Page 1


OTTILIA GYÖRGY (ED.) PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE URBANĂ STUDII ECONOMICO-SOCIALE DE FUNDAMENTARE ALE DIRECŢIILOR DE DEZVOLTARE


s

VOLUME SAPIENTIA

UNIVERSITATEA SAPIENTIA


PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE URBANĂ Studii economico-sociale de fundamentare ale direcţiilor de dezvoltare

Editat de: OTTILIA GYÖRGY

E d i t u r a Scientia Cluj-Napoca · 2014


VOLUME SAPIENTIA 80 Ştiinţe economice Apariţia volumului a fost sprijinit de către Fundaţia Sapientia.

Publicat de: Institutul Programelor de Cercetare al Fundaţiei Sapientia 400112 Cluj-Napoca, str. Matei Corvin nr. 4 Tel./fax: +40-364-401454, e-mail: scientia@kpi.sapientia.ro www.scientiakiado.ro Editor responsabil: Zoltán Kása Lectori: László Geréb (Odorheiu Secuiesc) Alpár Horváth (Gheorgheni) Tamás Kiss (Cluj-Napoca)

Prima ediţie în limba română: 2014 © Scientia 2014 Toate drepturile rezervate, incluzând multiplicarea, prezentarea publică, difuzarea radio şi televizată, precum şi traducerea, inclusiv fiecare capitol în parte. Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Perspective de dezvoltare urbană : studii economico-sociale de fundamentare ale direcţiilor de dezvoltare / ed.: Ottilia György. - Cluj-Napoca : Scientia, 2014 ISBN 978-973-1970-82-0 I. György, Ottilia (ed.) 332.1


CUPRINS

Preambul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 Andrea Csata–Ottilia György–Benedek Nagy–Attila Szőcs– Levente-József Tánczos: Studiu analitic asupra economiei locale din Miercurea Ciuc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19 1. Prezentare introductivă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21 1.1. Metodologia de elaborare a studiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21 2. Descrierea situaţiei existente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23 2.1. Contextul dezvoltării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23 2.2. Accesibilitatea oraşului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 2.3. Zona de influenţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29 2.4. Utilităţi şi servicii publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 2.5. Active municipale şi bugetul local . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48 2.6. Structura dezvoltării economice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62 2.7. Structura ocupaţională . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95 2.8. Relaţii naţionale şi internaţionale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100 2.9. Analiza situaţiei pe teren a întreprinderilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108 3. Analiza SWOT a situaţiei economice existente în Miercurea Ciuc . . . . . 117 3.1. SWOT – business şi infrastructură economică . . . . . . . . . . . . . . . . 117 3.2. Analiza SWOT – infrastructură generală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119 4. Viziunea oraşului Miercurea Ciuc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121 4.1. Motivele alegerii unui oraş terţiar, prestator de servicii . . . . . . . . . 121 4.2. Brandul oraşului – prospectare şi proiecţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125 5. Strategii de dezvoltare ale municipiului Miercurea Ciuc . . . . . . . . . . . . . 129 5.1. Scenariul axat spre dezvoltarea sectorului serviciilor de afaceri şi inginerie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130 5.2. Scenariul centrat pe dezvoltarea sectorului serviciilor umane . . . 136 5.3. Strategia de dezvoltare axată pe servicii comerciale, construcţii şi industria alimentară . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145 6. Alegerea unor scenarii optime pentru dezvoltarea economică a oraşului . . 155 Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161 Előd Kovács–Sándor Kovásznai–Árpád Miklós–Benedek Nagy: Studiu analitic asupra fenomenului turistic din municipiul Miercurea Ciuc . . . . 1. Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.1. Premise şi obiective ale studiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.2. Poziţionare geografică şi accesibilitatea municipiului Miercurea Ciuc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.3. Istoria turismului din Miercurea Ciuc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

165 167 167 169 170


6

CUPRINS

2. Analiza situaţiei generale a turismului din zona Ciucului . . . . . . . . . . . . 173 2.1. Principalele evoluţii pe plan internaţional, intern, regional şi local, în domeniul turismului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173 2.2. Tendinţe ale cererii turistice în România şi în Miercurea Ciuc . . . 176 3. Inventarierea obiectivelor turistice existente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 185 3.1. Atracţiile turistice din Miercurea Ciuc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 185 3.2. Atracţii turistice din împrejurimile municipiului Miercurea Ciuc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 196 4. Inventarierea elementelor de infrastuctură turistică existente . . . . . . . . . 203 4.1. Scurtă prezentare a zonelor de agrement care aparţin de oraş . . . . 203 4.2. Căi de comunicaţie (străzi, alei pentru pietoni, alei pentru biciclişti, trasee turistice) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204 4.3. Structuri de primire turistică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206 5. Identificarea unor obiective cu potenţial în dezvoltarea unei reţele turistice locale neexploatate până azi sau exploatate ineficient . . . . . . . 215 5.1. Descrierea zonelor cu potenţial turistic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 215 5.2. Obiectivele cu potenţial în dezvoltarea unei reţele turistice locale neexploatate până azi sau exploatate ineficient din fiecare zonă . . 217 6. Propuneri de diversificare a activităţilor turistice în municipiu şi în zona limitrofă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 219 6.1. Harghita-Băi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 220 6.2. Jigodin-Băi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 221 6.3. Şumuleu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 222 6.4. Şuta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 223 6.5. Centrul oraşului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 224 6.6. Szécseny . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 225 Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 227 Gyöngyvér Bálint–Andrea Sólyom–Csilla Zsigmond: Studiu sociologic al municipiului Miercurea Ciuc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1. Gyöngyvér Bálint: Compoziţia şi evoluţia populaţiei oraşului Miercurea Ciuc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.1. Preambul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.2. Evoluţia numărului populaţiei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.3. Structura populaţiei: sexe, etnie, religie, nivel de instruire . . . . . . 1.4. Structura populaţiei: grupe de vârstă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.5. Forţa de muncă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.6. Date referitoare la locuire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.7. Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. Andrea Sólyom: Proiectarea demografică a populaţiei municipiului Miercurea Ciuc 2002-2022 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.1. Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.2. Structura de vârstă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

229 231 231 232 236 238 241 247 248 249 249 249


CUPRINS

2.3. Ipotezele proiectării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.4. Rezultate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.5. Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. Csilla Zsigmond: Cerinţele populaţiei privind dezvoltarea localităţii Miercurea Ciuc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.1. Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.2. Mediul înconjurător . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.3. Dezvoltare socială . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.4. Dezvoltare economică. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.5. Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4. Gyöngyvér Bálint–Andrea Sólyom–Csilla Zsigmond: Concluziile studiului sociologic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

7 250 252 258 259 259 261 267 272 275 277

Despre autori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 281 Summary . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 285 Kivonat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 287


TARTALOMJEGYZÉK

Előszó. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 Csata Andrea–György Ottilia–Nagy Benedek–Szőcs Attila– Tánczos Levente-József: Csíkszereda város gazdasági helyzetének elemzése . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19 1. Bevezető. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21 2. A gazdasági helyzet bemutatása . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23 3. SWOT-analízis . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117 4. Vízió megfogalmazása . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121 5. Lehetséges fejlesztési irányok, stratégiák bemutatása . . . . . . . . . . . . . . . . 129 6. Egy lehetséges fejlesztési forgatókönyv kiválasztása és bemutatása . . . . . 155 Irodalomjegyzék . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161 Kovács Előd–Kovásznai Sándor–Miklós Árpád–Nagy Benedek: Csíkszereda város turisztikai potenciáljának bemutatása . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 165 1. Bevezető. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 167 2. A turisztikai helyzet bemutatása . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173 3. A meglévő turisztikai infrastruktúra feltérképezése . . . . . . . . . . . . . . . . . 185 4. A turisztikai potenciállal rendelkező célpontok bemutatása . . . . . . . . . . 203 5. A potenciális, illetve kihasználatlan turisztikai célpontok beazonosítása és fejlesztési lehetőségei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 215 6. Turizmusfejlesztést célzó javaslatok megfogalmazása . . . . . . . . . . . . . . . . 219 Irodalomjegyzék . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 227 Bálint Gyöngyvér–Sólyom Andrea–Zsigmond Csilla: Csíkszereda város komplex szociológiai vizsgálata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1. Bálint Gyöngyvér: Csíkszereda népességének alakulása és összetétele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. Sólyom Andrea: Csíkszereda lakosságának demográfiai előrejelzése . . . . 3. Zsigmond Csilla: A város fejlesztési lehetőségeinek bemutatása a lakosság szemszögéből . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4. Bálint Gyöngyvér–Sólyom Andrea–Zsigmond Csilla: A szociológiai vizsgálat összegzése . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

229 231 249 259 277

A szerzőkről. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 281 Summary . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 285 Kivonat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 287


CONTENTS

Preface . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 Andrea Csata–Ottilia György–Benedek Nagy–Attila Szőcs– Levente-József Tánczos: The analysis of the economic situation of Miercurea Ciuc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19 1. Introduction. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21 2. The presentation of the economic situation. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23 3. SWOT analysis . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117 4. The definition of the vision . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121 5. Presentation of the possible development trends, strategies . . . . . . . . . . 129 6. The selection and the presentation of a possible development script . . . 155 Bibliography . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161 Előd Kovács–Sándor Kovásznai–Árpád Miklós–Benedek Nagy: The presentation of the touristic potential of Miercurea Ciuc. . . . . . . . . . . 1. Introduction . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. The presentation of the touristic situation. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. Tourist destinations. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4. The mapping of the present touristic infrastructure . . . . . . . . . . . . . . . . . 5. The presentation of targets with touristic potentials. . . . . . . . . . . . . . . . . 6. The definition of the proposals related to the touristic developments . . Bibliography . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Gyöngyvér Bálint–Andrea Sólyom–Csilla Zsigmond: The complex sociological analysis of the city . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1. Gyöngyvér Bálint: The composition of the population in Miercurea Ciuc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. Andrea Sólyom: The prediction of the demographic population of the city. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. Csilla Zsigmond: The presentation of the developmental possibilities from the population’s point of view . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4. Gyöngyvér Bálint–Andrea Sólyom–Csilla Zsigmond: The summary of the sociological analysis . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

165 167 173 185 203 215 219 227 229 231 249 259 277

About the authors . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 281 Summary . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 285 Kivonat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 287


PREAMBUL

Reactualizarea Planului Urbanistic General al municipiului Miercurea Ciuc a devenit stringentă deja de la mijlocul anilor 2000, deoarece o serie de schimbări sociale, economice şi de mediu au provocat noi situaţii în urbanismul şi arhitectura oraşului. Aceste schimbări sunt în principal axate în jurul unei dezvoltări economice relativ rapide, întârziate încă din anii 1990, şi care astfel au adus şi implicaţii urbane şi sociale, precum o cerere comercială mai pregnantă, o nevoie de transport şi circulaţie mai dinamică şi o aspiraţie de construcţie şi renovare mai vizibilă, decât în anii precedenţi. Bineînţeles, au fost şi sunt şi alte fenomene însoţitoare, dar acestea trei au avut o presiune inegalabilă în direcţia schimbării viziunii şi practicii urbanistice din Miercurea Ciuc, precum şi din alte oraşe mici şi medii din Europa de Est, în pragul mileniului. Elaborarea noului PUG al oraşului Miercurea Ciuc a început în primăvara anului 2009, când birourile de arhitectură şi urbanism Vallum din Miercurea Ciuc şi Planwerk din Cluj-Napoca au contractat această lucrare de la Consiliul Local al municipiului. Printre pregătirile aferente erau şi subcontractarea unor studii de specialitate la diferite grupuri de experţi. Patru din aceste studii au fost contractate de patru grupuri diferite de cadre universitare de la Universitatea Sapientia, facultăţile din Miercurea Ciuc: studiul economic, studiul turistic, studiul socio-demografic şi studiul asupra mediului înconjurător. Dintre aceste patru studii, primele trei, cele cu obiect socio-economic, vor apărea în acest volum. Cele trei studii, cel economic, socio-demografic şi turistic au fost precedate de diferite cercetări primare şi secundare, pe care le vom prezenta în continuare. Studiul economic a solicitat o cercetare complexă, datorită faptului că în privinţa datelor secundare, acest domeniu suferă de cele mai mari lacune. Astfel, strângerea informaţiilor necesare a început cu colectarea datelor statistice, financiare şi de ocupare a forţei de muncă (de la diferite instituţii, precum Primăria Municipiului M. Ciuc, Direcţia Judeţeană de Statistică, Direcţia Generală de Finanţe Publice Harghita, Oficiul Registrului Comerţului, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă şi altele). O bază de date foarte valoroasă ne-a fost pusă la dispoziţie de către DJFP Harghita, cu date unitare (dar fără caracter personal) ale firmelor, din care am putut efectua analize spaţiale, analize sectoriale şi analize de trend asupra sectorului economic privat din Miercurea Ciuc. Pe lângă aceasta, am analizat şi activele municipiului pe baza datelor obţinute de la Primărie, cele din domeniul public şi cele aflate în domeniul privat. Din informaţiile statistice obţinute, dar şi din documente elaborate în trecut am analizat infrastructura şi utilităţile oraşului. Toate acestea se consideră ca cercetări din surse secundare, dintre care poate cea mai interesantă este cea bazată


14

PREAMBUL

pe datele financiare, însumată în subcapitolele 2.6 şi 2.7, intitulate Structura dezvoltării economice şi Structura ocupaţională. Poate este o noutate chiar la nivel naţional ca toate firmele dintr-o localitate, cu datele lor despre cifra de afaceri, profit şi pierderi şi număr de salariaţi, precum şi localizare şi domeniu principal de activitate să fie prelucrate într-o asemenea detaliere, şi să se analizeze toate relaţiile posibile de spaţialitate între cartiere (am identificat 12 cartiere, în concordanţă cu perimetrele urbane reale), domenii de activitate, numărul salariaţilor pe diferite domenii, dinamica vânzărilor în anii precedenţi şi profitabilitate. Astfel, acest studiu, şi în special acest capitol poate fi un punct de pornire şi pentru alte cercetări ştiinţifice şi de dezvoltare teritorială, nu numai în Miercurea Ciuc, ci indirect şi pentru alte oraşe. Totodată, s-a efectuat şi o analiză a relaţiilor economice externe, prin prisma datelor de la ONRC, în principal cu privire la investiţiile străine din municipiu: dimensiunile capitalului străin prezent, originea acestuia, ponderea relativă faţă de nivelul naţional şi alte aspecte interesante. Cercetarea primară s-a axat pe un domeniu foarte important, invizibil la nivelul surselor secundare: situaţia efectivă a întreprinderilor din diferite zone, unde aparent funcţia economică este dominantă. Pentru a aduce la suprafaţă această problemă, necesară pentru urbanismul viitor al oraşului, am conceput o metodă proprie, o metodă de observare a acestor întreprinderi: am parcurs toate firmele vizibile (care au avut o oarecare apariţie stradală) din cartierul industrial Est, cartierul industrial Vest şi zona Topliţa. În aceste cartiere am evaluat starea mediului suprastructural, după cinci criterii diferite. Din aceste analize diferenţiate am obţinut o imagine destul de bună asupra problemei economiei locale, poate cea mai transparentă formulată în ultimele decenii. După analiza situaţiei s-a procedat la o analiză SWOT a localităţii, conturând în două mari dimensiuni punctele tari şi punctele forte, posibilităţile şi ameninţările economiei locale din Miercurea Ciuc, efectuând şi interviuri cu diferiţi actori ai administraţiei locale. Pentru definirea direcţiilor strategice am avut, de asemenea, câteva consultări cu reprezentanţii municipalităţii, şi am conturat – pe baza analizei situaţiei, dar şi a viziunii strategice formulate în comun – trei alternative strategice de dezvoltare, dintre care, după îndelungate dezbateri, am ales-o pe cea mai viabilă, în parte integrându-le şi pe celelalte două. Din aceste îndelungate cercetări şi dezbateri a rezultat concluzia că Miercurea Ciuc nu poate fi un oraş industrial, un oraş comercial sau un oraş metropolitan, cel puţin nu în următoarele decenii, dar trebuie să-şi croiască un drum pentru sine, o viziune clară şi un brand aparte care îl va putea diferenţia într-o lume în curs de globalizare. Astfel, această viziune pe care am ales-o se concentrează pe ideea oraşului terţiar, a oraşului destinat oamenilor, locuitorilor şi turiştilor, prin numeroase servicii business şi non-business, culturale şi sportive, de educaţie şi de sănătate, dar şi activităţi productive, mai ales în domeniul


PREAMBUL

15

industriei alimentare şi al construcţiilor. Am sperat că prin acest deziderat, oraşul va deveni nu numai un centru microregional, ci şi un centru regional, asumându-şi exerciţii şi sarcini administrative, de coordonare, de prestări servicii, de culturalizare şi de educaţie determinante pentru întregul Ţinut Secuiesc. Studiul asupra turismului din oraş a fost mai uşor de realizat, datorită abundenţei unui tip de informaţii şi datorită lipsei şi inaccesibilităţii absolute a altora. Astfel, cu privire la atracţiile şi resursele naturale şi antropice ale oraşului, avem o serie de documente utile, dar cu privire la cererea şi fluxul turiştilor, motivaţia, provenienţa şi satisfacţia acestora nu există studii, practic, date sau orice fel de informaţii la nivel local. Obţinerea acestor informaţii prin intermediul unor cercetări primare ar fi fost foarte costisitoare şi ar fi necesitat prea mult timp, comparativ cu utilitatea posibilă pe care ar fi adus-o pentru problemele urbanistice şi de arhitectură, actuale în momentul de faţă. Considerăm această penurie de informaţii turistice şi de marketing despre vizitatorii oraşului foarte neproductivă şi dezavantajoasă, motiv pentru care recomandăm efectuarea unor cercetări în diferite momente (sezoane) ale anului, pentru modelarea şi cunoaşterea cât mai exactă a fenomenului turistic local. Bineînţeles, turismul orăşenesc nu se poate analiza niciodată separat, izolat de mediul său suburban sau rural. De aceea şi noi am luat în vedere această arie gravitaţională, mai ales la prezentarea atracţiilor şi a celor mai importante obiective turistice din zonă, la o distanţă de circa 30-40 km. (zonă de influenţă directă presupusă a municipiului). După aceasta am identificat şi infrastructura turistică de pe teritoriul administrativ al municipiului, pentru care am avut mai multe surse: mai întâi datele statistice, datele Ministerului Turismului, dar şi date locale ale biroului de informare turistică. Fiind un domeniu vizibil, se poate baza în mare măsură şi pe cunoştinţele empirice personale, pe care le-am folosit şi le-am completat cu vizite la faţa locului, ori de câte ori a fost necesar. Pentru structurarea informaţiilor obţinute, am identificat mai multe zone şi mai multe categorii de zone, cu diferite grade de potenţial, după cum urmează: zone cu potenţial ridicat (Băile Harghita, Băile Jigodin, Şumuleu), zone cu potenţial moderat (Szécseny, Şuta, Centru), zone cu potenţial redus (Ciba, Subpădure, Ligat, Taploţa, Jigodin), zone fără potenţial turistic (cartierul Tudor şi altele). După cum se poate vedea, Miercurea Ciuc nu este un oraş tipic ardelean, unde zona gravitaţională turistică se află în centru (cum este în cazul majorităţii oraşelor medievale din Transilvania), ci aceasta este dispersată mai mult spre periferii, spre zone periurbane. De aceea este justificată – credem noi – următoarea viziune pentru viitorul turismului de aici: Profilul turismului din Miercurea Ciuc trebuie să rămână unul religioscultural şi unul sportiv, ambianţa, tradiţiile (evenimentele) şi infrastructura permiţând şi facilitând acest profil. În acest sens, trebuie dezvoltat turismul religios (în special Pelerinajul de Rusalii şi alte evenimente conexe) şi cel sportiv (în special cel de iarnă şi cel ecoturistic), cu accent pe sportul de masă şi


16

PREAMBUL

pe zonele extravilane limitrofe, cu multe atracţii naturale, arii protejate şi zone pentru alte activităţi de tip „outdoor”. În cadrul propunerilor din acest studiu am încercat să conturăm idei şi strategii separate pentru aceste zone, în primul rând pentru cele cu potenţial ridicat şi cele cu potenţial moderat. De asemenea, am identificat şi trasee posibile, cu diferite tematici (religios, cultural, natural) în interiorul şi în jurul oraşului, dar care – din motive de limitare a volumului studiului publicat – nu au fost incluse în această variantă editată. Studiul sociologic realizat în scopul fundamentării Planului Urbanistic General al municipiului Miercurea Ciuc conţine trei părţi ce formează trei subcapitole. Primele două aparţin de domeniul demografiei, folosind metodă cantitativă, a treia analizează imaginea locuitorilor despre oraş, operând cu metodă calitativă. Gyöngyvér Bálint se axează asupra compoziţiei şi evoluţiei populaţiei oraşului Miercurea Ciuc din perioada actuală şi precedentă. Metoda folosită este analiza datelor statistice oferite de Direcţia Judeţeană de Statistică Harghita (Fişa Localităţii 1995-2007 şi Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2002), de asemenea cea a datelor oferite de către Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Harghita. Pe baza datelor disponibile, autorul prezintă caracteristicile referitoare la locuire, evidenţiază motivele posibile ale schimbărilor demografice, respectiv a celor petrecute în structura forţei de muncă, ce caracterizează perioada vizată. Acest subcapitol deci, pe lângă prezentarea situaţiei actuale a structurii populaţiei, oferă şi acele caracteristici care motivează imaginea creată. Studiul semnat de Andrea Sólyom porneşte de asemenea de la datele Institutului Naţional de Statistică, care a pus la dispoziţie datele recensământului din 2002: structura pe vârste defalcată pe oraşe şi comune. Şi acest studiu se ocupă de evoluţia populaţiei municipiului, şi anume de proiectarea numărului populaţiei pe o perioadă de 20 ani. Calculele au fost efectuate prin aplicarea metodei componentei de cohortă, realizată cu ajutorul unui program care permite simularea unor ipoteze arbitrare privind factorii care pot influenţa mişcarea populaţiei. În formularea ipotezelor, respectiv folosirea metodei componentei de cohortă, studiul se bazează pe lucrarea lui Tamás Kiss şi István Csata, care realizează proiectarea populaţiei maghiare din Transilvania pe un interval de 20 şi 30 de ani. (Csata–Kiss, 2007) A treia parte, scrisă de Csilla Zsigmond, se concentrează asupra cerinţelor populaţiei în ceea ce priveşte direcţiile şi priorităţile de dezvoltare ale oraşului. Foloseşte metodă calitativă: analizează, prelucrează interviuri de tip focus grup. Pentru a afla aşteptările diferitelor grupuri ale populaţiei locale au fost organizate patru grupuri omogene (din punctul de vedere al vârstei, nivelului de studii) şi în acelaşi timp eterogene (cu privire la sex, specializare, hobby etc.). Principalele teme discutate în cadrul grupurilor au fost: mediul înconjurător, proiecte în derulare, posibile direcţii de dezvoltare. Din analiza interviurilor


PREAMBUL

17

amintite, autoarea conturează pe de o parte problemele percepute de grupurile de locuitori privind unele laturi ale funcţionării oraşului, pe de altă parte semnalează acele segmente de care sunt mulţumiţi cei intervievaţi. Pe lângă analiza sistematică a avantajelor şi dezavantajelor locuirii în Miercurea Ciuc, Csilla Zsigmond oferă pe baza opiniilor grupului ţintă sugestii în ceea ce priveşte posibilele proiecte de viitor. Se poate afirma că această tentativă de analiză locală şi propunere strategică aferentă, ce pregăteşte noul Plan Urbanistic General, este o îmbinare destul de armonioasă a celor două mari linii care domină dezvoltarea locală şi teritorială în prezent: cea ştiinţifică, cu premise economice şi geografice şi cu exigenţe deosebit de mari cu privire la rezultatele şi la veridicitatea fenomenului descris, precum şi cea normativă, de operaţionalizare a teoriei şi a cunoştinţelor obiective în programe şi măsuri concrete – dar care, câteodată, duc lipsa unor teorii şi a unei cercetări suficient de solide ca să poată fi credibile. Succesul acestor studii poate fi atins pe două planuri: unul dacă pe parcurs se dovedeşte un material util pentru cercetări şi documentări în viitor, şi al doilea dacă strategiile şi măsurile propuse vor fi aplicate şi realizate cu succes de către leaderii administraţiei publice locale din municipiu. De aceea, şi cititorii acestui material pot fi încadraţi în mai multe categorii: atât studenţi şi cadre didactice preuniversitare sau universitare, interesate de fenomenul dezvoltării şi evoluţiei socio-economice locale, cât şi cetăţeni ai municipalităţii care doresc o imagine mai detaliată asupra oraşului lor, pe plan economic, social sau turistic. Limbajul studiilor permite în general o accesibilitate relativ facilă pentru ei, cu excepţia a câtorva noţiuni de specialitate pe care nu le-am putut ocoli. Sperăm că le vom aduce satisfacţie tuturor cititorilor şi exploratorilor dezvoltării locale al unui oraş din Transilvania mai bine mic, decât mediu, dar cu aspiraţii mari – acum la sfârşitul primului deceniu al mileniului trei. Benedek Nagy 11.01.2011


DESPRE AUTORI

Gyöngyvér Bálint Gyöngyvér Bálint s-a născut la Târgu-Mureş în anul 1975. A absolvit Liceul Teoretic Márton Áron din Miercurea Ciuc, după care a urmat cursurile de sociologie a Universităţii Babeş–Bolyai, apoi şcoala doctorală a Universităţii Corvinus din Budapesta. A devenit doctor în sociologie în 2009. După terminarea facultăţii, autoarea locuieşte şi lucrează în Miercurea Ciuc. Între 1997-2002 a fost angajată mai întâi ca expert în resurse umane, apoi ca director executiv la două firme de consultanţă. În tot acest timp a lucrat ca cercetător ştiinţific la Grupul de Antropologie Comunicaţională. Începând cu anul 2002, este angajată cu normă întreagă la Universitatea Sapientia, Facultatea de Ştiinţe, unde predă disciplinele Sociologie generală, Statistică, Managementul resurselor umane şi Demografie. În acelaşi timp a participat la realizarea mai multor strategii de dezvoltare locale. Domeniul ei de cercetare este piaţa forţei de muncă, în special rolul capitalului social în tranzacţiile de pe piaţa forţei de muncă. Andrea Csata Asistent universitar în cadrul Universităţii Sapientia, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Umane. A absolvit în anul 2005 Facultatea de Ştiinţe Economice şi Umane, specializarea economie agrară, în cadrul Universităţii Sapientia, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Umane din Miercurea Ciuc. A acumulat experienţă în domeniul educaţiei în cadrul Universităţii Sapientia din Miercurea Ciuc, începând cu anul 2005. De atunci predă Introducere în economie, Politici economice, Economie europeană. Din 2010, este înscrisă la studii doctorale în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, specializarea economie. Tema ei de cercetare este dezvoltarea rurală şi regională, competitivitatea regională şi cultură managerială. Ottilia György Lector universitar în cadrul Universităţii Sapientia, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Umane. A absolvit în anul 1998 Facultatea de Ştiinţe Economice, specializarea Management, din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din ClujNapoca. A acumulat experienţă în domeniul educaţiei în cadrul Universităţii Sapientia din Miercurea Ciuc, începând cu anul 2002. De atunci predă disciplinele Microeconomie, Introducere în economie, Dezvoltarea economică durabilă. Şi-a finalizat studiile de doctorat în anul 2010, în cadrul Universităţii din Debrecen, Şcoala de Doctorat de Ştiinţe Geografice, Catedra de dezvoltare


282

DESPRE AUTORI

teritorială. Tema ei de cercetare este dezvoltarea teritorială şi regională. Din anul 2008, este coordonatorul specializării Economie agroalimentară. Előd Kovács Economist, la firma SC Mobila Miko SA, se ocupă cu probleme de marketing şi vânzări. A absolvit în anul 2008 Facultate de Ştiinţe Economie, specializarea Economia Mediului, în cadrul Universităţii din Miercurea Ciuc. Lucrarea de licenţă se referă la dezvoltarea unei staţiuni turistice de interes local. După absolvire, a efectuat un stagiu de practică profesională de 6 luni la SC Aquaprofit Consulting SRL, unde a participat la elaborarea mai multor proiecte turistice la nivel de concepţie şi proiectare. Sándor Kovásznai Consilier - inginer de mediu în cadrul Direcţiei de dezvoltare - Compartimentul turism, protecţia mediului şi a naturii a Consiliului Judeţean Harghita. În anul 1998, a terminat liceul cu profil turistic, după care a acumulat experienţă în domeniu la o agenţie de turism din Miercurea Ciuc. A absolvit în anul 2003 Facultatea de Silvicultură, specializarea Ingineria mediului înconjurător, în cadrul Universităţii de Vest Ungaria, din oraşul Sopron. A acumulat experienţă în administraţia publică locală, în cadrul Primăriei municipiului Miercurea Ciuc, având atribuţii în domeniul protecţiei mediului şi al dezvoltării locale până în anul 2005. Din anul 2006, a fost consilier în cadrul Direcţiei Arhitect Şef a Consiliului Judeţean Harghita, având atribuţii în domeniul planificării teritoriale şi al protecţiei mediului. Din anul 2008 este coordonatorul Compartimentului turism, protecţia mediului şi naturii în cadrul Direcţiei de dezvoltare, având atribuţii de organizare conferinţe, târguri turistice, elaborare şi implementare proiecte/programe de dezvoltare turistice şi de protecţia naturii etc. A terminat studiile de masterat în anul 2010, în specializarea geografia turismului, turism şi integrare regională din cadrul Facultăţii de geografie şi geografia turismului, Bucureşti. Árpád Miklós Referent tursitic la firma SC Aquaprofit Consulting SRL din Miercurea Ciuc. A absolvit în anul 2006 Facultatea de Ştiinţe Economice şi Umane, specializarea Economie Generală (şi dreptul afacerilor, în cadrul acesteia), în cadrul Universităţii Sapientia – EMTE din Miercurea Ciuc. A acumulat experienţă în domeniul cererilor de finanţări şi analize cost-beneficiu în cadrul firmei Aquaprofit Consulting, începând cu anul 2007, precum şi în evaluarea unor proiecte de investiţii în turism. Studiile de masterat le-a terminat în anul 2010, în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică, Specializare E-business. Tema disertaţiei este Cibermarketing. Formarea profesională a fost ajutată de bursele obţinu-


DESPRE AUTORI

283

te şi prin participarea la cursuri de perfecţionare (bursă de studii pentru un an la Universitatea Corvinus din Budapesta; Workshop – „Learning business by doing business”, organizat de Universitatea Politehnică Bucureşti şi Hanns Seidel Foundation; Curs postuniversitar de perfecţionare „Managementul productivităţii şi competitivităţii IMM-urilor”, organizat de Camera de Comerţ şi Industrie Harghita şi Universitatea Petru Maior din Târgu-Mureş). Benedek Nagy A absolvit în 2002 Academia de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea de Comerţ, specializarea Turism şi Servicii. Din 2002 este înscris la Universitatea din Pecs (Ungaria), Facultatea de Ştiinţe Economice, Şcoala de Doctorat Politică şi Economie Regională, unde a început în 2010 procesul de susţinere a tezei de doctorat. Din 2003 este şi cadru didactic, lector universitar din 2008, la Universitatea Sapientia, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Umaniste din Miercurea Ciuc, unde predă Ecoturism, Economia Mediului, Marketing regional. Totodată, lucrează din 2006 la societatea de consultanţă şi proiectare SC Aquaprofit Consulting SRL din Miercurea Ciuc. Aici a coordonat numeroase lucrări de dezvoltare strategică a unor localităţi, dar şi proiecte de investiţii în anumite obiective turistice din regiune. Există deci două predilecţii prefesionale, ce se intersectează în multe puncte: investiţii în turism, proiectarea turistică şi economică al unor obiective turistice şi dezvoltarea locală şi promovarea, marketingul localităţiilor şi regiunilor, subiect din care şi-a elaborat şi teza de doctorat. Andrea Solyóm Lector universitar în cadrul Universităţii Sapientia, Facultatea de Ştiinţe Tehnice şi Sociale. A absolvit în anul 2000 Facultatea de Istorie şi Filosofie, specializarea Sociologie, din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. A urmat studiile de doctorat în cadrul Universităţii Eötvös Lóránd, Şcoala Doctorală de Sociologie şi Politică Socială. A acumulat experienţă în domeniul educaţiei în cadrul Universităţii Sapientia din Miercurea Ciuc, începând cu anul 2003. De atunci a predat o serie de discipline sociologice după care în ultima perioadă predă disciplinele Iniţiere în elaborarea proiectelor socio-economice, Surse alternative de finanţare, Tehnici de dezvoltare rurală, Fondurile structurale. Tema ei de cercetare este cultura politică a tinerilor. Attila Szőcs Lector universitar în cadrul Universităţii Sapientia, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Umane. A absolvit în anul 2001 Facultatea de Ştiinţe Economie, modulul Comerţ-Marketing, din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. A acumulat experienţă în domeniul educaţiei universitare în cadrul Uni-


284

DESPRE AUTORI

versităţii Sapientia din Miercurea Ciuc din anul 2003, iar din anul 1998 până în anul 2003 a făcut parte din colectivul de profesori din cadrul Grupului Şcolar Economic Joannes Kájoni din Miercurea Ciuc. În cadrul Universităţii Sapientia predă disciplinele Marketing, Public Relations şi Managementul proiectelor. Studiile de doctorat sunt realizate în cadrul Universităţii Corvinus din Budapesta, Şcoala de Doctorat de Ştiinţe Economice, Catedra de Marketing. Tema de cercetare este măsurarea valorii mărcii. Din anul 2010, este coordonatorul specializării Marketing. Levente-József Tánczos Asistent universitar în cadrul Universităţii Sapientia, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Umane. A absolvit în anul 2006 Facultatea de Ştiinţe Economice şi Umane, specializarea Contabilitate şi informatică de gestiune, în cadrul Universităţii Sapientia din Miercurea Ciuc, şi şi-a susţinut examenul de licenţă la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. După terminarea facultăţii a obţinut „Diploma in controllership” în cadrul „Controlling Akadémia” din Budapesta, care este certificată de „International Group of Controlling”. A acumulat experienţă în domeniul consultanţei în cadrul Consulta 2001 SRL, şi ca specialist individual, iar în domeniul educaţiei, în cadrul Universităţii Sapientia din Miercurea Ciuc, începând cu anul 2006. De atunci predă disciplinele Contabilitate de gestiune, Analiză economico-financiară, Controlling, Evaluarea întreprinderilor şi Sistemele experte de gestiune. Csilla Zsigmond Asistent universitar în cadrul Universităţii Sapientia, Facultatea de Ştiinţe. A absolvit în anul 1998 Facultatea de Istorie şi Filosofie, specializarea Sociologie, din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. A absolvit studiile de doctorat la zi cu durată de 3 ani la Universitatea Eötvös Lóránd din Budapesta. A absolvit în anul 2005 Facultatea de Ştiinţe Sociale, specializarea analist politic, în cadrul Universităţii Corvinus din Budapesta. A acumulat experienţă în domeniul educaţiei în cadrul Universităţii Sapientia din Miercurea Ciuc, începând cu anul 2005. De atunci predă disciplinele Comunicare politică, Comunicare în spaţiul public, Sociologia opiniei publice şi analize electorale, Relaţii publice politice. Domeniul ei de cercetare este sociologia politică, sociologia opiniei publice şi analize electorale, comunicare politică.


SUMMARY

This volume contains three background studies designed to underpin the General Plan of Development of the city Miercurea Ciuc. The first study aims at presenting the economic analysis of the city by elaborating the current situation analysis. The main objective was to develop an accurate analysis on the local economy, on the existing problems and relations within the local economic system. In addition to the secondary data, a field observation was also carried out regarding the situation of industrial districts and other economic activities. After analysing the situation, a SWOT analysis of the settlement was conducted, followed by the definition of the main strategic directions and the formulation of a strategic vision. Following that, three alternative development scenarios were formulated, among which the most viable one was chosen, partly integrating the other two. The second part of this volume presents the tourist town of Miercurea Ciuc. The study is based on the analysis of the inner areas of the municipality classified into four categories, according to their touristic potential. The main objective is to identify activities and projects proposed in these delineated areas of interest. Therefore, the study presents the objectives and proposed activities for six areas with a high or moderate interest in Miercurea Ciuc, and some local hazards that may affect the balanced urban and touristic development of that area. Part three of this volume is divided into three tests. The first part presents the analysis of demographic processes in Miercurea Ciuc. The demographic analysis presents the causes of population evolution (natural movement and migration), the changes in the population and labour force, and finally the data on housing. The second part of the sociology study presents the demographic projection of the city’s population in the period between 2002 and 2022. Calculations on the population growth were made by the application of the CohortComponent Method, using a software programme that allows the simulation of arbitrary assumptions about factors that may influence population movements. The third part of this study provides a focus-group type of evaluation designed to present ideas and demands of the urban population regarding tourism.


KIVONAT

Ez a tanulmánykötet Csíkszereda Általános Városrendészeti Tervezetének elkészítését megalapozó három tanulmányból áll. Az első tanulmány bemutatja a város gazdasági helyzetét, vagyis egy részletes gazdasági helyzetelemzést tartalmaz. A tanulmány fő célja a gazdaság aktuális szerkezeti felépítésének bemutatása, valamint a helyi gazdaságra jellemző estleges problémák, illetve hiányosságok feltérképezése. A felhasznált szekundér adatok mellett a tanulmány tartalmaz egy terepmegfigyelési vizsgálatot is az ipari kerületek helyzetére vonatkozóan. A helyzetelemzést követően a tanulmány tartalmaz egy SWOT-analízist, amelynek segítségével megfogalmazódtak a legfontosabb stratégiai irányok, illetve a stratégiai vízió. A tanulmány végén három alternatív fejlesztési forgatókönyv kerül bemutatásra, amelyek közül egy lehetséges megvalósítható szcenáriót választottuk ki. A kötet második tanulmánya a város turisztikai helyzetét mutatja be. A tanulmány első része elemzi a város turisztikai potenciáljait, 6 térségre bontva a város területét, aszerint, hogy milyen turisztikai rendeltetéssel vannak felruházva. A tanulmány második részében bemutatásra kerültek a lehetséges célok, a fejlesztési tevékenységek, illetve a turisztikai projektek. A tanulmánykötet harmadik része komplex szociológiai vizsgálatot tartalmaz. A tanulmány első része Csíkszereda demográfiai helyzetének elemzését mutatja be. A demográfiai elemzés részletesen elemzi a migrációs folyamatot, a természetes szaporulat helyzetét, a népesség szerkezeti, valamint munkaerő-piaci helyzetében bekövetkező változásokat. A tanulmány következő része bemutatja Csíkszereda népességének demográfiai előrejelzését a 2002–2022 közötti időszakra. A demográfiai előrejelzés a kohorsz-komponens módszerével készült, egy számítógépes program segítségével. A tanulmány utolsó része egy fókuszcsoport-típusú értékelést mutat be, amely a városi népesség igényeit és ötleteit tartalmazza.


PUBLICAŢIILE SERIEI VOLUME SAPIENTIA

Cărţi publicate: 1. MÁRTON TONK–KÁROLY VERESS (EDS.) Értelmezés és alkalmazás. Hermeneutikai és alkalmazott filozófiai vizsgálódások. 2002. 2. ÁGNES PETHŐ (ED.) Képátvitelek. Tanulmányok az intermedialitás tárgyköréből. 2002. 3. LÁSZLÓ NAGY Numerikus és közelítő módszerek az atomfizikában. 2002. 4. EMESE EGYED (ED.) Theátrumi Könyvecske. Színházi zsebkönyvek és szerepük a régió színházi kultúrájában. 2002. 5. MAGDOLNA VORZSÁK–LICINIU ALEXANDRU KOVÁCS Mikroökonómiai kislexikon. 2002. 6. GÁBOR KÖLLŐ (ED.) Műszaki szaktanulmányok. 2002. 7. FERENC SZENKOVITS–ZOLTÁN MAKÓ–IHARKA CSILLIK–ATTILA BÁLINT Mechanikai rendszerek számítógépes modellezése. 2002. 8–10. VILMOS TÁNCZOS–GYÖNGYVÉR TŐKÉS (ED.) Tizenkét év. Összefoglaló tanulmányok az erdélyi magyar tudományos kutatások 1990–2001 közötti eredményeiről. I–III. 2002. 11. ANGELLA SORBÁN (ED.) Szociológiai tanulmányok erdélyi fiatalokról. 2002. 12. CSILLA GÁBOR–ZSUZSA SELYEM (ED.) Kegyesség, kultusz, távolítás. Irodalomtudományi tanulmányok. 2002. 13. LEVENTE SALAT (ED.) Kínlódni ebben az országban…? Ankét a romániai magyarság megmaradásának szellemi feltételeiről. 2002. 14. JÁNOS NÉMETI–ZSOLT MOLNÁR A tell telepek elterjedése a Nagykárolyi-síkságon és az Ér völgyében. 2002.


15. LÁSZLÓ NAGY (ED.) Tanulmányok a természettudományok tárgyköréből. 2002. 16. ISTVÁN BOCSKAY–GYÖRGY MATEKOVITS–MELINDA SZÉKELY– J. SZABOLCS KOVÁCS-KURUC Magyar–román–angol fogorvosi szakszótár. 2003. 17. ATTILA BRASSAI (ED.) Orvostudományi tanulmányok. 2003. 18. ÁGNES PETHŐ (ED.) Köztes képek. A filmelbeszélés színterei. 2003. 19. ISTVÁN KISS Erodált talajok enzimológiája. 2003. 20. LÁSZLÓ NAGY (ED.) Korszerű kísérleti és elméleti fizikatanulmányok. 2003. 21. LUJZA UJVÁROSI (ED.) Erdély folyóinak természeti állapota. Kémiai és ökológiai vízminősítés a rekonstrukció megalapozására. 2003. 22. JÓZSEF KOLUMBÁN ET ALII Lectures on nonlinear analysis and its applications. 2003. 23. EMESE EGYED (ED.) „Szabadon fordította…” Fordítások a magyar színjátszás céljaira a XVIII– XIX. században. 2003. 24. ISTVÁN BAJUSZ (ED.) Mindennapi élet a római Dáciában. 2003. 25. ZSUZSA SELYEM–IMRE JÓZSEF BALÁZS (EDS.) Humor az avantgárdban és a posztmodernben. 2004. 26. CSILLA GÁBOR (ED.) Devóciók, történelmek, identitások. 2004. 27. MÁRIA ROTH-SZAMOSKÖZI (ED.) Válassz okosan… Készségfejlesztő program az agresszivitás csökkentésére. 2004. 28. GÁBOR SIPOS (ED.) A kolozsvári Akadémiai Könyvtár Régi Magyar Könyvtár-gyűjteményeinek katalógusa. 2004. 29. ÁGNES NEMÉNYI (ED.) A rurális bevándorlók. Az elsőgenerációs kolozsvári városlakók társadalma. 2004.


30. ISTVÁN BAJUSZ (ED.) A Csíki-medence településtörténete a neolitikumtól a XVII. század végéig a régészeti adatok tükrében. 2004. 31. ZSOLT KOVÁCS (ED.) Erdély XVII–XVIII. századi építészetének forrásaiból. 2004. 32. ISTVÁN KISS A mikroorganizmusokkal beoltott talajok enzimológiája. 2004. 33. ZOLTÁN BRASSAI ET ALII A kovásznai szénsavas fürdők és mofetták a végtagi verőérszűkületek kezelésében. 2004. 34. ISTVÁN HORVÁTH (ED.) Erdély és Magyarország közötti migrációs folyamatok. 2005. 35. CSILLA GÁBOR (ED.) A történetmondás rétegei a kora újkorban. 2005. 36. EMESE EGYED (ED.) Ismeretség. Interkulturális kapcsolatok a színház révén: XVII–XIX. század. 2005. 37. ISTVÁN BERSZÁN (ED.) Alternatív mozgásterek: Működés és/vagy gyakorlás a kognitív folyamatokban. 2005. 38. PÉTER EGYED (ED.) A közösségről – a hagyományos, valamint a kommunitarista felfogásokban. 2005. 39. MIKLÓS JANCSÓ Csiky Gergely dramaturgiája és a XIX. század végi magyar drámaírás. 2005. 40. ZOLTÁN BENYÓ–BÉLA PALÁNCZ–LÁSZLÓ SZILÁGYI Insight Into Computer Science with Maple. 2005. 41. VILMOS KESZEG (ED.) Specialisták. Életpályák és élettörténetek. 2006. 42. ISTVÁN BAJUSZ (ED.) Téglás István jegyzetei. 2005. 43. MAKÓ ZOLTÁN Quasi-triangular Fuzzy Numbers, Theory and Applications. 2006. 44. ISTVÁN BERSZÁN (ED.) Gyakorlat–etika–pragmatizmus. 2006.


45. ANTAL BEGE Régi és új számelméleti függvények. 2006. 46. LAJOS BALÁZS A vágy rítusai – rítusstratégiák. A születés, házasság, halál szokásvilágának lelki hátteréről. 2006. 47. ENIKŐ ALBERT-LŐRINCZ Átfesthető horizont. 2006. 48. JÁNOS NÉMETI–ZSOLT MOLNÁR A tell telepek fejlődése és vége a Nagykárolyi-síkságon és az Ér völgyében. 2006. 49. ZSOLT-JÓZSEF TAMÁSI Az erdélyi római katolikus egyházmegye az 1848–49-es forradalomban. 2007. 50. ÁGNES PETHŐ (ED.) Film. Kép. Nyelv. 2007. 51. GYÖRGYI SZILÁGYI–GÁBOR FLÓRA–GYULA ARI Bihar megye gazdasági-társadalmi fejlődése. Eredmények és távlatok. 2007. 52. IMOLA OZSVÁTH (ED.) Néptanítók. Életpályák és élettörténetek. 2007. 53. URÁK ISTVÁN Date despre arahnofauna din bazinul superior al Oltului. 2008. 54. ÁRPÁD SZABÓ A tulajdonváltás folyamata Románia gazdasági átalakulásában. 2008. 55. ÁRPÁD SZABÓ A romániai gazdasági átalakulás esettanulmányokban. 2008. 56. GYÖNGYVÉR TŐKÉS Szakma vagy hivatás? A kolozsvári magyar egyetemi oktatók státuszcsoportja. 2008. 57. ISTVÁN ZSIGMOND Metakognitív stratégiák – összetevőik és mérésük. 2008. 58. ANDREA VIRGINÁS Crime Genres and the Modern – Postmodern Turn: Canons, Gender, Media. 2008. 59. RITA PLETL (ED.) Az anyanyelvoktatás metamorfózisa. 2008.


60. ZOLTÁN MAKÓ–EDE LÁZÁR–SZILÁRD MÁTÉ Előrejelző módszerek gazdasági és műszaki alkalmazásai. 2009. 61. SÁNDOR MIKLÓS SZILÁGYI Dynamic Modeling of the Human Heart. 2009. 62. LÁSZLÓ SZILÁGYI Novel Image Processing Methods Based on Fuzzy Logic. 2009. 63. ÉVA GYÖRGY Studiu anatomic al unor cormofite din zona Ciucului. 2009. 64. BEÁTA ÁBRAHÁM Evoluţia turbăriilor din judeţul Harghita. 2009. 65. IMRE ATTILA A Cognitive Approach to Metaphorical Expressions. 2010. 66. ŞTEFANIA MARIA CUSTURĂ Marin Sorescu. Poezia teatrului şi teatralitatea poeticului. 2010. 67. GIZELLA BOSZÁK (ED.) Fehlertypologie im DaF-Unterricht Band 1. Studien zu deutsch-rumänish-ungarischen Interferenzerscheinungen. 2010. 68. RITA PLETL (ED.) Az anyanyelvoktatás mozaikjai. 2010. 69. EMŐD VERESS Államfő és kormány a hatalommegosztás rendszerében. 2011. 70. BLANKA BÁLINT A túlképzettség okainak vizsgálata az erdélyi diplomás fiatalok körében. 2011. 71. GYÖNGYVÉR BÁLINT Foglalkoztatási stratégiák Hargita megyében. 2011. 72. JÚLIA SALAMON Parametric vector equilibrium problems. 2011. 73. GYÖNGYVÉR MARA Genetic and ecological aspects of bombina hybridization. 2011. 74. ADALBERT BALOG Mechanikai és növényvédelmi kezelések hatása holyvaegyüttesekre. 2011. 75. OTTILIA GYÖRGY A terület- és településfejlesztés legfontosabb feladatai a Csíki-medencében. 2011.


76. FERENC OROSZ Termesztéstechnológiai elemek hatása a csemegekukorica koraiságára. 2011. 77. RITA PLETL (ED.) Anyanyelvoktatás – nyelvi horizontok. 2012. 78. JÁNOS KRISTÓF MURÁDIN Transformări instituţionale în viaţa culturală maghiară din Transilvania în perioada 1944–1948. 2012. 79. ISTVÁN MÁTHÉ Studii asupra faunei de carabidae (coleoptera) din Bazinul Oltului superior. 2012.


Editura Scientia 400112 Cluj-Napoca str. Matei Corvin nr. 4. Tel./fax: +40-364-401454 E-mail: scientia@kpi.sapientia.ro www.scientiakiado.ro Corectură lingvistică:

Simona Chiorean Pregătire pentru tipar: Piroska Dobos Tipografie: Elemér Könczey Tipărit la tipografia Gloria din Cluj-Napoca în 70 exemplare Director: Péter Nagy


Ottilia György (ed.): Perspective de dezvoltare urbană  

Studii economico-sociale de fundamentare ale direcțiillor de dezvoltare