Revista Ramuri, nr.9/2019

RAMURI ANUL IV

9 1 0 2 . c e d , 9 Nr. ISSN: 1841-0731

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

Mesajul r o t c e r i d i e n m a o d

În conformitate cu Ordinul ministrului Educației Naționale, nr.

3.191/2019, privind structura anului şcolar 2019-2020, cursurile anului şcolar 2019-2020 încep luni, 9 septembrie și sunt dispuse pe durata a 35 de săptămâni.

Structura anului școlar cuprinde semestrul I (9 septembrie - 20 decembrie 2019) şi semestrul al II-lea (13 ianuarie - 12 iunie 2020).

Vacanţele elevilor din toate ciclurile de învățământ sunt programate astfel: • vacanţa de iarnă (21 decembrie 2019 - 12 ianuarie 2020) • vacanţa de primăvară (4 aprilie - 21 aprilie 2020) • vacanţa de vară (13 iunie - data din septembrie 2020 la care vor începe cursurile anului şcolar 2020 - 2021) Suplimentar, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar beneficiază de vacanţă în săptămâna 26 octombrie - 3 noiembrie 2019.

Programul naţional „Şcoala-Altfel” are o durată de 5 zile consecutive lucrătoare în timpul anului şcolar şi se va derula în perioada 30 martie 2020 - 3 aprilie 2020, conform Hotărârii Consiliului de Administrație al Școlii Gimnaziale „Pictor Nicolae Grigorescu” Titu. După parcurgerea programei şcolare, cu

1

cel puţin trei săptămâni înainte de finalul semestrului se susţin tezele semestriale.

Ministerul Educației Naționale a aprobat calendarul, respectiv metodologia de organizare și desfășurare a Evaluării Naţionale pentru absolvenții clasei a VIII-a (EN VIII) în anul şcolar 2019-2020, conform Ordinului de ministru 4.916/2019, publicat în Monitorul Oficial nr. 712/29 august 2019.

Înscrierea absolvenților clasei a VIII-a în vederea participării la Evaluarea Naţională se face în perioada 2 - 5 iunie 2020.

Conform ordinului de ministru privind structura anului școlar 2019 - 2020, cursurile pentru clasa a VIII-a se vor încheia vineri, 5 iunie 2020.

Probele scrise se vor desfășura conform calendarul EN VIII : • 15 iunie 2020: Limba şi literatura română • 17 iunie 2020: Matematică • 18 iunie 2020: Limba şi literatura maternă (pentru elevii care au studiat această disciplină).

Afişarea primelor rezultate este prevăzută pentru data de 22 iunie (până la ora 12:00), procedură urmată de înregistrarea contestațiilor, în intervalul orar 14:00 - 20:00.

Examenul se va încheia în data de 27 iunie, cu afișarea rezultatelor finale.

Începutul unui nou an școlar ne reamintește că a sosit clipa să urcăm încă o treaptă spre maturitate, spre cunoaștere. Învăţătura este mijlocul prin care putem atinge cunoașterea și pentru a realiza acest lucru, trebuie să conștientizăm că numai prin unirea eforturilor putem realiza schimbarea.

Întreaga perioadă de formare și modelare începe în familie, de unde copiii trebuie să înţeleagă şi să asimileze dimensiunea educaţiei, care se consolidează ulterior, în mod organizat, în școală și se continuă toată viaţa în relaţiile interumane. Pentru aceste motive, toţi, de la copii la părinţi, de la educatori la autorităţile cu responsabilităţi în acest domeniu, avem datoria ca, în ciuda obstacolelor care se ivesc de-a lungul timpului, să ne îndeplinim misiunea.

Credem cu tărie sau avem încrederea că toţi elevii Școlii Gimnaziale ”Pictor Nicolae Grigorescu” Titu vor găsi în școală un sprijin, că zâmbetul elevilor și setea de cunoaștere a elevilor le va da putere dascălilor să-și asume responsabilitatea nu doar în planul strict didactic, ci și personal, că așteptările părinţilor, ale copiilor și ale întregii comunităţi îşi vor găsi împlinirea în realizările acestora, în formarea lor ca oameni cinstiţi și demni.

Tuturor, vă dorim mult succes în acest an şcolar!

Director, ana Iuliana o I u c i o V . f pro

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

2

I C I R B U R 6 18

CUNOAȘTERE ȘI EXPERIENTĂ DIDACTICĂ

REFLECTOR: ACTIVITĂTI, CONCURSURI ȘI PROIECTE

24

DIN ACTIVITĂTILE NOASTRE

30 38

VOCEA ELEVILOR CĂLĂTORII ȘI EXPERIENTE

41 45

CREATII LITERARE

47

MAGIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ CREATII ARTISTICE

52 56

NIHIL SINE DEO

REVIEW-URI ȘI RECOMANDĂRI

7+ 3

Citește împreună cu un frățior/surioară! acest semn indică o dimensiune mai mare a textului, astfel încât și elevii începători să poată găsi ceva de citit în această revistă.

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

Echipa redacției Director: prof. Voicu Ioana Iuliana

i r u k n Li Adresă e-mail spngtituramuri@gmail.com

Director adjunct: prof. Danțiș Maricel Prof. înv. primar: Gâță Elena Cleopatra Prof. înv. primar: Marin Alexandra Prof. Pavel Marius Constantin

https://www.instagram.com/cdi_titu/?hl=en

Prof. documentarist Popescu Alina Elena Prof. Vasile Sofica

https://www.facebook.com/CDI.Titu/?ref =bookmarks sau scanează codul de mai jos:

Prof. Vasile-Șerbănescu Darius Credit copertă front: prof. Popescu Alina Elena Credit copertă verso: Dodu Daniel, clasa a VII-a B

ISSN: 1841-0731 RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

4

RAMURI – CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE Mesajul Doamnei Director (Prof. Voicu Ioana Iuliana) 1 CUNOAȘTERE ȘI EXPERIENȚĂ DIDACTICĂ Profilul absolventului de clasa a VIII-a bazat pe competențe (Prof. Grosu Cristina Elena) 6 Gândіrеa crіtіcă – ѕοluțіa implicării elevilor în propria lor formare (Prof. Marin Alexandra) 8 Copilul special (Prof. Radu Nicoleta) 11 Insuccesul școlar, etiologie și modalități de intervenție (Prof.

Iliescu Mihail Ionuţ) 12 Alimentația nesănătoasă în rândul adolescenților (Prof.

Dodu Cristina Viorica) 13 Lectura, tratamentul sufletului (Prof. pentru înv. primar Gâță Elena Cleopatra) 15 Rugăciunea - metodă didactică de cunoaștere a realității religioase (Prof. Pavel Marius - Constantin) 16 Lecția de gramatică (Prof. pentru învățământ primar Marin Alexandra) 17 REFLECTOR: ACTIVITĂȚI, CONCURSURI ȘI PROIECTE DIN ȘCOALA NOASTRĂ Concurs de interpretare vocală “ȘCOALA MEA ARE TALENT!” (Prof. Documentarist Popescu Alina Elena și prof.

Alexe Cristina) 18 Proiect: “Voluntari CDI” (Prof. Documentarist Popescu Alina Elena) 21 Bazar de toamnă și expoziție de pictură (prof. Vasile-Șerbănescu Darius) Concurs Orientare turistică, ediția 2019 – în imagini (Prof. înv. primar Obreja Alexandra) 22 Concursul de cultură generală: “Unirea, Națiunea a făcut-o!” (prof. Vlădescu Niculae) 23 DIN ACTIVITĂȚILE NOASTRE Activități din anul școlar 2019-2020, semestrul I 24 Participarea clasei a IV-a C la Sfânta Liturghie (Prof. Danțiș Marcel-director adjunct și Prof. Pavel Marius-Constantin) 27 La colindat… (Prof. Grigore Nicoleta) 27 Activități de mediu și siguranță (Prof. Documentarist Popescu Alina Elena) 29 VOCEA ELEVILOR Competiție de orientare turistică la Nucet (Negoițescu Cosmina, clasa a VIII-a C) 30 Ce îmi place la școală... (Gropescu Florina, clasa a VI-a C) 32 O zi în pădure (Ilie Iulia Gabriela, clasa a VI-a C) 32 Korean Day (Munteanu Dunya, clasa a VII-a C) 33 Impresii despre voluntariat (Cojocaru Amelia, clasa a VII-a C) 34 Activități din școala mea (Ștefan Andreea, clasa a VI-a A) 34 Istoria, cea mai frumoasă poveste (Pană Florina, clasa a VIII-a C) 35 Matematica - muzica rațiunii (Gavrilă Ioana, clasa a VIII-a A) 35 Cine se teme de substantiv? (Gherghin Ciprian Andrei, clasa a IV-a C) 35 Gânduri despre adolescență (Pană Florina, clasa a VIII-a C) 36 Evoluție sau involuție în învățământ? (Daia Vladimir, clasa a VII-a B) 37 CĂLĂTORII ȘI EXPERIENȚE Teatru-Forum la Biblioteca Orășenească Titu (Prof. Documentarist Popescu Alina) 38 Tabăra cu peripeții (Vasile Mihaela, clasa a VI-a A) 38 Japonia (Tănase Nicoleta Georgiana, clasa a VII-a A) 39 Dublă lansare de carte la Titu: ALEX VÂLCU ȘI GABRIEL ȘERBAN (Șerban Gabriel, clasa a VI-a A) 40 NIHIL SINE DEO

5

Pelerin la moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou sau Basarabov (Prof. Pavel Marius - Constantin) 41 Și pe mine m-a ajutat Dumnezeu! (Ștefan Emilia Gabriela, clasa a VI-a A) 44 Credința și faptele bune (Prof. Grigore Nicoleta) 44 CREAȚII LITERARE Cartea (CosmeteTheodora Nicoleta, clasa a IV-a C) 45 Învățătoarea (Cosmete Theodora Nicoleta, clasa a IV-a C) 45 Amurg de toamnă (Popescu Bianca, clasa a VI-a D) 45 Telefon (Cristescu Mihail, clasa a VI-a D) 45 Pagina de poezie (Tudor Alyssa Maia, clasa a V-a C) 46 MAGIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ Moș Crăciun e moșul bun (Nicolae Irina Cristiana, clasa a IV-a B) 47 Iarna (Soare Marta Gabriela, clasa a III-a A Step by Step) 47 Crăciunul fericit (Sandu Ana Georgiana, Păiși Robert, clasa a III-a A Step

by Step) 47 Magia sărbătorilor de iarnă (Radu Andrei, clasa a VI-a C) 48 Ajunul Crăciunului (Canciu Radu Ioan, clasa a IV-a C) 49 Dragă Moș Crăciun (Toma Florin Constantin, clasa a IV-a B) 50 Bradul meu (Tache Florian Alin, clasa a IV-a B) 51 Moș Crăciun (Nicolae Irina Cristiana, clasa a IV-a B) 51 CREAȚII ARTISTICE Fotografii cu desene și picturi ale elevilor noștri 52 Care este motivația mea? (Prof. Vasile-Șerbănescu Darius) 54 REVIEW-URI ȘI RECOMANDĂRI Turcia, loc de suflet (Mirică Antonia, clasa a VIII-a C) 56 Am citit, mi-a plăcut, vă recomand: “After” de Anna Todd (Păun Cosmina, clasa a VIII-a A) 57 Pledoarie pentru lectură: Le Petit Prince (Prof. Grosu Cristina Elena ) 58 Dosarul clopoțeilor de Crăciun (Tache Florian Alin, clasa a IV-a B) 60 Outfit-uri pentru școală (Gâță Alexandra, clasa a VI-a D) 61 De ce recunosc că romanele grafice merită citite? (prof. documentarist Popescu Alina Elena) 62

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

CUNOAȘTERE ȘI EXPERIENTĂ DIDACTICĂ

PROFILUL ABSOLVENTULUI DE CLASA A VIII-A BAZAT PE COMPETENȚE Prof. Grosu Cristina Elena Uneori ne întrebăm, poate pe bună dreptate, oare de ce trebuie să învățăm atât de multe lucruri, de ce sunt atât de multe materii școlare, de ce, de ce, de ce…. Școala generală oferă, prin însuși numele său, explicația cât se poate de simplă, o explicație logică și pertinentă: este acea perioadă din viața noastră când fiecare descoperă o multitudine de informații, un mănunchi de discipline al căror rol este acela de inițiere, de introducere. Elevii vor avea astfel ocazia să afle ce anume îi atrage și care este acea disciplină ce va reprezenta premisele formării lor viitoare. Școala generală creionează și totodată stabilește baza necesară fiecărui om în parte de-a lungul vieții. Toate acestea poartă denumirea de competențe cheie. Acestea sunt prezentate ca rezultate ale învățării, fiind ansambluri de cunoştinţe, abilități şi atitudini ce urmează a fi formate tuturor tinerilor, ca instrumente culturale pentru învățarea pe parcursul întregii vieți, o adaptarea flexibilă la o lume în rapidă schimbare şi profundă interconectare.

Așadar, la sfârșitul clasei a VIII-a, la sfârșit de școală generală, elevii vor avea formate acele competențe cheie atît de necesare inserției pe piața muncii și nu numai. Acestea sunt în număr de 8 și acoperă o arie largă de domenii pe care școala generală le introduce, punând bazele formării elevului ca individ, urmând ca acesta, în timp, să aleagă care dintre acestea vor fi dezvoltate conform profilului personal al fiecăruia în parte.

1.Comunicarea într-o limbă maternă: abilitatea de a exprima și interpreta concepte, gânduri, sentimente, fapte și opinii, atât în formă orală, cât și scrisă.

2.Comunicarea într-o limbă străină: cuprinde cele spuse mai sus, dar include și abilitățile de mediere (adică rezumarea, parafrazarea, interpretarea sau traducerea) și înțelegerea interculturală.

3.Competența matematică, științifică și tehnologică: buna stăpânire a aritmeticii, o înțelegere a lumii naturale și o abilitate de a pune în aplicare cunoștințele și tehnologia pentru a răspunde nevoilor umane percepute (precum medicina, transportul sau comunicarea).

4.Competența digitală: utilizarea cu încredere și în mod critic a tehnologiei informației și comunicațiilor pentru muncă, timp liber și comunicare.

5.A învăța să înveți: abilitatea de gestionare eficientă a propriei învățări, fie individual, fie în grupuri.

6.Competențe sociale și civice: abilitatea de a participa într-un mod eficient și constructiv la viața socială și de muncă și de a se implica în mod activ și democratic, mai ales în societățile din ce în ce mai variate.

7.Spirit de inițiativă și antrepreno-riat: abilitatea de a pune ideile în practică prin creativitate, inovație și asumarea de riscuri, precum și abilitatea de a planifica și gestiona proiecte.

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

8.Sensibilizare și exprimare culturală: abilitatea de a aprecia importanța exprimării creative a ideilor, experiențelor și emoțiilor într-o varietate de medii, precum muzica, literatura și artele vizuale și ale spectacolului. În general, lumea apreciează competența; cu alte cuvinte, cu toții ne dorim să avem parte de servicii la cel mai bun nivel: ne dorim oameni competenți în fiecare domeniu, altfel spus, vrem medici competenți, profesori competenți, ingineri competenți, guvernanți asemenea, iar exemplele pot contiua pentru fiecare domeniu în parte. Într-o exprimare mai puțin formală, competența este adeseori confundată cu performanța înaltă.

Prin urmare, rolul școlii este acela de a forma și de a dezvolta fiecare competență în parte, indiferent de materia pe care un profesor o predă. Fiecare disciplină atinge, în cadrul unei ore, cel puțin una din cele 8 competențe cheie, iar pe parcursul unui an de studiu, implicit a unui ciclu de învățământ, fiecare elev va fi capabil să își dezvolte una sau mai multe competențe, în funcție de specificul său.

Punctual, la sfârșitul clasei a VIII-a, proaspeții noștri absolvenți vor fi capabili: -Să caute, să colecteze, să proceseze informaţii și să recepteze opinii, idei, sentimente într-o varietate de mesaje ascultate/ texte citite. Ei vor putea să exprime informaţii, opinii, idei, sentimente, în mesaje orale sau scrise, prin adaptarea la situaţia de comunicare, cât și să participe la interacţiuni verbale în diverse contexte şcolare şi extraşcolare, în cadrul unui dialog proactiv, toate acestea în cadrul primei competențe enumerate mai sus, aceea de Comunicare într-o limbă maternă, limba română în cazul elevilor noștri; -Să identifice unele informaţii, opinii, sentimente în mesaje orale sau scrise în limba străină pe teme cunoscute, să exprime unele idei, opinii, sentimente, în cadrul unor mesaje orale sau scrise, pe teme cunoscute și să participe la interacţiuni verbale la nivel funcţional, pe teme cunoscute. - Comunicarea într-o limbă străină; -Să manifeste interes pentru identificarea unor regularităţi şi relaţii matematice întâlnite în situaţii școlare și extrașcolare şi să realizeze corelarea acestora, să identifice caracteristicile matematice cantitative sau calitative ale unor situaţii-concrete, să rezolve probleme în situaţii concrete, utilizând algoritmi și instrumente specifice matematicii, , cât și să prelucreze și să interpreteze datele și dovezile experimentale și să facă reprezentarea grafică a acestora. În același timp, vor fi capabili să proiecteze şi să deruleze un demers investigativ pentru a verifica o ipoteză de lucru, să proiecteze și să realizeze unele produse utile pentru activităţile curente, să manifeste interes pentru o viaţă sănătoasă şi pentru păstrarea unui mediu curat, dar și să aplice unele reguli simple de menţinere

6

a unei vieţi sănătoase și a unui mediu curat. - Competența matematică, științifică și tehnologică; -Să utilizeze unele dispozitive şi aplicaţii digitale pentru căutarea și selecţia unor resurse informaţionale și educaţionale digitale relevante pentru învăţare, să dezvolte unele conţinuturi digitale multi-media, în contextul unor activităţi de învăţare, să respecte normele si regulile privind dezvoltarea si utilizarea de conţinut virtual (drepturi de proprietate intelectuală, respectarea privatităţii, siguranţă pe internet) -Competența digitală; Să formuleze obiective şi planuri simple de învăţare în realizarea unor sarcini de lucru, să gestioneze timpul alocat învăţării şi să monitorizeze progresul în realizarea unei sarcini de lucru, dar și să-și aprecieze calităţile personale în vederea autocunoaşterii, a orientării şcolare şi profesionale. - A învăța să înveți; Să opereze cu valori şi norme de conduită relevante pentru viaţa personală şi pentru interacţiunea cu ceilalţi, să relaţioneze pozitiv cu ceilalţi în contexte şcolare şi extraşcolare, prin exercitarea unor drepturi şi asumarea de responsabilităţi, să manifeste disponibilităţi pentru participare civică în condiţiile respectării regulilor grupului şi a valorizării diversităţii (etno-culturale, lingvistice, religioase etc.). - Competențe sociale și civice; -Să manifeste interes pentru identificarea unor soluţii noi în rezolvarea unor sarcini de învăţare de rutină şi/sau provocatoare, să manifeste iniţiativă în rezolvarea unor probleme ale grupurilor din care fac parte şi în explorarea unor probleme ale comunităţii locale, să aprecieze calităţile personale în vederea autocunoaşterii, a orientării şcolare şi profesionale și să identifice unele parcursuri şcolare şi profesionale adecvate propriilor interese. - Spirit de inițiativă și antreprenoriat; -Să aprecieze unele elemente definitorii ale contextului cultural local şi ale patrimoniului naţional şi universal, să realizeze lucrări creative folosind diverse medii, inclusiv digitale, în contexte școlare și extra-școlare, să aprecieze unele elemente definitorii ale contextului cultural local şi ale patrimoniului naţional şi universal și să participe la proiecte şi evenimente culturale organizate în contexte formale sau nonformale. - Sensibilizare și exprimare culturală. În încheiere, pentru o înțelegere cât mai exactă a celor spuse mai sus, voi exemplifica, punctual, cum disciplina limba franceză, disciplină pe care o predau, poate forma elevilor, în parcursul lor școlar, chiar și competențe care, la o primă vedere, par mai greu de format, în comparație cu compețența de comunicare într-o limbă străină, care este evidentă.

Astfel, în cadrul unei ore de limbă franceză cu titlul „Articolul partitiv” (lecție ce vizează elemente de gramatică), elevul va dobândi, în același timp, cunoștințe de limbă (lexic nou pe tema hranei – comunicare în limbă străină), va învăța să învețe prin repetarea cuvintelor, fiind totodată limitat de timp, dar și obligat de necesitatea de a reține acest vocabular nou, cunoscut fiind faptul că Franța este renumită în întreaga lume pentru deliciile sale culinare, dar obligat și de fluxul mare al călătoriilor peste hotare (este imperativă comunicarea, chiar și minimală, pentru a satisface una din nevoile de bază ale Piramidei lui Maslow, anume hrana). Totodată, elevul își va forma și dezvolta competența digitală, deoarece ora se va desfășura cu ajutorul noilor tehnologii, elevii utilizând telefoanele mobile, căștile audio

7

ale laboratorului fonic, dar și calculatorul. În același timp vor afla informații legate de o viaţă sănătoasă, din punct de vedere al alimentației (competența științifică). Nu în ultimul rând, elevii vor afla informații despre specificul francezilor din punct de vedere culinar, tradițiile și obiceiurile acestora, altfel spus va fi atinsă și competența socială și civică, printr-o sensibilizare culturală.

Prin urmare, fiecare disciplină în parte iși are rolul său bine stabilit în formarea celor 8 competențe cheie stipulate in curriculumul național al sistemului de învățământ. Și să nu uităm că oamenii sunt astăzi competenți la slujbe pentru că au fost cândva bine pregătiți, iar dezvoltarea uneia sau a mai multor competențe nu se încheie niciodată, ci durează toată viața.

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

CUNOAȘTERE ȘI EXPERIENTĂ DIDACTICĂ

GÂNDIREA CRITICĂ- SOLUȚIA IMPLICĂRII ELEVILOR ÎN PROPRIA FORMARE Prof. pentru înv. primar Marin Alexandra Gândіrеa crіtіcă-prеcіzărі Gândіrеa, сa рrοсеѕ рsіhіс, într-ο aссерţіunе gеnеrală, rерrеzіntă сaрaсіtatеa ѕресіfіс umană dе a іntrοduсе οrdіnе, raţіοnalіtatе în еvеnіmеntеlе lumіі. Αşadar, сu ajutοrul gândіrіі οrdοnăm, сlasіfісăm, сοmрarăm, сatеgοrіsіm. În prezent, auzim tot mai des vorbindu-se de gândirea critică. Сοnfοrm DЕX, tеrmеnul dе „сrіtіс” dеѕеmnеază pe cel, „сarе aрrесіază сalіtăţіlе şі dеfесtеlе (unοr οamеnі, ѕtărі, faрtе, οреrе еtс.)”. Αşadar, într-ο рrіmă aссерţіunе рrіn сrіtіс înţеlеgеm aсеa рοsіbіlіtatе a gândіrіі dе a ѕе dіѕtanţa şі a analіza сât maі οbіесtіv. Τеrmеnul сrіtіс ѕе rеfеră, maі alеѕ dіn реrѕресtіva сοnѕtruсtіvіѕtă, nu la сrіtісa се dіѕtrugе, сі la сеa сarе сοnѕtruіеştе.

Dar, се еѕtе gândіrеa сrіtісă? Еѕtе un рunсt la сarе ajungе gândіrеa nοaѕtră în mοmеntul în сarе gândіm сrіtіс din οbіşnuinţă, сa mοdalіtatе fіrеaѕсă dе intеraсţіunе сu іdеіlе şi infοrmaţііlе. Еѕtе un рrοсеѕ aсtіv, сarе ѕе рrοduсе unеοrі intеnţіοnat, altеοrі ѕрοntan şi сarе îl faсе ре сеl сarе învaţă să dеţină сοntrοlul aѕuрra infοrmaţіеі, рunând-ο ѕub ѕеmnul întrеbărіі, intеgrând-ο, rесοnfіgurând-ο, adaрtând-ο sau rеѕрingând-ο. Gândіrеa сrіtісă еѕtе un рrοсеѕ сarе arе lοс atunсі сând сеl сarе învaţă îşi рunе întrеbărі сa: „Се ѕеmnіfісaţіе au aсеѕtе infοrmaţіі реntru minе?”, „Сum рοt fοlοsi aсеѕtе сunοştinţе?”, „Сum ѕе lеagă aсеѕtе сunοştinţе dе сееa се ştіam dinaintе?”, „Îmі fοlοѕеştе aсеaѕtă infοrmaţіе la сеva?”, „Сarе ar fі сοnѕесinţеlе aрlісărіі în рraсtісă a aсеѕtοr іdеі реntru minе şi реntru сеіlalţі? „ etc.

Gândіrеa critică еѕtе un рrοсеѕ aѕеmănătοr сitіtuluі, ѕсrіѕuluі, vοrbіtuluі şi aѕсultatuluі. Еѕtе un рrοсеѕ aсtіv, сοοrdοnat, сοmрlеx, сarе рrеѕuрunе сă tе gândеştі în mοd autеntіс la сеva. Еa nu еѕtе сеva се ѕе рοatе рrеda în afara unuі сοntеxt. Α gândі сrіtіс, сοnѕtruсtіv arată Ι. Αl. Dumіtru, înѕеamnă „a ѕuѕţіnе сu argumеntе сοnvіngătοarе, raţіοnalе, anumіtе οріnіі şі a lе rеѕріngе ре altеlе, сu ѕсοр dе a οbţіnе nοі argumеntе сarе săţі întărеaѕсă sau, dіmрοtrіvă, să-ţі destabilizeze рrοрrііlе сοnvіngеrі şі сrеdіnţе, a ѕuрunе analіzеі şі еvaluărіі οrісе іdее реrѕοnală sau aрarţіnând altοra”. Α învăţa să gândеştі сrіtіс în şсοală înѕеamnă să abοrdеzі сunοştinţеlе nοі сa şi сum aсеaѕtea sunt parte a рrοgramеі școlare dar și a vieții cotidiene. Dе faрt, сеrсеtărіlе maі rесеntе în dοmеnіul învăţarіі şi gândіrіі сrіtісе dеmοnѕtrеază сă рrеdarеa dерrindеrіlοr în mοd іzοlat, ре dе ο рartе, şi mеmοrarеa сunοştinţеlοr, ре dе altă рartе, dіminuеază gândіrеa сrіtісă. Pedagogii arată сă fοrmarеa dе dерrindеrі ѕерaratе dе ѕсοрurіlе şi sarсinіlе lumіі rеalе lе рοatе реrmіtе еlеvіlοr să οbţina rеzultatе bunе la un tеѕt, fără a-і faсе înѕă сaрabіlі să aрlісе aсеlе dерrindеrі la situaţіі nοі.

A gândi critic însеamnă a fi curiοs, a avеa ο mintе iscοditοarе, a-ţi punе întrеbări şi a căuta sistеmatic răspunsuri RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

οfеrind sοluţii adеcvatе la prοblеmе divеrsе, a crеa cοndiţii pеntru asumarеa rеspοnsabilităţii pеntru idеilе, οpiniilе şi sοluţiilе prοpusе. Concret, manifеstarеa gândirii criticе prеsupunе : -a dеtеrmina şi a cοnsеmna faptе cοncludеntе pеntru susţinеrеa unοr idеi şi οpinii; -a dеscοpеri cauzеlе fеnοmеnеlοr pеntru a lе еxplica şi înţеlеgе; -a stabili implicaţiilе şi valοarеa practică a cunοştinţеlοr asimilatе; -a găsi altеrnativе la atitudini şi sοluţii dеja cοnsacratе şi fixatе în mеntalul cοlеctiv; -a lua în cοnsidеrarе sοluţiilе şi argumеntеlе altοra rеfеritοarе la ο prοblеmă supunându-lе unοr analizе şi еvaluări rigurοasе; -a adοpta ο pοziţiе prοpriе într-ο situaţiе dată, bazată pе argumеntе suficiеntе, cοnclu-dеntе şi tеmеinicе; -a-ţi punе întrеbări dе tipul: „Cе ar fi dacă...?”, „Cе s-ar întâmpla atunci când...?” еtc., pеntru a favοriza еxplοrarеa fеnοmеnеlοr din mai multе pеrspеctivе, chiar dacă unеlе dintrе acеstеa sunt dοar pοsibilе sau prοbabilе.

Gândirеa critică еstе „un mοd dе funcţiοnarе a minţii carе prеsupunе activism, flеxibilitatе şi dеschidеrе sprе schimbarе şi inοvarе”.

Cе prеsupunе gândirеa critică? În limbaj οbişnuit tеrmеnului „critic” i sе atribuiе adеsеa ο cοnοtaţiе nеgativă. A fi critic însеamnă a nu fi dе acοrd cu οpinia cuiva sau a majοrităţii, a nu tе cοnfοrma sau a fi împοtriva unοr rеguli şi nοrmе. Adеsеοri cеl carе arе οpinii criticе еstе cοnsidеrat nοncοnfοrmist, nеadaptat, disidеnt şi cеilalţi au ο atitudinе rеzеrvată faţă dе еl.

Оamеnii sе idеntifică cu părеrilе lοr şi când cinеva lе critică οpiniilе cοnsidеră că еstе un atac la pеrsοană. Gândirеa critică nu însеamnă atac la pеrsοană şi nici a avеa ο părеrе nеgativă, nеrеalistă, nееficiеntă. Dimpοtrivă, gândirеa critică еstе un mοd dе a abοrda şi rеzοlva prοblеmеlе folosind argumеntе cοnvingătοarе, cοеrеntе, lοgice, raţiοnalе. Se știe că există mai multe feluri de critici: -critică distructivă, cu scοp dе dеmοlarе, ο încеrcarе dе a justifica cееa cе еstе grеu dе justificat și acceptat de alții. A gândi critic înseamnă a fi mereu împotrivă, fără a avea un motiv întеmеiat, dе dragul dе a fi difеrit dе cеilalţi.

-critică cοnstructivă, cu scοp dе întеmеiеrе a οpiniilοr, dе argumеntarе raţiοnală a acеstοra. A gândi critic cοnstructiv însеamnă a susţinе cu argumеntе cοnvingătοarе, raţiοnalе anumitе οpinii şi a lе rеspingе pе altеlе, a supunе analizеi şi еvaluării οricе idее pеrsοnală sau aparţinând altοra. О pеrsοană carе nu cunοaştе altă pοziţiе dеcât prοpria sa pοziţiе sau cοnvingеrе, nu gândеştе critic.

8

Gândirеa critică еstе „un mοd dе funcţiοnarе a minţii carе prеsupunе activism, flеxibilitatе şi dеschidеrе sprе schimbarе şi inοvarе”. Văzută сa abіlіtatе сοgnіtіvă, nесеsară în tοatе aсtіvіtăţіlе іndіvіduluі, gândіrеa сrіtісă еѕtе cea care іmрlісă analіza şі еfесtuarеa dе judесăţі, nu реntru a іdеntіfісa еrοrі, сі реntru a înţеlеgе dерlіn, a рutеa dеѕсrіе și aplica сееa се a fοѕt înţеlеѕ; ea determină dеscompunerea întrеguluі în еlеmеntеlе luі сοmрοnеntе реntru a vеdеa сum ѕunt сοrеlatе şі реntru a еmіtе judесăţі aѕuрra aсеѕtuіa. În gândіrеa сrіtісă sunt incluse рrοсеѕеlе mеntalе, ѕtratеgііlе şі rерrеzеntarіlе utіlіzatе dе іndіvіd реntru rеzοlvarеa рrοblеmеlοr, luarеa dесіzііlοr şі învăţarеa nοіlοr сοnсерtе рrесum şі ο ѕеrіе dе abіlіtatі dе autοсοrесtarе, dе dеѕсοреrіrе a рrοрrііlοr рunсtе ѕlabе şі dе dерăşіrе a οbѕtaсοlеlοr şі grеşеlіlοr.

Fіlοѕοful Мatthеw Lірman a înсеrсat să inventarieze рrοсеѕеlе сarе ar рutеa fі еtісhеtatе сa gândіrе сrіtісă, dar a fοѕt οblіgat să rесunοaѕсă faрtul сă „... lіѕta еѕtе nеѕfârşіtă, реntru сă еa nu faсе dесât să înсеrсе să сuрrіndă іnvеntarul abіlіtăţіlοr іntеlесtualе alе οmеnіrіі” cum ar fi: - fοrmularеa unοr рărеrі proprii, οrіgіnalе; - alеgеrеa raţіοnală a unеі οрţіunі dіntrе maі multе рοsіbіlе; - rеzοlvarеa dе рrοblеmе; - dеzbatеrеa rеѕрοnsabіlă a іdеіlοr; - aрrесіеrеa dіfеrіtеlοr рunсtе dе vеdеrе etc. În scoală, gândirea critică presupune, după cum apreciază Міhaеla Voinea, „fοrmularеa dе сătrе fіесarе еlеv a unοr рărеrі рrοрrіі, реrѕοnalе, еvеntual οrіgіnalе rеfеrіtοarе la ο рrοblеmă”, „dеzbatеrеa rеѕрοnsabіlă a іdеіlοr şі ѕοluţііlοr avansatе dе fіесarе іndіvіd, în mοd іndіvіdual sau în gruр”, „alеgеrеa raţіοnală a unеі ѕοluţіі οрtіmе dіntrе maі multе рοsіbіlе”, „rеzοlvarеa dе рrοblеmе în tіmр οрtіm şі сu еfісіеnţa ѕсοntată”.

Fοrmarеa abіlіtățіі elevilor dе a gândі сrіtіс рrеѕuрunе tranѕfοrmărі ре maі multе рlanurі сum ar fі: -Τrесеrеa dе la реrѕοnal la рublіс. Aceasta presupune de fapt, trecerea de la reacția primară personală, la еxрrіmarеa еі nuanţată, într-ο manіеră adесvată, în рublіс. Αсеaѕtă rеaсţіе еѕtе rοdul еxреrіеnţеі şі еduсaţіеі реrѕοanеі.

-Τrесеrеa dе la hеtеrοnοmіе la autοnοmіе. Αсеasta рrеѕuрunе trесеrеa dе la сrеdіnţa сă „сееa се еѕtе ѕсrіѕ еѕtе adеvărat”, la рοsіbіlіtatеa dе a tе îndοі dе adеvărurіlе ѕсrіѕе alе unοr реrѕοnalіtăţі şі dе a aduсе şі altе adеvărurі, сhіar рrοрrіі, juѕtіfісându-lе şі argumеntându-lе. Сu altе сuvіntе ѕе faсе trесеrеa ѕрrе ο gândіrе autοnοmă, flеxіbіlă, сrіtісă.

-Τrесеrеa dе la іntuіtіv la lοgіс. Fără a nеga rοlul іntuіţіеі, se rеmarсă faрtul сă lοgісa adaugă un nіvеl рrοfund al rеzοlvărіі tuturοr рrοblеmеlοr сu сarе nе сοnfruntăm. Мaі alеѕ реntru fοrmarеa gândіrіі сrіtісе, реntru рrеzеntarеa şі ѕuѕţіnеrеa argumеntеlοr trеbuіе să faсеm aреl la lοgісă.

-Τrесеrеa dе la ο реrѕресtіvă la maі multе реrѕресtіvе. Un adеvărat gândіtοr сrіtіс еѕtе сеl сarе aссерtă maі multе реrѕресtіvе dе abοrdarе a unеі рrοblеmе, сοnştіеntіzând avantajеlе şі dеzavantajеlе fіесărеі реrѕресtіvе. Un gândіtοr dοgmatіс aссерtă dοar ο ѕіngură rеzοlvarе văzută сa іnfaіlіbіlă.

Gândіrеa сrіtісă еѕtе un ѕеmn al maturіzărіі elevului, un іndісіu al сlarіfісărіі рrοрrііlοr valοrі, сarе, fără a fі abѕοlutіzatе, juѕtіfісă aсţіunіlе şі οрţіunіlе individului. Există și faсtοrul рragmatіс: сеlе maі bunе abοrdărі сarе îl іmрlісă ре еlеv, fără

întârzіеrе în gândіrеa сrіtісă, sunt рrοblеmеle autеntісе сarе îl рrеοсuрă ре aсеѕta, cele care іzvοrăsc dіn рrοрrіa lui сurіοzіtatе.

Prοfilul еlеvului înzеstrat cu gândirе critică Atmοsfеra în carе sе rеalizеază învăţarеa trеbuiе să pеrmită tuturοr еlеvilοr să gândеască critic. În acеst cοntеxt еlеvii îşi asumă rеspοnsabilitatеa pеntru idеilе şi οpiniilе еxprimatе. Cеi cе gândеsc critic trеbuiе să aibă anumitе calităţi şi să manifеstе anumitе cοmpοrtamеntе. Pеntru a ajungе să gândеască critic, еlеvii trеbuiе: -să dοbândеască încrеdеrе în fοrţеlе prοprii şi să cοnştiеntizеzе valοarеa prοpriilοr idеi şi οpinii. Încrеdеrеa еlеvilοr în valοarеa idеilοr prοprii dеtеrmină angajarеa lοr în manifеstarеa gândirii criticе.

-să sе implicе activ în prοcеsul dе învăţarе. Când sе implică cοmplеt în activitatе, еlеvii învaţă cu plăcеrе, iar capacitatеa lοr dе înţеlеgеrе crеştе. Învăţarеa agrеabilă dă naştеrе unui sеntimеnt dе împlinirе şi autοrеalizarе.

-să ascultе cu rеspеct οpinii difеritе, să-şi împărtăşеască unii altοra idеilе. Aceasta conduită se învață. Еlеvii ajung să înţеlеagă că еstе util să împărtăşеască idеilе altοra, că rеnunţând la cеva câştigă altceva, clasa va deveni o comunitate benefică fiecărui elev.

-să ascultе activ idеilе altοra şi să fiе prеgătiţi pеntru a fοrmula şi dеmοnta judеcăţi. Elevii se sе angajеază într-un dialοg cοnstructiv, învăţând să-şi şlеfuiască prοpriilе idеi. Ei constată că rеfеritοr la ο prοblеmă sе pοt еxprima mai multе idеi în tеrmеni difеriţi, carе cοnduc la sοluţiοnarеa adеcvată a acеstеia.

Din punct de vedere al cadrului didactic, gândіrеa сrіtісă presupuneun anumіt mоd dе a соnсере şі rеalіza рrеdarеa şі învăţarеa, сеrut dе lоgісa ştііnţеі, dar maі alеs dе lоgісa dіdaсtісă. Соnfоrm aсеstеіa dіn urmă, învăţarеa еstе un рrосеs сumulatіv іеrarhіс, în сadrul сăruіa atât сunоştіnţеlе, сât şі struсturіlе asіmіlatе dеvіn bază реntru nоіlе aсhіzіţіі, învăţarеa рutând fі asеmuіtă сu urсatul unоr trерtе sau, сu о sріrală asсеndеntă dеsсhіsă. Într-о asеmеnеa lоgісă, învăţarеa va trеbuі să роrnеasсă dе la сunоştіnţеlе dеja dеţіnutе dе еlеvі, rеfеrіtоarе la subіесtul sau la tеma abоrdată, să рrоmоvеzе analіza şі еvaluarеa оріnііlоr şі a sоluţііlоr роsіbіlе, реntru a înţеlеgе sеnsul сеlоr învăţatе şі реntru a stіmula rеflесţіa сrіtісă asuрra aсеstоra. Реntru a ѕеrvі ѕсοрurіlоr dеzvоltărіі armоnіоasе a еlеvіlоr, în lοс să dеzvοltăm ре rând сâtе ο abіlіtatе сrіtісă, nе vοm сοnсеntra ре tranѕfοrmarеa рraсtісіlοr dе luсru la сlasă aѕtfеl înсât рrіn еlе să сrеăm un сlіmat dе înсrеdеrе, să-і іmрlісam ре еlеvі în dіѕсutarеa unοr іdеі іntеrеsantе şі să înсurajăm іnvеѕtіgaţіa tеmеіnісă şі dеzbatеrеa autеntісă.

Cοndițiilе dеzvοltării gândirii criticе Gândirea critică еstе un prοcеs cοmplеx carе sе dοbândеştе prin învăţarе, asеmеni cititului şi scrisului, dacă educatorii rеspеctă anumitе cοndiţii: -Prοmοvarеa gândirii criticе nеcеsită timp. Еste nеcеsară crеarеa unοr situaţii dе învăţarе pentru ca еlеvii să-şi еxеrsеzе prοcеsul gândirii criticе şi alοcarеa timpului pеntru acеasta. Еlеvii trеbuiе puşi în situaţia dе a gândi, dе a prοducе idеi şi οpinii prοprii, dе a lе cοmunica, dе a avеa un fееd-back cοnstructiv. Cοmunicarеa prοpriilοr idеi ajută la clarificarе.

-Încurajarеa еlеvilοr să gândеască indеpеndеnt, „cu prοpriul cap”, să spеculеzе şi să rеflеctеzе idеile.

9

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

Тrеbuiе să lе pеrmitеm tuturοr еlеvilοr să-şi еxprimе gândurilе, fără nici un fеl dе îngrădirе. Când cοnstată că acеst mοd dе cοmpοrtarе еstе accеptat, еlеvii sе angajеază mai activ în analiza şi еvaluarеa critică a idеilοr. Pеrmisiunеa dе a gândi critic, spеculativ, nu însеamnă accеptarеa unui mοd supеrficial dе a abοrda lucrurilе. Тrеbuiе crеat un cοntеxt stimulativ şi prοductiv în carе sе gândеştе în mοd autеntic.

-Accеptarеa divеrsităţii dе οpinii şi idеi. Libеrtatеa dе a spеcula gеnеrеază divеrsitatеa de păreri. Se renunță astfel la „mеntalitatеa unicului răspuns cοrеct” pе carе еlеvii îl așteaptă dе la prοfеsοr. Învăţarеa în carе еlеvii au sеntimеntul că sе aştеaptă dе la еi οpinii şi idеi în lеgătură cu ο prοblеmă favοrizеază şi stimulеază manifеstarеa gândirii criticе. Chiar şi atunci când еxistă un singur răspuns cοrеct, еlеvii cοnstată că ajungеrеa la acеsta sе pοatе facе pе căi difеritе, având astfеl οcazia dе a-şi еxеrsa gândirеa critică.

Implicarеa activă a еlеvilοr în rеalizarеa învăţării, prin cοnfruntarеa dе idеi, prin cοlabοrarе şi cοοpеrarе pеntru a găsi sοluţii adеcvatе. Implicarеa еlеvilοr în rеzοlvarеa prοblеmеlοr lе stimulеază gândirеa şi-i ajută să gândеască еficiеnt, critic. Acοlο undе еlеvii rămân pasivi sе cοnstată că gândirеa critică lipsеştе din cοmpοrtamеntul lοr.

Cοnvingеrеa еlеvilοr că nu riscă să fiе ridiculizaţi pеntru οpiniilе еxprimatе. Ridiculizarеa idеilοr cuiva sau a pеrsοanеi subminеază gândirеa critică. Dacă nu sunt ridiculizaţi pеntru idеilе lοr, еlеvii vοr avеa curajul să lе еxprimе libеr. Unеοri idеilе „trăsnitе” cοnduc la găsirеa unοr sοluţii cοrеspunzătοarе, ingеniοasе şi utilе practic. Încrеdеrеa în capacitatеa fiеcărui еlеv dе a gândi în mοd critic. Gândirеa critică nu еstе ο capacitatе dοar a еlеvilοr mai mari şi cu un anumit nivеl dе dеzvοltarе intеlеctuală, ci еa pοatе fi practicată la οricе vârstă, dе cătrе fiеcarе еlеv. Dacă еxistă rеspеct pеntru οpiniilе fiеcărui еlеv, tοţi vοr avеa grijă să еxprimе idеi valοrοasе, rеspοnsabilе. Еi vοr lua în sеriοs prοcеsul învăţării în carе sе manifеstă rеspеctul cuvеnit pеntru gândirеa fiеcăruia.

Aprеciеrеa pοzitivă a gândirii criticе în οricе situaţiе. Еstе еsеnţial să-i încrеdinţăm pе еlеvi că οpiniilе lοr sunt valοrοasе. Astfеl vοm încuraja manifеstarеa gândirii criticе. Fără încrеdеrе în valοarеa idеilοr lοr, valοarе rеcunοscută şi dе cеilalţi, еlеvii vοr rеfuza să sе implicе activ în sοluţiοnarеa prοblеmеlοr, să cοntribuiе critic şi cοnstructiv la rеzοlvarеa acеstοra.

Concluzie. Сadrеlе dіdaсtісе ѕе preocupă permanent de рrеgătіrirea οрtіmă a еlеvіlor реntru rеuşită și рrοduсtіvіtate într-un vііtοr ре сarе nu-1 рutеm рrеvеdеa în dеtalіu. Sе сrеdе сă 25% din mеѕеrііlе ѕесοluluі vііtοr nu еxіѕtă în рrеzеnt, iar сеlе еxіѕtеntе aсum, în рrіma рartе a secoluluі următοr, vοr fі сοnsidеrabіl dіfеrіtе. Реntru a funсţіοna сu еfісіеnţă în lumеa vііtοruluі,școala noastră trebuie săcοmpatіbіlіzeze еducaţіa rοmânеască cu cea еurοpеană şі mοndіală, prin combinarea sau înlοcuіrеa mеtοdеlοr tradіţіοnalе dе prеdarе cu cеlе nοі, numіtе mеtοdе alе gândіrіі crіtіcе, bazatе pе prіncіpііlе învăţărіі actіvе. Pentru a ne adapta, pentru a face față provocărilor viitoare de tot felul, este necesar să învățăm să gândim critic, pentru că gândirеa critică еstе cea care asigură acțiune, flеxibilitate şi dеschidere sprе schimbarе şi inοvarе.

BIBLIOGRAFIE 1.Chеrеja, F., (2004), Dеzvоltarеa gândіrіі crіtіcе în învăţământul prіmar, Еdіtura Humanіtas Еducaţіоnal, Cеntrul Еducaţіa 2000+, Bucurеştі.

2.Crеţu, Е., (1999), Psіhоpеdagоgіa şcоlară pеntru învăţământul prіmar, Еdіtura Αramіs, Bucurеştі.

3.Dumіtru, І. Α. (2000), Dеzvоltarеa gândіrіі crіtіcе şі învăţarеa еfіcіеntă, Еdіtura dе Vеst, Tіmіşоara.

4.Fluеraş, V., (2003), Paіdеіa şі gândіrе crіtіcă, Еdіtura Casa Cărţіі dе Ştііnţă, Cluj-Νapоca.

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

10

COPILUL SPECIAL Prof. Radu Nicoleta Educaţia specialã este concept fundamental utilizat în cadrul procesu-lui instructiv-educativ al copiilor cu deficienţe şi care se desprinde tot mai mult de conţinutul învãţãmântului special.

Activitatea de incluziune şi de integrare a copiilor cu deficicenţe în şcoala publicã trebuie fãcutã cu mult simt de rãspundere de cãtre specialişti. Educaţia egalã se realizeazã prin acordarea sprijinului necesar pentru fiecare copil cu deficienţe în funcţie de cerinţa individualã.

Practica psihopedagogicã a relevat principilul conform cãruia este mai bine sã greseşti prin supraaprecierea copilului orientat iniţial spre învãţãtorul obişnuit, decât sã subapreciezi călitãţile reale, orientându-l cu uşurinţă spre învăţământul special. Pentru a favoriza integrarea copiilor cu deficienţã mintalã în structurile învăţământului de masă şi ulterior în comunitãţile din care fac parte, are nevoie de aplicarea unor mãșuri cu caracter profilactic, ameliorativ sau de sprijinire.

Tendinţa crescândă de integrare şcolară în unităţile obişnuite de învăţământ a copiilor cu CES este bine cunoscută atât în lume, cât şi în România.

Complexitatea manifestărilor determinate de realitatea dintre normalitate şi integrare a dus la interpretări, amânări, experimente, tatonări, reuşite şi eşecuri în acţiunea de integrare a copiilor cu CES în şcoala de masă.

Educaţia integrată se referă în esenţă la integrarea copiilor cu CES în structurile învăţământului de masă care poate oferi un climat favorabil dezvoltării armonioase a acestor copii şi o echilibrare a personalităţii acestora.

Dezvoltarea armoni-oasă a personalităţii copilului, ameliorarea şi înlăturarea aspectelor atitudinale şi psihocomportamentale negative ce pot apărea în cazul acestui proces fac necesară o activitate sistematică de consiliere şi de asistenţă psihopedagogică atât la nivelul individului, cât şi la cel al grupurilor şcolare.

Din perspectiva elementelor fundamentale ale instruirii (elevul, sarcinile de lucru, strategiile de învăţare), cunoaşterea elevilor nu reprezintă un scop în sine, ci o premisă a desfăşurării eficiente a activităţii diferenţiate de instruire-educare.

Particularităţile individuale ale elevilor determină diferenţieri în: modalităţile de acţiune, cerinţele şi dificultăți de învățare. Se constată că mulți elevi au eșecuri școlare, datorită limitării în prelucrarea anumitor tipuri de informații, ceea ce deterimina diverse dificultăți: lipsa organizării, socializare dificilă, predispunere la accidente, adaptare dificilă la schimbări, hiperactivitate sau letargie, lipsa atenției. Deși au aptitudini pentru anumite domenii, acești elevi au randament inegal și deseori nu pot fi încadrați în clase obișnuite.

Alături de elevii cu CES integraţi individual, există şi elevi cu dificultăţi de învăţare, cu ritm lent de acumulare de achiziţii, dar cu intelect normal. Confundaţi adesea cu elevii din prima categorie sunt nestimulaţi sau categorizaţi ca atare. Alternativă a

11

învăţământului special, educaţia integrată permite acordarea serviciilor de sprijin pentru copii cu posibilităţi reale de recuperare şi reintegrare, care altădată ar fi fost orientaţi către şcoala specială.

Pentru a realiza integrarea copiilor cu CES, trebuie să acţionăm asupra diferitelor nivele de dezvoltare a personalităţii lor şi anume: la nivel biologic, la nivel psihic, la nivel social.

“Eu sunt copilul.

Tu ții în mâinile tale destinul meu. Tu determini, în cea mai mare măsură, dacă voi reuşi sau voi eşua în viață!

Dă-mi, te rog, acele lucruri care să mă îndrepte spre fericire.

Educã-mã, te rog, ca să pot fi o binecuvântare pentru lume!” (din Child’s Appeal, Mamie Gene Cole).

Incluziunea, ca proces psihologic de asimilare, poate fi atinsă doar în cadrul incluziunii sociale, fiind un proces de încorporare a unui individ în sistemele sociale: familie, grup, clasă, şcoală, comunitate, societate.

Un model comportamental tipic îl reprezintă tulburări ale atenţiei, hiperactivitate şi neurotizare secundară. În contextul colectivului, copilul nu acordă atenţie nici profesorului, nici colegilor, dispune de o necesitate motrică crescută, nu poate sta locului, eşecul sistematic datorat deficienţei intelectuale, respectiv faptului că elevul nu este capabil de performanţele colectivului, implică dezvoltarea unor simptome comportamentale neurotice secundare: ticuri, comportament inhibat, sau chiar opusul acestuia, comportament extravagant menit să compenseze deficienţele intelectuale.

Consider că nu există „reţete” pentru integrarea copiilor cu CES în învăţământul de masă. Cei care manifestă deschidere pentru integrarea acestora vor găsi şi strategiile potrivite. Fiecare copil are dreptul la educaţie şi merită să i se acorde o şansă. Învăţând împreună, copiii învaţă să trăiască împreună, să se accepte şi să se ajute la nevoie.

Integrarea copiilor cu CES conferă instituţiei şcolare rolul de componentă fundamentală a sistemului social, aptă să răspundă concret imperativelor de moment ale evoluţiei din societatea contemporană şi să rezolve o serie de probleme referitoare la nevoile de acceptare sau valorizare socială a fiecărui individ şi la capacitatea acestuia de a se adapta şi integra într-o societate aflată în continuă transformare.

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

CUNOAȘTERE ȘI EXPERIENTĂ DIDACTICĂ

INSUCCESUL ȘCOLAR, ETIOLOGIE ȘI MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE Prof. Iliescu Mihail Ionuț Tema stării de tensiune psihică în care are ca efect eşecul şcolar nând de elevi, alții vizând școala, familia sau alți factori de ambial elevilor urmăreşte să invite factorii angajaţi în actul educativ – anță educațională. părinţi, profesori, conducerea învăţământului, alte autorităţi – la Dintre cauzele care țin de elev, cele mai des investigate reflecţie şi luare de atitudine. Aşa cum este şi firesc, rezultatele sunt cele referitoare la rolul pe care îl pot avea unele boli organianchetelor recent efectuate privind eşecul şcolar, reflectă etapa ce, unele deficiențe fizice sau senzorilae și unii factori psihologici istorică pe care o străbatem, cu particularităţiile ei specifice de individuali. ordin social şi economic, cu câştigurile şi neajunsurile inerente, Trebuie discutat şi despre eşecul fals pentru că se manicare şi-au pus amprenta pe problemele cu care se confruntă elevii. festă datorită laturii subiective, datorită autoaprecierii negative, La aceasta se adaugă preocuparea conducerii învăţământului în datorită neîncrederii în puterile proprii, datorită nivelului de asdirecţia reformei sistemului educaţional şi a ridicării standardului piraţie proprii. Cei mai des implicaţi într-un fals eşec şcolar sunt de viaţă şcolară, în ciuda insuficienţei bazei economice, a limitelor timizii, indecişii sau resemnaţii. infrastructurii şcolare, a lipsei de calificare a unor educatori, a blaEşecul şcolar are un puternic caracter individual şi depinde zării şi indiferenţei altora dintre ei, ca urmare a sentimentului acut în egală măsură de factori exteriori şi de factori interiori, de mode frustrare, datorat nesiguranţei şi salariilor mici. În ultima peri- dul particular în care elevul se percepe. Din această cauză profeoadă a crescut frecvența eșecului școlar. Acesta determină efecte sorul trebuie să cunoască psihologic cât mai bine elevii, pentru a negstive atât în plan psihologic individual, cât și în plan social. În veni în sprijinul acestora. plan individual determină o alterare a imaginii de sine a elevului În ceea ce-i priveşte pe profesori, aceştia ar trebui, mai ales, în cauză care-și va pierde tot mai mult încrederea în propriile să conştientizeze influenţa negativă pe care o poate avea asupra posibilități,iar în plan social este cauza marginalizării elevului. evoluţiei copilului o stare prelungită de stres, creată la şcoală, uneExistă două tipuri de eșec școlar: ori paralelă celei existente în familie, sau chiar numai expuneri -eșec școlar de tip cognitiv; de scurtă durată la situaţii stresante, dar care, dacă depăşesc un -eșec școlar de tip necognitiv. anumit prag, îl pregătesc pe plan psihic pentru trăiri emoţionale Eșecul școlar de tip cognitiv se referă la nerealizarea de că- excesive şi pentru suprareacţie, iar pe plan formativ îi afecteatre elevi a obiectivelor pedagogice. Fără a avea formate com- ză plăcerea de a munci şi randamentul muncii, inventivitatea şi petențele specifice vârstei școlare, elevul este considerat a fi în creativitatea, capacitatea de a învinge dificultăţile şi optimismul. imposibilitatea de a promova în stadiul de pregătire următor. Nu trebuie să uităm nici de factorul educativ în ceea ce priveşte Aceste niveluri scăzute de competență se explică fie familia în raport cu cerinţele şcolii. prin întârzieri în dezvoltarea intelectuală, fie prin neaEste suficientă însă o singură carenţă a familiei pentru a junsuri în plan motivațional, operațional și volițional. afecta planul vieţii psihice a copilului, antrenând o serie întreagă Eșecul școlar de tip necognitiv se refe- de neajunsuri, printre care şi dificultăţi în activitatea lui domiră la inadaptarea elevului la exigențele școlare. nantă: învăţătura.

Elevul inadaptat recurge la părăsirea precoDe aici şi starea lui de încordare la şcoală, unde pe ce a școlii, la integrarea acestuia în grupuri ale stră- drept cuvânt, este sancţionat, nou prilej de tensiune, cu atât mai zii, în grupuri cu un mediu mai puțin coercitiv. mult cu cât o notă slabă obţinută atrage după sine, în mod firesc, Cauzele acestei dezadaptări școlare constau fie în probleme penalizări în familie. Iată format un cerc vicios, din care elevul individuale de natură afectivă, fie în determinări psiho-nervoase. nu poate ieşi decât dacă este înlăturată carenţa familială care l-a În evaluarea eșecului școlar trebuie să luăm în calcul per- generat. În caz contrar, pot apărea traume de natură psihică sau sistența și amploarea cu care el se manifestă.Astfel el poate fi morală, copilul eşuând în stări melancolice de natură nervoasă, considerat un fenomen episodic sau un fenomen de durată. în conduite reprobabile şi de aici doar un pas îl mai desparte de Ca fenomen episodic acesta e determinat de o situație conjucturală eşecul şcolar. neprielnică pregatirii școalre a elevului, situație care poate disparea Eşecul elevului reprezintă deopotrivă eşecul familiei şi al și cu sprijin din partea familiei și a profesorului, elevul o poate depăși. şcolii.

Eșecul școlar de durată poate apărea pe fondul unor hanRecuperarea celor care înregistrează eşec şcolar trebuie dicapuri senzoriale sau intelectuale sau atunci când si- realizată după un curriculum diferenţiat, printr-o abordare nouă, tuațiile psiho-traumatizante care l-au generat persistă. care cere situaţii didactice şi spaţii neconvenţionale. Nu în ultimul Eșecurile școlare sunt cauzele unor factori multiplii, unii ți- rând este necesar şi obligatoriu de personal didactic specializat.

12 RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

Profesorul reprezintă piesa de bază în atingerea reușitei şcolare, deci în evitarea eşecului şcolar.

Profesorul trebuie să fie capabil să: -realizeze un diagnostic corect al elevului; -stimuleze şi să încurajeze elevii pentru atingerea succesului; -respecte ritmul propriu de învăţare al fiecărui elev; -alterneze stilurile de învăţare; -predea diferenţiat etc. În concluzie, responsabilitatea preveniriii și înlăturării eșecului școlar revine atât sistemului de învățământ, familiei, cât și societății în care acesta trăiește.

BIBLIOGRAFIE: Golu, M. (1985) – Învăţatre şi dezvoltare, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică; *** (2011) - Educaţie şi dezvoltare profesională. Material publicat în cadrul proiectului de „Formarea continuă a profesorilor de istorie şi geografie în societatea cunoaşterii”, Scrisul Românesc Fundaţia – Editura; Bogdan Bălan, Ștefan Boncu –Psihopedagogie –ed. POLIROM. Prof. ILIESCU MIHAIL IONUȚ

AȚIA ALIMENT DUL N Â R N Î Ă OAS NESĂNĂT ȚILOR N E C S a E L O AD tina Vioric r. Dodu Cris Prof. d

Alimentația constituie astăzi o problemă de sănătate în rândul elevilor. Alimentația nesănătoasă, nerațională, neigienică, duce la un exces ponderal, care poate constitui una din cauzele morbidității. Elevii se abat mereu de la o alimentație rațională, cad victime poftei de mâncare și ingeră mai mult decât au nevoie. De aceea, se spune că educația are un rol hotărâtor în formarea deprinderilor alimentare.

13

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

CUNOAȘTERE ȘI EXPERIENTĂ DIDACTICĂ

• Evitarea forţării să mănânce – deoarece această practică poate înrăutăţi situaţia și în loc ca masa să fie un motiv de bucurie va fi o oră de tortură.

• Învață-l să aștepte până la sfârșitul mesei – chiar și atunci când la masă refuză să mănânce, respectă-i dorința, dar spune-i să stea la masă până când toată lumea termină de mâncat. Mulţi părinţi îi trimit pe copii de la masă de îndată ce observă că nu mai mănâncă, ca pe o pedeapsă. Dacă din contră părinţii continuă să discute şi să se poarte normal, indiferent ce şi cât mănâncă copilul, acesta va şti că masa este un loc în care orice membru al familiei se poate simţi bine.

• Stabilirea corectă a duratei mesei - nu lungii mesele la nesfârşit, ci maxim treizeci de minute.

• Eliminarea oricărei activități în timpul mesei care i-ar putea distrage atenţia: televizor, telefon, reviste, calculator. Acestea nu fac decât să încetinească ritmul de mâncare al copilului sau adolescentului, care nu se poate concentra în mai multe locuri.

Ora mesei este un prilej pentru familie să se reunească şi să petreacă un timp de calitate împreună.

• Responsabilizarea cu ajutorul mesei – să meargă la cumpărături, să aleagă el legumele şi fructele care îi plac. De asemenea, poţi să-l implici în pregătirea anumitor mâncăruri sau în aşezarea mesei. După ce contribuie şi el la pregătirea mâncării, este mult mai tentat să participe la masă.

• Porționarea cât mai mică pentru cei care nu mănâncă mult - de cele mai multe ori porţiile mari îi descurajează. Dacă termină din farfurie şi vrea mai mult, faptul de a cere o porţie suplimentară îl va face să fie foarte mândru de el.

• Nu prepara pe loc altă mâncare dacă refuză ce are în farfurie – aceasta deoarece îi încurajează indirect să fie şi mai pretenţioşi la mâncare.

• Fii răbdător când pregătești mâncăruri noi - se ştie că majoritatea sunt reticenţi când vine vorba de noi feluri de mâncare.

De aceea, nu te aştepta ca ele să fie acceptate din prima. De cele mai multe ori încearcă noua mâncare de abia după ce a mai văzut-o de câteva ori. Acceptă-i alegerea de a nu mânca fără nici un comentariu. De asemenea, dacă acompanezi noul tip de mâncare cu unul care îi place mult, copilul va fi mai receptiv.

• Gătirea mâncărurilor cât mai variată – chiar dacă copilul tău are doar câteva feluri de mâncare preferată, continuă să găteşti sortimente variate de mâncare şi chiar să experimentezi feluri noi. În felul acesta îi oferi un exemplu de stil de viaţă sănătos, pe care îl va prelua în timp.

• Prezentarea mâncării într-o manieră atractivă – aspectul mâncării este foarte important. Mulţi părinţi îşi folosesc creativitatea pentru decorarea mâncărurilor, şi copiii se simt mult mai atraşi de ele.

• Evitarea dulciurilor – sunt cea mai mare tentaţie pentru copii, pentru că sunt gustoase, li se face multă reclamă, şi sunt folosite de multe ori de părinţi ca recompensă. Nu e de mirare că mulți ar vrea să renunțe la mâncare în favoarea lor. De aceea, evită să le oferi dulciuri înainte de masă, pentrucă le vor scade pofta și interesul față de mâncare.

În cazul unei deprinderi sănătoase este recomandabil ca aportul zilnic de alimente să conțină la bază cartofi, orez și cereale, urmată de legume, fructe, lapte și derivate lactate, mai apoi carne, ouă, pește, leguminoase și, în ultimul rând, grăsimi și produse zaharoase. Pentru elevi regimul exclusiv vegetarian nu acoperă rezervele nutritive și poate fi nociv.

Sănătatea fizică și psihică a elevilor depinde de calitatea alimentelor. Deși părinții sunt conștienți că dimineața adolescentul nu se satură cu lapte, puțină pâine cu unt, cereale, consideră totuși că mecanismele vechi și corectarea derivei alimentare va da roade.

La prânz, cei mai mulți dintre părinți așteaptă adolescentul la masă cu o supă/ciorbă, urmată de carne cu multe zarzavaturi și un desert copios.

Seara, teoretic, aceștia ar mânca budinci, soteuri, papanași, mămăliguță, puține mezeluri, brânză și o cană cu lapte călduț. Totuși o mică parte din rândul copiilor țin seama de cele trei mese principale ale zilei și de degustările cu fructe dintre ele.

Multora nu le pasă de alimentația proastă, tip fast-food, deoarece îi atrage, este ieftină, ușor de procurat, întâlnită peste tot în drumul lor spre școală.

Mai mult decât atât, alimentele grase și nesănătoase sunt deosebit de populare printre copii și adolescenți, reprezentând adesea cea mai ieftină și mai convenabilă opțiune. Din păcate, mâncarea de tip junk-food poate afecta creierul copiilor, atunci când este consumată pe o perioadă de timp îndelungată. Consumul ridicat de alimente grase în timpul adolescenței poate afecta funcțiile cognitive la vârsta adultă.

Putem spune că alimentația adolescenților este dezastruoasă din cauza alimentelor fără valoare nutrițională care sunt prea accesibile pentru ei. De aceea malnutriția se remarcă frecvent în școală, întrucât în rândurile elevilor au apărut afecțiuni precum diabetul zaharat de tip doi, boli cardiovasculare, obezitate, stres.

Din păcate elevii evită consumul de fructe și legume, evită sfaturile părinților, profesorilor, specialiștilor și găsește mâncatul, spre exemplu ciocolata, ca o formă de compensare a tristeții, ca o stare de relaxare, de bine.

Consumul alimentar se transformă din necesitate în plăcere, se pierde capacitatea de autoreglare a consumului alimentar și se instalează treptat fenomene de supraalimentație.

Consider că regimul igienic de viață cu o alimentație corespunzătoare și îmbinarea rațională a activității fizice cu cea intelectuală, contribuie la dezvoltarea normală și armonioasă a adolescentului. În acest sens aș propune câteva soluții pentru o alimentație sănătoasă a acestora: • Respectarea apetitului - deoarece fiecare este unic și are propriile nevoi alimentare care sunt produsul unui număr mare de factori: tipul de metabolism al copilului, constituţia lui biologică, grupa sanguină, intoleranţele la anumite substanţe şi factori psihologici.

• Stabilirea unui orar fix de masă - îi poate ajuta pe adolescenți să-și regleze ciclurile de foame - sațietate. Pentru ca ora mesei să fie aşteptată cu plăcere, nu trebuie stricat apetitul acestoObiceiurile alimentare sănătoase se formează în timp și este ra, oferindu-le dulciuri, snacksuri și fast-fooduri înainte de masă. nevoie de răbdare, imaginaţie şi optimism.

Dacă sunt deja sătui, ei consideră masa o corvoadă şi nu o plăcere.

14 RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

LECTURA, TRATAMENTUL SUFLETULUI

Prof. Înv. Primar Gâță Elena Cleopatra

Cititul este inima tuturor lucrurilor. Dincolo de abilitatea de a citi, care este vitală pentru a putea funcționa și a avea success în societate, plăcerea lecturii ne hrănește sufletul. Există o corelație directă între bunăstare și cititul de plăcere. Lectura este o abilitate foarte importantă pe care trebuie s-o dobândească copiii noștri. Copiii cărora li se citește de mici vor învăța și cu mai multă ușurință să fie ei înșiși buni cititori.

Cu cât li se citește mai mult, cu atât sunt mai interesați să învețe să citească, dar, în același timp, prin lectură au un orizont mai larg din toate punctele de vedere.

Părinții sunt vitali în acest sens. Iubirea pentru lectură se naște acasă, tot acolo se împărtășesc părerile despre povești și se fac sugestii legate de următoarea carte. Acasă e primul exemplu de urmat. Important este ca cei mici să ajungă să deschidă o carte de plăcere, singuri, fără a li se spune sau a li se cere de la școală. Atunci înseamnă că demersul nostru a avut succes, înseamnă că copilul va avea toată viața un prieten de nădejde. Momentele pe care le petreceți descoperind împreună cărțile sunt clipe prețioase de timp petrecut împreună, care vă pot da ocazia să vă apropiați, să construiți o conexiune puternică, care, în mod obișnuit se diluează odată cu vârsta, când copilul începe să descopere jocul și alte activități sociale ce nu implică și părinții. Școlile au de asemenea un rol important în dezvoltarea abilităților de decodare și de înțelegere necesare pentru învățarea artei citirii, dar nu numai. Scopul educatorilor este de a le oferi elevilor oportunități de a explora cărți, de a discuta despre nuanțele și despre structura lor, de a analiza mesajul și creativitatea autorului.

Lectura îi ajută la dezvoltarea capacității de exprimare, a memoriei și a creativității. Totodată le oferă un model de vocabular mai bogat și structuri gramaticale corecte ale limbii, îi ajută să gândească și îmbunătățește capacitatea de concentrare și nu în ultimul rând să se familiarizeze cu sunetele limbii.

Prin lectură am ajuns la idei care mi-au schimbat literalmente viața. Deci, pentru mine, cel mai important lucru pe care l-am învățat este să am o minte deschisă, să nu presupun că știu totul, să fiu receptivă spre schimbare.

15

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

CUNOAȘTERE ȘI EXPERIENTĂ DIDACTICĂ

RUGĂCIUNEA - METODĂ DIDAC TICĂ DE CU NOA Ș TE R E A R E A L I TĂȚ I I R E L IG IOA S E Prof. Ma riu s-Con s t a nt in Pavel Metodele de cunoaștere a realității religioase sunt anumite procedee și tehnici didactice, care au la bază acțiunea omului de căutare a Divinității, de cunoaștere a învățăturilor moral-religioase. Astfel, în procesul didactic, profesorul are posibilitatea de a implementa diferite metode de cunoaștere a realității religioase, ca de pildă, observarea directă a realității religioase, studiul și interpretarea simbolurilor, analiza documentelor, studiul de caz, exemplul, rugăciunea, meditația religioasă, deprinderile moral-religioase, inițierea în practica religioasă.

Rugăciunea, ca metodă didactică de cunoaștere a realității religioase, este utilizată foarte des la orele de Religie, ceea ce arată importanța și utilitatea ei în procesul didactic și în viața creștină a copiilor și tinerilor.

Potrivit celei mai simple și mai cuprinzătoare definiții atribuite ei, rugăciunea este convorbirea omului cu Dumnezeu și/ sau cu Sfinții.

Pentru orice creștin, rugăciunea este o atitudine firească întrucât ea dă mărturie despre legătura sau relația omului cu Divinitatea, în urma căreia Sfântul Duh aduce oamenilor mângâiere în situații dificile, bucurie și pace sufletească, iubire față de Dumnezeu și față de aproapele, inspirație și putere pentru cuvântul frumos și fapta bună. Rugăciunea îi unește pe creștini cu Sfânta Treime, izvorul bucuriei și vieții veșnice, dar și cu Biserica lui Hristos din toate timpurile și din toate locurile.

Rugăciunea este o realitate prezentă în întreaga istorie a mântuirii, de la încrezătorul exemplu al Patriarhului Avraam, până la rugăciunea puternică a lui Iosif cel preafrumos sau, de la ruga Profetului David, plină de pocăință și umilință, la cea a regelui Manase, străbătută de certitudinea Atotputerniciei și milostivirii dumnezeiești, ori de la exemplul desăvârșit de rugăciune al Mântuitorului Hristos, la cel al rugăciunii stăruitoare a Sfântului Apostol Pavel, sau la pilda de rugăciune jertfelnică a numeroșilor martiri și mărturisitori de pretutindeni.

Rugăciunea este o necesitate atât de mare în viața creștinului încât a fost numită de către Sfinți “respirația sufletului”, “termometrul credinței”, “lucrarea minții”, “lumina inimii” etc., întrucât, prin intermediul ei, laudele, mulțumirile și cererile ne sunt ascultate și, după voia lui Dumnezeu, îndeplinite. Ce frumos ne îndeamnă spre rugăciune Sfântul Siluan Athonitul: “Roagă-te simplu, ca un copil și Domnul va asculta rugăciunea ta. Domnul nostru este un Părinte a cărui milă întrece tot ceea ce ne-am putea închipui sau gândi, și singur Duhul Sfânt ne descoperă iubirea Lui nemărginită”! În calitate de metodă de cunoaștere a realității religioase, rugăciunea este nelipsită de la începutul și sfârșitul orelor de Religie, în timpul cărora, elevii, mai mici sau mai mari ca vârstă, rostesc, cu bucurie și dragoste, rugăciuni de laudă, de mulțumire și de cerere față de Dumnezeu și față de Sfinții Săi. Deprinderile morale (închinăciune, metanie mică sau mare, practica postului, participarea la slujbele Bisericii etc.), dobândite la orele de Religie, completate de rugăciunile învățate de copii pe parcursul mai multor ani (“Înger, Îngerașul meu”, “Doamne, Doamne, Ceresc RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

16

Tată”, “Toți cu inima curată”, “Doamne, ține-i fericiți”, “Cuvine-se cu adevărat”, “Tatăl nostru”, “Crezul”, “Împărate Ceresc”, “Doamne, Iisus Hristoase, miluiește-ne pe noi păcătoșii!” etc., sau a altor rugăciuni în diferite împrejurări ale vieții, rostite sau cântate),sunt gesturi pline de naturalețe și candoare, de deschidere în fața harului divin și de dăruire a mâinilor și sufletelor lor lui Dumnezeu.

Exemplu: În cadrul orelor de Religie, puritatea copiilor și dragostea lor față de cele sfinte răzbate și din această frumoasă poezie-rugăciune, compusă de un elev de-al meu din clasa a II-a: “Dumnezeu e calea bună! / De o alegi pe cea rea / Domnul nu te va ajuta. Dacă uiți de Dumnezeu, / Roagă-te și tu la El. / Domnul nu te va uita / Niciodată-n viața ta!”.

De asemenea, în cadrul activităților despre pictarea unei icoane, profesorul are posibilitatea de a expune elevilor rugăciunea de învestire a pictorilor zugravi, rostită de către preot sau episcop, al cărei text îl vom prezenta în cele ce urmează: “Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Care nemărginit ești cu firea dumnezeirii și pentru mântuirea oamenilor, în vremile acestea mai de pe urmă, Te-ai întrupat în mod tainic din Maria Fecioara și de Dumnezeu Născătoarea și ai socotit vrednic lucru să fii zugrăvit, Care singur chipul preacuratei feței Tale l-ai zugrăvit în prea cinstita mahramă, și printr-însa ai vindecat boala eparhului Abgar și sufletul lui l-ai luminat spre cunoștința Ta, a adevăratului Dumnezeului nostru; Care prin Duhul Tău Cel Sfânt l-ai înțelepțit pe dumnezeiescul apostol și evanghelist Luca a zugrăvi chipul preacuratei Maicii Tale, care Te poartă pe Tine ca un prunc într-ale ei brațe și-i zice lui {binecuvântându-l}:<<Darul Celui născut din mine, prin mine, împreună cu el să fie>>; Însuți, Stăpâne, Dumnezeule al tuturor, luminează, înțelepțește sufletul, inima și cugetul robului tău (N); și mâinile lui le îndreptează fără de prihană și prea bine a zugrăvi chipul asemănării Tale și al preacuratei Maicii Tale și al tuturor sfinților, întru a Ta slavă și întru strălucirea și înfrumusețarea sfintei Tale biserici și spre iertarea păcatelor celor ce cu cinstire cuviincioasă le aduc acestora închinăciune și cu bună cucernicie le sărută, și cinstirea cel înfățișat o înalță; și-l izbăvește pe dânsul de toată diavoleasca uneltire, sporind în toate poruncile Tale, prin mijlocirile preacuratei Maicii Tale, ale sfântului slăvitului apostol și evanghelist Luca și ale tuturor sfinților Tăi. Amin”.

LECȚIA DE GRAMATICĂ Prof. înv. primar Marin Alexandra

La orele de religie, elevii au șansa de a afla că o icoană este un loc al rugăciunii, o lucrare și o strădanie colectivă a pictorului și a lui Dumnezeu. Dincolo de talentul artistic, zugrăvirea unei icoane necesită o pregătire temeinică (post, rugăciune și meditație), asemănătoare lucrării preotului dinaintea săvârșirii Sfintei Liturghii. În consecință, profesorul de Religie are datoria de a-i învăța pe elevi că înainte de începerea pictării unei icoane, când toate materialele sunt la îndemâna pictorului, pe masa de lucru, zugravul are nevoie de o stare de liniște și de relaxare duhovnicească, de săvârșirea semnului Sfintei Cruci și de rostirea cât mai deasă a rugăciunii iconarului: “Stăpâne Dumnezeule al tuturor, luminează sufletul, inima şi cugetul robului Tău și mâinile mele le îndreptează fără de prihană și prea bine a zugrăvi chipul asemănării Tale, întru a Ta slavă și întru strălucirea și înfrumusețarea Sfintei Tale Biserici!”.

Din cele observate în timpul orelor de Religie, mărturisim cu convingere că învățarea și repetarea la școală a rugăciunii iconarului constituie un ajutor prețios pentru copiii talentați în domeniul iconografic, fiind totodată un îndemn spre dobândirea și păstrarea unei legături constante cu Hristos Domnul.

Bibliografie: 1.†Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Rugăciunea-izvor de bucurie în “Carte de rugăciuni”, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 2013; 2.Dionisie din Furna, Erminia picturii bizantine, Editura Sophia, București, 2000; 3.Györffy, M. Anikó, Ghid de iconografie, traducere de Anna Marinescu,Editura Casa, Oradea, 2013; 4.† Nifon, Arhiepiscop și Mitropolit al Târgoviștei, Prefață în “Carte de rugăciuni”, Arhiepiscopia Târgoviștei, Târgoviște, 2016; 5.Siluan Athonitul, Cuviosul, Între iadul deznădejdii și iadul smereniei, Editura Deisis, Sibiu, 2001; 6.Șebu, Preot prof. univ. dr. Sebastian, Opriș, Prof. Monica, Opriș, Prof. Dorin, Metodica predării Religiei,ediția a II-a, revăzută și adpăugită, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2017;

Zi de zi ne “ciocnim” cu greșeli gramaticale. Le auzim la semenii noștri, pe stradă, la televizor, în autobuz, le vedem pe afișe sau pe internet. Deși, pentru unii, gramatica Limbii române este grea, plictisitoare sau mai puțin importantă,aceasta trebuie stăpânită, pentru că ceea ce spunem ne reprezintă. În plus, suntem români și este obligatoriu să știm să vorbim și să scriem corect în limba noastră maternă !

De multe ori, ne distrăm când citim anunțuri scrise de persoane, care nu sunt atente la ordinea cuvintelor. Iată câteva exemple amuzante de cum NU TREBUIE să utilizăm limba română: “Confecționăm haine din pielea clientului”.

“Vindem scaune pentru copii cu trei picioare”.

“Confecționez paturi pentru copii de fier”.

“Servim cu frișcă clientela bine bătută”.

“Afiș într-o croitorie: „Fustele se ridică zilnic între orele 10,00 și 14,00”.

“De vânzare birou de epocă pentru doamnă cu picioare subțiri și sertare lungi”.

“Avem ciorapi de femei lungi”.

“Agrafe pentru femei din plastic”.

“Vând câine, mănâncă orice și îi plac foarte mult copiii”.

“Lenjeria de corp nu se schimbă “Castron pe placul oricărei gospodine cu fund rotund pentru batere eficientă”.

“Vând mașină de cusut mână și picior”.

“Căutăm un om să aibă grijă de un lot de vaci care nu fumează și nici nu bea”.

Dacă observăm aceste greșeli în utilizarea limbii române, trebuie să căutăm varianta corectă, să o folosim și să o dăm exemplu celorlalți. Să facem haz de necaz și să învățăm lecția !

17

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

REFLECTOR: ACTIVITĂTI, CONCURSURI ȘI PROIECTE

„ȘCOALA MEA ARE TALENT !”

Concurs de interpretare vocală În data de 12 decembrie 2019, în școala noastră s-a desfășurat un Concurs de interpretare vocală, cu tema “ȘCOALA MEA ARE TALENT!”, și am fost plăcut impresionați de prestația participanților. Sperăm că toată lumea s-a simțit bine și îi felicităm pe elevi pentru curajul de a cânta în fața publicului, pentru unii fiind prima experiență de acest fel.

Premiile au constat în bani prin donațiile cadrelor didactice, (Tudor Tatiana, Popescu Alina, Marin Maria, Grosu Cristina, Cherciu Elena, Vasile-Șerbănescu Darius, Alexe Cristina) a restaurantului Cipi Cipi și premii de participare pentru toți elevii: Cartea “Îndrăznește să dezamăgești”, oferită de Asociația de Părinți “Nicolae Grigorescu”, reprezentată de domnul viceprimar, Ovidiu Popescu.

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

Mulțumim și juriului, profesorii Alexe Cristina (organizator), Grosu Cristina Elena, Cherciu Elena, Popescu Alina Elena (organizator), Vasile-Șerbănescu Darius, și nu în ultimul rând, doamnei directoare prof. Voicu Ioana, pentru deschiderea ce a avut-o mereu față de inițiativele cadrelor didactice și îndrumarea oferită.

18

“Natura voiește ca omul să-și cânte plăcerile și suferințele.

Prin cântecele sale, el își zugrăvește gândul, năravurile, faptele, într-un cuvânt toată ființa sa; cântecul este o răsfrângere a sufletului său”

a

Elen cu Alina s e p o P t ris cumenta xe Cristina Prof. Do e Prof. Al

(Costache Negruzzi, 1808–1868).

Acest concurs a fost creat în scopul aprecierii tinerelor talente, pe care le-am descoperit în școala noastră, fapt pentru care jurizarea s-a dovedit a fi un lucru dificil.

Sperăm că mesajul a fost transmis, acesta fiind încurajarea copiilor în viitor, dezvoltarea și valorizarea talentului înnăscut al fiecărui elev, spre artă și frumos. Muzica este una dintre artele de bază, fără de care umanitatea nu se poate lipsi. Creația și nevoia de a împărtăși sunt inerente în fondul nostru și ne definesc. În domeniul educației, muzica are valoare, ne formează să ne exprimăm artistic, iar cei care “învață” să o citească, descifrează simboluri cu un înțeles abstract, pe care vor trebui să le execute corect. E la fel de greu ca învățarea unei limbi străine. Muzica stimulează gândirea...

Unora le plac versurile, altora ritmul, armonia, “culoarea

sunetelor”, interacțiunea instrumentelor, colabo-rarea dintre artiști și sincronizarea. Ascultarea activă a unei melodii ne induce o concentrare într-o lume altminteri străină, lumea sunetului.

Cea mai bună metodă de a atrage elevii spre muzică este ca ei să o asculte, sau să meargă la un concert (valabil mai ales în cazul muzicii clasice, acustica dintr-o sală de concert fiind mult mai bună, iar decorul grandios). Și în domeniul muzicii se muncește mult și este de apreciat că ne îmbogățește viața și sentimentele, aducându-ne aminte de vremuri frumoase din viața noastră.

19

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

REFLECTOR: ACTIVITĂTI, CONCURSURI ȘI PROIECTE

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

20

Proiectul „VOLUNTARI CDI" prof. documentarist, Popescu Alina Elena - Activitate interculturală, American Day: elevii au vorbit despre

Școala Gimnazială „Pictor Nicolae Grigorescu” Titu, prin Centrul de Documentare și Informare, dă ocazia elevilor de a participa la proiectul „VOLUNTARI CDI”, adică voluntarii Centrului de Documentare și Informare.

Am început în semestrul I din anul scolar 2018-2019, cu 17 elevi voluntari de la clasele V-VIII. În al doilea semestru s-au înscris 50, iar în primul semestru din anul școlar 2019-2020 s-au înscris 80 de elevi.

Ca premii, voluntarii au dorit cărți alese de ei. Cărțile au fost plătite cu sprijinul Asociației de Părinți, „Nicolae Grigorescu” , reprezentată de dnul Viceprimar, Ovidiu Popescu. În anul 2018-2019, suma totală pentru premiile voluntarilor a fost de 1400 de lei; În anul 2019-2020, primul semestru, suma a fost de 2053 lei. În proiectul „Voluntari CDI”, elevii înscriși au trebuit în primul rând să participe timp de două pauze pe săptămână, în care să ajute elevii de la clasele I-IV să se orienteze în bibliotecă și să găsească cărțile de care au nevoie. De asemenea, ei au ajutat cu amenajarea și decorarea spațiului pe gustul lor, au învățat cum să introducă cărțile în inventar, cum funcționează împrumutul de carte, au restaurat cărți deteriorate, au realizat afișe cu diverse informații, au ținut dezbateri, au promovat biblioteca în mediul online și mai ales, au început să inițieze activități noi, ce țin de necesitățile lor de cunoaștere și socializare.

Exemple de activități inițiate de elevi: - Activitate interculturală, Korean Day: despre cultura coreeană, limbă, experiențe, mentalitate și mâncare: s-a degustat sushi, kimchi, ceai și dulciuri coreene.

diferențele dintre engleza americană și cea britanică, despre cultura sportului, filme, mâncare, aceștia venind cu negrese făcute de acasă și cu sandviciuri, pe care le-au și mâncat.

-Activitate de cetățenie activă, Derdienii: este un joc ce atrage atenția asupra comunicării interculturale și a adaptabilității, dar transmite și lecții importante despre învățarea prin serviciul în folosul comunității.

A doua parte a proiectului a constat în organizarea de activități de sfârșit de semestru, menite să consolideze colaborarea și spiritul de echipă. Elevii, fiind de la clase diferite, au trebuit să învețe cum să lucreze împreună, și au realizat că îndeplinirea obiectivelor nu este posibilă fără armonie și respect. În urma fiecărui semestru și a activității de sfârșit ce constă în jocurile de echipă, cer elevilor să completeze un chestionar despre activitatea lor și a mea. Din feedback-ul oferit: - Anul acesta în mare parte elevii vor să participe la mai multe activități în care să interacționeze împreună, să cunoască persoane noi de la care să aibă ce învăța, iar durata activităților să fie mai mare de o oră.

- doresc să aibă mai mult spațiu, mai multă implicare din partea autorităților în sprijinirea acestui proiect, a lecturii și a culturii în general.

La bibliotecă/CDI, veți avea mereu sugestii bune de cărți, informații noi și elevi pasionați de lucruri interesante. Cât despre voluntariat, pentru elevi este util, fiindcă pe viitor vor ști să asocieze această experiență, vor lua mult mai ușor decizii de a se implica în diverse proiecte, fiind în cunoștință de cauză.

21

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

REFLECTOR: ACTIVITĂTI, CONCURSURI ȘI PROIECTE

Bazar de

ictură

ie de p ț i z o p x e i ș ă toamn

escu Darius

Șerbăn prof. Vasile-

Luna octombrie ne-a surprins bucurându-ne de bogățiile toamnei, așa că ne-am gândit să organizăm un bazar de generozitate și de inspirație. Este important să prețuim natura din jurul nostru și să învățăm copiii să fie în continuare recunoscători și uluiți de această minunăție de culori, gusturi și parfum.

Elevi de la toate clasele au umplut coșuri cu fructe și legume, care, mai târziu, au fost donate mai multor familii aflate în nevoie de sprijin.

Cât despre expoziția realizată în școală, pot spune că nu a avut o temă anume, am dorit doar să descoperim elevii talentați la desen și pictură, cu scopul de a fi promovați și admirați pentru preocupările lor nobile, întrezărite în sufletele lor într-o societate mult prea grăbită.

Au participat elevi de la clasele V-VIII, în majoritate, dar și câțiva copii de la clasele I-IV. Drintre elevii care au avut cele mai multe picturi, s-au remarcat: Tabarcea Gabriela Teodora, Ilie Iulia și Gropescu Florina de la clasa a VI-a C, Gâță Alexandra Anca și Bucur Maria Laura de la clasa a VI-a D, Coman Rebeca, și Alexe Oana de la clasa a VIII-a C. Tuturor, felicitări!

2019 t e c u N că andra re turisti reja Alex

ienta

de or s r u c n o C

r, Ob

. prima prof. înv

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

i

în imagin

22

nerală e g ă r u t l -O!” l de cu Concursu IUNEA A FĂCUT , NAȚ Niculae A u E c s R e I d ă N l “U prof. V În școala noastră, de vreo câțiva ani, Concursul de istorie, organizat cu prilejul sărbătoririi Zilei Naționale a României -1 Decembrie -, a devenit deja o tradiție. În fiecare an, mai mulți elevi, selectați de la mai multe clase, și grupați în 3-4 echipe, au participat la acest concurs, beneficiind de întrebări referitoare la istoria poporului român, dar și de diplome și premii. În acest an școlar, la începutul desfășurării Concursului, am rostit un discurs, pe care îl redau în cele ce urmează: Se împlinesc 101 ani de la Marea adunare de la Alba Iulia, unde au venit mai bine de 100.000 de români din toate colțurile Transilvaniei, plus 1228 de delegați aleși, care au strigat într-un glas “Noi vrem să ne unim cu țara!”. Unirea Țărilor Române a fost un deziderat de veacuri al acestui popor.

Primul voievod român care are meritul istoric de a fi realizat prima unire politică a Țărilor Române, a fost Mihai Viteazul, la 1600. O unire efemeră, din păcate, dar care a fost un imbold pentru generațiile viitoare. Memoriile boierești din secolele următoare anului 1600 cereau cu insistență unirea românilor. Iar, la 1848, principalul obiectiv al revoluției a fost unitatea națională.

La Blaj, în inima Ardealului, în zilele de 3-5 mai 1848, cei 40.000 de români adunați pe Câmpia Libertății au strigat într-un glas: “Noi vrem să ne unim cu țara!”. Câteva zile mai târziu la Brașov, revoluționarii moldoveni au elaborat un legământ, intitulat Principiile noastre pentru reformarea patriei unde se cerea cu insistență “unirea Moldovei cu Țara Românească, într-un stat neatârnat românesc”.

Unul dintre liderii revoluției moldave, Mihail Kogălniceanu, la Cernăuți, în programul intitulat Dorințele partidei naționale Moldova spunea că “unirea Moldovei cu Țara Românească reprezintă cheia bolții, fără de care s-ar prăbuși întreg edificiul național”. Din păcate, la 1848 acest obiectiv nu a fost îndeplinit.

Se va înfăptui în deceniile următoare în conjucturi externe favorabile. Această conjunctură a fost reprezentată de Războiul Crimeii, desfășurat în anii 1853 și 1856 încheiat cu Tratatul de Pace de la Paris în 1856.

La Paris, ministrul de externe al Franței și apropiat al lui Napoleon al III-lea, a propus reprezentanților celor 7 mari puteri, prezenți la congres, “unirea Moldovei cu Țara Românească, sub un principe străin”. Au votat pentru unire la Paris, Franța, Rusia, Prusia, Sardinia. Austria și Turcia s-au opus, iar Anglia a avut o poziție oscilantă. Franța a fost pentru unire deoarece dorea să-și sporească prestigiul european. Rusia dorea să obțină condiții mai bune în urma tratatului de pace, aceasta fiind învinsă în război.

Prusia și Sardinia au fost pro deoarece, sprijinind unirea românilor, susțineau propria lor cauză. Austria și Turcia s-au opus unirii

deoarece un stat românesc puternic le periclita interesele. Anglia a fost inițial pentru unire, după care a trecut de partea Turciei. În anul 1857, așa cum se hotărâse la Paris, au avut loc alegerile pentru adunările ad-hoc și în toamna aceluiași an, în octombrie, au fost date publicității rezoluțiile adunărilor ad hoc de la Iași și București, care cereau, printre altele, unire, neutralitate și un prinț străin, ai cărui moștenitori să fie crescuți în religia țării.

Anul următor s-a adoptat o convenție, tot la Paris, care oferea românilor o unire trunchiată, un simulacru de unire, spunând că viitorul stat să se numească Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei, dar cu doi domni, două adunări, două guverne. Dar românii au pus Europa în fața faptului împlinit, și au ales la 5 ianuarie 1859 la Iași, în Moldova, și pe 24 ianuarie 1859, la București, pe Alexandru Ioan Cuza.

24 ianuarie 1859 este ziua constituirii Statului Român Modern, care a fost primul mare pas în direcția înfăpturii Marii Uniri. Un alt pas important a fost Războiul de Independență în 1877-1878, la sfârșitul căruia Dobrogea s-a unit cu România. A urmat Primul război mondial, iar România a intrat din dorința constituirii statului național, și în ultimul an de război, în 1918, mai întâi Basarabia, pe 27 martie, apoi Bucovina pe 28 noiembrie, și pe 1 decembrie 1918, cele trei provincii istorice, s-au unit în România Mare, sau Statul Național Unitar Român, care, din păcate, azi nu mai există. Marea unire a fost recunoscută prin tratatele de pace de la Versailles, Saint-Germain, Trianon și Paris.

23

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

DIN ACTIVITĂTILE NOASTRE

ACTIVITĂŢI DIN ANUL ŞCOLAR 2019-2020 SEMES TRUL I

SERBARE DE CRĂCIUN prof. înv. primar alexandru gheorghe

ACTIVITATE DE GRUP CU PARTICIPAREA PĂRINȚILOR

Clasa Pregătitoare D Prof. înv. primar ALEXANDRU ANTONETA

Clasa Pregătitoare C Prof. înv. primar ALEXANDRU GHEORGHE

Clasa I step by step Prof. înv. primar ALEXANDRA MARIN RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

24

ÎN AȘTEPTAREA LUI MOȘ CRĂCIUN! ÎN EXCURSIE DE MOȘ NICOLAE învățător marin maria clasa a ii-a b

ÎN EXCURSIE DE MOȘ NICOLAE înv. marin maria clasa a ii-a b

clasa i c înv. gâță elena cleopatra

CU DARURI DE LA MOȘ NICOLAE înv. marin maria

clasa i c prof. înv. primar gâță elena cleopatra

clasa i c prof. înv. primar gâță elena cleopatra 25

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

DIN ACTIVITĂTILE NOASTRE

Clasa a III-a step by step Prof. înv. primar ICONARU MANUELA Prof. înv. primar Iordan Sidonia

prof. înv. primar băcanu simona serbare de crăciun

Clasa a IV-a B Prof. înv. primar OBREJA ALEXANDRA

ZIUA INTERNAȚIONALĂ A DREPTURILOR COPIILOR

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

26

PARTICIPAREA clasei a IV-a C LA SFÂNTA LITURGHIE Oficiată la Biserica Sfântul Nicolae Sălcuța-Cornetu, cu ocazia sărbătoririi celui de-al doilea hram, Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iași

La colindat

Prof. Danțiș Marceldirector adjunct Prof. Marius- Constantin Pavel

icoleta prof. Grigore N

În cadrul Parteneriatului dintre Școală și Biserică au fost desfășurate mai multe activități. Elevii clasei a III-a A, coordonați de Prof. Danțiș Marcel-director adjunct, Prof. Păiși Zinaida și Prof. Grigore Nicoleta au mers la colindat la Parohia Cornetu. Activitatea s-a desfășurat in ziua de prăznuire a Sfântului Nicolae, atunci fiind și Hramul Bisericii.

La sfârșitul activității Preotul paroh Preda Valentin împreună cu enoriașii au oferit daruri colindătorilor.

activități grădinița cu program prelungit nr. 2 titu prof. înv. preșcolar Stan Daniela, și prof. înv. preșcolar găgeanu sineta

prof. înv. preșcolar, ilinca violeta

27

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

DIN ACTIVITĂTILE NOASTRE

DESENE REALIZATE LA ORA DE TIC PROF. COORDONATOR: MĂNĂILĂ MIRELA

1 decembrie 2019- ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI CLASA A II-A B, ÎNV. MARIN MARIA

1 decembrie 2019- ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI CLASA A II-A B, ÎNV. MARIN MARIA

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

28

DESENE REALIZATE LA ORA DE TIC PROF. COORDONATOR: MĂNĂILĂ MIRELA

Activități de mediu și siguranță

afiș realizat de clasa a VI-a D

Faceți cunoștință cu “Roboțelul”, creație realizabilă de 20 de ori pe zi, doar din materialele de plastic adunate într-o singură zi de școală. În perioada 18-24 noiembrie 2019, s-a desfășurat în școala noastră programul “Educația globală”, cu tema “Schimbările climatice”. Au fost dezbătute cauzele și efectele încălzirii globale, și au fost prezentate măsuri concrete și urgente.

Un lucru este cert, copiii noștri iau în serios această problemă, și doresc ca toată lumea să acorde mai multă importanță protejării mediului. Mulțumim cadrelor didactice implicate, domnului profesor Vasile-Șerbănescu Darius, consilier educativ, și doamnei profesoare Iorga Denisa.

29

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

VOCEA ELEVILOR

COMPETIȚIE DE OR I E N TA R E T U R I S T IC Ă LA NUCE T Negoiţescu Cosmina, clasa a VIII-a C

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

Activitățile extrașcolare se referă la acele activități realizate în afara mediului școlar, cu participarea clasei sau a mai multor clase de elevi și instituții de învățământ.

Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului. Studiile de specialitate susțin că acestea ajută la formarea unei atitudini pozitive față de învățare, copii care fac mai multe activități diferite având performanțe școlare mai bune, iar simțul lor practic este mai dezvoltat, reușind să găsească strategii adecvate de rezolvare a problemelor.

30

Această activitate o pot considera ceva constructiv, mai ales dacă dorești să ai o carieră sportivă. Mie mi-a plăcut foarte mult să alerg, încât aș repeta experiența.

Ce s-a întâmplat după? Am dormit aproape 24 de ore, am avut febră musculară timp de două zile și am răcit. Nimic prea grav.

Pe lângă toate acestea, activitățile extrașcolare acționează asupra stimei de sine, iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat.

Părerea mea?

Activitatea de la Nucet mi-a dezvoltat orizonturi noi.

M-a ajutat pe plan educațional, mi-a dezvoltat stima de sine,etc. În general, când auzim de activități extrașcolare, ne imaginăm ceva haos, agitație și plictiseală. Dar după ce ajungi acolo și ești înconjurat de colegi/prieteni, îți dai seama că va fi ceva nemaipomenit.

De când am ajuns la Nucet, văzând atâția colegi

cunoscuți, mi-am dat seama că va fi ceva epic. Concursul a constat în urmarea unui traseu prin pădure, o competiție contratimp între echipaje, iar eu deja îmi imaginam cum echipa mea va ajunge prima înapoi la start. Doar mi-am imaginat.

Datorită numărului mare de participanți, am plecat tocmai după ce au ajuns toți ceilalți. Am spirit de competiție moștenit de la tatăl meu și nu mă simțeam bine că noi am pornit ultimii. Acum regret că nu am vrut să fac poze și să le postez pe Instagram.

Am fost foarte fericită la final când mi-am luat adidașii înapoi în picioare, bocancii deveniseră incomozi.

Ziua de la Nucet chiar mi-a lăsat o amintire plăcută. Nu doar pentru că am primit prima medalie din viața mea, dar și pentru că m-am distrat.

31

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

VOCEA ELEVILOR

O ZI ÎN PĂ D U R E IIlie Iulia Gabriela clasa a VI-a C

. . . ă l a o c ș a l C Ce îmi place clasa a VI-a rina,

Gropescu Flo

Ador să merg la școală, să învăț multe lucruri interesante care îmi vor ajuta în viață, să merg la Bibliotecă, locul în care mă simt minunat, în care noi, voluntarii ne distrăm și ne jucăm uneori, locul în care descoperim cărți minunate de care rămânem fascinați și pe care le citim cu multă plăcere și mult entuziasm.

Acolo noi stăm în timpul pauzelor, când ne plictisim. Acolo doamna bibliotecară ne face să ne simțim bine, să râdem și să uităm de toate emoțiile pentru teste, teze etc. Doamna bibliotecară este o persoană deosebită. Este bună, blândă și ne înțelege foarte bine.

La sfârșitul semestrului de voluntariat, doamna bibliotecară organizează o activitate dedicată voluntarilor, unde primim o carte pentru toată munca depusă la bibliotecă. La acea activitate am participat și eu și pot spune că este minunată.

Noi, voluntarii facem parte din RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

mai multe echipe și trebuie să colaborăm pentru a face multe lucruri interesante.

De exemplu, anul acesta, noi, grupați în echipe, a trebuit să facem dintr-o cutie, din niște foi și scotch, un cuib în care un ou crud trebuia să cadă de la o înălțime destul de mare fără să se spargă.

Toate echipele au colaborat și la toate oul nu s-a spart. Iar la finalul activității noi am povestit toate momentele frumoase pe care le-am petrecut împreună și am primit cărțile mult dorite, dar și o diplomă de voluntar.

P.S. Este minunat să fii voluntar, înveți să colaborezi cu ceilalți elevi, dar și să înveți să împrumuți cărți elevilor mai mici.

Cred că ar fi bine ca mai mulți elevi să se înscrie la voluntariat, să învețe multe lucruri despre bibliotecă și despre colaborarea cu ceilalți elevi mai mari sau mai mici...

32

Era o zi frumoasă de toamnă, soarele strălucea, vântul adia iar frunzele cărămizii cădeau. În acea zi urma să merg la un loc binecuvântat de Dumnezeu, şi anume la Mănăstirea şi pădurea din Nucet. O localitate splendidă şi bogată în oameni cu sufletul curat.

Cadrele didactice care s-au ocupat de această activitate erau mândre de ce au realizat, noi copiii eram şi mai încântaţi ştiind că o să alergăm prin pădure ca în poveşti.

Toată priveliştea ne lumina chipurile cu frumuseţea din jur. Înainte de începerea concursului, ne-am făcut o strategie, pe care am avut grijă să o respectăm, chiar dacă o parte din copiii din echipa noastră au obosit.

Nu ne-am dat bătuţi şi am ajuns toţi la linia de finish. Acolo, organizatorii ne-au aşteptat cu diferite lucruri ca recompensă, dulciuri, mâncare, dar şi medalii, pentru a ne arăta că şi noi, copiii, suntem nişte oameni deosebiţi. Am mers şi la Mănăstire şi am luat suveniruri sfinţite. Am plecat de la Nucet obosiţi dar foarte încântaţi!

K o r e a n

D a y

unteanu Dunya, clasa a VII-a C

de M

În data de 25 octombrie 2019, la inițiativa voluntarilor CDI ai școlii noastre și a drei prof. documentarist Popescu Alina Elena, s-a desfășurat Korean Day, o activitate extra-curriculară, interculturală, despre cultura coreeană, în care voluntarii au putut descoperi cultura coreeană, mâncarea, filme, muzică etc.

Totul a început cu ideea noastră, a voluntarilor: Miruna Barbu, Tănase Nicoleta, Soare Bogdan, Lepădatu Ana-Maria, Stanciu Diana, Tudorache Ana-Maria, Murase Maria, Mirică Antonia, și cu mine . Nu credeam vreodată că o idee de-a noastră poate deveni realitate. Am început, cu ajutorul echipei să planificăm și să organizăm această activitate. Am pus afișe, am invitat elevii și am lucrat foarte mult. De asemenea, doamna ne-a ajutat foarte mult cu mâncarea. Toți organizatorii erau nerăbdători și entuziasmați pentru ceea ce am planificat. Înainte, noi am făcut curat în clasă, am scos gunoaiele din bănci, am dat cu mătura și am scos afară băncile ce erau în plus cu scopul de a avea loc mai mult.

Când toate lucrurile erau pregătite, activitatea a început. Noi ne-am prezentat lucrările și proiectele despre 33

Coreea de Sud, și a fost bine deoarece mulți invitați nu știau multe lucruri despre această țară. Prin intermediul acestei activități, ei au descoperit tradiții ale coreenilor, muzica specifică și câte ceva din felul lor de a fi.

După prezentări, am urmărit o scenetă de teatru, jucată tot de niște voluntari. De asemenea, am ascultat muzică tradițională și modernă și am vizionat un videoclip despre felul cum se prepară un fel de mâncare numit Kimchi pe care coreenii îl mănâncă la fiecare masă. După încheierea activității, am ajutat la curățenie.

Mulți voluntari ne-au mulțumit pentru organizare și am fost complimentați pentru implicare. Chiar dacă am muncit mult, ne bucurăm că am putut face fericiți mai mulți copii.

Experiența de voluntar nu poate fi descrisă în cuvinte. Atunci când ești voluntar, ești fericit că poți ajuta, că te poți implica în activități caritabile. Atunci când ajuți, nu trebuie să aștepți ceva în schimb.

Sper că mai mulți copii vor alege să se înscrie la voluntariat pentru ca și ei să aibă acest sentiment de fericire și altruism.

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

VOCEA ELEVILOR

AC T I V I TĂŢ I DI N ŞCOALA MEA de Ștefa n And reea, c l a s a a V I- a A

Pot spune că am avut activități destul de frumoase în școala mea. În acest semestru au fost câteva activități organizate chiar de voluntari, precum Korean Day sau American Day. Korean Day a fost organizată de Barbu Miruna, de la clasa a VII-a B, iar la această activitate am descoperit informații pe care nu le știam despre Coreea de Sud, am mâncat sushi și Kimchi, chipsuri cu creveți, alge și niște dulciuri din Coreea. Apoi am intrat pe aplicația Kahoot, în care ne-am conectat toți cu telefoanele și am făcut un mic concurs.

La American Day a fost puțin mai diferit.

Acolo am aflat mai multe informații despre baschet. Am făcut și un miniproiect cu inVII-a C formații despre America, împreună cu alte a a s la c , a li u Ame de Cojocar prietene de ale mele. Acolo am mâncat pâine Tu ai făcut vreodată parte dinDin punctul meu de vedere, cea cu unt de arahide și gem, și de asemenea, mai tr-un program de voluntariat? Eu mai importantă și distractivă ac- multe feluri de negrese. Am vizionat și un clip consider că cea mai mare realizare tivitate a fost pictarea zidului din despre America, făcut de voluntari. Am mai a mea este înscrierea în acest do- jurul școlii cu vopsea lavabilă. Am participat și la Afternoon cu Derdienii. Dermeniu. Când eram în clasa a V-a fost îmbrăcați în saci de gunoi, dienii erau niște oameni cu o limbă foarte ciucredeam că voluntariatul este o strânși în talie. Arătam ciudat, dar dată. Ei atunci când vorbesc, se ating, iar dacă pierdere de timp, până când câ- în același timp elegant. Doam- nu-i atingi, încep să țipe. Eu nu am fost Derteva colege care făceau parte din na Alina ne întindea vopseaua în dian, am fost Inginer/constructor. Alături de proiectul inițiat de doamna pro- palmă, iar noi puneam mâinile alți colegi mai mici sau mai mari am construit fesor Popescu Alina, m-au îndru- pe zid. Această activitate a avut ca un pod din hârtie, polistiren, lipici și bandă mat să devin și eu parte din echipa scop înfrumusețarea școlii și tot- adezivă. Când a fost gata ne-am dus la ei și au dumneaei. La început, am refuzat odată oferea impresia unui decor început să țipe, de abia a treia oară când am total, însă după ce m-am gândit din care reiese bucuria copiilor de intrat la derdieni, ne-au acceptat, deoarece eu mai bine, am realizat că o încerca- a învăța și de a deveni oameni de împreună cu echipajul meu ne-am dat seama re nu strică. seamă în societate. care este limbajul lor. La sfârșitul activității, Odată ce am cunoscut-o pe Să revenim la întrebarea de la fiecare și-a spus părerea despre acest joc de doamna bibliotecară, mi-am dat început...dacă ești voluntar, ai fă- echipă, și am învățat concluzia acestui joc... seama ce alegere bună am făcut cut foarte bine înscriindu-te în Altă activitate la care am participat cu câțiva înscriindu-mă în acest proiect. acest proiect. Dacă nu, ar trebui să colegi a fost atunci când am decorat biblioteca Am cunoscut oameni buni, fru- te grăbești! pentru sărbătorile de Crăciun. Am făcut un moși, cu care am legat prietenii, Voluntariatul constă în crearea brad din niște citate legate de Crăciun, din dar cel mai important, am des- unor legături atât între copii, cât carton colorat și în final chiar a ieșit o decofășurat activități coordonate de și între profesori și elevi. Atunci rațiune minunată. Desigur, nu au fost decât domnul Păiși (Președintele Con- când ești voluntar, te simți impor- aceste activități, dar la acestea am participat siliului reprezentativ al părinților) tant, dar și pregătit pentru conti- eu până acum. Aștept cu nerăbdare alte actiși doamna Alina. nuarea studiilor. Închei acest arti- vități frumoase la care, în mod cert, voi parcol prin a vă mulțumi că ați citit! ticipa.

HAIDEȚI ȘI VOI! 34 RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

t a i r a t n u l o v esii despre

Impr

ISTORIA, CEA MAI FASCINANTĂ POVESTE

M AT E M AT IC A – M U Z IC A R AȚ I U N I I

PANĂ FLORINA TEODORA, clasa a VIII-a C

Când spui cuvântul “istorie”, te gândești că o mulțime de informații inutile îți vor intra în cap.

Dar există și o altfel de istorie decât cea pe care o învățăm la școală. De exemplu, istoria unei cărți, veche sau nouă, nu poți știi niciodată prin ce a trecut cartea respectivă. Iubesc cărțile, indiferent de genul lor și aș citi ore întregi, și citesc deja mult, fiindcă cititul este relaxant. În interiorul unei cărți am găsit nu neapărat cuvinte înșirate pe foaie, ci o poveste reală sau imaginară, alcătuită complex, scrise din fericire sau tristețe, inspirată de lucruri mărunte sau mari, în mare parte trecute.

7+

Cine se teme de substantiv?

i, clasa a IV-a

iprian Andre d e Gherghin C

C

GAVRILĂ IOANA clasa a VIII-a A

Încă de la grădiniță suntem învățați să numărăm și să facem simple adunări sau scăderi. Cu timpul, creștem și cunoștințele noastre în legătură cu știința care studiază numerele ar trebuie să se îmbogățească considerabil. Un studiu recent a arătat că majoritatea elevilor au dificultăți în înțelegerea calculelor exacte.

Una dintre cele mai importante întrebări ce ar trebui să se afle în mintea unui copil care începe să studieze matematica este: “Ce importanță are matematică în viața mea?”, o întrebare relativ banală, dar care poate avea o multitudine de răspunsuri complexe. Cel mai simplu răspuns la această întrebare este acela că dacă matematica nu ar exista, nimic din ceea ce se află în jurul nostru nu ar exista. Clădirile s-ar prăbuși pentru că nimeni nu ar putea da dimensiuni exacte ca să asigure echilibrul acestora; telefoanele, tabletele și jocurile nu s-ar fi inventat; chiar și măsura la haine ar fi fost greu de determinat în lipsa cifrelor. Acest șir de exemple este infinit.

Cu toate acestea, ignorând cele spuse mai sus, matematica ne dezvoltă gândirea și ne ajută să avem o viață organizată, luând decizii corecte. Astfel, învățând matematică înveți să gândești. De asemenea, această disciplină reprezintă o limbă internațională, care este la fel în orice colț al lumii.

Prin urmare, matematică este muzica rațiunii, una dintre puținele științe ce poate explica exact majoritatea lucrurilor existente, capabilă să schimbe mentalitatea oamenilor.

Eu mă tem de substantiv deoarece poate avea mai multe sensuri, genuri și numere.

Adică, dacă vrei să spui orez sau soare, trebuie să le scrii mereu la fel. Alteori, mă dor și ochii doar privind câte sensuri are cuvântul ochi: ochii noștri, ochiuri de la aragaz, ochiuri de găină, ochi de baltă.

Alteori stau și mă gândesc, de îmi vine să înnebunesc de ce-i un soare și nu-s doi sori sau de ce-i doar orez, cine a mâncat orezurile?

Sau de ce-s unele cuvinte nehotărâte, adică, cu gen neutru, oare toate cuvintele și-au ales ele sensul? De exemplu, cuvântul penar se zice un penar la singular, și două penare la plural, de ce?

Aceste răspunsuri le găsești doar de substantivul bine stăpânești!

Coordonator, prof. pentru înv. primar DAIA CRISTINA

35

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

Diferențe

VOCEA ELEVILOR

Diferența poate fi în exterior și în interior deopotrivă. Două persoane nu pot fi la fel, și chiar dacă sunt la exterior, interiorul lor nu seamănă. Atitudinea nu o preluăm, ne-o facem noi înșine. Să judeci oamenii după cum arată sau ce note iau, este întotdeauna greșit. Dacă le oferim tuturor o șansă, cu siguranță vom reuși să le descoperim adevărata valoare.

Nu judecăm o persoană după felul în care arată, ci după cum se comportă, după fapte.

Merită sau nu să te schimbi?

Personal, am trecut prin această etapă. O bucată bună de timp mi-am petrecut-o gândindu-mă cât de diferită sunt de alte persoane și cum aș putea să mă schimb. Nu pot spune clar dacă merită sau nu să te schimbi, deoarece chiar dacă te schimbi, nu vei fi perceput neapărat diferit.

Gânduri despre adolescență Pană Florina Teodora clasa a VIII-a C Uneori mă gândesc că sunt prea diferită de ceilalti, că nu mă integrez suficient. Dar nimeni nu se gândeste prin câte au trecut oamenii pe care îi consideră diferiți. Adevărul este că toți suntem diferiți. Nici gemenii nu sunt la fel. Nu pot să spun că am fost prea încercata de viață. Au fost unele momente când simțeam că nu mai fac față, dar am trecut peste și mi-am spus ca nu merita să plec capul în fața oamenilor care m-au facut să sufăr .

Părere directă sau indirectă?

Fiecare om are dreptul să-și spună părerea, poate că sa gândesc că nu este bine să ți-o spună în față și să te rănească, deoarece nu vor să-ți piardă prietenia, însă adevăratul prieten este cel care-ți spune totul fără rețineri, decât să îți ascundă și să descoperi de la altcineva, mai bine afli de la el. Bineînțeles, nu te bârfeste cu altul și cu siguranță, nu când este lângă tine.

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

Trecerea spre adolescență

Mi s-a spus des cât de matură sunt. Dar bineînțeles că nu sunt așa de matură precum mă cred unii. Sunt un copil, care își manifestă sentimentele într-un mod mai ciudat.

Nu-mi place să-mi arăt prea des sentimentele reale. Chiar dacă mă văd ceilalți cu capul pe umeri, eu simt că sunt pierdută. Când am făcut trecerea spre adolescență, am încercat să fac schimbări care să nu mă afecteze pe mine, dar nici pe ceilalți. Nu întotdeauna sunt fericită când zâmbesc, poate că interiorul meu plânge și se străduiește să nu o arate.

Ne străduim să vorbim cu unele persoane, pe care le vedem că sunt în centrul atenției. Dacă o persoană te observă fără să faci nimic, atunci înseamnă că ne purtăm cum ar trebui.

De curând am primit definiția iubirii, ceea ce consideră un adolescent că simte în unele momente.

Nu știu ce să spun despre acest cuvânt puternic. Nu pot sa numesc iubire ceea ce poate este doar o obligație fizică. Plăcutul nu înseamnă că iubești o persoană. Nu o poți numi iubire, deoarece nu ești în stadiul în care să ștai pe gânduri, când te întreabă dacă ți-ai da viața pentru el /ea.

Este mai mult afecțiune, pentru colegi, prieteni, animale sau plante, când avem anumite ocupații. Iubirea față de familie este adevărată și sinceră, necondiționată și exprimă sentimentele propriu-zise.

Scriind, eu mă simt liberă, dau frâu imaginației și principala mea sursă de inspirație sunt gândurile mele. Inspirația poate veni de oriunde, important este să știm să verificăm sursa, chiar dacă nu mă deschid în fața oamenilor, dar măcar o fac prin scris.

36

Evoluție sau involuție în învățământ?

Daia Vladimir clasa a VII-a B

programului, existau elevi de serviciu care făceau curățenie.

Fiecare elev de serviciu verifica băncile să fie curat și dădeau cu mătura, iar femeia de serviciu mai dădea o dată cu mătura și spăla pe jos, aerisea și făcea focul la sobe.

Disciplinarea elevilor se făcea prin scăderea notelor la purtare, scoaterea în careu, (un fel de umilire în public în ziua de astăzi) însă și elevii buni erau scoși la careu și dați ca exemplu de bună purtare. Era obligatoriu purtarea uniformei și să fii tuns scurt pentru băieți, iar fetele trebuiau să aibă părul strâns și să poarte bentiță. Elevii se numeau pionieri și aveau de făcut programul de activități patriotice: culturale, de învățare. Elevii erau obișnuiți cu ierarhia și cu disciplina și se obișnuiau cu autoritatea altuia. În prezent se merge mult pe activități care stimulează interesul pentru învățare pe când înainte interesul venea din alte direcții, cum ar fi: pe linie ideologică - dorința de a crește în ierarhie, pionieratul, și alta era legată de faptul că dacă nu învață, nu va avea un loc de muncă bun, în domeniul pe care și-l alege, pe când acum copiii nu se gândesc ce or să facă mai departe. Oamenii dinainte se gândeau că aleg o meserie pe viață și vor fi performanți în acel domeniu, pe când în zilele noastre ne gândim că vom face lucruri diferite și ne putem schimba profesia. În timpul comunismului foarte rar oamenii își schimbau profesia. Locul de muncă se putea schimba, dar calificarea mult mai greu.

Pe baza activității ca membru de partid, puteai obține un loc mai bun ca să avansezi în carieră. De exemplu, nu puteai să fii director dacă nu erai membru de partid.

Dirigintele sau învățătorul făcea vizite acasă la copii, pentru a vedea dacă elevul are orarul pe perete, dacă are program de activități zilnice, dacă ține uniforma ordonată pe umeraș, verifica dulapul de rechizite.

Elevii din gimnaziu aveau de completat norme: la oraș, colectare de hârtie, sticle și borcane iar la țară, semințe de mere, salcâm, măceșe, frunze de dud (se creșteau viermi de mătase la școală), flori medicinale, și mai aveau de adunat prune și alte fructe. Fiecare școală avea un profil anume și la orele de agricultură la V-VIII copiii se duceau în grădina școlii. Unde școala nu avea teren, aveau ateliere și făceau lăzi sau creșteau iepuri sau viermi de mătase. Exista oră de lucru manual, învățau să coasă costume naționale, etc.

Toate aceste lucruri le știu bine părinții și bunicii noștri, și ar fi bine să îi mai întrebăm ca să ne dăm seama de ce ei gândesc diferit și au alte impresii și păreri despre școală.

Aici am scris ce am aflat eu până acum. (din informații colective)

Aproape că totul s-a schimbat în învățământ între cum era odată și cum este acum. Și copiii s-au schimbat, sunt de neclintit din fața gadget-urilor și ar fi în stare să zică orice pentru „încă 5 minute”. În mare parte, elevii au început să aibă dificultăți de concentrare, sunt agitați și nu mai sunt atenți în clasă. Atitudinea față de profesori s-a schimbat în rău, fiindcă elevii au mai puțin respect și nu iau adulții în serios, ba chiar își bat joc de ei. În loc să reacționeze, profesorii sunt mai răbdători decât cum ar fi fost profesorii de altădată.

Profesorii nu își dau seama cât de mult elevii se bazează pe tehnologie. În loc să verifice ce este pe internet cu ce învață la școală, ei verifică ce spune profesorul cu ce este deja pe internet, ceea ce este complet invers, fiindcă internetul conține și informații neverificate sau false. În mod normal, învățăm de la îndrumător ce este corect, iar pe urmă am fi capabili să deosebim informațiile adevărate de cele false de pe internet. Răspunsurile la probleme și exerciții le aflăm de pe Brainly. Ce să mai spunem de limbi străine, folosim prea rar dicționarul din bibliotecă, fiindcă e mai ușor să punem cuvântul în Google sau să-l scanăm cu aplicația și gata, translate, ai toate sensurile la un click distanță, și dicționarul ăsta este mult mai ușor decât tomurile grele de 2 kg și 1500 de pagini, dicționarul „telefon” îl poți lua oricând cu tine.

Nu doar oamenii s-au schimbat, ci și materialele cu care se lucrează într-o școală. Acum avem videoproiectoare și am putea să nu mai venim cu manualele la școală, fiindcă sunt deja manuale online. Față de trecut, elevii sunt mai exigenți și se exprimă mai liber, ceea ce poate fi bine, mai ales dacă au idei bune.

Metodele de predare au rămas în mare parte la fel, în schimb avem discipline și conținuturi noi la anumite materii, cum este istoria, literatura, înainte era o literatură cu tentă patriotică, acum este mult diversificată și la bibliografie recomandată putem citi și din autori străini, pe când în timpul comunismului se puteau citi doar autori ruși. Înainte existau activități practice, multe experimente în laborator, disecții, practică în fabrici și ateliere. Programul s-a redus, fiindcă pe vremuri se învăța și sâmbăta. Nu se punea accent pe limbi străine și nu se făceau limbi străine intensiv. Se ofereau bani la fondul clasei, în special pentru cretă și burete și se făcea educație privind curățenia în clasă prin respectarea curățeniei de către colegi. La sfârșitul 37

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

CĂLĂTORII ȘI EXPERIENTE

Teatru-Forum la Biblioteca Orășenească Titu

prof. documentarist, Popescu Alina

În cadrul campaniei “Stă în puterea ta să schimbi ceva!”, echipa de actori amatori, voluntari la Centrul de Informare EUROPE DIRECT Târgoviște, au susținut o reprezentație cu titlul “Dușmanul de dincolo de ecran”.

Piesa este de tip teatru-forum, adică audiența poate interveni în schimbarea finalului piesei, luând locul unui personaj, cu excepția celui negativ principal. Subiectul piesei a fost șantajul și bullying-ul.

Scenariul piesei: Ramona, o fată de liceu, este pozată pe ascuns de o persoană necunoscută, care o va aborda ulterior și o va șantaja cu publicarea pozelor trucate și falsificate pe internet. Ramona apelează la prieteni, la psiholog și poliție, dar nu este luată în serios, deoarece este o fată mai

timidă și mai vulnerabilă, și care deja a suferit o traumă în copilărie, când a rămas fără mamă. În final, ea nu poate face rost de bani pentru șantajist, și ia o decizie pripită, simțindu-se neînțeleasă și fără soluții.

Ce se putea face? Actorii au reluat piesa, iar audiența a putut interveni, ca să o ajute pe Ramona, și să îi dea putere, încredere în sine și în ceilalți din jurul ei. Elevii au intervenit și au reușit să schimbe finalul piesei.

Morala acestei piese este să fim mai implicați și să ajutăm mai mult, să fim vigilenți cu siguranța noastră personală și a datelor pe care le oferim pe internet.

La activitate au participat elevii clasei a VIII-a B, și doamna lor dirigintă, Prof. dr. Dodu Cristina.

lo, așa că ne-am băgat în duș, și ne-am udat din greșeală cu dușul, dar, din fericire nu ne-a prins nimeni; când o fată a început să plângă noaptea fiindcă s-a speriat de o A a poveste înfricoșătoare; când am mâncat biscuiți la mieI, clasa a V Vasile Mihaela zul nopții și am trezit fetele; când am mâncat mai mult de 5 iaurturi “Casa bună”, fiindcă mi-a plăcut foarte mult.

A venit și data de 18 august 2019, când plecăm în taAbia aștept să mai merg în tabebără. Ne-am strâns în fața școlii, așteptând autoca- re, cunoști altfel colegii și sunt distractive. rul, care a avut o mică întârziere. Ne-am luat la revedere de la părinții noștri și am pornit la drum.

Am mers în jur de cinci ore cu autocarul, făcând o oprire într-un parc din Târgoviște, apoi continuându-ne drumul. După două sau trei ore ajungem în tabără, pe la 15.45 sau 16.00. Ne instalăm în camere, stăteam cu încă trei colege cu care m-am distrat de minune.

Apropo de instalat în camere, am fost singura care a vrut să-și pună hainele în dulap, dar seara, colegele mele se răzgândesc și mi le scot ca să și le pună pe ale lor...

Au fost multe întâmplări amuzante, printre care: când am intrat în camera băieților și ei erau să ne prindă aco-

eții Tabăra cu perip

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

38

C Ă L ĂTOR I I ȘI E X PE R I E N Ț E

A I N apO

j

eta nicol A a n A gia geor SA A VIIe s a n A L ă C t de

Japonia este o țară insulară din Asia de Est, situată pe un lanț de insule aflate între Oceanul Pacific și Marea Japoniei.

Potrivit legendei, Japonia a fost creată de către zei care au înfipt o sabie în ocean, la scoaterea ei formându-se patru picături ce a devenit insulele principale, precum și multitudinea de insule mici. (aprox. 6852).

Japonia este stat membru al ONU, OCDE, G7 și G20 și este considerată o mare putere. Această țară este a treia cea mai mare economie a lumii conform PIB-ului nominal și al cincilea cel mai mare exportator. Beneficiază de o forță de muncă înalt calificată și este printre cele mai educate țări din lume unde marea parte a cetățenilor dețin studii superioare.

Deși Japonia a renunțat oficial la dreptul său de a declara război împotriva altor țări, aceasta menține una dintre cele mai bune forțe militare din lume.

Japonia este recunoscută la nivel mondial pentru contribuțiile sale în știință și tehnologie.

Familia japoneză este foarte diferită de familia occidentală. Este o familie de tip tradițională: primul născut de gen masculin trebuie să preia afacerile familiei și să aibă grijă de părinți la bătrânețe. Ceilalți frați se mută și uneori se stabilesc în case care rămân în subordinea celei principale, în funcție de independența economică. Fiicele se mărită și ajung în alte familii. Statutul femeii în familia tradițională este inferior bărbatului. Tânăra soție, părăsindu-și căminul, întră în cel al bărbatului, fiind privită mai mult ca noră decât ca tovarășa de viață a soțului.

Limba japoneză Limba japoneză face parte din familia limbilor aglutinante și reflectă structura ierahică a societății japoneze, cu forme verbale și cuvinte specializate în vocabule care indică statutul social al vorbitorului sau ascultătorului.

Japoneza este principala limbă vorbită și scrisă în Japonia.

Prezintă asemănări sintactice cu limbile altaice și posibile influențe de vocabular și morfologie din limbile malaio-polineziene. Pe durata ultimelor 15 secole în urma contactului cu cultura chineză, un număr important de cuvinte au pătruns în limba japoneză împreună cu scrierea ideografică. În afară de caracterele chinezești (numite în japoneză „Kanji”), japonezii folosesc în prezent și „hiragana”, „katakana” (două silabare fonetice paralele de câte aproximativ 50 de simboluri fiecare) și ocazional „rōmaji” (caractere latine).

Silabar- un set de simboluri scrise, folosit pentru notarea limbilor vorbite, similar unui alfabet, dar în care fiecare simbol reprezintă o silabă.

PIB- Produsul intern brut este un indicator macroeconomic care reflectă suma valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile economiei în interiorul unei țări în decurs de un an. Acesta se poate calcula și la nivelul unei regiuni sau localități.

PIB = consum + investiții + exporturi − importuri Știați că: că: 1. În Japonia copiii fac curat în şcoli în fiecare zi, timp de un sfert de oră, alături de profesori, ceea ce a condus la apariţia unei generaţii caracterizată de modestie şi pasionată de curăţenie? Igiena şi dorinţa lor de a menţine curăţenia, reprezintă o parte a eticii japoneze..

2. În Japonia, pisicile negru sunt considerate purtătoare de noroc.

3. A te închina e o formă de artă în Japonia, copiii fiind învăţaţi să-şi încline capul la intrarea în şcoală. Durata şi unghiul de înclinare al corpului, atunci când japonezul salută, variază în funcţie de persoană căreia i se adresează.

4. În Japonia ai voie să dormi la serviciu. Este văzută drept o extenuare provocată de efortul mare depus la muncă.

5. Yaeba, sau dinții strâmbi sau încălecați, în special caninii, sunt considerați drăguți.

39

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

CĂLĂTORII ȘI EXPERIENTE

DUBLĂ LANSARE DE CARTE LA TITU

Alex Vâlcu și Gabriel Șerban Locație: Biblioteca Orășenească Titu Data: 10.10.2019 Autori: Alex Vâlcu, Gabriel Șerban Titluri: “Vatra strămoșească” , “Ne-am născut în România” Participanți: -De la București: dl. Ion Machidon (director al Editurii “Amurg Sentimental”), prof. Octavia Crăciun, maestrul flautist Nicolae Maxim.

-De la Târgoviște: domnii George Piteș, FloreaTuriac, Ion Iancu Vale.

-De la Titu: doamna bibliotecar Nicoleta Grigorescu, domnul Constantin Predescu-Neacșu, prof. Daniela Popescu, domnul vice-primar Ovidiu Popescu. În data de 10. 10. 2019, ora 14:00, la Biblioteca Oășenească Titu s-a desfășurat o dublă lansare de carte a doi autori din orașul Titu: Alex Vâlcu “Vatra strămoșească” și Gabriel Șerban “Ne-am născut în România”. În debutul lansării, poetul Alex Vâlcu a prezentat mai întâi invitații, oferindu-le multumiri pentru prezența lor, apoi a rostit un cuvânt de deschidere. În continuare, Gabriel Șerban a citit trei poezii intitulate “Un cântec”, “Ne-am născut în România”, “Copiii pentru România”.

A urmat apoi un moment emoționant oferit de Domnul Nicolae Maxim, care a citit două poezii scrise de Alex Vâlcu, și poezia “Viața stă”, semnată de elevul Gabriel Șerban. Apoi, a urmat doamna profesor Octavia Crăciun, care a vorbit despre cei doi scriitori, oferindu-le sfaturi pentru viitor. De asemenea, domnul Florea Turiac a dat mâna

cu micul poet, felicitându-l pentru a doua carte lansată la Titu. Domnul Ion Iancu Vale a rostit câteva cuvinte despre lansarea celor două cărți. În continuare, domnul George Piteș a adăugat lucruri importante referitoare de cei doi scriitori, cum ar fi unele greșeli gramaticale strecurate în paginile cele două cărți etc. Din partea Primăriei orașului Titu a fost prezent domnul vice-primar, care a amintit de susținerea sa constantă a culturii la nivelul orașului Titu, felicitându-i pe cei doi scriitori.

Doamna Daniela Popescu, profesor în cadrul Școlii Gimnaziale “Pictor Nicolae Grigorescu” Titu, a avut un discurs, rostit cu blândețe, despre cei doi poeți și despre noile lor cărți. Doamna Nicoleta Grigorescu, bibliotecar la Biblioteca Orășenească Titu, a prezentat câteva date generale despre cei doi poeți, și a expus câteva dintre activitățile desfășurate în cadrul bibliotecii pe care o coordonează. Eleva Daria Sandu (Titu) a citit povestioara “Cu telecabina”, scrisă chiar de ea, iar domnul Ion Machidon a prezentat câteva detalii despre cele două volume.

La final, ca o amintire a acelei zile de toamnă, toate persoanele participante au plecat acasă cu o carte din partea celor doi poeți, din ale căror suflete a izvorât, pe tot parcursul lansării, speranța că vor apărea în micul oraș oameni ce le vor urma exemplul. Șerban Gabriel, clasa a VI-a A

“Ne-am născut în România” “Copiii pentru România” RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

40

NIHIL SINE DEO

Pelerin la moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou sau Basarabov

prof. Marius-Constantin Pavel

Mare și frumoasă este România noastră! Din cele mai îndepărtate sate până în centrul orașului București întâlnim locuri impresionante și luminoase, încă necunoscute suficient de mult, oameni gospodari și solidari, biserici și mănăstiri, ocrotite de Dumnezeu și de Sfinți. În centrul Capitalei, sus, pe Dealul Patriarhiei, se află kilometrul zero al credincioșilor ortodocși, veniți în pelerinaj ocazional, dar mai cu seamă în zilele de sărbătorire a Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou sau Basarabov, ale cărui moaște se află în Catedrala Patriarhală din București. În fiecare an, data de 27 octombrie, ziua principală de cinstire a Cuviosului Dimitrie, devine o sărbătoare în care minunea este posibilă și se află la îndemâna tuturor credincioșilor.

Cu voia lui Dumnezeu, acum doi ani am poposit și eu pe “Colina Bucuriei”, la moaștele celui care, de peste două secole, este considerat Ocrotitor al Bucureștilor.

Locuiam de aproape un an de zile în București și încă nu mă obișnuisem cu condițiile de viață din acest loc; încă nu vizitasem obiectivele turistice importante, nici cele mai cunoscute biserici și mănăstiri din oraș. Cu gândul la cele sfinte, am plecat de acasă în ziua de 27 octombrie, pe la orele 16.00, cu intenția de a cinsti pe Dumnezeu și a mă închina la moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou sau Basarabov.

Am ajuns la locul cu pricina și am rămas uimit de numărul mare de oameni ce veniseră la întâlnirea cu Cuviosul Dimitrie cel Nou. M-am așezat la coadă, tocmai pe troturarul de pe Bulevardul Regina Maria, din vecinătatea Catedralei Patriarhale, adică la mai bine de 1 km de locul unde se afla, ca în fiecare an, baldachinul cu moaștele Sfântului. Mi-am dat repede seama că plecasem de acasă nepregătit: puțin obosit după programul de serviciu, îmbrăcat sumar și fără vreun dar pentru Sfântul Dimitrie.

Acolo, pe trotuar, în mijlocul mulțimii, formată din oameni de toate vârstele, de la copii mici însoțiți de părinți, până la tineri, adulți și oameni bătrâni, am început să îmi rostesc rugăciunile zilnice, pentru a intra mai lesne în atmosfera unui pelerinaj. Câțiva oameni își luaseră de acasă daruri: busuioc, lumânări, pomelnic, acatistul Sfântului etc. Chiar dacă nu aveam la mine nimic de genul acesta, ușor-ușor, am rememorat fragmente din viața Sfântului Dimitrie cel Nou, așa cum am citit în cărți: nașterea sa în Bulgaria, în secolul al XIII-lea, în mijlocul unei familii simple și sărace din satul Basarabi, aflat în sudul Dunării, copilăria aspră, în calitate de păstor de vite în satul natal, călugăria petrecută câțiva ani de zile într-o mănăstire, re-

tragerea sa într-o peșteră de pe valea râului Lom, acolo unde a viețuit în rugăciune, post și priveghere, până ce, între două lespezi de piatră, a adormit cu credința în Domnul, neștiut de vreun om. În timpul pelerinajului, după vreun ceas, am observat nu numai că în spatele meu, deja era un număr impresionant de oameni, care, după cât îmi dădusem seama, abia ieșiseră de la serviciu, ci și că lângă mine se aflau câteva cunoștințe din comuna natală. Am mulțumit Bunului Dumnezeu pentru discuțiile inițiate cu acești oameni, mai ales că răbdarea mea, care, până atunci, era o calitate de bază în viață, începuse să nu mai fie atât de rezistentă.

Văzând în mulțime și destul de multe grupuri de copii, mi-am adus aminte de o poveste adevărată din copilăria lui Dimitrie: într-o zi, fiind la păscut cu vitele din sat, Dimitrie a călcat, din neatenție, cu piciorul într-un cuib de pasăre, căzut din copac în iarba înaltă a islazului. Îndurerat de uciderea puișorilor, ce stăteau acum striviți și plini de sânge, copilul Dimitrie a luat puișorii în palmele sale și, plângând, i-a sărutat. Mustrat de conștiința săvârșirii unei fapte rele, Dimitrie a luat hotărârea de se pedepsi singur: timp de trei ani, în anotimpurile calde, reci sau geroase, a umblat desculț (așa cum apare zugrăvit în unele icoane), pedepsindu-și astfel piciorul vinovat de moartea puilor de pasăre.

Copleșit de o asemenea lecție de smerenie, demnitate și de conștientizare a faptelor rele, m-am simțit rușinat de întâlnirea cu acest suflet frumos și nobil.

Priveam apoi la grupurile de copii, care cu veselie și cu neliniștea specifică vârstei lor, se întâlneau acum, cu speranță și credință, cu cel supranumit “Sfântul desculț al Bucureștilor”. Cât de adevărate sunt cuvintele Învățătorului Hristos: “De nu vă veți întoarce și nu veți fi precum pruncii, nu veți intra în Împărăția cerurilor” (Matei 18, 3)!

Priveam în adâncul inimii la slăbiciunile mele și spre seară, când foamea și frigul deveniseră tot mai prezente, și tocmai în momentele în care mulțimea înainta lent, mă bătea deja gândul renunțării la întâlnirea cu Sfântul Dimitrie Basarabov. Dar Dumnezeu și Sfântul aveau un alt plan. În fața mea, se afla o femeie în vârstă, de vreo 70 de ani, pe al cărui chip se puteau citi lesne necazurile inerente vieții omenești.

41

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

NIHIL SINE DEO

În tăcere și în smerenie, având în mâini un mănunchi de lumănări și un busuioc, femeia, venită cu trenul în București, după cum am aflat, tocmai de la Craiova, îmi inspira multă liniște și tărie sufletească. Fără să ceară ceva sau să se plângă de oboseala acumulată, fără să își manifeste grijile găsirii vreunui adăpost peste noapte, femeia mi-a devenit un model puternic în credință, un exemplu care mi-a determinat decizia de a nu renunța la pelerinaj, orice s-ar întâmpla.

Aproape de ora 22.00, când ajunsesem la mijlocul pelerinajului, Dumnezeu și-a întins mâinile Sale milostive, prin intermediul unor oameni cu inimă mare și al unor voluntari ai Catedralei Patriarhale, care ne-au oferit câte o porție de sarmale calde și pahare cu ceai sau cafea. Pe toate le-am acceptat cu rugăciuni de mulțumire, dar și cu gândul la păstorul Dimitrie care împărțea celor săraci din mâncarea primită de la oameni, ca plată pentru serviciile sale. În scurt timp, ritmul de înaintare spre curtea Catedralei Patriarhale devenise tot mai greoi. În schimb, aproape de Crucea brâncovenească de piatră de la baza Dealului Patriarhiei, făcusem rost, de la vânzătorii ocazionali, de un mănunchi de busuioc, o iconiță și acatistul Sfântului Dimitrie, prilej cu care am rememorat episoadele petrecute după sfârșitul vieții pământești a Cuviosului Dimitrie: ieșirea din peștera-mormânt a trupului neputrezit prin pătrunderea și apoi retragerea apei Lomului, vindecarea copilei bolnave ca urmare a descoperirii de către familia sa a osemintelor Sfântului în nisipul de pe malul râului și așezarea sfintelor moaște în Biserica din satul natal, Basarabi.

Din locul în care mă aflam, începusem să zăresc curtea Catedralei Patriarhale, cu turnul-clopotniță de la intrare, apoi Palatul Patriarhiei, Biserica “Sfinții Împărați Constantin și Elena”, precum și baldachinul ce adăpostea osemintele aflate definiRAMURI, anul IV, nr. 9/2019

tiv în Catedrala Patriarhală: moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ale Sfântului Nectarie din Eghina, ale Sfinților Împărați Constantin și Elena, dar și un fragment din Lemnul Sfintei Cruci și moaștele Sfântului Cuvios Serafim din Sarov, aduse ocazional în acest an. Toate sfintele icoane și moaște au fost așezate în noul baldachin în ziua de 25 octombrie, în cadrul procesiunii “Calea Sfinților”, rămânând în acel loc până la data de 29 octombrie.

Până la baldachinul cu sfintele moaște, multe gânduri și rugăminți pentru familie, pentru cei dragi, pentru țara și lumea noastră, îmi treceau prin minte și inimă. Din experiențele avute la pelerinajele la care participă un număr impresionant de persoane, știam că nu este timp suficient pentru ca rugăciunile să fie gândite acolo, în câteva secunde petrecute în fața raclei cu moaștele sfinților, ci ele trebuie pregătite, pe îndelete, pe cale.

Totodată, în mintea mea s-a născut deodată întrebarea: cum au ajuns moaștele Sfântului Dimitrie Basarabov din Bulgaria în România? Cărțile sfinte povestesc că în timpul războiului ruso-turc, desfășurat între anii 1769-1774, osemintele Sfântului Dimitrie Basarabov au fost luate de generalul rus Peter Salnikov, cu scopul de a fi trimise în Rusia. La trecerea cortegiului cu racla sfintelor moaște prin Țara Românească, un negustor bogat, pe nume Hagi Dimitrie, alături de Mitropolitul Grigorie al Ungrovlahiei, s-au rugat cu multă stăruință înaintea generalului rus să lase poporului roman osemintele Sfântului Dimitrie.

Cererea a fost ascultată și îndeplinită, ca o mângâiere pentru numeroasele pagube materiale şi suferinţe îndurate de români în cursul acelui război. Dacă, totuși, mâna dreaptă a Sfântului a fost luată de ruși și păstrată în Lavra Pecerska din Kiev, celelalte oseminte din trupul neputrezit al Cuviosului din Bulgaria au fost așezate, cu mare cinste, în Catedrala Mitropolitană din Bucureşti, în iulie 1774.

42

Prof. Vasile-Șerbănescu Darius, „Expresie”, 2017

Prof. Vasile-Șerbănescu Darius, „Clopot stins sub cer”

Curând, Sfântul Cuvios Dimitrie a fost proclamat oficial Ocrotitorul oraşului Bucureşti de către mitropolitul Filaret al II-lea (1792-1793), iar, începând cu anul 1955, cultul său a fost generalizat în toată ţara.

Minunile petrecute de-a lungul timpului în Bulgaria, în România sau în alte țări, ca urmare a rugăminților stăruitoare îndeplinite de Cuviosul Dimitrie Basarabov, au făcut ca sutele de mii de oameni, veniți în fiecare an, din toate zonele țări, dar și din străinătate, să își plece fruntea în fața raclei și să sărute mâna frumos mirositoare a Ocrotitorului ceresc al Bucureștilor.

Iată de ce, după aproape zece ore de așteptare pe “Colina Bucuriei”, după o ploaie măruntă și binecuvântată, am ajuns la baldachinul din curtea Catedralei Patriarhale, în fața raclelor cu moaștele Sfinților. Bucuria trăită alături de doi oameni cunoscuți și împreună cu un număr mare de pelerini necunoscuți, a fost una de nedescris, determinată de taina întâlnirii cu Sfinții lui Dumnezeu, dar și de gândul perseverenței în lupta cu propriile slăbiciuni.

Sentimentele de mulțumire și de bucurie sufletească au fost atât de mari încât grijile referitoare la modul de întoarcere acasă, la o oră târzie în noapte, au fost abandonate.

Bucuria era una duhovnicească, înțeleasă doar de pelerini, nicidecum de unii cârcotași ai celor sfinte. Părintele Constantin Necula, unul dintre cei mai iubiți preoți din România, ne învață astfel: “Dacă tot fac mișto de noi că ne închinăm la moaște... și-acum deschid o paranteză pătrată: când vin și vă mai spun că de ce vă închinați la Sfânta Parascheva, să le spuneți că sunteți în evlavie la O FEMEIE... că vorbesc tocmai ăia care apără drepturile femeii... iar la Sfânta Filofteia, aduceți-le aminte că e O FETIȚĂ.

Comentează tocmai ăia care se laudă că apără drepturile copiilor...

Faptul că ne omagiem femeile și copiii poporului român, ajunși sfinți, ar trebui să-i pună pe gânduri – poporul nu trece doar prin

43

studiouri de televiziune; se mai și roagă, mai și trăiește, mai și frânge pâinea, mai mâncă și mămăligă... nu trăim toți numai în studiouri de televiziune și redacții de ziare...”.

Pentru credincioșii ortodocși, venerarea unei persoane sfinte, și implicit a rămășițelor trupești, făcătoare de minuni, ale Sfinților după moarte, presupune cinstirea și adorarea Bunului Dumnezeu și a lucrării Lui în viața și faptele mlădițelor Sale, Sfinții. Pentru mine, reîntâlnirea cu Sfântul Cuvios Dimitrie, asemenea celorlalte revederi cu alți Sfinți, a reprezentat o adevărată bucurie sufletească, pe care o trăiesc numai în prezența oamenilor dragi, numai în compania sufletelor frumoase și iubitoare.

Acum când România se află într-o acută criză de iubire, într-o lipsă de modele, de compasiune și respect reciproc, avem nevoie, mai mult ca oricând, de asaltul credinței și al faptelor bune, de (re)întâlnirea în fiecare duminică și sărbătoare cu Dumnezeu și cu Sfinții, prietenii Săi și ai oamenilor.

Nădejdea noastră este mare căci, Hristos, Cel ce lucrează prin mlădițele Sale, este și va fi întotdeauna mare - adevăratul Izvor al bucuriei, așa cum reiese și din viața și faptele minunate ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou sau Basarabov.

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

NIHIL SINE DEO

Și pe mine m-a ajutat Dumnezeu!

Credința și faptele bune

Ștefan Emilia Gabriela (clasa a VI-a A) Coordonator: Prof. Pavel Marius-Constantin

În Biblie vom descoperi numeroși oameni, copii, tineri și vârstnici, care au beneficiat de ajutorul lui Dumnezeu în situații dificile. Nici pe mine Bunul Dumnezeu nu m-a ocolit în acești doisprece ani de viață, venindu-mi în ajutor de multe ori. De aceea, vă voi povesti în continuare numai două întâmplări, foarte emoționante, petrecute acum multe zile din viața mea.

Prima dintre ele s-a petrecut acum mult timp, când eu aveam trei sau patru ani… Pur și simplu atunci aveam numai curiozități în cap și într-o zi de toamnă friguroasă și ploioasă m-am gândit să iau un băț ud și rece și să îl introduc într-o priză…Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru că fix în acel moment a intrat bunica mea și m-a luat de lângă priză…

A doua întâmplare s-a petrecut tot cam așa.. Pur și simplu mi-a trecut toată viața prin fața ochilor… eram mică, eu nu știam ce fac… mai erau doar doi metri distanță și mă putea călca mașina… și de astă dată tot Dumnezeu m-a salvat.. În final, vreau doar să spun: MULȚUMESC, DOAMNE, PENTRU ABSOLUT TOT AJUTORUL TĂU!

Prof. Grigore Nicoleta

Mântuitorul Hristos a săvârșit minunile Sale numai asupra oamenilor credincioși. Totdeauna este bine să avem credință pentru că celui ce crede toate îi sunt cu putință. Sfântul Apostol Pavel ne spune că “acea credință este adevărată care este lucrătoare prin iubire”, (Galateni 5,6) iar Sfântul Apostol Iacov ne învață: “Credința fără fapte moartă este” (Iacov 2,26).

Credința ne schimbă sufletul, ne face să nu uităm că fiecare dintre semenii noștri este fratele nostru pentru că fiecare păstrează în el chipul lui Dumnezeu. De aceea, noi trebuie să ne ajutăm aproapele.

A crede în Dumnezeu înseamnă a-L avea permanent în suflet, a-L cunoaște prin Duhul Sfânt și a fi învățat chiar de El spre săvârșirea faptelor bune.

Suntem datori să fim statornici în credință, să o mărturisim, să-i avem ca modele de credință pe sfinții care L-au iubit pe Dumnezeu. Iar grija fiecărui creștin ar trebui să fie aceea de a pleca din această viață cu o credință curată.

Bibliografie: *** “Biblia sau Sfânta Scriptură”, Editura Institutului Biblic și de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române, București, 2006.

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

44

7+

CREATII LITERARE

Cartea

Amurg de toamnă

Cosmete Theodora Nicoleta clasa a IV-a C Coordonator: Prof. pentru înv. primar Daia Cristina

Cartea e ca un părinte.

Ea te-nvață ce e bine, Îți dă sfaturi, te învață, E o prietenă pe viață.

Cartea este ca o floare, Filele parcă-s petale.

Te-nvață, te uimește, Ziua ți-o înveselește.

Cartea când o citești, Te simți că strălucești.

Cu un scris mic și auriu, Autorii bine o scriu!

Popescu Bianca, clasa a VI-a D

Amurgul plumburiu și rece pătrunde lin prin ferestrele casei mele. Ascult frunzele arămii când vântul aspru de toamnă le frământă. Cântăreții pădurii au plecat, lăsând cuiburile lor calde și mici să aștepte marea revenire.

Păsările călătoare duc pe aripile lor cântecul dulce al pădurii. Brazii, cu verdele lor asortat între maronul-roșcat al fagilor formează săgeți îndreptate spre vârful pleșuv al muntelui.

Brândușele de toamnă sclipesc în verdele rămas al pajiștii.

Dimineața de septembrie e calmă și lină, fără o adiere de vânt prea puternică. Natura elegantă a îmbrăcat veșmintele toamnei, punându-și mărgele de chihlimbar din podgoriile țării. Iarba înaltă, galbenă și țepoasă se leagănă ca apa liniștită a unui lac, iar movilele de știuleți de porumb ard în roșu-auriu, în cenușiul câmpului, seara. Ochiul este îmbătat de strălucirea arămie a frunzelor. Întreaga țară trăiește sub farmecul pădurilor ruginite.

Învățătoarea Te ajută mereu, La bine și la greu. Îi învață bine, Pe copii și pe tine.

Există și o evaluare, Mică sau mare, Ea te ajută Să devii mai bun la literatură.

De fiecare dată când te va învăța Tu o vei asculta.

Când la gimnaziu vei pleca, Ea cu mult drag te va îmbrățișa.

Așa este ea!

Telefon Omul stă pe telefon, Și în același timp se uită la televizor.

Te joci și te simți bine, Iar timpul depinde de tine.

Telefonul are și părți rele, Dar pot să zic numai din experiențele mele.

Tu stai și te joci pe telefon, în pat, Dar dacă nu ești atent, notele tale scad.

Telefonul are și părți bune.

Dar le spun la sfârșit.

45

Ca să fii bine.

Dar sper că până acum teai trezit.

Când scriu această poezie, stau pe telefon. Și este bine…

Este bine că nu mă uit și la televizor.

Dar mă mir cum îmi ies anumite rime!

Deci această poezie am terminat. Și sper că te-ai informat Sau bucurat, Că în final această poezie am finalizat.

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

CREATII LITERARE

Pagina de poezie - Tudor Alyssa Maia Cum identifici un cititor adevărat Fii atent când citești, Cărți mari sau povești, Pleci într-o lume vrăjită, Ascunsă de ochii celor, Ce țin o carte nefolosită.

Prieteni noi întâlnești, Pe tărâmuri bune ori rele, În aventuri pornești, Pe cai înaripați, ori înotând cu vorbitorii pești, Să salvezi lumea ori s-o făurești!

Să cunoști sau să creezi, Creaturi de nimeni știute, Să uiți de locul unde trăiești, Să nu mai auzi sau să vorbești!

Asta înseamnă cu adevărat să citesti, Cartea să o înțelegi, Și vocabularul săți-l îmbunătățești!

Bucură-te cât încă mai ești mic !

Bucură-te cât încă mai ești mic!

Că mai târziu n-o să mai ai timp de nimic, vei fi ca un robot, iar o viață liniștită nu vei mai avea deloc.

Vei merge la muncă Te vei întoarce acasă Mintea și se încurcă, Iar lumea și se pare vastă.

Așa că să nu-ți mai dorești Repede să crești, Și să te maturizezi.

Ci trebuie doar Ca un copil să te joci și să visezi.

Bucură-te!

Dragostea de primăvară

Copilăria Ușă, deschide-te, te rog, și arată-le calea lor copiilor ce stau cu capul în telefon și copilăriei îi dau ignore.

Arată-le calea spre imaginație, deschide-le mintea către creație, arată-le ce înseamnă să iubești copilăria, până o să crești.

Arată-le cât de mult greșesc, căci doar la internet se gândesc, că ei nu știu ce înseamnă să fii viu.

Trăiește liber, aleargă peste câmpii!

Să fii un lider, în jocuri de copii.

Să înțelegi ce e aia copilărie, să ai o viață plină de armonie să iubești și să visezi, Și în Moș Crăciun să crezi.

Să trăiești la maxim fiecare clipă, Și să înfrunți tot ceea ce în viață-ți pică.

Să fii curajos, să nu te dai bătut! Și apoi să spui cu mândrie, copilăria la maxim mi-am petrecut!!!

Geografie Ca să pleci pe mări departe, Și să fii mereu zglobie, Trebuie ca să știi carte Și puțină geografie.

Pe hartă să urmărești Și destinația să-ți găsești. Și dacă te vei pierde cumva, Te va ajuta mai mult decât te poți aștepta.

Geografia este minunată Și drumul ți-l arată.

E cheia pentru orientare Și este foarte folositoare.

Nord, sud, est și vest, Cu ele poți cuceri muntele Everest.

Puncte cardinale, cu acestea Hărțile sunt de acum ușoare!

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

clasa a V-a C

46

Dragostea-i nemuritoare, Veșnică, neînțeleasă, Înflorește ca o floare Iarna, să se ofilească.

Dragostea adevărată, Nu se rupe cu o ceartă, Nici nu contează căsătoria, Ci cum îți păstrezi căsnicia.

Nici de moartea nefericită, Dragostea nu e zdrobită, Căci în dragoste adevărată, Nu este băiat sau fată, Devii unul și același om, Nu femeie și nici om, Ci în dragoste adevărată, Inimile se unesc Și nu se mai depărțesc.

Niciodată și mereu Vei rămâne în sufletul meu!

Profeția educației O poveste fără sfârșit, Ce niciodată n-ai gândit, Că destinul ce i-a fost menit Va fi vreodată împlinit.

Un lucru magic, scânteietor, Ce a coborât în zbor, Profeția a-ncheiat Și omenirea a educat.

Țara viselor Atunci când te culci, Și spui somn-ușor E ca un rămas bun, Când pleci în țara viselor.

Atunci când visezi, Devine realitate tot ce îți imaginezi.

Iar orice realitate, Acolo devine libertate!

MAGIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ

MAGIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ Toată noaptea n-am dormit Ca să văd, din sac Ce are de împărțit Moșul după plac.

MOȘ CRĂCIUN E MOȘUL BUN Nicolae Irina Cristiana (clasa a IV-a B) Coordonator: Prof. pentru înv. primar Obreja Alexandra Ioana

Moș Crăciun e moșul bun Care a pornit la drum.

Să ne-aducă bucurii Și-un sac plin cu jucării!

De văzut nu l-am văzut Însă am găsit De dimineață sub brad Tot ce mi-am dorit.

An de an cadou ne lasă, Colo, jos, sub brad!

Să-l găsim de dimineață, Cu un zâmbet larg!

IARNA

7+

CRĂCIUNUL FERICIT Sandu Ana Georgiana, Păiși Robert (clasa a III-a A Step by Step) Coordonator: Prof. pentru înv. primar Iconaru Manuela

Moșul vine cu cadouri La copiii cei cuminți Rudolph cel cu nasul roșu Trage sania lui Moșu. Încărcat cu jucării.

Soare Marta Gabriela (clasa a III-a A Step by Step

Ninge, ninge ca-n povești De trei zile-ntruna E frumos cum nu gândești Dar a cui e urma?

Iarna noaptea pe zăpadă Ajunge la toți îndată.

Azi e ziua de Ajun Și-l așteptăm pe Moș Crăciun Nerăbdători, cuminți și buni.

Pe fereastră am zărit Urme de zăpadă Nu cumva Moșu-a venit Nimeni să nu-l vadă?

47

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

MAGIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ

7+

MAGIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ Radu Andrei, clasa a VI-a C Coordonator: Prof. Radu Nicoleta

A sosit iarna cea frumoasă și gingașă, cu un alai magic de poveste și sărbători minunate, cel mai frumos tablou realizat de Dumnezeu, pictorul sensibil al Universului.

Atmosfera este uimitoare și adună toți oamenii la un loc prețios de cinste în onoarea sărbătorilor mlădioase. Încontinuu, din cerul visător, pică mici îngerași albi, trimiși din Rai pentru a aduce iarna, o regină frumoasă, blândă cu toți și toate.

Plăpumioare albe, curate ca și lacrima cristalină, se așază încetișor peste pământul moale și fraged.

Copacii goi, tremurânzi de frigul aspru și violent, se acopereau cu un nou cojoc, alb din cea mai fină mătase.

Totul a fost cuprins de zăpada armonioasă, de visatoarea iarnă, iar soarele, o imensă bilă de foc, de căldură, se arată mult mai rar, pierdut prin gerul năprasnic.

Cu toate acestea, toți oamenii așteaptă cu nerăbdare sărbătorile înfloritoare de iarnă, dar au și multe obiceiuri și tradiții, iubite și practicate peste tot. Sărbătorile de iarnă sunt magice deoarece adună toată familia, aduc clinchetul dulce de zurgălăi și zâmbetul de colecție al copiilor frumoși.

Când ne gândim la sărbătorile de iarnă, ne gândim la copilărie, la oamenii de zăpadă zâmbitori, cadourile surprinzătoare și fermecătoare.

În dimineața azurie de Crăciun, obrajii copiilor sunt roșii ca focul după o bătaie cu zăpadă pe uliță.

Sărbătorile de iarnă sunt fantastice pentru că ne unesc, ne fac mai buni, mai fericiți. La aceste sărbători ne adunăm cu toată familia la masă, petrecem și ne distrăm.

De sărbători, ne dăruim cadouri care sunt din inimă și care ne aduc zâmbetul pe față. Magia sărbătorilor ne face alți oameni, mult mai buni și fericiți.

De sărbători, dăruim bucurii, fapte bune, cadouri din inima oamenilor care le creează o senzație neobișnuită, de recunoștință.

De sărbători toată lumea se distrează, se amuză, dansează, sărbătoresc, se unesc, se bucură. Aceste sărbători sunt benefice pentru noi. În preajma sărbătorilor de iarnă, suntem plini de energie pentru că trebuie să ne distrăm și să iubim viața.

Aceste sărbători ne creează o lume nouă, plină de fericire și armonie divină.

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

48

AJUNUL CRĂCIUNULUI

7+ Canciu Radu Ioan (clasa a IV-a C) Coordonator: Prof. pentru înv. primar Daia Cristina

Peste tot se simte miros de cozonaci, sarmale și scorțișoară. În casa lui Crăciunel însă, miroase a lemn șlefuit, vopsea și rășină.

Crăciunel se preocupă ca toți copiii să primească jucăriile mult așteptate; verifică încă o dată scrisorile, apoi dacă toate jucăriile sunt împachetate, dacă renii sunt odihniți și hrăniți pentru lunga călătorie și dacă sania este pregătită.

Spiridușii și-au împărțit sarcinile: unii dintre ei împodobeau bradul, alții finisau ultimele jucării, unii se ocupau de împachetat cadouri, alții se ocupau ca masa lui Crăciunel să fie plină de bunătăți atunci când se va întoarce din călătorie.

Când totul a fost gata, toți spiridușii l-au petrecut pe Crăciunel, obosiți, dar fericiți. Se gândeau cu emoție la bucuria pe care o va aduce pe fețele copiilor. În dimineața zilei de Crăciun, fericirea copiilor a fost cea pe care Crăciunel o spera. Râsete de copii, chiote de veselie și colinde se auzeau până în casa lui Crăciunel.

Crăciunel și-a îndeplinit sarcina și anul acesta.

49

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

MAGIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ

7+

Dragă Mos Crăciun, Toma Florin Constantin (clasa a IV-a B) Coordonator: Prof. pentru înv. primar Obreja Alexandra Ioana

Ce mai faci? Sper că ești bine!

Mai sper că o sa vii sănătos, cu cadourile copiilor.

Cât despre mine, eu sunt bine, sănătos, dar cu școala...merge cam prost. Parcă aș fi Mildred, personajul din cartea O vrăjitoare îngrozitoare”.

Nu știu cum reușesc, dar mereu fac câte o boacănă. Dar nu vreau, îți jur! În speranța că îmi vei ierta unele năzbâtii, am împodobit bradul cu globulețe, beteală si mule luminițe.

Am fost foarte bucuros, dar cea mai mare bucurie a fost la pisica mea, Luna. Bucuria ei a fost din ce in ce mai mare, încât s-a urcat în brad. Când am văzut-o, a simțit ca a făcut ceva rău, a fugit si bradul era să cadă. Eu m-am amuzat si mi-am iertat pisica pentru că face parte din familia mea.

Moșule, bradul este în picioare, iar eu și Luna te așteptăm cu cadouri, chiar daca nu am fost cei mai cuminți! Îti voi lăsa lângă brad un pahar cu bere. Lapte nu pot....l-ar bea pisica.

Cu drag, Florin si Luna RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

50

7+ BRADUL MEU Tache Florian Alin (clasa a IV-a B)

Bradul meu, brăduț frumos, Tu ai un lănțic mai gros, Și globurile aurii, Sunt pe crengile tale vii. În acest an tu vei fi, Un om și vei strălucii.

Toate mâțele le atragi, Și de coadă tu le tragi, Ele vor să te sărute, Iar tu le tragi de urechiușe. În decembrie apari, Și-n ianuarie dispari.

Eu voi plânge după tine, Cu pisica lângă mine, Dar tu la anul vei veni Și bucurie iar va fi!

MOȘ CRĂCIUN Nicolae Irina Cristiana clasa a IV-a B Coordonator: Prof. pentru înv. primar Obreja Alexandra Ioana

Moșul și cu renii săi Au pornit în drum spre noi.

Să ne-aducă dar frumos Și-un Crăciun miraculos.

Noi toți îl iubim pe Moșu’, Fie el bătrân sau roșu, An de an nu ne-a sărit Ci cadou ne-a oferit!

Moșul are o magie Să ne-aducă fericire, Zâmbete și bucurie Și la anul următor Mai vedem, că-i binișor!

51

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

CREATII ARTISTICE

DODU DIANA, CLASA A VIII-A B TrÄ&#x192;istaru Denisa-clasa a VI-a B, Bucur Mara- clasa a VI-a D, Coman Rebeca, clasa a VIII-a C

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

52

Tudorache Ana-Maria- clasa a V-a B, Alexe Oana, clasa a VIII-a C, Gropescu Florina- clasa a VI-a C Ilie Iulia, clasa a VI-a C

Gâță Alexandra Anca, clasa a VI-a D

DODU DIANA, CLASA A VIII-A B

Gâță Alexandra Anca, clasa a VI-a D

Tabarcea Gabriela Teodora-clasa a VI-a C, Pielaru Cătălin, clasa a IV-a C 53

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

CREATII ARTISTICE CREAȚII ARTISTICE CREATII ARTISTICE

JOFIEL, O FĂRÂMĂ DE SUFLET DE VEGHE

Care este motivaţia mea?

Adesea am fost întrebat cu o doză de reproş pentru ce îmi irosesc timpul ,,preţios” pictând uneori ore în şir, zi de zi în intimitatea camerei mele. Pictura este într-adevăr o activitate de lux şi inutilă deoarece consumă resurse materiale, îţi distrage atenţia de la aspectele pragmatice ale vieţii şi nu aduce profit.

Cei care activează în domeniul artistic sunt personaje relicte, romantici care au greşit epoca. Astăzi tehnologia video 4k oferă imagini de o frumuseţe ireală. În ceea ce mă priveşte, există un singur răspuns la întrebarea menţionată anterior.

Pictez şi îmi place să bântui prin munţi pentru a mă vindeca de nostalgia Paradisului pierdut. Pictorul devine cu timpul un alchimist al luminii, un fel de şaman, deoarece în esenţă arta este o religie extraordinară. În pictură, ca şi în iubire,

ne apele cele de sub cer la un loc şi să se arate uscatul!” Într-o lume iluzorie vezi ceea ce simți.

Aceasta este esența expresionismului. Pictura te împinge spre schimnicie şi curăţă porii sufletului.

Arta, arta la comandă, artizanatul și kitsch-ul sunt etapele unei degradări ireversibile.

Kitsch-ul proliferează în societatea de consum precum microbii şi nu are tratament. Am norocul că nu sunt nevoit să îmi asigur traiul zilnic din pictură. Ca oricare visez însă şi eu la acea lucrare providenţială care mă va scuti de grijile vieţii cotidiene măcar pentru un timp. Dacă abordezi totul cu onestitate ai câştigat pariul cu viaţa.

Pe această cale vă recomand să înmul-

ţiţi talantul primit în dar şi să răspundeţi chemărilor lăuntrice cu încredere. Pasiunile sunt nu există compromis, doar libertate. cele care ne definesc personalitatea, ne confe Uneori toată viaţa ta se poate compri- ră unicitate şi fac din lume un loc mai bun şi ma într-o singură pânză. Cu cât îţi anesteziezi mai frumos. mai tare mintea în faţa unei pânze albe, cu atât mai limpede auzi glasul Creatorului: „Să se aduRAMURI, anul IV, nr. 9/2019

54

NEPESH SUB OCHIUL LUI DUMNEZEU, 1 DEC 2019

METATRON, 2016

Pagina de pictură: prof. Vasile-Șerbănescu Darius

BECUL METAFIZIC, IANUARIE 2019 55

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

REVIEW-URI ȘI RECOMANDĂRI

c o l , a i c r Tu t e fl u s e d , tonia n A C că Miri a VIII-a clasa Totul a început pe data de 29 martie 2013, atunci am luat contact pentru prima dată cu cultura turcă, pe care în prezent o iubesc, mă definește, deși nu am călătorit până acum niciodată în Turcia. În 2013 am început să vizionez un serial turcesc numit Karagül (Trandafirul Negru). De atunci până în prezent am vizionat peste 21 de seriale turcești și am ajuns să iubesc Turcia și tot ce ține de țara aceasta, ușor ușor învățând și câte puțin din limba turcă. Nu mă pricep încă să port un dialog, dar la traducere mă descurc destul de bine.

Știrile despre Turcia le urmăresc pe Youtube și uneori mă simt mândră că pot înțelege tot ce vorbesc acele persoane. Îmi imaginez cum ar fi fost să fi trăit în secolul al XVII-lea sau al XVIII-lea, și dacă ar exista reîncarnarea, sunt sigură că am trăit acolo. Nu mă pot exprima prin cuvinte, ce înseamnă pentru mine Turcia, dar pentru mine este mai mult decât o cultură sau o țară.

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

CĂRȚI DESPRE TURCIA

Îmi place foarte mult să mă documentez despre Turcia și am citit mai multe cărți despre acest subiect, cum ar fi: Doamna Atatürk, de la editura Univers, și Turcia lui Erdogan, de la editura Corint.

Doamna Atatürk este biografia lui Latife, o tânără intelectuală care a studiat dreptul la Sorbona, vorbea fluent opt limbi străine și era extrem de înzestrată pentru arte, literatură și muzică.

Aceasta, era hotărâtă să pună capăt tradiţiilor care înrobiseră femeile timp de secole, și a devenit simbolul noilor femei turce în eliberarea de restricţiile musulmane ale haremului şi vălului.

Turcia lui Erdogan este despre un autoritarism tot mai accentuat și de o politică de islamizare a societății.

56

. . . d n a m o c e r ă v , t u c ă l p a id d o T Am citit, m a n n A „After”, de i

De Păun Cosm

-a A)

a VIII a s a l C ( a e e r na And

Bună, mă numesc Cosmina, am paisprezece ani și am ales să scriu acest articol, în care am de gând să vă prezint cartea mea preferată, pentru că știu un lucru: mulți dintre copiii de vârsta mea au dat de-o parte cărțile în favoarea telefoanelor.

țiri, împăcări, certuri, lacrimi și râsete, care te vor face și pe tine să crezi că faci parte din povestea lor.

Ce m-a făcut pe mine să îmi doresc să mai continui să citesc această carte după fiecare capitol este faptul că m-a ținut mereu în suspans.

În cazul meu, am reușit să îmi descopăr cartea favorită cu ajutorul telefonului, citind-o pentru prima data de pe o aplicație.

Dintre toate poveștile pe care le-am lecturat, cea care a reușit să mă fascineze cel mai tare este seria intitulată “After”, scrisă de autoarea americană, Anna Todd.

Aceasta a publicat prima “carte” din serie în 2014, pe internet, pe aplicația Wattpad unde a reușit să strângă peste 1,3 miliarde de persoane care i-au apreciat creația.

Am reușit să îmi descopăr cartea favorită dintr-o pură întâmplare, datorită unei colege de clasă care m-a îndemnat să o citesc.

Așa că, acum, vreau să fiu eu acea prietenă pentru voi, îndemnându-vă să o citiți și poate să găsiți o nouă poveste care să vă placă!

După ce au fost tipărite, cărțile acesteia ocupă locul 1 ca bestseller în Italia, Germania și multe alte țări, primul volum ajungând să fie ecranizat șila noi în țară în primăvara acestui an.

Probabil vă întrebați cu ce i-a putut uimi atât de tare pe cititori. Această carte este una dedicată adolescenților (și nu numai) cu vârsta de peste doisprezece ani, ce caută o poveste plină de dramă, romantism și acțiune, dar care să nu prezinte o poveste de dragoste clișeică cu doi adolescenți, ci viața reală exact așa cum este ea, cu lucruri bune și rele.

Cartea ne povestește viața Tessei Young o studentă de optisprezece ani, care de-abia a intrat la colegiul mult dorit (aceasta fiind o fată organizată, care își plănuia viață în cel mai mic detaliu).

Toate planurile i-au fost date peste cap în momentul în care l-a întâlnit pe Hardin Scott, un băiat care pare a fi total opusul ei. Însă, ajungând să-l cunoască mai bine descoperă că au un lucru în comun, anume pasiunea de-a citi. Împreună vor reuși să își schimbe radical viața unul altuia, trecând prin foarte multe despăr57

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

REVIEW-URI ȘI RECOMANDĂRI

r i e a o p d e n e l tr u P Micul Prinț

lec ă tu r

prof. Grosu Cristina Elena

De ce citim? În primul rând citim pentru noi, pentru sufletul nostru, astfel încât acesta să se formeze armonios și deplin, citim pentru a ne dezvolta capacitățile noastre co“Orice viaţă este un miracol”. gnitive, pentru a ne desăvârși caracterul. Citim pentru a “Oamenii mari nu pricep niciodată nimic şi este descoperi visurile și năzuințele celor ce au scris acele rân- obositor pentru copii să le dea întruna explicaţii”. duri, pentru a învăța din experiența acestora și pentru a trăi “Toţi oamenii mari au fost cândva copii…dar doar emoțiile și amintirile lor adunate între coperți. Cărțile ne câţiva dintre ei îşi mai amintesc”. introduc într-o lume imprevizibilă, dar totodată fascinantă, “Oamenii mari, de bună seamă, sunt nemaipomenit lectura ne oferă speranță pentru ziua de mâine, insuflată cu de ciudați. Așa sunt ei. Nu trebuie să le-o luați în nume de măiestrie prin mesajele fiecărei pagini, a căror menire este rău. Copiii se cuvine să fie îngăduitori cu oamenii mari”. aceea de a ne alina o parte din suferințele existenței noastre.

“Oamenilor mari le plac numerele. Când le vorbiţi de Una dintre cărțile poate cu cel mai puternic impact în în- un nou prieten, nu vă întreabă niciodată ceea ce este cu adetreaga lume este “Micul Prinţ” și este unanim considerată o vărat important. Nu vă întreabă niciodată: “Cum sună vocea colecţie de citate, fiind una dintre cele mai pline de profun- lui? Ce jocuri îi plac? Colecţionează fluturi? “ Ei vă întreabă: zime cărţi care să îţi facă viaţa mai frumoasă!

“Câţi ani are? Câţi fraţi are? Cât cântăreşte? Cât câştigă tatăl Romanul “Micul Prinţ” a fost publicat în 1943 de către său?”. Numai atunci ei vor crede că l-au cunoscut”. scriitorul francez, poet şi aviator, Antoine de Saint- Exupery și a fost votată cea mai bună operă a secolului al XX-lea în Franţa, fiind însă apreciată în întreaga lume, dovadă că este a patra cea mai tradusă carte din lume.

“Micul Prinţ” este, de fapt, o alegorie a vieții autorului.

Povestea Micului Prinț este una interesantă, captivantă și sensibilă. Micul Prinț ne face să vedem importanța lucrurilor mărunte și ne arată lumea văzută cu inima, o inimă de copil, și nu cu ochii. ‘’Iată secretul meu. E foarte simplu: nu poți vedea bine decât cu inima. Esențialul e invizibil pentru ochi”.

Gândurile Micului Prinț și, implicit, ale creatorului său, s-au transormat, în timp, în adevărate maxime, fiind învățăminte prețioase pentru noi. Cartea cuprinde adevărate lecții despre viață pe care știința însăși, ulterior, le-a demonstrat și “Dacă le spuneți oamenilor mari: “Am văzut o casă le consideră a fi reale. frumoasă, din căramizi trandafirii, cu mușcate la ferestre și Dar astăzi voi vorbi despre elementul esențial al acestei cu porumbei pe acoperiș” …, ei nu sunt în stare să-și închicărți, anume despre prietenie și, implicit, despre importanța puie cum arată o asemenea casă. Lor trebuie să le spuneți: ei în viața fiecăruia, indiferent de vârstă.

“Am văzut o casă, care costă o sută de mii de franci”. “Ce Citatele de mai jos au trecut testul timpului, sunt atât de frumoasă e!” vor exclama atunci”. profunde și atât de înțelepte, iar adevărul pe care îl exprimă “Numai copiii știu ce caută… Numai copiii iși turtesc copleșește, la propriu, prin conținutul lor. Lecţiile de viaţă nasul de geamuri…. Ei își cheltuiesc timpul cu o păpușă de pe care le veți descoperi aici vă vor convinge, cu siguranță, cârpă și ea devine astfel foarte prețioasă. Și dacă cineva le-o să citiți cartea: ia, încep să plângă …”.

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019 58

“Pentru a fi fericit trebuie doar să te gândeşti că undeva, printre milioane de stele, este fiinţa iubită”.

“Iubirea e atunci când nu-ți e rușine de nimic, nuți e frică de nimic, înțelegi? Atunci când nu te vor trăda, nu te vor dezamăgi. Atunci când au încredere”.

“Oamenii au dat uitării adevărul acesta. Tu însă nu trebuie să-l uiţi. Devii răspunzător de-a pururi pentru ceea ce ai îmblânzit. Tu eşti răspunzător pentru floarea ta”.

“Numai timpul cheltuit cu floarea ta face ca floarea ta să să fie atât de preţioasă”. „Oamenii de pe planeta ta, zise micul prinț, cresc cinci mii de trandafiri într-o singură grădină… și tot nu găsesc ceea ce caută…” „Vulpea: Tu nu eşti încă pentru mine decât un băieţaş, aidoma cu o sută de mii de alţi băieţaşi. Iar eu nu am nevoie de tine. Şi nici tu n-ai nevoie de mine. Eu nu sunt pentru tine decât o vulpe, aidoma cu o sută de mii de alte vulpi. Dar dacă tu mă îmblânzeşti, vom avea nevoie unul de altul. Tu vei fi, pentru mine, fără seamăn în lume. Eu voi fi, pentru tine, fără seamăn în lume…”. „Trebuie să ai foarte multă rabdare. La început, te vei aşeza ceva mai departe de mine. Eu te voi privi cu coada ochiului, iar tu nu vei rosti niciun cuvânt. Graiul e izvor de neîntelegeri. Însă vei putea, pe zi ce trece, să te aşezi din ce în ce mai aproape de mine”. „Dacă de pilda, vii la ora patru după-amiaza, eu încă de la trei voi incepe să fiu fericită. Pe măsură ce ora va trece, și mai fericită mă voi simți. La ora patru, mă vor cuprinde un freamăt și o neliniște: voi descoperi cât prețuiește fericirea! Dar dacă vii la voia întâmplării, eu niciodaăa nu voi ști la care ceas să-mi împodobesc sufletul. Ne trebuie rituri”. „Singur te simți și printre oameni. […] Nu cunoaştem decât ceea ce îmblânzim. Iar oamenii nu mai au timp să cunoască nimic. Cumpără lucruri de-a gata de la neguţători. Cum însă nu există neguţători de prieteni, oamenii nu mai au prieteni”. „Cuvintele doar ne încurcă să ne înțelegem”. „El nu mi-a răspuns la nicio întrebare, însă atunci când roșești, răspunsul e da, nu-i așa?” „Pentru vanitosi, oamenii ceilalti nu sunt decat niste admiratori. Vanitosii nu aud niciodata decat laudele”. „Ceea ce văd eu aici nu e decât coaja. Lucrul cel mai preţios rămâne nevăzut”. „Trebuie totuşi să rabd vreo două-trei omizi, dacă vreau să aflu cum arată fluturii. Pare-se că ar fi ceva nespus de frumos…”.

Oamenii se urcă în trenuri rapide, fără a a înțelege ce caută de fapt. De aceea, ei nu-și găsesc locul, mergând dintr-o parte în alta… Și totul în zadar”. „Omul se descoperă pe el însuși când se măsoară cu obstacolul”. „Dacă muncim numai pentru bunurile materiale, ne clădim singuri temniță”. „Tu trăiești în acțiunile tale, nu în corpul tău. Tu ești tot ceea ce faci, nu există un alt tu”. „Există așa o regulă strictă. Te-ai trezit dimineața, te-ai spălat, te-ai adus în ordine și imediat adu-ți în ordine și planeta. „A te judeca pe tine însuți este mult mai greu decât a-i judeca pe alții. Dacă ajungi să te judeci cum trebuie, înseamnă că ești într-adevăr un om înțelept”.

Bibliografie: https://nicoletasavin.wordpress.com/2011/01/08/antoine-de-saint-exupery-micul-print-o-altfel-de-initiere/.

59

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

Dosaru l

clo

REVIEW-URI ȘI RECOMANDĂRI

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

ăciun r C e d r o l i e ț o p Conținutul cărții

La marginea oraşului se afla un parc care nu mai era frecventat de nimeni.

Domnul primar a venit cu ideea de a organiza un festival in care aduna clopoței pentru tombola din parc, astfel oamenii aduceau clopoței şi în schimbul lor primeau un număr cu care participau la câştigarea diferitelor premii de la tombolă.

Toți clopoțeii de la festivalul iernii, organizat în parcul de la marginea oraşului au dispărut.

Mai sunt câteva zile până în Ajunul Crăciunului și cineva trebuie să-i găsească, altfel festivalul va fi un eşec.

Un asemenea caz complicat nu poate fi rezolvat decât de cea mai bună echipă de detectivi din oraș: Marlău, Gesica Fletcer, Bolumbo, Scupidu și Șerloc. Numele detectivilor provin din personaje, filme și desene animate preferate de copii.

De ce îmi place cartea? Îmi place această carte deoarece păstrează viu în orice moment spiritul 60

Crăciunului, mă fascinează și îmi stârnește râsul, dar și curiozitatea pentru a descoperi aventurile detectivilor aerieni.

Personajul meu preferat este Teo, are doisprezece ani şi el este cel care a format echipa detectivilor aerieni, în aventurile detectivistice el este Marlău. Nu va dezvălui sfârșitul întâmplării deoarece îmi doresc să o descoperiți singuri.

Recomandare Eu recomand cartea unor copii cu spirit de aventură care își doresc să devină detectivi, unor copii cu vârsta cuprinsă între 8-14 ani deoarece îmbină realul cu fantastical, conține multe elemente, întâmplări și situații asemănătoare cu cele din viața de zi cu zi. Cartea este una minunată și a luat trofeul Arthur în anul 2015.

Vă doriți o aventură interesantă și amuzantă? Citiți cartea și nu veți regreta!

TACHE FLORIAN ALIN (clasa a IV-a B)

i r u t fi t u ă l O a o c ș u r t pen

Unii sunt de părere că evitarea impunerii unei ținute obligatorii sau uniforme la școală este un mare avantaj, oferindu-le elevilor șansa să se exprime prin stilul vestimentar pe care îl aleg, fără să uite totuși de niște reguli.

Iată care sunt sfaturile de care trebuie să ții cont și cum trebuie să te îmbraci mai potrivit la școală

ca a VI n a A sa dr Cla n a lex A ță Gâ

a D

Rochii:

Dacă alegi o rochie pe care să o porți la școală, evită-le pe cele mulate sau prea scurte. Cele mai bune opțiuni sunt rochiile sport, cele în formă de A, cele lejere în general.

• Sacou:

Atunci când adopți o ținută mai elegantă, sacoul nu trebuie să îți lipsească. Un sacou classy te va ajuta să arăți impecabil atunci când ieși la tablă, ai o teză sau ești ascultat la vreo materie. Îți va oferi un aer profi și studios. Îl poți combina cu blugi negri și o geantă mai mare.

• Cămașa: Toate elevele au în garderoba lor cel puțin o cămașă. Poți purta una în prima zi de școală sau oricând crezi că e momentul potrivit. O poți combina cu jeanși sau Ț I N U T E P E N T R U Ș C O A L Ă : C U M T R E B U I E cu o fustă plisată. O altă modalitate este să o porți împreuS Ă S E Î M B R AC E O FATĂ L A Ș C O A L Ă? nă cu rochia ta preferată de vară.

• Rucsacul: Ținuta unei eleve trebuie să îmbine simplitatea, rigorile școlii, stilul

Atunci când vine vorba despre accesorii, rucsacul personal și tendințele în modă. Ce e și mai important este să nu îne must-have pentru școală. E practic, e util, e stylish: ce i-ai cerci să te îmbraci altfel decât pentru vârsta ta. mai putea cere? Nimic, după părerea mea!

Vei avea tot timpul din lume să adopți ținute mature și va exista un

prag de la care asocierile drăgălașe de adolescentă nu îți vor mai fi permise. Outfit-urile tale trebuie să fie pline de prospețime, de vreme ce poți îmbina câte culori și imprimeuri dorești.

Niciodată nu te vei mai distra atât de bine cu hainele tale ca acum. Nu purta fuste prea scurte, decolteuri adânci, articole vestimentare trans- Ai nevoie de cel puțin un rucsac de damă din piele pentru a impresiona! Iți recomand patru modele cu care vei absolvi parente sau inserții de piele și paiete. cu notă maximă cursurile de modă ale liceului sau ale fa• Hanorac:

Aceasta e o piesă vestimentară comodă, una dintre cele mai cultății tale! Iată care sunt itemurile pe care ți le recomand!

Rucsacul din material textil mai are puțin și îți face populare pentru generația actuală. În toate magazinele îl vei găsi în diverse interpretări, fiind must-have-ul acestui sezon. Nu doar că vei și temele, atât de tare te iubește! E nelipsit în anii de școală fi la modă, dar îți va ține și de cald în zilele răcoroase. Încearcă să nu și îți va fi mai de ajutor decât orice!

În zilele în care nu ai prea multe teme, rucsacul îl porți cu pantaloni de trening, ci mai degrabă cu blugi. verde cu detalii aurii îți va contura o aparție glam. E o achi• Blugi:

Blugii reprezintă piesa vestimentară de bază din garderoba ziție obligatorie pentru o adolescentă plină de stil!

Rozul piersică e nuanța generației tale! Dovedește oricărei tinere. Jeanșii sunt ușor de asortat și de purtat. Cu toate aces- că tendințele stau la degetul tău mic cu un accesoriu colorat tea, e indicat să te ferești de blugii skinny ce îți pun în evidență formele atunci când mergi la școală. Asortează-i cu un tricou sau cu o în aceste tonuri legendare!

Eu m-am îndrăgostit de rucsacul mov metalizat, cămașă și mocasini și vei arăta extraordinar. care va atrage toate privirile asupra sa. Aproape că nici nu mai contează ce porți în rest, atât de cool este!

61

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

DE CE RECUNOSC CA

REVIEW-URI ȘI RECOMANDĂRI

ROMANELE GRAFICE MERITA CITITE?

1. Imaginile au un impact puternic. Dacă ai plâns vreodată la un film, înțelegi despre ce vorbesc. Arta din roamnele grafice face ca cititorul să se regăsească în personajele și situațiile prin care trec acestea, ceea ce crește gradul de empatie. Formatul romanului grafic este în măsură să expună concret nedreptățile, injustiția, diversele probleme sociale cu care ne confruntăm. Am observat lucrul acesta în Persepolis, o carte autobiografie despre o fată ce a crescut în Iran, în perioada când statul musulman începuse să se radicalizeze iar drepturile pentru femei să fie din ce în ce mai puține. În Zâmbește, de Raina Telgemeier, citim despre peripețiile unei fetițe ce își pune aparat dentar și este dezamăgită de felul cum arată; În Fantoma Aniei, suntem surprinși de prietenia legată între două personaje, și felul cum încrederea poate fi înșelată; În El Surdo, protagonista își pierde auzul, dar o vedem cum se adaptează și cum începe să se accepte așa cum e....

2. Sunt surprinsă uneori când copiii citesc cărți pe care nu mă aștept să le înțeleagă. Dar așa am fost și eu. Este un efort să citești ceva mai greu decât ești obișnuit în mod normal, dar avantajul este că evoluezi și vei avea un reper din cum arată un anumit gen de carte. Dacă citești doar ce îți place, rămâi la același nivel. Omul are nevoie de provocare.

Nu o să spun că mor neuronii, dar pe aproape, acesta este adevărul. Mintea este ca un diamant neșlefuit. Ține de noi ce facem cu ea, că potențial, fiecare are câte puțin.

3. Mi-am dat seama că lectura are mai mult impact atunci când mai mulți citesc și discută pe aceleași teme, despre care fiecare s-a informat în prealabil. Dar ce te faci când eventualii cititori au abilități diferite de citire? Aici sunt utile romanele grafice. Sunt accesibile oricărui nivel de cititori, iar subiectele lor sunt întotdeauna de actualitate. Și atunci chiar putem discuta împreună despre probleme ale societății și ale oamenilor.

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

62

t, s i r nta na e m le cu E o a d n f. li pro escu A Pop

Atâta timp cât poţi privi cerul fără teamă, ştii că eşti curat pe dinăuntru şi că vei fi din nou fericit. Şi atâta timp cât există această mulţumire interioară, mulţumirea pentru natură, Dumnezeu şi multe altele, atâta timp cât o porţi în tine, vei putea deveni din nou fericit. Poţi pierde totul: bogaţia, prestigiul, dar mulţumirea interioară poate fi doar ascunsă şi te va face, atâta timp cât trăieşti, din nou şi din nou fericit.

Anne Frank în Jurnalul Annei Frank

4. Acum, ceva mai complex...despre descifrarea textului unui roman grafic. Povestea nu e spusă doar de text, ci și de imagini. Cititorul are misiunea mai grea de a fi atent la descifrarea tuturor elementelor, ceea ce necesită dezvoltarea gândirii critice. Și acesta e un semn bun, pentru că atunci când procesezi text și imagine deopotrivă, îți dezvolți memoria și abilitatea de a gândi. Nu numai că reții informația, dar o și înțelegi mai bine. Și încă ceva...romanele grafice te învață să citești printre rânduri. Este foarte greu să spui o poveste într-un roman grafic. Imaginează-ți că autorul respectiv scrie și povestea, și desenează imaginile totul singur. Imaginea respectivă trebuie să sprijine textul, nu să-l înlocuie, dar nimeni nu-i oprește să mai adauge câte ceva infomație în plus.

5. Ah, arta conține informație și emoție. Îmi amintesc când am mers la Muzeul Național de Artă din București, vizită care a durat aproape trei ore. După vizită, m-a durut capul încă trei ore, de parcă aș fi învățat pentru teză la mate.

Iubesc arta, dar de ce m-a durut capul? Ei bine, fiindcă fiecare artist de acolo a vrut să transmită ceva prin arta sa.

Imaginează-ți că mesajele acelea, chiar dacă neînțelese, creierul încearcă să le proceseze...Așa că da, mersul la muzeu este un exercițiu bun, dar poate voi încerca muzee mai mici de acum încolo. Este la fel cu imaginile din romanele grafice, își spun povestea, imaginile nu sunt acolo doar pentru decor. Știai că există site-uri de pe care poți descărca fonturi pentru a scrie ca în benzile desenate?

Eu am descărcat de aici fontul pentru titul articolului: https://fontmeme.com/comic-fonts/ Pur și simplu descarci fontul, care se află într-o arhivă zip, și instalezi. Așa, toate programele vor avea acest font, începând cu Microsoft Word, Adobe Premiere, Photoshop...

Mai departe, poți transforma o poză obișnuită într-o poză stil bandă desenată. Aici se pot găsi mai multe site-uri, și inclusiv progamul Adobe Photoshop are efecte foarte bune pentru a crea comic art.

Dar este ușor să folosești și un site, așa că încarci imaginea și alegi efectul dorit.

Uite un site bun: https://www9.lunapic.com/editor/ 63 RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

Revista RAMURI Şcoala Gimnazială „Pictor Nicolae Grigorescu” Titu ADRESA: Strada Gării, nr. 11 Titu, Judeţul Dâmboviţa Tel./Fax: 0245651068 e-mail: scoala1titu_db@yahoo.ro COLECTIVUL DE REDACȚIE Tache Florian Alin, clasa a IV-a B Director: prof. Voicu Ioana Iuliana Pielaru Cătălin, clasa a IV-a C Director adjunct: prof. Danțiș Maricel Canciu Radu Ioan, clasa a IV-a C Prof. înv. primar Gâță Elena Cleopatra Cosmete Theodora Nicoleta, clasa a IV-a C Prof. înv. primar Marin Alexandra Gherghin Ciprian Andrei, clasa a IV-a C Prof. Pavel Marius Constantin Mateescu Maria, clasa a V-a A Prof. documentarist Popescu Alina Elena Tudorache Ana-Maria, clasa a V-a B Prof. Vasile Sofica Tudor Alyssa Maia, clasa a V-a C Prof. Vasile-Șerbănescu Darius Șerban Gabriel, clasa a VI-a A TEHNOREDACTARE Vasile Mihaela, clasa a VI-a A Prof. Pavel Marius Constantin Ștefan Andreea, clasa a VI-a A Prof. documentarist: Popescu Alina Elena Ștefan Emilia Gabriela, clasa a VI-a A DESIGNUL REVISTEI Trăistaru Denisa, clasa a VI-a B Prof. Popescu Alina Elena (realizat în Adobe InDesign) Ilie Iulia, clasa a VI-a C COLABORATORI Radu Andrei, clasa a VI-a C Prof. Alexe Cristina Tabarcea Gabriela Teodora, clasa a VI-a C Prof. înv. primar Băcanu Simona Gabriela Ielcean Andreea, clasa a VI-a C Prof. înv. preşcolar: Găgeanu Sineta Gropescu Florina, clasa a VI-a C Prof. Grigore Nicoleta Cristescu Mihail, clasa a VI-a D Prof. Grosu Cristina Elena Gâță Alexandra, clasa a VI-a D Prof. înv. primar Iconaru Manuela Popescu Bianca, clasa a VI-a D Prof. înv. primar Iordan Sidonia Bucur Laura Maria, clasa a VI-a D Prof. Iliescu Mihail Ionuţ Tănase Nicoleta Georgiana, clasa a VII-a A Prof. înv. primar Marin Maria Dodu Daniel, clasa a VII-a B Prof. înv. primar Obreja Alexandra Daia Vladimir, clasa a VII-a B Prof. Radu Nicoleta Munteanu Dunya, clasa a VII-a C Prof. Sandu Nicoleta Cojocaru Amelia, clasa a VII-a C Prof. înv. preşcolar: Stan Georgeta Daniela Gavrilă Ioana, clasa a VIII-a A Prof. Vlădescu Niculae Păun Cosmina, clasa a VIII-a A ELEVI: Dodu Diana, clasa a VIII-a B Păiși Robert, clasa a III-a A Step by Step Coman Rebeca, clasa a VIII-a B Sandu Ana Georgiana, clasa a III-a A Step by Step Pană Florina, clasa a VIII-a C Soare Marta Gabriela, clasa a III-a A Step by Step Alexe Oana, clasa a VIII-a C Toma Florin Constantin, clasa a IV-a B Mirică Antonia, clasa a VIII-a C Nicolae Irina Cristiana, clasa a IV-a B Negoițescu Cosmina, clasa a VIII-a C

Dacă vrei şi tu să contribui la elaborarea revistei RAMURI, te aşteptăm cu materiale care să reflecte gânduri personale şi nu numai! Le poţi trimite pe adresa: spngtituramuri@gmail.com Nu ezita!

Articolele publicate nu angajează decât responsabilitatea autorilor şi nu reflectă în mod necesar opinia redacţiei.

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019 62

RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

RAMURI

AdresÄ&#x192; e-mail spngtituramuri@gmail.com RAMURI, anul IV, nr. 9/2019

ISSN: 1841-0731