Pestera din Valea Cobăşelului

Peştera Cobăşel Peştera Cobăşel Peştera Cobăşel

* „Peştera Cobăşel” este situată la 6 km de comuna Şanţ, în versantul stâng al V. Cobăşel, la circa 60 m amonte de P. Râsului (afluent drept al V. Cobăşel). Urcând pe versantul stâng al V. Cobăşel printr-un mic desiş de foioase, se ajunge la un mic abrupt stâncos ascuns de vegetaţie. Acolo se află intrarea în peşteră.

* Monument al naturii, „Peştera Cobăşel” face parte din Parcul Naţional Munţii Rodnei, cu o suprafață de 1 ha și reprezintă o peșteră (cavernă) dezvoltată în formațiuni de calcare, datate în Precambrian. Peştera are o lungime de 570 de metrişi o denivelare de 30 m. Galerii spaţioase (Galeria de Intrare, Sectorul central al Galeriei Centrale şi porţiuni din Galeria Puţului, Galeria Diaclazei)

*În apropierea peşterii sunt pădurile de conifere a căror vegetaţie este formată din brazi, ferigi, rododendroni, ciuboţica cucului şi licheni.

Peştera Cobăşel este o peşteră dezvoltată în calcare cristaline. Peştera adăposteşte colonii de lilieci ocrotiţi prin lege. Aceştia sunt identificaţi şi monitorizaţi constant, putând fi observaţi atât iarna cât şi vara, când coloniile hibernează sau se adăpostesc temporar.

https://wordwall.net/ro/resource/13326635/pe%c8%99tera-cob%c4%83%c8%99elnivel-avansat-16-expresii

*Exemplare de liliac comun (Myotis myotis), liliac mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliac mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros), liliac cu urechi de șoarece (Myotis blythii)

Legenda peșterii Cobășel

*Se spune că pe vremuri, în localitatea Șanț, trăia o femeie care avea un fecior. Dar ce fecior? Era frumos cum nu găseai altul pe toată Valea Someșului, harnic ca nimeni altul și bun ca pâinea caldă. Feciorul era un fierar atât de priceput de-i mersese vestea peste munți și văi. Atâtea fete doreau să-l ia de soț încât în fiecare zi la poarta lui se strângeau fetele ca la hram. Dar de băiat s-a îndrăgostit și o zână care trăia în Valea Cobășel. Într-o zi, pe când feciorul aducea lemne din pădure, zâna îi ieși în cale și îi spuse: Dacă vrei să fi soțul meu o să-ți dau toate bogățiile munților, te voi face cel mai bun fierar și toată viața vom trăi fericiți în munți. Flăcăul nu se învoi pentru că tare-i era dragă o fată din sat.

De ciudă, zâna îl prinse și îl închise sub o stâncă mare în creierii munților. Vestea ajunse repede la fata pe care o iubea feciorul. Așa jale mare o cuprinse că și fugi în munți să îl elibereze pe fecior. Dar nici cu ciocanul și dalta și nici prin alte căi nu reuși să spargă stânca sub care era prins flăcăul. De jale, atâta plânse biata fată încât lacrimile ei curgeau ca un pârâu de munte. Și zi după zi, an după an fata tot plânse după fecior. Și lacrimile ei, intrând printre pietre au săpat în stâncă Peștera Cobășel. Pe când ajunse femeia la bătrânețe, șiroaiele de lacrimi au terminat de săpat galeriile peșterii și voinicul a fost eliberat. Dar, de ciudă, văzând că feciorul va fi eliberat, zâna munților îl transformă pe voinic într-un liliac. Și ca să îl necăjească și mai tare, îi făcu nasul în formă de potcoavă, că doar în tinerețe a fost fierar. Încă mai poate fi văzut feciorul prin galeriile peșterii. Oamenii i-au spus Liliacul cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum).

https://wordwall.net/ro/resource/13040753/p e%c8%99tera-cob%c4%83%c8%99el-nivel- intermediar-6-expresii

Clubul Copiilor Sângeorz – Băi Cercul de Protecția mediului Elevii clasei a IV *Costan Petruța *Costea Velea Mara *Timoce Elias Profesor: *Costea Velea Andrei