche cu 1200 de ani decât Troia, prin focul prezentului care devine văzând cu ochii „trecut”. sacru al pasiunii, Schliemann rămâne unul dintre Seara, toată lumea are bagajele făcute, pentru că cei mai fascinanţi arheologi. Singura dovadă tipic mâine dimineaţă vom fi în vârful toboganului pe arheologică despre existenţa Troiei e un mic sigiliu care ne vom rostogoli din ce în ce mai accelerat, metalic cu numele unui scrib şi al soţiei. Limba în spre casă. care sunt gravate hieroglifele pe el, e luwiana, o variantă de hittită. În elina timpurie, numele Troia Ilionului era Wilios, care în hittită se scria Wiluşa.

Homer a trăit în secolul 8 în Izmir, unde se vorbea 28 iulie. Pe răcoare, după ce Kera hittita. Sub un şopron se află o porţiune din zidul aranjează „zeiss!”, bagajele în dubă, părăsim de cărămidă arsă acum 3000 de ani. Turiştii, din kamp-ul Şirin de la poalele muntelui Kaz Dağ, care fac parte şi eu, pun (em) mâna pe zid, înalt de 1800 m şi în curând şi golful Edremit, nerezistând tentaţiei de a atinge un trecut rămas îndreptându-ne cu toată viteza de care e în stare viu, prin milenii. Vizităm şantierul, păşind pe harabaua, spre podeţe de lemn pentru protejarea solului, bem ceai c o l i n a de mentă, dulce, tare şi fierbinte. La ieşire, vedem Hissarlîk, pe în parcare o maşină de teren mare, neagră, luxoasă, care s e cu număr de Bucureşti. Câte Românii sunt? Tot p re s u p u n e atât de multe câte Turcii.

Reluăm „drumul Nordului”, către casă, că a existat ( dar eu rămân cu gândul la Troia, pe care nu o pot T r o i a . uita, deşi, în comparaţie cu marmoreana cetate a Conform l e g e n d e i , Efesului, Troia nu e decât o excavaţie într-un dâmb ea a fost şi o bucată de zid de cărămidă. ( La Çanakkale cumpărăm suveniruri, înfiinţată de Dardan, fiul lui Zeus şi traversăm Dardanelele, oprim pentru colectări al Electrei, de unde numele de Dardania pe care l-a mai avut. Dardan a avut doi fii, pe Tros şi pe Ilos, entomologice la 33 km de Eceabat şi urmând de unde Troia sau Ilion. Admir ruinele unde s-au ţărmul strâmtorii, ajungem la Kavakköy unde petrecut, acum 3000 de ani, faptele cântate de lăsăm în dreapta Marmaraua, în stânga Marea Homer. Chiar dacă aheii au râvnit bogăţiile şi Egee şi cotind brusc la stânga spre Keşan, ne mai poziţia strategică a Ilionului, mai degrabă decât oprim la căderea serii, la Pehlivanköy. Campăm frumuseţea Elenei, Homer a ridicat Troiei un între un râu şi un drumeag de ţară, într-un peisaj monument literar, mai mare decât istoria. Domnul european, izbitor de asemănător cu crângurile din Melinte, profesorul de română din liceu, ne-a Dobrogea. Profit de ultimele raze de soare ca să învăţat incantaţiile metrului anic al lui Homer, „cosesc” cât pot de intens, pentru a avea material tradus de Munru. Am memorat atunci pentru şi din partea europeană a Turciei. Fiind mulţumit mulţi ani, pagini întregi din Iliada. Acum nu mai de aspectul înverzit, suculent, al biotopilor, ţin minte decât introducerea, dar povestea, recitită exclam : de mai multe ori, m-a fascinat multă vreme. - Există viaţă aici !

La căderea întunericului, Kera care Imaginea lui Hector, ucis de Ahile şi târât, agăţat ( doarme afară, e atacat de ţânţari mulţi şi însetaţi de car, timp de 12 zile! (greu i-a mai trecut mânia de sânge de ghiaur. În liniştea ce precede instalarea lui Hector!), în jurul cetăţii Illios, îmi revine cu intensitate în peisajul al cărui relief de bază nu somnului, îl aud plesnindu-se peste faţă şi bolborosind : putea să se schimbe complet. ( La intrarea în situl arheologic se află - Există viaţă aici! Viaţă de iad ! macheta din lemn, la scară 1/1, a „ Calului Corneliu PÂRVU Troian”, veche de 3 ... ani. Dincolo de poarta sitului nu e nici o ruină deasupra nivelului solului, nimic … continuare în numărul viitor

Dezvoltarea cercetării științifice și protecția patrimoniului natural și cultural

S

E

Î

N

T

Â

M

P

L

Ă

Î

N

N

Despre diptere din Ce este eutrofizarea? tot menționat atât în articole de presă cât și în Republica Arabă Siria S-a rapoarte oficiale cu referire la starea lacurilor sau a Expedițiile efectuate în cadrul programului EXPLORATOR, de către echipe ale organizației noastre în parteneriat cu Muzeul “Grigore Antipa” au arătat între altele faptul că există lacune surprinzător de mari privind distribuția unor specii de insecte între care dipterele se evidențiază printr-un număr relativ mare de cazuri. Într-o lucrare publicată în anul 2012 semnalam pentru prima dată prezența a două specii noi pentru fauna Siriei, observate și colectate în timpul expediției Sabkha 2010.

Mării Negre, cu o conotație negativă, termenul EUTROFIZARE. Dar ce reprezintă acest fenomen?

( Apărută ca urmare a aportului de nutrienţi proveniţi din activităţi antropice, componenta neintenţionată, accidentală, a eutrofizării a devenit atât de des întâlnită, cu efecte negative directe şi indirecte, încât este aproape sinonimă cu termenul eutrofizare ca o consecinţă a poluării cu nutrienţi. În anii ’60 -’70 eutrofizarea artificială a fost evidenţiată în lacurile şi râurile % În timpul desfăşurării Expediţiei asfixiate de creşterea excesivă a fitoplanctonului „Sabkha 2010” în Siria, expediţie comună a (compus din alge microscopice) şi plantelor Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore superioare.

Antipa” (București) şi a Societăţii pentru Explorări ( Odată cu recunoaşterea globalizării Oceanografice şi Protecţie a Mediului Marin acestui fenomen, a apărut şi necesitatea definirii „Oceanic Club” din Constanţa, au fost observate şi sale, astfel încât majoritatea surselor de informare colectate două specii de diptere brahicere din citează una din primele definiţii dată eutrofizării în familiile Tabanidae şi Dolichopodidae, care nu au anii ’90 respectiv: procesul de îmbogăţire cu mai fost semnalate până în prezent în această ţară. materie organică a unui ecosistem, în general prin E vorba de specia Tabanus quatuornotatus Meigen, creşterea aportului de nutrienţi. Datorită efectelor 1820 dintre tabanide şi Medetera saxatilis Collin, ei, eutrofizarea a devenit principala problemă de 1941 dintre dolicopodide. calitate pentru cele mai multe din ecosistemele ( Pentru prima specie se dau date de acvatice ale lumii, devenind un fenomen global ca colectare din biotopi, pietroşi şi nisipoşi şi o consecinţă directă a universalităţii influenţei fotografii din timpul depunerii pontei. Cea de-a umane, un fenomen cu care ne confruntăm şi a doua specie a fost semnalată dintr-un singur loc, cărei importanţă am recunoscut-o abia după ce sdin hrubele umede şi întunecate ale Castelului au văzut efectele ei. Simptomele eutrofizării în medieval Crak de Chevaliers, unde erau estuare şi alte ecosisteme marine costiere au fost aglomerate câteva zeci de mii de exemplare din clar evidenţiate în anii ’80 odată cu creşterea ambele sexe. aportului de azot şi fosfor proveniţi din activităţile umane. În scurt timp a apărut şi întrebarea legitimă: Care este legătura între înfloririle algale dăunătoare, hipoxie (lipsa de oxigen), mortalităţi piscicole, alge albastre, crustacee necomestibile şi ameninţări la adresa sănătăţii publice? Răspunsul este: EUTROFIZAREA - un proces complex care apare atât în apele dulci cât şi în cele marine atunci când anumite tipuri de alge se dezvoltă excesiv şi ( Pentru identificare s-au efectuate desene devin o ameninţare pentru sănătatea animalelor şi de antenă, aripă şi armătură genitală la masculi. oamenilor.

Cauza primară a eutrofizării o reprezintă După observaţiile şi fotografiile făcute cu bliţul, nu ( s-au constatat acuplări deşi o activitate de curtare concentraţiile ridicate ale nutrienţilor, in special fosfor si azot din mediul acvatic. In prezenta unor este foarte probabilă. ( Nu este exclusă nici o concentrare cantitati insemnate de nutrienti, fitoplanctonul se pentru hrănire cu entomofaună cu tegumente moi. dezvolta în mod exagerat, producand o inflorire a ( La această specie se constată o apei. Aceste microorganisme trăiesc doar câteva considerabilă lărgire a arealului, fiind prima zile, apoi intră în descompunere, care se realizează cu consum de oxigen, ajungandu-se ca în anumite menţiune din Asia Mică. locuri, concentraţia de oxigen în apă să fie foarte Răzvan POPESCU-MIRCENI

A

T

U

R

Ă

moartea în masă a vietăţilor marine. Mai există un efect al înmulţirii exagerate a fitoplanctonului: acesta actioneaza ca un filtru, iar lumina nu mai ajunge la alge. În lipsa luminii, algele nu mai au capacitatea de a realiza procesul de fotosinteza, fapt ce conduce la moartea acestora. Odată cu algele dispar şi animalele care trăiesc în acel mediu.

Marea Neagră și problema eutrofizării Având caracteristici aparte dar şi un bazin hidrografic de aproape 6 ori mai mare decât suprafaţa sa, Marea Neagră este vulnerabilă la presiunile activităţilor antropice şi surselor de poluare de pe uscat iar sănătatea sa depinde în mod egal de statele costiere sau ne-costiere din bazinul său.

Până în anii ’60, Marea Neagră a fost cunoscută ca una dintre cele mai productive mări, cu o faună pelagică luxuriantă alcătuită din câmpuri vaste de alge roşii aparţinând genului Phyllophora, locuri ideale de hrană pentru unele specii comerciale de peşte provenind din Marea Mediterană, fiind des menţionată ca un exemplu de ecosistem eutrofizat natural ca urmare a aportului fluvial permanent de nutrienţi. Ulterior, odată cu intensificarea activităţilor antropice din întregul bazin al Mării Negre, cu creşterea utilizării fertilizatorilor, a descărcărilor de ape neepurate, a utilizării de detergenţi cu polifosfaţi, etc., regimul nutrienţilor din bazinul Dunării a suferit modificări importante. Aceste modificări s-au regăsit şi în aportul fluvial de nutrienţi care a crescut semnificativ şi a condus la modificări în ecosistemul Nord-Vestic al Mării Negre. De la sfârşitul anilor ’60 până la începutul anilor ’90, în special în anii ’80 în Marea Neagră au apărut unele evenimente care pot fi considerate catastrofe de mediu, precum dispariţia în numai 10 ani a câmpului de Phyllophora din zona nord vestică a Mării Negre.

Aportul de nutrienţi crescut a condus la eutrofizare

ca

urmare

a creşterii

intensităţii

înfloririlor fitoplanctonice şi apariţiei efectelor în cascadă: reducerea transparenţei, lipsa luminii (care conduce la moartea rapidă a algelor macrofite -pe care le vedem cu ochiul liber- al căror rol principal îl reprezintă producerea oxigenului necesar organismelor din habitatul respectiv), descompunerea organismelor moarte şi consumul de oxigen.

Raluca GRIGORE

mică sau chiar egală cu zero. Acest lucru duce la

Dezvoltarea cercetării științifice și protecția patrimoniului natural și cultural

5

V

E

N

I

Ț

I

A

L

Ă

T

U

R

I

D

E

N

O

I

!

Vă mulțumim !

Toate programele noastre pe termen lung sunt operaționale și toate proiectele noastre punctuale sunt puse în practică prin implicarea membrilor, voluntarilor și partenerilor noștri și cu susținerea materială: logistică și financiară a sponsorilor și donatorilor !

Laborator Mobil pentru Cercetarea și Protecția Biodiversității Este cunoscut faptul că pentru a putea asigura măsuri de protecție pentru biodiversitate, pentru speciile pe cale dispariție din ce în ce mai numeroase astăzi, este obligatorie buna cunoaștere în amănunt a situației din teren.

De aceea echipa noastră a proiectat un Laborator Mobil pentru Cercetarea și Protecția Biodiversității. Suma necesară pentru achiziția echipamentelor necesare și a vehiculului purtător se ridică la valoarea de 480.000 euro. Atunci când vom reuși să îl finalizăm va fi cel mai performant laborator din Europa de est.

2% pentru S.E.O.P.M.M. Oceanic-Club!

Tu decizi ce se întâmplă cu banii tăi.

Oricum plătești impozit la stat! Tu poți să direcționezi 2% din valoarea acestuia către o organizație neguvernamentală.

Pentru aceasta nu ai decât de completat formularul 230 (dacă ai doar venituri din salarii) sau formularul 200 (dacă ai venituri și din alte surse) cu datele tale și datele organizației neguvernamentale la care dorești să ajungă 2% din suma pe care tu o plătești la stat, la acestea adaugi fișa fiscală. Acestea le depui fie personal la agenția fiscală de care aparții fie o trimiți prin poștă înaintea datei de 15 Aprilie. Pentru a direcționa 2% către organizația noastră datele de identificare sunt: Societatea de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin OCEANIC CLUB (prescurtat: S.E.O.P.M.M. Oceanic-Club); C.U.I. : 14503924

Ajută-ne să publicăm o carte ! În anul 2010 s-au împlinit 5 ani de când echipa Oceanic - Club în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie Naturală “Grigore Antipa” și Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța au demarat un program de cercetare în regiunea biogeografică mediteraneană.

S-au împlinit mai mult de 5 ani de muncă continuă pe care coordonatorii volumului împreună cu ceilalți 18 autori (reputați cercetători, specialiști de marcă în domeniile abordate de carte) doresc să îi împărtășească publicului românesc.

Am scris cartea, am ilustrat-o, am machetat-o și a venit momentul să o ducem la tipar. Numai că, dacă până aici a fost posibil să realizăm totul pe bază de voluntariat, am ajuns într-un moment în care fără resurse financiare nu putem continua să dăm viață acestui volum. Avem nevoie de 8.000 de Euro pentru a scoate un prim tiraj de 1.000 de exemplare.

Oferim în schimb spațiu publicitar pe ultima copertă și între paginile cărții și un număr de 30 de exemplare ale volumului tipărit.

ATENȚIE !!! © Textul, siglele, desenele și fotografiile din prezenta publicație a Societății de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin Oceanic-Club, numită Oceanica, fac obiectul proprietății intelectuale și drepturilor de autor !

Reproducerea parțială sau totală a textului, siglelor, desenelor și fotografiilor care apar în prezenta publicație, atât în format electronic cât și în format tipărit, fără acordul scris al asociației noastre sau al autorilor, constitue infracțiune și va face obiectul demersurilor noastre în instanțele competente pentru recuperarea daunelor interese !

6

Cont bancar ( I.B.A.N. ) : RO 06 BTRL 0140 1205 7024 90XX

Puteți susține activitatea noastră: - Ca voluntari: pentru aceasta trimiteți un mesaj la adresa club@oceanic.ro cu exprimarea dorinței de a voluntaria în cadrul organizației noastre, datele de contact și un scurt C.V. atașat.

- Ca donatori: puteți face donații în bani (lei-RON) în contul RO 06 BTRL 0140 1205 7024 90XX deschis la Banca Transilvania sucursala Constanța, Agenția Tomis Mall, pe numele S.E.O.P.M.M. Oceanic-Club. De asemenea puteți face donații în echipamente și consumabile și pentru aceasta vă rugăm să ne contactați la adresa club@oceanic.ro - Ca sponsori: pentru a stabili detalii legate de preferințele asupra activității pe care doriți să o sponsorizați precum și pentru încheierea documentelor vă rugăm să ne contactați la adresa e-mail: raluca@oceanic.ro sau la numărul de telefon 0744 507 709

Consiliul de conducere dr. Răzvan Popescu-Mirceni — Director coordonator dr. Corneliu Pârvu — Director științific Răzvan Zaharia — Director executiv Raluca Grigore — Director de programe dr. Constantin Chera — Coordonator al Corpului de experți dr. Marius Palade — Coordonator al Corpului de voluntari Directori departamente: Cătălin Stanciu - Misiuni expediționare; Răzvan Radu - Tehnici de pătrundere sub apă; Lucian Ghimeș Navigație; dr. Virginia Schröder - Biooceanografie și Geooceanografie; Victor Gheorghiu - Speologie; Cristian Iohan Ștefănescu - Imagine / film; Elena Gheorghiu - Campanii publice/ educație; Victor Păduraru - Relații internaționale, reprezentare externă și mass-media

Relații publice Raluca GRIGORE - tel: +4 0744 507 709 fax: +4 0341 101 585 ( ( e-mail: club@oceanic.ro

S.E.O.P.M.M. Oceanic-Club Str. Decebal Nr. 41 Constanța 900674 ROMÂNIA Vă puteți abona la Oceanica pentru a primi revista gratuit în format electronic trimițând un mesaj la adresa club@oceanic.ro sau o puteți comanda în format tipărit contra sumei de 10 RON/ exemplar. Plata se face în numerar, la sediul nostru sau prin virament în contul RO 06 BTRL 0140 1205 7024 90XX deschis la Banca Transilvania sucursala Constanța pe numele S.E.O.P.M.M. Oceanic-Club

Dezvoltarea cercetării științifice și protecția patrimoniului natural și cultural